Sunteți pe pagina 1din 10

Dimitrie

ISTORIA IEROGLIFIC{
*
CANTEMIR
3 Istoria ieroglific[ . Vol. I
1673 La 26 octombrie se na=te Dimitrie Cantemir, ]ntr-o fimilie de r[ze=i
de la Sili=teni, ]n \inutul F[lciului (azi jude\ul Vaslui). Tat[l, Con-
stantin Cantemir, a luptat ca mercenar ]n r[zboaiele din Polonia
(unde a slujit 17 ani); de aici a trecut ]n Muntenia, pe vremea lui
Grigore Ghica, de la care a primit slujba de ceau= sp[t[resc. F[r[
avere =i cultur[ (n-a ajuns niciodat[ s[ =tie m[car s[ se isc[leasc[,
de=i cuno=tea c`teva limbi), Constantin Cantemir ocup[ totu=i dem-
nitatea suprem[ de domn al Moldovei (16851693), datorit[ con-
juncturii politice =i sociale de atunci.
Mama, Ana Bant[=, femeie ]nv[\at[, era a treia so\ie a lui Constan-
tin Cantemir. Dup[ c`\iva ani de convie\uire moare, l[s`nd orfani
nev`rstnici pe Antioh =i pe Dimitrie.
1685 Intuind ]nclina\iile fiului sau, Constantin-Vod[ aduce din Munte-
nia pe c[lug[rul Ieremia Cacavela, om de mare cultur[, c[ruia ii
]ncredin\eaz[ educa\ia lui Dimitrie. A=a se face c[ savantul de mai
t`rziu ]=i des[v`r=ea preg[tirea literar[, filozofic[, de limb[ latin[
=i greac[, de retoric[ =i logic[, ]nc[ din fraged[ copil[rie.
1688 Dimitrie schimb[ pe Antioh, fratele s[u, la Constantinopol, ]n du-
bla calitate de ]nv[\[cel =i de ostatic al tat[lui s[u, garant`nd
credin\a acestuia. Aici preocup[rile t`n[rului moldovean au cuprins
domenii multiple =i o sfer[ larg[ de probleme. A ]nv[\at limbile
turc[, arab[, persan[, francez[ =i italian[, a studiat filozofia, etica,
logica, istoria, geografia =i muzica.
1693 La moartea tat[lui s[u, boierii l-au chemat domn pe Dimitrie
Cantemir; o domnie neoficial[, de o lun[ (martie-aprilie), deoarece
turcii, c`=tiga\i de Constantin Br`ncoveanu domnul T[rii Ro-
m`ne=ti nu recunosc alegerea lui Dimitrie =i numesc domn pe
Constantin Duca.
TABEL CRONOLOGIC
4 Dimitrie Cantemir
1693-1695 Se retrage la Constantinopol ca exilat. }=i face rela\ii =i se
]mprietene=te cu mul\i demnitari =i ]nv[\a\i turci; ]n acest fel
reu=e=te s[ p[trund[ ]n bibliotecile =i arhivele inaccesibile cre=tinilor,
unde studiaz[ cu mult[ pasiune manuscrisele =i cronicile turce=ti.
Vastul material documentar studiat de Dimitrie Cantemir ]n decursul
celor 22 de ani de =edere la Constantinopol ]i va permite s[ cunoasc[
foarte bine istoria =i cultura popoarelor musulmane, pe care le-a
]nf[\i=at ulterior ]n lucr[ri de o mare valoare =tiin\ific[. Prin ope-
rele dedicate popoarelor orientale, Dimitrie Cantemir s-a afirmat
ca primul nostru orientalist de valoare european[.
1697 Particip[ la lupta de la Zenta, c`nd turcii sunt ]nfr`n\i de Eugeniu
de Savoia.
1698 }n august i se tip[re=te la Ia=i Divanul sau G`lceava ]n\eleptului cu
lumea sau Giude\ul sufletului cu trupul (rom`ne=te =i grece=te), lu-
crare care ]=i ]nscrie autorul drept ]ntemeietor al filozofiei rom`-
ne=ti. F[r[ s[ apar\in[ strict literaturii religioase, a=a cum s-ar p[rea
la prima vedere, Divanul este mai degrab[ o carte de etic[ filozo-
fic[; ]n 1705 este tradus ]n arab[.
1699 }n timpul domniei fratelui sau Antioh (16961700), c`nd era
reprezentantul acestuia pe l`ng[ Poart[, se ]ntoarce pentru scurt
timp ]n \ar[ pentru a se c[s[tori cu Casandra, fiica r[posatului domn
muntean +erban Cantacuzino.
