Sunteți pe pagina 1din 30

M E M O M E D 2 0 1 4

Mcmoin/oi dc fnimncologIc
1
k0I08I F8I80IFklI
Froesor doclor docenl Con. dr.
00MII80 0088F800 8IM08k 8F68Fq
Medic rimar Farm. rimar
00k0I08I
Medic rimar 0r. l. nal. arm.
lIlIk8k 0088F800 80Ik808k ?1
MEMOMED
2014
MFM08kI08 0F
Fk8Mk00l06IF kl0FkIk
ED)A A DOUZECEA
EDTURA UNVERSTAR
BUCURET, 2014
Coperta: DUMlTRU DOBRESCU
Tehnoredactare: Amelu[a Visan
Editur recunoscut de Consiliul Na[ional al Cercetrii Stiin[ifice
(C.N.C.S.) si inclus de Consiliul Na[ional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor si Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) n
categoria editurilor de prestigiu recunoscut.
Toate drepturile asupra acestei lucrri sunt rezervate, nicio
parte din aceast lucrare nu poate fi copiat fr acordul Editurii
Universitare
Copyright 2014
Editura Universitar
Director: Vasile Muscalu
B-dul. N. Blcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuresti
Tel.: 021 315.32.47 / 319.67.27
www.editurauniversitara.ro
e-mail: redactia@editurauniversitara.ro
Distribu[ie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 / 0744 EDlTOR /
07217 CARTE
comenzi@editurauniversitara.ro
O.P. 15, C.P. 35, Bucuresti
www.editurauniversitara.ro
lSSN 2069 - 2447
DOl: (Digital Object ldentifier): 10.5682/20692447
Au cobaIorat:
Sef. lucr.dr. Chiri[ Cornel
Asist. univ. dr. Cristina Elena Zbrcea
Asist. univ. Oana Seremet
Asist. univ. Anca Buzescu
Asist. univ. Velescu Bruno Stefan
Asist. univ. Stefnescu Emil
+ 7 2 4 1 5
Prefa[ la edi[ia a douzecea ........................................... 5
Prefa[ la edi[ia a optsprezecea ....................................... 7
Prefa[ la edi[ia a cincisprezecea ..................................... 9
Prefa[ la prima edi[ie ........................................................ 11
Terapia cu medicamente - domeniu n care se impun
importante si rapide corecturi - D. Dobrescu ................... 12
Utilizarea Memoratorului ..................................................... 20
Prescurtri si semne folosite ............................................. 21
A. Tractul digestiv si metabolism - D. Dobrescu,
Simona Negres ........................................................ 23
B. Snge si organe hematopoetice - D. Dobrescu,
Simona Negres ........................................................ 173
C. Sistemul cardiovascular - D. Dobrescu, Simona
Negres ...................................................................... 249
D. Preparate dermatologice - D. Dobrescu, Simona
Negres ...................................................................... 393
G. Aparatul genito-urinar si hormoni sexuali - Simona
Negres, D. Dobrescu .............................................. 440
H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormonii
sexuali) - Simona Negres, D. Dobrescu ................. 511
J. Antiinfec[ioase de uz sistemic - Simona Negres,
D. Dobrescu............................................................. 539
L. Antineoplazice si imunomodulatoare - D. Dobrescu,
Simona Negres ........................................................ 671
M. Sistemul musculo-scheletic - Simona Negres
D. Dobrescu............................................................. 772
N. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negres . 832
P. Produse antiparazitare - Simona Negres, D.
Dobrescu .................................................................. 972
R. Aparatul respirator - Simona Negres, D. Dobrescu 982
S. Organe senzitive - Simona Negres, D. Dobrescu 1050
V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negres ................... 1084
X. Produse fitoterapice, apiterapice si homeopate .... 1119
lndex alfabetic (denumiri comune interna[ionale -
D.C.l. si denumiri comerciale - ) .................................... 1128
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
4
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
5
F8FFk|k
lk F0I|Ik k 000kLF0Fk
Prin aparitia acestei editii MEMOMED mplineste douzeci de
ani de existent.
n aceast perioad, aparent, domeniul medicamentului s-a
mentinut n limitele definite n mod oficial de mai mult vreme. Folosesc
termenul aparent pentru a evidentia faptul c toti cei implicati n
domeniul medicamentului (autoritti nationale si internationale, medii
academice si universitare, cercettori, medici si farmacisti practicieni,
productori si distribuitori de medicamente etc.) si-au ndeplinit
neperturbati ndatoririle profesionale, mergnd linistiti pe caile
consacrate. Acest parcurs a fost reflectat n mod fidel n editiile
succesive ale Memomed-ului.
n ultimii sase ani, n domeniul medicamentului, au aprut ns
conceptii noi, elaborate de mine, ca rezultat al experientei ndelungate
n domeniu, de peste 66 de ani. Aceste conceptii au fost publicate n
cartea FARMACOLOGIE HOMEOPATA, vol umul I, PARTEA
GENERALA, (aprut n 2007 n limba romn, n 2008 n limba
englez, n 2011 n limba francez, editia a doua, n 2011 n limba
romn, edi ti a a trei a revzut si adugi t) si n cartea
FARMACOLOGIE HOMEOPATA, vol umul II, APARATUL
RESPIRATOR, aprut n 2009.
n esent, conceptiile noi, bazate pe legile naturii si pe o logic
impecabil, exprim, printre altele: limitarea la dou a numrului de
metode farmacoterapeutice posibile; analogia celor dou metode
farmacoterapeutice, alopatia homeopatia; egalitatea lor valoric din
punct de vedere al eficacittii terapeutice; inegalitatea lor din punct de
vedere al evolutiei si al ponderii n asistenta bolnavilor. Aceste conceptii
sunt noi n sensul c scot n evident si contrazic conceptiile existente
despre subiectele respective, care sunt evident gresite, ilogice si contra
legilor naturii si care au adus si continua s aduc mari prejudicii
snttii populatiei din toat lumea.
Concluziile logice ale conceptiilor mele nu pot fi altele dect
necesitatea obiectiv de a se realiza, n cel mai scurt timp posibil,
egalitatea celor dou metode terapeutice, pe toate planurile (nvtmnt
medical si farmaceutic, cercetare, practic terapeutic) si a se nltura
fr rezerve tot ce este gresit.
Din nefericire, conceptiile noi nu au produs nici cel mai mic ecou,
indiferenta total si a tuturor fiind modul cel mai eficient de neutralizare
a noului.
Surprins si nemultumit de aceast situatie, am recurs la o nou
ncercare de a m face auzit. Am scos o revist on line, FIRST
JOURNAL OF HOMEOPATHIC PHARMACOLOGY, programat s
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
6
apar de 4 ori pe an, la nceputul fiecrui trimestru. Pn acum au
aprut primele dou numere, care pot fi gsite la adresa de internet
http://www.fjhp.eu
Pn n prezent nici la aceste semnale nu am primit ecouri. Cu
toate acestea mi pstrez convingerea c, mai de vreme sau mai trziu,
multi din cei implicati n domeniul medicamentului vor ntelege si vor
accepta c trebuie s se tin seama de legile naturii si de gndirea
logic, pentru a se ajunge la forma si dimensiunile normale ale
domeniului.
2013 Prof. dr. docent Dumitru Dobrescu
Membru corespondent al
Academiei Romne
Membru titular al
Academiei de Stiin[e Medicale
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
7
F8FFk|k
lk F0I|Ik k 0FI8F8FLF0Fk
Aceast editie a Memomed-ului reprezint o nou premier.
