Istoria arhitecturii in Romania Vol.

II
Grigore Ionescu
De la sf. Sec. XVI-lea pana la inceputul celui de-al 5-lea deceniu al sec. XX-lea

Volumul este divizat in 2 parti:
1) Vremea feudalismului, de la sf. Sec.XVI pt. Moldova si de la inceputul sec. urmator pt.
Tara Romaneasca si Transilvania pana la mijlocul sec. XIX.
a) arhitectura dezvoltata in sec XVII si inceputul celui urmator
b) -arhitectura realizata in Tara Romaneasca si Moldova in regim turco-fanariot, iar in
Transilvania in conditiile stapanirii habsburgice(XVIII)
c) perioada de destramare a feudalismului si de formare a relatiilor capitaliste(XVIII-
XIX), care cuprinde 3 subcapitole:
1-arhitectura populara
2-schimbul de experienta si influente reciproce dintre arh. Populara si cea realizata in aceeasi epoca
3-clasicismul si evolutia oraselor
2) Epoca moderna
1-dezvoltarea arh. Intre jumatatea sec XIX si inceputul razboiului mondial, eveniment ce marcheaza trecerea de la clasicism si
romantism la eclectism
2- perioada dintre cele doua razboaie mondiale, arhitectura unei societati capitaliste

Arhitectura pe teritoriul Romaniei in vremea oranduirii feudale
(sf sec XVI- mijl. Sec. XIX)
Perioada feudalismului dezvoltat in conditiile dominatiei otomane(sf.sec. XVI- incep. Sec.XVIII)

Intregul sec. XVII si primii ani ai sec XVIII se caracterizeaza pentru Moldova si Tara Rom. prin mentinerea dominatiei turcesti.
Desi in urma luptelor purtate, Imperiul otoman trecea la la inceputul sec. XVII printr-o perioada de criza.
In decursul sec XVII tarile romane au inregistrat o independenta fata de puterea otomana si o reducere simtitoare a obligatiilor
fata de poarta.
In organizarea social-politica, conducerea trece in mainile unei oligarhii de boieri. Paralel cu intarirea puterii noului regim se
organizeaza si un nou sistem fiscal: renta feudala si darile in natura se achita in bani.
Starea taranimii s-a inrautatit, clasa dominanta in schimb a prosperat.
Prin dezvoltarea comertului si a mineritului, prin infiintarea unor manufacuri: fabrici de sticla, de hartie, de soda caustica,
domnii Moldovei si ai Tarii R., principii Transilvaniei si varfurile bisericii au acumulat in scurt timp bogatii insemnate.
Premisele dezvoltarii pe care arta de a construi a inregistrat-o in acest veac le gasim realizate si in epoca anterioara. Dar
mentinerea dominatiei turcesti a constituit o frana in dezvoltarea societatii, a activitatilor culturale si artistice.
Ca in orice epoca, in care societatea a fost impartita in clase antagoniste, arhitectura a continuat sa exprime conceptii despre
viata, ideile, gusturile si nazuintele clasei dominante. Toate mjloacele constructive: materiale durabile, tehnici avansate, mesteri
priceputi, erau la dispozitia clasei dominante, a statului si a bisericii, in timp ce masa poporului(taranimea si saracimea) a
continuat sa isi duca existenta in gospodarii modeste, cu case mici, construite din lemn, cu invelitori din sindrila, de paie si de
stuf.



