ECOLOGISMUL

1.1 IDEOLOGIA
-Ideologiile verzi sunt in primul rand pozitii ritie !ata de alte ideologii
-a aparut in eruopa ina nii "#$ a raspuns la numeroasele semnale de alarma
privind o serie de pro%leme e vizau mediul.
-eologismul este o ideologie& misare soiala si 'lozo'e vasta preoaupata
de onservarea mediului si im%unatatirea starii de sanatate a mediului
-sustine onservarea& restaurarea si ameliorarea mediului natural
reunosuta si a misare pentru ontrolul poluarii.
-eologismul este o inerare de a e(ili%ra relatiile dintre oameni si
di!eritele sitsemem de are depind
-eologistii mizeaza pe ativa !atoti psi(ologii preum) riza eologia*!ria
de raz%unire a unui raz%oi atomi* eseul partidelor in !ata pro%lemelor
soiale& eonomie si politie
-eologismul s-a dezvoltat a o dotrina are aopera toate marile pro%leme
ale lumii ontemporane o!erind o noua !ormula in raport u dotrinele politie
lasie
-de'nitia)
eologismul este o misare soiala are auta sa in+uenteze proesul politi
prin lo%%,ing& ativism si eduatie in sopul de a prote-a resursele naturale si
elel ale eosistemelor.
-eologismul a resut a misare de agrement& are a !ost reatie la
industrializare& resterea oraselor& prerum si agravarea poluarii a aerului si a
apei
Un eologist . o persoana are poate sa vor%easa tare despre mediul nostru
natural si gestionarea dura%ila a resurselor prin s(im%ari in politii pu%lie si
a omportamentului individual.
-eologia politia promoveaza o onstiinta noua& are om%ina respetul
naturii u neesitatile arti'iului uman. Eologia are de luptat insa si u
opinia redutionista are spune a elogia ar ' menita doar sa apere +orle si
sa adune gunoaiele. eologia politaia ese greu de plasat pe esi(ierul politi.
Eologia& in tara noastra& nu poate avea deat o optiune li%erala& ai numai
in !ata unei proprietati private statul poate impune respetarea unor norme
eologie de produtie. C(iar si in agriultura& proprietatea de stat nu este
!avora%ila unei agriulturi eologie& realiza%ila numai de proprietarii privati.
-O%ietul spei' al eologiei politie este stanilirea raportului !oarte omple/
dintre natura& individ si omunitate. Eologismul pledeaza in !avoarea
pastrarii identitatii in iuda onvietuirii u semeni di!eriti. Este eea e se
numeste 0dreptul la di!erenta0. 1entru a ramane tu insuti tre%uie sa aepti
a altii sunt alt!el si sa e/iste posi%ilitatea materiala a toti sa-si pastreze
di!erenta in adrul unei struturi egalitare. In alitate de etateni ai planetei&
eologistii reunos unitatea omului u natura si drepturile oriarei 'inte la
viata si li%ertate.
Eo lat. oi2o . asa*(a%italu
Logos lat. . ratiune*-udeata
IS3O4IE
-preouparea pentru protetia mediului a reaparut in diverse !orme& in
di!ereite parti ale lumii de-alungul istorie. Spre e/emplu& in Europa& regele
Ed5ard I al Angliei a interzis arderea ar%unelui de mare& dupa e !umul
dega-a t de aesta devenise o pro%lema& prin prolamarea de la Londra& din
16#6.
-1oluarea aerului va ontinua sa 'e o pro%lema in Anglia& in speial in timpul
revolutiei industriale si de e/tindere in treutul reent u Marele Smog 1786.
-1rimele legi moderne de protetie a mediului la sara larga au venit su%
!orma 0Atului 9ritani Al2ali0 adoptat in 1:;<& de a reglementa poluarea
aerului noiv=aidul lor(idi gazos> utulizat pentru a produe ar%onatul de
sodiu=soda alinata>
-In Anglia ?itoriana o misare 0%at-to-nature0 are a antiipat eologismul
modern a !ost sustinuta de inteletuali preum @o(n 4us2in& Ailliam Morris si
Ed5ard Carpenter& toti militanti impotriva onsumerismului& poluarii si altor
ativitati are erau noive pentru lumea naturala.
- In statele Unite& ineputurile misarilor eologiste pot ' urmarite inepand
u anul 1#7<& desi nu erau numite eologiste& i onsiderate in ontinuare de
onservare& pana in anii 178$.