Cartea apare n trei volume: vol. 1, Memorator de farmacologie
al opat; vol . 2, Memorator de fi toterapi e; vol . 3 Ghi d
farmacoterapic alopat si homeopat. Hotrrea de a aduga la cele
dou volume ale editiilor precedente, un al treilea volum, dedicat
fitoterapiei, are la baz conceperea domeniului medicamentului n
toat complexitatea lui.
Potrivit fenomenului natural hormesis, pe planeta pmnt, nu
pot exista dect dou tipuri de medicamente, alopat si homeopat.
ntre acestea exist o analogie deplin, cnd se iau n consideratie
legile obiective, logice, ale naturii. n realitatea din domeniul
medicamentului, construit n mare parte artificial, pe criterii
subiective, ilogice, apartinnd intereselor celor puternici la un
moment dat, analogia alopatie-homeopatie nu apare deloc. n
schimb apar deosebiri evidente, care arat neverosimilitatea
,realittii.
Astfel, este absolut clar c alopatia si homeopatia: au aceeasi
origine, Materia medica din secolul 18 si anterior; au aceleasi
functii, de terapii cu medicamente; au aceleasi structuri, de stiinte
ale medicamentului. Din punct de vedere al stiintei medica-
mentului, fiecare reprezint jumtate din potentialul oferit de
natur, n relatia medicament-organism. Sunt deci complementare.
Ambele tipuri de medicamente actioneaz asupra acelorasi functii
ale organismului, influentndu-le n sens pozitiv (stimulator) sau
negativ (inhibitor).
Cu toate acestea nici alopatii si nici homeopatii nu accept
aceste argumente si se cultiv cu abstinent tot ce poate accentua
deosebirile. Astfel, nicieri, n lume, nu exist nici mcar o singur
carte si nici o societate sau asociatie de alopatie.
n schimb, Farmacologia alopat, forma stiintific a alopatiei, se
pred obligatoriu la toate faculttile de medicin si exist, n toate
trile si pe plan international, societti de Farmacologie alopat.
Pe de alt parte, peste tot n lume, exist sute de crti si zeci de
societti, de asociatii, de ligi etc. de homeopatie, pe plan national
si international. n schimb, Farmacologia homeopat, forma
stiintific a homeopatiei, nu a existat pn n anul 2007, cnd a
aprut cartea mea ,Farmacologia homeopat general, prima din
lume, de acest gen. Evident, aceast farmacologie si nici
homeopatia nu se predau n nici o facultate de medicin.
Unde este locul fitoterapiei? Fitoterapia este terapia cu plante
medicinale. Ca si terapia cu medicamente alopate (farmacoterpia
alopat) si cea cu medicamente homeopate (farmacoterapia
homeopat), care sunt ramuri ale farmacologiei alopate, respectiv
homeopate, fitoterapia este ramur a farmacologiei plantelor
medicinale.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
8
n realitate, conceptul de medicament este unul singur. Este
orice substant sau produs folosit pentru tratarea sau prevenirea
bolilor. Formele concrete de existent a medicamentului sunt mai
multe.
Din punct de vedere al legilor fundamentale pe care le
reprezi nt, exi st medi camente al opate, bazate pe l egea
contrariilor si pe doze ponderale si medicamente homeopate,
bazate pe legea similitudinii si pe doze subponderale.
Din punct de vedere al originii, exist medicamente naturale,
majoritatea vegetale, unele animale si minerale, si medicamente
de si ntez. Medi camentel e di n pl ante pot fi al opate sau
homeopate. n vorbirea curent, prin fitoterapie se ntelege ns
terapia cu plante potrivit legilor alopatiei. Fitoterapia este parte
integrant a alopatiei.
Din nefericire, tot mai multi alopati resping medicamentele
vegetale si prefer exclusiv pe cele de sintez. Aceast excludere
a plantelor a determinat n mare parte, trecerea lor n categoria
,suplimentelor alimentare, ceea ce este o mare greseal, att
d.p.d.v. stiintific ct si al practicii terapeutice. Plantele medicinale
sunt active si utile pentru numeroasele categorii de suferinte care
rspund favorabi l l a acti uni l e l or. Pl edez cu tri e pentru
mentinerea lor n arsenalul terapeutic stiintific. ntocmirea
Memoratorului de fitoterapie este pledoaria mea n acest sens.
Memoratorul de fitoterapie ar fi trebuit s fie numit Memorator de
farmacologie a plantelor medicinale. Am pstrat termenul de
fitoterapie, folosit curent.
2011 Prof. dr. docent Dumitru Dobrescu
Membru corespondent al
Academiei Romne
Membru titular al
Academiei de Stiin[e Medicale
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
9
F8FFk|k
lk F0I|Ik k 0I80I8F8FLF0Fk
Editia de fat marcheaz cincisprezece ani de cnd am conceput
prima form a Memoratorului, destinat s ofere medicilor si
farmacistilor informatiile privind medicamentele nregistrate n
Romnia si necesare unei folosiri rationale si stiintifice n practica
farmacoterapic.
Fiecare dintre cele 14 editii anterioare au fost revizuite si
amplificate, reusindu-se tinerea la zi a cunostintelor farmaco-
terapice.
Acum, la editia a 15-a, simt nevoia s fac unele mrturisiri
pentru care cer iertare celor pe care i-as putea deranja.
Am dedicat medicamentului peste 60 de ani de viat, avnd
permanent asupra lui o viziune complet, bazat pe pregtirea de
medic si farmacist, de om de laborator, de nvtmnt superior,
de clinic, de oficin.
Am fost marcat, printre altele, att de un spirit analitic ct si de
unul de sintez, completate cu nevoia vital de lrgire si
aprofundare a cunostintelor si un evident pragmatism. Toate
acestea m-au determinat s fiu singurul profesor de farmacologie
din lume, care am studiat, aprofundat si practicat homeopatia. Am
ajuns la concluzii nebnuite: c homeopatia este farmacologie
homeopat, o stiint medical, nu ,medicin alternativ; c exist
un singur concept de ,medicament, cu dou forme concrete de
existent, alopat si homeopat; c exist o singur farmacologie,
cu doz ramuri, alopat si homeopat. Toate aceste idei le-am
descris pe larg n cartea ,Farmacologia homeopat general,
publicat n limbile romn, englez, francez. Este prima carte
din lume de farmacologie homeopat, ea constituind si punerea
bazelor unei noi stiinte medicale. n fapt, este vorba de aparitia
unei noi vi zi uni , una gl obal , asupra medi camentul ui si
Farmacologiei, care marcheaz o nou etap superioar n istoria
acestora.
Consecintele acestor concepte vor fi, mai devreme sau mai
trziu, manifestate n modificri importante n teoria si practica
farmacologic si farmacoterapic.
n faculttile de medicin va trebui s fie predat toat
Farmacologia, alopat si homeopat. n viitor oricare medic va
trebui s cunoasc ambele tipuri de medicamente, alopate si
homeopate si s le prescrie, fie singure, fie asociate, att n practica
ambulatorie ct si n spitale, n functie de particularittile fiecrui
caz tratat.
n acest fel rezultatele tratamentelor cu medicamente vor fi
mbunttite ntr-un mod spectaculos.