Arhitectura in Moldova de la sf sec. XVI- sf. Sec. XVII

Arhitectura moldoveneasca a atins catre sf. Sec. XVI o ultima faza a unei evolutii unitare, tesuta, pe baza unei experiente
acumulate de mesterii locali ai vremii lui Stefan cel Mare. In cadrul noilor conditii social-politice si economice ale sf. Sec. XVI si
inceputul sec. Urmator, arhitectura moldoveneaca a inregistrat un important pas inainte pe calea restructurarii si innoirii
vechilor forme.
In domeniul arhitecturii religioase, care a continuat sa ramana pe primul plan al preocuparilorcelor 2 importante institutii
feudale ale vremii, stat si biserica, tonul celor dintai schimbari a venit din Tara R. O data cu inscaunarea la Iasi a unor domni de
origine munteana: Petru Schiopul, Mihai Viteazul, Radu Mihnea. Simion Movila.
EXEMPLE:
1--- Monumentul care pune in evidenta cel dintai trasaturile caracteristice ale acestei noi orientari a arhitecturii
moldovenesti este biserica manastirii Galata de langa Iasi (1583),zidita din vointa lui
Petru Schiopul.
In plan ca si in volum, monumentul pastreaza multe din formele traditionale
caracteristice arh. Moldovenesti din epoca anterioara, dar apar si cateva importante
principii si elemente constructive si decorative noi. In primul rand, in interior, zidul
despartitor al naosului de gropnita, care era plin si strapuns numai de o usa centrala,
este inlocuit cu 3 arcade sprijinite pe 4 coloane. Acest element nou isi are originea in
exemplele muntenesti mai vechi, in care naosul este separat de pronas prin arcade (ex:
M. Arges). Tot dupa moda munteneasca sunt luminate cele 3 abside cu cate 3 ferestre
fiecare (ex: schitul Bradet, biserica man. Arges, biserica domneasca din Targoviste).
Naosul este incoronat de o turla ridicata pe sistemul de arce in consola si arce piezise ca
in monumentele moldovenesti mai vechi, dar cu deosebirea k intre tamburul turlei si
prisma determinata de cele 4 arce piezise este intercalata o coroana de 8 arce in
consola. In sistemul de bolti al pronaosului insa, lipsesc arcele in consola alipite zidurilor,
trecerea de la planul patrat la cerc se face ca la biserica manastirii Argesului, prin
intermediul unor trompe de colt. Turla de pe pronaos de la monumentele din Tara R.(ex: Tismana,Arges,Snagov), in bisericile
moldovenesti cu gropnita si exonartex apar ca o contrabalansare in silueta edificiilor.
In plastica decorativa exterioara, se constata pt. Prima oara in Moldova, principiul impartirii
fatadelor in 2 registre dupa modelul creat de scoala locala a Tarii R. Separarea celor 2 registre se
face cu un brau continuu construit din caramida si compus dintr-un tor prins intre 2 benzi de
zigzaguri rezultate din asezarea caramizilor in zidarie ca zimtii de fierastrau. Registrele sunt
decorate cu arcaturi inguste: un sir pe registrul inferior si 2 pe registrul superior. In ansamblu ele
prezinta aceleasi caracteristici ca si arcaturile muntenesti: au arhivoltele adancite in raport cu
fata zidului, numarul lor nu este egal si nici dispozitia nu este aceeasi pe ambele registre.
Originea munteneasca este atestata si de formele materialului dominant de constructie .
-Caramizile au dimensiuni diferite de cele folosite in arhitectura moldoveneasca a epocii
anterioare
-mortarul de culoare roz-galbuie, contine tigla pisata
- grosimea rosturilor intre 3-4cm

