Sunteți pe pagina 1din 537

Gregg Braden Gregg Braden Gregg Braden 0 singularitate in timp 0 singularitate in timp Peter Russell 0 singularitate in timp Peter

Russell 0 singularitate in timp 0 singularitate in timp


SI PSIBILITATI

juna Ar-
Jose Arguelles, Ph. D.
Gregg Braden
Carl Johan Calleman, Ph. D
Gill Edwards
Barara !a" #uard
Janosh
John !ajor Jen$ins
John %am %ash
Er&in %as'lo
%ewell(n )augh-%ee, Ph. D
!ag Bla*$ur -
+,
Ph. D
Corinne !*%a
James -,Dea
Christine Page, !.D.
John %. Petersen Daniel Pin*he*$
,ase
Pe ussell
Roert .. /itler
Geo00 /tra(

g ti fi c
g
a m
,
Fi cari i campul ui
magnetic al Rimfintului modul in care
aceasta va afecta tot ce inseamn viat.
Barbara Max Hubbard gi Peter Russell
cercetea! ritmul accelerat al evolutlei
noastre motivul pentru care ne putem,
literalmente, transforma intr"o noun
specie.
#cologista $oanna R. Mac% are o
viiune asupra &Marii 'otituri( gi cum
putem lua parte la aceasta trecere spre o
cultura care sa sustina vial a.
)aniel Pinc*bec+ investig*ea!
modificarea de gtiint,d absolut
ne*esar1 pentru *a omenirea
s2 supra&ietuias*a dupa anul
3043.
Ce ne agteapt1, oare, in 30435
)ar, chiar ne"""agteapa"ceva- F
sunteti sceptic, adept c i n s
ns al ace
idei, sau doar o pe . curl
cartea Misterul anultu 2012 of explorare
cuprintoare gi in posibiliatilor legate de
acest
cotitur in istoria omenirii, care se
apropie cu repeiciune.
1 1 / 1 I m I E i t X I I A
A N T . / 1 . 4 X I I
2012
pre'i*eri, pro0e*ii /i posiilitati
6
..
t.
7.8, ,..sia.....9.:0;h
Compilation copyright 2007 by Soun! Tru"
car" ar" toat" r"pturil"# nicio part" in ac"a!ta cart" nu poat"
$i $olo!it% !au r"prou!a in &r"un $"l'
$ail p"rmi!iun"a !cri!a' ata " autor Si "itura
Titlul original The Mystery of 2012, Predictions,
Prophecies & Possibilities
T"hnor"actar" ("licia )ragu!in
Cop"rta P)* A&"rti!ing
I""a p"ntru cop"rra' +ulia ,r"t!ch
Copyright 200-' .itura (or /ou
Des*rierea C<P a Biliote*ii =ationale a Romaniei
!</;ER>% A=>%>< 30437 pre'i*eri, pro0etii /i
posiilit?ti Bu*uresti 7 @or Aou, 300B
</B= CDB-CDE-4D04-
:0-0 4EE.+3C
Toat" r"pturil" a!upra &"r!iunii it limba roman0 apartin
.iturii (or /ou1 (l"prouc"r"a int"gral0 !au partial!' !ub ori*e
0orm?,
a te"tului din a*east2 *arte este posiila numai cu
a*ordul prealail al Editurii @or Aou.
;el.80a". 0348FF+F33EG 0E44004:++,
Editura For You
moile phone 0D::E+3CFEG 0D3:343FC0G
e-mail moni*a&isanHastral.roG
editura0or(ouHastralso wesite7
http788www.editura-0or(ou.ro
Printed in Romania</B= CDB-CDE-4D04-:0-0
MI S 'Jr E Mt JIM.
. 1 1 . N M T I A i 2 I
2012
pre'i*eri, pro0etii /i posiiliati
6rIIn.,...,..., ,,,,s.....0,:
Trauc"r"
Darla
Vasilescu
Laura
Cristiana
Monica
Visan
Editura For You
Mihaela
lvcinus
Introducere
Tam! Simon
Prima *lad and am au'it de misterul anului 3043 a 0ost pe
la mijlo*ul anilor ,B0, *a,nd i-am luat un inter&iu e"pertului in
*alendarul ma(aJ, Jose Argiielles, pentru postul de radio
Boulder Count(. ;ema seriei de doudspre'e*e parti a 0ost
9!odi0i*area PatnantuluiK, iar suie*tul sau a 0ost Con&ergenta
Armoni*a din data de 4F-4D august 4CBD. Potri&it lui Jose,
a*easta *on&ergentd a mar*at intrarea Planetei Pamant in
perioada de doul'e*i Ji *in*i de ani, *are ne &a adu*e, in anul
3043, la in*heierea !arelui Ci*lu din Calendarul !a(aJ. Jose a
des*ris anul 3043 *a pe o perioadd de uriaJa
!chim3
are in e&olutie, *e &a a0e*ta intreaga planeta - o perioada
pe *are el a numit-o 9sin*roni'area gala*ti*aK, in *are planeta
Pamant &a tre*e printr-o modi0i*are de proportii astronomi*e,
*are o &a 0a*e sa se alinie'e *u puterni*e 0orte ale s*himarii.
/unt o 0ire pragmati*s Ji nu m-am 0asat imediat *on&insa.
insa treuie sa re*unos* *a eram 0oarte *urioasa. <ntr-un 0el, ma
simteam insu0letita de posiilit?tile pe *are le des*ria el - Ji
a&eam o multime de intreari. -are, toti e"pertii in *alendarul
ma(aJ erau de a*eeaJi Lere in *eea *e pri&eJte data de s0arJit,
3043, Ji semni0i*atia pe *are o a&ea5 Calendarul ma(aJ se
do&edise a 0i, Ji in tre*ut, o metoda pro0eti*d sigurd5 Ce insemna
9o uriaJa s*himare in e&olutieK, *um &a 0i ea shntita Ji *um &a
arata ea in anul 30435 Era, intr-ade&ar, .mantul intr-o relatie *u
0orte ne&d'ute - 0orte superioare, *are a&eau un interes in *eea
*e pri&ea &iitorul nostru5 /i, proail *ea mai imp ortanta
intreare7 era posiil *a o lume atat de impo&arata de *on0li*te
/i la*omie sa tread printr-o modi0i*are atat de semni0i*ati&d. Ji de
po'iti&a, intr-o perioadd atat de s*urta de timp5
4444444444444444444444444444Tami Simon444444444444444444444444
= u a m p r i m i t r d s p u n s u r i l a t o a t e a * e s t e i n t r e ? r i J i , * e e d r e p t , ni*i nu le-am dutat
0oarte mult. Pentru mine, lu*rarea de trans0ormare *lipi-de-
*lip1 pirea mult mai *apti&ant?, de*$ teoreti'area a *eea *e
se putea intampla, sau nu, in &iitor - Ji mi-am *on*entrat din
nou atentia spre pra*ti*a spirituals, spre mun*a mea Ji spre lu-
*rurile urgente din &iati Dar, de-a lungul anilor, intrearile
despre anul 3043 au in*eput sd-mi atraga din nou atentia - intr-
un mod din *e in *e mai insistent. <n 0ie*are an, int$nes* tot
mai multi pra*ti*ieni spirituali e"trem de inteligenti Ji serioJi,
*are au &a'ut - prin *lar&edere l$intri*A dire*t1 - *a planetei
i se 6Ara o Jansa de a e&olua in timpul a*estei des*hideri,
*are este anul 3043. Ei sunt de p$ere *a 3043 o$ra o 9poart1
a posiilitatilorK, o o*a'ie de tre'ire, *are ne*esita atentia
noastr1 imediati
!ai mult de*$ at$, un num$ tot mai mare de s*riitori /i
ganditori &i'ionari, din di&erse domenii - &iitorologi, oameni de
Jtiint1, artiJti, e*o-0ilo'o0i Ji so*iologi - s*riu despre 3043 Ji
despre de*eniul *are urmea'a, *a &a 0i o perioad2 de
s*him$i planetare nemaiint$nite Ji a**elerate. <n *ele din
urm2, 3043 nu mai repre'int1 un moment dintr-o perioad1
indelungat? din &iitorG el se a0ll *hiar dupd *olt. DadK a e"istat
&reodati un moment pentru a in&estiga posiilitatile lui 3043 Ji
pentru a ne preg$i pentru Jansele pe *are ni le adu*e, a*el
moment este, in mod e&ident, a*um.
AJadar, ori*$ de mult aJ &rea s? nu 0ormule' teorii despre
&iitorul ne*unos*ut Ji imposiil de a0lat, misterul lui 3043
pare a 0i un 0enomen *are ate la uJl Ji *ere atentie Ji g2ndire
limpede. >s-
pun'ind la a*easta *hemare, *ompania Sounds True
*
a
adunat a*easti *ole*tie de eseuri, *are anali'ea'a misterul
anului 3043, dintr-o gaml largd de perspe*ti&e. -ie*ti&ul
nostru a 0ost *el de a *rea 9un manual de te"te de in&estigatiiK
- o *arte *reat1 sa ajute o persoani *u mintea des*hisa s?
e"plore'e misterul anului 3043, intr-un mod e0i*ient, amAnuntit
Ji anali'at din di&erse pun*te de &edere.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM<ntrodu*ereMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
< n * e e a * e m a p r i & e J t e , * o n t i n u i s a 0 i u s * e p t i * a . B a * h i a r a m des*operit *a ma
intream dad nu *um&a este un lu*ru ne*hi'uit sa ne 0i"lm
pri&irile asupra posiilitatilor lui 3043, *a pe o perioadi de
mare trans0ormare *ole*ti&a. Asta, deoare*e, dad interpre-
tarn in mod greJit predi*tiile despre 3043, *a pe o
permisiune de a ne teal &ietile *a niJte spe*tatori -
aJteptand sa &ine *atastro0ele, sau *a o ra'e gala*ti*a dintr-
un alt sistem solar s? ne re'ol&e toate prolemele de pe
planet1 - atun*i promisiunea Ji o0erta lui 3043 s-au
trans0ormat intr-o justi0i*are a non-a*tiunii. E interesant *a
a*esta este un pun*t suliniat de ate multi dintre s*riitori *are
au *ontriuit la a*easta *ole*tie.
<n a*easta *arte, 3043 este de *ele mai multe on des*ris *a
un pun*t al alegerii, o perioada de posiilitate Ji #ansa marite,
mai degraal de*$ o ome apo*alipti*a, menita sal e"plode'e la
mie'ul noptii, pe data de 34 de*emrie 3043. Apelul pe *are ni-4
0a* a*eJti &i'ionari, in timp *e in&estigdm anul 3043, este de a
0i e"trem de atenti, sensiili Ji angrenati, in mod *reator, in
posiilit$ile *are apar in jurul nostru.
A*estea 0iind spuse, &? in*uraje' sa porniti in *al$oria
o0erita de a*easta antologie, *u o *urio'itate puterni*a. Am
des*operit perspe*ti&a ample o0erita de multi &i'ionari a"ati pe
anul 3043 poate a&ea un e0e*t de e"tindere a mintii. /*rierile
0or m-au ajutat sa-mi modi0i* propria perspe*ti&?, de la
dimensiunea istori*a, umana a s*himarii, *$re o perspe*ti&al
mai &ast
(
- una plina de dimensiuni energeti*e, &irationale Ji
in&i'iile, *are ne pot in0u'a e0orturile umane, *u o energie *e
nu a mai 0ost a**esata pan
g
a*um.
A ne des*hide 0ats de posiilitatile anului 3043 inseamna
sa ne des*hidem spre mister, spre puterile *osmosului, *are le
intre* pe *ele umane. Parerea mea este *a a*este puteri ne
pot inspira Ji sustine a*tiunile.
L /->=D/ ;R>E este o *ompanie multimedia, in0iintata de
;ami /imon in 4CB+, *u s*opul de a risp2ndi intelep*iune
spirituali
4444444444444444444444444444Tami Simon44444444444444444444444
< n e s e u l s a u , a u t o r u l D a n i e l P i n * h e * $ d e s * r i e a n u l 3 0 4 3 * a pe un moment
pentru 9intoar*erea lui Nuet'al*oatlK, legendarul Jarpe *u
pene din Ameri*a *entrals, *e simoli'ea'a intalnirea dintre
Jarpe Ji pasare, sau dintre Pamant Ji Cer.
;o*mai de o ast0el de intalnire a&em ne&oie.
Doar *u pi*ioarele 0erm in0ipte in pamantul situaGiei
noastre imediate, putem sa atingem intelep*iunea Ji
puterea de din*olo Ji sa ne aliniem *u ele.
@ie *a a*easta *ole*tie de eseuri s? inspire o asemenea
intalnire in &oi ing&a, pe masura *e traim impreuna misterul
lui 3043.
;ami /imon
Editor, Sounds
True
n n I 4,n
e " 8 =
-
4 En
Punctul de alegere, 2012
Ne dam Intalnire cu fereastra de
emergenti
Gregg Braden
e masurd ce and predictiile despre 2012,
multi oameni se intreabil dad" exist?'" do!e"i
#
$
tiintifice in acest sens$ %re&& 'raden explorea"d
posibilitatea ca anul 2012 sel aducii o in!ersare a polilor
ma&netici ai Pdm(ntului ) *i ce)ar putea insemna o ase)
menea in!ersare, pentru cel mai mare numdr de oameni
care a existat !reodatape Pdmdnt$ +n eseul de mai ,os, fo)
losind ca punct de plecare incredibilele reali"ari i pre)
dictii ale mamilor, autorul cercetea"d ceea ce ftim in
pre"ent, cdutand do!e"i &intifice di ma&netismul pla)
netei !a fi in!ersat #1 cd petele solare, sau furtunile so)
lare, indica o schimbare ce e pe cale de a se petrece$ 'ra)
den anali"ea"d do!e"ile fi"ice, teoria cuantica #
$
i tendin)
tele istorice, pentru a estima dacd, in 2012, se !a produce
o distru&ere masi!ii, sau !a apdrea o noud realitate, care
ne !a da fold$ -upd ce clintdre&e do!e"ile, autorul ne
spune at ale&erea ne apartine$
Detine, oare, stra)e*hiul *alendar ma(aJ, se*retul unui
e&eniment deoseit, *are &a a&ea lo* in timpul &ietii noastre5
Dad da, oare a*el e&eniment detine *heia &iitorului nostru Ji,
posiil, *hiar a propriei supra&ietuiri5 >n numdr tot mai mare
de do&e'i sugerea'd *a raspunsul la a*este intre?ri este 9DaK.
A*um treuie s? ne intream7 9De *e5K
De *e, *u apro"imati& o mie *in*i sute de ani in urmA, a
Gregg Braden
apdrut rus* o *i&ili'atie a&ansata, *u *el mai so0isti*at *eas
gala*ti* *unos*ut -ra in timpurile moderne, de *e au *lAdit
memrii ei o
* i & i l i ' a t i e m a s i & a , p r e o * u p a t a d e * i * l u r i l e g a l a * t i * e & a s t e , i a r a p o i au disparut5 De *e
a*est *alendar al lor, *are *oin*ide *u *ei *in*i mii de ani de
istorie umanl inregistrata, se in*heie la o data atat de pre*isa7
o data din timpul &ietii noastre5 Care e semni0i*atia solstitiului
de iarna, din 34 de*emrie 30435
Pentru a raspunde la a*este intreari, treuie sa tre*em
de granitele traditionale *are au separat Jtiinta, religia,
spiritualitatea Ji istoria Ji -. unim a*este numeroase surse de
*unoagere, intr-o singura intelep*iune noua. Cand 0a*em
a*est lu*ru, <n*epe sa se intample *e&a e"traordinar.
MISTE!" MAYA
Din pun*t de &edere istori* Ji *ultural, *i&ili'atia ma(a0
repre'inta o anomalie. <nregistrarile arheologi*e arata *a
primii ma(aJi au aparut 9rus*K, in urma *u apro"imati& o
mie *in*i sute de ani, in regiunile <ndepartate in *are se
gases* asta'i Peninsula Au*atan din !e"i*, Guatemala Ji partK
din #onduras Ji Beli'e. Ceea *e deoseeJte *i&ili'atia mama
de alte *ulturi din a*eeaJi perioada este *a ma(aJii par sa 0i
a&ut, <n*a de la <n*eput, o tehnologie a&ansata, in lo*ul unei
tehnologii *are sa e&olue'e de-a lungul unei marl perioade de
timp, a$a *um ne-am aJtepta sa se intample. DeJi e"ista multe
teorii, nimeni nu a elu*idat <n*a aJa-numita 9enigma ma(aJaK.
<n *er*etarile sale despre a*est mister stra&e*hi, autorul
Charles Gallen$amp re'uma *iudatenia pre'entei ma(aJilor,
ast0el7 9=imeni nu a e"pli*at multumitor unde sau and a
aparut *i&ili'atia mama, sau aim a e&oluat ea, intr-un mediu
atat de ostil aJe'arilor omeneJtiK. El des*rie pe larg, *at de
putine lu*ruri *unoaJtem, in realitate, despre stramoJii noJtri
indepartati, oser&and *a ori*e a 0ost *eea *e a dus la
9aandonarea rus*a a marilor 0or oraJe, in timpul se*olului al
<O-lea d.Ch. - unul dintre *ele mai *ompli*ate
mistere des*operite &reodati - tidied in*a multe ipote'eK.
4
Punctul de alegere, 2012
D e J i e " p e r t i i n u s u n t d e a * e e a J i p a , r e r e * u p r i & i r e l a m o t i v u l pre*is pentru *are o
*i&ili'atie atat de puterni*a pare sa 0i disparut, nu pot sa nu
se minune'e *u totii de *eea *e a lasat ea in urma. in ori*e
dis*utie despre reali'arile ma(aglor treuie sa se a**epte
0aptul *a ele *ontin, 0ara dis*utie, *el mai so0isti*at arte0a*t din
lume7 modul uni* de a *al*ula *i*lurile *osmi*e timpul.
<nainte de se*olul al OO-lea, *alendarul ma(aJ pare sa 0i 0ost
*ea mai so0isti*ata metodi de *al*ulare a timpului gala*ti*.
Chiar Ji in pre'ent, ma(agi moderni urmares* atat timpul
gala*ti*, *at Ji timpul lo*al, 0olosind sistemul despre *are
e"perti pre*um !i*hael D. Coe ne spun *a 9nu
au s*ipat ni*i ma*ar o singura 'i, in peste 3+ de se*oleK
3
. Pe
langa urmarirea *i*lurilor solare Ji lunare, *alendarul ma(aJ
&e*hi de *in*i mii de ani se pare *a urmareJte *e&a Ji mai
surprin'ator7 rara aliniere *ereas*a a sistemului nostru solar,
a soarelui Ji planetei noastre, *u *entrul gala"iei - un
e&eniment *are se &a intampla din nou, aia peste alte
3F.000 de ani.
E"pli*atia 9*ronometrului gala*ti*K ma(aJ a 0ost o
numarare de 3F0 de 'ile, numita tzolkin, sau 9Calendarul
/a*ruK, *are intera*tionea'a *u un alt *alendar de EF+ de 'ile,
numit 9Anul )agK
L
. !a(aJii erau de ,Pere *a a*este doua
*i*luri de timp progresau *a dintii a dou1 roti, *are se roteau
panl in momentul rar, and una dintre 'ilele Calendarului
/a*ru se potri&ea *u a*eeaJi 'i din Anul )ag. A*ea 'i rara Ji
importanti a mar*at s0arJitul unui *i*lu de +3 de ani Ji a 0a*ut
parte din perioada mai mare de timp, numita 9!amie Ci*luK.
Potri&it a*estei e"pli*atii Ji traditiei preotilor ma(aJi inJiJi,
inregistrarile indi*a 0aptul *a ultimul !are Ci*lu a in*eput in
august E44: i.Ch. - perioada apro"imati&a a primelor
hierogli0e egiptene
L #aa este numit Anul )ag, deoare*e nu este *hiar atat
de e"a*t *a Ji alte numiritori. El este *u 48: dintr-o 'i, mai
s*urt de*$ anul solar oimuit. Este 0ormat din 4B luni de *ite
30 de 'ile, plus o perioada de + 'ile, numita >a(e. n,tr.
Pun*tul de alegere, 3043
- J i s e i n * h e i e i n & i i t o r u l a p r o p i a t , i n a n u l 3 0 4 3 d . C h . ! a i p r e * i s , *i*lul se in*heie pe
data de 34 de*emrie 3043, and soarele nostru se &a alinia
dire*t *u e*uatorul gala"iei Calea %a*tee.
-amenii de Jtiint1 re*unos* *a o asemenea aliniere
gala*ti*l &a a&ea lo* Ji *a a*est *alendar ma(aJ mar*hea'2
e&enimentul. <ntrearea pus? *el mai 0re*&ent este, pur Ji
simplu7 .e inseamna ea? E"ists oameni *are redu* 0enomenul la
o simpla *iudatenie interesanta, pe *are &om a&ea noro*ul sa
o &edem in timpul &ietii noastre. Altii sugereall *? in*heierea
!arelui Ci*lu mar*hea'a *on&ergenta unor pro*ese *osmi*e
rare, *u impli*atii *are se alinia'a pe o s*ald de la
imu*uritoare, la alarmante.
Dr. Jose Argiielles, un e"pert in *osmologia ma(aJaK, suge-
rea'4 *2 primii ani ai noului mileniu 0a* parte dintr-un su-
*i*lu, *are a in*eput in 4CC3, mar*And aparitia a *eea *e el
numeJte 9tehnologiile non-materialiste, armoni*e in plan
e*ologi* ... pentru a saluta noua so*ietate des*entrali'atl,
elierat? de dominatia Ji
*ontrolul mass-media.K
E
.
@olosind a*eleai in0ormatii, altii a&erti'ea'2 *2 s0arJitul
*alendarului ma(aJ *oin*ide *u e&enimente *eregi *are pot
a&ea *onse*inte pro0unde Ji *hiar peri*uloase, pentru &iata
de pe #mant, aJa *um o *unoaJtem in pre'ent. De e"emplu,
o re&ista ele*troni*s din <ndia a puli*at un arti*ol, in editia din
4 martie 300+, in *are des*ria re'ultatele modelului 0a*ut de
*omputerul din #(deraad, pentru *a modi0i*area polilor sa
*oin*ida *u data de s0arJit a *alendarului. ;itlul in0ri*oJAtor
anunta in 0elul urm$or7 9!odelele 0a-*ute pe *omputer pre'i* o
in&ersare a polilor magneti*i ai Pamantului, iar soarele poate
pune *apit *i&ili'atiei umane, in 3043K. <n arti*ol era des*ris
*el mai *umplit s*enariu a *eea *e ar putea sa in-
semne o lume lipsid de *amp magneti*.
:
Deg e"ists multe idei re0eritore la *eea *e ne putem
agepta, pe masura *e ne apropiem de data de s0arJit a
*alendarului ma(aJ, majoritatea oamenilor *onsiderl *a se &a
intampla ce!a ) intrea-
Gregg Braden
r e a e s t e 7 . e a n u m e ? . e i n c e r c a u s a n e s p u n a s t r o n o m i i m a y a f i , despre data pe care niciunul dintre ei
nu a!ea sa o trdiascd in timpul !ieii? intru*at 3043 se a0la la doar
*ati&a ani distanta, Ji se intampla sa *oin*ida *u s*him2rile
0ara pre*edent *e au lo* in sistemul nostru solar, un numar tot
mai mare de oameni de Jtiint1 sugerea'a *a e in a&antajul
nostru sa intelegem *e in*er*au sa ne spuna astronomii
ma(aJi. Proail *a *el mai un mod de a des*oped *eea *e
nu cunoastem este sa arundm o pri&ire asupra a *eea *e
cunoactem deja.
SA FIE MAGNETISMUL PAMANTULUI, UN LUCRU SIGUR?
Atun*i and ne gandim la lu*rurile *are sunt sigure in
&iata, a&em tendinta sa in*ludem printre a*este *ertitudini Ji
*ampurile magneti*e ale planetei noastre. Din ate ne putem
aminti, toti *ei *are ne a0lam a*um in &iata, de 0ie*are data
and am pri&it la &ar0ul a*ului unei usole, a*esta a indi*at
mereu a*eegi dire*tie - /i anume 9susK, *and era &ora de
polul magneti* nordi* al Pamantului. /i *hiar dad a&em
tendinta de a *rede *a polii nord Ji sud ai Pamantului
repre'inta un lu*ru sigur, realitatea e *a magnetismul planetei
noastre nu este thug de putin o *ertitudine.
De e"emplu, Jtim *a, din and in *and, se intampll ate un
lu*ru asolut uimitor, aproape in*rediil. Din moti&e *are <n*a
nu sunt pe deplin intelese, *unos*utii poli nord Ji sud iJi s*himd
lo*urile - *ampul magneti* al @amantului tre*e printr-o
modi0i*are magneti*s *ompleta. DeJi, in istoria *i&ili'atiilor,
in&ersiunile polare sunt rare, datele geologi*e arata *a
a*estea se intampla in mod regulat. <n&ersarile magneti*e au
a&ut lo* deja de o suta Japte'e*i Ji unu de on in ultimele
Japte'e*i Ji Jase de milioane de ani, iar *el putin paispre'e*e
dintre a*ele in&ersiuni s-au petre*ut doar in ultimii patru
milioane de ani Ji jumatate.
+
/
i
*hiar dad sunt, in mod *ert, *i*li*e, in&ersarile par
sa &arie'e *u timpul, Qand *a momentul urm2toarei
in&ersari sa 0ie o
Pun*tul de alegere, 3043
i n * e r t i t u d i n e . < n s a , e " i s t s s i m p t o m e * a r e p r e * e d m o d i 0 i * a r i l e m a g neti*e, *um ar 0i
s*himarile rute ale *limei Ji slairea rapids a *ampului
magneti* al planetei - iar amele au lo* *hiar a*um. ;o*mai
aparitia a*estor simptome in pre'ent - Ji 0aptul *a 9ne-a
e"pirat termenulK, in *eea *e pri&eJte produ*erea unei
in&ersari polare - i-a 0a*ut pe tot mai multi oameni de tiinta
sa sugere'e *a ne dram in 0a'ele in*ipiente ale unei ast0el
de in&ersari.
<n Julie 300:, 'iarul New York Times a luat posiilitatea
in&ersa,Kril magneti*e a Pamantului su0i*ient de in serios,
pentru a-i dedi*a o intreaga parte din se*tiunea sa
Jtiinti0i*a, in *are a des*ris *e inseamna mai pre*is o ast0el
de in&ersare, *at /i posiilele sale impli*atii. <n arti*ol se
sustinea 9Praugrea *impului magneti* al Pamantului, *are
protejea'a planeta Ji-i *alau'eJte pe multi dintre lo*uitorii ei,
pare sa 0i in*eput *u *el putin o mita *in*i'e*i de ani
in urmaK.
F
=u in*ape indoiall, *el putin pentru unii oameni de
Jtiinta, *a in&ersarea a in*eput deja.
!asuratorile geologi*e arata Ca, de 0apt, intensitatea
magneti*l a Pamantului a s*a'ut in mod *onstant, dintr-un
&ar0 pe *are 4-a a&ut a*um data mii de ani, pans a ajuns in
pre'ent *u EBR mai jos *leat era la a*ea &reme. !asuratorile
0i*ute <n*a de la mijlo*ul anilor 4B00 sustin Ji ele a*easta
s*adere magneti*s, aratand *a magnetismul planetar a
pierdut Japte pro*ente din 0orta sa, doar in
ultimii o suta de ani,
D
Chiar dad, simptomele unei in&ersari a
polilor sunt pre'ente, este posiil sa nu 0ie re*unos*ute *u
uprinti, din mai multe moti&e, *um ar 0i presupunerea *a
in&ersarea, *ampurilor magneti*e ale Pamantului are la* *a
un pro*es lung Ji lent, *are se produ*e intr-un ritm
*onstant.
=oile interpretari ale do&e'ilor sugerea'a, intr-un mod
*on&ingltor, *a se poate intampla Ji alt*e&a. Este posiil *a, pe
*at se *ampul slaeJte mai mult, pe atat o 0a*e mai repede.
Dad aJa stau lu*rurile, este posiil *a in&ersarile din tre*ut sa
se 0i produs mult mai repede de*$ *redem not de 0apt. De
e"emplu, in indepartatele
Gregg Braden
r e g i u n i a l e / i e r i e i , m a m u t l i , d e s p r e * a r e s e * r e d e * a a u 0 o s t p r i n g intr-o in&ersare a
polilor din timpul ultimei era gla*iare, au 0ost gasiti inghetati,
a&and <n*a in gura resturile de man*are de la ultima masa -
do&ada *a s*himarea *limati*a rus*i, *e insoteJte o ase-
menea modi0i*are, se poate intampla 0oarte rapidS
<n 4CCE, Science News a puli*at un studiu in *are
se des*ria *um 9sar*ina de a des*operi o do&ada e"a*ta a
unei in&ersari pare a 0i Ji mai di0i*ila, din *au'a 0aptului *a
a*est *amp magneti* sl#$ege *onsiderail, in momentul in
*are iJi s*hima dire*tiaK, e"a*t
aJa *um se intampla in pre'ent.
B
<ntrearea ramane7 mai
pre*is, *at de sla de&ine *ampul <naintea unei in&ersari5 DeJi
rlspunsul la a*easta intreare nu e *lar, Jtim *a ast0el de
e&enimente uriaJe nu se intampla pe Pamant, doar de dragul
de a se intampla. Ele par sa 0ie legate de e&enimentele prin
*are tre* Ji &e*inii noJtri *eregi
posiil, <ntreaga gala"ie.
SOARELE NOSTRU: LINISTEA DE DINAINTEA 1IARII FURTUNI
<n*a de and s-au putut oser&a *erurile - datorita
primelor teles*oape ale lui Galileo- astronomii europeni au
Jtiut *a soarele nostru tre*e prin *i*luri regulate de 0urtuni
magneti*e intense - pete solare - urmate de perioade
predi*tiile de liniJte. A*este *i*luri au 0ost oser&ate *u
regularitate, <n*a din 4F40. De *and au <n*eput masuratorile, au
a&ut lo* doua'e*i Ji trei de *i*luri de pete solare, a0late *am la
unspre'e*e ani distanta, ultimul in*epand in luna mai 4CCF.