Pentru a nlesni medicilor alopati s porneasc pe acest drum,
am hotrt s fac primul pas n domeniu. n ,Ghidul farmacoterapic,
care face parte integrant din ,Memomed, am introdus, alturi de
,Index farmacoterapic alopat, existent si n editiile precedente, un
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
10
,Index farmacoterapic homepat. Este o premier care, sper, s
fie de bun augur.
Invit pe colegii practicieni s consulte, comparativ, cele dou
,Index-uri. Se va observa usor ce lrgire incredibil ofer
homeopati a pentru terapeuti c. Spre exempl u consul tati
tratamentele bolilor aparatului respirator si digestiv, hemoragiile
etc.
Pentru a da posibilitatea colegilor, medici si farmacisti, care
sunt deschisi pentru progres, s se conving de justetea
conceptelor mele, am ntocmit un eseu privind ,Medicamentul n
secolul al XXI-lea, pe care l-am introdus n volumul de fat.
ncercnd s fiu ct mai obiectiv n marea problem a
medicamentului, ndrznesc s cred c eseul respectiv ar putea fi
considerat un adevrat ,manifest-program, care va deveni realitate
ntr-un viitor imprevizibil.
2009 Prof. dr. docent Dumitru Dobrescu
Membru corespondent al
Academiei Romne
Membru titular al
Academiei de Stiin[e Medicale
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
11
F8FFk|k
lk F8I Mk F0I |I F
Utilizarea corect si eficient a medicamentelor necesit, printre
altele, o informare corespunztoare a medicilor si farmacistilor,
asupra produselor farmaceutice disponibile. n acest domeniu exist
mari lipsuri n Romnia. Dimensiunile acestor lipsuri sunt imposibil
de estimat. Este ns sigur c ele sunt din ce n ce mai mari, o dat
cu cresterea marcat a numrului medicamentelor nregistrate.
Memoratorul ntocmit de noi a fost conceput s acopere, ntr-o
mare msur, nevoia imperioas de informare a medicilor si
farmacistilor, cu datele de uz curent privind medicamentele
nregistrate n Romnia, la nceputul anului 1995.
Pentru ordonarea capi tol el or am al es cl asi fi carea ATC
(anatomic, terapeutic farmacologic, chimic), conceput de
Consiliul Nordic al Medicamentelor, care cuprinde Danemarca,
Finlanda, Islanda, Norvegia si Suedia. Clasificarea ATC este
singura agreat de Organiza[ia Mondial a Snta[ii. Aceast
clasificare a fost adoptat de Romnia, n 1992, la initiativa
subsemnatului, pe atunci presedinte al Comisiei Medicamentului si
ea st la baza Nomenclatorului de medicamente al Ministerului
Snttii.
Pentru grupele importante si pentru fiecare medicament sunt
prezentate date de interes practic, imediat, privind farmacocinetica,
farmacodi nami a, i ndi cati i l e terapeuti ce, reacti i l e adverse,
contraindicatiile, precautiile si modul de administrare. Dup fiecare
medicament sunt prezentate produsele farmaceutice, cu denumirile
lor comerciale (generice sau depuse), formele farmaceutice si
dozajele corespunztoare. Sunt incluse practic toate produsele
industriei romnesti de medicamente si o mare parte din produsele
strine. Ne-am strduit s nu omitem nici una dintre substantele
active nregistrate. Am fcut ns o selectie ntre produsele care au
aceeasi substant activ.
Interactiunile medicamentelor, capitol important pentru practic,
au fost grupate ntr-un capitol separat.
Intentionm s redactm Memoratorul n fiecare an pentru a oferi
practicienilor informatiile privind noile produse, autorizate n viitor,
ct si modificrile care vor aprea n literatur, privind produsele
deja cunoscute. Pentru a rspunde ct mai complet necesittilor
practicienilor vom fi recunosctori colegilor care ne vor transmite
observatii si sugestii.
Ne exprimm speranta c lucrarea prezentat acum va fi un real
instrument de lucru, pentru activitatea curent, n utilizarea
medicamentelor. Este si unul din motivele pentru care lucrarea este
prezentat n formatul unei agende.
Mai 1995 Prof. dr. docent D. Dobrescu
Membru corespondent al
Academiei Romne
Membru titular al
Academiei de Stiin[e Medicale
M E M O M E D 2 0 1 4
cno1u:o1 cc 1u1nuco1o1c

IF8FI 00 MF0I0MF8IF - 00MF8I0 8 08F


8F IMF08 IMF08I8IF I 8FI0F 008F0I08I
Prof. dr. Dumitru Dobrescu
Universitatea de Medicina si Farmacie
Bucuresti, Romnia
8FL0MI
n terapia cu medicamente, pe plan interna[ional, de peste
doua secole, exista o foarte mare anomaIie, pe care nimeni
nu o vede, desi ea aduce pagube uriase snt[ii umanit[ii.
Este universal folosit metoda terapeutic aIopat, dar nimeni
nu vorbeste de acest fapt. n schimb, se foloseste, concret,
instrumentuI metodei, medicamentul alopat, care este obiectul
unei tiin(e medicaIe proprii, Farmacologia (alopat), predat
n toate facult[ile de medicin. Se foloseste si a doua metod
terapeutic, homeopatia, fr a se constientiza ca atare, dar
nimeni nu vorbeste de instrumentuI metodei, medicamentul
homeopat si nu exist nc, oficiaI, o tiin( a acestuia,
FarmacoIogia homeopat, care, evident, nu se preda n
facuIt(iIe de medicina.
Autorul, profesor universitar de farmacologie si medic
homeopat practician, a descoperit c terapia are dou
componente, metoda si instrumental ei. A descoperit apoi c
exist o anaIogie evident ntre aIopatie i homeopatie,
ambeIe metode terapeutice bazndu-se pe aceIai tip de
instrument, medicamentuI. Stiin[a medical a medicamentului
este Farmacologia, existent numai pentru medicamentul
alopat, nu si pentru medicamentul homeopat. Din considerente
logice rezult ca ar trebui s existe si o Farmacologie
homeopat.
AutoruI a eIaborat o FarmacoIogie homeopat generaI,
prima carte din Iume de acest feI, punnd bazeIe unei noi
tiin(e medicaIe. AutoruI demonstreaz necesitatea
existen(ei i introducerii FarmacoIogiei homeopate, aIturi
de FarmacoIogia aIopat, n nv(mntuI superior medicaI
i n practica terapeutic, n ambuIator i n spitaIe.
Cuvinte cheie. Alopatie, Homeopatie, Farmacologie alopat,
Farmacologie homeopat
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
13
I8I80000F8F
Terapia sau terapeutica este ramura medicinii care studiaz
mijIoaceIe i metodeIe de tratament al bolilor, deci instrumenteIe
i moduI de Iucru folosite n practica. n cursul istoriei societ[ii
omenesti au fost folosite multiple si variate mijloace si metode de
tratament al bolilor, la nceput exclusiv empiric apoi, n msur
mereu mai mare, pe baze stiin[ifice.
n secolul 21 terapia continu a folosi mijloacele si metodele
empirice, mai ales n unele zone ale globului terestru si/sau n
unele paturi ale popula[iei, sub forma asa-ziselor medicini
alternative si complementare.
Printre numeroasele mijloace si metode cunoscute, o utilizare
dominat, n unele zone ale globului, o are terapia cu medicamente
sau farmacoterapia. n ultimii 200 de ani, n acest domeniu, s-au
nregistrat progrese remarcabile dar si erori, acestea din urm
datorite unor evolu[ii ntmpltoare, uneori fr cunoasterea esen[ei
sau cauzelor unor fenomene, alteori datorite ignorrii acestora.