- In Ameriaa anilor 1:$$ personalitati a @o(n Muir si Benr, David 3(oreau&
adu ontri%utii 'lozo'e (eie misarii. 3(oreau a pu%liat e/perientele sale
in artea Aalden& are sustine a oamenii ar tre%ui sa devina mai apropiati de
natura. Muir a a-uns sa reada in dreptul inerent al naturii& a !aut lo%%, u
sues in ongreul Statelor unite pentru a !orma 1arul Cational Dosemite&
ontinuand prin in'intarea Clu%ului SIerra& una dintre ele mai ve(i& mai
mari si mai in+uente la nivel loal& organizatii de mediu di Statele Unite ale
Ameriii. 1rinipile onservationiste& preum si redintia intr-un drept inerent
al naturii aveau sa devina piatra de temelia a eologiei moderne.
-La ineputul seolului EE ideile ologie au ontinuat sa reasa in
popularitate si reunoastere. au ineput sa 'e !aute e!orturi pentru a salva
unele speii de aninale sal%atie& in speial %izonul amerian. In anul 171;& a
!ost !ondat Cational 1ar2 Servie de atre presedintele amerian Aoodro5
Ailson.
-Cazistii au avut elemente are erau de sutinere pentru drepturile animalelor&
gradinile zoologie si !auna sal%atia si a luat multe masuri pentru a asigura
protetia lor. In 17<8& regimul a adoptat 0Legea 4ei( privind protetia
naturii0 oneptul de Daeuer5ald=el mai %ine tradus a 0padurea perpetua0>
are a inlus onepte& um ar ' gestionarea si protetia padurilor& a !ost
promovat 'ind !aute si e!orduri pentru a redue poluarea aerului.
-De-alungul anilor 8$&;$&#$ si dupa !otogra'a a !ost !olosita pentru a spori
sensi%ilizarea pu%liului u privire la neesitatea de a prote-a terenuri si in
rerutarea de me%rii pentru organizatiile eologiste. La 'nele anilor ;$& Clu%ul
Sierra si alte grupuri si-au largit onentrarea pentru a inlude aspete un ar
' poluarea aerului si a apei& ontrolul populatiei si reduerea e/ploatarii
resurselor naturale.
-In anul 17;6 a !ost puliata artea 01rimavara muta0=Silent spring> de %ilogul
amerian 4a(el Carson. Cartea a atalogat impatul asupra mediului al
pulverizarii !ara disernamant de DD3& din SUA si a pus la indoiala logia de a
ale%era antitati mari de su%stante (imie in mediul inon-urator& !ara a
intelege oe deplin e!etele lor asupra eologiei si sanatatii umane. Cartea a
sugerat a DD3-ul si alte pestiide pot auza%oli si a utilizarea lor in
agriultura a !ost o amenintare la adresa !aunei sal%atie& in speial pentru
pasari.
-mostenirea artii a !ost de a produe onstientizare mult mai mare a
pro%lemelor de mediu si de interes in modul in are oamenii a!eteaza mediu.
-u aest nou interes in mediu a aparut si interesul in pro%leme um ar '
poluarea aerului si surgerile petoliere& preum si interesul asupra protetiei
mediului a resut.
-: ani mai tarziu in 17#$ ingri-orare a opiniei pu%lie e a rezultat& a ondus la
rerea Agentiei Statelor Unite pentru protetia mediului& are a interzis
ulterior in 17#6 utilizarea agriola a DD3-ului.
-s-au !ormat noi grupuri de presiune& Greenpeae=17;7-17#$>si Friends o!
eart(& preum si organizatiile loale importante um ar ' 5,oming outdoor
ounil are a !ost !ondata in 17;#.
-ina nii 17#$ misarea pentru protetia mediului a aelerat rapid atat in
Statele Unite ats i in intreaga lume. In india s-a in'intat misarea C(ip2i&
in!untatat de Ma(ata Gad(& are au in'intat rezistenta pasnia impotriva
de!risarilor de opai& literalmente im%ratisandu-i=0tree (uggers0>. Metodele
lor pasnie de protest si sloganul 0eologia este eonomia ermananta) au !ost
!oarte in+uente.
-un alt punt esential in dezvlotarea misarii a !ost reearea 0Giua
pamantului0 =pentru prima oara la San Franiso si alte orase pe 61 martie
17#$& prima zi de tara>. Aeasta a !ost reata pentru a rste gradul de
onstientizare asupra pro%lemelor de mediu. Un an mai tarziu& 61 martie
17#1& Ma(a 3(ra, Sit(u U 3(ant& Seretarul General al Catiunilor Unite a
vor%it despre Cava spatiala 1amant.