!omentul e"a*t in *are urmea'a sa se <n*heie re*entul *i*lu
a 0ost un mister - dar asta doar -ra in prima&ara anului
300F, *and =A/A a anuntat e&enimentul pe *are il aJteptau
astronomii. Pe data de 40 mai a a*elui an, petele solare Ji
0la*arile solare s-au oprit dintr-o data, iar /oarele 9s-a
semnaland s0arJitul a*tualului *i*lu de pete solare. %iniJtea,
insa, e inJelatoare.
Pun*tul de alegere, 3043
/ 0 a r s i t u l u n u i * i * l u e s t e i n d i * i u l * a i n * e p e u n n o u * i * l u - n o t 0urtuni. Ceea *e 0a*e
*a noul *i*lu sa 0ie atat de di0erit este 0aptul *a puterea
petelor solare, oser&ate din 4CBF -a in 4CCF, sugerea'a *a
urmatorul *i*lu &a 0i unul dintre *ele mai intense *i*luri
inregistrate &reodata. 9>rmatorul *i*lu de pete solare &a 0i *u E0-
+0R mai puterni* de*$ *el pre*edentK, spune !ausumi Di$pati,
de la Centrul =ational pentru Cer*etari Atmos0eri*e, din
Boulder, Colorado.
Da&id #athawa(, de la Centrul =ational de /tiinta ;ehno-
logie /patiala, este de a*ord sugerea'a *a se asteapta *a,
in noul *i*lu, petele solare *reate in *i*lul anterior sa se
ampli0i*e 9sa reapara *a niste pete solare matt. Dad, &a 0i
asa, 0urtunile magneti*e ale /oarelui le &or del%44i in
intensitate doar &e *ele din 4C+B, and aurora oreala a
iluminat *erul noptii, pand in !e"i*. %a a*ea &reme, ins?, nu
a&eam tehnologia a*tuall de *omuni*atie, *um sunt satelitii,
*are pot 0i dereglati de asemenea 0urtuni. Chiar dad, inten-
sitatea pre'isa a noului *i*lu solar ar 0i, in mod normal, un moti&
de ingrijorare, ea de&ine si mai semni0i*ati&a, dad lulm in
*onsiderare data la *are &a a&ea lo* *ea mai intens? parte a
0urtunii - ma"ima solara. Dupa anali'area *i*lului din 4CBF-
4CCF, Di$pati plasea'a a*easta ma"ima solarl in 3043, data
*are *oin*ide *u *al*ulele ma(asilor pentru alinierea gala*ti*a
a /oarelui nostru. intru*at a*est 0enomen nu s-a mai
intamplat, *u populatia i tehnologia pe *are le a&em in
pre'ent, nimeni nu stie *u siguranta *e e0e*te ar putea a&ea
a*este 0urtuni solare, asupra &iitorului nostru.
'E I(SEAM(A T)ATE ASTEA*
/tim *a /oarele tre*e printr-o modi0i*are magneti*s, iar
Pamantul pare sa se a0le in 0a'ele in*ipiente ale unei in&ersari
a polilor, Ce legatura an a*este e&enimente *eresti, *u
*alendarul ma-(a$5 Ce inseamna toate astea5 E"ists
nenumirate intreari 0oarte pertinente, *are sunt importante,
deoare*e singurul lu*ru pe *are 44 stim *u siguranta este
a*ela *a tot *e inseamna &iata este puterni*
Gregg Braden
i n 0 l u e n t a t d e s * h i m a r i l e m a g n e t i * e . E " i s t s J i n e n u t n a r a t e s t u d i i i n
literatura de spe*ialitate, *are des*riu *um multe spe*ii de
animale
- de la alene, del0ini, la pasari *oliri Ji antilope - depind de
9au-
tostra'ileK magneti*e ale Pamantului, pentru a na&iga /i a-si
gasi lo-
*urile de hr?nire Ji de impere*here. Chiar dad noi nu 0olosim
a*es-
te 9autostra,'iK in a*elai 0el, se pare *a ni*i oamenii nu 0a*
e"*eptie.
<n 4CCE, o e*hipa internationals *are studia
manetorece!"
lia " *apa*itatea *reierelor noastre de a dete*ta s*himarile
magne-
ti*e ale Pamantului - au anuntat o des*operire *are a 0a*ut *a
3043,
*i*lurile ma(ge Ji *ampurile magneti*e ale Pamantului sa 0ie
*hiar
Ji mai semni0i*ati&e de*at se *redea anterior. A*easta e*hipa
a pu-
li*at des*operiri remar*aile, *are aratau *a *reierul uman
*ontine
9milioane de parti*ule magneti*e minus*uleK
C
. A*este
parti*ule ne *one*tea'a - e"a*t *um o 0a* in *a'ul *elorlalte
animale - la *ampul magneti* al Pamantului, intr-un mod
pro0und, dire*t Ji intens. <ar o asemenea legatur2 are impli*atii
serioase. Dad, a*este *ampuri magneti*e ale Pamantului se
s*hima in *adrul de timp o0erit de anul 3043, inseamna *a
Ji noi suntem a0e*tati.
/tim *a, de e"emplu, *ampurile magneti*e au o in0luent?
pro-0unds asupra sistemelor noastre ner&oase, a *elor
imunitare /i a modului in *are per*epem spatiul, timpul,
&isele /i *hiar realitatea in sine. /i *hiar dad 0ora *ampului
magneti* al planetei noastre poate 0i masurata *a o
interpretare generals, ea &aria'a., lo*al, de la o regiune la
alta. Pe la in*eputul se*olului al OO-lea, tiparele magneti*e au
0ost s*hitate Ji puli*ate de *atre oamenii de Jtiinta, su 0or-
Pun*tul de alegere, 3043
ma unei hard, *are are mar*ate *urele de ni&el magneti* ale
lumii.
4
T #arta arata 0orta liniilor magneti*e *are a*opera
*ontinentele Ji arata lo*urile de pe Pamant, unde oamenii au
parte de *ele mai puterni*e - Ji *ele mai slae - e0e*te ale
*ampurilor magneti*e. Pentru a intelege de *e este a*est lu*ru
important pentru *i*lul 3043, nu treuie sa pri&im mai
departe de insag *onJtiinta noastra.
Gregg Braden
D e J i s u n t m u l t e l u * r u r i p e * a r e n u l e J t i m d e s p r e * o n J t i i n t ? , e"istd unul de *are
suntem siguri7 materialul din *are e *reata *ons->inta este
energie, iar a*ea energie *uprinde ele*tri*itate Ji mag-
netism. Chiar dad natura ele*tromagneti*a a *onJtiin*ei
este in *urs de a 0i e"plorata, pare totui *a magnetismul
=mantului joa*a un rol in modul in *are a**eptam noile idei Ji
s*himarile din &iata noastra. Dad ne gandim *a a*este
*ampuri magneti*e sunt o 0orma de 9liantK energeti*, putem
0olosi a*easta meta0ora *a pe o posiild e"pli*atie a moti&ului
pentru *are unele parti ale lumii - Ji propria noastra Cara -
a**epta mai greu s*himarea, in timp *e alte lo*uri par sa
a**epte imediat Jansa de a in*er*a *e&a nou.
!odelul nostru de 9liant magneti*K sugerea'a *a lo*urile
*u *ampuri magneti*e mai puterni*e 6mai mult liantU sunt mult
mai pro0und intarite de traditie, de *redintele Ji ideile
e"istente. <n lo*urile unde *ampurile sunt mai slae, este
ade&arat e"a*t *ontrariul. <n a*este lo*uri, oamenii par a 0i
0ortati s? *ree'e s*himdri. DeJi 'onele de mi*a intensitate
magneti*a pot 0i potri&ite pentru aparitia a *e&a nou, modul in
*are este e"primata a*ea s*himare depinde de *ei *are
traies* a*olo. Cunos*and a*este aspe*te, o s*urta anali'are
a hattii magneti*e gloale ne poate ajuta sa intelegem atat
lo*urile *are par a 0i prinse intr-un *on0li*t permanent, *at Ji de
*e noul Ji s*himarea par sa apara rus* intr-o anumita
regiune, inainte de a se raspandi spre altele. <mediat, &edem
*a una dintre legaturi este atat de e&ident? in*at aproape *a
ne sare in o*hi.
%o*urile din lumea noastra *u *ea mai mi*a intensitate
magneti*s - *um ar 0i *ura de ni&el 'ero 6gauss magneti*
'eroU *are tre*e dire*t pe su Canalul /ue' Ji <srael - sunt
e"a*t lo*urile unde &edem *ele mai mari o*a'ii pentru
s*himare. >neori, s*himarea &ine *a o tran'itie wall de la
o idee sau alta. Alteori, &ine *a o lupt2. <n e"emplul *u
-rientul !ijlo*iu, &edem lupta *are poate re'ulta din
in*er*area de *onser&are a traditiei stra&e*hi, intr-un lo*
*are oliga la s*himare. Campul magneti* sla nu
inseamna
Pun*tul de alegere, 3043
s * h i m a r e a t r e u i e s ? i s 0 o r m a u n u i * o n 0 l i * t G p u r J i s i m p l u , e a o 0 e r l *onditiile pentru o
aordare di0erit1 a lu*rurilor. Din nou, modul in *are se e"prima
s*himarea la *are in&ita *ampurile slae, depinde de *ei
*e lo*uies* in a*ele 'one.
0 *urs de ni&el magneti* 'ero, shnilard e"ists Ji paralel
*u Coasta de )est a Ameri*ii. =u e surprin'ator 0aptul *a a*easta
parte a lumii este *unos*uta Ji *a un 90o*arK de s*himare, deJi
a*easta e e"primata alt0el de*at in -rientul !ijlo*iu. intin'andu-
se din sudul Cali0orniei, pans in nordul statului Pashington,
a*easta 'ond de 0orts magneti*l redusl este pri&itl, de *ele
mai multe ori, *a un taram al noii gandiri Ji al noului in
general - iar, odata *u a*esta, gasim idei de prima
importanta in Jtiint?, tehnologie, mod2, mu'i*a arts.
%a *elalalt opal al spe*trului, e"ists 'one *u un
magnetism e"trem de ridi*at, unde, din pun*t de &edere
istori*, s*himarea se produ*e in*et, pe par*ursul timpului - Ji,
de *ele mai multe ori, in urma unei lupte. /pre e"emplu, in
Rusia *entrals, &alorile de ni&el sunt unele dintre *ele mai
ridi*ate din lume, *are ajung sa depaJeas*a 4+0 de unitati
gauss. E"perienta re*entl a Rusiei, unde reorgani'area
politi*a a *oin*is *u s0arJitul Ra'oiului Re*e, este un un
e"emplu pentru modul in *are regiunile *u *ampuri magneti*e
ridi*ate au tendinta sa se agate de traditie Ji sa a**epte
s*himarea in*et, de-a lungul unei perioade lungi de timp.
;otuJi, a*est lu*ru ne arat? Ji *a, de indata *e s*himarea se
produ*e in a*este 'one, ea se 0a*e *unos*utd intr-un mod *are
nu poate 0i tre*ut *u &ederea.
Chiar Ji 0ad ast0el de do&e'i, in mod intuiti& Jtim *a suntem
a0e*tati de 0ortele magneti*e planetare. -ri*e politist sau medi*
&a re*unoaJte *omportamentul agitat - /i, uneori, i'ar - pe *are
it au oamenii in timpul 'ilelor *u lun
g
plina. Atun*i *and 0orta
magneti*s se s*hima rus*, ea s*hima Ji modul in *are ne
simtim - iar a*easta s*himare poate 0i derutanta, dad, nu
intelegem de *e se intampla.
Cu toate a*estea, pentru *ei *are inteleg moti&ul, ast0el
de momente pot repre'enta un dar important - #ansa de a
renunta la
Gregg Braden
t i p a r e l e d e * r e d i n t a * a r e a u p r o d u s s u 0 e r i n t a d i n & i a t a l o r , d u r e r e a din 0amilie Ji oala
din trup - Ji de a a**epta *redinte noi Ji po'iti&e. ArtiJtii Ji
mu'i*ienii *unos* a*est lu*ru Ji adeseori anti*ipea'a *i*lurile
de lun
(
-ra, Jtiind *a sunt perioade de mare *reati&itate.
A*este e"emple despre legatura dintre *onJtiinta Ji
magnetism 6U0eel in0ormatii importante, in *eea *e pri&Vte
modul in *are ne pot in0luenta s*himarile &iitoare ale 0ortei
magneti*e, aJa *um unii se aJteapta s? se intample, in timpul
*i*lului 3043.
RESCRIEREA CODULUI REALITATII
Este posiil *a, prin modi0i*area parerii pe *are o a&em
des-pre *e anume inseamna s*himare in &iata noastra, sa
putem trans-0orma modul in *are aordam aumite e"periente,
*um ar 0i predi*tiile in0ri*oJatoare legate de 30435 DeJi e"ists
*ate&a des*operiri noi, *are ne arata *um *onJtiinta ne
in0luentea'a, in mod dire*t, lumea, in general, ele sunt &ariatii
ale e"perimentului *are a a&ut lo* *u un se*ol in urma, menit
sa des*opere in *e masura realitatea noastra este in0luentata
de *redintele pe *are le a&em.
<n 4C0C, Geo00re( <ngram ;a(lor, un 0i'i*ian ritani*, a in-
&entat *elerul E"periment *u *lod, 0ante Ji a iniGiat o re&olutie
in modul in *are ne pri&itn pe noi inJine, in relatie *u uni&ersul.
Prin*ipalul 0a*tor al a*estui e"periment a 0ost *a simpla
pre'enta a unei *onJtiinte din inca&ere + oamenii -
in0luenta modul in *are se *ornportau parti*ulele *uanti*e
6materialul din *are e 0ormats lumea noastraW.
Pe data de 3F 0eruarie 4CCB, e"perimentul lui ;a(lor a
0ost repetat de *atre oamenii de Jtiinta de la <nstitutul de
/tiinta Pei'mann, din <srael. =u numai *a au *on0irmat *a
lumea noastra e in0luentata prin simpla oser&are, dar au
des*operit Ji *a 9pe *at se Qeau mai multe oser&ari, pe atat
era mai mare in0luenta oser-
&atorului asupra a *eea *e a&ea lo* *u ade&aratK.
44
Cu alte
*u&inte,
Pun*tul de alegere, 3043
* u * a t * e i p r e ' e n t i s e * o n * e n t r a u m a i m u l t a s u p r a e " p e r i m e n t u l u i , *u atat in0luentau
mai mult re'ultatul. /i ai*i se a0la e"pli*atia *are sa ne 0ad s?
intelegem *e ne pot spune, *u ade&drat, 0i'i*a *uanti*a Ji
*alendarul ma(aJ, despre puterea pe *are o a&em in uni&ers.
%umea, &ietile Ji *orpurile noastre sunt re'ultatul
limajului *uanti* at *redintelor, jude*atilor, iuirii Ji 0ri*ii pe
*are le a&em in *eea *e pri&eJte a*ele lu*ruri. A*eleaJi teorii
*are des*riu *a realitatea noastra este in0luentata de *atre
*redintele noastre sugerea'd *a, da*e &rem sa ne s*himam
realitatea, treuie sa ne s*himam modul in *are ne pri&im
pe noi inJine. in 4C+D, 0i'i*ianul #ugh E&erett al <<<-lea, de la
>ni&ersitatea Prin*eton, a dus a*este idei *u un pas mai
departe, *reand teoria *are des*rie modal in care *on-
*entrarea *onJtientei noastre *reea'a realitatea.
<ntr-o lu*rare de re0erintd, in *are iJi pre'enta Ji ;eoria
%umilor !ultiple, E&erett a des*ris simple momente din timp,
*and de&ine posiil sa 0a*em un 9saltK de la o realitate la
alta, prin *re-
area unei punti *uanti*e intre *ele doua posiilitati deja
e"istente.
43
El a numit a*este o*a'ii 9pun*te de alegereK Ji le-a
des*ris *a momente in *are *onditiile 0a* posiila in*eperea
unei e"periente, iar apoi re'ultatele a*esteia se s*hima, prin
s*himarea *on*entrarii *onJtientei noastre - *redintele
noastre.
Din a*easta perspe*ti&e, data limita, 3043, pare sa
repre'inte un mare pun*t de alegere *osmi* - momentul din
sistemul gala*ti*, *and toti parametrii se potri&es*, pentru a ne
0i mai uJor s? alegem un nou mod in *are sa ne pri&im pe noi
inJine, in relatie *u a*est uni&ers - Ji un nou mod de a 0i.
PUNCTUL DE ALEGERE 2012: A ADUCE TOTUL LAOLALTA
A*um a&em in0ormatiile - dar /i limajul - *are ar putea
raspunde la intrearea noastra re0eritoare la semni0i*atia lui
34 de*emrie, 3043. De la )edele hinduse, &e*hi de opt mii de
ani Ji *a-
Gregg Braden
l e n d a r u i e & r e i e s * , & e * h i d e * i n * i m i i d e a n i , l a p r o 0 e t i i l e i n d i g e n e din Asia Ji din
*ontinentele ameri*ane, toate sugerea'a *a *e&a *u ade&?rat
important se &a intampla in timpurile pe *are le traim noi
a*um. Este important de remar*at *a toate a*este pro0etii
nu ne spun nimi* despre 0aptul *a insaJi lumea noastra se
&a s0arJi, in mod oligatoriu, la a*easta data. Ceea *e spun
ele este *a, la a*easta data, lumea - aJa *um am *unos*ut-o
pan
g
a*um - &a intra intr-o perioada de s*himare. !odul in
*are rea*tionam la a*easta s*himare &a hotari *um o &om
e"perimenta Ji *um ne &om trai &ietile, in urmatoarea
perioada din e"istenta noastra.
Ceea *e deoseeJte pro0etia mama, de predi*tiile
generale ale altor traditii, este *a are o data de s0arJit, *are
&a 0i in timpul &ietii noastre. >ltimul *i*lu al intangiilului
*alendar ma(aJ *orespunde *u o serie de e&enimente
tangiile, dintre *are unele se intampla deja in pre'ent. <ata
*e Jtim *u *ertitudine7 *
/0arJitul !arelui Ci*lu !a(aJ mar*hea'd o aliniere rard
a planetei noastre *u sistemul solar Ji *u *entrul
gala"iei - o aliniere *are &a mai a&ea lo* aia peste
alti 3F.000 de ani. a
Pe data de 40 martie, 300F, s-a in*heiat un *i*lu de
0urtuni solare Ji a in*eput un altul. /e pre'i*e *a &ar0ul
s$i &a 0i atins in 3043, *u o intensitate de E0-+0R
mai mare de*$ *ea a *i*lurilor anterioare. m
-amenii de Jtiint? sunt de a*eegi parere in pri&inta
*ampurilor magneti*e ale Pamantului, *are se slaes*
*u repe'i*iune, iar unii anuies* *a ne a0lam in stadiul
in*ipient al unei in&ersari a polilor. u
Corelatiile dintre *ampurile magneti*e ale Pamantului
Ji e"perienta umana sugerea'a *a e mai uJor pen*ru
noi sa a**eptdm s*himarea Ji sa ne adaptam la noi
idei, in lo*urile *u *ampuri de magnetism redus.
Pun*tul de alegere, 3043
I ) a l i d a r e a r e * e n t a a p r i n * i p i i l o r * u a n t i * e a r a t a * a m o d u l i n *are ne per*epem
lumea - *eea *e *redem despre e"perienta noastra, ne
in0luentea'a puterni* realitatea
Cunos*and a*este aspe*te, solstitiul din 34 de*emrie
3043 de&ine o mare des*hidere *osmi*a. /ansa pentru noi este
s? ene0i*iem de pe urma e"perientelor indi&iduale Ji
*ole*ti&e, din ultimii *in*i mii de ani de istorie, in timp *e
renuntdm la *redintele distru*ti&e *are au *reat oard Ji ne-au
limitat durata de &iatd, au *ondus la *on0li*tele *are ne-au
separat, au moti&at marile rd'oaie din istorie Ji au distrus
p?rti din lumea noastri A*eastd posiilitate e"ista doar atun*i
*and toti parametri de *are a&em ne&oie pentru o ast0el de
s*himare *on&erg spre o singura des*hidere de timp. Data
ultima, 3043, pare a 0i un ast0el de moment.
Da*d 64U pre'enta *ampurilor *u magnetism redus ne
instruieJte sa ne adaptdm la s*himare Ji sa a**eptam noi
e"perien*e, 63U pierderea s*utului magneti* al Pamantului
permite in0luenta dire*ta a *ampurilor de inalta energie,
*are, in mod normal, nu pot adu*e s*himarea Ji 6EU amele
se intampla in perioada de timp de 3F.000 de ani a alinierii
gala*ti*e, este *a Ji *um *osmosul a *onspirat sa re&erse
asupra noastr?, 0orta pe *are Jose Arguelles o numeJte 9ra'a
de sin*roni'areK gala*ti*a. Ce o*a'ie rara Ji i'araS !odel in
*are primim a*east? #ansa *onstituie alegerea pe *are o 0a-
*em in pre'ent.
#n 300+, Scientific $merican a puli*at o
editie spe*ial1, intitulata % rciscruce !entru
!laneta &iimeint, in *are era identi0i*at un
numar de s*enarii *are, dad raman neanali'ate,
au puterea de a pune *apat &ietii de pe Pamant,
aJa *um am ajuns s? o *unoaJtem in pre'ent.
<deea pre'entata era *a, pe langd 0aptul *a toate
s*enariile erau *atastro0ale, toate se intampl? in
pre'ent. Este limpede *a alegerile pe *are le-am
0a*ut - ra'oiul, epui'area de resurse, geno*idul,
au'ul de tehnologie Ji tehnologia a'ata pe
Gregg Braden
*omustiili 0osili - nu pot 0i sustinute timp de in*a
un mileniu. Pentru a s*hima
Pun*tul de alegere, 3043
m o d u l i n * a r e t r a i m , t r e u i e s a n e s * h i m a m m o d u l i n * a r e - n - dim. 0 asemenea
s*himare poate &eni doar dintr-o intelegere puterni*d
holisti*a, a *ine suntem not in uni&ers. Dintre multele lu*ruri
pe *are le repre'intl anul 3043, este posiil *a el sa o0ere o
des*hidere uni*d spre e"a*t o ast0el de sansa.
-are ne indreptam spre o perioadd de *atastro0a., spre o
mie de ani de pa*e - sau spre amele5 =imeni nu stie *u
siguranta. Chiar da*a *i*lurile solare /i in&ersarile magneti*e
sunt 0oarte reale si au a&ut lo*, *u siguranta, in tre*utul nostru,
nu s-au intamplat ni*iodata, *at timp pe planetd tralau *ase
miliarde i jumatate de oameni - )ii, 0ireste, nu *at majoritatea
a*elor oameni erau dependenti de tehnologia retelelor
energeti*e, de *omuni*atie, *omputere /i sateliti de
po'itionare gloala. Asa *um in*ertitudinea insoteste ori*e
nastere, pur i simplu nu stim *e semni0i*atie poate a&ea
nasterea noastra, in *adrul unei e"perien*e atat de uriase,
pentru &iata, tehnologia, emotiile *orpurile noastre.
Cu toate a*estea, stim *a oamenii din &e*hime au tre*ut
prin *i*luri similare - deli mai putin intense - unele *are este
posiil saK 0i a&ut lo* *hiar a*um 'e*e mii de ani. <n timp *e
traditiile ili*e si orale sugerea'd *a o asemenea perioada nu
este una oisnuit?, 0aptul *a oamenii au supra&ietuit si au
<nregistrat a*ele *i*luri ne spu-
ne *a asemenea e&enimente pot 0i depasite.
4E
=oile
des*operiri *are 0a* legatura intre 0i'i*a gandirii i
realitate ne spun si ele *eea *e simtim in pri&inta
e"perientei noastra are un e0e*t dire*t asupra a ceea ce
e"perimentdm de 0apt. <n *eea *e pri&este intalnirea noastra
*u anul 3043, se sugerea'a *a, da*d trdim o &iata in *are ne
*on*entram asupra tuturor lu*rurilor negati&e *are se pot in-
tampla, &om pierde e"perientele 0eri*ite - *ele *are *hiar e
posiil sa impiedi*e *a *eea *e este eau, sa se intample.
<n pre'ent, *and u intredm pe urmasii ma(asilor *e li s-a
intamplat stramosilor lor, ne spun po&estea generatiei de
pastr?tori ai timpului *are, intr-o 'i, si-au pardsit templele,
oser&atoarele
Pun*tul de alegere, 3043
p i r a m i d e l e , a u i n t r a t i n j u n g l e J i a u 9 d i s p a r u t K , p u r J i s i m p l u , i n t o r *andu-se in lo*ul de
unde au &enit. <ndi0erent de semni0i*atia pe *are ar putea-o
a&ea po&estea 0or pentru noi, este limpede *a ori*ine au 0ost,
la <n*eput, a*eJti ma(ai, la &remea a*eea ei tiau *e&a *e
noi aia in*epem sa intelegem, in &remurile noastre.
!esajul este *a se*retul 0or era mai mult de*at o repre'entare
pre*ise a timpului, pe o dale de plata. >ni*a parte din
intelep*iunea lor, pe *are nu au putut-o transmite prin mesajul
hierogli0i*, este e"a*t partea *are di un inteles s0argtului
a*estui *i*lu. A*easta suntem *hiar noi inJine Ji ideea dad,
putem a**epta 0aptul *a suntem o 0amilie in a*easta lume -
0oarte posiil, o parte dintr-o 0amilie mai mare din *osmos - dar
Ji *a perioada de 9gestatieK, despre *are Jose Argiielles spune
*a repre'intl e"perienta noastra in *adrul istoriei, s-a in*heiat.
Din a*east? perspe*ti&e, solstitiul din 34 de*emrie 3043
de-&ine o des*hidere importanta pentru ridi*area noastra
*ole*ti&a, spre potentialul nostru *el mai malt. >n ast0el de
moment este atat de rar, in*at ne preg2tim pentru el de peste
*in*i mil de ani Ji &or mai tre*e in*a doua'e*i Ji Jase de mii de
ani, <nainte *a a*eegi Jansa
apara din nou. Pe masura *e sursa noastra de lumina - soarele
nostru - se alinia'a per0e*t *u *entrul gala"iei, suntem
pregatiti sa primim *el mai mare dar dintre toate7 darul
ade&aratului nostru /ine5 /*ena este pregatita, alegerea ne
apagine, *osmosul ne Vteapta. -are, a&em intelep*iunea sa
unim Jtiinta, istoria, traditia Ji *redinta, *u mira*olul *are ne
aJteapta in 'i&a de 34 de*emrie, 30435
I In n n
5671 8 n
) SI(,!"AITATE I(
TIMP Peter Russell
e masura ce discutiile despre 2012 se reispiin)
//// desc tot mai mult, apar intrebeiri de &enul0
cum se accelerea"d e!olutia? 1e nasc teorii ca timpul se accelerea"ei )
cum e posibil aca ce!a? 2ste posibil ca starea noastra de a fi si planeta
se se schimbe cu ade!drat, pe ateit de repede pe cat su&erea"d uncle
dintre teoriile despre anul 2012? +n cele ce urmea"d, Peter 3ussell, re)
numitul autor al ceirtii De la stiinta, la Dumne'eu, rdspunde la
aceste intrebdri ci explicei ceea ce pre!ede el ca se !a inteimpla in
urmdtorii ani 0 in anul 2012$ 2l aplicei teoriile e!olutiei ci schimbdrii
timpului, pentru a en,plica ce se !a inteimpla cu tehnolo&ia, planeta ci
!ietile noastre, in perioada urmeitorilor "ece ani dupei aceea$
Ritmul &ietii se a**elerea'a mereu. Des*operirile
tehnologi*e se raspandes* in randul so*ietatii, in *ate&a ani,
mai degraa de*at in se*ole. Cal*ulele *are, in tre*ut, ar 0i 0ost
0d*ute in 'e*i de ani, a*um sunt a*ute in *ate&a minute.
Comuni*area *are era 0a*uta in luni de 'ile, a*um are lo* in
doar *ate&a se*unde. Aproape in 0ie*are domeniu al &ietii,
s*himarea se produ*e tot mai rapid.
ins?, a*easta a**elerare nu este limitata la timpurile
moderne. Desi arhite*tura agri*ultura medie&ale, de e"emplu,
au &ariat 0oarte putin de-a lungul unei perioade de o suta de
ani, s*himarile s-au petre*ut mult mai repede de*at in
&remurile preistori*e, *and uneltele au ramas nes*himate,
timp de mii de ani.
A*east? a**elerare nu este limitat? la omenire, *i e un
tipar *are e"ista <n*a de la <n*eputul &ietii pe P?mant. Primele
0orme de &iata simple au e&oluat a*um *ir*a patru miliarde de
ani. )iata mul-
0 singularitate in timp
t i * e l u l a r a a a p A r u t a * u m a p r o " i m a t i & u n m i l i a r d d e a n i G & e r t e r a tele *u sisteme
ner&oase *entrale - a*um *ate&a sute de milioane de ani.
!ami0erele au apArut *u 'e*i de milioane de ani in urmA.
Primii humanoi'i s-au ridi*at in pi*ioare pe a*easta planet$
a*um dou1 milioane de aniG #omo sapiens - *u *ate&a sute de
mii de ani in urmA. %imajul /i 0olosirea uneltelor au aplrut *u
*ate&a 'e*i de mii de ani in urmi Ci&ili'atia, tre*erea la orase
mid g mari, a in*eput *u *ate&a mii de ani in urmi Re&olutia
<ndustriall a in*eput a*um trei se*ole. <n s0arsit, re&olutia
modurilor de in0ormare este &e*he de doar *ate&a 'e*i de ani.
@ie*are pas su**esi& are lo* mai de&reme de*at *el dinainte.
DE CE SE ACCELEREA!A EOLUTIA?
!oti&ul a*estei a**eledri este *a 0ie*are nod de'&oltare
se sprijind pe umerii, *a sA spunem asa, a *eea *e a 0ost
inainte. >n un e"emplu este aparitia reprodu*erii se"uate,
*u un miliard jumdtate de ani in urma. @la la a*ea &reme,
*elulele se reprodu*eau prin di&i'iune, 0ie*are dintre noile
9suroriK 0iind *lona e"a*ta a originalului. Tdata *u
reprodu*erea se"uat$ doua *elule se uneau, imparteau din
in0ormatia 0or genetid si produ*eau &lAstare *are *ontineau o
*ominatie a genelor lor. =u a 0ost ne&oie de halite generatii,
pentru *a sA aparl o anumita di0erenta geneti*$ Di0erentele
se produ*eau a*um in 0ie*are generatie, a**elerand e&olutia
de o mie de ori.