1700 Termin[ Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago (= Imaginea =tiin-
\ei sacre care nu se poate zugr[ vi, ]n traducere rom`n[ Metafizica,
1928), oper[ scris[ ]n latine=te la Constantinopol.
De=i orientarea general[ a lucr[rii este mistic-religioas[, punerea
]n discu\ie a principalelor probleme ale filozofiei din vremea lui (teo-
ria cunoa=terii, teoria atomilor =i a originii materiei, problema tim-
pului etc.) face din Cantemir un precursor ]n filozofia rom`neasc[.
1701 Cam ]n acela=i timp a scris =i Compendiolum universae logices insti-
tutiones (= Prescurtare a sistemului logicei generale) cunoscut[ sub
numele de Logica, conceput[ ]n limba latin[; la noi a ap[rut ]n 1883
]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Aca-
demic[ Rom`n[, vol. VI, p. 409468. Lucrarea respectiv[ pare a
fi luat na=tere din inten\ia autorului de a da un manual clar, cu
5 Istoria ieroglific[ . Vol. I
defini\ii sobre, destinat studiului; este de fapt o tratare sistematic[
a regulilor de g`ndire corect[.
1701-1705 Dimitrie Cantemir desf[=oar[ o intens[ activitate politic[,
]mpotriva lui Constantin Br`ncoveanu, puternicul domn muntean,
=i a influen\ei acestuia asupra scaunului Moldovei, ]n care reu=ea
s[-=i impun[ c`te un om al s[u (Constantin Duca, apoi Mihai Ra-
covi\[).
1703-1704 Invent`nd un nou sistem de nota\ie, compune un tratat de
muzic[ turceasc[, pe care-l dedic[ sultanului Ahmed al III-lea, ]n
baza c[ruia p`n[ azi este citat printre clasicii muzicii turce=ti: Tari-
fu ilmi musiki ala vegni maksus (= Explicarea muzicii teoretice pe
scurt). Apar fragmente ]n Revue musicale, VII, Paris, 1907; la noi,
]n Analele Academiei Rom`ne, Memoriile Sec\iunii literare, seria
II, tom. 32, 1910: T. T. Burada, Scrierile muzicale ale lui Dimitrie
Cantemir. }n contextul ]ntregii activit[\i scriitorice=ti, preocup[rile
pentru muzic[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Dimitrie Cantemir drept omul in-
tegral de cultur[, un spirit cu preocup[ri universale dup[ chipul
umani=tilor.
1705 Scrie Istoria ieroglific[ , adev[rat Roman de Renard rom`nesc ]ns[
cu scopuri polemice (G. C[linescu, Istoria literaturii rom`ne, p. 44),
o istorie secret[ alimentat[ de rivalitatea dintre Cantemire=ti =i
Br`ncovene=ti. Este a doua lucrare conceput[ ]n limba rom`n[. Ca
orientare de idei, Istoria ieroglific[ ni-l ]nf[\i=eaz[ pe Cantemir drept
primul nostru scriitor social de nuan\[ progresist[, pe de o parte
prin ura sa ]mpotriva boierimii, simpatia fa\[ de \[rani =i r[scoalele
lor, iar pe de alt[ parte prin atitudinea fa\[ de asuprirea turceasc[
=i intui\ia dec[derii imensului imperiu otoman (vezi P. P. Panaites-
cu, Dimitrie Cantemir, via\a =i opera, p. 255). La noi a ap[rut prima
dat[ la 1883 ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, publicate de
Academia Rom`n[, vol. VI, p. l408.
1705-1707 Reu=e=te s[ c`=tige domnia Moldovei pentru fratele s[u An-
tioh.
1710-1711 La c`\iva ani dup[ aceasta dob`nde=te ]n sf`r=it tronul pen-
tru sine. Idealul politic ]nsemna pentru Cantemir, pe plan intern,
]nl[turarea oligarhiei boiere=ti, iar pe plan extern, lupta ]mpotriva
6 Dimitrie Cantemir
st[p`nirii turce=ti. }n lupta ]mpotriva turcilor Cantemir s-a aliat cu
Rusia, consider`nd c[ este singura \ar[, dintre cele vecine nou[, care
poate ajuta efectiv Moldova ]n lupta ei pentru independen\[.
