Catedra de Istoria & Teoria

Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA
Note de curs redactate de
Ana Maria Zahariade, Celia Ghyka, Vera Marin

ASPECTE ALE SCHIMBARII CARE VOR CONTURA GANDIREA MODERNA A
LOCUINTEI URBANE :
1. SALTUL DEMOGRAFIC
2. REVOLUTIA INDUSTRIALA
3. LIBERALISMUL
4. SCHIMBAREA SOCIALA
PROBLEMA ORASULUI SI A LOCUINTEI URBANE
1. DEZVOLTAREA URBANA ORASUL LIBERAL
2. DISPARITIA LOCUINTEI MEDIEVALE A CLASEI MIJLOCII
3. CRIZA ARHITECTURAL-STILISTICA
4. CONSTIENTIZAREA PROBLEMELOR
5. SCHIMBAREA DE MENTALITATE: MORALA, RELATIA PUBLIC/PRIVAT (se
va reveni pe parcurs asupra acestor aspecte, in special cnd se va discuta
perspectiva antropologica)
ASPECTE ALE SCHIMBARII ADUSE DE SECOLUL AL XIX-LEA
Peisajul european, produs la capatul a zece secole de evolutie politica, economica si culturala, si
legat de acestea printr-o retea complexa de cauzalitati reciproce, intra in criza la sfarsitul
secolului al XIX-lea, atunci cand transformarile institutionale, progresul stiintific aplicat tehnicilor
de productie, dezvoltarea economica si demografica depasesc un prag critic si dau schimbarii un
caracter revolutionar.
(BENEVOLO, L., Orasul in istoria Europei, Polirom, 2003)

SALTUL DEMOGRAFIC
Cresterea demografica dramatica care se produce la sfarsitul secolului al XVIII-lea
si inceputul secolului al XIX-lea: aceasta noua curba de crestere nu da semne ca s-
ar pondera nici in zilele noastre (Braudel, Structurile cotidianului).
La aceasta crestere demografica generala, revolutia industriala aduce un spor de
populatie in orase, populatie saraca (care paraseste zona rurala datorita conditiilor
din ce in ce mai grele de viata):
Ex.: Anglia: 1801- 9 mil. (+50% fata de 1750); in 1811- creste cu inca 14 %; in 1821-
rata de crestere >20%; in1901- 40 milioane locuitori
In acelasi timp, Londra pleaca de la cam 1 milion de locuitori si atinge in 1821 2,5
milioane, mai mult decat oricare oras din lume vreodata pana atunci.
(Faptul ca se impune intocmirea de recensaminte din 10 in zece ani nu este intamplator!)

REVOLUTIA INDUSTRIALA
In paralel cu crestrea demografica (cu care are si oarecare legatura), dezvoltarea
stiintifica si tehnologica duce la inlocuirea muncii manuale cu cea puternic mecanizata,
productia manufacturiera fiind din ce in ce mai marginalizata de noua productie
industriala.
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Fenomenul se profileaza mai intai in Anglia pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, si
se raspandeste cu mai mare sau mai mica intarziere in celelalte tari.
Aceasta va duce la mari mutatii economice, sociale, teritoriale etc.:
Se vor dezvolta industrii - la inceput concentrate de-a lungul apelor si in jurul minelor
de carbune - apoi inafara oraselor existente si vor aparea noi centre urbane. Ritmurile
se accelereaza, scara lucrurilor se schimba in general.
1830 calea ferata incepe sa impanzeasca teritoriul, strabatut si de drumuri si de
canale noi.
Si cultura terenului se va face dupa noile metode capitaliste.