>n e"emplu mai re*ent este tran'itia de la Era
<ndustriall, la Era <n0ormatiei. Cand a treuit sa produ*em
*omputere, nu a mai 0ost ne&oie sa rein&entAm 0ari*ile, sau
sistemele gloale de distriutie, intru*at toate 0useserd
doandite deja. A treuit doar sl le apli*Am in pro*esul de
produ*tie a *omputerelor. Ast0el, Re&olutia modurilor de
in0ormare s-a instalat mult mai repede.
A*est tipar este aranj at in asa 0el, in*at si *ontinue si in
&iitor - 0ie*are noua 0a'a ne*esitand o 0ra*tiune din timpul de
*are a a&ut
Peter Russell
n e & o i e 0 a ' a a n t e r i o a r l i n & i i t o r , n e p u t e m a s t e p t a * a a * e l a s i & o l u m de s*himari, pe
*are 4-am &d'ut in ultimii doua'e*i de ani, sa ala lo* in
de*ursul a doar *ati&a ani, i nu a *ate&a de*enii.
Prin urmare, este greu de pre'is *um &a arata lumea in
'e*e sau doua'e*i de ani. A*um doul sute de ani, nimeni nu a
pre'is *a &om a&ea tele0oane sau 0ilme - *u atat mai putin
tele0oane moile sau <nternet. Cu doar doua'e*i de ani in
urma, 0oarte putini dintre noi stiam *e este Porld Pide Pe-
ul, sau *at de mult a&ea sa ne s*hime &ietile. %a 0el, *ine stie
*e noi des*operiri sau de'&olt?ri ne &or trans0orma &ietile,
peste 'e*e ani5
ATI(,EEA SI(,!"AITATII
Asadar, unde du* Coate a*estea5 >nii oameni *onsiderd *a
ne indreptdm Care *eea *e se numeste 9singularitateK. A*esta
este termenul dat de matemati*ieni, pun*tului in *are o
e*uatie se destrama /i s? mai aia ori*e inteles 0olositor.
Regulile se s*hima. /e intampl? *e&a *u totul di0erit.
>n e"emplu simplu de singularitate are lo* atun*i and
in*er*am sa imp?rtim un numar la 'ero. Dad impartim la
numere tot mai mi*i, re'ultatele &or 0i numere tot mai mari. Dar
da*a imp artim un numar la 'ero, otinem un in0init, *are nu
repre'intai un numar in sensul *onsa*rat al *u&antului.
E*uatia s-a destr?mat.
Con*eptul Ca ar putea e"ista o singularitate si in
de'&oltarea umana a 0ost sugerat, pentru prima data, de
matemati*ianul )ernor )inge i apoi de *dtre altii, dintre *are
merits mentionat Ra( .ur'-
weil, in *artea sa 1in&ularity +s 4ear
5
$ A*estia a0irma *a, da*a
puterea operatiilor matemati*e *ontinua sa se dule'e la
0ie*are optspre'e*e luni - asa *um a 0a*ut-o in ultimii *in*i'e*i
de ani - atun*i, *and&a in anii 3030, &or e"ista *omputere *are
pot egala *apa*itatea *reierului omenes*. Din a*el pun*t, &a 0i
ne&oie de <n*a un mi* pas spre un *omputer *e poate depdsi
*reierul uman. Ast0el, nu &a mai
1in&ularitatea este aproape
Peter Russell

;<!P
a & e a n i * i u n r o s t s a p r o i e * t a m a l t e * o m p u t e r e , i n t r u * a t m g i n i l e ultra-inteligente &or
putea *rea *omputere mai une, mult mai rapid.
.e se !a had mpla apoi?, este o <ntreare important,.
>nii sustin *a oamenii &or 0i de&eni *e&a
9in&e*hitK, iar &or 0i a&angarda e&olutiei. Altii
*onsiders *a &a e"ista o *ontopire <ntre inteligenta
omului Ji *ea a mginilor - o posiilitate 0und
des*ar*area *ontinutului mintilor noastre, in
memoria *omputerelor. >ni*ul lu*ru pe *are it
putem pre'i*e *u siguranti este *a *eea *e se &a
intampla &a repre'enta o ruptura totals Eta de
tiparele tre*utului. E&olutia &a tre*e intr-un Pain
*omplet nou.
A
/ingularitate
@<G>RA 4 7 Curs as*endent1, *are se apropie de
singularitate.
Dar a*easta tran'itie - ori*at de majors ar 0i ea - nu &a 0i
<n*a o ade&arata singularitate, in sens matemati*. E&olutia - 0ie
ea a oamenilor, a mginilor sau a unei sinte'e a *elor *lod.
elemente - &a *ontinua intr-un ritm tot mai a**elerat. Perioadele
de timp &or *ontinua sa se mi*Jore'e, de la 'e*i de ani la doar
*ati&a ani, de la luni la doar *ate&a 'ile. <n *urand &or ajunge la
'ero. Apoi, rata s*himlrii &a de&eni in0inita. )om atinge o
ade&arata singularitate matemati*a.
>=DA ;<!P>%>< XER- Y4 3043
0 singularitate in timp
<deea *a omenirea se indreapta due un pun*t de
s*himare in0init de rapid, a 0ost e"plorata de ;eren*e
!*.enna, in *artea sa,
Peter Russell
T h e # n v i s i ' l e L a n d s c a ! e ( ) E l a d e ' & o l t a t o 0 u n * t i e m a t e m a t i * a 0 r a * tall, pe
*are a numit-o 9unda timpuluiK Ji *are parea sa,
se potri&eas*a *u ritmul general de intrare a
noutatii in lume. 69<ntrarea noutatiiK este un termen
in&entat de 0ilo'o0ul Al0red =orth Phitehead, pentru
a des*rie noile 0orme sau de'&oltari *are iau
naJtere.U A*easta unda a timpului nu este o linie
simple, *i una *u &ar0uri as*utite, *u minime Ji
ma"ime, *are *orespund *u minimele J4 ma"imele
ritmului de intrare a noutatii, de-a lungul istoriei.
Cea mai semni0i*ati&a trasatura a undei de timp a lui
!*.enna este a*eea *a 0orma sa se repeta, insa, la inter&ale
de timp tot mai s*urte. Cura arata o *reJtere a noutatii in
jurul anului +00 i.Ch., *and %ao ;se, Platon, Xoroastru, Buddha
Ji altii e"er*itau o mare in0luents asupra mileniului *e urma.
=atura repetiti&e a undei de timp a lui !*.enna arata *a
a*elaJi tipar are lo* la s0arJitul anilor 4CF0, *and totul s-a
int,amplat de F: de on mai repede. In anul 3040, tiparul se
repet? din nou, tot de F: de on mai repede, iar in 3043 -tot de
F: de on mai repede. Perioada de timp este redusa de la luni,
la saptamani Ji 'ile, indreptandu-se 0oarte rapid *atre 'ero -
un pun*t pe *are !*.enna 4-a numit 9>nda ;impului XeroK.
insa and &a 0i, mai e"a*t, a*ea data5 !*.enna a 0a*ut
e"perimente, *antand de-a lungul istoriei un tipar *are sa se
potri&eas*a. <n *ele din mina, a ales data de 33 de*emrie
3043, %a a*ea &reme, nu Jtia *a Ji *alendarul ma(aJ isi in*heia
*ei *in*i mii o suta doud'e*i Ji patru de ani, *u o 'i mai
de&reme. !*.enna insug nu era 0oarte ataJat de
semni0i*atia dateiG a rnarturisit *a ar 0i *urios *a, in 3043, sa
&ada *a ipote'ele sale despre noutatea in0inite se &or do&e-di
a 0i, intr-ade&ar, *ore*te. Din pa*ate, a murit in anul 3000.
<n *eea *e ma pri&eJte, nu sunt 0oarte preo*upat de *e
se &a intampla, sau nu se &a intampla, in realitate, la a*ea
data pre*ise de 34 de*emrie 3043. Este ade&arat *al
aproape 0ie*are predi*tie 0a-
* &eisa*ul invizi'il n1tr1
0 singularitate in timp
0 a * u t a & r e o d a t a , d e s p r e o a n u m i t a d a t a , n u s - a a d e & e r i t . / u n t m a i interesat sa a0lu unde
ne-ar putea du*e a*est tipar de a**eleratie Ji *are sunt
impli*atiile sale - 0ie Ca se intampla in 3043, sau in ori*e alt
moment.
SC"IM#AREA ARE LIMITE?
A.+a *um am e"plorat in *artea mea din 4CC3, The
+hite ,ole in Time 6repuli*ata *u titlul +akin -! in
Time.(, dad ritmul tot mai a**elerat al s*himarii *ontinua, nu
&om e&olua time de eoni in &iitor. Am putea sa ne &edem
intreaga e&olutie din &iitor - *at mai mult progres posiil -
*omprimata intr-o perioada de timp 0oarte s*urta. <n doar
*ate&a generatii - poate *hiar in timpul &ietii noastre - am
putea ajunge la 0inalul *alatoriei noastre de e&olutie.
/aturatie
)
Crestere in*etinitZ [
Crestere a**elerate [
@<G>@<A 37 -dath *e 0ie*are *restere atinge un punt de
saturatie, ritmul
sett in*etineste si se staili'ea'e.
SATURATIE
Adesea, se pledea'a in 0a&oarea 0aptului *a a*est lu*ru
nu se &a intampla, deoare*e ritmul s*himarii are unele
limite. -ri*e
/aura al's din tim!, Sd to trezecti in tim! n.tr.
Peter Russell
de'&oltare &a atinge, in *ele din urma, un pla0on, *are nu &a
a&ea *a re'ultat o *ura tot mai inalta, *i una *are se indoaie in
0orma de 9/K.
CreJterea populatiei este un e"emplu un. De mii de ani,
populatia umanl a *res*ut din *e in *e mai rapid. A*um o mie
de ani, populatia mondiala ajunsese la un numar de *ir*a trei
sute 'e*e milioane de oameni. A*est numar s-a dulat in anii
4F00. <n 4B00, se apropia de un miliard, iar perioada in *are
numarul s-a dulat, s-a redus la o suta *in*i'e*i de ani. Prin
4CF0, se ajunsese la o *i0ra de patru miliarde, *u o perioada de
dulare de doar trei'e*i de ani. De atun*i insa, *reJterea
populatiei a in*etinitG linia a in*eput sal se indoaie in jos. Da*a
tendintele a*tuale *ontinua, proail *a populatia umana se &a
staili'a unde&a intre 'e*e Ji douaspre'e*e miliarde.
%inii similare in 0orma de 9/K pot 0i gasite in aproape
0ie*are domeniu de de'&oltare. De e"emplu, produ*tia de
lo*omoti&e *u auri a *res*ut rapid in timpul primului se*ol al
re&olutiei industriale, apoi s-a redus la mijlo*ul se*olului al OO-
lea, *and a in*eput s? domine tehnologia a'ata pe motor
diesel *u *omustie interns Ji pe ele*tri*itate. /au, sa ne
gandim la *reJterea *one"iunilor inter-net de mare &ite'a, in
/tatele >nite. Rata noilor *one"iuni a *res*ut rapid in primii ani
ai a*estui se*ol, iar in 300+, peste o jumatate din totalul de
lo*uinte detinea o *one"iune de mare &ite'a. A*um, in-tru*$ ne
a0lam aproape de pun*tul de saturatie, rata de *reJtere a
noilor *one"iuni a in*etinit.
Cu toate a*estea, atun*i *and &orim despre o
a**elerare a ratei generale de s*himare, nu &orim despre
ori*e *ura 9/K, *i despre rata la *are *urele 9/K su**esi&e se
aduna /i se aJea'a una peste alta. CreJterea populatiei a
a&ut ne&oie de mii de ani pentru a3i atinge pun*tul *riti*.
Re&olutia industriall a durat dons sute de aniG *one"iunile
<nternet de mare &ite'a s-au produs in mai putin de 'e*e ani.
De*i, intrearea nu este da*a o anumit1 *re+tere *ontinua sa
se de'&olte la nes0arJit, *i dad, e"ists o limits pentru
0 singularitate in timp
a * e a s t a r i t m d e i n t r a r e a n o u t a t i i - o r i u n d e s - a r i n t a m p l a a * e s t l u *ru, la un moment
dat.
@<G>RA E7 Cure ,/T
su**esi&e se produ*
mai
repede, ase'andu-se
una
peste alta. Asa arata
totalul de *ure
=
/T,
*are
<=;E%<GE=;A A@%A;A <= E)-%>;<E
>nul dintre tiparele re*urente, *are stau la a'a e&olutlei,
este *omple"itatea tot mai mare a pro*es$ii in0ormatiei.
Codul
AD= este o and, de in0ormatii, *onstruit1 in rastimp de eoni.
Re-
produ*erea se"uata a repre'entat un progres in e&olutia
pro*esarii
de in0ormatie. %a 0el a 0ost Ji de'&oltarea simturilor - iar, mai
apoi,
a sistemului ner&os *entral. Aparitia 0iintelor umane a adus o
alta
de'&oltare majors in pro*esarea in0ormatiilor - limajul
simoli*
- permitandu-ne sa 0a*em s*him de ganduri Ji e"periente.
De-a
lungul anilor, reali'arile oamenilor in domeniul tehnologiei
modu-
rilor de in0ormare - s*rierea, tiparul, tele0onia, radioul,
tele&i'iu-
nea, *omputerele Ji <nternetul - ne-au mdrit, in mod *onstant,
*a-
pa*itatea de a aduna, pro*esa, organi'a Ji intreuinta
Peter Russell
in0ormatia.
-rgani'area Ji intreuintarea in0ormatiilor repre'inta esen-
ta inteligentei. De oi*ei, ne gandim *a inteligenta apartine, in
prin-
*ipal, oamenilor - Ji, uneori, altor animale. <nsd inteligenta, in
sen-
sul sau *el mai larg, a e&oluat de miliarde de ani. Ceea *e se
intam-
pia in pre'ent, *u propria re&olutie a modurilor de in0ormare,
nu
0 singularitate in timp
e s t e d e * $ u l t i m a 0 a ' a a u n u i p r o * e s * a r e a < n * e p u t o d a t a * u n a J t e rea uni&ersului.
AJadar, intrearea dad e"ists limite pentru &ite'a *u *are
se produ*e e&olutia nu pri&eJte limitele ori*arei 0a'e
parti*ulare de e&olutieG intrearea este dad e"ists o limits
pentru ritmul de e&olutie a inteligentei, ori*e 0orma ar lua ea.
Din the pot &edea eu, nu e"ists ni*iuna.
D<=C-%- DE ERA <=@-R!A;<E<
De'&oltarea tehnologiilor legate de in0ormatii, *reate
de om, ne poarta *u repe'i*iune spre un timp *and tot *e
inseamna *unoaJ- tere umana &a putea 0i a**esat pe lo*, de
ori*e om de pe planet1, din ori*e lo*. A*esta &a 0i un *reier
gloal, *omplet 0un*tional, in *are tehnologiile legate de
in0ormatii, pre*um tele&i'iunea, tele0onul Ji Porld Pide Pe-
ul, &or 0i integrate in totalitate. Arhi&ele audio &ideo mondiale
&or putea 0i a**esate la 0el de uJor pre*um sunt a**esate, in
pre'ent, te"tul Ji imaginile. !otoarele de dutare &or in&ata din
intera*tiunile 0or *u oamenii, de&enind tot mai so0isti*ate in
rea*tii. )om 0i legati intre noi, printr-o minte gloala a0lata in
de'&oltare.
<n a*el moment, rata de *reJtere a *unoaJterii umane iJi
&a atinge propriul ma"im. /i ea &a in*epe sa se trans0orme
intr-o *urs 9/K. <nsa *unoaJterea nu repre'inta pun*tul 0inal
din e&olutia inteligentei. !ulti au indi*at o ierarhie a datelor,
in0ormatiilor, *unoaJterii Ji intelep*iunii. <n0ormatiile pot 0i
de0inite *a 0iind tiparele e"trase din datele neprelu*rate.
CunoaJterea repre'inta generali'area in0ormatiilor la alte
situatii. <ntelep*iunea de*ide *um este 0olosita a*ea
*unoaJtere. Ea presupune dis*ernamant Ji e&aluare. -are
a*easta de*i'ie este luata spre ine, sau spre du5 )a ajuta, sau
&a impiedi*a unastarea noastra din &iitor5
<n pre'ent, omeni0ea de0ine enorm de mult1 *uno:tere,
dar <n*a 0oarte putinal intelep*iune. @ara a ne de'&olta
intelep*iunea, este 0oarte putin proail sa putem e&ita
*atastro0a. Dupa *um a in-
Peter Russell
d i * a t , i n m o d r e p e t a t , i n & e n t a t o r u l J i 0 i l o ' o 0 u l B u * $ r n i n s t e r @ u l l e r , ne
g
ram in 0ata
ultimului e"amen al e&olutiei. -are spe*ia umana detine, tot
*e are ne&oie pentru a supra&ietui5 Putem sa ne tre'im
su0i*ient de mult, pentru a ne putea 0olosi puterile
e"traordinare, spre inele tuturor Ji a multor alte generatii
&iitoare5
) SPE'IE TEA-A PE .!MATATE
%imajul simoli* a dus la o alt1 etapa importanta din
intelegerea umana. Am 0olosit limajul nu doar pentru a
*omuni*a intre noi, dar Ji in interiorul propriei minti - /i anume,
gandirea &erala. Cu a*easta *apa*itate, puteam re0le*ta
asupra propriilor e"perien*e
ne puteam plani0i*a &iitorul. <n plus, puteam re0le*ta asupra
0aptului *a suntan *onJtienti. Am de&enit *onJtienti de
*onJtiinta in sine. Am in*eput sa ne tre'im spre propriile lumi
l?untri*e.
<n pre'ent, insa, suntem doar pe jumatate treji, in *eea
*e pri&eJte *ine Ji *e suntem noi *u ade&arat. ConJtienti'area
propriului sine a adus *u ea un sentiment al 9eu-luiK indi&idual,
*are oser&a lumea Ji ne initia'd a*tiunile. Dar *e anume este
a*est sine5 E"istenta lui pare a 0i un lu*ru e&ident, insa, dupa
*um au des*operit multi oameni, este greu de de0init sau de
gasit.
Atun*i *and suntem intreati7 cine ecti0,
majoritatea dintre noi &om raspunde, enumerand di&ersele
lu*ruri *u *are ne identi0i*am - numele nostru, *redintele,
o*upatia, edu*atia, rolurile, genul, po'itia so*ial1, personalitatea,
preo*uparile. Doandim un simt al identitatii din *eea *e a&em
sau 0a*em in lume, din istoria Ji *ir*umstantele &ietii noastre.
<ns? ori*e ast0el de identitate doandita este *onditionata Ji,
de*i, mereu &ulneraill. Ea se a0la, in mod *ontinuu, la
dis*retia imprejurarilor Ji, in s*urt timp, des*operim ne&oia de
a ne apara, sau de a ne rea0irma 0ragilul respe*t de sine.
Programarea noastra de a'a, *reata sa ne asigure
supra&ietuirea 0i'i*a, este u'urpata de *atre supra&ietuirea
noastra psihologi*d, *eea *e du*e la multe *omportamente
inutile Ji, adeseori, dis0un*tionale.
0 singularitate in timp
< n p l u s , s u n t e m d o a r p e j u m a t a t e t r e j i , a t u n * i * a n d e & o r a despre ne&oile
noastre mai pro0unde Ji despre *um s? le otinem. Ce mai
multi dintre noi am &rea sa e&itam durerea Ji su0erinta Ji sa
gasim mai mult1 pa*e Ji 0eri*ire, insa *redem d modul in *are
ne simtim in interior depinde de *ir*umstantele din e"terior. <n
unele *a'uri, a*est lu*ru este ade&arat - de e"emplu, dad
su0erim din *au'a 0aptului *a ne este 0rig sau 0oame. <n lumea
moderna, *ei mai multi dintre noi putem s? ne indeplinim
0oarte uJor a*este ne&oi. De oi*ei, ajunge s? apasam pe un
uton sau sa 0a*em o &i'ita la maga'in. Dar 0olosim a*eeaJi
gandire /i in *eea *e pri&eJte toate *elelalte lu*ruri din &iata.
Credem *a dad am putea otine su0i*ient din lu*rurile sau
e"perientele 9potri&iteK, am 0i, in s0?rJit,
A*easta este ra*la*ina la*omiei umane, dragostea noastra de
ani, ne&oia noastra de a *ontrola lu*rurile 6Ji pe a:i oameniU
/i repre'inta *au'a unei une parti din 0ri*a Ji an"ietatea
noastraG ne 0a*em griji, intreandu-ne da*d lu*rurile &or 0i aJa
*um *redem *a ar treUiui sa 0ie. A*est mod de gandire sta., la
a'a multor moduri in *are ne maltratam Ji, adesea, ne
au'am *asa planetard.
Cri'a gloala *u *are ne *on0runtam a*um este, in
esenta sa, o *ri'a de *ontiinta - o *ri'a nas*uta din 0aptul *a
a&em puteri tehnologi*e e"traordinare, dar ramanem <n*a
treji doar pe jumatate.
;reuie sa ne tre'im Ji sa *onJtienti'am *ine suntem Ji
*e &rem *u ade&arat.
PR-@E;< A< i=;E%EPC<>=<<
De-a lungul istoriei omenirii, au e"istat persoane *are
pareau a se 0i tre'it pe deplin. A*eJtia sunt *ei iluminati -
misti*ii, &i'ionarii, s0intii, inteleptii rishi, roshi
L
Ji lamagi, *are,
intr-un 0el sau
L os/i in japone'a, "aos/i in *hine'1, is/i in
sans*ritd, este un titlu onori0i* japone', 0olosit in udismul Xen,
*are inseamn?, literalmente, 9pro0esor ltr2nK, sau 9maestru
dtranK Ji denot2 o persoand *are este *ondu*atorul spiritual
al unei *omunititi Xen. n.tr.
0 singularitate in timp
a l t u l , a u d e s * o p e r i t i n i n t e r i o r u l 0 o r a d e & a r a t a n a t u r a a * o n g i i n t e i . Deg des*operirile 0or
au 0ost e"primate in moduri di0erite, in 0un*tie de perspe*ti&a
dominants asupra &ietii, din &remurile lor, mesajul esential
ramane e"trem de *onse*&ent. Aldous #u"le( a numit a*est
lu*ru 90ilo'o0ia peren?K - intelep*iunea eternl, *are a 0ost re-
des*operit1, iarag Ji iardg, de-a lungul erelor.
Cei iluminati au inteles natura ilu'orie a *on*eptului
unui sine indi&idual. Atun*i *and ne e"aminam e"perientele
*u atentie, *u0undandu-ne adan* in natura a *eea *e numim
9euK, des*operim
*a a*olo nu e"ists nimi*
L
- adi*a, ni*iun lucru$ A*est sentiment
al st?rii lui 9euK - pe *are it *unoatem *u totii at$ de ine /i
*are ne-a insotit pe par*ursul intregii &ieti - este doar
sentimentul nostru *a e"istam. Este *ongienta de sine - at$
de 0amiliard Ji, totui, *omplet intangiila. Prin urmare, nu
poate 0i 9*unos*utK, in sensul oiJ- nuit al *u&antului. intru*at
nu intelegem a*est lu*ru, *autam sa-i dam a*estui sentiment
de sine o 0orma, *e&a material. <l imra*am in di&erse
&eJminte psihologi*e - toate lu*rurile *are *redem *a suntem,
sau *are am &rea sa *redem *a suntem. A*est lu*ru este in-
&ersul po&etii *u imparatul *are nu are haine pe el. -data *u
ade&$ata *ongienta de sine, persoana des*operd *a
e"ists multe haine, dar *a in ele nu se a0la ni*iun imparat.
Cei tre'iti inteleg Ji *a natura esentiala a mintii -
netulurata de griji Ji para&rageli - este o pro0unda senin$ate,
u*urie /i iuire. @ara a re*unoate a*est lu*ru, majoritatea
dintre noi ageptam *a lumea din jurul nostru sa ne o0ere pa*e
Ji 0eri*ire. Dar, in po0ida a tot *e in*ear*a sa ne *on&inga
industriile de mar$eting de puli*itate, lu*rurile i
e&enimentele nu adu* 0eri*irea. Dimpotri&a, min-tile noastre
sunt atat de pline de planuri, intrigi Ji griji *lad &om primi
sau nu *eea *e *redem noi *a ne &a 0a*e 0eri*iti, in*at rareori
trdim pa*ea Ji seninatatea pe *are le a&em in interiorul
nostru.
L jo* de *u&inte - nothin 1 nimi*G no thin 1 ni*iun lu*ru. n. tr.
0 singularitate in timp
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM l,eter RussellMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
A t u n * i * a n d n e t r e ' i m n e * o n - e n t i ' a m a d e & a r a t a n a t u r d , suntem elierati de
dependenta 0ats de lumea e"terioard, at$ in *eea *e pri&eJte
sentimentul de respe*t de sine, *at starea interioard de ine.
De&enim lieri sa a*tion,am *u mai multa inteligenta Ji
*ompasiune, o*upandu-ne de ne&oile situatiei date, mai
degraa de*$ de ne&oile ego-ului. Putem a**esa
intelep*iunea *e 'a*e adan* in not toti. A*esta repre'inta
urmatorul pas in e&olutia inteligentei7 tre*erea de la
a*umularea de *uno-nte, la de'&oltarea intelep*iunii.
INCEPUTUL UNEI ERE A INTELEPCIUNII
Deoare*e 0ie*are noua 0a'A de e&olutie a inteligentei are
lo* intr-o 0ra*tiune de timp a 0a'ei anterioare, putem sa ne
aJteptam *a in*eputul unei Ere a tntelep*iunii sa apara in
*ati&a ani, mai degraa de*$ in *ate&a 'e*i de ani Ji se &a
ae'a pe umerii Erei <n0ormatiei. =i*iodata pan
g
a*um nu am
putut a**esa atat de multa in*e lep*iune spiritualA. A*um un
se*ol, uni*a traditie spirituala dispo-
pentru majoritatea oamenilor era *ea *are apartinea
propriei *ulturi. !ai mult, *u rare e"*eptii, ei nu a&eau
a&antajul de a in&ata de la o 0iinta *u ade&arat iluminata <n
pre'ent, putem a**esa in&ataturile din multe traditii i *ulturi
di0erite, putem des*operi ade&arurile pe *are le au in *omun Ji
putem tradu*e 0ilo'o0ia perenal, in lima Ji termenii &remurilor
de a*um. Apare *e&a *omplet nou7 o singura in&atatura
spirituala, *are repre'inta o ra0inare a traditiilor de
intelep*iune ale lumii. A*easta se intrepatrunde Ji este
raspandita la ni&el mondial, prin intermediul a numeroase
moduri de in0ormare7 *Arti, *asete, pagini we, 0orumuri
online
transmisiuni pe <nternet.
<n a*elaJi timp, un numar tot mai mare de
oameni in*ep sa se tre'easd *omplet Ji sa do&edes*
a 0i in&atatori e"*elenti. !ulti dintre ei 0oloses*
<nternetul pentru a-si impartaJi intelep*iuilea i
pentru a-i ajuta Ji pe altii sa se tre'eas*a.
in&ataturile despre pra*ti*ile *are ajuta la tre'ire se
gases* deja pe <nternet Ji ar putea de&eni
0 singularitate in timp
m u l t m a i s o 0 i s t i * a t e . / - a r p u t e a * h i a r * a d a r s h a n - t r a n s 0 e r u l d i r e * t de *onJtiinta
superioara, din in&atatura indiana - sa 0ie transmis prin
intermediul <nternetului.
TI9P
(I*:;A 7< @lasu*iri su**esi&e ale spiralei inteligentei a0late
in e&olutie.
De *ele mai multe ori, tre'irea este un e&eniment
neaJteptat.
De indata *e persoana e pregatita - *and s-au pus deja a'ele
ne*e-
sare, iar *ir*umstantele sunt propi*e - modi0i*area poate
a&ea lo*
aproape instantaneu. Este posiil *a *er*etarile despre
*orelatiile
neurologi*e ale tre'irii spirituale sa ne *ondu*l spre metode de
pro-
mo&are dire*ts a pro*esului. E"ists proailitatea s? apara
alte des-
*operiri sau e&olutii nepre&a'ute, *are sa ne ajute s? ne
elieram
mintile. -ri*are ar 0i ele, *u *at in&atim mai mult *um s?
0a*ilitam o
modi0i*are de *onJtiinta, *u atat a*easta se &a produ*e mai
repede.
Pe masura *e a*esta de&ine un 0enomen larg a**eptat,
oame-
nii &or intera*tiona *u lumea in moduri mai intelepte, mai
pline de
*ompasiune. ;otuJi, &or mai 0i pr*leme. <n*al'irea gloala nu
&a
in*eta dintr-o dataG poluarea nu &a dispareaG spe*iile *are au
dispa-
rut nu se &or intoar*e din senin. Pe de alts parte, am putea
a&ea la
0 singularitate in timp
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMPeter RussellMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
d i s p o ' i t i e n o t t e h n o l o g i i , * a r e n e - a r p u t e a a j u t a s a r e ' o l & i t n p r o lemele pe *are le-am
*reat. =u putem de*dt s? anuim in *e moduri se &a e"prima
a*easta unire intre tehnologia a&ansata Ji *ontiinta
superioar1. =u am mai tre*ut prin aJa *e&a, pan
g
a*um.
DINCOLO DE iNTELEPCIUNE
Ar putea a*esta sd 0ie pun*tul 0inal al e&olutiei
noastre5 /au &a urma o alt? *urs a spiralei5
!ulte dintre traditiile misti*e ale lumii sustin *?
elierarea mintii de atgamentele sale repre'ina doar primul
pas al tre'irii lAuntri*e. Din*olo de a*esta, se a0ld mai multe
e"perien*e uni&ersale ale mintii Ji perspe*ti&e 0undamental
di0erite asupra
!arii initiati sustin *a lumea materiei nu este reald i *a
spatiul Ji timpul nu repre'intii realitatea suprem-. Este
interesant 0aptul a*easta perspe*ti&d este in *on*ordanta *u
*er*etarile moderne ale 0i'i*ii, legate de natura realitatii
0i'i*e. -ri de ate on in*er*-m sd de0inim esenta materiei,
a*easta ne s*api Pare CA nimi* nu e"ists - adi*2, nimi* din
*eea *e inseamnd sustant? materiald. =i*i spatiul Ji ni*i timpul
nu sunt asolute, a$a *um am *onsiderat odinioar1. Ele 0a*
parte dintr-o realitate 0undamentals - *ontinuum-ul spatiu-
timp.