- prima on!erinta ma-ora a OCU pe pro%lemele internationale de mediu&
COn!erinta Catiunilor Unite privind Mediul Uman= unsouta drept on!erinta
de la Sto2(olm> 8-1; Iunie 17#6.
-de la mi-loul anilor #$ multi au simtit a oamenii erau pe marginea unei
atastro!e de mediu. A ineput sa se !ormeze misarea 9a2-to-t(e-land iar
ideile etiii mediului s-au alaturat sentimentelor impotriva raz%oiului din
?ietnam si altor aspete politie.
-eologismul a aparut in anii "#$& a o reatie la semnalele de tot mai
numeroase privind o serie de pro%leme e vizau mediu. la aestea s-au
adaugat ontestatiile de ordin soial de natura rasista=SUA> sau soial-politie
=onretizate in misarile studentesti din Franta in 17;:>& preum si
penetrarea tot mai puternia in randurile tineretului a ideologiilor de stanga&
a o reatie la e/aer%area industrializarii si a produtivitatii spei'e
soietatii de onsum.
-In anii :$ resterea gradului de onstientizare a inalzirii glo%ale si a altor
pro%leme legate de s(im%arile limatie au adus eologismul in mare
dez%atere pu%lia. In 17:;& organizatia internationala de onservare Aorld
Aildli!e Fund s-a redenumit insasi a Fondul Mondial pentru Catura& pentru a
re+eta treerea la o a%ordare mai strategia. Ina unosuta su% numele de
AAF& organizatia a reunit autoritatile religioase are reprezinta ele ini
religii ma-ore ale lumii =%udism& restinism& (induism& islamism si
iudaism>pentru a pregati delaratiile ASSISI din 17:;. Aeste delaratii
teologie& pu%liate de AAF si UCE1& au identi'at responsa%ilitatile !ata de
gri-a pentru natura e e de asteptat din partea 'earei religii& o!erind ast!el
motivatia spirituala de atiune pentru protetia pamantului.
-In prezent Eologismul s-a s(im%at pentru a !ae !ata noilor pro%leme& um
ar ' inalzirea glo%ala& suprapopularea si ingineria genetia. Multi tineri din
soietatea de azi sunt mult mai onstienti de starea planetei& deoaree au
resut u Giua 1amantului& soala de eo-lu%uri are aum de luru pentru a
rea noi idealuru de viitor& prin intermediul solilor dura%ile si a altor
modi'ari minore in viata studentilor& um ar ' umpararea produselor
alimentare eologie& im%raaminte si artiole de ingri-ire personala.
LIMI3ELE LI9E43A3II ECOLOGICE
-eologistii au !ost auzati a in ritia lor sustinuta pentru protetia mediului
ataa li%ertatea produatorului& evident partiular& de unde onluzia a
sunt impotriva aesteia& dei soialisti.
-omunismul a !ost el mai teri%il detoriator al mediului& ai a putut lura in
vederea realizarii unei politii eonomie impinse la e/trem& !ara nii o
onstran!ere. Marile vitime dupa aderea omunismului ramanand omul si
mediul.
-eologistii prtuies soietatea ivila onsiderand a soietatea loala tre%uie
sa deida daa isi sari'a proprietatile sau pre!era lipsa de apa si
eletriitate.
-eologismul a adaugat pe langa li%ertate& demoatie& morala restina si
protetia soiala un !ator ignorat de elelalte dotrine& dezvoltarea soietatii
in limitele impuse de un glo% u dimensiuni si resurse limitate e tre%uie sa
adaposteasa o populatie in restere vertiginoasa.
-eologismul pune in disutie !undamentele soietatii de onsum= din auza
risipei inutile de materie si energie>& pune in disutie !undamentele soietatii
soializante= din auza dezumanizarii prin egalitarism>& pledeaza pentru o
soieata %azata nu pe materie& i pe in!ormatie& pe stoparea resterii
antitattive si promovarea progresului alitativ. El !ae apel la o verita%ila
revolutie a spiritului pentru a reonilia neesitatile ulturii si ivilizatiei u
neesitatile naturii
-s-a a'rmat de atre denigratorii ideologiei eologiste a aeasta este de
esenta soialista ataand produtivismul& impliit apitalismul. Ceea e
apitalismul este pentru 0rosii0& este produtivismul pentru 0verzi0.