2--- Biserica Sf Nicolae din satul Aroneanu (1594) a lui Aron Voda, are o infatisare mai deosebita decat cea a
bisericilor moldovenesti mai vechi, atat in forma planului cat si plastica decorativa. Complexul
manastiresc azi disparut, era alcatuit din principii constructive si elemente decorative
imprumutate din arhitectura Tarii R. cat si din cea a Moldovei, fiind un monument de o
remarcabila originalitate. Pridvorul deschis sprijinit pe arcade cu stalpi de sectiune patrata in
colturi si cu coloane cilindrice drepte de caramida in fata si pe laturi, biserica amiteste ca plan
de formele caracteristice Tarii R.
Turla, desi ridicata pe sistemul moldovenesc de arce piezise cu 2 baze (una prismatica de
sectiune patrata si alta stelata). Prin formele pridvorului sau si prin elementele decorative care
ii impodobesc peretii interiori, si cei ai fatadelor, monumentul prezinta una din cele mai
interesante sinteze de arhitectura culta cu elemente de arta populara. Ansamblul decorativ al
fatadelor , compus din elemente ceramice si desene pictate sau zgariate , are la baza
policromia. Braul in forma de tor, de origine munteneasca, pe care l-am intalnit si la Galata,
incinge biserica mult mai sus. Deasupra soclului, pe o inaltime de 1 m, un brau format dintr-o serie de caneluri. Deasupra
acestuia, urmeaza o ordonanta de arcaturi. Mai sus, imediat sub brau, se intinde o friza formata din 3 randuri de ornamente
ceramice: un rand de discuri intre 2 de stele.
Ornamentele de pe zonele mai late erau compuse din impletituri geometrice. Toata fatada era subliniata de un mare numar de
benzi orizontale, variate ca desen si culoare.
Principiul acesta decorativ a constituit punctul de plecare al unei formule care, combinata de motive sculpturale ale unei
formule care, combinata cu motive sculpturale de origine georgiano-armeana, avea sa dea Moldovei unul din cele mai
stralucite monumente ale sale: biserica Trei Ierarhi din Iasi.
3---Biserica manastirii Dragomirna (1607) a mitropolitului Atanasie Crimca, situata in partea de N a Moldovei, este si o
puternica cetate. De la inceput au fost construite 2 biserici. Amandoua ne infatiseaza in plan si in elevatie , cateva din principiile
constructive si decorative de origine munteneasca, cristalizate in modelele de la Galata si Aroneanu.
Bisericuta cimitirului se compune dintr-un naos cu absida si un pridvor. Absida este luminata de 3 ferestre , dupa moda
munteneasca introdusa de Galata, iar pridvorul, de forma poligonala, deschis. Fatadele brazdate de un brau compus din
caramizi dispuse in forma de armonica, constituie forme noi de interpretare ale unor elemente de origine munteneasca.
Dezvoltata mult in sensul lungimii , biserica cea mare aminteste de planul bisericii Sf. Gheorghe din Suceava. Pridvorul isi
imprumuta insa forma de la acelasi element al bisericii mici, inmultindu-se cu doi numarul laturilor. Intrarea se face ca si la
biserica mica, pe 2 laturi opuse, absida altarului se lumineaza la fel prin 3 ferestre, iar peretele separator dintre naos si pronaos
este inlocuit, dupa modelul de la Galata si Aroneanu, cu 3 arcade pe stalpi.