Leg[turile lui Dimitrie Cantemir cu aceast[ putere datau ]nc[ din
vremea =ederii sale la Poarta Otoman[. De pe atunci el f[g[duise
lui Petru Tolstoi, ambasadorul Rusiei pe l`ng[ sultan, c[, ]n caz de
r[zboi, ]ntre imperiul \arilor =i cel otoman, va trece de partea celui
dint`i. Ca urmare a acestei atitudini ]ncheie tratatul de la Lu\k cu
Petru I, \arul Rusiei, viz`nd pentru Moldova independen\a prin
]nl[turarea jugului otoman. Cur`nd ]ns[, dup[ ]nfr`ngerea \arului
la St[nile=ti, Cantemir a trebuit s[ p[r[seasc[ Moldova; s-a stabilit
]n Rusia, unde a r[mas p`n[ la moarte. }n ]ncheierea la Istoria Im-
periului Otoman, Cantemir relateaz[ cum ]n timpul tratativelor care
au urmat dup[ b[t[lia de la St[nile=ti, turcii au cerut \arului
extr[darea lui, rebelul principe al Moldovei (Edi\ia rom`neasc[,
18761878, p. 793). Petru I le-a r[spuns: A= putea s[ dau turci-
lor toata \ara p`n[ la Kursk, pentru c[ ]mi r[m`ne speran\a de a o
recupera, dar nu pot ]n nici un mod s[ fr`ng credin\a =i s[ extr[dau
pe un principe care pentru mine =i-a l[sat principatul; c[ci este cu
neputin\[ a repara onoarea ce o dat[ s-a pierdut (ibidem). La ple-
carea ]n Rusia, Dimitrie Cantemir a fost ]nso\it, ]n afar[ de mem-
brii familiei sale, =i de un mare num[r de o=teni, curteni, printre
care =i Ion Neculce, cronicarul de mai t`rziu.
1713 Moare doamna Casandra, so\ia lui Cantemir, ]n v`rst[ de numai
30 de ani.
1714 Este ales la 11 iulie membru al Academiei din Berlin, o ]nalt[ so-
cietate =tiin\ific[ ]nfiin\at[ de Leibniz =i patronat[ de regele Prusiei.
}n diploma acordat[ cu acest prilej se subliniaz[ rarul exemplu ca
un principe prin defini\ie osta= =i om politic s[-=i consacre
talentul =i eforturile cercet[rii =tiin\ifice. De la ]n[l\imea unei aseme-
nea tribune, la sugestia =i cererea acesteia, Cantemir avea s[ se
adreseze lumii ]nv[\ate a timpului s[u, f[c`ndu-=i cunoscut[ pa-
tria =i trecutul neamului prin Descriptio Moldaviae =i Historia mol-
do-vlahica.
Este prima dat[ c`nd un rom`n devine membru al unui important
for =tiin\ific din str[in[tate, fapt care consemneaz[, de altfel, afir-
marea culturii rom`ne=ti pe plan european.
7 Istoria ieroglific[ . Vol. I
1716 Scrie Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae (= Descrierea
statului vechi =i contemporan al Moldovei), lucrare care apare la noi
pentru prima dat[ tot ]n limba latin[ la 1872 ]n Operele prin-
cipelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[,
vol. I, p. 1154; mai t`rziu apare ]n traducerea ]nceput[ de Papiu-
Ilarian =i terminat[ de Iosif Hodo=, la 1875, ]n vol. III al aceleia=i
colec\ii, p. 1171. Alte traduceri rom`ne=ti: ]n 1825, sub titlul Scri-
soarea Moldovei, la M`n[stirea Neam\, =i ]n 1865 la Ia=i; sub titlul
Descrierea Moldaviei, tot la Ia=i ]n 1851. Lucrarea cuprinde, pe l`ng[
geografia fizic[ a \arii, =i date referitoare la sistemul de c`rmuire,
organizarea statului, via\a poporului, cultur[, obiceiuri etc. Ideea
fundamental[ a c[r\ii este latinitatea limbii =i a poporului rom`n.
Pe l`ng[ acestea, Descrierea Moldovei se remarc[ prin pagini de o
neasemuit[ frumuse\e ]nchinate naturii plaiurilor moldovene=ti.
Prima carte a lui Cantemir care ne f[cea cunoscu\i opiniei publice
intra ]n circuitul cultural european, la c`teva decenii dup[ publi-
carea textului latinesc, ]n diverse traduceri, care au precedat cu mult
transpunerea lucr[rii ]n limba rom`n[ (]n 1769 ap[rea la Hamburg
o traducere ]n limba german[, peste doi ani o a doua edi\ie la Frank-
furt =i Leipzig - 1771; ]n 1789, la Moscova, o traducere ruseasc[).