Poate *a a*ei initiati au des*operit deja natura suprema
a realitatii - nu prin *er*etarea mai pro0unda a 0ormelor sale
e"terioare, *i printr-o e"plorare pro0tmdd a spatiului launtri*.
Dad este
destinul nostru *ole*ti& poate 0i *hiar a*easta elierare
de ilu'ia materiei - de ilu'ia *a e"istah in spatiu Ji timp.
#aideti s? nu ne pripim s? elhninAm a*easta posiilitate,
doar din *ould *a se a0l1 atat de departe de realitatea
noastrd *u-
renti Dad i-ati 0i spus lui !o'art *a, in &iitor, oamenii &or
a&ea
niJte *utiute de marimea unei monede, *on0e*tionate dints-
un 0el
de material straniu, *are nu e ni*i lemn, ni*i metal, din
*are ies
60oul 0ire *are, atun*i *and sunt puse in ure*hi, le permit
a*estora
audd *ompo'itiile, la 0el de *lar *a Ji atun*i and s-ar a0la
intr-o
i n * a p e r e * u o o r * h e s t r a , & - a r 0 i * r e ' u t 5 D i n * o n t r a , p r o a i l * a a r 0 i *onsiderat *a sunteti
neuni.
P>=C;>% -!EGA
>na dintre persoanele *are a *re'ut *a destinul nostru
este, intr-ade&dr, tre'irea spirituals *ole*ti&a a 0ost preotul
paleontologul 0ran*e', Pierre ;eilhard de Chardin. E"plorand
tendintele e&oluti&e *ltre o *omple"itate, o *one*ti&itate i o
*ontiinta tot mai mari, el a a0irmat *a omenirea se
indreapta ate un 9Punt -megaK - *apatul Ji s*opul 0inal al
e&olutiei. El era de parere el uni&ersul a tre*ut prin *ate&a
stadii prin*ipale de e&olutie, in*epand *u *eea *e el numea
9*osmogene'aK - naJterea *osmos0erei, a uni&ersului.
>rmatorul stadiu a 0ost 9geogene'aK - naJterea Pamantului
6a geos0ereiUG dupa a*esta a 0ost 9iogene'aK - naJterea
&ietii 6a ios0ereiU. 6Udata *u 0iintele umane, a aparut
9noogene'aK sau 9noos0eraK - s0era gandirii. El a pre'is *a
ultima etapa, *ea *are du*e *atre Pun*tul -mega, este
9Christogene'aK. A*easta &a 0i naJ- terea *onJtiintei Christi*e,
nu la ni&el indi&idual, *i la ni&el *ole*ti& - naJterea spiritual?
a omenirii, *a un intreg.
;eilhard de Chardin *redea *a Pun*tul -mega &a a&ea lo*
in &iitor, peste mii de ani. Ca multi altii, nu a luat in *onsiderare
impli*atiile s*himarii *are se did, intr-o *ontinua a**elerare.
<n ulthnii ani ai &ietii sale, el a s*ris despre impa*tul radioului
Ji tele&i'iunii, *are &a adu*e omenirea la un lo*. ;ehnologii *a
a*estea, a spus el, adu* Pun*tul -mega mult mai aproape.
Chiar inainte de moartea sa, in*epuserd s? 0ie de'&oltate
primele *omputere. Per*epand potentialul a*estei noi
tehnologii, el a pre'is ea ea &a adu*e Pun*tul -mega Ji mai
aproape de noi. Da*a ar 0i trait sa &ada aparitia <nternetului,
proail *a Ji-ar 0i dat seama *a, intr-ade&ar, Pun*tul
-mega ar put\a &eni mult mai *urand.
0 singularitate in timp
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMPeter Russell
ESE' /A> P),ES*
Atun*i and pri&im la *eea *e se int2mpla in pre'ent, in
lume, este uJor de inteles de *e am putea lua in deradere
to*mai ideea unui progres spiritual, la ni&el *ole*ti&. /tirile
din 0ie*are 'i ar putea 0oarte ine s? ne 0ad sa *redem *a ne
indreptdm mai *ur2nd *are un eJe*, de*$ ate un progres.
A*easta este, intr-ade&?r, o posiilitate *are se poate
ade&eri. =u dores* s? suestime' situatia stringenti in *are se
a0l? lumea. Dad nu &om 0a*e unele s*him$i radi*ale, este
sigur *a ne &om indrepta inspre un de'astru sau altul. Dar eu
*red *a este posiilA Ji o s*himare po'iti&i Dad putem
de'&olta intelep*iunea de *are a&em ne&oie pentru a ne *roi
un drum sigur prin a*este &remuri turulente, potentialele sunt
uimitoare Ji in*rediil de &aste. #aideti sa ne unim inimile Ji
mintile, pentru a do&edi *a putem tre*e ultimul e"amen de
e&olutie al lui Bu*$minster @uller i *? putem de&eni o spe*ie
*u ade&Arat magni0id.
%a urma urmei, not suntem ultima noastri speranti.
nnn
PRIMA PARTE
C$%&'($r)% *$+$, ,i -./*.0i1i)'&$ *$+$0
)I,I(I"E E0E"ATIEI 2012
2ohn Ma*or 2enkins
alendarul ma3a4 re!rezintd sursa datei
de
sfarfit, 5%65, iar2ohn Ma*or2enkins este
unul
dintre cei mai renumiti cercetdtori
inde!endenti, care
ci"a !etrecut intreaa carierd studiind
cosmoloia ma"
3ai ci semnificatia ei) Du!d ce a cercetat
conotatiile mi"
toloice ci s!irituale ale monumentelor
de la #za!a " un
vechi sit ma3a4 " el ne dezveiluie ce au
!rezis ma3a4ii
!entru anul 5%65) #n urmdtorul eseu,
2ohn ince!e cu o
!rezentare7 8Calendarul ma3a4 !entru
#nce!dtori()
Du!d ce rds!unde la #ntre'drile esentiale
des!re filozo"
fia ma3a96, el it indrumd !e cititor s!re
o investiare
mai !rofundd a invaiturilor s!irituale ale
anului 5%65)
Cand ma gandes* la momentul in *are mi-a 0ost
pre'entata notiunea de 3043, imi amintes* de dupa-amia'a
unei 'ile *alde de &atL de pe &remea *and a&eam doispre'e*e
ani. Am purtat o *on&ersatie *u prietenul meu din *opilarie, Joe,
*are mi-a pre&estit *ariera - impli*area mea pro0unda, *a
adult, in *osmologia, es*atologia ma(LK si data de s0arsit,
3043.
Joe mi-a aratat o *arte pe *are o *itea tatal sau, despre
indienii din !e"i*. A*estia au 0ost astronomi /i a&eau un
*alendar *are se in*heia in anul 3043. 93: de*emrie 3044K, a
spus Joe, iar a*ea data a rasunat in mintea mea, *a un mister
*are astepta sa 0ie elu*idat.
Am re0le*tat asupra lui. Ce !utea sd insemne0
$vea tim!ul sd se
John !ajor Jen$ins
o p r e a s c a , p u r , c i s i m p l u ? 6 a r e , l u m e a u r m a s i t s a r d i n a e r ? # i n d *urios, m-am uitat la *arte, la
*operta ei groasa, de un alastru in*his, prd0uit. =u am
retinut numele autorului sau titlul *omplet, insa 'e*e ani mai
tar'iu, and am des*operit *artea lui @ran$ Pa-
ters, Mexico Mysti7ue
5
, am a&ut sentimentul puterni* *a o
re*unos*. Da, a*eea era. 6<n *artea lui, Paters a 0olosit un *al*ul
eronat Ji, ast0el, a a0irmat *a data de s0arJit &a 0i 3:
de*emrie 3044, *and, de 0apt, este 34 de*emrie 3043.U
Din a*ea 'i petre*uta alaturi de Joe s-a nds*ut un lant de
Q- dud, iar *e&a 0usese de*lawt in de'&oltarea mea *ogniti&e.
=otiunea de 90ilo'o0ieK 0usese plantata - tdramul ideilor Ji al
gandirii *ornple"e, al &e*hilor *ulturi, al istoriei i timpului
stra&e*hi. /i da, a 0ost plantat Ji un gand-samanta spe*ial - *al,
in timpul &ietii mele, un *alendar al indienilor din !e"i* a&ea
sa se in*heie.
EC"II CITITORI IN STELE, MA2AI
Pentru a ajunge la rada*ina semni0i*atiei anului 3043,
este important sa-i intelegem pe ma(asi Ji *alendarul lor.
Pastratorii 'ilelor se ur*au in altarele 0or din &ar0ul muntilor si
urmareau tre*erea sa*ra a 'ilelor. Dar 0a*eau mai mult de*at
sa numere 'ilele. Ei erau, de asemenea, *ititori in stele,
*osmologi, 0ilo'o0i i Jamani. <n *alitate de Jamani,
intera*tionau *u numeroase dimensiuni, pentru a des*operi
se*rete as*unse, pentru a a**esa puteri &inde*atoare si a
&edea din*olo de &alul aparentelor lumeJti. Cand e&aluam
geniul ma(aJilor din &e*hime, treuie sa luam in *onsiderare
a*est taram misti* al aspiratiei umane, *are, in timpurile
noastre, este adesea greJit inteles respins *a 0iind primiti&, on
legat de superstitii. Asemenea altor so*ietati din %umea =oua,
ma(aJii pra*ti*au amanismul &i'ionar, *a o pre*onditie
pentru 0ormularea unor
5 Misticul 9"=ic1 n1tr 1
John !ajor Jen$ins
pro0unde *osmologii /i in&ataturi meta0i'i*e. <n randul
ma(aJilor N(i*he, Jamanii &i'ionari erau numiti ni8 9a8'inel ) *ei
*are *ontempla *entrul *osmi*. Potri&it lor, *entrul timpului Ji
spatiului &a 0i re&elat, atun*i *]nd !arele Ci*lu din *alendar
&a lua s0arJit - in 34 de*emrie 3043.
Cum putem intelege pro0unda Ji *ompli*ata moJtenire
@asata de &e*hii *ititori in stele, ma(aJi5 Aordarea pe *are o
sustin eu, pentru intelegerea anului 3043 Ji a *alendarului
ma(aJ, este e&identa, dar rareori puss in pra*ti*a7 sa ne
a'am intelegerea pe do*umentele ma(aJe autenti*e, *are au
legatura *u *alendarul 3043 Ji *u do*trina Epo*ii !ondiale8 Era
unei religii mondiale, *are aste atat de intim legata de anul
3043. A*este do*umente sunt7 !itul !a(aJ al
Creatiei :Popol ;uh<, jo*ul misterios *u mingea,
L
*are este
esential in !itul Creatiei, Ji monumentele s*ulptate din *adrul
prin*ipalului sit *eremonial din *ultura ma(L timpurie, unde s-a
in&entat *alendarul *are se in*heie in 3043 - un sit numit
<'apa.
Prin e"aminarea a*estor traditii de a'd, putem
re*onstrui Ji rein&ia re&elatia 3043 originald. ;oate traditiile
religioase <n*ep *u o preluarei pura de in0ormatii, sau
re&elatie, de la sursa trans*endentala a tot *e inseamna
intelep*iune. Din Late, re&elatia inipaid este mereu
distorsionata sau diluata, de-a lungul se*olelor *are au
urmat. !iJdrile se 0ragmentea'd, 0a*tiunile intr? in *ompetitie
Ji *oruptia in*epe sa se in0iltre'e, iar re&elatiile spirituale,
rids-*ute din e"perienta misti*a dire*ts, sunt *odi0i*ate in
dogme religioase, *are au s*opul de a *ontrola a**esul la
ade&arul spiritual. Puterea lumeas*l as*unde Ji ea esenta
pro0unda a re&elatiilor. =u ar
L <n Ameri*a *entral1, jo*ul *u mingea era un sport
aso*iat unor ritualuri, *are este ju*at in *ontinuare, su di0erite
0orme, de trei mii de ani in*oa*e. El presupune anumite
ritualuri, *are adesea merg ^Ana la sa*ri0i*ii umane. Jo*urile *u
mingea din a*ea &reme sunt strAmoJii jo*urilor *u mingea
*are e"ists in toate tarile moderne. Relatarea religioasA
ma(aJd, Popol )uh, des*rie jo*ul ma(aJ *u mingea Ji
importanta lui pentru a*easta *i&ili'atie. n.tr.
John !ajor Jen$ins
0 i * e & a s u r p r i n ' a t o r * a
s i
i n & a t a t u r i l e s p i r i t u a l e o r i g i n a l e d e l a < ' a pa sa 0i 0ost
distorsionate in a*elasi 0el, pe masura *e *i&ili'atia !a(a din
Perioada Clasi*a s-a de'&oltat. De 0apt, raloiul
si
pra*ti*area
tot mai 0re*&enta a sa*ri0i*iului uman, de la s0arsitul Pe-
rioadei Clasi*e 6*ir*a C00 d.Ch.U, repre'inta un indi*iu al
a*estei tendinte de de*ddere.
Din a*est moti&, este e"trem de important *a
monumentele s*ulptate de la <'apa sa, 0ie *onser&ate
si
saK
repre'inte un pun*t de re0erinta pentru astronomie, ast0el
in*at sa putem de*odi0i*a *eea *e au &rut *reatorii a*estui
*alendar s? semni0i*e anul 3043. A*este monumente au 0ost
*onstruite intre anii :00 4.Ch. si 400 d.Ch. Dup. *e le
studiem, in lo* sa gasim doar un sistem de re0erinta in&e*hit si
marginit, des*operim, de 0apt, o portita prin *are ajungem la
&astele
si
pro0undele ade&aruri perene, adoptate de due
toate marile religii ale lumii, in esenta 0or e'oteri*il *ea mai
pro0unda. =u des*operim doar o *osmologie a'ata total pe
astronomie, *i
si
o
pro0etie si o in&atatura spirituals potri&ite
pentru toti *et?tenii s0arsiturilor de *i*lu. Anii *are mai sunt
pan
g
la 3043 semnalea'a s0arsitul unui !are Ci*lu
G#<D>% )-/;R>
Prin*ipiul de a'd al Calendarului din Ameri*a *entrals
este t'ol$in-ul de 3F0 de 'ile 6pronuntat tol-$in, deri&at din
termenul ma(as N(i*he chol":ih, sau numararea 'ilelorU.
;'ol$in-ul este al*atuit din 4E numere si 30 de simoluri ale
'ilelor. @ie*are simol al 'ilei are o semni0i*atie de ora*ol, *u
sensuri ling&isti*e *riptate
re0erinte meta0i'i*e, *are o0era o ogata and de date
pentru preotii e"perti in *alendarul ma(as, *u ajutorul *drora
ei isi 0ormea'a interpretarile.
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl

Cei *in*i *entri, *ele trei ni&eluri, )rgane gu1ernate
*ele sapte *ha$re de c2tre cei cinci
centri
si *ele *in*i elemente
3. G%$'($ 4i'&$%i
>n *orp mi*, *oni*, situat in *reierG
tesutul sin este similar *u tesutul opti*
si reglea'a serotonina.
:. P%&5)% 6it)%)i
Are legatur2 *u &orirea si respiratia.
E. <nima
Centrul integrati& al iuiriiG
*ontrolea'i *ir*ulatia sang&inl.
2. P%&5)% /.%$r
/istemul ner&os simpati*G *ontrolea'2
organele legate de asimilatie
si digestie.
1. P%&5)% /$-r$%
Controlea'i organele de eliminare
Ji de reprodu*ereG lA*aJul 0orteS
$undalini latente.
@<G>RA +7 PAG EC ;impul, spatiul,
spiritul si materia, unite in *osmolo-
gia ma(asa 6din *artea 0 in*ursiune
in Ci*lurile Creatiei ma(ase, de John
!ajor Jen$insU.
3Sorii4 ma5asi sau E&ocile "umii
cores&ondente Miscare
/oarele a*tual, *are ii uneJte pe *ei patru dinaintea sa.
Prolemele epo*ii noastre sunt simoli'ate de gli0a -lin.
A*easti epo*a a 0ost distrusa de *utremure.
John !ajor Jen$ins
Cel de-al patrulea soare a 0ost distrus de ploi torentialeG
pentru a supra&ietui, oamenii au de&enit pesti.
Ploaie
0 ploaie de la&a si 0o* a distrus a*easta epo*a.
Pentru a supra&ietui, oamenii s-au trans0ormat in
pasari.
)ant
Xeul *u *ap de *ro*odil, Ehe*atl, gu&ernea'a a*easta
epo*a. Cand rasa umana, a 0ost distrusa de uragane,
oamenii au de&enit maimute.
J aguar
A*easta era a 0ost gu&ernata de 0ortele primordiale ale j
aguarului. <n a*easta, epo*a, uriasii erau man*ati de
*atre jaguari.
;'ol$in este o *heie *are operea'a in multe domenii
di0erite ale uni&ersului. <n primul si in primul rand, pastratorii
'ilelor 6preotii *are numarau simolurile 0ie*arei 'i sa*reU
o0era o e"pli*atie simpla pentru proprietatile magi*e ale
t'ol$in-ului. Ei spun *a *ele 3F0 de 'ile se a'ea'a pe perioada
de noud luni de gestatie umana. De 0apt, moasele ma(ase
0oloses* *i*lul t'ol$in pentru a estima data de nastere a unui
*opil, prin adunarea a 3F0 de 'ile, la 'i&a in *are 0emeia isi dal
seama *a nu mai are menstruatie. A*est lu*ru arata *a t'ol$in-
ul operea'a in *adrul iologiei umane, al de'&oltarii 0i'i*e a
omului. !ai indi*a si de *e e&enimentele importante din &iata au
lo* adesea in preajma t'ol$in-ului 'ilei de nastere a persoanei7
ritmul primordial de 3F0 de 'ile al emriogene'ei *ontinua *a
un tipar re'onant, de-a lungul tuturor momentelor importante
din &iata.
<n al doilea rand, inter&alul dintre plantarea
si
re*oltarea
porumului, in tinuturile muntoase din Guatemala, este de 3F0
de 'ile. <n !itul !a(as al Creatiei, 0iintele umane au 0ost 0a*ute
din aluat de porum, de*i a*est lu*ru re0le*t? gestatia umana
la ni&elul agri-
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
*ulturii. <n al treilea rand, t'ol$in-ul repre'inta pun*tul *heie al
almanahurilor ma(ae, *are pre'i* e*lipsele i migarile soarelui,
ale lunii /i planetelor. /imolurile 0ie*drei 'ile i numerele
t'ol$in-ului T0ell un *adru *alendaristi*, prin *are pot 0i
urmdrite mi+*drile *ere+ti. De e"emplu, Xi&a /a*ra a lui )enus,
*are inaugurea'a Rondul )enus de 40: ani, are lo*
intotdeauna de 'i&a t'ol$in 4 Ahau.
Cu a*este trei e"emple, e lesne de &a'ut *a t'ol$in-ul
este o *heie a *i*lurilor umane, a *i*lurilor pama,nte+ti +i a
*i*lurilor *ere+ti. ;'ol$in-ul une+te pro*esele Cerului /i
Pamantului i repre'int? *heia unei 0ilo'o0ii misti*e 9pre*um sus,
asemenea +i josK +i 9mi*ro*osmosul re0le*t? ma*ro*osmosulK.
!a(a+ii au 0ormulat o &i'iune mareata +i *uprin'atoare a
pro*eselor uni&ersale, unite printr-un 0ir numeri* *omun, *e
par*urge intreaga tesatura a dimensiunilor multiple.
!a(a+ii au al*dtuit +i un sistem de masurare a timpului,
numit 9=umaratoarea %unge. A*esta este *alendarul in *are
anul 3043 este des*ris *a s0ar+itul unui &ast *i*lu de timp - un
*on*ept esential in do*trina ma(a+< despre epo*ile lumii.
=umaratoarea %unga 0olose+te *in*i &alori po'itionale7
4 'i _ 4 $in 6'iU
30 de 'ile _4 uinal 6lun
g
apro"imati&aU EF0 de 'ile _4 tun 6an
apro"irnati&U D.300 de 'ile _4 $atun
64C,D aniU
4::.000 de 'ile _4 a$tun 6EC:,3F aniU
;reispre'e*e a$tun sunt egale *u 4.BD3.000 de 'ile,
*are repre'intl un *i*lu de Epo*a a %umii 6+.43+,EF de aniU.
-ser&ati *a, pentru a atinge un *i*lu de Epo*a a %umii, o
perioada a$tun este inmultita *u 4E, +i nu *u 30. /tim *a
perioada de 4E a$tuni se in*heie pe 34 de*emrie 3043,
deoare*e oamenii de +tiintl au des*i0rat modul in *are
*alendarul ma(a+ se *orelea'a *u *alendarul nostru
gregorian.
John !ajor Jen$ins
/ a & a n t i i m o d e r n i 0 o l o s e s * o n o t a t i e s i m p l a a = u m a r a t o r i i %ungi. De e"emplu,
C,4F,:,:,4 inseamna el C a$tuni, 4F $atuni, : tuni, : uinali Ji
o 'i au tre*ut de la 'i&a 'ero a =umaratoarii %ungi, pe *are
*orelarea *ore*ta o staileJte la data de 44 august E44: i.Ch.
Data 9'eroK se s*rie 0,0,0,0,0, *eea *e inseamna *a 9data de
s0arJitK a *i*lului de 4E a$tuni se s*rie 4E,0,0,0,0. @olosirea
termenului 9data de s0arJitK da naJtere la notiunea greJit1
*a a*est *alendar ma(aJ se in*heie in 3043. ;impul ma(aJ
este *i*li* Ji ar treui s? se inteleagd de la sine *a timpul
*ontinua Ji tre*e in urmatorul *i*lu. =oi 0olosim *on&entii
similare in limajul nostru, atun*i *and &orim despre
9s0arJitul 'ileiK, insa nu ne aJteptdm *a timpul s? se opreas*d
la mie'ul
Dar de unde Jtim *a 34 de*emrie 3043 este data de
s0arJit, *ore*td5 De *e nu 33E0 d.Ch. sau 4D:0 d.Ch.5 A*eastd
prolema presupune *orelarea *alendarului ma(aJ *u al nostru
- o *hestiune importanta, *are a 0ost de mare interes pentru
primii *er*et?tori ai *ulturii !a(a. Dupd 'e*i de ani de
*er*etari, prolema *oreldrii a 0ost re'ol&ata in 4C+0. >nul
dintre re'ultatele neaJteptate al stailirii a*estei *oreldri a
0ost *a *el de-al treispre'e*elea a$tun a&ea sa se in*heie
pe 34 de*emrie 3043, in 'i&a t'ol$in de : Ahau. A*easta
data din t'ol$in a *on0irmat num2rato area 'ilelor t'ol$in, *are
a supra&ietuit in regiunile muntoase ale Guatemalei Ji &alidea-
'a s*ulpturile numite 9monumente ale CreatieiK, *are
*orelea'a mereu 4E,0,0,0,0 *u : Ahau. >nul dintre lu*rurile
0undamentale *e treuie luate in *onsiderare - ast0el in*at sa
a*tiondm *u totii la unison - este *eea *e eu numes*
9e*uatia timpului ma(aJK7
4E,0,0,0,0 _ 34 de*emrie 3043 _ : Ahau
A*easta 9e*uatieK arata *um t'ol$in-ul, =umaratoarea
%unga Ji *alendarul gregorian sunt legate intre ele.
DeJi 0ilo'o0ia ma(aJd legati de timp repre'inta un studiu
pro0und - *e poate de&eni 0oarte *omple", pentru a putea
intelege semni0i*atia anului 3043 - este su0i*ient sa Jtim *a
34 de*emrie
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
3043 repre'inta s0drJitul *i*lului de 4E a$tuni din *alendarul =u-
mdratorii %ungi, *are, in 0ilo'o0ia ma(aJd, este e*hi&alentul
unei Epo*i a %umii. <n po0ida lu*rurilor intelese greJit Ji repetate
*u 0or-td de *dtre *riti*i, data de s0drJit, 3043, e 0erm stailit
(
Ji
este un arte0a*t ade&drat Ji pre*is al 0ilo'o0iei ma(ge legat1
de timp.
METAFI!ICA MA2AS7
#
SI COSMOLOGIE SPIRITUALA
)upa *e am terminat de pre'entat 9Calendarul
ma(aJ pentru in*ep$oriK, putem tre*e la e"plorarea
unui teritoriu mai interesant. Aid ne des*hidem
mintile spre pro0undele ade&druri meta0i'i*e,
as*unse in *alendarul ma(aJ. @ilo'o0ie,
spiritualitate, meta0i'ia, *osmologie, ritualuri
religioase, intelep*iune perend Ji in&dtdturi testate
in timp, despre trans0ormare - toate a*estea se a0ld
in *adrul *alendarului ma(aJ. Ceea *e otinem din
studierea 0ilo'o0iei ma(aJe legate de timp nu este
nimi* alt*e&a de*$ o mdreata *osmo&i'iune
gala*ti*a, nemaiintilnita in traditiile din restul lumii1
;otuJi, traditia mama, in esenta sa, sustine Ji
elu*idea'd in&at$urile de intelep*iune uni&ersald Ji
perend, *are se a0ld in *entrul tuturor marilor
traditii spirituale ale lumii.
Propria mea e"perienta legat? de *alendarul ma(aJ a
0ost *a o apro0undare a unei ai initiati*e. %a in*eputul al$oriei
mele, am &isat *a eram un $r2n *are le &orea tinerilor. Cand
m-au intreat *ine sunt, le-am '2mit Ji am rdspuns7 9/unt - Ji
&oi 0i mereu - un *er*et$or al timpului ma(aJK. A*easta este o
*ale *are se apro0undea'a treptat. Des*operirea este 0a*ut?
atun*i and intelegem a in&$aturile spirituale ma(aJe nu
repre'intd *redintele aritrare ale unui popor ne*unos*ut, *i
in&ataturi *are a**esea'd marile ade&drud perene pe *are
toate traditiile spirituale le au in *omun. insd traditia ma(aJ4
are *e&a in plus - ea e"empli0ied o mare reali'are Jtiinti0ia Ji
spirituall din *ontinentele ameri*ane.
John !ajor Jen$ins
Pe m2surd *e e"ploram 0ilo'o0ia mama legatd de timp,
lumina noastrd aldu'itoare &a 0i 0aptul *a intelep*iunea
perend pro-
0 u n d i a J t e a p t a s ? 0 i e r e * u p e r a t e . C a l e n d a r u l m a ( a J i n * o r p o r e a ' d o *osmo&i'iune
*uprin'dtoare, o mare teorie uni0i*atA a timpului, spatiului,
spiritului, materiei Ji *onJtiintei. !a(aJii erau mult mai
aproape de meta0i'i*a peren$ *unos*uta de ele&ii
in&?taturilor e'oteri*e Ji misti*ismului oriental - un 0el de
Jamanism ele&at al %umii =oi, 0erm inrAda*inat in *unoJtinte
solide de matemati*a Ji astronomie. Calendar, mit,
astronomie Ji tre'ire spirituald7 toate a*este teme au 0ost
intretesute in *alendarul ma(aJ.
CENTRE COSMICE
#
SI ALINIERI GALACTICE
%o*uitorii Ameri*ii *entrale erau 0oarte interesati sl se
oriente'e *ore*t 0ate de uni&ersul mai e"tins, iar a*est lu*ru a
0ost e"primat in arhite*tura 0or Ji in planurile de *onstruire a
orgelor. A*est prin*ipiu statea Ji la a'a *osmologiei /i religiei
lor. %a urma urmei, ei au 0ost ni8 9a8'inel ) *ei *are *ontemplau
*entrul. Dar unde este a*est *entru5
)e*hea *i&ili'atie olme*a, *ea *are a pre*edat-o pe *ea
ma-(aps, *redea *a *entrul era steaua polar$ in jurul *areia
par sd se roteas*2 toate *elelalte stele. Alte traditii, *um ar 0i
*eremonia =oului @o*, 0olosea 'enitul 6*entrul e"a*t al
*erului de deasupra *apuluiU. Pe lang2 *entrul polar Ji *entrul
'enitului, ma(agi re*unoJ- teau un al treilea *entru, as*uns in
teoria datei de s0?rJit, 3043, Ji a Epo*ii %umii, *onser&ate in
!itul !a(aJ al Creatiei.
Calea %a*tee tre*e peste e*lipti*d 6traie*toria 'odia*al2
urmath, de soare, lun
g
/i planeteU, in dou1 lo*uri - unul in
*onstelatia /2get?torului Ji altul in *ea a Gemenilor 6&e'i
@igura FU. <n simolismul ma(aJ, intretalerile indi*d notiunea
de 9*entru *osmi*K. Ceea *e este interesant in legaturd *u
a*este *on*epte ma(aJe a**eptate este 0aptul *? intretalerea
prin /2get2tor &i'ea'2 *entrul gala"iei noastre, Calea %a*tee
6*entrul gala*ti*U.
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl

/
p
arele
solstitiului din
De*emrie
@<G>@<A F7 Copa*ul sa*ru al ma(asilor alinierea gala*ti*Q
in 3403, asa *um este &Q'utQ de pe @am0int7
/oarele
solstitiului din
de*emrie se
apropie de *en-
trul gala*ti*, pe
par*ursul a mii
de ani.
<denti0i*area *entrului lumli a 0ost, in mod *lar, o preo*upare
esentialA a ma(aJilor. insa, in mod ine&itail, e"istau trei
0aspunsuri - sau trei ni&eluri - la a*east1 intreare. =i*iun
e"pert in *ultura ma(ag nu a &rut s2 a**epte a*easta 6ara
*ompli*atie, insl re*ompensa este *a otinem o intelegere
pre*isi a 0ilo'o0iei spirituale ma(aJe. <n*a de la <n*eputul anilor
,C0, am e"plorat di&erse-le traditii legate de *ele trei *entre
*osmi*e. Pe l2ng1 astronomie, ma(agi le-au &A'ut /i *a pe
niJte prin*ipii egale <ntre ele, aso*iate *u trei 'eitati7 /apte
!a*aw 6Carul !are, *entrul polarU, Nuet'al*oatl 6Pleiadele,
*entrul 'enituluiU Ji >nu #unahpu 6soarele solstitiului din
de*emrie, *entrul gala*ti*U.