Sistemul de boltire ramane conform principiilor vechi moldovenesti. Noul in arhitectura
vremii din aceasta biserica sunt elemente de decor arhitectural: astfel, arcele dublouri
care limiteaza patratul peste care se ridica primul tambur cu arce piezise al turlei sunt
construite din nervuri. Turla naosului cat si cele 2 calote neegale ale pronaosului, au
devenit mai mult elemente de decoratie.
Fatadele, construite partial din piatra slefuita , partial din piatra cioplita, sunt impartite in
10 panouri prin intermediul a 8 pilastrii lati si drepti. Deasupra ferestrelor , biserica este
incinsa cu un brau format dintr-o impletitura de 3 ciubuce sucite din loc in loc ca si
nervurile de pe stalpii si arcele din interior. Acest brau desi nou, ca principiu decorativ se
trage din braul de origine munteneana, care imparte in 2 fatadele bisericilor.
Turla inalta dar bine proportionata se ridica pe 3 baze: una de sectiune patrata si 2 stelate,
cu 12 varfuri. Din punct de vedere structural se aseamana cu turla din vremea lui Stefan cel
Mare. Ceea ce difera este materialul constructiv: piatra fatuita, decorul sculptat cu motive
geometrice si florale.
Cele 3 monumente de seama infatisate, constituie punctul de plecare al
orientarilor ce aveau sa determine caracterul dominant al operelor de arhitectura ale
intregului sec.XVII.
Astfel, roadele inrauririi muntenesti pot fi constatate in compozitia unui numar destul de mare de edificii religioase reali zate in
prima jumatate a sec. Printre acestea mentionam:
1) Biserica manastirii Secu(1602) are un plan lung, avand caractere moldovenesti care nu
se pierd cu desavarsire, iar fatadele au o arhitectura in intregime munteneasca.
2) Biserica Adormirii Maicii Domnului din Itcanii Vechi, langa Suceava,
3) Biserica Barnovschi din Iasi(1672) pastreaza in pridvorul inchis si in decorul fatadelor
trasturile caracteristice modelelor muntenesti.
4) Biserica din Mirauti, Suceava
5) Capela dedicata Sf. Ioan Botezatorul a curtii Domnesti din Suceava
-este zidita de mesterii lui Vasile Lupu (1643)
-are un plan simplu, de forma dreptunghiulara, cu ambele capete rotunjite ca niste abside
-spatiul ritualic divizat mai mult simbolic in pronaos, naos si altar,este tratat unitar si dinamic
-elementul dominant al compozitiei il constituie turla ridicata pe naos prin intermediul a 4 arce
piezise urmate de 4 asize de caramizi asezate in zimti si iesite progresiv in interior, procedeu prin
care diametrul tamburului se reduce simtitor.
-plastica monumentala a edificiului pastreaza trasaturile esentiale caracteristice arhitecturii
moldovenesti.
-plastica decorativa apartine curentului de origine munteneasca.
De la eleganta si impodobita Dragomirna s-au inspirat mesterii care au cladit 2 monumente importante:bisericile manastirilor
Solca in regiunea Suceava si Barnova in regiunea Iasi.
1) B. Manastirii Solca (1612-1620)
-structura masiva
-contine elemente ale unor modele mai vechi:
- 2 calote care ii acopera exonartexul
- gropnita cu tainita deasupra , intercalata intre pronaos si
naos



2) B. Manastirii Barnova(1630)
-prezinta o serie de particularitati caracteristice Dragomirnei,
-mai putin eleganta
-fara podoabe sculpturale
- plastica arhitecturala a exeriorului prezinta un pronuntat aspect de fort




Dupa ce a sfarsit biserica Sf Ioan Botezatorul, Vasile Lupu, a pus sa se zideasca la inceput
cateva biserici de mica importanta: Sf Atanase Iasi, Sf. Gheorghe-Bacau. Curand dupa aceea ,
avand la dispozitie mijloace materiale , a tinut sa se afirme prin 2 mari monumente: B. Trei
Ierarhi, B. Golia.


1) Biserica Trei Ierarhi(1639):
-planul este o prelucrare a tipului Galatei, caruia i se suprima gropnita si i se
stramteaza pridvorul
-elementele decorative din interior, ca si cele exterioare sunt prelucrari ale
decorului bisericii Dragomirna
- Gasim astfel impreunate roadele celor 2 curente principale :
- muntenesc pentru plan si unele forme de plastica arhitecturala
- oriental pt. Ceea ce privesc elementele decorative de detaliu
- cele 2 turle care se ridica pe naos si pronaos , egale ca inaltime si ca diametru, sunt
perfect asemanatoare d.p.d.v. structural cu turla naosului B. Galata.
- arcele dublouri ale naosului, arcele transversale si longitudinale ale pronaosului,
precum si cele ale calotelor din exonartex sunt compuse din impletituri de cate 3
ciubuce de piatra(la fel si la Dragomirna)
- foarte bine proportionate , fatadele sunt impartite, dupa moda munteneasca, in 2
registre prin intermediul unui brau compus din 3ciubuce de piatra pe care sunt
gravate ornamente florale de stil baroc.
- ferestrele sunt incadrate cu profile caracteristice goticului transilvanean impletit cu
Renasterea
-caracterul aparte al cladirii este dat de contrastul si armonia de mare efect plastic dintre formele arhitecturale bine precizate si
proportionate si podoaba de sculpturi marunte.
- motivele ornamentale marunte, sculptate in tehnica reliefului plat, sunt geometrice si de origine georgiano-armeana, altele de
provenienta arabo-otomana, iar cele de pe braul median al fatadelor de factura baroca occidentala.