GANDIREA SOCIAL POLITICA SI ECONOMICA
Pandantul revolutiei industriale in gandirea social-politica este liberalismul.
LIBERALISMUL: ansamblu de doctrine care tintesc spre garantarea libertatii politice, a
constiintei, a initiativei individuale etc.
Doctrina economica liberala clasica (opusa atat etatismului, cat si mai tarziu
socialismului) sustine libera initiativa, libera concurenta si jocul liber al initiativelor
individuale.
Evolutia economica se bazeaza pe principii naturale precum cele care guverneaza
fizica sau biologia si pe propriile mecanisme de autoreglare. Libera initiativa a
individului merge in sensul acestor legi naturale, iar orice incercare de a ingradi libera
initiativa ar duce la criza.
In practica, doctrina economica liberala este insusita nu numai de partidele politice
care se numesc liberale, ci si de alte partide care promoveaza dezvoltarea capitalista.
Primele incearca sa puna in practica intreaga doctrina social-politica, avand in
program apararea generala a libertatilor individului, in opozitie cu monarhia de drept
divin sau cu partidele conservatoare (de ex., programul primelor guvernari liberale din
Anglia, dupa 1932, continea: libertatea religioasa, abolirea sclaviei, economie bazata
pe liberul-schimb).
(capitalism =regim economic si social in care capitalurile, sursa de profit, nu apatin
in linii generale celor care le pun in opera prin munca proprie; spre deosebire spre
exemplu de regimul burgheziei mestesugaresti a evului mediu)

Fondatorii gindirii liberale: Adam Smith si Thomas Malthus.

ADAM SMITH, Inquiry into the Nature and Causes of the Wealth of Nations,
1776: lumea economica este condusa de legi obiective si impersonale al caror
fundament este libera activitate a indivizilor si nu exigentele statului.
THOMAS MALTHUS, Essay on the Principles of Population, 1798: pune in
legatura dezvoltarea economica cu cea demografica: niciodata omenirea nu va
putea produce suficient pentru a putea hrani intreaga populatie, si atunci foamea,
saracia trebuie intelese ca parghii de reglare a echilibrului: (singura tara care
poate hrani populatia Chinei este China insasi)

SCHIMBAREA SOCIALA
Este pe masura celorlalte schimbari:
- Dezvoltarea unei noi clase privilegiate: burghezia capitalista, industriala si
financiara. Incearca sa ia puterea si locul nobilimii de drept ereditar, ceea ce se va
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

face prin revolutii (ca in Franta, 1879, 1830, 1848) sau prin cucerirea treptata a puterii
(ca in Anglia)
- Apare in orase o din ce in ce mai deasa patura muncitoreasca, indeobste foarte
saraca.
- Patura mijlocie, formata in principal din mestesugari, decade, sau in mai rare
cazuri, intra in patura superioara (de exemplu Godin, despre care se va mai vorbi).

PROBLEMA ORASULUI SI A LOCUINTEI
IN URMA REVOLUTIEI INDUSTRIALE, orasul industrial devine astfel un fel de
MAGNET, care atrage populatia rurala careia viata in agricultura nu-i mai oferea
posibilitati suficiente de subzistenta, iar orasul ofera locuri de munca mai numeroase
pentru aceasta populatie. Nu inseamna ca pana atunci nu existase saracime, dar
numarul nu era atat de mare pentru a strica ordinea oraselor. De exemplu in Evul
Mediu, saracimea forma uneori cete itinerante care erau de regula alungate din orase
cand deveneau prea jenante etc.
Inainte de sec. al XIX-lea Inainte, orasul reusise totusi sa se autoregleze
(diferitele presiuni gaseau posibilitati echilibrare relativ organice si prin control
estetic). Acum insa el nu mai este capabil sa absoarba o asemenea masa de
populatie fara a se ajunge la grave probleme de aglomeratie, lipsa de locuinta,
etc.: masa urbana formata din locuinte mestesugaresti cu atelierul / locul de
productie la parter; de asemenea breslele mestesugaresti constituiau clasa
sociala de mijloc.
Dupa 1800: productia mestesugareasca este inlocuita de productia industriala,
care ii face concurenta (este mai ieftina si mai eficienta - poate produce cantitati
mai mari); clasa mijlocie a mestesugarilor decade si ingroasa randurile saracimii.
Se produce o schimbare de clase sociale: noua burghezie financiara si
industriala doreste sa se afirme si intra in conflict cu vechea nobilime, desi
incearca sa o imite. Aceasta noua clasa este insa mult mai insensibila estetic
decat cea din Renastere, cand are loc tot o schimbare de clase sociale, dar cu
alte aspiratii culturale.
Astfel procesul de urbanizare ia proportii uriase / canceroase si erodeaza
sprijinirea economiei nationale pe productia agricola.