Dar *e legatura are soarelele solstitiului din de*emrie,
*u *entrul gala*ti*, *a sa nu mai &orim de anul 30435 %a a*est
al treilea ni&el, *entrul gala*ti* apare *a *entrul *osmi* prin*ipal,
*el *are imratiJea'2 *onsiderentele *ele mai <nalte posiil Ji *ea
mai *uprin'1toare perspe*ti&2. <n a*elaJi mod in *are modelul
helio*entri* - introdus de Coperni*, in se*olul al O)<-lea - a
*onstituit un mod superior de a repre'enta *osmosul, ma(aJii au
doandit o intelegere *os-
m o l o g i * ? , * e d e p d J e a m o d e l e l e a n t e r i o a r e J i m a i p u t i n a d e & a r a t e . De*i, *e legatur1 are
'eitatea soarelui solstitiului din de*emrie 6>nu #unahpuU
*u *entrul gala*ti*5 <ata *heia pentru 30437 in anii din
preajma lui 3043, soarele solstitiului din de*emrie se &a
alinia *u *entrul *ru*ii *are are *a tinta, *entrul gala*ti*.
John !ajor Jen$ins
A*easta aliniere din perioada 3043 este *au'at2 de
0enomenul *unos*ut *a pre*esiunea e*hino*tiilor. Pamantul
9se *latinaK 0oarte uJor pe a"a sa Ji ne s*hima orientarea
spre *ampul mai larg de stele, in*lusi& spre Calea %a*tee.
Pentru astronomii din &e*hime, *el mai remar*ail e0e*t al
a*estui 0enomen a 0ost *a po'itia soarelui la e*hino*tiu s-a
modi0i*at in relatie *u stelele Ji *onstelatiile de pe *er
6in*lusi& Calea %a*teeU. @enomenul a0e*tea'd in a*eeaJi ma-
sura Ji solstitiile, ast0el in*at, la solstitiul din de*emrie,
po'itia soarelui s-a modi0i*at in*etul *u in*etul, pe par*ursul a
mil de ani, parand sa se apropie de *entrul Call %a*tee. De
0apt, soarele solstitiului din de*emrie se alinia'a *u *ru*ea
ma(aJa Ji *u *entrul gala*ti*, doar o data la 0ie*are 3F.000
de ani - durata unui *i*lu *omplet de pre*esiune. A*easta
este o aliniere &i'iill, *are a 0ost semni0i*ati&a pentru
astronomii din &e*hime.
Cer*etarile mele asupra a'ei empiri*e a a*estui
e&eniment arata *a treuie luata in *onsiderare o epo*d de
aliniere - o 'ona de aliniere pentru perioada din jurul lui
3043, *are se intinde intre anii 4CB0 Ji 304F. Atun*i *and au
0a*ut *alendarul =umaratorii %ungi, astronomii ma(ag din
&e*hime au *al*ulat dinainte alinierea Ji au 0i"at s0arJitul
*i*lului de 4E a$tun, in *adrul ei.
A*easta este a'a astronomi*a as*unsa a datei de
s0arJit - anul 3043. Alte traditii ma(aJe 0oloses* imaginea
alinierii *a idee *entrall De e"emplu, am des*operit *a jo*ul
sa*ru *u mingea Ji !itul !a(aJ al Creatiei numeJte alinierea
3043 - 9alinierea gala*tiedK. %a 0el, am des*operit *a <'apa a
0ost lo*ul de origine al *alendarului 3043 Ji repre'inta o sursa
ogata de s*ulpturi, pro0etii Ji in&?t$uri spirituale, *are au
legatura dire*ts *u 3043. =imeni alt*ine-
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
&a nu a mai a&ut a*easta aordare, iar des*operirile mele
promiteau sa dea un impuls puterni* studiilor legate de
ma(asi.
<n&estigatiile des*operirile mele au a&ut lo* intr-o
perioad1 *riti*a din &iata mea. ,
A
ana in 4CC:, am trait si am
lu*rat in satele ma(ase din regiunile muntoase din Guatemala,
am &i'itat multe dintre siturile *u temple din Ameri*a
*entrala m-am angajat in e0ortul *onstant de a largi hotarele
a *eea *e se *unostea despre *osmologia ma(asa. Prin a*easta
aliniere gala*ti*a, simteam *al des*operisem *heia prin *are
putea 0i inteles anul 3043. Am luat de*i'ia *onstientl de a ma
dedi*a studierii /i anali'?rii impli*atiilor a *eea *e
des*opeream. <n timp *e lo*uiam intr-un garaj reno&at, din
a0ara orasului Boulder, Colorado, am lu*rat *u jumatate de
norma, pentru a-mi plati 0a*turile si am s*ris 'e*i de eseuri,
0ie*are dintre ele des*hi'and o nod *ale pentru e"pli*area
modului in *are alinierea gala*ti*a era *odi0i*ata in traditiile
ma(ase. Arhi&a mea de *er*etare a 0ost iliote*a
uni&ersitatii din apropiere.
<n 4CCB, *and mi-am terminat *artea Maya
.osmo&enesis 2012
5
, eram in*re'ator *a des*operirile mele
erau sprijinite de do&e'i - *a adusesem un *on*ept esential,
*are unea atat de multe 0ire disparate, din modul in *are
e"pertii o0i*iali interpretau traditiile ma(ase. insusi 0aptul *a
data de s0arsit a 4E a$tuni a *a'ut intr-o 'i de solstitiu
e&identia *a e"ista *e&a in spatele ei, insa sa&antii au respins
a*easta *oin*identa. Am 0ost uluit m-am intreat *um era
posiil sa apara &reun progres in mediile a*ademi*e, *and
totul este *ondus de o asemenea atitudine. ;otusi, eu
mergeam pe urmele lasate *hiar de a*esti sa&anti. De
e"emplu, !i*hael Coe a spus *a 9*l este *lar *a <'apa a 0ost
tai
g
a de pe lista, *a prioritate, in adoptarea 0oarte
importanta a =umaratorii %ungiK
4
.
!onumentele din <'apa au *on0irmat *a ma a0lam pe
drumul *el un si *a puneam intrearile potri&ite. Cele trei
grupuri prin*i-
5 .osmo&ene"il maya&i 3043. n.tr .
John !ajor Jen$ins
p a l e d e m o n u m e n t e d e l a < ' a p a s e r e 0 e r a l a * e l e t r e i * e n t r e * o s m i * e si la a&atarele *u
*are sunt aso*iate. Ai*i a 0ost initiate o stiint? sa*ra
tripartit1. ;erenul pentru jo*ul *u mingea din <'apa este
grupul de monumente *are se re0era la alinierea gala*ti*a si
la *entrul gala*ti* - rein&ierea lui >nu #unahpu. A*est teren
*ontine
si
monumentele s*ulptate *are e"pli*a pro0etia 3043 si
in&ataturile spirituale *are se apli*a s0arsiturilor de *i*lu.
Alinierea din data de s0arsit poate 0i *onsiderate a 0i o
e*lipsa si, *a toate e*lipsele, are a*eeasi semni0i*atie
al*himi*a 0undamentals a 9trans*enderii *ontrariilorK. <n
meta0i'i*a mama., a*easta unire are un inteles mai
pro0und, *are dep?seste *on*eptul de unire dintre arat
si
0emeie
si
alte pere*hi de opusi. <n s*him, ea presupune relatia
non-duals dintre in0init
si
0init, eternitate si timp - o unire a
in0eriorului *u superiorul. =atura noastra in0erioard este
reunite *u *ea superioara in momentul e*lipselor, in mitul
Nuet'el*oatl al soarelui unit *u )enus si in e*lipsa din 3043,
*and *entrul gala*ti* este e*lipsat de *atre soarele solstitiului.
=atura noastra superioarl nu o distruge pe *ea in0erioara, *i o
a**epts. ;ot asa, timpul isi restaileste relatia sa *u non-
timpul, *and *onstiinta umana re&endi*a perspe*ti&a eterna,
0are in*adrare in timp. %umii materiale a aparentelor ii sunt
restituite posiilitatile nelimitate, *and *onstiinta uman? isi
re0a*e legatura *u in0initul.
A*easta este esenta promisiunii de reinnoire a lumii in
anul 3043 - si ea poate a&ea lo* doar in interiorul inimii
oamenilor. <ngredientul se*ret indispensail pentru
materiali'area a*estor posiilitdti este o0randa sau
aandonarea. ;reuie sa ne aandonam 0i"atia indusd de ego
0ate de *eea *e ne limitea'a, sa renuntam la legaturile ilu'orii
*are ne 0a* sa nu per*epem dire*t eternitatea si in0initul. =u
ne indreptarn *are a*este st?ri, deoare*e ele se a0la in mie'ul
0iintei noastreG in s*him, le de'&?luim, prin a*easta renuntare
la limitarile *are as*und realitatea pre'entei 0or imanente.
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
A*este prin*ipii ale Jtiintei sa*re mame sunt realmente
ade&aruri perene. Ele se did pretutindeni pe supra0ata
monumentelor s*ulptate din <'apa. A &enit timpul sa pri&im *u
mai mult2 atentie a*est sit uimitor /i suapre*iat - un lo* pe
*are eu it des*riu *a pe un Eleusis al %umii =oi, *are
adapostete pietre Rosetta nere*unos*ute Ji &i'iuni initiati*e
uitate.
;.>.LATIA I !APAN i
i
i
DeJi <'apa nu poate 0i des*ris$ aJa *um s-ar *u&eni, intr-
un arti*ol s*urt, o anali'd generalA poate o0eri *el putin un
*adru de re0erint1 pentru intelegerea *osmo&i'iunii
re&olutionare, initiat1 in a*est i'&or pro0und Ji modest al
intelep*iunii ma(aJe. Da*d intelegerea lui 3043, din pun*tul de
&edere al *reatorilor *alendarului 3043, are important$ nu-mi
pot imagina o dis*utie despre 3043, 0ard a se 0a*e re0erire la
<'apa. Pun*tele importante sunt7
Cele trei *entre *osmi*e Ji a&atarele lor.
- Grupul de monumente al terenului pentru jo*ul *u
mingea des*rie alinierea *entrului gala*ti* Ji pro0etia
3043 repre'intd 9pun*tul 'eroK al re&elatiei 3043.
- Jo*ul *u mingea Ji !itul Creatiei des*riu astronomia
alinierii gala*ti*e din perioada 3043.
r
<'apa este un *entru de initiere, unde pot 0i gAsite
metode pra*ti*e pentru au0atorii spirituali, *a sa
inteleagd, in mod dire*t, semni0i*atia anului 3043.
d
Re&elatia 3043 din <'apa repre'inta o e"presie a
intelep*iunii uni&ersale perene.
9Ci&ili'atia i'apandK a in0lorit intre *ea olme*d Ji *ea
ma(aJd, intre :+0 i.Ch. Ji +0 d.Ch. <n pre'ent, apro"imati& 'e*e
situri arheologi*e *onser&a monumente Ji sunt inrudite din
pun*t de &edere stilisti* *u <'apa, *are are, in mod *ategori*,
*el mai important sit *eremonial din regiune. /oarele tre*e
dire*t peste <'apa - *are e
John !ajor Jen$ins
l o * a l i ' a t a i n t r e t r o p i * e , l a 4 + g r a d e l a t i t u d i n e - p e d a t e l e d e 4 m a i si 44 august.
A*easta imprejurare 0eri*it? imparte anul in doua se*tiuni, una
de 3F0 de 'ile i alta de 40+ de 'ile. Din a*est moti&, unii
sa&anti *red *a <'apa este lo*ul de origine atat al
*alendarului t'ol$in de 3F0 de 'ile, *at /i al =umaratorii %ungi.
Po'itia geode'i*a a <'apei este uni*a, deoare*e, la alte
latitudini, impartirea inter&alelor este di0erita.
=umardtoarea %unga apare, pentru prima data, in
inregistrarile arheologi*e in se*olul < i.Ch., e"a*t in perioada de
in0lorire a <'apei. !onumentele timpurii ale =umdratorii %ungi
sunt distriuite intr-un ar* larg in jurul <'apei, iar unul dintre
*ele mai impunatoare se a0ld in orasul de langa <'apa, datat
din anul ED d.Ch.
<'apa a 0ost e"*a&ata in anii ,F0, de *atre sa&antii de la
>ni&ersitatea Brigham Aoung. Ei au identi0i*at peste sai'e*i
de monumente s*ulptate, multe dintre ele 0iind gasite e"a*t
asa *um au 0ost l2sate and situl a 0ost aandonat, in urma *u
4.B00 de ani. Din a*est moti&, orientarea monumentelor
poate 0i *artogra0iata. <n *artea mea, .osmo&ene"ei maya&i
2012, am pre'entat *a'ul <'apei si am aratat *um 'eitatile i
episoadele mitologi*e, ilustrate pe s*ulpturi, des*riu i re0le*t?
mis*drile astronomi*e de deasupra <'apei.
A*est lu*ru nu este delo* surprin'ator, intru*at asta'i
stim *a mitologia astrononiia ma(asilor sunt strans legate
intre ele. /*enele mitologi*e pot 0i re*unos*ute - ele ii
repre'inta pe Gemenii
Eroi, pe &anitosul *ondu*ator /apte !a*aw
L
i pe !al solar al
gemenilor, >nu #unahpu. Pare ast0el *a !itul !a(as al Creatiei
repre'inta o tema *entrald a monumentelor din <'apa.
'eu *u aspe*t de pasAre, *are se *onsidera a-
toateltiutor. Este identi0i*at *u Carul !are. El a 0ost omor2t de
!al gemenilor eroi, #unahpu <"alanVue. Cei doi gemeni sunt
personajele prin*ipale din do*umentul numit Popol )uh, *are
este *el mai &e*hi mit ma(aJ, pdstrat in totalitate. n. tr.
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
De 0apt, unele dintre *ele mai &e*hi teme ale !itului
Creatiei, *unos*ute de arheologi, se gases* in <'apa, indi*and
*a, alaturi de =umaratoarea %ung, !itul Creatiei s-a nas*ut
tot ai*i.
@<G>RA D7
!onumente
din
<'apa *are
arata
*um Carul
!are
se ridi*h si
*ooari
deasupra
Cele trei grupuri prin*ipale de monumente de la <'apa
-grupurile A, B Ji @ - repre'inta *ele trei *entre *osmi*e,
identi0i*ate in astronomia ma(aglor7 *entrul polar, 'enitul Ji
*entrul gala*ti*. A*est lu*ru este e&ident, atat dupa modul in
*are sunt orientate grupurile, *at Ji dupa *ontinutul simoli* al
s*ulpturilor. !ai uimitoare sunt ilustrarile *elor trei ine-
*unos*ute 'eitati, aso*iate *u *ei trei *entri *osmi*i,
angajate in di&erse &i*torii Ji 0apte eroi*e7 /apte !a*aw,
Nuet'al*oatl Ji >nu #unahpu. /apte !a*aw este o 'eitate-pasare,
plasata in grupul A, *are repre'inta *onstelatia Carul !are, *e
in*lude steaua polara, a0lata pe *erul din emis0era nor-did,.
0 alt? 'eitate-pasare de la <'apa este, proail, o &ersiune tim-
purie a lui Nuet'al*oatl, *are, pe unul dintre monumentele din
grupul B, este aratat *um se ridi*a la 'enit. )edem ai*i o a*tiune
misterioasa *omple"a a trei 0orte *osmi*e, *e ilustrea'a le*tii
spirituale pentru omenire, mai ales *u pri&ire la dinami*ele
*are se des0asoara in timpul s0arJiturilor de *i*lu. <ntregul !it
al Creatiei este o do*trina a Epoeilor %umii, despre perioade
&aste Ji pun*tele 0or de tran'itie - Ji, ast0el, se adresea'a, in
mod dire*t, intredrilor noastre despre 3043.
John !ajor Jen$ins
P e n t r u a i n t e l e g e p r o 0 e t i a / i i n & a t a t u r i l e d e s p r e a n u l 3 0 4 3 , pastrate in terenul
pentru jo*ul *u mingea, din grupul @, putem sa ne *on*entram
atentia asupra a*tiunii dintre /apte !a*aw Ji >nu #unahpu.
A*este legende nu sunt *hiar asme amu'ante. Ele *on-tin o
pro0undA intelep*iune peren$ in&AtAturi spirituale pentru *e-
tatenii de la s0arJiturile de *i*lu. @igura D ilustrea'a doul
gra&uri *are arata *um /apte !a*aw *apatA putere, iar apoi
este in&ins.
A*este s*ulpturi sunt orientate spre nord, *atre &ul*anul ;a-
deasupra *aruia se inalta Ji *ooara Carul !are.
/*ulpturile *u /apte !a*aw ilustrea'a o le*tie 0oarte umand
despre amitie, orgoliu Ji moarte. El este orgoliosul /i 0alsul
*ondu*ator al Epo*ii %umii pre*edente, hotarat sa inJele
omenirea. Puterea sa -manteas*a pro&ine din egoismul sau
nemAsurat. insa puterea &ine Ji *u un pret, *d*i a*easta
de&otiune 0ate de o perspe*ti&e atat de unilateralG asupra
lumii i4 impiedi*d *unoas*a ade&dratul Creator - sursa sa
in0inite Ji eterna. El su0era in singuratatea sa Ji iJi proie*tea'a
su0erinta asupra lumii.
Gemenii Eroi intra in s*ene, dup1 *e tatal lor, >nu
#unahpu, este de*apitat de Cate /tapanii %umii de Jos.
Destinul lor este de a rd'una moartea tatalui lor, de a-4 ajuta
sa renas*a Ji de a-4 reinstaura drept noul *ondu*ator al Epo*ii
%umii. insd mai intai treuie sa s*ape de /apte !a*aw. <lustratia
din stanga @igurii D arata s*ena in *are unul dintre Gemenii Eroi
trage in /apte !a*aw, 0a*andu-4 se *adG de pe po'itia sa inaltd -
tronul lui din *entrul polar al emis0erei nordi*e.
<n*rediila s*ulpture ilustratd de @igura B - o piatra
Rosetta *osmologi*a a %umii =oi - se a0la intr-o in*apere
os*ure a mu'eului din ;apa*hula, un oraJ a0lat la apro"imati&
Jaispre'e*e $ilometri distantG de <'apa. Remar*ati pasdrea din
*opa* - /apte !a*aw. #unahpu, 0iul lui >nu #unaphu, &rea sa
s*ape de /apte !a*aw. Aligatorul din stanga repre'inta Calea
%a*tee, iar *apul lui de jos este nu*leul *entrului gala*ti*.
-ser&ati 0rumoasa polaritate susjos, *are 0a*e legatura
dintre gura aligatorului Ji 'eitatea-pasare
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
K=u*leulK
Centrului Gala*ti*
#unahpu
6Xeul /olarU
;hietura
=eagr5 din
Calea %a*tee
/apte !a*aw 6>rsa !areU
Calea %a*tee
Centru Polar
@<G>RA B7 /tela 3+- piatra Rosetta *osmologi*2 din <'apa
area *um Calea
%a*tee, *entrul gala*ti*, Carul !are si 'eul solar sunt
aranjati in 0un*tie de
opo'ina dintre *entrul polar si *el gala*ti*.
@<G>RA C7 Autorul, al2turi de stela 44,
pe *are s*rie7
,/olstitiul solar din
de*emrie a rends-
*ut din ;dietura
=eagra din Calea
%a*tee,. Este &ora
despre rara aliniere
gala*ti*$ din
perioada 3403.
John !ajor Jen$ins
p o l a r d d e d e a s u p r a . < n a * e a s t a i m a g i n e e s t e * o d a t d o * u n o a J t e r e u i mitoare, o *on-enta
in*rediill a diale*ti*ii nord-sud, dintre *entrul polar *entrul
gala*ti*. >nii *onsiderd *a a*tiunea mitologi*d, *e se
des0dJoara *a un spe*ta*ol *u mistere, din E&ul !ediu, are in-
tentia de a ne in&ata o le*tie spirituald despre s0arJiturile de
*i*lu -despre 3043.
Gura aligatorului este un element important in mitologia
ma(aJa. El *orespunde 9)al intune*ateK, *au'at? de pra0ul
interstelar *are se intinde spre nord, de-a lungul Caii %a*tee,
de la nu*leu *entrului gala*ti* Ji pe *are ma(aJii it numeau
;i'al'a 'e 6drumul spre lumea de din*oloU. Pe mai multe
monumente, gura aligatorului este repre'entat? Ji *a o gurd
de roas*d - *um ar 0i in uimitoarea stela 44 6&e'i @igura CU
*are *ontine elemente e"pli*ite ale unei mitologii gala*ti*e.
<n s*rierea hierogli0i*l mama, gli0a gura-de-roas*a
inseamnd 9a to naJteK. Xeitatea *are iese din gura roaJtei
este >nu #unahpu, Primul Ralph /olar, *are masoara
*osmosul *u ratele sale larg des*hise, la in*eputul unei not
ere. El este identi0i*at, prin aso*ierile sale *alendaristi*e,
dire*tionale Ji se'oniere, *u solstitiul solar din de*emrie.
Ast0el, stela 44 este o imagine a soarelui din solstitiului solar
din de*emrie, *are renate din ;aietura =eagra. De 0apt,
a*easta este o imagine a rarei alinieri gala*ti*e *are *ulmi-
nea'a in perioada 3043. Dati-mi &oie /A s*ot in e&identa
a*easta des*operire pro0undd7 stela 44, deJi a 0ost s*ulptat1
*u mai mult de doua mii de ani in urmd, arata alinierea
gala*ti*a rara, *are are lo* doar o data la 0ie*are 3F.000 de
ani Ji *are *ulminea'a in jurul anului 3043. Deoare*e drumul
*dtre lumea de din*olo este aso*iat *u peJterile de
*eremonie, *u portile templelor Ji *u *olul uterin uman,
putem intelege de *e ma(aii au *onsiderat *a alinierea din
3043 repre'intl o rengtere sa*ra. Codul i*onogra0i* din
<'apa, &e*hi de doud mii de ani, 0a*e o a0irmatie i'itoare7
lumea rengte, atun*i and soarele solstitiului din de*emrie
se alinia'd *u ;ale-
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl

4000
tura =eagra din *entrul gala*ti*. Ca Ji and a*estea nu ar 0i
su0i*iente, pentru *a <'apa sa 0ie tre*ut pe lista siturilor
Patrimoniului !ondial, in monumentul *unos*ut *a terenul
pentru jo*ul *u mingea, alinierea gala*ti*a a perioadei 3043
este asemanata *u unul dintre a*ele spe*ta*ole *u mistere
*e o0eri o in&itatura spirituall Ai*i, astronomia, pro0etia Ji
in&atatura spirituals despre anul 3043 sunt unul Ji a*elaJi
lu*ru. A*east? integrare *oerenta sulinia'a rolul asolut
in*rediil Ji indispensail pe *are it are <'apa, pentru a
intelege semni0i*atiile lui 3043.
#aideti sa *er*etam terenul pentru jo*ul *u mingea 6&e'i
@igura 40U, *entrul pro0etiei 3043. <n primul rand, este
important s? intelegem modul in *are jo*ul *u mingea
simoli'ea'a alinierea gala*ti*a. Anahand legaturile
simoli*e a**eptate, dintre astronomie Ji i*onogra0ia jo*ului
*u mingea, putem a0irma *ate&a lu*ruri *u *ertitudine. ;erenul
repre'inti Calea %a*tee. Jo*ul *u mingea repre'inti *apul rete'at
al lui >nu #unahpu - Ji anume, soarele din solstitiul din
de*emrie. <nelul prin *are se mar*hea'a golul repre'inti
;aietura =eagra din Calea %a*tee.
Ju*atorii in*ep jo*ul *u mingea - piesa *uprinsa in !itul
Creatiei din Popol )uh - in *are Gemenii Eroi se lupta *u
/tapanii intune*ati ai %umii de jos, pe terenul *osmi* de
a*tiune,
@<G>RA 407 !onumentele
terenului pentru jo*ul *u
mingea de la <'apa des*riu
alinierea gala*ti*a din era
3043, 4nsa ser&es* si drept
pro0etie si <n&a(atura
spirituald.
John !ajor Jen$ins
s a * r i 0 i * i u , d r e p t a t e
s i
r e i n & i e r e . P u t e m & e d e a * a j o * u l * u m i n g e a , propriu-'is, repre'inta
piesa *entrald din *odi0i*area !itului Creatiei al alinierii
gala*ti*e din anul 3043. Atun*i *and mingea tre*e prin inel,
soarele la solstitiu intra in ;aietura =eagra, iar *i*lul timpului
se in*heie. Atun*i, &e*hea Epo*a a %umii de ilu'ie
si
amdgire se
termin
g
, iar in mijlo*ul s*enei se instalea'a o *onstiinta
reinnoiti
si
ele&ata prin renasterea in %umina superioard.
!onumentele de pe terenul de jo* *u mingea, din <'apa,
pastrea'a un mesaj *oerent despre a*este mistere *are s-au
pre'entat in 0ata i'apanilor *e urmdreau *erul, *a o re&elatie
&enita de la o surs? superioara. !esajul 3043 treuie sa 0ie
inteles in *onte"tul orientarii terenului pentru jo*ul *u
mingea, 0ats de ori'ontul rasaritului de soare de la solstitiul
din de*emrie, rolul samanului *are sta pe tron, ade&drata
semni0i*atie a sa*ri0i*iului, dinami*a energeti*s a s0arsiturilor
de *i*lu 6in perioada din jurul lui 3043U si relatia dintre ego si
/inele Di&in. #aideti sa aordam, mai intai, a*est ultim pun*t.
!itul !a(as at Creatiei despre /apte !a*aw si >nu
#unahpu 0a*e o paralerd *u in&at?tura perena *are a 0ost *el
mai ine re'umata de Aldous #u"le(, in introdu*erea la
*artea The Son of /od7
<haavad"/ita
*
) Ra0inand intelep*iunea uni&ersald, -ita in
*entrul tuturor marilor religii ale lumii, #u"le( a des*ris patru
prin*ipii. Primul este *a oamenii au doua sine - sinele-ego
limitat, *are are s*opul sdu, insd poate da nastere
megalomaniei,
si
/inele Di&in, *are repre'inta terenul etern si
in0init a tot *eea *e este materiali'at. %umea, *u oie*tele,
elementele, stelele, planetele
si
di&ersele sale 0enomene
6in*lusi& 0iintele &iiU, este nds*uta din a*est teren Di-&in
ne*onditionat. Al doilea prin*ipiu este a*ela *a identi0i*area
5 Ciintecul lui Dumnezeu: 'ha&a!ad)%ita$ Aldous "eonard
7u8le5 ?n1 3F iulie 4BC:, d. 33 no&. 4CFEU s*riitor ritani*,
emigrat in /tatele >nite ale Ameri*ii. A s*ris ine*unos*utele
*arti 'ra!e 4e9 =orld :Minunata lume noud<, Point .ounter Point
:Punct$ .ontrapunct< i un roman eseu, 'lind in %a"a :6rb in %a"a<$
n1tr1
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
e"agerat1 *u ego-ul du*e la uitarea /inelui Di&in. Al treilea -
/inele Di&in nelimitat nu poate 0i *on*eput sau inteles prin
intele*tul rational, insd poate 0i e"perimentat in mod dire*t.
A*eastd e"perientd *uprinde initierea misti*d, despre *are se
&oreste in in&dtdturile tuturor religiilor. Al patrulea prin*ipiu
spune *a s*opul e"istentei umane este de a reuni ego-ul *u
/inele Di&in si de a trdi &iata, 0iind pe deplin
*onstienti de terenul etern * in0init a tot *eea *e este
materiali'at.
3
Pentru &remurile noastre, aid *heia este intelegerea
initiati*d - un lu*ru posiil si *are poate da un inteles * un
s*op &ietii din lumea moderni Cum se 0a*e a*est lu*ru5
!esajul de pe monumentele din <'apa arat1 *alea, prin trei
metode7 tantra, &inde*are samanid prin intermediul plantelor
sa*re * meditatia *u respiratie. Cheia pentru *a *ele trei sd
0ie e0i*iente este sa*ri0i*iul 6sau a to preda in mdinile lui
Dumne'euU. lar *heia pentru sa*ri0i*iu este smerenia *
*ompasiunea.
@igura 40 repre'int? terenul pentru jo*ul *u mingea, de
la <'apa, * di&ersele sale monumente. El este orientat spre
ori'ontul sudi*, unde, in 3043, soarele solstitiului din
de*emrie se &a odatd *u ;aietura =eagrai *u nu*leul
omat al *entrului gala*ti*. A*um *ir*a doud mii o sutd de ani,
astronomi* din <'apa &edeau *a ;aietura =eagr2 se ridi*a
deasupra a*estui ori'ont, de pe *erurile de dinaintea
ras2ritului, in timpul solstitiului din de*emrie. Desi, la a*ea
&reme, era &i'iila o separare de apro"imati& trei'e*i de
grade, pre*esiunea a 0a*ut *a soarele gala"ia s? se
apropie dad o &e'i de pe P?mdnt, sa pard Ca se alinia'd.
Cosmologii din &e*hime au oser&at *alirat a*eastd
*on&ergentd si au *al*ulat *a &a a&ea lo* in 3043,
*oreldndu-si *u ea *alendarul * *osmologia datei de s0arsit.
6E"ists moti&e s? *redem *a a*east2 aliniere pre&esteste o
ade&?rat2 dinami*d energeti*d in *i*lurile de timp, asa *um
am e"pli*at in *artea mea, $liniere alactic=> i).