-eologistii propun un onept eti si umanist nou. Ei er sa nu se mai
produa lururi e niiodata nu vor ' aesi%ile tuturor si are soliita o mare
investitie de materii si muna. 34e%uie produs doar eea e nu privilegiaza
pe nimeni si nu a!eteaza in rau pe nimeni. Apoi& sa nu se mai produa in
antitati e niiodata nu vor ' epuizate& dar mai ales sa nu se mai produa
lururi are pot determina deteriorarii de mediu.
-S-a vor%it mult in adrul oneptului de dezovoltare dura%ila de resterea
zero. 1ro%lema are se pune nu e de a ingradi dezvoltarea i de a o diri-a
aolo unde este neesara si e(ita%ila. 1netru rezolvarea ei& eologistii
propun diverse solutii)
A. Sta%ilirea limitelor nevoii& autoeliminand si re!uzand surplusul
9. Cu se pune pro%lema de a nu mai produe& de a produe u at mai
putin u atat mai %ine& aeasta 'ind o (estiune de progres te(niH
C. 1rogresul te(ni nu tre%uie utilizat pentru a produe mai mult& i
pentru a muni mai putin in vederea realizarii aeluiasi produsH
D. Dezvoltarea nu tre%uie !ranata pentru a lovi in apitalism si in
produtia de lu/& i pentru a pote-a resursele si mediul
E.Ditionarele !a o distintie intre a reste si a dezvolta.
A reste inseamna adaugare de material& marirea dimensiunii
A dezvolta inseamna o e/tindere de potentialitatii& a adue eva la o stare
mai deplina sau mai %una.
Cand eva reste& este antitativ mai mult& and se dezvolta& este alitativ
mai %un sau el putin alt!el. Eologistii sunt singurii are militeaza pentru
dezvoltare si er o limitare drastia a restereii. De !apt& ei preonizeaza
reladirea soietatii on!orm nevoilor reale ale omului si unor perepte etie
riguroase.
-1entru a asigura o dezvoltare dura%ila sunt de luat in seama e'ienta
eonomia si e(itatea. 1entru aeasta este neesar a generatiile viitoare sa
posede el putin aelasi potential de produtivitate a el atual. ICseamna
a generatia atuala tre%uie sa lase generatiei viitoare un sto de %unuri mai
mu deat el ostenit de ea insasi.
MEDIUL.C4ES3E4EA.DEG?OL3A4EA
- In Europa& revoutia industriala a dat nastere poluarii moderne a mediului&
asa um este inteleasa astazi. Aparitia de !a%rii mari si a onsumului de
antitati imense de rar%une si de alti om%usti%ili !osili au dat nastere la o
poluare !ara preedent.
-Deteriorarea mediului este strit dependenta de resterea te(nia. 1e plan
politi& aeasta oreleare nu a starnit interesul nii unui partid& ai toate
dotrinele& 'e ele li%erale& soialiste& onservatoriste sau (iar e/tremiste& de
stanga sau de dreapta& mizeaza pe o restere nelimitata a produtiei.
-Comisia 9runtland a emis dotrina dezvoltarii dura%ile e pune in disutie
tomai raportul dintre deteriorarea mediului si dezvlotare& dintre eonomie si
eologie.
-1rin %unuri tre%uie sa intelegem toate !ormele de apital& el reat de om&
eea e se !ae indeose%i& dar si el de mediu& in general ignorat. 1rin apital
de mediu nu tre%uie intelese numai rezervele de petrol& gaze& ar%uni&
minereuri& la !el !untiile aerului& apei& solului& padurii& ale zonelor umede&
oeanelor& preum si intreaga diversitate %iologia. 3eoreti& pentru
asigurarea unei dezvoltari dura%ile este neesara mentinerea inteegului
apital initial& atat el de mediu& at si el antropi. In evolutia soietatii se
onstata tendinta a din stoul total sa 'e diminuat stoul %unurilor de mediu
in !avoarea resterii stoului reat de om& adia in!rastruturi& dar si priepere
si unoastere.
A. Se onsuma din apitalul de mediu are este ignorat !ara a se
ompensa u o restere a altui tip de apital& eea e due la diminuarea
apitalului initial
9. E/ista %unuri de mediu are nu pot ' ompensate u alte tipuri de
apital& De e/eplu stoul de %iodiversitate sau stratul protetor de ozon sunt
nereonverti%ile
C. Daa suntem o%ligati intr-un az dat sa s(im%am tipul de apital&
adia sa avem in aelasi timp si dezvoltare si mediu& este neesara evaluare
!oarte oreta a %unurilor de mediu puse in -o.