In urma tuturor acestor schimbari, LOCUINTA CLASEI MIJ LOCII a orasului
preindustrial dispare, in calitatea ei de martor al personalitatii individuale si organism
cu functii variate unind locuinta cu productie/meserie).
Ea continua totusi sa existe, dar se pierde in anonimat din motive
- economice (externalizarea functiunilor de productie +afaceri, acestea trec in cladiri
specializate ca efect al revolutiei industriale si concentrarii capitalului),
- sociale (saracirea unor paturi largi care nu-si mai pot construi locuinta chiriasi
f.multi
- speculatia imobiliara locuintele nu mai sunt intim legate de ocupantii lor, ceea ce
incepe sa se intample si in orasul preindustrial)
- arhitectural stilistice (vezi criza arhitecturii)

Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Doctrina liberala, care este asimilata de politic, revolutiile si reformele sfarsitului de
secol al XVIII-lea si inceputului celui urmator se vor reflecta in domeniul urban in doua
moduri, strans impletite.
Pe de o parte, noua ordine legislativa consolideaza sfera proprietatii si a initiativei
private, puterea publica nemaiputand interveni decat dupa modalitati foarte precis
definite. Initiativele imobiliare sunt asimilate celorlalte initiative economice si, odata
indepartata interventia administratiei, sunt supuse legii pietei. Cererea de locuinte fiind
foarte mare, SPECULATIA FUNCIARA SI IMOBILIARA (mecanism de raspuns la
cererea pietei), ia un avant fara precedent.
Pe de alta parte, acest avant - favorizat de relaxarea controlului administrativ si de
lipsa unor noi mecanisme de control urban adaptate noii problematici este stimulat si
de diverse neclaritati/ambiguitati legislative in ce priveste proprietatea asupra terenului
urban, (diferite de la loc la loc) etc.
Noul tip de client este numeros, dar sarac: pentru a recupera banii si a obtine un
castig, investitorii/promotorii vor construi ieftin si, inevitabil, de proasta calitate din
punct de vedere CONSTRUCTIV, IGIENIC, ESTETIC. Orasul se extinde canceros
prin periferii muncitoresti adesea greu de imaginat. (Aceasta este lumea urbana pe
care o gasiti in romanele lui Dickens, de exemplu)
Tipul de CONTROL URBAN traditional (in general tinand de estetica si de
reprezentare), nu se poate exercita (ca opunandu-se avantului liberal) si oricum este
total neadaptat noilor conditii si noii problematici pragmatice.

Acesta este fenomenul pe care Leonardo Benevolo il numeste orasul liberal ,
asociat - in literatura si in dezbaterile vremii - haosului, raului:
Noua forma (si silueta) a orasului se schimba si este influentata de :
- marile lucrari industriale (in general la periferii)
- factorul circulatie (care castiga foarte mult)
- locuintele cu apartamente de inchiriat
- proliferarea periferiilor sarace


CRIZA ARHITECTURII si ARHITECTULUI
Administratia pierde controlul asupra orasului. In unele cazuri nu mai poate controla
orasul nici macar prin terenurile pe care le detine, pentru ca le vinde pentru a-si plati
datoriile. Noul oras ridica noi tipuri de probleme si are nevoie de un alt tip de control
edilitar, retele, igiena, ocuparea solului, circulatii, locuinta ieftina.

Dar nici arhitectul nu e pregatit pentru aceasta, el este pregatit doar estetic
(academismul).
In plus, arhitectii considera ca nu este de prestigiul lor sa se ocupe de astfel de
probleme.(anecdota lui Le Corbusier: la Ecole des Beaux-Arts vine sa tina curs un inginer despre
betonul armat si este scos afara cu huiduieli, studentii considerand ca b.a. este doar pentru constructii
industriale, tuneluri etc. si nu pentru ARHITECTURA).
Arhitectii acestei perioade sunt preocupati mai ales de problema STILISTICA:
In ce stil sa construim?
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

Aceasta este intrebarea pe care si-o pun arhitectii, caci stilul insusi se afla in criza. (disputa
neogotic, neorenastere, neoclasic, romantic, care caracterizeaza cultura eclectica a secolului
al XIX-lea. A se revedea din cursul IAC- an I.).
Acesta va merge in paralel cu dezvoltarea INGINERIEI si cu ruptura dintre inginer si arhitect
care se vrea un refugiat nelegat de constructie cu problemele ei foarte concrete (nu la fel in evul
mediu, cand arhitectul era de toate).

