NASTEREA UNEI NOI OMENIRI

Drunvalo Melchizedek
Transmisiune live - 26 mai 2! -
"ar#ea a I-a
Mayasii mi-au spus si ei ca au trait in Atlantida si avem
documente care atesta faptul ca si ei au trait acolo, cu foarte
multi ani in urma. Conform unor documente istorice din Toronto,
in timpul eruptiilor vulcanice, ei se urcau pe vase si plecau din
locurile de bastina, catre Yucatan. Desi acest lucru s-a intamplat
cu foarte multa vreme in urma, ei inca isi mai amintesc si astazi
ca provin de acolo. Si exista oameni in viata care isi amintesc, si
de la ei primim cea mai mare parte a acestor informatii.

Acelasi lucru se intampla si cu vecii e!ipteni care au trait in
aceasta zona. Stiu ca astfel de date nu apar in istoria noastra,
dar aceasta este o alta poveste, pe care o voi aborda alta data"
dar ei au fost aici, in Marele Canion.

Dar, revenind la Atlantida, acesta a fost o perioada din istoria
omenirii, in care ne-am dezvoltat o constiinta de un nivel foarte
inalt # un nivel dincolo de orice ne-am putea ima!ina despre
omenire.

$oi am trait acolo si puteam invin!e le!ile !ravitatiei, puteam
levita si ne puteam deplasa in moduri, dupa cum am spus, !reu de
crezut. Atinseseram niveluri inalte de constiinta. Cu toate
acestea, exista doar un !rup mic de oameni # probabil mai putin
de o mie # care aveau acest nivel atat de inalt. Ma%oritatea
oamenilor aveau un nivel de constiinta aproximativ similar cu cel
pe care il avem noi acum.
&ar intre aceste cate!orii de oameni care traiau in Atlantida # cei
obisnuiti si cei cu o constiinta foarte elevata # erau mayasii, care
purtau si atunci acelasi nume 'iar ei isi amintesc acest lucru(. )i
erau cei care intermediau comunicarea intre acele niveluri foarte
inalte de constiinta si oamenii obisnuiti. )i erau preotii si le
talmaceau oamenilor obisnuiti din Atlantida, prin intermediul
ceremoniilor, ceea ce spuneau cei care formau acel !rup mic de
fiinte extrem de evoluate.

*entru multa vreme, totul a mers foarte bine, pana ce o cometa a
venit din spatiu si aproape a lovit tarmurile vestice ale
Atlantidei, care sunt acum tarmurile estice ale S+A. Cometa s-a
rupt in trei bucati # si acest lucru a fost demonstrat stiintific # s-
a prabusit in ocean si a facut trei !ropi imense, ciar la mar!inea
Atlantidei. &ar bucatile s-au imprastiat peste tot, pe tarmul estic
al S+A de astazi si in apele oceanului din acea zona. Aceasta
catastrofa a destabilizat continentul si l-a lasat la mar!inea unui
imens abis. ,.--- de ani mai tarziu, sau cu ./.--- de ani inainte
de vremurile noastre, s-a produs o alta scimbare a polilor, iar
continentul nu a putut rezista acelei scimbari si s-a scufundat in
ocean.

Dar acei oameni cu o constiinta foarte inalta stiau foarte bine ce
urma sa se intample, stiau cu 0-- de ani inainte, ca Atlantida
urma sa se scufunde si erau pre!atiti pentru acest lucru.
&n timpul pre!atirilor, un !rup foarte mic dintre acestia # care,
probabil, au fost prost calauziti, sau din oricare alt motivu # au
construit o piramida uriasa din piatra, care se afla acum in
adancurile oceanului. &ar in interiorul piramidei, ei au construit o
tenolo!ie noua pentru noi, numita Mer1aba, care putea
incon%ura fiintele umane sau stancile sau orice altceva.

Scopul lor nu era foarte bun # ei urmarind, de fapt, controlul
asupra Atlantidei si, probabil, asupra intre!ii lumi.

Trecuse mult timp de la construirea acelei piramide, pe care nu
au stiut foarte bine cum sa o faca, cand au pierdut controlul
asupra ei si totul a devenit !roaznic. Au fisurat separatia dintre
dimensiunea a /-a de a ,-a. Au expus fiintele umane la un nivel de
constiinta pentru care nu erau pre!atite si au permis ca fiinte din
alte niveluri de existenta sa vina aici. A fost dureros, un imens
dezastru, care a durat cativa ani atlantieni # perioada in care
oamenii erau cu totii bolnavi si au suferit in!rozitor.

2rupul de fiinte foarte evoluate a decis ca trebuie sa faca ceva,
s-au conectat cu 2alaxia noastra si au cerut permisiunea sa
actioneze # lucru foarte rar intalnit, cata vreme nivelul de
constiinta evolueaza numai in mod natural. )i au primit
permisiunea sa faca ceva pentru a ne readuce la nivelul nostru
ori!inar de constiinta. &deea este ca, de fapt, nu trebuie sa te
intersectezi cu alte forme de constiinta, ci trebuie sa le lasi in
pace, iar tot ce urmeaza sa faci sa se desfasoare in mod natural.
Atin!and acel nivel, ni s-a permis sa facem ceva foarte
neobisnuit.

Asadar, erau trei barbati care au devenit forta suprema in acest
context si care faceau parte din !rupul fiintelor foarte evoluate
care stiau ca vom cadea, ca nivelul nostru de constiinta va
scadea. )i sunt cei care au proiectat, au conceput un plan, o idee
despre modul in care ni se putea reda ceea ce pierduseram.

)i erau Ci1utet, 3a si Ararat, care erau Maestri &naltati
nemuritori. )i traiau din vremuri straveci, iar oamenii ii
pomenesc si astazi.
)i au incercat sa se abata putin de la re!ulile universului # lucru
care uneori era posibil, iar alteori nu. Atunci cand nu era posibil,
oamenii trebuiau sa o ia de la capat, si sa treac4 prin mii de ani
de evolutie.

)i au inceput procesul care avea drept scop sa ne redea
constiinta, prin realizarea unei constructii. Au facut aceasta
constructie intr-o anumita zona din Atlantida acelor vremuri,
aleasa din anumite motive, despre care voi vorbi mai tarziu. )ste
vorba despre )!ipt, iar constructia respectiva era Marea
*iramida e!ipteana, pe care au construit-o inainte de
scufundarea Atlantidei. )ra mult mai mult decat o constructie,
era un reper pentru intre!ul sistem # reper despre care vom mai
vorbi.

&nsa, dupa cum spun ei, ea a fost construita cu a%utorul
constiintei, foarte rapid, in cateva ore. Si mai incredibil este
faptul ca piramida a fost construita de sus in %os, de la pietrele
din varf, la cele de la baza.
Atunci cand i-am prezentat !uvernului e!iptean aceasta
informatie, s-a crezut ca sunt nebun, dar au verificat pietrele si
au descoperit ca cele din varf erau mai veci decat cele de la
baza. $u aveau nicio explicatie pentru aceasta evidenta bizara si
nu au avut ar!umente cu care sa ma contrazica.

Marea *iramida nu a fost sin!ura constructie cu a%utorul careia
marii Maestri voiau sa ne redea nivelul de constiinta" acesta era
doar inceputul. De fapt, era vorba de o combinatie de piramide,
temple, situri sacre si biserici, tot felul de constructii, impreuna
cu munti, lacuri si rauri acordate in aceasta retea, pe tot
cuprinsul *amantului.

*rin aceste constructii se urmarea scimbarea modului in care
functiona *amantul. &nteresant in le!atura cu aceste constructii
este faptul ca ele au fost cladite pe parcursul a ./.--- de ani #
dar intrea!a structura a fost creata in doar cateva ore.

)i le construiau la nivelul constiintei din cea de-a ,-a dimensiune
si le aduceau %os, in cea de-a /-a dimensiune. Constructiile au
fost realizate efectiv de catre diferite triburi, cum erau mayasii
din Yucatan" sau triburile din Cina sau 5aponia. 5aponia are sute
de piramide in insulele sale, sau din Tibet sau Mon!olia. Mon!olia
are unele dintre cele mai uimitoare piramide de pe *amant, care
sunt foarte putin cunoscute.

)le au reprezentat inceputurile unei stiinte straveci si se stiu
putine lucruri despre o stiinta numita !eomantie.

)rau mii de constructii in intrea!a lume. Construirea piramidelor,
a templelor si a tuturor acestor structuri, peste tot in lume, era,
de fapt, o forma de !eomantie. 2eomantia foloseste pietre,
stanci, cristale s.a., pentru a scimba ener!ia *amantului.
&ar aceste constructii, care erau asezate in locuri foarte precise,
scimbau fluxul interior de ener!ie al *amantului 'si ma refer la
ener!iile create de vulcani, de presiunea placilor tectonice, de
liniile !eopatice, de tot felul de structuri interne(, dar si fluxul
superior, de deasupra *amantului.

*rin miscarea unor pietre masive 'cum era Marea *iramida( in
locuri stabilite cu precizie, era posibil sa scimbi cursul acestor
ener!ii.