2) B. Golia(1650-1660):
-planul acestei cladiri de dimensiuni foarte mari, respecta, cerintele programului traditional al unei biserici de manastire, cu
exonartex, pronaos, gropnita, naos si incapere pt. Altar
-despartirea dintre pronaos si gropnita se face printr-un zid sprijinit pe 3
arcade, iar intre gropnita si naos printr-un perete plin
-configuratia planului este insa noua, adaptat plasticii arhitecturale
- in interior, linia zidurilor urmeaza forma unui dreptunghi alungit
-in exterior, zidurile lungi sunt ingrosate in dreptul naosului
- turlele, 2 inalte pe pronaos si naos si alte 2 mai mici, una pe exonartex si
alta pe absida altarului
- Fatadele, construite din piatra fatuita sunt decorate cu o ordonanta de pilastrii calsici cu baze si capiteluri corintice, apartinand
unui stil cu totul nou
- pilastrii au bazele la nivelul solului, fara sa respecte proportiile clasice , cu un
antablament de inaltime redusa.
- intre pilastri se deschid ferestre mari in arc de cerc in plin cintru.
- ordonanta aceasta arhitecturala este de origine italieneasca si o gasim la numeroase
monumente apartinand sec. XVI, facand trecerea de la Renastere la Baroc.

Alaturi de monumentele mari, construite cu lux de materiale si decoratii, este
necesar, pentru a intregi imaginea evolutiei formelor arhitecturale care caracterizeaza
epoca, sa amintim si cateva din cladirile mai mici.
Acestea pot fi grupate in 2 categorii distincte:
1) Prima categorie cuprinde o serie de biserici care sunt croite pe un plan trilobat sau pseudotrilobat, avand alipit pe latura
sudica a pronaosului un exonartex suprainaltat de un turn-clopotnita.
a----Biserica Sf. Sava din Iasi


-corpul cladirii larg dimensionat sub forma unei masive prisme pe plan dreptunghiular incheiata
spre rasarit cu o absida si incoronata cu doua cupole de diametru mare, ridicate pe cate un scund
tambur cilindric.
-Infatisarea generala aminteste de factura unei cladiri otomane .
-Turnul-clopotnita este alipit pronaosului pe fatada dinspre miazazi si cuprinde, pe langa camera
clopotelor situata la ultimul cat, la parter intrarea(mic exonartex), iar deasupra acesteia o tainita
cu metereze.






2) A doua categorie de biserici, foarte apreciata , a fost aceea in care clopotnita, facand corp comun cu biserica, este asezata in
capatul dispre apus al acesteia pe aceeasi axa longitudinala cu turla sau cupola naosului.
a---- Printre primele biserici din sec. XVII, se numara Sf. Niculae din Suceava si bisericile deja amintite: Barnova si Barnovschi.
- Functia pe care trebuia sa o indeplineasca turnurile era diferita: clopotnita la Sf. Niculae si loc de ascunzatori
intarite la celelalte 2.
- Functia de refugiu si de aparare a fost transferata in aceasta epoca tulbure si multor biserici izolate de oras.
- turnul-clopotnita ridicat pe exonartex a fost prevazut cu incaperile intarite necesare adapostirii si rezistentei, ca la
bisericile Barnovschi, Sf. Ioan Gura de Aur din Iasi.
b---- alte exemple in care turnul se evideantiaza net in compozitia globala a edificiului si indeplineste o tripla functie:
-Exonartex la parter,
-ascunzatoare la un nivel intermediar
-clopotnita la ultimul cat
s-au pastrat la B. Sf, Ion Botezatorul (1635), B. Precista la Galati(1646), ambele sunt concepute
, avand podul prevazut de jur imprejurul boltilor cu drumuri de straja si metereze de atac.
sus Sf. Ioan , jos Precista






A doua jum. A sec. XVII a constituit, d.p.d.v. al constructiilor, o vreme de franare si incetinire. Cauza a constat in slabirea puterii
economice a tarii, ca urmare a estorcarii otomane.