CONSECINTA: chestiunile estetice care domina orasul post-renascentist vor ceda
pasul problemelor legate de utilizarea solului, circulatie, locuinta de masa, igiena,
legislatia in constructii, iar arhitectul (nepregatit pentru aceste probleme) este inlocuit
de ingineri, economisti si administratori care vor prelua controlul orasului.

CONSTIENTIZAREA PROBLEMELOR
Conditiile de locuire urbana erau in general foarte proaste:
1. aglomeratie
2. locuinte subterane
3. insuficienta evacuarilor, canalizarilor
4. conditii sociale inspaimantatoare (boala, mortalitatea infantila, speranta mica de
viata, molimele)
5. poluare urbana olfactiva si sonora
6. uratenie
7. dezordine
8. incapacitatea acestui oras de a stimula sentimentele de solidaritate umana,
sentimentele de apartententa si participare la viata comunitatii (care caracterizau
fenomenul urban pana la revolutia industriala).
Toate acestea apar consemnate in literatura vremii (beletristica, dar si scrieri cu
caracter mai tehnic; se poate spune ca atunci apare sociologia locuintei)

Cu toate acestea, societatea nu le raspunde imediat prin masuri politice. Este nevoie
de o perioada in care aceste probleme sa-si faca loc in constiinta publica si sa se faca
presiuni asupra politicului.

Factori care forteaza actiunile:
- Epidemiile de holera (1832, 1848-50) fac sa apara un nivel de interes oficial pentru
aceste probleme.
- Constiinta valorii muncitorului pentru patronul sau (traieste prost, munceste prost):
masuri reformatoare timpurii (cartiere si orase muncitoresti finantate de patroni
luminati- actiunile filantropice)
- Considerente umanitare, religioase si morale
Multi dintre patronii care au construit pentru muncitorii lor au fost animati de chestiuni
religioase; ex. Cadbury familie de quakeri
Catolicismul social - Franta, primele rezulate practice sunt obtinute in numele caritatii
crestine.
- Reformatorii sociali utopiile socialiste (Owen, Fourier, Cabet etc.)
- Actori cheie: ziare, partide politice, filosofi, saloane, socialistii utopici,
catolicismul social in Franta, studii ale unor medici in chestiunile de igiena.
Ex: Ziarul Globe campania Saint-Simoniana 1832 - apel la implicare intelectualilor in
reforma sociala, campanii impotriva societatii industriale
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS


Incetul cu incetul, guvernele sunt fortate sa intervina, ceea ce inseamna ca vor fi
nevoite sa ia masuri antiliberale, care vor ingradi in anumite masuri si in anumite
situatii - libertatea individuala (de ex, prin impunerea anumitor conditii - igienice, de
spatiu etc. - privitoare la constructia de locuinte si inchiriere), proprietatatea individuala
(prin dreptul de expropriere pentru utilitate publica) si care vor canaliza o parte din
banii publici catre ameliorarea conditiilor de locuire ale paturilor deprivilegiate.

Acesta este inceputul POLITICILOR DE LOCUIRE, sinonim cu termenul englez de
HOUSING =ansamblu de dispozitii care cuprind promovare, finantare,
administrare si constructie de locuinte pentru diversele categorii de utilizatori:
Poate fi pentru:
1. upper si upper middle-class: apartamente de lux (ex. Parisului Haussmann)
2. low-middle si lower class: apartamente/case ieftine, de obicei in suburbii si cartiere
muncitoresti, subventionate (locuinta sociala) sau nu.