De asemenea, ele scimbau cursul ener!iilor de deasupra
*amantului.

&n acest fel, se crea o noua retea de constiinta # reteaua pe care
noi am pierdut-o in Atlantida, in timpul 6caderii7 despre care
vorbeste 8iblia 'de la un nivel inalt al constiintei, la nivelul
scazut la care se afla acum constiinta noastra(.
)i puteau influenta, scimba si crea o noua constiinta, pe care sa
ne-o dea inapoi. 9ara aceasta retea de constiinta care incon%oara
intrea!a planeta nu vom reusi niciodata sa atin!em niveluri mai
inalte de constiinta si nu ne vom putea intoarce la nivelul
ori!inar al constiintei. )ste imposibil:

A fost nevoie de milioane si milioane de oameni, care au taiat
stancile si le-au plasat in diferite locuri special alese. Si a fost
nevoie de ./.--- de ani pentru a realiza acest tip de !eomantie
si pentru a crea o intrea!a retea in spatiu, in %urul *amantului,
pentru ca noi sa ne putem transforma in prezent.

Daca mer!em cu ..- ani in urma, cam pe la inceputul secolului al
;;-lea, atunci se credea ca sunt cca. /- de milioane de specii pe
*amant. A fost nevoie de ,,< # < miliarde de ani, pentru ca cele
/- de milioane de specii sa se dezvolte si sa traiasca pe *amant.

Dar, in acesti ultimi ..- ani, din cauza nivelului scazut al
constiintei, noi am ucis aceste specii. Aproape %umatate din viata
de pe planeta a fost exterminata, a disparut si, probabil, nu va
mai aparea niciodata.

Daca nu vom reveni la nivelul ori!inar de constiinta, se vor
petrece unul sau doua fenomene. Si aproape toate triburile
indi!ene cu care am stat de vorba, din intrea!a lume, sunt de
acord cu acest lucru= daca nu reusim, de aceasta data, sa
revenim la nivelul de constiinta ori!inar, vom ucide aceasta
planeta, distru!and viata din acest loc.
Acum, depinde de voi # de noi toti # sa ne amintim acest pericol
iminent si sa ne scimbam in noi insine.

Trebuie sa intele!em ca fiecare dintre aceste specii care au
pierit avea un camp electroma!netic, !eometric, unic, ce se
extindea in %urul intre!ului *amant. Si fiecare dintre aceste
specii era absolut unica. *resupunand ca ar fi existat numai doua
insecte pe *amant, ele nu ar fi putut trai fara o retea a
constiintei care incon%ura planeta doar pentru ele, iar !eometria
retelei ar fi reflectat exact !eometria corpului lor.

Dintre cele .< milioane de specii care au mai ramas astazi pe
*amant, / sunt fiinte umane diferite, care percep realitatea in
mod diferit.
*rimii sunt abori!enii, oamenii ori!inari de pe *amant, abori!enii
din Australia # si sunt doua !rupuri in lume. &ar ei sunt inca le!ati
de reteaua ori!inara a omenirii.

Apoi, este cea de-a doua retea, despre care nu stim prea multe
lucruri.
>a nivelul nostru de constiinta industriala, forma este rombic-
tetraedrica # o combinatie intre icosaedru si dodecaedru,
conectate intr-un un!i foarte aparte.

S+A a fost prima care a descoperit aceasta forma in %urul lumii"
3usia a facut si ea numeroase descoperiri in le!atura cu aceasta,
dar nimic nu este si!ur, totul fiind tinut in secret.

Ceea ce stim este ca aceasta retea se intersecteaza in anumite
locuri. 9oarte interesant este faptul ca ma%oritatea bazelor
militare din lume si din S+A sunt plasate exact in aceste puncte
de intersectie. De ce? 9iindca ei stiu ca aceasta este reteaua
constiintei intre!ii planete, iar daca o pot controla, atunci pot
controla intrea!a omenire. Si este clar ca de mult timp se
desfasoara o intensa activitate militara # cam de prin anii @A-,
cand s-a descoperit existenta retelei.

Acum, este evident ca cea de-a /-a retea este cea creata de
Ci1utet, 3A si Ararat, cei care au ridicat toate aceste situri
sacre, peste tot in lume. *rin aceasta !eomantie, ei au format,
treptat, aceasta retea" ori de cate ori ridicau o noua constructie,
ei ii scimbau putin forma, pana ce au creat reteaua in forma de
icosaedru dodecaedric, cele doua forme fiind imbinate printr-un
un!i foarte special.
&ar acest lucru a fost descoperit de 3usia si sunt convins ca ei au
studiat enorm influenta acestei retele asupra urmatorului nivel
de constiinta.

9ara aceasta noua retea, nu ar mai exista evolutie" nimeni nu ar
putea evolua mai mult decat nivelul de acum, la un nivel superior
de constiinta, daca aceasta retea nu ar fi terminata.

&nainte de aceasta, puteai deveni un Maestru &naltat, fara sa
evoluezi ca o intrea!a rasa, la nivelul intre!ii planete" dar, acum,
acest lucru nu mai este posibil.

3eferitor la cele trei retele de constiinta, la cele trei moduri
diferite de a percepe realitatea, as vrea sa va vorbesc despre
*roportiaB$umarulB Sectiunea de aur
Cvezi ttp=B Bro.Di1ipedia .or!BDi1iB SecEC<EA/iuneaF deFAurG care
este ceva ce se re!aseste in toate formele de viata. Hiata
incearca intotdeauna sa atin!a acest nivel de perfectiune.
Constiinta este relatia dintre un patrat si un cerc. &ar cand
perimetrul patratului si circumferinta cercului sunt e!ale,
aceasta este propor tia de aur. Dar, noi a%un!em aici in etape.

3eteaua abori!enilor este foarte apropiata de proportia de aur"
nu este perfecta, dar este foarte apropiata de aceasta. 3eteaua
din mi%loc, in care ne aflam ciar acum, nu este nici macar pe
aproape de proportia de aur. )ste ridicol de departe de aceasta.
)ste evident ca nu suntem in armonie cu natura" de aceea
distru!em planeta.

Henim aici, stam putin, iar apoi plecam la un alt nivel, fiindca la
acest nivel al constiintei punem in pericol orice forma de viata,
intrucat nu suntem conectati cu natura.

+rmatorul nivel la care vom mer!e este mult mai armonios decat
cel al abori!enilor. )ste o constiinta mult mai apropiata de
constiinta care are propor tia de aur, iar daca putem face acest
lucru la acel nivel, atunci ne rezolvam toate poblemele" toate se
vor petrece aproape automat.