D. Este greu de oneput o dezvlotare !ara a a!eta delo mediul. Dar
este imperios neesar a e(ili%rul dintre elementele entropie si ele
naturale sa onserve in totalitate& eea e este ataat intr-o parte tre%uind sa
'e ompensat in alta parte.
E. In sta%ilirea preturilor trenuie luate in alul si deteriorarile !atorilor
de mediu& osturile eologie ='ltre pentru aer& stati de puri'are a apei&
tratarea deseurilor& et.>
-Aest er viios& de a produe pentru a se vinde si de a se vinde pentru a se
produe este numit produtivism. El reprezinta in adrul dotrinei eologiste
ansam%lul struturilor soio-eonomie si de mentalitate& are imping la
pridutie !are sa se tina ont de nevoile reale ale populatiei si dura%ilitatea
produselor.
-produtivismul este motorul soietatii de onsum& ea in are se produe
enorm& se onsuma putin si se aruna mult. In soietatea li%era&
produtivismul nu poate ' stopat deat prin atiuni dinauntrul ei. Este o
(estiune de mentaltatea umparatorului& atiunea eologistilor indreptandu-
se tomai in aea diretie. S-a produs o s(isma intre nevoi si dorinta de a
avea.
-Lupta dintre Cord si Sud este lupta dintre %ogati si sarai. Cei %ogati&
nordiii& reprezinta 6$I din populatia glo%ului =lumea dezvoltata> iar ei
sarai& sudiii =lumea in dezvoltare> reprezinta :$I. A adue tarile a+ate in
urs de dezvoltare la nivelul elor %ogati presupune un e!ort e/traordinar de
restere a produtiei. e/ista si alternativa trans!erului de te(nologie si %unuri
din tarile %ogat spre ele sarae. Saraii planetei sunt o%ligati sa-si epuizeze
resursele proprii pentru a supravietuii& !urnizandu-le elor %ogati& resurse&
!ara de are aestia nu ar mai putea sa-si mentina standardul atual de viata&
u atat mai putin sa si-l ridie. 1adurile dispar& doar in zona intertropiala& u
viteza de 1# milioane (a pe an. Aeasta de!risare masiva are un e!et
atastro!al asupra erului si se onsidera a astazi resterea u 6;-<<I din
dio/idul de ar%on si <:-J6I din o/izii de azot dein atmos!era este auzata
de diminuarea padurilor are sa a%soar%a. Unii lupta pentru un stil de
supravietuire. Eologistii sustin spri-inirea elor sarai pentru a-l ridia& poate
nu la nivelul lumii nordie& dar el putin la al unui trai deent& ompati%il u
s!arsitul de seol pe are il traim.
- 1rogresul eonomi estea evaluat astazi in 1I9 =1rodusul intern 9rut>& !ara a
in el sa se !aa re!erinta la impatul asupra mediului. In 1I9 nu apar nii
atiunile de remediere indireta a onditiilor de mediu. DInn aeste auze&
eologistii er o alta apreiere a starii unei natiuni& pe alte riterii are tre%uie
sa integreze alti parametrii) starea sanitara& speranta de viata& alitatea
alimentatiei& a aminului& nivel vultural atins& aesul la unoastere& starea
mediului si patrimoniul ultural& preum si semnalele negative& aloolismul&
drogurile si sinuiderile. Sistemul atual de apreiere a per!ormantelor
eonomie este gresit si a in teoria eonomia tre%uie neaparat inorporate
si elementele tinand ont de mediu.
-O alta grupa de pro%leme ridiate de eologia politia este aeea a
instrumentelor 'naniare utilizate pentru ameliorarea deteriorarii mediului.
A. 1rime de reduere a poluarii are ationeaza orin reduerea
impozitelor proportional u saderea poluarii su% standard.
9. Se negoiaza u statul o anumita antitate de poluare permisa
pentru un agent produator. Daa el& prin im%unatatirea te(nologiei& reuseste
sa sada su% valoarea negoia,a& di!erenta o poate vinde unui produator
are nu avea vota ad-udeata.
C. 4edeventele de utilizare neplatite pentru utilizarea !atorilor de
mediu in !untie de antitatea utilizata.
D. 3a/ele de onsignatie inluse intr-un produs u !ator poluant si are
sunt restituite pe masura diminuarii aestuia
-S-a produs o nuanta protestanta& prin are omul este o parte a naturii pe
are el o ameninta u deteriorarea si distrugerea.