<n partea *ea mai departata a terenului pentru jo*ul *u
mingea, un monument it aratd pe #unahpu *are sta
.
deasupra
lui /apte
John !ajor Jen$ins
! a * a w , r a p u s . P r i & i n d a * e s t m o n u m e n t , i n d e p l i n a * u n o a J t e r e a & i itoarei alinieri *e &a
a&ea lo*, intelegem *a !itul Creatiei a 0ost repetat pentru
initiatul din &e*hime7 /apte !a*aw 6ego-u4U treuie s? se
pr2uJeas*A, inainte *a >nu #unahpu 6/inele Di&inU s? se
poata rengte. )e*hiul 'eu polar moare, iar noul 'eu gala*ti* se
naJte. !odelul gala"ie-solara it inlo*uieJte pe *el geo-polar. Ego-
ul treuie sa se smereas*?, inainte de a putea 0i reintegrat in
relatia *ore*t1 *u /inele Di&in, ingaiduindu-i intelep*iunii
eterne s? strilu*eas*a.
@<G>RA 447
/tela
FD Xeitatea
sols-
titiului solar
din
de*emrie,
renAs*ut in
Ci*lul
Creatiei, la
s0ersitul
Epo*ii,
A*easta *ominatie de astronomie, mitologie Ji
in&Atatur1 spirituall *uprinde *eea *e eu spun *a este pro0etia
3043. /*enariul se apli*2 pun*tului de tran'itie de la s0irJitul
Epo*ii. Ce au pre'is ma(aii5 /apte !a*aw, intru*hiparea
egoismului, &a *ondu*e i &a distruge lumea, inJelandu-i pe
oameni, 0a*andu-i sa uite de natura 0or eterna Ji
identi0i*]ndu-se *u *ele mai limitate sine ale lor. A*easta
pare *ea mai ade&arata pro0etie pe *are am au'it-o &reo-
data, pentru 3043. A doua parte a pro0etiei - Ji ea 0rumos
pre'entat1 in !itul Creatiei - este ea ego-ul se !oate
smeri,!oate renunta l a *redi nta sa *a el este
ade&aratul *entru, Ji se re*one*tea'd *u /inele Di&in
etern. <n a*est 0el, >nu #unahpu - su0letul rends*ut in relatie
*ore*ta *u sursa superioar1 - poate stralu-
John !ajor Jen$ins
*i. Ego-ul de&ine transparent iluminat de mintea Di&in
g
, *are
0usese as*unsa de el. Cheia pentru a*easta pro0etie este
lierul aritru, *ad *eea *e e"perimentam in realitate
depinde de alegerile pe *are le 0a*em - 0ie *a ne agatam,
plini de 0iri*a, de ilu'ia deja 0amilialL 0ie *a ne des*hidem - *u
iuire Ji in*redere - 0ata de marele mister *are mud sa ne
trans0orme Ji sa ne inalte.
@<G>#A 437
Pro0etia 3043 din
<'apa - ;rei a0ir-
matii i*onogra0i*e
tradu* alinierea
gala*ti*a st T0eed
un mesaj legat de
trans0ormare,
renastere si lier
aritru.
<n *entrul 'idului nordi* at terenului pentru jo*ul *u
mingea, gasim stela FD, *are arati renaterea &i*torioasa a lui
>nu #unahpu, in *entrul *anoei *are simoli'ea'a Calea
%a*tee. Ca Ji in stela 44, el este aratat in po'itia de aliniere
gala*ti*a, in 9mijlo*ulK
%a*tee. Cel *are pri&eJte a*est monument s-ar putea uita in sus Ji
mum6 ,e
:
4
9
:
1
:
rl
;

+
1

e
&rtha's
l
u or,i$o&iljar,.83e
+
,
uadti$nteallarawa
(
,.C:p %* i&. . . mi*a i %udd$ra
oluuti0re anni0ie-"-&itisiniainnteJil
(
einihrei
supreme a egoismului.
%a *apatul apropiat at terenului, e"ists trei 0otolii de
*onsiliu, sau tronuri de oser&atie 6&e'i @igura 40U. >n grup
de in&atatori sau Jamani-astrologi stateau pe ele, oser&and
atat *um se des0aJoara jo*ul pe teren, *at Ji *erurile de la
ori'ontul indepartat. Puteau pri&i pe deasupra tronului pe
*are initiatul prin*ipal statea *u 0ata spre ori'ontul
solstitiului din de*emrie. #aideti s? pri&im a*est tron Ji
monumentele din apropiere 6&e'i @igura 43U.
?%
John !ajor Jen$ins
A * e s t e t r e i s * u l p t u r i - t r o n u l , j o * u l * u m i n g e a J i g u r a J a r p e lui - pre'inta o
in&ataturd in trei p?rti, despre 3043 - iar toate simoli'ea'a
alinierea soarelui de la solstitiu, *u ;aietura =eagra. <n
primul rand, tronurile mame repre'inta *entrul *osmosului.
;ronul arata un *ap de 'eu solar, *are iese dintre dou1
pi*ioare stili'ate. <n mod *lar, sunt ilustrate soarele Ji
naJterea, *are re0le*ta alinierea din &iitor, *e &a a&ea lo*
deasupra ori'ontului departat - ori'ontul solstitiului din
de*emrie. A*easta este o imagine a renaJterii. <n al doilea
rand, *apul de Jarpe de jos, stanga 6*are, initial, a tinut un mi*
*ap solar in guraU este un alt mod de a ilustra soarele in
;hetura =eagra. Dar a*est lu*ru are *onotatia mortii, a
de&orarii.
Pand a*um a&em moarte Ji renaJtere - o polaritate *are
este 0olosita adesea pentru ilustrarea solstitiului din
de*emrie, *are mar*hea'd s0arJitul unui an Ji <n*eputul altui
an. 0 noul naJtere treuie sal 0ie pre*edata de moartea
&e*hiului. insl imaginea de&orarii inseamn? Ji trans0ormare.
Ceea *e moare nu se s0arJeJte, *i este trans0ormat in *eea *e
renaJte. ;ot aJa, ego-ul nu treuie anihilat, *i trans0ormat prin
*onta*tul *u %umina regeneratoare a /inelui Di&in. A*easta
este ade&arata semni0i*atie a sa*ri0i*iului Ji trans*enderii,
intru*at trans*enderea nu anihilea'a *eea *e trans*ende, *i
it in*lude intr-o &i'iune mai *uprin'ato are.
!ingea Ji *er*ul de piatra din partea de jos a 0igurii
repre'intd jo*ul *u mingea i, aJa *um am &a'ut deja, alinierea
gala*ti*a a soarelui de la solstitiu, *u ;aietura =eagrd. Aid sunt
impli*ate jo*ul, *onJtiinta, dansul, a*ti&itatea oamenilor *are
se deplasea'a *are renaJtere /i parti*iparea *onJtienta la
intregul pro*es. A*est lu*ru se re0erd la *erinta unei
trans0ormari po'iti&e - *ea a unei renuntad de 'und voie la
ilu'iile *are it leagl pe ego, de starile limitatoare. /apte !a*aw
a re0u'at sa renunte la atgamentul sau 0ata de ego, iar mitul
ne spune *a a *a'ut. >nu #unahpu a mers de uild &oie la
Oiala Ji si-a pierdut *apul, ins? Ji 4-a re*apatat, pe Pig
multe altele, atun*i *and s-a nas*ut din nou.
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
Pun*t nemis*at de ma"ima
inspiratie
Apogeul spiritualitatii
Cea mai mare unire *u sursa
Punct central
-

Pun*tul cel mai <ndepirtat
Cea mai mare separare de sursa
Apogeul materialismului
Pun*tul nemis*at de ma"ima e"piratie
Cele trei metode de aandonare Ji re*one*tare la
/inele Di-&in au 0ost, in mod *ert, in*luse in religia e'oteri*a
din <'apa. Prima este o 0orma de in&atatura tantri*l, e&identa
in *on*eptuali'area alinierii *a o uniune dintre ;aal *osmi* i
!ama *osmi*a. A*este prin*ipii partenere repre'inta doui
domenii *osmi*e unite7 *el solar i *el gala*ti* - soarele tata
Ji gala"ia mama. Polaritatea se"uall a simolismului
sugerea'a *a, la <'apa, era *unos*uta o 0orma de ideologie
tantri*a.
A doua metoda este 0olosirea Jamani*a a plantelor sa*re
- o tehni*a e"trema de re*uperare a su0letului, de &inde*are Ji
de deju*are temporar
(
a sistemelor de *ontrol ale ego-ului,
s*opul 0iind trans*enderea limitarii Ji re0a*erea /inelui *a un
intreg. A*easti <netoda de *alatorire spre dimensiuni
superioare a 0ost 0olosita de
timp de milenii. Pietrele in 0orma de *iuper*a, 0olosite
in ritualuri Ji g?site in regiunea <'apei, sugerea'a *a
*iuper*ile psilo*(in au 0ost 0olosite dupa metode Jamani*e,
pentru a se produ*e stari modi0i*ate Ji &i'iuni.
A t r e i a me t o d a este sugerati de tronul de pe
teren Ji este *ea mai a**esiild pentru *autatorii modemi,
*are dores* sa e"perimente'e pe pie-
@<G>RA 4E7 3043 repro'intZ *entrul timpului ma(as. Pun*tul
nemis*at al e"piratiei este analog *u alinierea din
perioada
3043 si poste o0eri o
imagine a intelep*iunii
trans*endentale eterne
John !ajor Jen$ins
0 o r 9 * e i n s e a m n 2 a n u l 3 0 4 3 K . ! u l t e p i * t u r i J i s * u l p t u r i m a ( o J e a r a t 1 Jamani sau regi *are
stau pe tronuri, in *lasi*a posturd de lotus. A*easta posturd
este aso*iat1 *u a 0i pro0und asorit in e"perienta mistid a
uni0atii 0ard timp - o imagine a eternitatii. <nitiatii ma(ag din
&e*hime treuie s? 0i pra*ti*at o 0orm2 de meditatie, la 0el *a
omologii 0or din Asia. Aspe*tul esential in a*east2 pra*tid este
res-
piratia, sau!rana3ama)
Ai*i, &oi 0a*e un mi* salt Ji &oi sugera *a misti*ii ma(ag
pra*ti*au un tip de (oga i o meditatie de respiratie, *are in
Asia se numeJte meditatia vi!assana) A*east? pra*tid
se a"ea'4 pe *i*lul de respiratie. <n a*eastd meditatie, pun*tul
de nemiJ*are al e"piratiei ma"ime repre'inta o poart? *e du*e
din*olo de &i*isitudinile *i*lurilor nes02rJite ale timpului, unde
*autdtorul poate e"perimenta nemiJ*ata pa*e a eternitAtii.
)ipassana este in&dtatura spirituals per0e*t2 pentru *ei *e &or
s? e"perimente'e *e inseamnd 3043, deoare*e *i*lul respiratiei
repre'intd ma"imele Ji minimele *i*lurilor naturale, in*lusi&
marele *i*lu de 3F.000 de ani de pre*esiune, *are se in*heie
*u alinierea gala*tid din perioada 3043. PA *um
0un*tionea'4
De unde Jtim *a *er*ul pre*esiunii se in*heie in 30435
>n *i*lu e un *er* - de*i, *um ii putem identi0i*a pun*tele de
in*eput Ji de s0arJit5 >n indi*iu ne este o0erit de *i*lul
respiratiei. Ci*lurile din naturd urmea'a miJ*drile de *retere
Ji des*reJtere. Ci*lul unei 'ile are dou2 0a'e - de *reJtere a
luminii Ji de *reJtere a intuneri*ului. %una *reJte Ji des*reJte,
deoare*e pare s? se deplase'e mai aproape de soare, iar
apoi mai departe de el. Perioada de Juni intune*a0e e
perioada de lun
g
noua, *dnd soarele Ji luna sunt in *onjun*-
tie. E*lipsa este o *onjun*tie pre*isa a soarelui *u luna - iar, in
al*himie, e*lipsele simoli'ea'2 unirea elementelor opuse,
unirea lunii *u sursa sa de luminl
;ot aJa, pre*esiunea poate 0i impartita in ere, sau Epo*i
ale %umii, 0olosindu-se *ele douaspre'e*e semne ale
'odia*ului. Dar *e de0ineJte, *u ade&Arat, di&i'iunile energeti*e
ale !arelui An de pre-
Calendarul maps *osmo&i'iunea ma(asl
*esie5 Cheia pentru pun*tele de in*eput Ji de s0arJit ale
*i*lului de pre*esiune este alinierea gala*ti*a. Este per0e*t
logi* sa ne gandim ca soarele de la solstitiul din de*emrie
repre'inta a*ul *are arata ora din *easul pre*esional - iar
*and par*urge un *i*lu Ji atinge *entrul gala*ti*, &a a&ea loc
mie'ul de noapte gala*ti*. /0aVitul de *i*lu - mie'ul de noapte
gala*ti* - are lo* *and pun*tul solstitiului de s*himare a
anotimpului, ajunge in *entrul gala*ti* al timpului Ji
spatiuluiln a*east? *on*eptie, timpul intra. Ji iese din unirea
*u sursa. Data de s0argt, 3043, nu este s0arJitul timpului
*ir*ular, *i *entrul inspiratiei Ji e"piratiei timpului.
Ci&ili'atiile omeneJti e"perimentea'a a*easta miJ*are de
inspiratie Ji e"piratie, pe par*ursul a mii de ani, *a respiratia
istoriei. De la Epo*a de Aur a unirii *u /ursa, pan
g
la Epo*a
@ierului a materialismului *umplit Ji a separarii de /urs$
tre*em de la amia'a luminii, la mie'ul noptii al intuneri*ului.
!ie'ul noptii repre'inta pun*tul nemigat dintre moarte Ji
rengtere, iar pun*tul alinierii *orespunde *u e"piratia ma"ima.
Repre'entat pe *i*lul de respiratie al @amantului - pe *are 4-am
putea numi *i*lul pre*esional de 3F.000 de ani - pun*tul de
repaus este alinierea gala*ti*a a perioadei 3043.
<n meditatia &ipassana, persoana intra in a*est pun*t
de repaus Ji se des*hide intr-un spatiu lipsit de timp. Centrul Ji
sursa de timp se pot des*hide pentru noi, in 3043. Cheia
este Qit,d in propria respiratie, propria noastr2 legatur1
spiritual$ din interior, *u /inele noastre Di&ine, *e treuie
redes*hise. ;ronul de la <'apa ne in&it1 s? ne ge'2m in
meditatie Ji sa intr?m in aliniere *u pun*tul de repaus dintre
*urentii mas*ulini Ji 0eminini, ur*and pe s*ara &i'iunii spre
platoul spiritual, unde &i*isitudinile timpului sunt trans*ense.
<n a*el lo*, toate prolemele Ji *on0li*tele, *are par atat de
di0i*ile atun*i *and suntem lo*ati in planurile in0erioare ale
*on$tientei, sunt re&elate drept *eea *e sunt7 ilu'ii, ilu'ii *are
i-au dat 0orta ego-ului limitat - in ma!ura in car" am cr"@ut in "l1
John !ajor Jen$ins
/ i i a t a e s e n t a d o * t r i n e i s a * r i 0 i * i u l u i 7 s * o p u l n u e s t e s a * r i 0 i *area inimilor,
trupurilor propriu-'ise, sau *hiar a ego-urilor noastre, *i
sa*ri0i*area ilu'iilor pe *are le a&em. <n a*est a*t de aando-
nare, nu pierdem nimi* real, *i *dJtigdm tot *eea *e merits s?
a&em7 sinele nostru ade&arat. Din a*easta perspe*ti&e,
9pro0etiaK depinde de modul in *are raspundem momentului
pre'ent - a*est acum etern. E"pertul in anul 3043, Geo00
/tra(, a e"primat totul, intr-o intreare simple7 93043, este
*atastro0d, sau e"ta'5K Parerea mea este *a a*este
*atastro0e apo*alipti*e pot 0i ade&arate, da*e ne agatam de
ilu'iile noastre. @la*ara Di&in
g
a e"ta'ului &a lumina dirett
proportional *u ilu'iile *are sunt induse in ea. Alimentati 0la*ara
e"tati*a a !intii Di&ine, *ati tot *e inseamna *unoaJtere
ade&arata &ine din legatura 0erme*ata *u trans*endentalul.
INAPOI IN CENTRU
<'apa, originea *alendarului 3043, este Eleusisur %umii
=oi - un *entru de initiere in intelep*iunea gala*ti*a. Dad
anali'am s*ulpturile Ji orientarile grupurilor de monumente Ji
intelegem limajul simoli*, ni se re&elea'a o paradigma
pro0undl Ji nere*unos*uta, iar imaginea este *omplete. =u
doar des*operim Jtiinta *omple"a a unei *osmologii gala*ti*e
an*orate intr-o rare aliniere astronomi*a din perioada 3043,
dar gasim Ji un mit al gene'ei, o pro0etie, in&dtaturi spirituale
Ji tehni*i prin *are *etatenii s0drJitului de *i*lu pot
e"perimenta, pentru ei inJiJi, *e inseamna 3043.
0 re&elatie de ordin inalt a a&ut lo* la in*eputul
*i&ili'atiei ma(aJe. Asemenea tuturor re&elatiilor, a 0ost /i
des*operirea intelep*iunii perene nemuritoare - a*eeai
intelep*iune *are se gdseJte la rada*ina tuturor marilor
traditii spirituale ale lumii. Re&elatiile pure Ji nediluate, *are
apar la in*eputul unei *i&ili'atii sau a
L re0erire la lo*alitatea Eleusis, unde se Qeau
*eremonii rituale, in *instea 'eitei Demetra si a 0ii*ei ei,
Perse0ona. n.tr.
?@
MMMCalendarul ma(as si *osmo&i'iunea ma(asi
unei religii, sunt poluate odaa *u tre*erea timpului, 0iind
as*unse pe masurA *e religia de&ine dogmat, Ji ierarhi*a.
/untem ine*u&antati *a monumentele s*ulptate de la <'apa
au 0ost des*operite inta*te - santinele a*ute ale unei mari
religii *osmi*e, *are a &a'ut *entrul gala*ti* *a pe marele
trans0ormator, Ji alinierea gala*ti*, din perioada 3043, *a pe
o mare Jansa pentru *lut<torii spirituali, de a se re*one*ta *u
/ursa intelep*iunii eterne. Dar nu ar treui sl gtept?m pans in
3043, pentru *a ne atilm *hiar a*um in 'ona de aliniere
64CB0-304FU. ;impul, *a intotdeauna, este acum$
n$ . . - - 7 7 7 - - L ! A
1
K
C
e
i p I=
=
?A
Factorul ma5a
0 CA%E D<=C-%- DE
;E#=-%-G<E Jose Arguelles,
PH. D.
4.c T nul dintre liderii cunoscuti din domeniul
predictiilor moderne, ba"ate pe
calendarul maya*, >ose ?r&iielles, a fost de mult timp o sursd
de inspiratie pentru multi oameni care cautd sa primeasca
rdspunsuri, cu a,utorul calendarului ci al anului 2012$ 2l afd)
cut !aluri cu cartea sa, The Mayan @actor, ne)a pre"entat
ceea ce el nume
s
ste A3a"a &alacticd de sincroni"are Potri!it
lui ?r&uelles, 3a"a &alacticd de sincroni"are este o unda de
timp, care declanpa"d acum o noudfa"d din e!olutia &alacticd$
?rticolul urmdtor este adaptat dintr)un inter!iu dat de
?r&uelles, lui Tami 1imon, in 1BCD, ca parte din seria
Modificarea PcimEntului$ ?ici, ?r&uelles discutei despre
cercetdrile sale de F0 de ani, despre calendarul mayaG,
ori&inea acestuia cum am putea sa in!teim o lectie din el ci
see cream o cale care depGe&e fa"a tehnolo&icd$ 2l explicd ce
au fost maya?, in contextul Aperspecti!ei for &alactice", ci
raspunde la intrebciri precumH .e este o ra"il &alacticd ci cum
ne influentea"ei ea? .e alte sisteme calendaristice con!er& cu
calendarul maya#' i cu anul 2012? 2rau mayacii !enni de
pe altd planetd?
A (E I(TE"E,E P"A(ETA, PI( I(TEME<I!"
MAYASI") SI A" PESPE'TI0EI ") ,A"A'TI'E
;raditia spune *a ne a0l?m pe a*east? planeta, in a*est
sistem solar. De e"emplu, un sistem pre*um astrologia
anali'ea'a in0luentele *are ne a0e*tea'a pe a*east? planeta,
in relatie *u alte planete din sistemul nostru solar. De oi*ei,
dam 0oarte putind atentie 0ap-
?B
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM@a*torul ma(aJMMMMMMMMMMMMMMMMM
t u l u i * a e " i s t a a l t i 0 a * t o r i - 0 a * t o r i g a l a * t i * i , * a r e n e a 0 e * t e a ' a s i s temul solarG 0aptul *a
sistemul nostru solar este, de 0apt, un sistem stelar, dintr-o
*onstelatie de alte sisteme stelare Ji *a 0un*tionam in *adrul
unui *amp mai &ast - *ampul gala*ti*. A*est *amp gala*ti* are
multe ra'e energeti*e di0erite, *are in0luentea'a di0erite
*onstelatii. Constelatiile, in sine, se in0luentea'a re*ipro*.
!a(aJii si-au inteles e"istenta de pe planeta noastrd, in a*est
*onte"t gala*ti*. Din pun*t de &edere istori*, Jtitn *a ma(agi au
0ost o *i&ili'atie *are a e"istat in Ameri*a Centrall /i in !e"i*ul Ji
Peninsula Au*atan de asta'i.
*a *i&ili'atia 0or *lasi*a, aJa *um este numit1 de oi*ei, a durat
in jur de +00 de ani - intre :00 Ji BE0 d.Ch. Atun*i *and ma re0er
la ma(aJi, &ores* in mod spe*ial despre *i&ili'atia mama
*lasi*a.
Au e"istat multe e"po'itii de arta ma(L, in toate
marile oraJe ale /.>.A. !ulti oameni au pus intrearile7 Cine
au fost ma"
3afii 0 De ce a dis!arut civilizatia for atii t de
re!ede, in *urul anului ?C% d) Ch)0 Ce
felceau cu cel mai minutios calendar !e
care tam cunoscut !e aceastei !lanet"el,
and !cireau sel fie nie oa"
meni destul de !rimitivi0 =u a&eau animale de
po&ara. =u a&eau metalurgie. =u 0oloseau roata.
#n orice caz, cine erau acecti oameni care
au inventat acest calendar D6 un sistem
matematic uimitor0 Pentru majoritatea
oamenilor, ma(agi *onstituie o mare enigma.
Raspunsurile arheologilor *hiar nu sunt su0i*iente, iar
misterul *ontinua. De 0apt, am putea spune *a
misterul ma(aglor este unul dintre *ele mai mari
mistere de pe a*easta planeta.
<n *eea *e ma pri&eJte, am studiat *i&ili'atia ma(a, <n*a de
la &arsta de paispre'e*e ani, *and imaginatia mea a 0ost
in*itata, pentru prima Tar$ de toate a*estea. ;imp de trei'e*i
de ani, am studiat intens a*est material, pan
g
a*um doi ani,
*and m-a *onta*tat un ma(aJ, pe nume #unat' !en - iar eu
4-am in&itat in Boulder, sane intalnim. cat timp s-a a0lat in
Boulder, a tinut o *on0erinta despre astrologia ma(aJa.
<n0ormatiile sale erau e"a*t *ele de *are a&eam ne&oie pentru
a potri&i intre ele piesele de pu''le. >na dintre in0or-
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
m a t i i l e i m p o r t a n t e p e * a r e l e - a m a 0 l a t d e l a # u n a t ' ! e n a 0 o s t d sistemul nostru stelar
repre'int? al Japtelea sistem stelar pe *are ma(aii 4-au
identi0i*at, pe *are 4-au tre*ut pe hart2 /i prin *are au na&igat.
A*est lu*ru m-a 0A*ut s,a gandes*7 2i bine, dacd aca stau
lucrurile, sapresupunem ca mayacii nu erau de pe aceastd plan)
eta ) cel putin, nu seimeinta mayasilor$ >rm2nd a*easta
idee, am ree"aminat in0ormatiile Ji datele pe *are le
a&eam. ;otul s-a potri&it i totul era logi*. !a(agi
sunt *eea *e eu numes* 9na&igatori gala*ti*iK. >nii
dintre ei erau de-a dreptul e"traordinari Ji, de a*eea,
ii numes* 9maeJtri gala*ti*iK.
!E=<REA !AAAg%-R /< RAXA GA%AC;<CA
/*opul pe *are 4-au a&ut ma(aJii, de a &eni pe a*east1
plane-
t1, a 0ost 0oarte pre*is7 sa lase in urm? un set *lar de indi*ii Ji
de in-
0ormatii despre natura Ji menirea planetei noastre, in
a*easta pe-
rioadd spe*iall din sistemul solar Ji din dmpul gala*ti*.
!a(agi au
&enit ai*i intr-un moment spe*i0i* Ji au 0a*ut unele oser&atii.
Au
lAsat in urml idei despre relatia planetei noastre *u *el putin
apte
planete interioare /i in0ormatii despre natura ra'ei gala*ti*e
prin
*are tre*e a*um planeta noastd - Ji prin *are tre*e, <nd din
anul
E44E i.Ch. -dat1 *e au 0a*ut *alidrile despre relatia planetei
noas-
tre *u a*easta ra'a gala*tid, *u *elelalte planete Ji *u
soarele, mis-
iunea 0or s-a <n*heiat. >nul dintre misterele ma(aglor are de-a
0a*e
*u *alendarul 0or - sau *u *eea *e s-a interpretat a 0i
*alendarul lor.
Dad ma(aii *lasi*i au in*eput sa:4 *onstruias*d
E%
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
templele Ji
oraJele doar in jurul anilor 400-E00 d.Ch., de *e 0oloseau un
*alen-
dar pre*is, *are in*epea <nd din data de 4E august E44E
i.Ch.5 in
general, a*est *alendar este numit 9!amie Ci*luK, Ji se
derulea'a
intre E44E i.Ch. i 3043 d.Ch. <ntrearea este7 de *e a&eau ei un
*al-
endar *are <n*epe in E44E i.Ch., dad perioada 0or de in0lorire,
*a
*i&ili'atie, pare sl 0i in*eput in primele se*ole ale a*estui
mileniu5
Atun*i and am presupus *a, poate, ma(aJii pro&in din a0ara
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM@a*torul ma(aJMMMMMMMMMMMMMMMMM
s i s t e m u l u i n o s t r u s o l a r J i d i n t r - o a $ a p a r t e a g a l a " i e i , a m a n a l i ' a t J i sistemul matemati*
e0e*ti&, pe *are 4-au 0olosit pentru a-Ji *onstrui *alendarul. /-a
presupus adesea *a ma(aJii au in&entat *alendarul, pentru a
urmari 0a'ele agri*ole Ji perioadele pentru semanat. Eu 4-am
anali'at din nou Ji am presupus *a sistemul matemati* a e"istat
dinainte, Ji apoi a 0ost adaptat unui *alendar terestru. Pri&ind
*al*ulele, am 0ost uluit de *alitatea uimitoare a numerelor
armoni*e din *alendar. Calendarul masura, de 0apt, un tip de
unda armoni*a - un 0el de undd sau raid de marl dimensiuni,
*are a&ea anumite *i*luri de 0lu*tuatie Ji proprietati armoni*e
e"traordinare. !i-am dat seama imediat *a !arele Ci*lu nu
este atat un sistem de masurare a timpului, *at un sistem de
masurare a tre*erii a*estei planete printr-o ra'a *u o latime de
+.43+ de ani, sau un diametru de +.43+ de ani.
Este asolut normal sa nu putem *onJtienti'a
atat de uJor 0aptul *a tre*em printr-o ra'd *are iJi
are originea in *entrul gala*ti* Ji tre*e prin soare,
steaua lo*al?. Pamantul tre*e prin ea, *a /i *elelalte
planete, insa pentru Pamant totul pare s? aia o
semni0i*atie mai spe*iala. @ie*are gala"ie are un
*entru. !ulte gala"ii pe *are le per*epem 0i'i* sunt
gala"ii spirala, *u pun*te *entrale. Centrul gala*ti*
este un nu*leu *entral in*rediil de dens al gala"iei,
de unde pornes* ra'ele Ji in0ormatiile gala*ti*e. Ceea
*e este generat de gala"ii este in stransd legatura *u
Vuasarii /i *u alte ast0el de 0enomene. /tim Ca e"ist?
o transmitere *ontinua de di0erite tipuri de unde
radio - *eea *e am putea numi 90as*i*ole de
in0ormatiiK, *e sunt emanate Ji generate din *entrul
gala*ti*. intrearile sunt7 Care este natura a*estor
ra'e5 De *e sunt transmise5 Este in0ormatia lor,
insdJi in0ormatia *are da ngtere &ietii5 Codul AD=
0a*e parte din in0ormatia *ontinuta in a*este ra'e5
Cum in0luentea'a ele, e0e*ti&, alte sisteme
planetare5
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
Y;<<=;A !AAA/<%-R
/tiinta ma(aglor se a'ea'a pe prin*ipiile re'onantei.
/tiinta noastrd, aJa *um s-a de'&oltat <n*a din se*olul al O)<<-
lea, se
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM@a*torul ma(aJMMMMMMMMMMMMMMMMM
a ' e a ' a p e m a t e r i e - J i a n u m e p e i d e e a * a m a t e r i a r e p r e ' i n t ? r e a litatea suprem? Ji *a
e realitatea supremd *ognos*iill. <nsa, modern? a ajuns in
pun*te in *are a*est lu*ru nu mai repre'int1 *e&a *lar.
/tiinta modern2 s-a apropiat mult mai mult de lo*ul in *are
in*epe Jtiinta ma(aJilor. /tiinta ma(aJ-, sustine *a, in uni&ers,
0a*torii prin*ipali *are operea'a sunt 0a*tori de re'onanta -
*i*lurile de &iratie, sau undele &irationale. A*este unde ating
anumite pun*te de *ondensare si de&in atomi-materie,
parti*ule suatomi*e asa mai departe, insA natura
0undamentall a realitatii este &iratia, re'onanta.
Re'onanta este o *alitate. Cu&2ntul 9re'onantaK
inseamn? 9a suna din nou, a re&ereraK. >nele tipuri de
medii le permit semnalelor &irationale s? tread de la un
transmit?tor la un re*eptor. /emnalul &irational este un tip
de 0re*&entd. <n perspe*ti&a ma(ap, tot *e inseamnd
realitate este *onstruit din di0erite ni&ele de 0re*&enta.