Aceasta se va intampla in tarile industrializate in mod special in a doua jumatate a
secolului al XIX-lea, cand regimuri mai conservatoare si mai autoritare preiau puterea
si reinstaureaza interventionalismul public in oras (in directii diverse, printre care si cel
al politicilor de locuire).
Este ceea ce Benevolo numeste orasul post-liberal .

CONTROLUL URBAN se pune mai ales in termeni cantitativ-pragmatici:
politica funciara
ansamblu de prevederi igienico-sanitare
prevederi economico-financiare
ansamblul legislastiv
prevederi administrative
Masuri privitoare la locuirea economica: legislative, administrative, financiare
igienice (de la chestiuni edilitare si sanitare la controlul aglomeratiei)
expropieri pentru interes public
constructie din bani publici
controlul chiriilor (mai tarziu)


In continuare, cateva extrase din Lucian Boia Mitologia tiinific a
comunismului, lucrare care sintetizeaza aspecte generale ale secolului al XIX-lea.

Secolul al XVIII-lea a aparinut filozofilor. n cel de-al XIX-lea primatul avea s
revin tiinei.[...]
Trebuie s nelegem - i s scuzm uimirea epocii n faa miracolelor
nfptuite de tiin i de braul su narmat, tehnologia. Omul anului 1800 tria nc
ntr-un mediu tradiional, n care impactul, marginal i modest, al aplicaiilor tiinei i al
inovaiilor tehnologice, nu modificase substanial modul de trai i mentalitile aflate,
de secole, ntr-o evoluie lent. Dimpotriv, strnepotul su, pe la 1900, se afla ntr-o
lume profund marcat i transformat de revoluia tiinific i tehnologic. Tria deja
pe o alt planet. De dimensiuni mai restrnse (nconjurul lumii pretindea doi ani n
veacul al XVIII-lea i numai optzeci de zile n timpul lui J ules Verne), mai bine luminat
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

datorit gazului, apoi electricitii, i transformat n fiecare moment prin aciunea unei
viei mecanice care prelungea i amplifica forele omului.
O axiom se impunea: nu mai existau pori nchise n fata tiinei. Secolul al
XIX-lea a fost mai mult dect tiinific, a fost scientist. A crezut n tiin tot aa cum
credinciosul crede n Dumnezeu. tiina se ntlnea, pur i simplu, cu religia. O religie
care, la rndu-i, revenea n for dup eclipsa provocat de scepticismul filozofic al
secolului precedent. [...]
Religiile tiinifice urmreau trei scopuri, caracteristice oricrei sinteze
religioase: explicarea complet i coerent a lumii; interpretarea destinului omului; un
cod etic i de comportament. Ele aspirau la fel ca religiile tradiionale s-l pun pe
om n armonie cu universul i cu el nsui.
Noua religie anunat de Saint-Simon n 1803 era religia lui Newton. Dac
cineva l putea concura pe Dumnezeu, acesta era cu siguran savantul care
descoperise formula matematic a armoniei universale. Principiul cosmic prin care se
manifesta providena nu putea fi, evident, dect faimoasa lege a atraciei universale.
[...]
Dar toate aceste proiecte au aerul tare modest i puin original n comparaie
cu edificiul imaginat de incredibilul Charles Fourier (1772 - 1837). El a fost nu numai
creatorul unei teorii sociale i al unei religii, ci i, pur i simplu, al unui nou Univers!
Comunismul, amorul i metempsihoza se amestecau ntr-o construcie nebuneasc i
cartezian totodat, unde totul era calculat i distribuit tiinific i matematic. O lume
coerent, mult mai coerent dect lumea veche (nc n stare de funcionare) cldit
de Dumnezeu.
La nivel social, falansterele, comuniti comuniste, aduceau oamenilor o
armonie perfect graie dispunerii savante a pasiunilor, grupnd indivizii n serii
pasionale. Cele dousprezece pasiuni primitive se combinau ntr-o aiuritoare
multitudine de variante. Totul pus n cifre i structurat geometric. Filozoful distingea
dovedind o inegalabil finee de spirit nou feluri de a-i nela brbatul i aptezeci
de specii de ncornorai! Un triumf al matematicii.[...]
Omenirea de mine
Cuvintele cheie ale epocii au fost Progresul i Evoluia. Progresul trecea fie
printr-o restructurare social radical (potrivit unei multitudini de proiecte, de la Saint-
Simon, Fourier sau Cabet pn la Marx), fie printr-o mai bun funcionare a societii
existente. n toate cazurile (exceptnd milenarismele pur religioase), se avansa
acelai argument decisiv: fora transformatoare a tiinei i tehnologiei. Omul va
deveni stpn al naturii, stpn al prezentului i viitorului su. Va construi capitalismul
perfect. Va construi comunismul perfect.[...]
Mitul electricitii se integra ntr-o structur imaginar mai ampl: mitologia
mainii. Maina, devenit personaj omniprezent i atotputernic, capabil de a
transfigura lumea i omul o data cu ea.[...]
Omul domin natura, se joac cu meteorologia, transform deerturile n
grdini. Se amuz chiar modificnd arhitectura globului; un continent artificial leag
insulele rzlee ale Pacificului. Distanele cedeaz n faa mijloacelor de comunicare
ultrarapide (precum faimoasele tuburi-expres, una dintre obsesiile tehnologice ale
sfritului de secol XIX). Europa devine o singur naiune. Se proiecteaz o limb
universal. Dar i pericolele sunt pe msura nfptuirilor: rzboiul a devenit teribil;
puternicii zilei (adic deintorii industriei) sunt nc mai puternici dect ieri, iar masele
Catedra de Istoria & Teoria
Arhitecturii
ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