-Eologismul s-a nasut intr-un mediu 0rosu0 (iar avant-la-lettre& adia
inaintea intemeierii partidelor eologiste. Eologistii si-au ineput disursul
politi printr-o aer%a ritia a soietatii de onsum& a produtivismului si a
modernismului in general. Aste!& omunistii sovietii si-au pus sperantele intr-
o alianta u eologistii& inerand sa !aa din misarile verzilor un ap de pod
impotriva dusmanului lor delarat& lumea apitalista vestia. E/ista (iar
%anuiala a la ineput misarile protestatare ale verzilor au !ost
su%ventionate de la Mosova.
3EMELE ECOLOGIEI 1OLI3ICE
-Eologismul propune o noua atitudine etia e pune pe primul lo li%ertatea
individuala& demnitatea pentru toti& dreptul la a!rimare plenara a
personalitatii intro soietate onviviala.
-dupa uerirea drepturilor politie in 1#:7& a elor eonomie si soiale in
anii 176$-178$& a venit vremea unei a treia generatii de drepturi& ele ale
oamenilor& ele tre%uind sa asigure renasterea vietii demoratie. Eologia
politia se onstitue ast!el a ansam%u eoerent e impune o trans!ormare a
mentalitatii.
- 0Eologia protetionista0 aopera nu numai lumea nimala& at si - in general
- atiunile de aparare a naturii& mai ales in eea e priveste ariile prote-ate&
preum si toate demersurile de orotire a mediului in sens larg =aer& apa& sol&
su%sol& %ios!era>
- Dinolo de ea e/ista si o eologie !undamentala unosuta sum numele de
eologie produnda& are pleaa de la premisa a o%ietele naturii au
drepturile lor proprii& 'e ele plante& animale& vai& munti& insule sau pesteri&
!ata de are omenirea este responsa%ila. Eologistii apartinand aestui urent
vor%es de aroganta umanista& de speiism. Ei lupta pentru o Carta a
drepturilor naturii. Intr-o oneptie (olista a lumii& se onsidera a eos!era
este realitatea suprema& natura 'ind superioara moralmente indivizilor.
- In adrul eologismlui s-au onturat in ultimul timp doua diretii)
1.antripoentria de nuanta atolia - are situeaza omul deasupra lumii& de
are este amenintat& si ea
6.'zioentria& de nuuanta protestanta& prin are omul este o parte a naturii
pe are el o ameninta u deteriorarea si distrugerea.
3emele eologiei politie)
A.1rodutivismul in limitele suporta%ile ale naturii
9.Consumul in limitele neesitatilor reale ale oamenilor
C. 1rimatul valorilor spirituale prin dezvoltarea personalitatii umane
D. Stimularea onurentei pentru produse nepoluante
E. onvivialismul si solidaritatea umana
F. 1rimatul viitorului
G. Dega-earea vietii de risurile te(nologie
B. Integrarea pro%lemelor de mediu in strategia dezvoltarii
I. Catura a suport al atiunilor umane& nu a sursa eonomia
@. Conservarea %iodiveritatii
Kn aest artiol Lmi propun sM araterizez relaNia dintre eologism Oi eologie
Oi sM araterizez prinipial Pteva !orme pu%lie ale eologismului.
Eologismul este o modalitate seulara de raportare la !rumos si %ine. ?alorile
prioritare pe agenda eologistului autenti sunt !rumusetea naturii si %inele
aesteia. 1rin raportarea la !rumos eologismul lasa des(isa posi%ilitatea
revelarii sarului& prin mi-loirea naturii& trairii lui intr-o modalitate
neinstituQionalizata. 1rin promovarera %inelui naturii eologismul sustine
unoasterea ei& inlusiv stiinti'a& pentru a nu poti !ae %ine !ara sa unoRti.
Criteriul de identitate al eologismului este unul valori si eologismul este
esentialmente privat& presupozitiile si asumMrile etie are il insotes pot
antrena sau nu o anga-are pu%liM& un eologism pu%li. Kn aeste Lmpre-urMri
opQiunea e/istenQialM poate deveni tolera%ilM& sau nu& Ln !unQie de
onseinQele sale pentru eilalQi. DaM eologistul privat are presupoziQii are
Ll Lmping Mtre dorinQa de a impune tuturor propriile sale opQiuni de viaQM&
atuni va ' Ri un eologist pu%li !undamentalist ale Mrui luMri de poziQie vor
genera ontrareaQii -usti'ate. DaM presupoziQiile sale vor due la
onseinQe mai puQin e/esive& va ' un eologist pu%li rezona%il& are LRi
apMrM interesele de grup Ln limitele -oului politi aepta%il Ri are nu pote
genera dePt ontrareaQii ne-usti'ate& politiianiste. 4elaQia dintre
eologismul pu%li rezona%il Ri el !undamentalist este asemMnMtoare relaQiei
dintre ideologia soialistM Ri ea omunistM. Kn timp e omunismul nu are un
lo legitim pe piaQa politiM& pentru M o anuleazM a piaQM& soialismul Ll are.