0 alt1 deoseire importanta dintre Jtiinta ma(L Ji
Jtiinta modernd este a*eea *a Jtiinta moderna sustine, in
general, ea uni*a realitate *ognos*iild, este lumea materiei,
pe *are o e"perimentdm prin intermediul simturilor noastre Ji
nu admite *a ar putea e"ista /i alte reali0ati, alte dimensiuni
*e *oe"ists alAturi de a*east? realitate. Proprie0atile
re'onantei, *are 0a* posiild intelegerea altor dimensiuni
*oe"istente, re'idd, in *on*eptul armoni*ii, de e"emplu.
@ie*are sunet are o *alitate &iratorie, aJa *um au Ji
armoni*ile. Armoni*ile se produ* in multe o*ta&e di0erite -
deg in realitatea noastr2, au'im un singur sunet. A*easta
realitate pe *are o e"perimen0am a*um, and s*am Ji as*ult2m
sau &orim, *on0ine un sunet, dar, in a*elaJi timp, e"ists in ea
Ji di0erite armoni*i. A*estea repre'in0a *hei pentru tot 0elul de
dimensiuni *oe"istente - di0eritele dimensiuni ale realitAtii,
*are *oe"ists *u *ea pe *are presupunem, de oi*ei, *a e
uni*a realitate ade&drat-.
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
A P L I C A ; . A ; . A B C A C T . I
IC CAA:L CAII DE )ICCBLB ). T.DCBLB*I.
;otul se a0lA in re'onanta. #aideti sA in*epem *u a*est
prin*ipiu. Este ne&oie *u ade&Arat de o s*himare radi*alA
pentru a a**epta, in totalitate, impli*atiile a*estui prin*ipiu.
DadK totul este in re'onanta, in *ele din urmA, totul se a0lA intr-
o anumite stare de armonie. E"ist? di0erite s*himAri, di0erite
unde Ji anumite *i*luri *are dispar Ji altele *are in*ep - dar, in
general, tot *e inseamn? realitate are o stru*ture armoni*l.
Da*A totul este in re'onanta, *e inseamnA a*est lu*ru
pentru noi5 inseamnd *a noi suntem in re'onanta *u mediul
in*onjurator. inseamna *a suntem in re'onanta *u planeta.
inseamnA CA suntem in re'onanta *u soarele. Din *ite Jthn,
a*ti&itatea *reierului nostru poate 0i masurat? in di0erite *i*luri
de unde *ererale Ji di0erite 0re*&ente. De e"emplu, Jtim *a
0re*&enta al0a a undelor *ererale *orespunde *u re'onanta
0undamentall a planetei, de D,+ hert'i -o ilustrare 0oarte
interesant? a re'onantei.
A*est lu*ru des*hide o uJA pentru posiilitAtile pe *are
mentalitatea noastra din pre'ent, Jtiinta din pre'ent, sau
ataJamentele noastre 0at1 de ea Ji 0atd de mentalitAtile pe
*are ea le *reea'a, nu le permit. Prin potri&irea re'onantelor Ji
0re*&entelor noastre, *u prin*ipalele re'onante Ji 0re*&ente ale
mediului in*onjurAtor, in*epem s? &edem *um am putea
e"trage, in mod dire*t, energie din mediu - dire*t prin
intermediul *orpurilor noastre. A*easta este o idee radi*alA.
Da*A pri&im in jurul nostru, in nature, e interesant se remar*Am
CA noi suntem singurele 0iinte *are 0oloses* toalete in aer
;ier, in*hise. /untem singurele 0iinte *are ne protejAm de 0rig
*u ajutorul *ladirilor, al hainelor et*. ate *elelalte 0iinte pot
*oe"ista *u naturaG pot sa-Ji regle'e temperatura *orpului in
0un*tie de *ea a mediului in*onjurAtor /i aJa mai departe. /-ar
putea *a Ji noi s? a&em a*eeaJi *apa*itate, dar nu punem
intreArile potri&ite -sau, mai eau, am a**eptat raspunsurile
greJite Ji nu ne 0olosim in-
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
t r e a g a * a p a * i t a t e d e r e ' o n a n t d a 0 i i n t e i n o a s t r e , p e n t r u a s t a i l i tipul *ore*t de
armonie *u mediul in*onjurator.
E"ATIA PAMA(T!"!I '! ,A"A=IA, ASA
'!M ESTE ')<IFI'AT>, I( 'A"E(<A!"
MAYAS
Am studiat *alendarul ma(as, timp de peste trei'e*i de
ani. Am studiat Ji alte *ate&a sisteme, printre *are < Ching. Am
*onsiderat dintotdeauna *a in *alendarul ma(as treuie s?
e"iste *e&a asemanitor, sau e*hi&alent, *u < Ching. Pe masura
*e am studiat *alendarul, a de&enit tot mai limpede - mai
ales in ultimii *ati&a ani - *a el a&ea multe alte intreuintari si
s*opuri, de*at *ele ale unui simplu *alendar. !i-am dat seama
*a aJa-numitul *alendar repre'inta doar una dintre 0olosirile
unui *od. Putem pri&i *alendarul - iar *odul se a0la a*olo.
Este important sa intelegem anumite prin*ipii legate de
hologra0ie, sau *eea *e se numeste matemati*a 0ra*tall. >na
dintre idei este *a intregul este intAlnit in ori*e parte a sa -
ast0el in*at, ori*e parte *ontine intregul *odat in ea. Am
in*eput sa &ad *a a*est *alendar pro&ine dintr-un *od. A*easta
e ideea *ea mai itnportanti. Apoi m-am intreat7 Ce este a*est
*od5 Care e semni0i*atia lui5 Am &a'ut *a are multe alte
apli*atii. Am inteles *a a*est *alendar - *are e des*ris, de
oi*ei, *a o repetare *ontinua a unui *alendar de 3F0 de 'ile -
a 0ost *odul pentru o matri*e *u 3F0 de unitati. Atun*i *and
am anali'at !arele Ci*lu, am &a'ut *a Ji el *orespundea, in to-
talitate, *u *odul. !arele Ci*lu nu e al*atuit din 3F0 de 'ile,
*i din 3F0 de $atuni, sau din perioade de *ite doua'e*i de ani -
de*i era a*elasi *od. De aid, am in*eput sa &dd *a a*est *od
*uprindea proprietatile matemati*e *are a&eau legatura *u
aproape toate *elelalte aspe*te ale e"istentei. <n stiinta
noastra din pre'ent, a&em taelul periodi* al elementelor. Am
in*eput sa inteleg *a Ji *odul pe *are se a'ea'd *alendarul
ma(aJ - si pe *are se a'ea'a si !arele
EA
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!'
Ph1)1 44444444444444444444
(actorul mayaE444444444444444444444444
C i * l u - e s t e * a u n 0 e l d e t a e l p e r i o d i * a l e l e m e n t e l o r , d o a r
* a e u n tael periodi* al 0re*&entelor
gala*ti*e.
Re&enind la re'onanta, ideea
este *a, in realitate, 0re*&enta
pre*ede 0orma. %a <n*eput, e"ista o
0re*&enta &irationala *are se
derulea'a in *i*luri 0i"e si din *are
sunt *reate toate 0ormele *are e"ista.
@re*&entele au proprietati matemati*e,
*are pot 0i traduse in geometrie.
Geometria se trans0orms in 0orma, Ji
ast0el, *odul de a'a este, de 0apt,
taelul periodi* al 0re*&entelor
gala*ti*e *are gu&ernea'a pro*esul
de materiali'are a tuturor
0enomenelor, din multe dimensiuni
di0erite. Este *odul uni&ersal. Este un
*od 0enomenal, uluitor.
SITUATIA IN CARE NE AFLAM
IN PRE!ENT
Potri&it *alendarului ma(aJ,
mai a&em *am doua'e*i si *in*i de
ani, pan
g
sa ieim din ra'a in *are
am 0ost <n*a din anul E44E i.Ch.
Cand pri&im *alendarul, *a pe o
repre'entare a ra'ei, &edem *a
a*easta este impartita in 4E su*i*luri,
numite a$tuni, /i *a a$tun-ul din
pre'ent - *are este al
treispre'e*elea su*i*lu al a*estei
ra'e - a in*eput in 4F4B Ji se termin
g
in 3043. @ie*are dintre a*este
su*i*luri durea'a apro"imati& EC:
de ani, de*i ne apropiem de 0inal. Ce
inseamna a*est lu*ru5 <nseamna *a
a*um ne a0lam intr-un moment
e"trem de important. Din E44E i.Ch.
pan
g
in pre'ent, a*easta ra
g
a 0ost *a
o undd *are a *res*ut treptat,
mergand in sus Ji in jos, a*umuland
0orts Ji de&enind tot mai mare Ji
mai puterni*d. <n timp *e a*easta
planets a tre*ut prin ra
g
, prin
intermediul oamenilor am s*os 0ortat
in a0ara *i&ili'atia tehnologi*a pe *are
o &edem in jurul nostru. <n ultimii
*loud sute de ani, a*est pro*es de
e"pul'are s-a a**elerat. Am impan'it
lumea *u tehnologia noastra Ji *u
*eea *e eu numes* 9sistemul nostru
planetar e"o-ner&osK. =e a0lam intr-
un moment in *are am ajuns la
saturatie. <n *eea *e pri&eJte ra'a,
aproape ea ne a0lam in pun*tul *e
poate 0i interpretat *a &ar0ul de
saturatie a tehnologiei din <ntreaga
lume.
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
D a d p r i & i m r a ' a * a p e o u n d a , & e d e m * a & a l u l * a r e a * r e s * u t treptat, pe par*ursul
a *in*i mii o suta de ani, este pe *ale s? se sparga. Pun*tul
e"a*t al spargerii a*estui &al a a&ut lo* in 4F Ji 4D august
4CBD - Con&ergenta Armoni*a. )i'uali'ati urmatoarea imagine7
stati pe plajaG &edeti *um &ine un &al dinspre mareG &alul *reJ-
te, iar apoi se sparge Ji dispare. <n a*easta meta0ora, 3043 &a 0i
anul *and a*est &al &a atinge nisipul plajei. Cand &alul &a
ajunge pe pla0a, in 3043, &om 0i pregatiti sa patrundem in
*i&ili'atia gala*ti*a, sau in *i&ili'atia interplanetarl. A*easta
ultima perioada, de doua'e*i Ji *in*i de ani este 0oarte
interesanta, 0oarte semni0i*ati&a Ji 0oarte importanta pentru
planetl. A*esta este un moment e"trem de important, din
pun*t de &edere gala*ti*. Am putea spune el inteligentele
superioare aJteapta *a noi sa ne saturam de tehnologia
noastra si sa intelegem *a, in *ele din urma, ea nu ne poate
ajuta.
>nul dintre aspe*tele *ele mai radi*ale din *artea mea,
Factorul ma3c:, este el e"pune posiilitatea *a
tehnologia noastra *hiar nu mai este ne*esara. /pe*ia
e&oluata *unos*uta *a #omo sapiens a 0ost in0luentata de
a*east? ra'a, iar unul dintre modurile in *are s-a intamplat
a*est lu*ru a 0ost s*oaterea in e&identa a unui mediu
in*onjurator arti0i*ial Ji a mijloa*elor arti0i*iale de *omuni*are.
A*easta este, in mod e&ident, o 0a'a de e&olutie - o tran'itie
de e&olutie - insa treuie sa a&em in &edere Ji 0aptul *a, din
pun*tul de &edere al planetei, noi ne a0lam la supra0ata ei.
Planeta este un organism &iu, *are e&oluea'a, iar noi suntem
*ele mai a*ti&e 0iin*e de pe supra0ata sa. <ntr-un sens po'iti&,
am putea spune7 9/*opul s*oaterii 0ortate in e&ident? a a*estei
tehnologii a 0ost *el de a ne adu*e in pun*tul de a de&eni *u
ade&drat *ongienti de sine de a ne &edea *a 0iinte planetare,
*a organisme planetare. Proail *a uni*ul mod prin *are
puteam ajunge in a*est pun*t este prin de'&oltarea tehnologiei
a*tuale a a*estui timp de *omuni*atieK. A*easta modalitate
de *omuni*atie a 9mi*JoratK lumea, trans0ormand-o intr-un
sistem de *omuni*are instantanee.
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
D a d p r i & i m t o a t e a * e s t e a d o a r d i n t r - o p e r s p e * t i & d p l a n e - tad,, putem &edea *a
am ajuns intr-un moment 0oarte peri*ulos, deoare*e, in ultimele
*dte&a sute de ani, am *reat o *i&ili'atie *are depinde de
*omustiili 0osili /i di0erite tipuri de metale, minerale
pretioase, metale rare Ji aJa mai departe, *are sunt e"trase
din pdmant. Ceea *e s-a inamplat su aspe*t tehnologi*, pe
a*east? na&
(
spatiald pe *are o numim @am2nt, este *a i-am
0olosit e0e*ti& toate re'er&ele de energie. Chiar dad spunem
*a a&em petrol pentru in*a patru'e*i de ani, a*est lu*ru nu
este 0oarte realist. Ce se &a intdmpla dupd5 Ade&2rata
prolemd este *a nu ar treui sa epui'am toate re'er&ele de
energie. Anumite re'er&e energeti*e se a*umulea'd. Ji, *dnd
a&em ne&oie de ele, putem sa le e"tragem, insd nu treuie sd le
epui'am intr-o singurd 9etieK tehnologi*d. Dar este e"a*t *eea
*e am 0?*ut. Calea de din*olo de tehnologie este asolut ne*e-
sara pentru noi. <n timpul in *are am epui'at re'er&ele de
energie ale na&ei spatiale Paindnt, am *a'ut pradd unei
perspe*ti&e uni-dimensionale a realiatii. <n *are *ir*uitele
sistemelor noastre de *redint1 s-au intors *u susul in jos.
;oad lumea *rede *a 0olosirea *omustiililor 0osili Ji a
sustantelor *himi*e, *are produ* o mare poluare, este
superioara intreuintarii energiei solare. Chiar credem asta. <n
etia noastre tehnologid, ne-am imdtat *omplet, am de&enit
uni-dimensionali, sau amne'i*i. Credem *a intuneri*ul e mai
un de*$ lumina.
2012< . TI9P:L SA C. T;.AI9
;reuie sa ne tre'im. Chiar a*um, trdim intr-o lume in *are
*onJtiinta umana este, in esentd, o 0un*tie a *eea *e numim
9min-tea gloateiK. A*easta este *ontrolatd Ji manipulata de
*dtre gu&erne Ji intreaga gam
(
de institutii *are repre'intd
0a*torii *heie in &iata modernd - Ji *rede in ele. Condu*dtorii,
institutiile Ji mass-media transmit in permanentd in0ormatii de
nature negati&?, de energie negati&d, ast0el *a mintea gloatei
prosperd prin energie negati&d.
6%%
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
G u & e r n e l e J i i n s t i t u t i i l e s p r i j i n a a * e a s t a * r e a t i e d e n e g a t i & i t a t e J i , *a urmare,
omenirea, in totalitatea ei, este dominata de un tip 0oarte
negati& de hipno'a sau de transa *ultural1. Ceea *e
*ontea'a e ne tre'im, ast0el in*at sa ne putem u*ura de
tre*erea prin ra
g
. Prin etia noastra tehnologi*a, am *reat un
asemenea de'e*hiliru, o epui'are a resurselor Ji poluarea
planetei, in*at treuie sa ne tre'im, da*d &rem ss *ontinuam
sa ne u*uram de Pamant. ;re'irea noastra &a presupune sa
intelegem *a, in realitate, tehnologia nu ne poate ajuta Ji *a
treuie sa depaJim 0a'a tehnologi*a. Dad nu ne tre'im,
planeta se &a auto-distruge de la sine, deoare*e se a0ld deja
intr-un imens de'e*hiliru. =e a0lam e"a*t in momentul in *are
deoseirea dintre numarul *onsiderail de oameni *are se
tre'es* Ji preiau *omanda Ji *el al *elor *are nu se tre'es*
repre'inta deoseirea dintre situatia in *are planeta se auto-
distruge Ji *ea in *are iJi *ontinua *alea de e&olutie.
Continuand *u imaginea na&ei spatiale Pamant, *hiar da*a am
0olosit toate re'er&ele de energie, mai a&em <n*a sursa
*entrald, soarele, Ji propria aparaturd io-psihi*a e"trem de
so0isti*ata - insaJi 0iintele noastre, *orpurile noastre umane. <n
*eea *e pri&eJte na&a spatiala Plmant, la *omanda sa se a0l?
*ine nu treuie Ji a &enit timpul unei ras*oale.
PAA"E"E I(TE 'A"E(<A!" MAYAS, I '7I(,
SI AP)'A"IPSA SFA(T!"!I I)A( TE)"),!"
<n realitate, e"ists multe pun*te *omune <ntre *odul
gala*ti* al ma(ailor, < Ching, Apo*alipsa i multe alte sisteme.
!oti&ul este 0oarte uJor de e"pli*at. Cu totii 0un*tionam in
a*elaJi *amp. @ie *a e &ora de China anti*s, Egiptul anti*,
<sraelul anti* sau !e"i*ul anti*, re*eptorii umani au *aptat
a*elegi ra'e in0ormationale, tradu*andu-le in anumite limaje,
*onditionate de *redintele *e e"istau deja in a*ele regiuni.
Pe de-o parte, a&em de'&oltarea < Ching-ului in China, *u
*odul sau matemati* *are este e"a*t la 0el *u *odul
matemati* al
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM@a*torul ma(:MMMMMMMMMMMMMMMMM
A D = - u l u i J i a * e l a J i * u * o d u l m a t e m a t i * a l p r o g r e s i e i d e n u m e r e a r moni*e a *odului
ma(aJ - o progresie inard. Pe de altd parte, a&em *odul
matemati* al Apo*alipsei, *are se a'ea'2 pe D /i 4E, pe 4:: Ji
4::.000G este a*elag *od de numere *a Ji *el al *odului
ma(aJ.
Codul ma(aJ este *odul prin*ipal. Este *odul gala*ti*. Este
programul prin*ipal. Celelalte *oduri e"ist?, aJa *um am mai
spus, 0iindd oamenii de pretutindeni *aptea'A a*eleaJi
in0ormatii, de la a*eleaJi ra'e *are in0luentea'? planeta.
!ajoritatea a*estor *oduri Ji sisteme, *um ar 0i Apo*alipsa sau
< Ching-ul, au 0ost de'&oltate a*um *dte&a mii de ani. <n a*ele
0a'e initiale, inainte *a tehnologia s? de&ind 0a*torul
ominant' r"c"ptorii umani "rau c"&a mai !"n!iili. <n pre'ent,
re*eptorii noJtri sunt aproape in*hig. Pe alo*uri, e"ist1
oameni tre'iti, *are 0a* e0orturi de a-i tre'i Ji pe *eilalti oa-
meni. Din perspe*ti&a *odului, a 0i trea' inseamnd
des*hiderea re*eptorilor. A*est lu*ru poate 0i 0a*ut numai
printr-o regandire onesta - o s*himare a modului in *are
gandim despre *eea *e se int2mpl? in &ietile noastre Ji pe
planeta noastrA - Ji prin intelegerea F., dad &rem s.
*ontinuum s? trdim pe a*easta planeta, treuie ss ne
des*hidem re*eptorii, ast0el in*at sa putem in*epe
primim in0ormatiile Ji sa Jtim *e a&em de 0l*ut in *ontinuare.
Am putea intrea7 dad toate a*estea sunt stailite deja, *e
putem 0a*e noi5 Ade&2rul este d totul e stailit doar in
anumite pri&inte. /untem at2t de adormiti 0at1 de *eea *e
este stailit pentru noi, in*at ni*i de asta nu putem
ene0i*ia.
!a(agi au 02*ut o &i'it?. Au a&ut o inter&entie 0oarte
reuJita in ios0era a*estei planete Ji au l?sat in urmA o
*i&ili'atie *are seamand mult *u alte *i&ili'atii, dar *are este
0oarte ine deghi'atd. Prin studierea *alendarului Ji a altor
sisteme de *oduri Ji *alendare de pe planet?, am &A'ut d
toate erau *uprinse in *odul ma(aJ -mai ales, *odul AD= /i
*odul < Ching, *are repre'inta o *omponent? *entral1, lu*ru pe
*are ii demonstre' in *artea mea, @actorul mayac$ A*est *od
este uni* pe planeta.
4444444444444444444444444+o!" Argu"ll"!' Ph1)1 44444444444444444444444
/ < = C R - = < X A R E G A % A C ; < C A
B
/ < - X = - > R <
<n 3043, ne &om a0la la un ni&el superior de pe a*easta
spiraid, superior 0ata de *el la *are ne a0lam in E44E i.Ch.,
*eea *e inseamna *a e"ista un nou in*eput Ji pentru noi, *ei de
ai*i Ji despre *are *red *a &a 0i un salt in e&olutie. Ci*lul despre
*are am &orit, !arele Ci*lu, este doar un su0a*tor al altui *i*lu
mai mare, 0ar toate *i*lurile ur*a 6ma*roU sau *ooara 6mi*roU.
Ci*lul mai mare din *are 0a*em parte este unul de apro"imati&
3F.000 de ani, *are se in*heie Ji el in 3043. Da*a ne intoar*em
*u 3F.000 de ani in urma, &edem *a a*est *i*lu *uprinde Ji
stadiul de e&olutie al #omo sapiens. )ar0ul ultimei Ere Gla*iare
a 0ost in anul 3:.000 i.Ch. Atun*i au aparut 9oamenii moderniK.
De*i, a*est *i*lu de 3F.000 de ani *uprinde, de 0apt, *in*i !ari
Ci*luri. =e a0lam in al *in*ilea Ji ultimul, dintr-un set de !ari
Ci*luri *are a in*eput in anul 3:.000 i.Ch. Dar nu din a*est
moti& *onsideram *a 3043 repre'inta un moment e"trem de
important, *i datorit? a *eea *e numes* 9sin*roni'are
gala*ti*aK - *are repre'inta Ji o mare s*himare in e&olutie.
E"ista Ji alte dimensiuni ale realitdtii 0 e"ist? stadii de
e"istents Ji de inteligenta, mai e&oluate de*$ ale noastre.
>ni&ersul este ine&oitor /i plin de *ompasiune. =imeni nu
&rea sa ne distruga. A*ti&itatea -X=-urilor s-a intensi0i*at de
*and am intrat intr-un stadiu de mare poluare, *a urmare a
introdu*erii de re'iduuri radioa*ti&e in mediul in*onjurator, in
4C:+. Din a*el moment a aparut 0enomenul -X= modern.
E"ista in mod *ert o relatie intre 0a*torul ma(aJ Ji 0enomenul
-X=, 0ar eu sunt de parere *a putem anti*ipa o intensi0i*are a
a*ti&it?tii -X=-urilor. ;reuie sa intelegem /i sa *onJtienti'am
*a a&em de-a 0a*e *u o *i&ili'atie gala*ti*d. A*easta intelegere
ne &a ajuta s? re&enim la 0iinta noastra superioard, la
des*hiderea propriilor re*eptori, 0ar in0ormatiile, pe *are a*um
le numim in0ormatiile 0a*torului ma(aJ, &or 0i unele pe *are
toata lumea le &a putea a**esa *u uJurinta.
6%C
C&%& N.)8 Ci-%)ri $%& Cr&$ti&i
(I 0E"!I <E ')(STI I (TA 'AE SE E=TI (<
Carl Johan Calleman, Ph.D.
ercetatorul suedez Carl 2ohan
Calleman
#
tG sustine ca eHistd o !rofetie
care s!une 8lumea con%iintei se va
na%e( in tim!ul tranzitului lui Venus
din @"A iunie, 5%65) Ma3acii din
vechime credeau !otrivit
calendaruluilor, eHista nota Cicluri ale
Creatiei, fiecare re!rezentand un
nivel diferit de coniintd ci un
sement diferit de tim!) Du!d
Calleman, in !rezent ne afldm in cea
de"al o!tulea Ciclu) Il s!une7 8$cest al
o!tulea nivel !oate fi numit cadrul
alactic de con%iintd, tructit va
conduce omenirea ca, !as cu !as, sa
se identifice, in !rinci!al, cu alaHia)
Cel mai inalt nivel de cow"-inta " cel
-niversal " va fi atins in cel de"al
noudlea Ciclu, in anul 5%66, iar
omenirea iii va dezvolta o cowtiintd
cosmicd eternd o cetcitenie in
univers () #n urmittorul !asa* din
cartea sa, Calendarul mawci transfor"
marea con%iintei, Calleman
eH!loreazd cele Nouil Cicluri ale
Creatiei ci conce!tul ultimului nivel "
Ciclul -niversal) Il rds!unde la
intre'dri !recum7 Ce se va intdm!la
aind vom a*une in ultimul Ciclu, in
5%65, !otrivit !rofetiilor ma3a!0 Ce ti!
6%J
de con%iintd vom intdlni in Ciclul
-niversal % in 5%650
<n mitologia din Ameri*a *entrala, e"istau =oua. Ci*luri
ale Creatiei Di&ine. Desi originile a*estor Ci*luri nu pot 0i
intelese pe deplin, putem presupune *a ele repre'inta noua
etape de de'&oltare a *onstiintei, a*ti&ate in mod se*&ential,
prin intermediul mie'ului din interiorul Plmantului.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Cain Johan Calleman, Ph.D.MMMMMMMMMMMMM
A s t d ' i J t i m * a l u m e a n u a i n * e p u t d o a r * u * i n * i m i i d e a n i i n urmd, 6Udata *u
aparitia primului limaj s*ris, a primelor piramide Ji a
primelor natiuni *onduse de 0araoni. /tiinta modern a ardtat,
lard ni*i o urm? de indoiald, *a uni&ersul pre'ent s-a nds*ut *u
mult inainte de in*eputul !arelui Ci*lu, a*um apro"imati& 4+
miliarde de ani, atun*i *dnd materia a 0ost *reata pentru prima
data din %umina, in aJa-numitul Big Bang. De atun*i, gala"ia
noastrd, sistemul solar Ji planeta *u organismele sale
iologi*e au prins &iatd. AJadar, !arele Ci*lu nu a in*eput din
nimi*. El are la ud o e&olutie anterioard *onsideraia
Cidul
;impul
spiritua
l-
;impul
0i'i*-
pAmilntes*
@enomene
*are au
in*eput
Datarea
stiiilific/
a 0enomenelor
*are
:ni&"r!al 1F=20 Gin 2H0 " @il" I
*alactic 1F=200 tun
7
1
H - 0 " @ i l "
?12'- aniJ
I
Plan"tar 1F=20
1
tun 2KH ani Inu!triali!m 17HL 1ch1
Cational 1F=20
2
tun K112K ani Limba2 !cri! F100 11ch1
;"gional 1F=20
F
tun 1021000 ani Limba2 &orbit 1001000 i1ch1
Tribal 1F=20
7
tun 2 milioan" " ani Primii oam"ni 2 milioan" " ani
(amilial 1F=20
K
tun 71 milioan" " ani Prim"l" primat" 70 " milioan" " ani
9ami$"r 1F=20
7
tun
1 H
'
7 m i l i a r "
" ani
9at"ri"
l
Mbig bangM
1 K 3 1 H m i l i a r " " a n i
@<G>RA 4:7 Duratele de timp ale *elor =oua. Ci*luri ale
Creatiei - in timp
spiritual si 0i'i* - si unele dintre 0enomenele *are au
in*eput atun*i.
Cum se in*adrea'd *alendarul ma(aJ in a*easta
mare perioadd a uni&ersului5 Este interesant 0aptul *a ma(aii
Jtiau *a lumea era mult mai &e*he de +.43+ de ani. Pe o steld
des*operita in situl anti* Coa, din Peninsula Au*atan, data
de *reare a =um2rdtorii %ungi este plasatd in *onte"tul unei
ierarhii de *i*luri *reatoare
de 4E " 30K 6de 4E on 30 multipli*at de n on *u el insuJ0
tuni. AJadar, e"ista o intreaga serie de *i*luri *reatoare
similare !arelui
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
3044 d.Ch.
3044 d.Ch.
Xi 4 E + F
C i * l u 6 * a r e a r e J i e l 4 E O 3 0 , t u n i U . < n a * e s t * a ' , C r e a t i a p o a t e 0 i p r i & it
(
*a un *ompo'it al
mai multor *reatii, 0ie*are 0iind aJe'at deasupra altuia,
pentru a 0orma o stru*ture piramidald, !arele Ci*lu 0iind doar
unul dintre a*estea. Ast2'i <n*a mai putem oser&a a*easta
idee - a mai multor *reatii di0erite - in unele *eremonii ale ma-
(aJilor, in *adrul *alrora, de e"emplu, sunt puse in s*ene
imitatii dintr-o 9Creatie anterioardK. @ie*are dintre *ele =ola
Ci*luri ale Creatiei din mitologia Ameri*ii *entrale este o
9CreatieK di0eritd, generat1 de un *i*lu de doud'e*i de on mai
s*urt de*dt *el pe a'a *druia a 0ost *onstruit. Din a*est
moti&, *ele mai importante dintre piramidele ma(ge - ;emplul
<ns*riptiilor din PalenVue, Piramida Jaguarului din ;i$al Ji
Piramida lui .u$ul*an din Chi*hen <t'a - au 0ost toate
*onstruite *a stru*turi ierarhi*e *u noua ni&eluri.
C<C%>% P%A=E;AR A% CREA;<E<
4D++ d.Ch.
C<C%>% =A;<-=A% A% CREA;<E<
F11K 11Ch1 2F2H 1KF- 77L 70 1Ch1 -2L 1H17
C<C%>% REG<-=A% A% CREA;<E<
6400 i.Ch. - 3044
d.Ch.U
K-HL I1Ch1
Xi&a a D-a a Ci*lului Regional al Creatiei 2011 1Ch1
@<G>RA 4+7 Relahile dintre Ci*lurile Regional, =ational si
Planetar, pre'en-
tate intr-un *adru temporal pre*is si ilustrand *resterea
de'&altarii, de la
samanta la 0ru*ti0i*are. Pe a*easta s*ars, primul Ci*lu al
Creatiei
6*el *elularU m2soara jur de :0 de $ilometri.