1714-1716 Cam ]n acela=i timp cu Descrierea Moldovei redacteaz[ =i In-
crementa atque decrementa aulae othomanicae (= Cre=terea =i descre-
=terea Cur\ii Otomane), lucrare care avea s[ l[mureasc[ pe deplin
marele interes suscitat ]n Rusia =i Europa de informa\iile unuia din
cei mai buni cunosc[tori ai istoriei musulmane. }n inima acestui
imperiu pu\ini puteau ]n\elege mai bine dec`t Dimitrie Cantemir
cursul inexorabil al descre=terii otomane, de care erau legate =i
aspira\iile c[tre libertatea patriei sale. Structura =i ]nsu=irile, cul-
tura =i experien\a f[ceau din prin\ul rom`n un excelent expert ]n
chestiunea oriental[ (Virgil C`ndea, Marile anivers[ ri UNESCO,
Dimitrie Cantemir, 1673 1723, 300 de ani de la na=tere, Editura
Enciclopedic[ Rom`n[, p. 9). Transpus[ ]n englez[ (la Londra ]n
1734), ]n francez[ (la Paris ]n 1743) =i ]n german[ (la Hamburg ]n
1745), lucrarea, despre care traduc[torul german ]ncheia zic`nd
c[ d[ ]n m`inile publicului s[u o carte ce nu-=i are perechea, apare
8 Dimitrie Cantemir
]n limba rom`n[ la peste un secol =i jum[tate de la data la care a
fost conceput[ (Vezi Istoria Imperiului Otoman, cre=terea =i sc[ derea
lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, principe de
Moldavia, tradus[ de Dr. Iosif Hodo=, vol. III-IV, Bucure=ti, Edi\iunea
Societ[\ii Academice Rom`ne, 18761878, p. 1793).
1716-1718 Scrie Vita Constantini Cantemyrii (= Via\a lui Constantin
Cantemir); apare la noi, tot ]n limba latin[, la 1883, ]n Operele
principelui Demetriu Cantemir, publicate de Academia Rom`n[, vol.
VII, p. 185, iar la 1925 =i ]n traducere, edi\ia N. Iorga. }n 1783
apare la Moscova o prelucrare ]n limba latin[ =i rus[ de T. S. Bayer.
Lucrarea este ]nt`ia biografie istoric[ rom`neasc[ =i prima
monografie modern[, ca spirit =i metod[, a unei domnii (George
Iva=cu, Istoria literaturii rom`ne, I, p. 255). }n paginile c[r\ii Dimi-
trie Cantemir pledeaz[ pentru dreptul de mo=tenitor al tronului
tat[lui s[u, iar ]n ceea ce prive=te datele biografice asupra acestuia,
se observ[ o oarecare tendin\[ de idealizare a lui Constantin-Vod[.
1717-1718 Evenimentele Cantacuzinilor =i Br`ncovenilor a fost scris[ ]n
limba rus[; la noi a fost publicat[ pentru prima oar[ ]n Arhiva
rom`neasc[, vol. II, Ia=i, 1841 =i ]n Operele principelui Demetriu
Cantemir, tip[rite de Societatea Academic[ Rom`n[, vol. V, p. 1-46,
sub ]ngrijirea lui G. Sion, 1878. La 1783 apare ]n traducere ger-
man[ (Riga, St. Petersburg, Leipzig), iar la 1795, ]n traducere greac[
(Viena). Cantemir caut[ s[ contureze prin aceast[ scriere ideea c[
ne]n\elegerile dintre cele dou[ mari familii au favorizat ]nt[rirea
jugului otoman.
1717 Historia moldo-vlahica (inedit[) este o lucrare de 96 pagini, scris[
]n limba latin[, care demonstreaz[ romanitatea poporului rom`n,
unitatea de origine =i de limb[, continuitatea lui pe teritoriul vechii
Dacii. Ca =i Descrierea Moldovei, cartea respectiv[ fusese cerut[
de Academia din Berlin.
1719 Se mut[ din Kiev (unde venise din Ucraina ]n prima parte a =ederii
]n Rusia) la Petersburg, ca senator.
Se c[s[tore=te cu o prin\es[ Trube\koi, Anastasia.
1720 Cantemir ]l ]nso\e=te pe \ar ]n Persia.
1721 |arul ]l face senator =i consilier intim. }n aceast[ calitate particip[
9 Istoria ieroglific[ . Vol. I
nemijlocit la conducerea statului, la preg[tirea =i traducerea ]n via\[
a unor importante acte de stat, ini\iate de Petru I.