O eroare important este ignorarea faptului c farmacoterapia
nseamn, n egaI msur, mijIoace i metode de tratament.
Mijloacele, instrumentele indispensabile sunt medicamentele, care
trebuie cunoscute sub toate aspectele privind interrela[iile lor cu
organismul. Metodele reprezint modul de utilizare a medica-
mentelor, deci farmacoterapia.
Aceast ignorare a determinat existen(a unei situa(ii
absurde n domeniuI medicamentuIui, pe care att lumea medi-
cal si farmaceutic, dar si popula[ia, o suport ca pe ceva normal.
kl0FkIIk qI 0MF0FkIIk
De peste 200 de ani, n farmacoterapie exist dou feluri de
medicamente, alopate si homeopate. Ele sunt expresia unor legi
ale naturii si sunt singurele metode farmacoterapice care pot exista,
potrivit acestor legi (legea Arndt=Schulz, fenomenul hormesis).
Alopatia este metoda terapeutic bazat pe legea contrariilor
si care foloseste doze ponderale de medicamente. Homeopatia
este metoda terapeutic bazat pe legea similitudinii si care
foloseste doze subponderale. ntre alopatie si homeopatie exist
o analogie evident. Ambele sunt metode terapeutice. Ambele
folosesc ca mijloc sau instrument, medicamentul, fr care nu ar
putea exista.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
14
Metoda terapeutic alopat se practic datorit cunoasterii
complexe a medicamentului alopat, studiat de stiinta medical
proprie, numit Farmacologie alopat. Metoda terapeutic
homeopat se practic, evident, prin folosirea medicamentului
homeopat, dar fr cunoasterea complet a acestuia, pe baza
studiului n cadrul unei stiin[e medicale proprii, Farmacologia
homeopat, care nu exista nc.
Metoda terapeutic alopat se nva[ n toate facult[ile de
medicin din lume. Aceast nv[are decurge n mod automat din
studiul Farmacologiei alopate. n plus, n toate [rile si pe plan
interna[ional exist societ[i de farmacologie. Paradoxal, nimeni,
niciodat nu vorbeste de existen[a metodei terapeutice alopate.
Nu exist nici o carte cu titlul Alopatie. Nu exist nici o societate,
lig, asocia[ie profesional a medicilor cu titlul alopat. n industria
farmaceutic mondial peste 95% din medicamentele produse sunt
alopate, fr s se vorbeasc de acest fapt.
Metoda terapeutic homeopat nu se nva[ n facult[ile de
medicin. Ea este nsusit de unii medici prin cursuri postuniver-
sitare, organizate de societ[ile de profil, dar si de oameni din
afara profesiunii medicale. Despre homeopatie se vorbeste
ocazional, ntre medici si/sau n rndul popula[iei, de multe ori n
sens nefavorabil, chiar dac persoanele respective nu au
cunostin[e minime despre subiect.
n lume exist tiprite sute de cr[i de homeopatie, conceput
exclusiv ca metoda terapeutic, deci ca farmacoterapie si
farmacotoxicologie, ignorndu-se total faptul c metoda foloseste
ca instrument medicamentul homeopat si c folosirea corect a
acestuia necesit obligator cunostin[e studiate n celelalte ramuri
ale farmacologiei, comentate n acest articol. Timp de 200 de ani
nimeni nu s-a gndit c ar trebui s existe o stiin[ a medicamentului
homeopat, o Farmacologie homeopat, prin analogie cu
Farmacologia alopat, care s studieze complet medicamentul
homeopat. Fiind profesor de farmacologie alopat, dar si medic
homeopat practician, am descoperit analogia dintre cele dou
metode terapeutice, alopatie si homeopatie, si am scris prima carte
din lume de Farmacologie homeopat general, n 2007. Desi am
tiprit cartea si n limbile englez si francez, ea continua s fie
ignorat. Paradoxal, n lume exist zeci de societ[i, ligi, asocia[ii
de homeopatie, care continu tradi[ia de a se ocupa exclusiv de
metoda terapeutic, ignornd total necesitatea cunoasterii
complete a medicamentului homeopat si a Farmacologiei
homeopate.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
15
0MF0FkIIk qI Fk8Mk00l06Ik 0MF0FkIk
Homeopatia este metoda terapeutic bazat pe medicamentul
homeopat, este deci homeoterapie sau farmacoterapie homeopat.
Farmacologia homeopat este stiin[a medicamentului homeopat
care studiaz interrela[iile acestuia cu organismul. Fenomenele
care exprim aceste interrela[ii sunt multiple si diverse si sunt
studiate stiin[ific n cadrul celor sase ramuri constitutive ale
Farmacologiei, farmacocinetica, farmacodinamia, farmaco-
toxicologia, farmacoterapia, farmacoepidemiologia.
Rezult clar c homeopatia si farmacologia homeopat nu se
exclud ci, din contr, homeopatia este numai o parte din
farmacologie. Faptul c, pn n prezent, nu s-a fcut aceast
delimitare, perfect logic, a determinat preocuparea homeopa(iIor
excIusiv pentru metoda terapeutic i negIijarea totaI a
prezen(ei medicamentuIui homeopat, deci neglijarea celorlalte
cinci aspecte, legate de ramurile farmacologiei. Acest fapt, deosebit
de grav, explic stagnarea homeopatiei la nivelul nceputurilor ei,
n urm cu 200 de ani dar si ob[inerea unor efecte terapeutice
mult inferioare poten[ialului medicamentului homeopat, datorit
necunoasterii si neglijrii aspectelor de farmacocinetic,
farmacodinamie, farmacoepidemiologie. Acest fapt explic si
plasarea homeopatiei n rndul medicinilor alternative si
complementare, o alt foarte mare eroare a medicinii, din dou
puncte de vedere.
n primul rnd, termenuI de medicini aIternative i compIe-
mentare este absurd. Medicina este una singur, este stiin[a
care studiaz structurile, func[iile si bolile organismului si tratarea
acestora. Aa ziseIe medicini aIternative i compIementare
sunt, n reaIitate, metode, tehnici, procedee paramedicaIe,
empirice, nu au la baz o stiin[ medical a instrumentului
respectiv. n al doilea rnd, homeopatia, ca metod terapeutica,
se bazeaz pe medicamentul homeopat, care poate fi studiat
stiin[ific, prin analogie cu medicamentul alopat. Homeopatia nu
se va putea mpIini niciodat dac rmne n forma actuaI,
incompIet, de homeoterapie. Singura posibiIitate fr
aIternativ, este FarmacoIogia homeopat, care va pIasa
homeopatia n rnduI tiin(eIor medicaIe. Prin admiterea
Farmacologiei homeopate n rndul stiin[elor medicale medicina
se va ntregi cu un enorm bagaj de cunostin[e teoretice si cu
cresterea evident a aportului practic la starea de sntate a
popula[iei.
Cu toate c argumentele care sus[in existen[a Farmacologiei
homeopate sunt de o logic impecabil, abia dup sase ani de la
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
16
apari[ia primei cr[i de Farmacologie homeopat s-a reusit
introducerea, n premier interna[ional, a unui curs universitar
de Farmacologie homeopat, la Facultatea de Medicin a
Universit[ii Titu Maiorescu din Bucuresti, la 25 februarie 2013,
dat care va intra n istoria medicinii. Este timpul ca toate facult[ile
de medicin, dar mai ales cele de la nv[mntul de stat, s
introduc predarea Farmacologiei homeopate.