Aceasta a doua retea se bazeaza pe ceea ce numim constiinta
polarizata. )a are diferite nume in lume # dar, simplu spus, noi
vedem totul in alb sau ne!ru, analizam si %udecam fiecare
situatie" %udecam orice persoana pe care o vedem, ca fiind buna
sau rea. Aceasta este natura constiintei polarizate. >a un anumit
nivel, aceasta este o problema, fiindca ea creeaza e!o, iar
mintea nu se !andeste decat la ea insasi, nu se !andeste la alti
oameni, cu exceptia celor pe care ii iubim sau ne sunt apropiati,
dar nu ne pasa de cei care sunt mai departe de noi. Si acesta
este nivelul de constiinta la care ne aflam acum. &n mod normal,
aceste retele de constiinta se creeaza in mod natural. Iamenii
au trait sute de mii de ani si au evoluat de-a lun!ul acestor
perioade de timp si, din reteaua in care se aflau, au creat
aceasta retea, in mod automat, printr-un proces natural" dar,
intrucat am mai a%uns aici si inainte, ni s-a permis sa o cream,
dar in mod artificial, prin construirea de piramide, de structuri si
temple, peste tot in lume. Acesta este un mod artificial de a face
acest lucru. Si e important sa intele!eti ce se intampla # este
vorba de ceva artificial. *rin toate acestea, ni s-a dat o a doua
sansa. )ste evident ca e artificial. Daca mer!em in urma, ciar si
in )!ipt, ei foloseau piramide acolo # si le foloseau pentru a
ridica nivelul de constiinta. )ra pur artificial. Si tot ce a urmat in
cei ./.--- de ani a fost artificial, pentru a se a%un!e in acest
punct.
Dar, odata ce vom reveni la nivelul nostru ori!inar de constiinta,
toate acestea nu vor mai fi necesare, vom face totul sin!uri, fara
a%utorul nimanui. Hom fi capabili sa mer!em inainte.
Ar mai fi nevoie sa explic ceva despre cei trei Maestri #
Ci1utet, 3A si Ararat. Ci1utet a fost re!e al Atlantidei foarte
mult timp. Conform Tablei de Smarald, care a fost scrisa acum
0.--- de ani, el era un Maestru &naltat, care a trait acolo timp de
<0.--- de ani 'puteti sa credeti sau nu(. Cand a domnit in )!ipt,
el si-a scimbat numele in Tot. &n )!ipt, el a fost scrib, cel
care scria istoria. &ntrucat traise atat de mult, el avea
cunostintele necesare pentru a o scrie, iar tot ce am invatat
despre trecut sunt infiormatii care provin de la Tot. Sotia lui
era Sesat. Si ea era scrib si a scris istoria cot la cot cu el. Cred
ca toti oamenii ar trebui sa intelea!a ca aproape intrea!a istorie
moderna a fost scrisa de barbati, iar femeile aveau doar o idee
va!a despre ceea ce se intampla. Dar, in )!ipt nu era asa. Tot
isi scria ideile, !andurile sau obser vatiile, iar sotia lui isi scria
propriile obser vatii. )le nu corespundeau intotdeauna" ei vedeau
lucrurile in mod diferit. )rau ca o moneda cu 0 fete, cap si
pa%ura= o fata era barbatul, iar cealalta era femeia" iar, pentru a
intele!e istoria, trebuie sa ai ambele puncte de vedere # atat
masculin, cat si feminin # altfel nu vei avea ima!inea completa a
ceea ce s-a intamplat.
Acum, trebuie sa mai adau!am o alta piesa la toate acestea,
pentru ca lucrurile sa capete mai mult sens. Si aici nu vorbim
despre fantezii, ci despre stiinta si matematica. A fost un barbat
numit Carl *. Mun1, care a descoperit ceva incredibil, pe la
sfarsitul secolului trecut. )l a descoperit ca, daca te duci la
oricare dintre aceste piramide, biserici si temple, oriunde in
lume, exista un cod scris in partea exterioara a constructiei" nu
trebuie nici macar sa patrunzi inauntru. )ra vorba de
confi!uratie, modul de aran%are si formele cifrelor. *uteti intra pe
Debsite-ul lui, pentru a intele!e despre ce este vorba, in detaliu.
Aceasta este, de fapt, doar o trecere in revista a muncii sale. $u
voi intra in detalii.
Daca privesti aceste piramide din exterior si daca stii cum sa
citesti codurile, apar serii de / numere, iar aceste / numere
exprima exact lon!itudinea si latitudinea retelei # nu ale celei
care este astazi in uz, ci a celei straveci. &ar pentru a a%un!e la
precizia acelor numere inscriptionate pe cele J/.--- de
constructii, putem presupune ca ei au calculat din spatiu, cu
a%utorul satelitilor, al unui fel de 2*S-uri, cum avem astazi. Cum
au putut face acest lucru?
&ar munca lui Mun1 a aratat # si acest lucru este adevarat # ca
aceste coduri sunt reale si ca, de fapt, ele erau o descriere
amanuntita. Dar, pentru a le intele!e, trebuie sa stim ceva foarte
interesant. Ci1itet si 3a si Ararat stiau unde urmau sa fie noii
poli si noul ecuator, care este cel de acum. Stiau acest lucru,
cam cu 0-- de ani inainte ca aceasta scimbare sa aiba loc. Dar
au calculat 'cum or fi reusit, oare(?
*rimul meridian, cel pe care il folosim astazi, nu exista atunci"
Marea *iramida era primul meridian. Daca iei *olul $ord si *olul
Sud si tra!i o linie exact prin varful Marii *iramide, acela este
primul meridian al acelui sistem. Si pare lo!ic, intrucat este
prima constructie realizata. &ar ea nu a fost construita oriunde in
lume, ci exact pe acest meridian al *amantului. )i stiau, ciar
daca nu puteai !asi acea constructie dintr-un motiv oarecare, iar
acea locatie nu s-a miscat decat poate cu cativa inci, de-a lun!ul
a ./.--- de ani. Si mai este ceva interesant in le!atura cu munca
lui Carl" el a prezentat sistemul sau la $atiunile +nite, cu toate
detaliile, cu modul in care acesta lucreaza si modul in care erau
conectate toate aceste piramide in intrea!a lume, iar ei nu au
stiut ce sa faca cu aceste informatii" ele sfidau totul, tot ceea ce
omul modern stia despre omul din vremurile straveci si cum
putea fi posibil asa ceva? Dar nici nu puteau ne!a aceasta
realitate, intrucat erau dovezi matematice. Toate aceste
informatii au fost ascunse sub pres undeva, pe la $atiunile +nite.
Si le-au facut uitate, pentru ca nu se potriveau cu nimic
cunoscut.