Biserica man. Putna :

-ca plan noua cladire reproduce tipul Galatei, cu exceptia exonartexului,
-arhitectura interioara si cea exterioara prezinta o serie de elemente caracteristice bisericii Trei
Ierarhi
-turla actuala este ridicata deasupra naosului in locul celei originale , cazuta in urma cutrmurului
din 1738



B. man. Cetatuia:

-poarta numele colinei pe care o incoroneaza
- ca plan, structura si elevatie, biserica acestei manastiri este o copie fidela a ctitoriei lui Vasile
Lupu : Trei Ierarhi.
- se deosebeste de aceasta prin faptul k nu face uz de ornamentul in chip de torsada, iar in
exterior leapada ornamentul
-fatadele taiate in 2 de braul caracteristic.

Manastirile si schiturile au fost construite fie:
-in locuri retrase; Dragomrna,Hlincea, Barnova, Secu, Hadambu, Casin,
-in interiorul unor orase: Galata, Barnovschi, Trei Ierarhi, Golia, Cetatuia si au continuat sa fie fortificate.
-Zidurile lor inconjuratoare construite mai peste tot din piatra , sunt groase si inalte.
-Colturile patrulaterului sunt intarite de regula cu turnuri de plan dreptunghiular.
-Fiecare turn are cate 2 pana la 4 caturi.
- turnul intrarii are la parter un gang boltit
-poarta dinspre exterior este dublata cateodata de o hersa(Hlincea, Casin) sau prevazuta cu un balconas inchi s(Zamca,
Hadambu,Casin)
-in unele cazuri biserica este amenajata ca un fort, avand peste exonartex sau pe pronaos un turn sau o incapere
intarita(Barnova, Hadambu)

Spre deosebire de celelalte ansambluri de acelasi gen, manastirea armeneasca
Zamca, nu are turnuri de aparare la colturi.
- Zidurile inconjuratoare, care inchid o incinta de forma patrulater neregulata , sunt intarite de
contraforturi atat spre exterior cat si spre interior .
- Chiliile care erau insirate de-a lungul zidurilor, au disparut.
-se pastreaza turnul intrarii, spre rasarit; pe latura apuseana o locuinta combinata ingenios
cu gangul celei de-a doua intrari si cu un paraclis.



Complexul Dragomirnei este exemplul cel mai bine pastrat, de manastire fortificata.
-zidurile de piatra groase, marginesc o incinta de plan dreptunghiular, cu 5 turnuri puternice de plan patrat: 4 in colturi si unul
clopotnita
- turnurile cuprind cate 3-4 caturi fiecare, cu cate o incapere la fiecare cat
- turnul intrarii cuprinde la nivelul parterului gangul de acces in incinta, la etaj un paraclis, si la ultimul cat, camera clopotelor.
-spre interior, o succesiune de arcade oarbe, sustine drumul de straja, marginit de stalpi si balustrade de lemn si acoperit ca o
prispa .

Cladiri anexe:
O deosebita importanta in cadrul manastirilor prezinta cladirile anexe, cerute de nevoile de viata si de munca, pe care o
adaposteau: chilii, case egumenesti, sali de mancare pentru calugari, bucatarii, etc.
Dintre cladirile ridicate , locul cel mai de seama, ca lucrare de arhitectura, l-a detinut sala de mancare(trapeza).
La Dragomirna, trapeza este situata la etaj,are ca anexe la acelasi nivel o camara si un oficiu, apoi alaturi, comunicand cu oficiul,
bucataria, care se dezvolta pe 2 niveluri. Dedesubtul trapezei se gasesc 2 pivnite.

Cetatuia:
-locuinta egumenului compusa din 5 camere dispuse la acelasi nivel cu trapeza
-2 randuri de pivnite, unele la nivelul solului, iar altele sub pamant
-cladirea intreaba construita din zidarie de piatra, cu toate incaperile boltite

Printre alte cladiri cu pronuntat caracter civil, s-a pastrat la Moldovita asa numita clisiarnita: o casa de locuit, cu multe
incaperi destinate pastrarii odoarelor, si in general a intregului tezaur al manastirii.