0088F0I8|FlF Fk08k8IlF klF FII8IF8|FI
Fk8Mk00l06IFI 0MF0FkIF
a) Din punct de vedere al snt[ii popula[iei
- Pentru tratamentul bolilor care se trateaz n prezent cu
medicamente alopate .
- Cresterea ponderii medica[iei stiin[ifice, alopate si
homeopate, n cadrul ansamblului metodelor terapeutice, inclusiv
a celor alternative si complementare, va determina reducerea
semnificativ a mbolnvirilor acute si cronice si ameliorarea
evident a strii de sntate a popula[iei, la nivel global.
- Practic, se va produce dublarea numrului medicamentelor
disponibile.
- Multe dintre medicamentele homeopate sunt, comparativ,
egale sau mai eficace dect cele alopate, pentru aceeasi indica[ie
terapeutic.
- n bolile acute (de ex. ale aparatului respirator, ap. digestiv),
medicamentele homeopate pot avea ca rezultat final, frecvent,
ob[inerea vindecrii. Astfel va scdea semnificativ inciden[a
cazurilor de cronicizare si deci numrul bolnavilor cronici.
- n bol i l e acute medi camentel e homeopate produc,
comparativ cu cele alopate, efecte mai rapide, scurtarea perioadei
de evolu[ie si a convalescen[ei. Pentru bolile care necesit
internarea n spital se va scurta perioada de spitalizare.
- Medicamentele homeopate nu produc efecte adverse dect
rareori si atunci mai pu[in agresive.
- n bolile infec[ioase asocierea medica[iei alopate, etiotrope,
cu cea homeopat, simptomatic-patogenic, permite ob[inerea de
efecte terapeutice superioare, scurtarea perioadei de evolu[ie si a
convalescentei, diminuarea complica[iilor si a sechelelor. n cazul
tubercul ozei si si fi l i sul ui , asoci erea medi ca[i ei al opate
antimicrobiene cu cea homeopat, care se adreseaz terenului,
ignorat de alopatie, ar putea determina, n c[iva ani, eradicarea
celor dou boli, rezultat imposibil de ob[inut numai cu unul din
cele dou tipuri de medicamente.
- Pentru multe cazuri de boli cronice ( de ex. reumatismale,
astm bronsic), medicamentele homeopate, folosite ca tratament
de ntre[inere, permit ob[inerea de efecte cel pu[in egale cu
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
17
medica[ia alopat, dar fr efecte adverse si la costuri mult mai
mici.
b) Din punct de vedere al costului ngrijirilor medicale
Medicamentele homeopate au pre[uri de cteva ori mai mici
dect cele alopate. Se vor ob[ine economii substan[iale n
cheltuielile cu medicamente att pentru popula[ie ct si pentru
societate.
c) Din punct de vedere al cercetrii stiin[ifice medicale
Prin aplicarea n cercetarea farmacologica a legii similitudinii
la nivel celular si molecular (legea Dobrescu), se vor descoperi
numeroase medicamente homeopate noi. Se vor putea trata astfel
multe boli care n prezent nu au tratament medicamentos sau
pentru care acest tratament este nesatisfctor.
d) Din punct de vedere al mediului.
Medicamentele homeopate nu polueaz mediul ambiant nici
n perioada de preparare si nici dup administrarea la bolnavi. Se
va produce si reducerea semnificativ a polurii mediului intern al
organismelor umane, la scar planetar. Farmacologia homeopat
este, prin natura sa, singura farmacologie ecologic posibil. Va
disprea patologia medicamentoas proprie alopatiei.
I88III0I0l I8IF88k|I08kl 0F Fk8Mk00l06IF
0MF0FkIk
Am convingerea c argumentele pe care le-am adus n acest
articol, n favoarea Farmacologiei homeopate, au o logic
impecabil si subliniaz necesitatea unor ac[iuni hotrte, rapide
si eficiente pentru recunoasterea acestei noi stiin[e medicale si
antrenarea ei la slujirea snt[ii publice. De aceea consider c
orice atitudine pasiv si, mai ru, orice mpotrivire, din partea
oricrei persoane care, prin pozi[ia profesional si social, ar putea
aduce o contribu[ie pozitiv la promovarea farmacologiei
homeopate si nu o face, poate fi considerat un act de inamic al
binelui public.
Prin realizarea, n condi[ii optime, a dezideratelor care reies
din expunerea problemei analizate, cea mai potrivit cale este
nfiin[area unui lnstitut interna[ional de Farmacologie homeopat.
n acest scop am ntocmit un proiect ini[ial, care poate fi mbunt[it.
Am ajuns la aceasta concluzie [innd seama de dou considerente.
n primul rnd, existenta concreta a Farmacologiei homeopate
va influenta n bine, de o manier semnificativ, medicina practic
din toate [rile lumii si va mbunt[i sntatea ntregii umanit[i.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
18
n al doilea rnd, activit[ile care trebuie depuse pentru a aduce
farmacologia homeopat la nivelul farmacologiei alopate va
necesita eforturi deosebite, n timp, resurse materiale si umane.
Pentru a ilustra importanta problemei, citez dintr-o scrisoare
pe care mi-a trimis-o Christian Boiron, patronul Laboratoarelor
Boiron din Fran[a, lider mondial n produc[ia de medicamente
homeopate, dup ce a citit cartea mea ,Farmacologia homeopat
general. El nsusi este autor al unor apreciate cr[i despre
homeopatie si un foarte bun cunosctor n materie. ,Cartea dvs.
este un monument. Ea va marca destinul medicinii si homeopatiei
prin for[a sa conceptual, logica sa imparabil, curajul su
intelectual si autoritatea sa. Ne-a[i trasat drumul pentru o sut de
ani de munc.
lnstitutul de Farmacologie homeopat va avea ca obiectiv
prioritar elaborarea Tratatului de Farmacologie homeoap, primul
n lume de acest fel. Aceast elaborare a nceput n 2007, prin
conceperea capitolului de Farmacologie homeopat general, de
ctre subsemnatul. Cartea a ajuns la edi[ia a treia n limba romn
si a fost tradus n limbile englez si francez. Am elaborat si
primul capitol din farmacologia special, Farmacologia homeopat
a aparatului respirator. Pentru orice activitate viitoare n domeniu
este necesar s fie elaborat Tratatul de Farmacologie homeopat
n ntregime. Pentru a pstra analogia alopatie-homeopatie
structura Tratatului va trebui s respecte clasificarea ATC a
Organiza[iei Mondiale a Snt[ii pentru medicamentele alopate
si pentru plantele medicinale (ATC index si Herbal ATC index). n
acest sens mai sunt de elaborat nc 10 capitole.
n elaborarea Tratatului trebuie s se foloseasc tot ce s-a
scris n domeniul homeopatiei, care reprezint aspecte de
farmacoterapie si farmacotoxicologie. Opera[ia major va consta
n filtrarea cu discernmnt numai a pr[ilor fiabile din aceste
materiale, cunoscnd c aceast calitate o au numai circa 20%
din materiale.
Materialul pre[ios care se va ob[ine va trebui completat cu
date noi, n mare parte inexistente n prezent, privind aspectele
de farmacocinetic, farmacodinamie, farmacoepidemiologie.
Aceste aspecte vor trebui s fac obiectul cercetrilor unor sec[ii
din cadrul lnstitutului.
n acest fel se va ajunge ca eficienta homeopatiei s creasc
spectacular, atingnd cote greu de imaginat, dac [inem seama
de faptul c, n ciuda lipsurilor majore existente n prezent,
homeopatia are o eficien[ frecvent egal, uneori superioar
alopatiei.