Acum as vrea sa prezint cate ceva despre descoperirile lui, care
s-au dovedit adevarate # si atunci veti incepe sa intele!eti. Am
inceput sa dezvolt o baza de coduri bazate pe latitudine si
lon!itudine= !rade, minute si secunde, ideea fiind multiplicarea
celor / numere, intr-unul sin!ur.
Hazand precizia matematica extraordinara a locurilor in care a
fost construita aceasta retea, veti intele!e ca, datorita acuratetii
asezarii acestei retele, formata din J/.--- de situri, peste tot in
lume, plasate cu cea mai mare precizie pe suprafata planetei,
este clar ca reteaua nu ar fi putut fi realizata de toate acele
triburi indi!ene de mayasi, e!ipteni, cinezi s.a.m.d. Trebuie sa fi
fost vorba de o sin!ura minte, de o !andire unitara, de un plan
unic pentru a face acest lucru. $u exisa o alta posibilitate. &ar
acest lucru scimba tot intelesul istoriei, tot ceea ce stim despre
cine am fost noi inainte si cine suntem acum.
Acum, puteti intele!e ce au facut Ci1utet, 3a si Ararat. )i au
creat aceste structuri peste tot in lume, pentru a scimba
miscarea fluxului interior al ener!iilor *amantului, cu a%utorul
!eomantiei. &ar fluxul exterior era si el modificat si au creat,
astfel, in mod treptat, acest camp electroma!netic, !eometric,
care incon%ura *amantul.
9acand acest lucru, ei au re-creat reteaua constiintei noastre,
pentru ca noi sa putem evolua. Acesta a fost un dar al iubirii,
care arata ca nu suntem sin!uri in ceea ce priveste constiinta
noastra si ceea ce urmeaza sa se intample in lume si ca ei nu ne-
au uitat si ne poarta de !ri%a. Acestia sunt strabunii nostrii,
batranii nostri intelepti, care inca sunt conectati cu noi, acum. )i
cuprind toate culturile si toate nivelurile de viata, familiile din
2ermania, America sau din Africa de Sud # sau de oriunde
altundeva.
&ar transformandu- ne, putem face si noi ceva pentru pentru ei.
"ar#ea a II-a
Acum$ cunoscand con#e%#ul si in#ele&and aces#e in'orma#ii$ va voi s"une "ar#ea vie
a aces#ei "oves#i dezvalui#e acum in in#rea&a lume(
A 'os# nevoie de mul# #im" "en#ru ca$ de dra&ul A#lan#idei si a ceea ce a urma#$ sa
incea"a cons#ruc#ia "iramidelor$ in mod con#inuu si "es#e #o# in lume$ mai ales in
"rimii 6 de ani( A dura# a#a# de mul#$ 'iindca in "recesiunea echinoc#iilor a 'os#
un "unc# "e care #re)uia sa-l a#in&em$ inain#e ca "iramidele si #oa#e celelal#e sa
incea"a sa 'ie cons#rui#e "e scara lar&a$ deoarece omenirea nu se a'la la un nivel la
care sa "oa#a 'ace asa ceva( Dar$ in cele din urma$ du"a 6 de ani$ eram
"re&a#i#i(
Asadar$ "iramidele au ince"u# sa 'ie cons#rui#e "es#e #o#$ in Thailanda$ *a"onia$
+uca#an$ ,ua#emala$ in America de Sud$ in Rusia$ "re#u#indeni si$ "e masura ce ele
erau crea#e$ ori de ca#e ori a"area una noua$ re#eaua elec#roma&ne#ica din -urul
.aman#ului ca"a#a$ din ce in ce mai mul#$ o 'orma &eome#rica ce se a"ro"ia de cea
necesara "en#ru ca noi sa ne "u#em conec#a cu ea$ ca 'iin#e vii(
/ucrurile au "ro&resa# "ana$ sa s"unem$ in urma cu 60 de ani$ imedia# du"a cel de-
al doilea ra)oi mondial( Al#e 'iin#e au ince"u# sa se im"lice in ceea ce 'aceam noi(
/a numai un an de la s'arsi#ul "rimului raz)oi mondial$ in !126$ nave s"a#iale au
a"aru# "es#e #o# in Euro"a$ in 'iecare )aza mili#ara de acolo$ a"roa"e 'ara nicio
e%ce"#ie( In iunie !123au a"aru# nave s"a#iale in 'iecare )aza mili#ara din SUA(
De unde s#iu4 5iindca e%is#a documen#e is#orice$ "e care ma-ori#a#ea oamenilor nu
le-au vazu# si care dovedesc veridici#a#ea aces#or 'a"#e(
Iar aces# lucru deschide o al#a cale$ 'iindca acum e%#ra#eres#rii au ince"u# sa se
im"lice in realizarea aces#ei re#ele$ ala#uri de Maes#rii Inal#a#i(
.rin anii 66$ am ince"u# sa vedem cercuri in lanuri in An&lia$ dar nu numai in
lanurile de &rau$ ci au a"aru# si cercuri 'orma#e in &hea#a$ care erau uriase si era
eviden# ca nimeni nu "asise "e acolo( Ele erau "er'ec# sa"a#e in &hea#a( In "rezen#$
s-au desco"eri# mii de as#'el de cercuri(
A"oi$ s-au desco"eri# cercuri 'orma#e de co"aci$ in 7anada$ care nici ele nu "u#eau
'i 'acu#e de ca#re oameni(
Si s#im de la 7olin Andre8s ca circa 9: din cercurile din lanuri e "osi)il sa 'i 'os#
'acu#e de oameni$ dar celelal#e 2: nu sun# 'acu#e de oameni ; cel "u#in nu de
oameni asemenea noua(
Aceas#a era o noua 'orma de comunicare care a a"aru# in lume( Era o 'orma
im"or#an#a de comunicare$ dar nici "ana as#azi mesa-ele #ransmise nu au 'os#
in#elese "e de"lin(
.rin anii 69$ a ince"u# sa se mani'es#e un al# 'enomen$ "e care mul#i din#re voi l-au
o)serva# si$ "ro)a)il$ si-l amin#esc( .rin !19<-!192$ "ana in !11!-!112$ "es#e #o# in
lume erau oameni care s#a#eau in s#are de medi#a#ie$ medi#au si aveau ca"aci#a#ea
de a in#ele&e ener&iile su)#ile(
In medi#a#iile lor laun#rice$ li se s"unea sa ia un cris#al$ cu care sa mear&a in#r-o
"iramida sau in#r-un #em"lu$ sa "ro&rameze acel cris#al in#r-un anumi# 'el si sa il
lase acolo(
Es#imam ca circa !0 de oameni au 'os# im"lica#i in aces# "roces( Si$ ori de ca#e
ori cineva 'acea aces# lucru$ se ducea$ sa zicem$ la 7hichen I#za$ in Me%ic$ si "lasa
acolo un mic cris#al$ in#r-un anumi# loc$ care-i 'usese indica# in medi#a#ie$ aces#
lucru in'luen#a 'oar#e "u#in ener&ia &eoman#iei acelui s"a#iu$ 'a"# care corec#a
&eome#ria re#elei de deasu"ra .aman#ului(
.ro)a)il ca in aces# 'el au 'os# "lasa#e circa un milion de cris#ale si aces# lucru a
avu# un e'ec# im"or#an# asu"ra armonizarii re#elei de deasu"ra .aman#ului(
.rin anul !191 ; si aces# lucru a 'os# documen#a# de oameni cu care am lucra# ;
re#eaua era cores"unza#oare$ din "unc# de vedere &eome#ric$ unui icosaedru in#r-o
anumi#a rela#ie cu un dodecaedru "en#a&onal$ iar ener&ia se misca si cur&ea "rin
aces#e 'orme$ "en#ru in#aia oara ; dar nu era "er'ec#a= inca mai erau unele
"ro)leme$ 'iind necesare anumi#e corec#ii(
.e la -uma#a#ea anilor 61$ e%is#a un mic &ru" de oameni ; "ro)a)il mai "u#ini de
!= mai de&ra)a 3 sau 9 ; care erau e%"er#i in ener&iile su)#ile( Iar eu 'aceam
"ar#e din aces# &ru"$ dar mai erau si al#ii 'oar#e im"or#an#i "en#ru aces#e niveluri(
Noi am 'os# indruma#i sa mer&em la anumi#e "iramide si sa 'acem modi'icari
'oar#e )ine de'ini#e( Nu era vor)a nea"ara# de modi'icari la nivelul re#elei sau al
ener&iilor "iramidelor$ ca#$ mai de&ra)a$ des"re corec#ii ce #re)uiau aduse la
nivelul ener&e#icii .aman#ului( Indi&enii care #raiau in zonele res"ec#ive 'acusera
anumi#e lucruri in vie#ile lor$ care creasera dis#orsiuni in cor"ul ener&e#ic al
.aman#ului(
A #re)ui# sa mer&em in Ne8 Me%ico$ la #ri)ul Anas#azi$ "en#ru a 'ace corec#ii ale
dis#orsiunilor cauza#e de ac#iunile san&eroase ale aces#ui "o"or$ de-a lun&ul is#oriei(
Im"reuna cu ma>asii din ,ua#emala si ?olivia$ am 'acu# o ceremonie du"a
ceremonie$ "en#ru a rezolva "ro)lemele ramase in urma a ceea ce 'acusera ei$ cu
mul# #im" inain#e(
Am 'os# si in .eru$ la incasi$ dar$ a"ro"o$ noi eram invi#a#i in acele locuri si nu