O analizM ompletM a !ormelor pu%lie ale eologismului ar presupune o
analizM a presupoziQiilor adoptate& a tipului de etiM pratiat Ri a upla-elor
inter-ideologie. Kntre ele trei elemente menQionate e/istM numeroase Ri
su%tile relaQii. Cu Lmi pot propune aRa eva aii& dar voi ilustra situaQia u o
inursiune Ln disputa dintre eoentrism Ri antropoentrism Ln etia mediului&
una dintre dimensiunile ele mai importante ale eologismului.
Etia mediului este onstruitM Ln mod e/pliit pentru depMRirea rizei de
mediu atualeH nu este o etiM apMrutM organi& a o !ormM de viaQM& el puQin
Ln ivilizaQia oidentalM. Coneptul (eie este el de valoare intrinseM H el
este apliat 'e unor entitMQi individuale =animale& oameni> 'e unor Lntregi
=eosisteme& soietMQi> Ln di!erite variante& dupM are se dedu onseinQe
morale u privire la atitudinea !aQM de animale*eosisteme& 'e are resurse
=instrumental& Ln are az avem de a !ae u un antropoentrism>& 'e a
avPnd valoare intrinseM =Ln are az avem de a !ae u un eoentrism>.
Ma-oritatea argumentelor ontra eoentrismului sunt prin onseinQele
teoretie ale presupoziQiilor etiii mediului. De e/emplu& daM omul !ae parte
din naturM Ri natura a Lntreg e un %un& atuni sunt %une atPt durerea Pt Ri
moartea. Alte argumente pot veni pornind de la onseinQele instituQionale
ale etiii mediului Ln unele variante ale ei. De e/emplu& unii autori u
presupoziQii (oliste =aeptPnd valoarea intrinseM a naturii Ri prioritatea ei
ontologiM Ln !aQa omului> a'rmM M doar puQini =o elitM> sunt ei are ar '
onRtienQi de soluQia rezolvMrii pro%lemelor de mediu Ri o!erM Ri soluQii pratie
pentru implementarea sistemelor soiale eoentrate) St(e arm, mig(t give
additional support to t(e pro-et Tde instalare a eo-soialismuluiU& %ut 5ould
not %e deisiveV& Sit must %egin 5it( a (ange in valuesV& St(e alternatives
are) eit(er eo-soialism or %ar%arismV =1>. AlQi autori& de data aeasta u
presupoziQii individuliste& gMses soluQia prote-Mriii mediului la polul opus elui
etatist& Ri anume prin des'iinQarea statelor. Un argument suplimentar
Lmpotriva etiii mediului eoentratM este reRtinismul& are este
antropoentri. 1romovarea eoentrismului pare sM a!eteze identitatea
popoarelor pentru are reRtinismul are un rol important Ln menQinerea
identitMQii naQionale. DaM identitatea naQionalM este o valoare& atuni
eoentrismul pare a ' inaepta%il. Se pare M atPt etia mediului
antropoentriM =pentru promovarea intereselor generaQiilor viitoare> Pt Ri
ea eoentriM sunt produse eonomie =Ln aest sens naturale> Ln vederea
satis!aerii pre!erinQei de a !ae %ine oamenilor a elor are au produs etia
mediului Ri a elor are sunt onsumatorii aestui produs eonomi =pe are Ll
utilizeazM pentru a indue asumarea unor opinii Ln vederea in+enQMrii
omportamentului>. Formele aestor etii sunt !oarte diverse Ln !unQie de
materia primM ulturalM !olositM Ln onstruQie la nivel de presupoziQii.