Dup elaborarea Tratatului de Farmacologie homeopat se
va putea trece la alta etapa, introducerea Farmacologiei homeopate
ca disciplina obligatorie n curricula tuturor facult[ilor de medicin,
alturi de Farmacologia alopat. n acest fel orice medic practician
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
19
va putea prescrie, singure sau asociate, att medicamente alopate
ct si homeopate, n ambulator si n spitale, singurele criterii pentru
alegerea medica[iei fiind cele stiin[ifice.
8I8lI068kFIF
1. Dobrescu D., Farmacologie homeopat general, Edit.
Minesan, Bucuresti, 2007.
2. Dobrescu D., General homeopathic pharmacology, Edit.
Tarus Media, Bucharest, 2008.
3. Dobrescu D., Pharmacologie Homeopathique Generale,
Edit. Similia, Lyon, 2011.
4. Dobrescu D., Farmacologie homeopat (ecologic), Vol. l,
Farmacologia general, Edi[ia a lll-a , Edit. Universitar, Bucuresti,
2011.
5. Dobrescu D., Medicamentul n secolul XXI, Memomed, editia
17, Edit. Universitar, Bucuresti, 2011.
6. Jouanny J., Contribution a l'etude de la fiabilite des
pathogenesies, lmprim. Gerbert, Aurillac, 1983.
7. Hahnemann S., Organonul medicinei, Edit. Excalibur,
Bucuresti, 2008.s
8. WHO Collaborating Centre for Drug Statistics Methodology,
ATC lndex with DDDs, Oslo, 2009.
9. WHO Collaboprating Centre for lnternational Drug
Monitoring, Herbal ATC lndex, Uppsala, 2004.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
20
0IIlILk8Fk MFM08kI080l0I
O carte de genul Memoratorului trebuie s ofere posibilitatea
unei informri satisfctoare, ntr-un timp ct mai scurt posibil.
Consultarea poate fi fcut n dou maniere diferite.
a) Dac ne intereseaz s aflm unde gsim informa[iile
privind un anumit medicament cutm n lndexul alfabetic, n
care sunt cuprinse att denumirile comune interna[ionale
(D.C.l.) ct si cele comerciale (generice sau depuse ). Se
caut imediat la pagina indicat, unde se gsesc, deja
selec[ionate si grupate, informa[iile dorite (farmacocinetica,
farmacodinamie, indica[ii, reac[ii adverse, contraindica[ii,
precau[ii, mod de administrare, ci, doze, durat, etc. forme
farmaceutice si dozajele corespunztoare). Descrierea acestora
n paragrafe distincte permite gsirea imediat a informa[iei
dorite.
b) Dac dorim s cunoastem care sunt medicamentele
disponibile dintr-o anumit grup farmacologic, cutm la
Cuprins grupa anatomic corespunztoare, apoi subgrupa si
medicamentele respective. n acest fel, dac, de exemplu, un
bolnav nu suport un anumit medicament, avem indicate toate
alternativele pentru ac[iunea farmacologic dorit.
c) Pentru utilizarea lndex-ului farmacoterapic se va consulta
textul de prezentare a acestuia.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
21
F8F8008Ik8I qI 8FM8F F0l08IIF
A
nerecomandat n perioada alptrii
A
precau[ie n perioada alptrii
A
alptare posibil
ac. acid
ADD deficit de aten[ie
ADHD deficit de aten[ie, tulburare hiperreactiv
Admin. administrare
AINS antiinflamatoare nesteroidiene
ap. aparat
Ca
interzis conducerea auto si lucrul la masini
Ca
pruden[ mare la conducerea auto, risc de inca-
pacitate
Ca
pruden[ n conducerea auto, risc redus de inca-
pacitate
cap. capitol
Cind. contraindica[ii
conc. concentra[ie
Ct. cutie
D.C.I. denumirea comun interna[ional
Fcin. farmacocinetic
Fdin. farmacodinamie
FI. flacon
g grame
i.m. intramuscular
Ind. indica[ii terapeutice
i.v. intravenos
kg kilogram
I.c.r. lichid cefalorahidian
mcg microgram (10
6
g)
mg miligram (10
3
g)
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
22
min minut
mI mililitru (10
3
l)
mEq miliechivalent
nr. numrul
ORL otorinolaringologie
OTC medicamente eliberate n farmacii sau drogherii
fr prescrip[ie medical
Pa pre[ul cu amnuntul (n RON)
pag. pagina
p.o. calea oral
Prec. precau[ii
P-6L medicamente eliberate n farmacii pe baz de
prescrip[ie medical valabil 6 luni
P-RF medicamente eliberate n farmacii pe baz de
prescrip[ie medical care se re[ine la farmacie
P-TS medicamente eliberate n farmacii pe baz de
re[et cu timbru sec.
denumiri comerciale (marc depus)
R.a. reac[ii adverse
ret. retard
S medicamente eliberate n spa[ii cu destina[ie special
(spitale, aparatele dispensarelor etc.)
S
risc pentru sarcin categoria X (contraindica[ie)
Sc
risc pentru sarcin categoria C si D
SA
risc pentru sarcin categoria A si B (a se vedea
,Ghid farmacoterapic pag. 195)
s.c. subcutanat
SoI. buv. solu[ie buvabil
SoI. inj. solu[ie injectabil
SoI. int. solu[ie pentru uz intern
SSRl inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei
u. unit[i
u.i. unit[i interna[ionale
7 medicamente pentru care de[intorii autoriza[iei
de punere pe pia[ nu au pltit taxa de men[inere
n vigoare a autoriza[iei
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
23
k I8k0I0l 0I6F8II
qI MFIk80lI8M
k 01 F8FFk8kIF 8I0MkI0l06I0F
k 0Z MF0I0kMF8IF FF8I80
I0l808k8I lF6kIF 0F k0I0
k 03 MF0I0kMF8IF FF8I80
I0l808k8I F080|I08klF
6k8I80I8IF8II8klF
k 04 k8IIFMFII0F qI k8II68Fk|k
k 05 IF8kFIk 8IlIk8k qI FFkII0k
k 06 lkIkIIF
k 07 k8II0Ik8FI0F,
k8III8FlkMkI0k8F/
k8III8FF0|I0k8F I8IF8II8klF
k 08 MF0I0k|Ik 08FLIIk|II,
FI0l. F80008F 0IFIFII0F
k 09 0I6F8IIF, I80l. F8LIMF
k 10 k8II0Ik8FII0F
k 11 IIkMI8F
k 1Z 80FlIMF8IF MI8F8klF
k 13 I08I0F
k 14 k8k80lI0F 8I8IFMI0F
k 16 klIF F80008F FF8I80 I8k0I0l
0I6F8II qI MFIk80lI8M
*
* *
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
24
k 01 F8FFk8kIF 8I0MkI0l06I0F
k 01 k F8FFk8kIF 8I0MkI0l06I0F
k 01 kk F80008F FF8I80 F80FIlkIIk 0k8IFI
k 01 k8 k8III8FF0|I0k8F qI k8II8FFII0F
FF8I80 I8kIkMF8I 08kl l00kl
k 01 k0 008II008IF80ILI
FF8I80 I8kIkMF8I 08kl l00kl
k 01 k0 klIF F8FFk8kIF
FF8I80 I8kIkMF8I 08kl l00kl
*
* *
k 01 kk F80008F FF8I80 F80FIlkIIk 0k8IFI
NATRIIFLUORIDUM OTC
Fcin. Absorb[ie bun din tubul digestiv, diminuat n prezen[a
calciului, magneziului, aluminiului. Dup o doz oral de 40
100mg/zi, concentra[ia seric de flor este 510 mmol/l. Fixare
predominant n oase si din[i, circa jumtate din aport. Difuzeaz
n saliv, unghii, pr, lapte, traverseaz placenta. Excre[ie prin
urin, mai pu[in prin fecale si secre[ia sudoral.