a"aream ca din senin$ s"unand@ ABei$ noi vrem sa 'acem ceva "e aiciCD(
De 'iecare da#a$ oamenii din zonele res"ec#ive ne cereau sa venim acolo$ iar noi
acce"#am in#o#deauna( Iar ei s#iau e%ac# ce anume si de ce 'aceam noi acele
ceremonii(
Ni s-a #ransmis 'a"#ul ca samanii ne cer sa mer&em in .eru( 7and ne-au vazu#$ ei
nu numai ca ne-au acce"#a# "rezen#a$ dar au analiza# rela#ia noas#ra ener&e#ica cu
Mama .aman#@ noi eram cei de care aveau nevoieC
Si de 'iecare da#a era la 'el@ nu avea im"or#an#a ce anume s"uneam$ Mama .aman#
vor)ea "en#ru noi( Am #recu# #oa#e acele #es#e si am ince"u# sa 'acem corec#iile
necesare(
Am mers si in Noua Eeelanda( E%is#a un ma#erial video 'oar#e )un$ 'ilma# acolo$ "e
care il vom "rezen#a in curand$ "en#ru a vedea si voi cum se des'asoara$ in
reali#a#e$ as#'el de lucruri(
A"oi$ am scris o car#e$ ASar"ele de luminaD$ care descrie in#erac#iunea mea si a
oamenilor cu care lucrez cu a"roa"e ! de #ri)uri indi&ene din America de Nord
si de Sud( Es#e vor)a cam des"re aceleasi ener&ii ale #im"ului$ des"re care vor)esc
ma>asii$ cu "recesiunea echinoc#iilor din ul#imii !< -6 de ani( Sar"ele de
lumina vor)es#e des"re ener&ia Fundalini a .aman#ului$ care se de"laseaza din
mun#ii ves#ici ai Ti)e#ului$ "ana in mun#ii din nordul s#a#ului 7hile( Aces#a a 'os#
un evenimen# is#oric e%#raordinar$ "e care a"roa"e nimeni de "e .aman# nu il
cunos#ea( Iar ener&ia Fundalini a .aman#ului vine din cen#rul .aman#ului$
cau#andu-si locul( Ea seamana 'oar#e mul# cu un sar"e si de aceea se numes#e
ASar"ele de luminaD( Ea se misca "es#e #o# in lume$ in 'iecare zona de "e .aman#$
a"oi isi &ases#e un loc si se incolaces#e in in#eriorul .aman#ului$ ramanand acolo
"en#ru urma#orii !< de ani(
Iar aceas#a ener&ie es#e Fundalini( Ea ii #rezes#e "e oamenii din zona res"ec#iva$ ei
devenind inva#a#ori ai lumii ; asa cum s-a in#am"la# in ul#imele mii de ani$ cand ea
s-a aseza# in India si Ti)e#(
Acum$ Fundalini s-a mu#a# in Anzi$ iar aces#e ener&ii vor #rezi su'le#ele chilienilor$
ar&en#inienilor$ "eruvienilor si ale celor care #raiesc in #ari "recum 7olum)ia$
?razilia sau Ecuador(
Dar aceas#a ener&ie s-a de"lasa# si "rin mun#ii ves#ici$ deasu"ra oceanului din zona
"olineziana$ in insulele es#ice ale Moreei$ "ana de"ar#e$ in Noua Eeelanda( A avu#
loc o noua #rezire si s-a mani'es#a# o ener&ie s"iri#uala a)solu# noua$ "e care lumea
nu a cunoscu#-o nicioda#a(
Iar aceas#a ener&ie s-a de"lasa# in 7hilein anul 22( In 2< sau la s'arsi#ul lui
22 m-am dus in 7hile$ in mun#ii chilieni$ "en#ru a #rai direc# aceas#a ener&ie( Dar
nu am "u#u# sim#i nimic( Eram 'oar#e deru#a# si nu in#ele&eam de ce nu sim#eam
a)solu# nimic( M-am in#ors acasa si am as#e"#a# un an$ un an si -uma#a#e$ a"oi m-
am rein#ors acolo( Si din nou nu am sim#i# nimic( Si nu in#ele&eam$ 'iindca s#iam ca
ener&ia era acolo(
Erau !!2 #ri)uri$ care s#a#eau in cerc$ as#e"#and sosirea ener&iei( Darnu se
in#am"la nimic$ iar eu nu mai in#ele&eam nimic(
A"oi$ am "rimi# o invi#a#ie de la Ra"anui$ un #ri) care #raies#e in Insula Es#ica a
7hile-ului( Ei doreau sa mer&em cu ei$ "en#ru a "ar#ici"a la o ceremonie( A urma# o
al#a invi#a#ie$ de la re&ina Insulelor "olineziene$ care era cea mai im"or#an#a 'emeie
din .olinezia( Ea ne-a invi#a# in insula Moreea$ care es#e .olul Sud al aces#ei re#ele(
Re#eaua cons#iin#ei avea o cale de acces "rin Moreea(
.olul Nord si .olul Sud ai re#elei sun# "unc#e 'oar#e im"or#an#e( .olul Nord es#e
e%ac# in zona Marii .iramide$ la o dis#an#a de 2 km$ dis#an#a insi&ni'ian#a
com"ara#iv cu imensa su"ra'a#a a .aman#ului( A"oi s#ra)a#e .aman#ul si nu iese
direc# "rin ocean$ cum s-ar "area$ ci e%is#a o usoara cur)ura si$ de aceea$ iese
"rin#r-o insula numi#a Moreea( Acolo se a'la .olul Sud al re#elei si #ocmai acolo ne
invi#ase re&ina "olineziana( Asa am ince"u# o noua cala#orie(
Du"a cum 'usesem ins#rui#i$ #re)uia sa aducem in acel loc oameni din in#rea&a
lume$ care urmau sa o re"rezin#e( Nu-mi aduc amin#e e%ac# ca#e #ari au 'os#
re"rezen#a#e= cred ca vreo !6-!3= erau vreo 0-00 de oameni$ de "re#u#indeni(
Ne-am in#alni# cu #o#ii in "ar#ea de es# a insulei$ in sco"ul de a 'ace un 'el de
&eoman#ie asu"ra .aman#ului( Am 'os# in#am"ina#i de oamenii din #ri)ul Ra"anui$
care$ inain#e de a discu#a cu noi sau a ince"e sa 'aca ceva$ ne-au s"us ca urma sa
"ar#ici"am la o ini#iere$ la o ceremonie care urma sa conec#eze mai s#rans inimile
noas#re$ "en#ru a "u#ea lucra im"reuna(
Aceas#a era o s#raveche ceremonie$ in care i#i sco#eai hainele si #i se desenau di'eri#e
semne "e cor"( A"oi$ ei ince"eau ceremonia cu 'iecare din#re cei de acolo$ iar noi
am ince"u# sa in#erac#ionam in cadrul aces#eia( Du"a aceea$ am manca# im"reuna
cu ei si ne-am conec#a#$ as#'el inca# sa "u#em con#inua "rocesul ini#ia#ic(
Am "e#recu# un #im" acolo$ o)isnuindu-ne cu ener&iile si cunoscandu-i mai )ine "e
oameni$ ascul#andu-i "e Ra"anui cum ne s"uneau ceea ce nu s"usesera nimanui$ de
su#e de ani$ des"re orasele lor su)#erane si des"re #unelurile lor( As#'el$ am a'la# de
ce ne a'lam acolo@ #re)uia sa 'acem o corec#ie( Am in#eles a)ia cand am ince"u# sa
'acem ceremonia de corec#ie(
Ei ne-au dus in zona im"aduri#a$ s"unandu-ne ca acolo #re)uia sa ai)a loc
ceremonia$ si$ du"a ce am 'acu# #o# ce ne-au ceru# sa 'acem$ &hidul mi-a e%"lica#
sco"ul aces#ei ceremonii$ care era le&a# de "o"ula#ia Ra"anui(
In#r-un anume #im"$ Ra"anui isi dis#rusesera #o#i co"acii$ ramasesera 'ara hrana si
au ince"u# sa se manance in#re ei$ devenind cani)ali( Iar cani)alismul "e care l-au
"rac#ica# "e acea insula s-a ras"andi# in #oa#e insulele "olineziene( /e&a# de
cani)alism$ ceea ce #re)uia sa corec#am era ier#area( .rin acea ceremonie$ ei
#re)uiau sa 'ie ier#a#i si #re)uiau sa se ier#e "e ei insisi ; deci sa se corec#eze
&eome#ria re#elei de deasu"ra insulei in care ne a'lam$ as#'el inca# 'lu%ul ener&e#ic
sa incea"a sa se mis#e$ cu adevara#$ "rin acea zona(
A#unci cand Ra"anui m-au dus la acea ceremonie$ 'acand #o# ri#ualul cu hainele$
asezarea de cris#ale si #oa#e aran-amen#ele "remer&a#oare "rocesului ceremonial$
a)ia a#unci am in#eles "e de"lin ros#ul acelei ceremonii(
Si es#e im"or#an# sa in#ele&e#i aces# lucru@ Fundalini .aman#ului nu 'unc#iona din
cauza aces#ei dis#orsiuni$ care era e%ac# deasu"ra re#elei de deasu"ra insulei(
5useseram #rimisi acolo de ca#re Maes#rii Inal#a#i$ care nu voiau ca ener&ia
Fundalini sa incea"a sa 'unc#ioneze inain#e ca re#eaua cons#iin#ei sa se nasca( Ei
#re)uiau sa lucreze im"reuna$ as#'el inca# sa "una Fundalini la locul ei$ dar acolo
e%is#a o 'isura si a 'os# nevoie de sase ani "ana cand re#eaua sa "oa#a 'i desavarsi#a(
A#unci a deveni# clar de ce ne a'lam acolo si de ce 'aceam acel lucru(
Am ince"u# ceremonia$ o ceremonie cum nu mai vazuseram nicicand$ iar Ra"anui
au s"us ca nu mai 'acusera o as#'el de "rocesiune de cel "u#in !< de ani( E