1722 Ia parte cu \arul Petru 1 la expedi\ia din Caucaz =i tip[re=te, tot
atunci, din porunca acestuia, Kniga sistema ili sostoianie muhamme-
danskoi religii (= Sistema religiei mahomedane). Cartea fusese scri-
s[ mai ]nt`i ]n limba latin[, ]n 1719, sub titlul Curanus, apoi a fost
tradus[ ]n ruse=te =i tip[rit[; ea cuprinde o descriere a civiliza\iei
musulmane (religie, organizare a ]nv[\[m`ntului, crea\ie artistic[,
filozofie, justi\ie, via\[ popular[, medicin[), cu foarte pre\ioase
informa\ii. Titlul lucr[rii exprim[ p[rerea autorului potrivit c[reia
religia, cel pu\in la mahomedani, avea un sens foarte larg. De aceea
a =i pus ]n titlu cuv`ntul sistema, care arat[ c[ lucrarea trateaz[
despre tot complexul de cultur[ ]n leg[tur[ cu religia (P. P. Panai-
tescu, op. cit., p. 213).
La 1805 a fost tradus[ =i ]n bulgar[. Traducerea rom`neasc[, Despre
Coran, a ap[rut mai ]nt`i ]n Analele Dobrogei, vol. VII, 1927,
urm[toarea a ap[rut sub titlul Sistemul sau ]ntocmirea religiei mu-
hammedane, traducere, studiu introductiv =i comentarii de Virgil
C`ndea, Editura Minerva, Bucure=ti, 1977.
1717-1723 Despre trecutul neamului s[u, a=a cum ]l creionase pe scurt
]n Historia moldo-vlahica, D. Cantemir m[rturise=te c[ ]nt`i pre
limba l[tineasc[ izvodit,... [apoi] pre limba rom`niasc[ [l-a] scos
(Hr. 1)
1
, pentru c[ ar fi fost nedrept s[ nu vorbeasc[ ]n limba
cona\ionalilor s[i.
Cu Hronicul, D. Cantemir pune temeliile istoriei critice a rom`nilor,
reia ideea cronicarilor moldoveni despre unitatea de origine a
poporului rom`n, idee c[reia ]i d[ ]ns[ un fundament critic bazat
pe o vast[ erudi\ie (P. P. Panaitescu =i I. Verde=, Dimitrie Cantemir,
Opere, Istoria ieroglific[ . Editura pentru Literatur[. Bucure=ti. 1965,
p. XXII). Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor este cunoscut
la noi, mai ]nt`i ]n Transilvania, ]n copii manuscrise (1730, 1756)
]n 18351836 este tip[rit la Ia=i, ]n dou[ volume (editor G.
S[ulescu), =i dup[ aproape =apte decenii, la 1901, apare ]n Operele
1
Sigla respectiv[, cu cifra de al[turi, indic[ Hronicul vechimei a romano-
moldo-vlahilor =i pagina originalului.
10 Dimitrie Cantemir
principelui Dimitrie Cantemir publicate de Academia Rom`n[, to-
mul VIII (editor Gr. Tocilescu).
De=i majoritatea lucr[rilor lui Cantemir au fost concepute ]n latin[,
greac[, turc[ sau rus[, unele dintre ele bucur`ndu-se de o larg[
audien\[ ]n r`ndurile oamenilor de cultur[ ai vremii =i fiind tra-
duse ]n arab[, francez[, german[ sau englez[, nu trebuie s[ ne scape
din vedere, ca un fapt deosebit de semnificativ, c[ savantul mol-
dovean, ]n ciuda nenum[ra\ilor ani petrecu\i ]n afara grani\elor t[rii
sale, =i-a ]nceput =i =i-a ]ncheiat activitatea de scriitor cu lucr[ri ]n
limba rom`n[: Divanul (1698) =i Hronicul (1723).
1723 }n ziua de 21 august, moare, de diabet, la mo=ia pe care i-o d[ruise
\arul =i care-i purta numele, Dimitrievka, cel mai ]nv[\at principe
din vechea istorie a poporului nostru. Este ]nmorm`ntat la Mosco-
va, la 1 octombrie 1723, ]n mica biseric[ Sf. Constantin =i Elena,
cl[dit[ de el, al[turi de prima lui so\ie, Casandra Cantacuzino, =i
fiica lui, Smaragda. Mai t`rziu s-au ad[ugat aici =i mormintele Mariei
Cantacuzino, fiica lui Dimitrie Cantemir, =i al lui Dimitrie, fiul lui
Antioh-Vod[.
Osemintele lui Dimitrie Cantemir, aduse ]n patria natal[ ]n 1935,
odihnesc azi la biserica Trei Ierarhi din Ia=i.