Fdin. Creste rezisten[a la mediul acid a smal[ului dentar,
favorizeaz remineralizarea, scade producerea plcii dentare.
Creste densitatea osului n osteoporoz prin stimularea osteo-
blastilor si cresterea masei trabeculare.
Ind. Prevenirea cariilor dentare la copii sub form de adjuvant
alimentar si mai ales de preparate igienice bucale. Ac[iunea
topic la nivelul smal[ului si plcii este superioar efectului
sistemic. Efecte nesigure la adul[i si la femei nsrcinate,
neavnd influen[ favorabil asupra fetusului. Suplimentarea
fluorului nu este necesar n sarcin. n zonele n care apa de
but con[ine fluor sub 1 mg/l (o parte la un milion = 1 ppm) este
util suplimentarea fluorului prin fluorinare artificial.
Osteoporoz primar si n postmenopauz. n prima cate-
gorie efectele pot fi favorabile, n a doua nu s-a demonstrat con-
vingtor reducerea inciden[ei fracturilor vertebrale.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
25
R.a. Rare, dac se respect concentra[iile corecte n apa potabil
sau dozele orale n administrarea profilactic. n intoxica[ii acute
apar R.a. locale, ca irita[ii gastrice prin acidul florhidric format n
stomac sau tulburri metabolice si electrolitice, mai ales
hipocalcemie.
R.a. generale: tremurturi, hiperreflectivitate, parestezii, tetanie,
convulsii, aritmii cardiace, soc, tulb. respiratorii. Doza toxic
pentru adul[i este de 1g, cea letal de 510g, decesul aprnd
n 24 ore de la ingestie. La copii doza letal 500 mg. n
intoxica[ia cronic apar cresterea densit[ii oaselor, dureri
articulare, mai ales la nivelul membrelor inferioare, calcificarea
ligamentelor, tendoanelor, inser[iilor musculare. Floroz dentar
la copii, n perioada dezvoltrii din[ilor, cu marmorarea smal[ului
dentar. Rareori colora[ia galben-brun a din[ilor, la depsirea
dozelor.
Sarcin, aIptare. Nu exist vreun beneficiu pentru denti[ia
provizorie sau definitiv a copilului, s se suplimenteze mama cu
fluor, n sarcin si n alptare.
Cind. n regiunile unde con[inutul n fluor n apa potabil este
peste 0,3 mg/l.
Admin. Oral. Comprimatele se sug sau se mestec n gur,
pentru a favoriza ac[iunea local direct asupra smal[ului dentar.
Administrare seara. Dozele trebuie stabilite n func[ie de con[i-
nutul n florur al apei potabile, de florurile provenind din diet si
de vrsta copiilor. La un con[inut n florur al apei potabile sub
0,3ppm, doz zilnic este: pentru copii de 6 luni3 ani 0,55mg
florur de sodiu (=0,25mg florur); pentru copii de 36 ani
1,1mg (=0,5mg florur); peste 6 ani 2,2mg florur de sodiu pe
zi (=1mg florur). La un con[inut n florur al apei potabile de
0,30,7ppm: nu se administreaz florur de sodiu oral la copii
sub 3 ani; 36 ani se administreaz 0,25 mg fluor zilnic. Peste 6
ani 0,50 mg fluor zilnic. Dac apa potabil con[ine peste 0,7ppm
florur, nu se administreaz florur de sodiu oral.
Aplica[ii locale, dup apari[ia din[ilor, la copii peste 6 ani,
sub form de cltire a din[ilor, zilnic, cu solu[ie de florur de sodiu
0,05% (10 ml), sau sptmnal sau lunar, cu solu[ie 0,2% (10 ml).
Paste de din[i cu florur de sodiu. Aplicarea local, de ctre
personal specializat, sub form de lac sau solu[ie 2%. Dup
aplica[iile locale nu se cltesc din[ii, nu se bea si nu se mnnc
cel pu[in 1/4 1/2 or.
Metoda cea mai simpl de profilaxie a cariilor const n
periajul din[ilor cu past de din[i pentru copii (cu cel mult
500 ppm fluorur) pn la vrsta de 6 ani si cu past obisnuit (cu
10001500 ppm fluorur) la peste 6 ani.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
26
n osteoporoza postmenopauz, oral , 5075mg/zi ,
asociat cu calciu si vitamina D.
7 ZYMAFLUOR (Novartis, Germania)
Compr. 0,25mg. Ct. 400.
Compr. 1mg. Ct. 250.
k 01 k8 k8III8FF0|I0k8F qI k8II8FFII0F
FF8I80 I8kIkMF8I 08kl l00kl
CHLORHEXIDINUM OTC
Fcin. Absorb[ie redus din tubul digestiv si prin piele.
Fdin. Bacteriostatic si bactericid fa[ de bacterii grampozitive
(mai activ) si gramnegative (mai pu[in activ). Pseudomonas si
Proteus pu[in sensibili. lnhib micobacterii, unii fungi si unele
virusuri. lnactiv asupra sporilor. Ac[iune mai mare la pH neutru si
slab acid.
Ind. Gingivit (efecte favorabile 6090%), tulburri periodontale
la bolnavi cu insuficien[ imunitar, pentru favorizarea evolu[iei
dup tratamente periodontale, prevenirea plcii dentare, ngrijirea
zilnic a din[ilor si gurii, igienizarea gurii naintea interven[iilor
chirurgicale. Ulcera[ii aftoase. Candidoza oral.
R.a. lrita[ii locale, modificarea culorii limbii, din[ilor, materialelor
stomatologice protetice, tulburri ale gustului, senza[ie de arsur
la nivelul limbii, inflama[ia parotidelor. Descuamarea limbii, care
poate fi diminuat prin diluarea solu[iei ini[iale (1/1).
Prec. Aplicarea local bucal se face la cel pu[in 1/2 or distan[
de utilizarea pastelor de din[i.
Admin. Splturi bucale cu 10 ml sol. 0,10,2% de 23 ori/zi,
timp de un minut. Gel, odat pe zi, dup ultima mas sau nainte
de culcare sau la nevoie, 2 cm gel pe periu[a de din[i, cu periaj
timp de 2 minute, apoi cltire usoar. Dup 410 sptmni
pauz fr clorhexidin timp de minim 23 sptmni.
7 COLGATE PERlOGARD (GABA, Germania)
Sol. bucofaringian 0,2%
CORSODYL MlNT MOUTHWASH (Glaxo Smithkline,
Anglia)
Ap de gur 0,2 g/100 ml. Fl. 300 ml
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
27
METRONIDAZOL S
Ind. Antiinfec[ios pentru cavitatea bucal.
7 GRlNAZOLE (Septodont, Fran[a)
Past. Tub 4,5 g.
7 METROGENE (Septodont, Fran[a)
Burete dentar 4,5 mg. Cutie 2 pungi 5 plicuri cu un
burete.