"oves#ea lor si nu s#iu de ce au s"us aces# lucru(
7eremonia a ince"u# sa se des'asoare cu &ru"ul nos#ru si cu Ra"anui$ e%ac# in acel
loc( A"oi$ ceea ce s-a 'acu# a &enera# ier#area cani)alismului$ in#r-un loc in care
ener&ia s-a au#ocorec#a#$ re#eaua s-a 'orma# "er'ec# in -urul .aman#ului$ "en#ru
in#aia oara$ si am sim#i# aceas#a desavarsire$ am sim#i# in inima mea ca aces# lucru
chiar s-a in#am"la#( 7and ceremonia se a"ro"ia de s'arsi#$ s-a in#am"la# ceva
incredi)il ; ceva ce nu mai vazuseram nicioda#a@ din cer a co)ora# o ener&ie
s"irala#a de lumina aurie$ ce "rovenea din re#eaua uni#ara$ care a co)ora# ca o
#ornada ; o #ornada )landa$ ce s-a invar#i# de -ur im"re-ur$ deasu"ra locului de "e
.aman# in care ne a'lam(
5iecare din#re noi a #rai# e%"erien#a in 'elul sau( Am "e#recu# mul# #im" discu#and
des"re ceea ce se in#am"lase( Eu am #rai# un sen#imen# uimi#or( Aveam senza#ia ca
ma a'lam in "rezen#a lui Dumnezeu= oricum$ a unei cons#iin#e e%#raordinar de
inal#e( Era rela%an#( 5iecare celula din cor"ul meu era rela%a#a( Iar acea lumina se
ro#ea in -urul nos#ru si "u#eai "rivi "rin acel #unel care ducea sus$ in cer( A dura#
cam zece minu#e$ a"oi s"irala de lumina s-a re#ras$ in#orcandu-se in cer(
Du"a incheierea ceremoniei$ am vor)i# cu Ra"anui si i-am in#re)a# daca mai
vazusera asa ceva( Iar ei au s"us ca nu$ ca nu s#iau ce era acel 'enomen( Acum
in#ele& mai )ine$ dar a#unci nu am in#eles( Nu e%is#a nicio re'erire la asa ceva$ in
nicio car#e de s"iri#uali#a#e$ si niciunul din#re cei "e care i-am cunoscu# vreoda#a$
niciunul din#re Maes#rii mei nu-mi vor)ise des"re asa ceva(
,hizii nos#ri ne-au s"us ca #re)uie sa ne &ra)im$ ca #re)uia sa 'u&im( Tre)uia sa ne
'acem )a&a-ele si sa z)uram cu avionul in Tahi#i$ ca# mai re"ede$ "en#ru a asis#a la
nas#erea re#elei( Era ca un co"il caruia ii iesise ca"ul si urma sa se nasca in#r-un
minu#(
Deci$ #re)uia sa 'im &a#a$ ca# mai re"ede( Nu era vor)a des"re noi$ ci des"re co"ilul
care urma sa se nasca( Si chiar a #re)ui# sa ne miscam 'oar#e re"ede ; ceea ce am si
'acu#( Am im"ache#a# #o#ul si$ in diminea#a urma#oare$ 'oar#e devreme$ am z)ura#
in Tahi#i$ a"oi ne-am im)arca# "e un va"or$ indre"#andu-ne ca#re Moreea - care era
.olul Sud al aces#ei re#ele - "en#ru a "ar#ici"a la nas#erea unei cons#iin#e a)solu#
noi "e .aman#$ ceva nemaiin#alni# "e .aman#( Eu si #o#i ceilal#i eram e%#rem de
emo#iona#iC Iar acum urma sa "ar#ici"am la o al#a ceremonie$ "e care noi o
consideram cea mai sacra ceremonie care s-a "e#recu# vreoda#a "e .aman#(
Tahi#i es#e un loc a"roa"e ireal de 'rumos$ cu mun#i care a#in& cerul( Es#e un loc
incredi)il( Noi veneam din insulele es#ice$ care au un "eisa- 'oar#e arid$ dar cu care
oamenii locului erau o)isnui#i( Acum$ in acel "or# din Tahi#i$ eram 'ascina#i de unul
din#re cele mai 'rumoase "eisa-e "e care le vazuseram in via#a noas#ra( Eram a#a#
de en#uziasma#i$ inca# am ince"u# sa )a#em din "alme$ sa a"laudam 'rumuse#ea
"ura a acelui loc(
Am 'os# in#am"ina#i de nis#e re"rezen#an#i ai Re&inei din Moreea$ iar doua zile mai
#arziu am 'os# dusi in 'a#a ei= desi&ur$ nu in#re&ul &ru" de 02 de oameni$ ci doar eu
si o 'emeie "e nume Ru#h( Ru#h es#e o na#iva maui$ din Noua Eeelanda( Ea cunos#ea
lim)a lor si mi s-a "aru# "ersoana "o#rivi#a sa ma inso#easca( Re&ina era o 'emeie
uriasa$ cu o inima 'oar#e mare$ "lina de iu)ire "ura( Ea s#a#ea cu s"a#ele cand am
a-uns acolo$ in sco"ul de a asis#a la nas#erea acelei noi cons#iin#e "e .aman# si
"en#ru a "ar#ici"a la ceremonia consacra#a aces#ui evenimen#(
Ala#uri de re&ina se a'la asis#en#a ei( Ne-au "rimi# cu )ra#ele deschise$ ne-au
im)ra#isa# si am ince"u# sa discu#am( M-a in#re)a# unde doresc sa or&anizez
ceremonia( 5ara sa ma &andesc "rea mul#i$ am s"us ca as vrea ca ceremonia sa se
des'asoare in cen#rul insulei( Am s"us aces# lucru 'iindca mai 'usesem acolo in anul
!190 si am 'acu# ceremonii cu acelasi #ri)$ ai carui mem)ri ma dusesera in cen#rul
insulei$ iar acolo a avu# loc acea ceremonie( Daca vre#i sa a'la#i mai mul#e des"re
acea ceremonie$ "u#e#i ci#i in car#ea mea ASar"ele de luminaD(
Re&ina m-a "rivi# si mi-a s"us ca nu ma "oa#e duce acolo( Am in#re)a#-o de ce$ iar
ea mi-a ras"uns ca are au#ori#a#e "es#e #o# cu e%ce"#ia acelei zone si nu "oa#e cere
"ermisiunea de a mer&e acolo(
A#unci$ asis#en#a ei a sari# in sus si i-a s"us@ ATu nu in#ele&iC Es#e cea mai
im"or#an#a ceremonie des'asura#a vreoda#a "e .aman#( Doar da-i "ermisiunea si
vom aran-a lucrurile du"a aceeaD(
Re&ina a re'uza# sa 'aca aces# lucru si cear#a din#re ele a con#inua#$ "e un #on "u#in
a&resiv( A"oi$ au ince"u# sa #i"e una la al#a( A#unci Ru#h s-a a"ro"ia# de re&ina$ a
incon-ura#-o cu )ra#ele si i-a vor)i# in lim)a lor$ incercand sa o linis#easca( Dar nu
a reusi# sa 'aca nimic( Era re&ina si nu voia sa 'aca nimic incorec#(
Am "leca# 'ara a o)#ine "ermisiunea de a 'ace ceremonia in acel loc( M-am in#ors la
ho#el$ in#ri&a#@ Doamne$ !< de ani$ milioane de oameni$ o &ramada de )ani
chel#ui#i$ 9< de cons#ruc#ii ridica#e "es#e #o# in lume$ ne a"ro"iam de ul#imele
momen#e ale in'a"#uirii acelei minuni$ iar doua 'emei s-au cer#a# si "area ca acea
minune nu avea sa se mai in#am"leC
Nu-mi venea sa cred$ desi cam asa "areau sa s#ea lucrurile( Eram in#r-un im"as(
Am mai s#a# acolo vreo #rei-"a#ru zile$ as#e"#and ca ceva sa se in#am"le(
A"oi$ "arca din nean#$ am "rimi# o invi#a#ie de la Re&ele .olineziei( Numele sau era
.a"a Ma#aru si avea vreo 9 de ani( El ne-a chema# sa s#am de vor)a si a 'os#
e%#raordinar$ "en#ru ca era "osi)il sa se in#am"le ceva care sa ne "ermi#a sa
con#inuam demersul nos#ru( As#a deoarece 'ara "ermisiune era im"osi)il sa
realizam asa ceva( Era a)solu# necesar ca "olinezienii sa cola)oreze cu noi$ sa
'acem ceremonia im"reuna( Era nevoie ca in#rea&a lume sa 'ie ala#uri de ei ; iar
noi re"rezen#am lumea(
Re&ele ne-a ceru# o in#revedere( Era du"a-amiaza si am lua#-o din nou "e Ru#h cu
mine$ 'iindca vor)ea lim)a "olineziana si le in#ele&ea men#ali#a#ea(
Am condus "ana la adresa res"ec#iva$ unde era resedin#a re&ala$ si am mers in
s"a#ele &radinii$ unde se a'la .a"a Ma#aru$ aseza# "e un scaun vechi$ din "las#ic$
incon-ura# de 'amilia sa@ so#ia$ co"iii si ne"o#ii$ care as#e"#au cu #o#ii venirea
noas#ra(
Aveau nis#e scaune "re&a#i#e "en#ru Ru#h si "en#ru mine( Am in#ra# si ne-am "leca#
ca"ul cu mare res"ec# in 'a#a lui$ onorandu-l "en#ru cine era( El ne-a ru&a# sa ne
asezam( Noi am ince"u# sa ne "rezen#am si$ in #im" ce 'aceam as#a$ mi-am da#
seama ca isi mi-ea ochii$ incercand sa ne vada$ si am in#eles ca nu vedea "rea )ine(
Nici nu "u#ea sa mear&a "rea )ine$ "en#ru ca se vedea ca avea "icioarele um'la#e si
lan&a scaun avea un )as#on cu a-u#orul caruia se "u#ea misca( Asa ca a 'acu# o
"auza si a"oi a s"us@ AA"ro"ie-#e( Greau sa #e vad(D