exploatate nc mai oprimate; surmenat i surescitat, stpnul planetei nu evolueaz
prea bine.
Morala ct se poate de explicit: capacitatea tehnologic a civilizaiei moderne
este nelimitat, dar risc s se ntoarc mpotriva omenirii, optimitii i pesimitii se
confruntau n privina consecinelor, pornind totui de la o premis larg acceptat,
aceea a unei tehnologii atotputernice. Trebuiau gsite soluiile sociale i umane
susceptibile de a asigura o dezvoltare armonioas. Acordul ntre cele dou registre,
tehnologic i uman, constituia cheia viitorului. Asupra acestui punct, comunismul va
avea un cuvnt de spus.[...]
Imaginarul epocii prezint o remarcabil mbinare de mituri. S le numim pe
cele mai evidente:
mitul Raiunii (potrivit cruia Raiunea are ntotdeauna dreptate, ceea este logic fiind i
adevrat);
mitul tiinei (potrivit cruia tiina are dubla vocaie de a oferi o explicaie complet i
definitiv a lumii i de a modifica lumea);
mitul Unitii (potrivit cruia Universul, natura, societatea, omul se integreaz ntr-un Tot
coerent i guvernat de legi riguroase);
mitul determinismului (potrivit cruia o nlnuire perfect de cauze i efecte ar conduce
destinele lumii);
mitul legilor istorice, n strns raport cu precedentul (potrivit cruia ar exista un mecanism al
istoriei, manifestat prin legi, care pot fi cunoscute i utilizate n folosul oamenilor);
mitul previziunii tiinifice (potrivit cruia tiina i Ratiunea, miznd pe stpnirea legilor
tiinifice, pot s prevad realiti care se refuz observaiei sau experimentului, precum
cele situate n viitor sau departe n spaiu. Societatea comunist i societatea marian
decurg, n egal msur, din acest principiu mitologic);
mitul Progresului, susinut prin mitul Evoluiei (potrivit crora ar exista un sens ascendent n
istoria Universului, a vieii i a omenirii);
mitul transformrii lumii (potrivit cruia omul va recrea lumea, att natura ct i societatea,
potrivit unui plan tiinific i rational);
mitul lumii noi (potrivit cruia lumea de mine, creat de om, va fi esenial diferit de epocile
precedente ale istoriei);
mitul omului nou (potrivit cruia lumea nou va fi populat de oameni noi).
i, acoperind cea mai mare parte a acestor mituri, cel mai puternic i mai activ
dintre toate, mitul milenarist, arhetip durabil al imaginarului, att n variant
religioas, ct i, mai ales, n secolul al XIX-lea, n versiunile sale secularizate.