HEXETIDINUM OTC
Fdin. Antiseptic, bactericid, fungicid.
Ind. lnfec[ii locale bucale (angine, amigdalit, faringit, stomatit,
afte, glosit, gingivit, parodontopatii, alveolit suprainfectat
dup extrac[ii dentare, gingivoragii, micoze bucale si faringiene).
lgiena cavit[ii bucale n mbolnviri generale, dezodorizarea
gurii.
R.a. Rar modificarea gustului si mirosului, dermatit de contact.
Admin. Ap de gur, sol. 0,1%.
7 HEXORAL (MCNElL PROD., Marea Britanie)
Spray bucofaringian sol 0,2%. Fl. 40 ml.
MICONAZOLUM P-6L
Fcin. inhibitor al citocromilor CYP2C9 si CYP3A4
Fdin. Antifungic cu spectru larg mpotriva speciilor Candida
(albicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis si pseudo-
tropicali) si antibacterian mpotriva bacteriilor gram-pozitive
(Streptococcus pyogenes, Staphyl ococcus aureus si
Erysipelothrix insidiosa).
Ind. Tratamentul candidozei orofaringiene la pacien[ii imuno-
compromisi.
R.a. dureri abdominale, grea[, disconfort oral
Cind. Administrare concomitent de anticoagulante orale,
sulfonamide hipoglicemiante, cisaprid, pimozid, ergotamin,
dihidroergotamin
Admin. Se aplic un comprimat bucal mucoadeziv o dat pe zi,
pe o durat de 7-14 zile, n func[ie de rspunsul clinic al
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
28
pacientului. Este de preferat aplicarea comprimatului diminea[a,
dup splarea din[ilor, deoarece noaptea, secre[iile salivare sunt
mai pu[in accentuate. LORAMYC poate fi administrat mpreun
cu alimente si buturi.
7 LORAMYC 50 mg, comprimate bucale mucoadezive
(Catalent Germany Schorndorf GMBH - Germania)
Compr. bucal mucoadeziv 1 flac. PElD x 14 compr. bucale
mucoadezive
COMBINA|II OTC
7 NEOCONES (Lab.Septodont, Fran[a)
Sulfat neomicin 15.400 ui; Benzocain 5 mg. Con dent.
Flac 50.
Ind. Tratamentul adjuvant al alveolitelor dup controlul si
cur[irea alveolar.
Cind. Alergie la componentele preparatului. Copii sub 12 ani.
Admin. 1-2 conuri care se insereaz n alveola dentar dup
controlul si cur[irea acesteia.
k 01 k0 008II008IF80ILI
FF8I80 I8kIkMF8I 08kl l00kl
COMBINA|II
CRESOPHENE (Lab.Septodont, Fran[a)
Dexametazona 0,111 g%; Timol 5 g%; Paraclorfenol;
Camfor. Sol pentru uz dentar. Flac. 13 ml.
Ind. Asepsia canalelor radiculare nainte de obtura[ie, dup
extragerea pulpei dentare gangrenate si cur[are atent.
Cind. Copii sub 30 luni. Alergie la componente.
Prec. Solu[ia nu se nghite. Nu se aplic pe pulpa dentar
expus. Buleta de vat nu se mbib n exces. n caz de contact
cu mucoasele, se cltesc cu mult ap.
Admin. Plasarea n canalul radicular a unei mese mbibat cu
solu[ie, fr exces. Canalul este obturat provizoriu cu un
pansament etans, noncompresiv. Mesa se las 35 zile.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
29
7 LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign Trade Co,
Romnia)
Demeclociclin; Triamcinolon. Pasta dentar. Tub 5 g cu
canul
PULPOMlXlNE (Septodont, Fran[a)
Past, tub 5 g. Combina[ii cu corticosteroizi.
ROCKLE'S (Septodont, Fran[a)
Solu[ie dentar. Fl. 13 ml. Combina[ii cu corticosteroizi.
SEPTOMlXlNE (Septodont, Fran[a)
Past dentar cu corticosteroizi de uz stomatologic. Tub.
7,5 g.
k 01 k0 klIF F8FFk8kIF FF8I80 I8kIkMF8I l00kl 08kl
BENZYDAMINUM OTC
A se vedea M 02 AA
Fdin. Antiinflamator nesteroidian, anestezic usor, dezinfectant
local
Ind. Local n inflama[ii ale mucoasei bucale si faringelui.
R.a. Senza[ie de n[epturi, arsuri ale mucoasei bucale. Dac se
absoarbe poate produce irita[ii gastrice, grea[, hemoragie
intern, insomnie, lapsus memoriae, efecte asemntoare cu
LSD. La asociere cu alcool produce halucina[ii cu durata 48 ore.
Poate fi utilizat n acest scop.
Admin. Ap de gur (15 ml solu[ie) sau spray bucal (4 pompe) cu
sol. 0,15%. nediluat, de 23 ori/zi, sub form de gargar (2030
secunde) dup mese. Solu[ia se poate dilua (15 ml + 15 ml ap),
pentru splturi bucale, de 23 ori/zi. Comprimatele se sug , de 3
ori/zi, maximum 7 zile sau se dizolv pentru a ob[ine ap de gur.
Nu se recomand la copii sub 6 ani.
TANTUM VERDE, LEMON (CSC Pharmaceuticals,
Austria)
Pastile pentru supt. 3 mg. Ct. 10; 20; 30.
Sol. pentru gargarisme. 0,15%. Fl. 30 ml; 60 ml; 120 ml.;
150 ml; 1000 ml.
M E M O M E D 2 0 1 4
Mcmoin/oi dc fnimncologIc
30
Past de din[i 5 mg/g. Tub Al 10; 30; 60 g.
Spray bucofaringian 0,15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 ml spray
nazal, prevzut cu pomp dozatoare si aplicator bucal.
CHOLINISALICYLAS 0TC
Fdin. Antiinflamator nesteroidian.
Ind. Stomatite, faringite, gingivite, periodontite.
R.a. Reac[ii alergice, tuse, obstruc[ie nazal, dificultate la
nghi[ire.
Cind. Varice esofagiene.
Admin. Adul[i si copii peste 12 ani, 150 mg de 46 ori/zi. Copii de
612 ani, maximum 4 compr./zi.
CHOLlNEX (Glaxo SmithKline, Polonia)
Compr. de supt 150 mg. Ct. 16
DICLOFENACUM OTC
GLlMBAX (CSC Pharma, Austria)
Ap de gur 0,074%. Fl 200 ml.
Ind. Con[ine diclofenac.Tratament simptomatic al strilor de
irita[ieinflama[ie ale cavit[ii orofaringiene, asociate si cu durere
(de exempl u gi ngi vi t, stomati t, fari ngi t, tratamentel e
stomatologice conservatoare sau extrac[iile dentare).
Admin.Cltire saugargar de 2-3 ori pe zi cu 15 ml solu[ie pentru
splturi bucale nediluat sau diluat n pu[in ap.
COMBINA|II OTC
ClTROLlN (Pharco lmpex 93, Romnia)
Cetrimoniu 0,025%; Lidocain 0,003%
Ap de gur Flacon 120 ml.
Fdin. Cetrimoniu este un antiseptic din grupa detergen[ilor
cationici, lidocaina un anestezic de suprafa[ cu laten[ 12
minute si durat de ac[iune 15 minute.
Ind. Orofaringite, stomatite, gingivite.
Admin. Ap de gur sau gargar, nediluat, de 23 ori/zi.