Eram aseza# cam la #rei me#ri si -uma#a#e dis#an#a de el$ asa ca mi-am mu#a#
scaunul la -uma#a#ea dis#an#ei din#re noi( M-am aseza# si l-am "rivi#( Inca isi mi-ea
ochii si mi-a s"us@ DNu e )ine( Gino mul# mai a"roa"e( Nu #e "o# vedea(D Asa ca l-
am ascul#a# si mi-am mu#a# scaunul 'oar#e a"roa"e( Eram acum 'oar#e a"roa"e de
'a#a lui( /-am "rivi# si l-am in#re)a# daca acum ma vedea( Si mi-a ras"uns@ ADa(
Acum "o# vedeaD( Si a #acu#( Am s#a# acolo in #acere$ as#e"#and sa 'aca urma#oarea
miscare( M-a "rivi# #im" de doua ;#rei minu#e si$ deoda#a$ in#rea&a lui 'a#a s-a
lumina#$ a zam)i# si mi-a s"us - ci#ez@ AAh$ imi aduc amin#e de #ineC Tu es#i din
s#eleCD si a ara# s"re ceruri( A s"us@ AAm as#e"#a# #oa#a via#a sa #e cunosc( .o#i avea
orice dores#iD( Si a#unci$ imedia#$ "en#ru ca sa nu "ierd ocazia$ i-am s"us ca am
vrea sa mer&em in mi-locul insulei si sa #inem acolo o ceremonie( Mi-a ras"uns@
DSi&ur( .o#i mer&e in cen#rul insulei( Goi aran-a #o#ul( Dar eu sun# un om )a#ran$
nu "o# mer&e "rea )ine$ nu "o# mer&e "ana in mi-locul insulei si imi doresc 'oar#e
mul# sa "ar#ici" la aceas#a ceremonie( Sim# ca #re)uie sa 'iu si eu acolo( Nu ai vrea
mai )ine sa o 'aci aici4D(
Ei )ine$ e ceva ce nu am s"us "ana acum( 7u o noa"#e inain#e$ avusesem un vis(
Daca va "u#e#i ima&ina re#eaua din -urul .aman#ului$ aceas#a are un cam"
ma&ne#ic #oroidal care incon-oara "lane#a$ iese "e la .olul Sud si in#ra "e la .olul
Nord$ iese "rin Moreea si in#ra "rin E&i"#( Daca va &andi#i$ es#e ca un #u) mare$ ca
un vor#e% &ol "e dinaun#ru$ si eu voiam sa 'iu in cen#rul insulei( Dar in vis am
in#eles ca aces# cen#ru al insulei nu con#a$ "en#ru ca in#eriorul #u)ului in care
#re)uia sa ne a'lam era mai mare deca# insula( Asa ca "u#eam 'i oriunde "e insula ;
chiar nu con#a( Si ce s-a in#am"la# in visul meu du"a as#a a 'os# ca mi s-a ara#a#
unde urma sa ai)a loc ceremonia(
Era un loc 'oar#e s"ecial( Ne a'lam in#r-un &ol'$ acolo unde "la-a se cur)a si "u#eai
vedea #armul "e "ar#ea cealal#a( Era o "la-a mare$ "lina de nisi"$ si mai era si un
rau in#erior$ care se varsa in a"ele &ol'ului( Era ca un 'el de zid in#r-una din#re
"ar#i ; un zid na#ural( Am "u#u# vedea #oa#e aces#e de#alii( Asa ca a doua zi$ in #im"
ce mer&eam cu masina im"reuna cu Ru#h$ "e drum s"re .a"a Ma#aru$ am s#a# de
vor)a si am ince"u# sa ii "oves#esc visul meu si nu am a"uca# sa #ermin ca mi-a
s"us@ ASi eu am avu# acelasi visCD( A #ermina# ea visul$ s"unandu-mi e%ac# aceleasi
lucruri "e care le visasem si eu( Gazuse e%ac# aceeasi "la-a( Si mi-am s"us@ AUauC
Insemna ca as#a #re)uie sa 'acemCD(
Asa ca$ a#unci cand .a"a Ma#aru a s"us@ ANu "o# mer&e in cen#rul insulei$ #e ro&
mul# sa o 'aci aici$ acasa la mine$ as#'el inca# sa "o# 'i im"reuna cu #ineD$ noi eram
de 'a"# "e "la-a$ dar nu "u#eam vedea "la-a din cauza co"acilor( Si eu$ si Ru#h am
sari# in sus si am aler&a# "rin#re co"aci$ am iesi# amandoi "e "la-a si am s"us@
ADoamneC As#a e loculCD( Si nu e%is#a nicio indoiala$ "en#ru niciunul din noi ; era
e%ac# ceea ce vazuseram in visele noas#re( S#iam ca acolo #re)uia sa #inem
ceremonia( Asa ca ne-am in#ors la .a"a si i-am s"us@ ADa$ da$ daC Aici o vom 'ace(D
El s-a )ucura# 'oar#e mul# si a s"us@ AGoi 'i acolo( 7e )ineCD( Urma#oarea noas#ra
in#re)are a 'os#@ AEi )ine$ #u es#i Re&ele( 7and sa ai)a loc ceremonia4D( .en#ru ca
noi nu s#iam( El a s"us@ AMaine diminea#a$ la rasari#ul soareluiD(
Noi am "leca# sa le s"unem celorlal#i #o# ceea ce se in#am"lase in ziua res"ec#iva(
7and m-am in#ors la #a)ara$ cineva mi-a da# o scrisoare din Aus#ralia( Ii s#iam "e
e%"edi#ori$ dar nu mai vor)isem cu ei de mul#i ani( Ei s#iau unde sun# si imi
#rimisesera scrisoarea aici( Asa ca am deschis scrisoarea si in ea eram in'orma# ca$
in ziua urma#oare$ .aman#ul$ Soarele si /una se vor alinia si ca va 'i o ecli"sa de
/una( Toa#e as#ea aveau sa se in#am"le e%ac# in ziua in care urma sa ai)a loc
ceremonia si um)ra /unii avea sa se as#earna e%ac# "es#e insula Moreea( Mi-am zis
ca es#e uimi#or$ "en#ru ca nu "lanuisem as#a( 7hiar nu veri'icasem ce se in#am"la in
ceruri$ din aces# "unc# de vedere(
Asa ca acum$ s#iind #oa#e aces#ea si s#iind ca "la-a a 'os# aleasa cum a 'os# aleasa$
am 'os# 'oar#e si&ur in inima mea ca 'aceam e%ac# ceea ce #re)uia sa 'acem(
In diminea#a urma#oare$ la rasari#$ ne-am in&hesui# cu #o#ii in au#o)uz$ ne-am
s#recura# "rin cur#ea lui .a"a Ma#aru si ne-am aduna# "e "la-a$ sa ne "re&a#im
"en#ru ceremonie( Si$ e%ac# in cli"a aceea$ mi-am da# seama ca nu aveam a)solu#
nicio idee des"re ce urma sa 'ac( Nu s#iam( Am 'os# a#a# de "rins in &asirea locului
"o#rivi# si cu &es#ionarea di'eri#elor ener&ii care erau acolo$ inca# nu mi-a da# "rin
ca" nici macar o secunda$ "ana cu cinci minu#e inain#e de ceremonie$ ca nu s#iam
ce o sa 'ac(
Am cazu# cu 'a#a in nisi"$ ca sa "o# sa 'iu sin&ur$ si am ceru# calauzire in#erioara(
Toa#a scoala mea a 'os# 'acu#a cu indieni indi&eni$ urmand 'elul in care ei vad
lucrurile$ si acum aveam de-a 'ace cu ceva di'eri#( Era o ceremonie 'oar#e
in#eresan#a$ "e care nu o mai vazusem inain#e$ dar #re)uia sa con#inuu cu ceea ce
mi se s"unea sa 'ac( Asa ca le-am s"us #u#uror sa se duca si sa aduca ceva din a"a$
ceva din "aman# si ceva din aer( Trei o)iec#e(
To#i s-au dus sa cau#e si$ o -uma#a#e de ora mai #arziu$ s-au in#ors cu ceea ce aveau
de adus si am aseza# #oa#e o)iec#ele in ordinea succesiva@ a"a$ "aman#$ aer$ a"a$
"aman#$ aer((( in 'orma "e care o s#iam de la indieni ; si anume Roa#a medicinii(
Es#e un cerc cu un "a#ra# la mi-loc$ care indica cele "a#ru "unc#e cardinale(
7eremonia a ince"u# sa se des'asoare in moduri "e care nu le mai in#alnisem "ana
a#unci( Era ceva asemana#or a"ei sau unor valuri care se succedau$ unul mai
"u#ernic deca# celalal#$ "en#ru ca a"oi sa se linis#easca( Ener&ia se misca e%ac# su)
aceas#a 'orma( .a"a Ma#aru s#a#ea la mar&inea cercului$ in scaunul lui de "las#ic$
"en#ru ca nu "u#ea s#a aseza# "e "aman#$ si "rivea #oa#e aces#ea(
In cele din urma$ ceremonia s-a incheia# si semni'ica#ia ei era ca Mama .aman#
dadea nas#ere$ chiar in acel momen#$ cons#iin#ei unei noi re#ele$ care #ocmai se
"re&a#ea sa iasa( Sun# anumi#e lucruri "e care #re)uie sa le in#ele&em$ sun# mai
mul#e de s"us$ dar a#unci$ in acel momen#$ #ocmai ince"ea nas#erea(
Du"a ce s-a incheia# ceremonia$ .a"a Ma#aru m-a chema# la scaunul lui( M-am dus
la el si l-am in#re)a# ce dorea( M-a #ras 'oar#e a"roa"e de el$ as#'el inca# nimeni sa
nu ne "oa#a auzi$ si mi-a s"us@ ADe unde ai s#iu# cum sa 'aci ceremonia as#a4
7eremonia a 'os# 'oar#e e%ac#a si noi am #inu#-o in secre#$ #im" de mii de ani( 7um
de ai s#iu#-o4D( Nu i-am "u#u# ras"unde( To# ce am "u#u# 'ace a 'os# sa il s#ran& in
)ra#e( Si$ "en#ru "rima da#a$ i-am "u#u# sim#i inima( Am in#eles a#unci de ce era
Re&ele "olinezienilor( Greau sa s"un ca omul as#a avea o inima ca# .aman#ul( Era