?aloarea naturii din punt de vedere politi aeptat& inlusiv la nivelul OCU&
este una relaQionalM& nu intrinseM& pentru M valoarea relaQionalM&
antropoentriM& este de interes inlusiv pentru ei are& deRi nu iu%es
natura& o !oloses. DaM o%Qinerea %azei de unoRtinQe RtiinQi'e neesare
pentru aeastM gestionare este -o%-ul eologiei& promovarea ei politiM poate
' !MutM Ln mod legitim Ri de eologiRti& pentru are natura are o valoare
intrinseM& atPta vreme Pt Qin seama de !aptul M agenda pu%liM nu se
redue la onservarea naturii. Cel mai rezona%il eologism& daM o ast!el de
!ormulare are vreun sens& va ' un eologism are sM ai%M o in!rastruturM
oneptualM ontologio-etiM a+atM Ln armonie u valorile soietMQii des(ise.
1ro%a%il un eologism privat multinivelar& reunosPnd struturarea naturii Ri
soietMQii& dar onservPnd autonomia ontologiM a 'eMrui nivel& un eologism
pentru are statul !urnizeazM serviii pu%lie& unele dintre ele 'ind de mediu&
atuni Pnd rezolvMrea pro%lemelor de interes eologist nu se poate !ae la
nivel privat.
C(estiunea prioritizMrii di!eritelor o%ietive pu%lie& de onservare a naturii&
soiale sau eonomie& se rezolvM la nivel loal Ri regional printr-o zonare
managerialM inter- sau intra-organizaQionalM. ?or e/ista zone Ln are
o%ietivele de onservare sunt pe primul lo Ln agendM& u di!erite grade de
striteQe& Ri zone Ln are o%ietivele eonomie sau soiale sunt pe primul lo&
o%ietivul de onservare aQionPnd Ln aeste azuri doar a o onstrPngere
asupra primelor. Managementul apitalului natural se re!erM la toate aeste
situaQii Ri are a su%tip managementul diversitMQii %iologie& are se re!erM
doar la situaQiile Ln are o%ietivul prioritar este onservarea . Ce intereseazM
la nivelul OCU este managementul apitalului natural. O situaQie partiularM o
reprezintM managementul apitalui natural de nivel glo%al) aii nu se mai
poate !ae o zonare& pentru M entitatea are ne intereseazM este uniM& iar
serviiile& limatie de e/emplu& depind de !unQionalitatea ei integralM. Cu
unoaRtem are este soluQia instituQionalM pentru rezolvarea pro%lemelor
dependente de !unQionarea sistemului glo%al & uneori nii mMar a elor de
nivel regional& Ri atuni rMmPne lo su'ient pentru lupta politiM aer%M Lntre
grupurile u pre!erinQe di!erite.
Este adevMrat M ma/imizarea o!ertei de resurse Ri serviii naturale& inlusiv a
serviiilor limatie& este un sop pu%li oareum altruist& pentru M nu
lureazM on!orm prinipiului SdupM mine potopulV. 3otuRi el este un sop
legitim. Atingerea aestui sop presupune politii a+ate Ln on+it u unele
interese private Ri are sunt Lntr-o %unM mMsurM deturnate Mtre agendele
personale ale elor are Ll promoveazM& dupM um demonstreazM Ln mod
onvingMtor argumentele antieologiste. 3otuRi pro%lem nu este una a
sopului& i a alitMQii persoanelor pu%lie Ri a onte/telor ulturale Ln are ele
aQioneazM.
Kn onluzie& a orie opQiune valoriM e/istenQialM& eologismul nu poate '
dePt !undamental& pentru propria persoanM& dar nu neapMrat !undamentalist&
u pretenQii de a ' asumat de Mtre toate persoanele. Kn partiular 1>
eologismul poate ' Ri de dreapta& daM este asumat Ln onte/t reRtin Ri 6>
poate e/ista Ri e/istM eologism rezona%il& supus LnsM ontinuu unei presiuni
deturnare !undamentalistM sau politiianistM.
Ceea e tre%uie ritiat sunt !ormele !undamentaliste ale eologismului& al
Mror reprezentanQi de top sunt eologismul (olist de stPnga Ri eologismul
anar(ist. 1onderarea raQionalM a e/eselor eologiste o pot !ae mai degra%M
eologiRtii& Ri anume ei rezona%ili& nu antieologiRtii& al Mror disurs nu
poate ' dePt neonvingMtor. AntieologiRtilor le va rMmPne un rol important
Ln lupta ideologiM Lmpotriva eologiRtilor& dar aeasta e o pro%lema privatM a
lor& nu una de interes general. CPt despre lupta ontra deturnMrilor
politiianiste& aeasta tre%uie pusM u atenQie Ln onte/t pentru a nu perilita
rezolvare pro%lemelor pu%lie reale de mediu. Alt!el risMm sM arunMm
opilul o datM u apa murdarM.