incredi)il de sensi)il la #oa#a via#a de "re#u#indeni( Si am in#eles 'oar#e mul#e in
cli"a aceea(
Du"a as#a am "leca#( /ucrarea noas#ra era in'a"#ui#a( Incheiasem ceea ce aveam de
'acu# "e insula si ne-am in#ors$ "re&a#indu-ne de revenire acasa( O zi sau doua mai
#arziu$ ne-am in#ors cu #o#ii in di'eri#ele #ari din in#rea&a lume$ in locurile di'eri#e
de unde venisem( Si eu m-am in#ors aici$ in Sedona$ in Arizona(
In diminea#a urma#oare$ una din#re "ar#ici"an#e$ 7arolina$ care mai ramasese "e
insula$ s-a #rezi# 'oar#e devreme si a 'acu# o 'o#o&ra'ie ; o 'o#o&ra'ie im"osi)ila( Era
o 'o#o&ra'ie 'acu#a de la a"ro%ima#iv noua me#ri si in ea se vedea Roa#a medicinii
"e .aman# si deasu"ra ei$ "lu#ind in aer$ o s#ea de lumina$ 'oar#e s#raluci#oare$ in
cinci col#uri( A"ara#ul a "u#u# sa o sur"rinda 'oar#e usor( Ara#a mai de&ra)a ca o
s#ea de mare cu cinci col#uri( 7ol#urile erau ro#un-i#e( S-au mai 'acu# 'o#o&ra'ii si
#rei sa"#amani mai #arziu( Oamenii a"ucasera sa #reaca "e acolo$ #recusera si
valurile "e deasu"ra$ se vedeau o)iec#ele im"ras#ia#e "es#e #o#$ dar s#eaua inca
"lu#ea in aer((( Trei sa"a#amani mai #arziu$ ceea ce es#e uimi#orC Si a"oi am "rimi#
un #ele'on de la .a"a Ma#aru(
Moreea es#e o insula de 'orma unei inimi( In -urul ei es#e un reci' de corali$ in
'orma de inima( Acolo es#e o a"a din#re cele mai cura#e si mai 'rumoase din lume$
care era "lina de "es#i( Ara#a ca un acvariu na#ural( 7and am 'os# acolo in !190$
s#a#eam ca#e sase ore "e zi in aces# AacvariuD$ ino#and "rin#re "es#i( Ino#am de-a
dre"#ul "rin#re ei( 7and am 'os# de da#a aceas#a$ mi-am lua# doi din#re co"ii cu
mine si as#e"#am cu nera)dare sa ii )a& in a"a si sa le ara# #o#i "es#ii( /e-am s"us
ca es#e de necrezu#( Ne-am "us la)ele si mas#ile si am sari# in a"a( Nici urma de
"es#i( Erau doi-#rei la ! m de"ar#are unii de ceilal#i( Dis"arusera( Du"a s"usele lui
.a"a Ma#aru$ in urma cu !0 ani #o#i "es#ii murisera(
Ei )ine$ in diminea#a urma#oare ceremoniei$ du"a cum ne-a s"us .a"a Ma#aru la
#ele'on$ "en#ru "rima da#a in !0 ani$ in#re&ul &ol' in care 'usesem s-a um"lu# cu
"es#i #ro"icaliC Si "en#ru el aces#a era un semn din "ar#e Mamei .aman# ca #o# ceea
ce 'acuseram cu o zi inain#e 'usese corec#$ era adevara# si se in#am"lase cu
adevara#( Am 'os# en#uziasma# sa aud$ sa vad si sa s#iu as#a(
Asa ca$ a#unci cand m-am in#ors in Sedona$ la aces#e s#anci rosii$ m-am &andi# ca
#o#ul se incheiase( Dar$ in medi#a#iile mele$ a#a# cu &hizii in#eriori$ ca# si cu Mama
.aman#$ mi-am da# seama$ in mod clar$ ca mai era de lucru( Nu in#ele&eam e%ac#
des"re ce era vor)a$ dar avea de-a 'ace cu #im"ul$ cu dura#a( Nas#erea la oameni
cons#a in a"ro%ima#iv noua luni "ana cand co"ilul cres#e su'icien# de mul# "en#ru a
"u#ea iesi in lume$ "en#ru a se nas#e( Si cand aces# lucru se in#am"la$ nas#erea
"ro"riu-zisa "oa#e dura orica#$ de la o -uma#a#e de ora la o ora sau mai mul#(
/a nas#erea aces#ei re#ele a cons#iin#ei$ lucrurile s-au "e#recu# similar modului in
care se nas#e via#a( Numai ca a dura# !< de ani$ in loc de noua luni( E o mare
di'eren#a in #im"( Si in loc de o ora$ necesara "en#ru ca nas#erea sa ai)a loc$ es#e
vor)a des"re un ciclu lunar$ es#e vor)a des"re 23 de zile si ceva de la declansarea
nas#erii si "ana cand co"ilul iese cu #o#ul( Asa ca mi s-a s"us ca mai aveam de 'acu#
o ceremonie$ aici( Am 'acu#-o$ nu 'oar#e de"ar#e de locul in care s#am acum( 7e a
'os# 'oar#e in#eresan#$ la aceas#a noua ceremonie ; si ce m-a uimi# 'oar#e mul# ; a
'os# ca am 'acu# ceremonia si$ #ocmai cand o incheiam$ Soarele$ .aman#ul si /una
s-au alinia# din nou si a avu# loc o al#a ecli"sa de /una$ chiar deasu"ra Sedonei$
chiar deasu"ra locului in care ma a'lam( Nimeni nu "lani'icase asa ceva( Am ramas
mu#$ "en#ru mul#a vreme(
Dar as#a nu are nimic de-a 'ace cu 'iin#ele umane ; es#e ceva la nivel "lane#ar( Aici e
vor)a des"re "lane#e si des"re sori si s#ele( Es#e ceva la un nivel mul# mai inal#
deca# al oricaruia din#re noi si s-a in#am"la# in#r-un mod 'oar#e e%ac#( Asa ca$ du"a
ce s-a 'acu# res"ec#iva ceremonie$ lucrarea a 'os# incheia#a( Mai am doar un
amanun# des"re care vreau sa va vor)esc$ si a#unci ve#i in#ele&e ca# de mare
im"or#an#a au #oa#e aces#ea "en#ru voi$ ca si "en#ru #oa#a lumea "e care o
cunoas#e#i si "en#ru #oa#a lumea de "e aceas#a "alne#a(
Ul#imul lucru "e care doresc sa vi-l s"un are de-a 'ace cu cons#iin#a Melchizedec(
7eea ce s#im es#e ca$ a#unci cand o re#ea sau o "lane#a #rece "rin aces# &en de
e%"erien#a$ "rin care re#eaua se nas#e$ inain#e de nas#erea "ro"riu-zisa #o#ul "oa#e
'i "ierdu#( Iar daca aces# lucru se in#am"la$ rasa care se a'la "e "lane#a res"ec#iva
#re)uie sa incea"a #o#ul de la ca"a#( Tre)uie sa incea"a de la zero si sa ia #o#ul de la
ca"a#$ ceea ce nu es#e un lucru )un( .oa#e dura su#e si su#e de mii de ani "ana cand
se revine la acel momen# anume(
Dar mai s#im si ca$ a#unci cand o re#ea se nas#e$ cand ca"a#a via#a$ cand se
conec#eaza la .aman# si devine 'unc#ionala$ nu a e%is#a# niciun inciden# in #oa#a
via#a de oriunde$ de la ince"u#ul 7rea#iei si "ana acum$ care sa o o"reasca din
drum(
Asa ca$ a#unci cand vedem ca aces# lucru se in#am"la ; asa cum s-a in#am"la# in
'e)ruarie 29 ; s#im ca noi$ ca rasa umana$ am reusi#( S#im ca "u#em #rece mai
de"ar#e$ la nivelul urma#or al cons#iin#ei( Nu mai e vor)a de A"oa#eD ; s#im cu
si&uran#aC Asa ca$ aces#a es#e un momen# e%#raordinar in via#a$ "e care sa il
sar)a#orim ; doar ca ma-ori#a#ea oamenilor nu il in#ele& inca( .en#ru ca #im"ul
cosmic es#e a#a# de len#$ din 'e)ruarie 29 "ana acum inseamna ca aces# co"il nu
are doi ani ; are cam un minu# de via#a( Es#e nou-nou#C
Asadar$ ceea ce urmeaza sa se des'asoare in vii#or se va in#am"la 'oar#e curand(
.ro)a)il ca$ du"a s"usele ma>asilor si ale #u#uror celorlal#e #ri)uri$ se va "e#rece
in#re acum si cel #arziu 2!0( Nimeni nu s#ie cand( 7red ca nu s#ie chiar nimeni(
Oricine ar 'i ei( .en#ru ca numai Mama .aman# s#ie cand se va in#am"la(
Dar am reusi#C Asa ca$ voi$ cei care urmari#i aces# mesa-$ in#ele&e#i ca ATI REUSIT(
GOI GETI TRE7E /A UN A/T NIGE/ A/ 7ONSTIINTEI$ A5/AT DIN7O/O
DE ORI7E ATI .UTUT GISA .ANA A7UM( SE GA INTAM./AC
Si vreau sa va mul#umesc( Ga mul#umesc "en#ru ca a#i avu# incredere in voi insiva$
a#i crezu# in voi insiva si a#i avu# cura-ul de a va con#inua lucrarea s"iri#uala$ in
orice condi#ii( S#iu ca 'amilia voas#ra a incerca# sa va o"reasca$ "en#ru ca nu avea
niciun ros# "en#ru ei$ in#r-o lume AnormalaD( Dar$ va mul#umesc 'oar#e mul# "en#ru
#o# ceea ce a#i 'acu# in via#a voas#ra ca sa 'ace#i din aces# lucru o reali#a#e( Noi #o#i
vom 'i im"reuna 'oar#e curand$ "e un al# nivel al e%is#en#ei ; si a#unci ne vom
in#alni al#'el( Asa ca$ va mul#umesc de la inima la inimaC
Ga mul#umesc "en#ru vie#ile voas#re si "en#ru #o# ceea ce a#i 'acu# in via#a voas#raC
Ma#erial "relua# de la@ 888(edi#ura-'or>ou(ro