DeJi a*este Ci*luri ale Creatiei au 0ost traduse adesea *a
6%B
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
9iaduriK, eu sunt *on&ins *a a*easta interpretare este
amagitoare. =u
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
a r e n i * i u n s e n s s u p o ' i t i a * a m a ( a s i i s i - a r 0 i * o n s t r u i t p i r a m i d e l e * u noua etaje in onoarea
unor 9iaduriK. Ci*lurile Creatiei sunt legate de stru*turile
*ristaline a*ti&ate se*&ential in mie'ul Pamantului. 6-riginea
iadului *restin era 'eita nordi*a #el, !ama Pamant, *are
domina %umea /uterana si *are, in !arele Ci*lu patriarhal, era
portreti'ata *a o 0orta in0ri*oJatoare.U Datele de in*eput ale
*i*lurilor *reatoare *are generea'a a*este noud Ci*luri ale
Creatiei si anumite e&enimente 6seminteU *on*omitente -
*are, in *on0ormitate *u datarea stiinti0i*a moderna, se petre*
la in*eputurile Ci*lurilor Creatiei - sunt re'umate in @igura 4:.
Prin urmare, !arele Ci*lu, *are a *reat *el de-al /aselea
Ci*lu al Creatiei si a generat un *adru national al *onstiintei -
*aruia i-am a*ordat pan
g
a*um intreaga noastra atentie - este
doar unul dintre *ele *ate&a ast0el de Ci*luri ale Creatiei.
A*est Ci*lu spe*ial al Creatiei a 0ost *onstruit pe 0undatia *elor
*in*i Ci*luri in0erioare ale Creatiei, *are generasera mai multe
tipare limitate ale *onstiintei. Ast0el, piramidele ma(ase *u
noud etaje ne spun *a a*east? *onstiinta este *reata intr-un
mod ierarhi* si *a 0ie*are Ci*lu al Creatiei sta la a'a altuia..
<nainte de a *ontinua, ar treui sa re'umam di&ersele
perioade de timp *are 0a* parte din sistemul *alendarului
ma(aJ a'at pe tun-ul de EF0 de 'ile. @ie*are dintre *ele
noud *i*luri majore de Creatie se a'ea'a pe o perioadd *are
este un multiplu de tun. ;unul se multipli*a *u doua'e*i, de un
anumit numar de od, ast0el in*at se *reea'd un sistem ierarhi*
de perioade de timp. 6/a notam, totusi, e"*eptia *a e"ista
optspre'e*e uinali intr-un tun, mai degraa de*$
doua'e*iU.
@ie*are din *ele =oua Ci*luri ale Creatiei se de'&olt1
printr-o suita de ;reispre'e*e Ceruri *u sapte Xile si sase =opti,
in*epand *u treispre'e*e ha'latuni in Ci*lul de Creatie
Celular si *ontinuand as*endent, prin alautun, kinchiltun,
D)a)m)d) Asadar, la 0ie*are nou ni&el, *ele ;reispre'e*e
Ceruri 6*u o durata de doua'e*i de ori
6%E
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
mai s*urta de*$ ni&elul de su elU ser&es* de'&oltarii unui
*adru mai inalt al *onJtiintei. <n a*est 0el, 0ie*are Ci*lu de
Creatie este aso*iat *u o anumita al*atuire a *onJtiintei7
Celular, !ami0er J.a.m.d.
De asemenea, 0ie*are Ci*lu al Creatiei este aso*iat *u o
anumita 0re*&enta a Creatiei, 0re*&enta *u *are au lo*
s*him$ile de energie. %a toate ni&elurile, s*himarile de
energie sunt re'ultatele alternantelor dintre *ele Japte Xile Ji
Jase =opti. Ca e"emplu, *el de-al Jaselea ni&el 6!arele Ci*lu
sau Ci*lul =ational al CreatieiU, dominat de o 'eitate
mentionata de oi*ei su numele de %ordul *elui de-al
/aselea Cer, are o perioada de un a$tun 6EC: aniU de
s*himari de energie, *are ser&eJte de'&olt$ii al*atuirii
nationale a *onJtiintei sale. <n @igura 4+, di0eritele s*himari
de energie ale Ci*lurilor Regionale, =ationale Ji Planetare
ale Creatiei, 0ie*are a&and lo* *u o anumita 0re*&enta, sunt
pre'entate la o s*ar
(
*omparati& *ore*ta A*olo &edem *um
Ci*lul =ational al Creatiei a in*eput la un moment dat dupe *e
a /aptea Xi a Ci*lului Regional al Creatiei a 0ost stailit
(
Ji apoi
*um, la randul sau, intregul Ci*lu Planetar al Creatiei se
in*adrea'd in *ea de-a /aptea Xi a Ci*lului =ational al Creatiei.
<n s*ara 0olositi in @igura 4+, *el mai lung *i*lu at *reatiei,
Ci*lul Celular, s-ar intinde pe o distanta de apro"imati&
doua'e*i Ji *in*i de mile 6patru'e*i de $ilometriU. A*easta este
un un e"emplu a 0enomenului de a**elerare a e&olutiei.
%a momentul s*rierii a*estei *arti 6300EU, am ajuns in
*ea de-a ;reia Xi a Creatiei din al -ptulea Ci*lu al Creatiei, *el
Gala*ti*, *are, la randul sau, este situat pe Ci*lul Planetar al
Creatiei. A*um mai a&em de par*urs doar doua Ci*luri ale
Creatiei - *el Gala*ti* 643,B aniU Ji *el >ni&ersal 63F0 de 'ileU
- pan
g
*and &om ajunge la *el mai inalt ni&el al Creatiei.
<n a*easta stru*ture ierarhi*a, di0eritele al*$uiri ale
*on$tiintei 6Regionals, =ationald, Planetare, J.a.m.d.U nu se
inlo*uies* una pe *ealaltd, ni*i nu se urmea'd una pe
*ealalta. <n s*him, ele se adauga una *eleilalte, ast0el in*$
Creatia tuturor Ci*lurilor /i,
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
d e * i , u r * u J u l p e p i r a m i d a * o s m i * a * u n o u a e t a j e , & a 0 i i n t r e g i t a i n a*elag moment7 3B
o*tomrie 3044, in *alendarul gregorian. Dupe *um &om
&edea in s*urt timp, 0ie*are Ci*lu al Creatiei este aso*iat
*u o polaritate (in8(ang spe*i0ied.
Ast0el, *reatia determine e&olutia *osmosului prin noud
Ci*luri de Creatie distin*te, pornind de la Ci*lurile in0erioare,
unde e&olutia *onJtiintei este materiali'atd in moduri 0i'i*e -
*um ar 0i materia gala*ti*d Ji spe*iile iologi*e - Ji a&ans2nd
*atre e"presiile tot mai eteri*e sau spirituale ale Ci*lurilor
superioare. Pri&ind ridi*area piramidei *osmi*e, din
perspe*ti&a *unoaJterii moderne, putern identi0i*a o serie de
al*atuiri di0erite ale *onJtiintei, 0ie*are aso*iata *u un anumit
Ci*lu de Creatie. Dat 0iind ea a*este stru*turi se e"tind
dinspre Celular, *atre >ni&ersal, s*opul *reatiei pare sa 0ie,
*u 0ie*are Ci*lu al Creatiei, e"tinderea Ji ele&area a*estei
stru*turi, 0a*dnd posiila, in 0inal, inaltarea -mului >ni&ersal.
CICLUL UNIERSAL AL CREATIEI
/i am &a'ut, iar, un tron mare al Ji pe Cel *e Jedea pe
el. $!ocali!sa Sfantului loan
Teoloul 5%766
Din nou, *um
(
eti ajunge sa intelegeti *e repre'intd Xi&a
Jude*atii de Apoi5 Xi&a in *are ni*iun su0let nu &a mai *ontrola
nimi* pentru un alt su0let *ontrolul &a 0i in intregime al lui
Allah.
S-K$ ?576B"6E, Coran
@iintele spirituale &or ramane pentru a *rea o lume Ji o
natiune su o singura putere, *ea a Creatorului.
&rofelie ,o!i
in 3044, Ci*lul >ni&ersal este tot *eea *e aJteapti
intreaga Creatie - este insug s*opul a*esteia. Atun*i, toate
lu*rurile &or 0i aduse la un lo*, iar toate modurile *on0li*tuale
de a 0i, de a a*tiona
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
sau gandi &or 0i re'ol&ate si uni0i*ate intr-o lumina in *are
0ie*are om poate intelege totul si pe toti *eilalti, dintr-o data.
;oate gandurile limitati&e &or disparea. Al =oualea Ci*lu al
Creatiei poate 0i *onsiderat un dar de la Dumne'eu, intru*at el
nu doar *reea'a e*hiliru, *i si <luminarea 6U0eria omenirii *a o
e"presie a Gratiei Di&ine. A*esta este timpul in *are &om
intelege pe deplin in *e s*op a 0ost proie*tat Planul Cosmi* si
ne &om re&2rsa re*unostinta 0ate de Creator. <n a*elasi timp,
&om re*unoaste Di&initatea din noi, pentru *a nu &a mai
e"ista separarea dintre Di&initatea Creatorului si /inele
nostru Di&in.
=u e surprin'ator 0aptul *a, in di0erite parti ale lumii, e"ista
unele mituri *are 0a* re0erire la *ele =ola %umi. <n traditia
s*andi-
na&a &e*he se *redea *a uni&ersul este *onstituit din =oua
%umi, iar
in *ultura #opi e"ista tot =oua %umi. >ni0i*area stiintei *u
mitul -
0enomen *are se petre*e a*um - &a s*oate la i&eala idei
similare pri-
&ind *ele =ola Ci*luri de Creatie din *ultura Ameri*ii *entrale.
>ni-
*itatea traditiei *alendarului ma(aJ este data de pre*i'ia
a*estuia.
<n mod parado"al, pe masura *e sistemul *alendaristi*
ma(aJ se apropie de 0inal, timpul &a 0i e"perimentat, pe de o
parte,
*a mis*andu-se mai rapid de*at ori*and, iar pe de alta, *a si
*and nu
s-ar mis*a delo*. Constiinta <luminata de'&oltata in Ci*lul
>ni-
&ersal &a transmite &iratii asupra omenirii, prin migarea
ondula-
toile a *elor ;reispre'e*e Ceruri, *are a*opera o perioada de
doar
3F0 de 'ile 6sau, posiil, da*e este a doud'e*ea parte din
Ci*lul
Gala*ti*, 3E: de 'ileG <n*a nu pot spune e"a*tU. A*easta
re0le*ta o
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
0re*&enta de s*himare a energiilor *eresti *are
depaseste de
departe ori*e lu*ru e"perimentat &reodata de *ine&a. ;otusi,
e"ista
toate moti&ele pentru a *rede *a, in a*elasi pun*t, 9timpulK
se &a
satL, pentru *a el este o e"perienta predominant
intermediate de
emis0era *ererala stangd. <n pre'ent, e"perimentarea
timpulul
e"ista numai intr-o lume dominate de de'e*hilirul
generat de
dualitate. Atun*i *and se *reea'a e*hiliru intre *ele *loud
emis0ere
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
* e r e r a l e , n e p u t e m a t e p t a * a , i n l o * u l t i m p u l u i , s a e " p e r i m e n t a m starea pull, de a 0i,
moment *u moment.
De un
g
seams, a*est parado" nu poate 0i solutionat *u
uJurinta, de o persoana a *arei minte este <n*a dominate de
dualitatile generate de Ci*lurilor in0erioare ale Creatiei. Ego-
ul, menit sa ser&eas*a mintii duale in na&igarea prin apele
sale s*himatoare Ji sa-i mentina indi&idului un sentiment al
*ontinuitatii in mijlo*ul in*er*arilor, pur i simplu nu poate
supra&ietui la 0re*&entele inalte ale Ci*lului >ni&ersal. Ego-ul
nu se poate adapta la *ampul unitar de %umina *are &a
*ondu*e lumea. <ntr-un *adru dual al *on-
ego-ul era un instrument important pentru
supra&ietuire. <ntr-un *adru unitar al *ontiintei, el &a peri*lita
supra&ietuirea indi&idului. intr-un Ci*lu al Creatiei dominat de
uni0i*are Ji <luminare, a*tiunile Ji gandirea a'ate pe o
*onstru*tie duall a mintii nu &or mai 0i posiile. %a 0re*&enta de
s*himare *are &a pre&ala in Ci*lul >ni&ersal - *u tre*eri <ntre
Xile Ji =opti, *e au lo* la 0ie*are doua'e*i de $ini - mintea
treuie sa 0ie de*uplatd, pentru a nu determina o disperare
totald sau un *olaps personal. Chiar Ji in *a'ul unei persoane
*are s-a pregatit *orespun'ator Ji *are este per0e*t *onstienta
de modul in *are lu*rea'a Planul Cosmi*, *on0li*tul dintre
mintea duald - *are domin
g
de *in*i mii de ani - Ji *ons->inta
uni0i*at? a Ci*lului >ni&ersal, poate 0i re'ol&at intr-un singur 0el7
prin e"tirparea sau 9nimi*ireaK ego-ului Ji *rearea unui spatiu
gol, *are sa-i permits starii <luminate de a 0i sa-Ji preia lo*ul.
A*esta este ajutorul pe *are .al$i dorete sa ni-4 o0ere. >n
asemenea sprijin &ent din e"terior poate 0i *autat Ji apre*iat
de multi oameniG sunt altii, insa, *are e posiil sa atingd starea
de <luminate, pur Ji simplu, predandu-se Gratiei Di&ine.
<ntentia Ji smerenia 0ie*aruia &or determina re'ultatul.
intru*at &om 0i in'estrati nu numai *u o stru*ture
uni&ersals a *onstiintei gala*ti*a, *i Ji *u una non-duals, &om
a&ea posiilitatea de a pri&i e&enimentele din tre*ut, dintr-o
perspe*ti&a di0e-
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
rita. #ind pe deplin *u0undati in pre'ent, 0ara ne&oia mintii
duale de a mentine *ontinuitatea tre*utului, Ci*lul >ni&ersal
ne &a per-mite s? putem ierta *u ade&arat. Apo*alipsa se
re0ers la a*est aspe*t in &ersetul 347:7 9/i Dumne'eu &a
Jterge ori*e la*rima din o*hii 0or Ji moarte nu &a mai 0i, ni*i
pl?ngere, ni*i strigat, ni*i durere nu &or mai 0i, *ad *ele dint$
au tre*utK. Din perspe*ti&a Ci*lului >ni&ersal al Creatiei, tot
*eea *e tine de tre*ut nu mai e"ists.
<n anul 3044, dominanta mintii duale se &a risipi Ji toate
*on0li*tele omenirii, nls*ute in ni&elurile mai joase ale
*onJtiintei, &or 0i re'ol&ate. Din perspe*ti&a starii de
<luminare, &e*hea ordine nu &a mai 0i reala. ;ehnologiile
a&ansate, de'&oltate de mintea duals, iJi &or gasi lo*ul *e le-a
0ost destinat dintotdeauna - in sluja omenirii Ji a *osmosului
&iu, Ji nu *a instrumente de dominatie. Atun*i, nu numai
&e*hea *ondu*ere monarhi*a, *i Ji demo*ratia, &or 0i de
domeniul tre*utului 6da*a 0ie*are traieJte in pa*e Ji armonie
*u Di&initatea, de *e sa aleaga pe alt*ine&a *are sa-4
*ondu*l5U. ;oate ierarhiile se &or narui. -data *u s0arJitul
dualitatii, dominatia unui su0let asupra ori*arui alt su0let &a
in*eta in mod natural, prin urmare nu &a mai 0i ne&oie de un
gu&ern 6*are este un 0el de ego al unei natiuniU, *are sa
*ondu*l oamenii prin interese *on0li*tuale. <ntr-un sens mult
mai pro0und de*$ in pre'ent, toate 0iintele umane &or 0i
re*unos*ute *a a&]nd a*eeaJi &aloare - 0ie*are *a mani0estare
a Di&init$ii. <n pro*esul as*ensiunii *atre ni&elul uni&ersal al
*onJtiintei, toate gandurile limitatoare &or disparea.
Dupd *e toate a*estea se &or intampla, &om 0i *apaili
e"perimentam pe deplin unimea *u ;ot Ceea *e Este,
moment *u moment - sau *adru *u *adru, *a s? spunem aJa.
0 ast0el de e"perienta - *adru *u *adru de *onJtiinta - ne &a
permite sa traim o u*urie a simturilor totald, in momentul de
A*um. =e mai simtind ne&oia mintii de a mentine
*ontinuitatea, &om e"perimenta liertatea deplina, iar statutul
nostru de marionete ale Pro*esului Di&in de Creatie se &a
in*heia. =u &a mai e"ista sentimentul de separare
Cele =od.. Ci*luri ale Creatiei
d i n t r e 0 i i n t e l e u m a n e J i D u m n e ' e u . C h i a r d a d n u n e & o m p e r * e p e *a dumne'ei, &om
reuJi, la *apdtul drumului, sa ne reglsim pe deplin *a
mani0dstarea Di&initatii - *are suntem *u ade&arat.
Reiese *lar *a doar a aJtepta sa &edem *e se intampl? in
anul 3043, ar insemna sa ratam totul. )a 0i de-a dreptul
imposiil s? nu atingem starea de <luminare pan
g
la 3B
o*tomrie 3044 - sau la s*urt timp de la a*east? data, *and
noua realitate se &a mani0esta in mod *ategori*. Cu o minte
dualL nu &om putea sa intram in re'onanta *u noua realitate
Di&in
g
unitara, a0lata su o singura putere, *ea a Creatorului.
De a*eea, ar 0i intelept sa ne pregatim, in*epand de asta'i,
*u0undandu-ne in 0lu"ul *osmi* al timpului Ji *autand, in toate
modurile posiile, s? trans*endem in0luenta Ci*lurilor duale
ale Creatiei in gandirea, a*tiunile Ji 0elul nostru de a 0i. %a
urma urmei, Ci*lul >ni&ersal &a 0a&ori'a o stare <luminata de
a 0i, plina de iuire si u*urie, iar Tdata *e a*eastd stare &a 0i
instituit1, intoar*erea la dualitate nu &a mai 0i posiil?.
A*easta &a insemna intoar*erea la intelegerea
*osmosului &iu. <luminarea pe *are o adu*e a*est Ci*lu &a
permite &inde*area ade&arata Ji deplina a tre*utului Ji
apropierea de Dumne'eu, a *arui relatie *u 0iintele umane
6din *au'a dualitatii Ci*lurilor in0erioareU a 0ost uneori
per*eputa *a 0iind antagoni*a. Atun*i *and energia lui 4E
Ahau se &a mani0esta in toate Ci*lurile Creatiei, nu &or mai
e"ista 0iltre *are sa lo*he'e &i'iunea noastra asupra %uminii
Di&ine, sau *omuniunea *u Di&initatea. )om ajunge sa tr?im in
=oul <erusalim, doandind starea de <luminare, dupa
tre*erea prin *ele =ola Ci*luri ale Creatiei Ji dupd *e &om 0i
in*heiat *ele 40B miJ*ari ale lui /hi&a. Du*a *e *onstru*tia
*elui de al noullea ni&el se &a in*heia, omenirea &a 0i
pregatita sa stea in &ar0ul Piramidei Cosmi*e. Ea &a 0i
*ompleta, &a trai pe deplin in pre'ent, la un inalt ni&el de
*ontient? Ji *u o u*urie autenti*a de a till. Ci*lurile Creatiei
*are au ser&it la *onstruirea Piramidei Cosmi*e - par-
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
tial, prin trans0ormarea oamenilor in marionete - se &or
in*heia. )iata -menirii >ni&ersale &a in*epe.
111 SI )ICCBLB DE ...
Dup1 *um am &a'ut in istoria omenirii, este ne&oie de
un anumit timp, -ra *a.nd un nou *adru de *onstiinta se
poate mani0esta pe deplin. Este realist sa ne asteptam la *e&a
similar /i dupa *e stru*tura uni&ersals, <luminatd, a
*onstiintei se &a instaura in s0arsit, *a Cer, in 'i&a de 4E. 4E.
4E
.
4E
.
4E 4E 4E 4E 4E 4E Ahau 63B o*tomrie 3044U. Chiar dad
iposta'a de marionet1 a 0iintelor umane dispare prin in0luenta
a*estei energii, e putin proail *a lu*rurile s? 0ie e"primate
in 0orme staile. Prin urmare, anul 3043 este posiil sa 0ie o
perioada in *are oamenii &or 0i ne&oiti sa gaseas*a modalitati
de adaptare la noul *adru de *onstiinta *osmi*a. )a 0i ne*esar
sa ne adaptam la 0aptul *al 0ie*are persoana din jurul
nostru este a*um <luminata sa a&em in*redere deplina, *a, in
s0arsit, pe Pamant a in*eput un mileniu al padS - Epo*a /olara de
Aur. Asta nu inseamna *a &a in*epe un nou Ci*lu. A*esta este
s0arsitul Ci*lurilor
6Udata *e ego-ul a 0ast nimi*it, Cerurile &or 0a&ori'a o
*ons->inta lipsit1 de *on0li*te interne si *are nu produ*e
*on0li*te e"terne. Cu toate a*estea, in spe*ial anul 3043 &a 0i
ne*esar pentru *a a*easta stare de <luminare sa 0ie atinsd de
unii oameni insu0i*ient pregatiti pentru ea. <n etapa 0inals a
doandirii *onstiintei <luminate a Ci*lului >ni&ersal al Creatie,
un rol important it &or a&ea saratoririle prilejuite de
tran'itul lui )enus, din F iunie 3043. Ele &or 0i e"presii ale
re*unostintei 0ats de *osmosul Di&in, pentru *a ne-a *alan'it i
ne-a adus unde suntem a*um.
Atat surse ma(ase, *at si *ele *restine, &ores*
despre disparitia mortii la s0arsitul timpului, iar
traditiile esti*e &ores* despre starea de <luminare,
*a 0iind nemuritoare, etern?. ;oate traditiile
stri&e*hi indi*a a*eeasi dire*tie7 o stare <luminata a
*onstiintei *os-mi*e, din*olo de timp. /i ar 0i normal
s? ne intredm7 Cine mai are
44444444444444444444444Carl +ohan Call"man' Ph1)144444444444444444444
n e & o i e d e * a l e n d a r , i n t r - u n a s e m e n e a s t a d i u d e e & o l u t i e 5 C a l e n darul ma(aJ se &a
s0arJi, iar utili'area sa nu &a mai a&ea rost. Calendarul este *a
o s*ar
(
asolut ne*esard pentru a ne du*e in &ar0 Ji *are iJi
in*heie misiunea, de indata *e am ajuns a*olo.
<n anul 3043, intr-un pun*t in *are toate Ci*lurile de
Creatie &or 0i doandit energia t'ol$in de 4E Ahau, Pro*esul
Di&in al Creatiei &a 0i in*heiat. Din a*est pun*t, *alendarul
ma(aJ nu pre&ede *um &a arata 9&iitorulK, pentru *a miJ*arile
ondulatorii ale tuturor Ci*lurilor de Creatie se s0arJes*. Este in
natura 0iintei umane <luminate sa traias*a in deplind liertate,
*on0orm propriilor alegeri. Cu o asemenea liertate Ji
detaJare de Planul Cosmi*, destinul ulterior al omenirii este
imposiil de pre&a'ut. =oi &om 0i asolut lieri sa ne *ream
destinul. -menirea &a tral *u ade&arat in liertate, u*urie Ji
pa*e.
n
` ` S
C
:
9:1/9.n -
7a.
DU

----.---7- 8.K,K
i - : 8 8ii nnInn
66?
2012 si %)*&$ *$i$0
Robert . Sitler
Mumdrul eH!ertilor ci al !reviziunilor
leate
it de anul 5%65 cre%e !e zi ce
trece) Sunt multi lideri in acest
domeniu, care !retind cd ctiu ce
inseamnd eHact calendarul maiac,
insd in cadrul
eHistd
o serie de !uncte de vedere o!use)
#n acest eseu, Ko'ert Sitler ii
analizeazd !e cei mai 'inecunoscuti
eH!erli, uru % lideri ras!unzdtori de
atentia uria%i care se acordd
calendarului maim !rezintel o
!ers!ective !e care o o!une
ceitorva dintre !rezicerile de*a 'ine
cunoscute) De la maia%i indieni ci
!anel la aceia care tram'iteazd
des!re intele!ciunea maia dar au
leaturi vai cu mo%enirea maia,
Sitler ti aduce in lumind !e cativa
dintre invatatorii cu influenta in ceea
ce !riveDte 5%65, !lasandu"i in
conteHtul culturii maia>e moderne)
Il !une intre'area7 8Dare se fie
viirte*ul con*unctural, 5%65, un
*enomen modern, mai dera'd
deceit o !reviziune strdveche0 Celt
din toata 'dlma*eala des!re 5%65
are efectiv rddacini in istoria
maia%60
/ute de site-uri pe <nternet, in 'e*i de limi, un sortiment
66E
din *e in *e mai mare de dill, *asete &ideo, seminarii
<nternationale Ji grupuri de dis*utie on-line spe*ulea'a de 'or
pe a'a semni0i*atiei *alendarului maim Ji a rau-
pre&estitorului an 3043. <n general, a*easta spe*ulatie
e"trem de in&enti&e *on*entrea'a aJteptarile pe o perioada
de trans0ormari planetare radi*ale *are se apropie /i *are &a
*uprinde s*him?ri *atastro0ale Ji, ulterior, tre*erea omenirii
la o era noua, de *onJtiint? l?rgita. Printre pre&i'iunile *are ne
spun *um &a a&ea lo* a*easta trans0ormare gloala se
numdra s*e-
Roert .. /itler
n a r i i s p e * t a * u l o a s e , * u m a r 0 i o i n & e r s i u n e r u s * a a p o l i l o r m a g n e ti*i ai Pamantului,
pogorarea unei ra'e gala*ti*e *are &a du*e la o inaltare
spirituals Ji *hiar sosirea unor 0iinte spirituale deoseite, din
gala"ii indepartate. %asand la o parte *onjun*tura
hiperoli*a, data de 34 de*emrie 3043, pur Ji simplu, este
ultima 'i a a*tualului
*i*lulpi$
l
- o perioada de 4::.000 de 'ile in &e*hiul *alendar
maiaJ denumit =umaratoarea %ungd, e*hi&alent? *u
apro"imati& EC: de ani. <n*a Ji mai semni0i*ati& este 0aptul *a
a*easta data mar*hea'a s0a"Jitul *elui de al treispre'e*elea
pi$, *are este perioada 0inald a unui *i*lu *alendaristi* *u mult
mai mare, *e masoara 4.BD3.000 de 'ile, *are a in*eput la 44
august E44: i.Ch. Ji se &a in*heia *u peste +.43+ ani mai
tar'iu, la data solstitiului de iarna din emis0era de
nord, in anul 3043.
3
Este important sa suliniem *a pan
g
/i
a*est aJa-numit !are Ci*lu din =umaratoarea %unga aia dad
repre'inta o *omponents minors a unor perioade *ronologi*e
maiae <n*a Ji mai mad., *are, teoreti*, se intind inainte Ji
inapoi in timp, intr-un sistem de *i*luri temporale *are *res*
e"ponential, 0ad s? aia un pun*t de in*eput sau unul de
s0arJit. Data nu este ni*i pe departe 9s0arJitulK *alendarului
maiaJ, aJa *um sustin unii in mod eronat.
DeJi 3043, *a data, 0a*e intr-ade&ar parte din moJtenirea
maiaJa, in mod surprin'$or, o anali'a atenta a prin*ipalelor
*urente din *adrul 0enomenului 3043 de'&aluie putine legaturi
*on*rete *u lumea maiL. Chiar Ji legaturile autenti*e *are
edsta, *u ade&arat, intre *ultura maiLK Ji ideologia 3043 sunt
gata s? se piarda, intr-o peti*eala *on0u'a de teorii *on*urente
Ji sla do*umentate, *are, uneori, se a'ead pe 0apte ine"a*te
Ji pe o interpretare eronata a traditiilor maiae. De e"emplu,
deJi unii sustinatori ai teoriilor 3043 pretind *a data de 34
de*emrie este o data *entrald in *ultura maiL str2&e*he,
data *elui de al 4E-lea pi$ apare o singura data, in in-
treg *orpul de te"te hierogli0i*e maiae, *are ne este *unos*ut.
E
Chiar Ji in a*est mi* te"t, nu se mentionead nimi* de
e&enimentele pe *are le des*riu spe*ulatiile *are au de&enit
populare la ora a*tuall. %a 0el,
4444444444444444444444444 2012 lum"a maiap444444444444444444444444
d i & e r s e l e
s i
e l a o r a t e l e 9 p r o 0 e t i i m a i a s e K * a r e s e g d s e s * p e < n t e r n e t - *ele mai multe in
lima spaniold - sunt, in mare parte, *reatiile unor amatori, *are
nu au ni*iun 0undament in sursele maiase.
Asenta relati&2 a materialelor *ulturale maiase
autenti*e, din 0enomenul 3043, nu ar treui sd ne surprinda,
deoare*e, in a0ard de *dte&a e"*eptii remar*aile, a*eia *are
promo&ea'd *el mai a*ti& semni0i*atia a*estei date nu sunt
maiasi si au a&ut putine o*a'ii de intera*tiune pra*ti*$
semni0i*ati&d, *u so*ietatile maiase *ontemporane. A*esti
o**identali nu &ores* ni*iuna dintre *ele trei'e*i de limi
maiase si au o *unoastere pra*ti*a minima, in *eea *e
pri&este traditiile maiase. Desi, proail, astd'i trdies* in
lume peste 'e*e milioane de maiasi, a*es tia nu prea au
parti*ipat pdnd a*um la 0enomenul 3043, del numai un numdr
0oarte mi* dintre ei
au a&ut un *onta*t anterior *u a*est suie*t.
:
Calendarul =umdrAtorii %ungi, din *are pro&ine data 3043,
in*etase sd mai 0ie 0olosit *u mult inainte *a in&adatorii spanioli sa
0i ajuns in Ameri*a Centrald, in se*olul al O)<-lea. /tirea despre
redes*operirea a*estui *alendar, de *dtre a*ademi*ienii
o**identali, la s0drsitul se*olului al O)<-lea, nu a ajuns la
ure*hile prea multor maiasi *are trdies* in 'ilele noastre. De
oi*ei, programele s*olare din lumea maiasd nu prea re0le*ts
&alorile nati&e si nu prea pun a**ent pe mostenirea *ultured
maiL. Ca urmare, sunt putini studenti maiasi *are au o*a'ia s?
in&ete o0i*ial despre propria 0or *ulturd, *u e"*eptia *dtor&a,
0oarte putini, la ni&el uni&ersitar. Cei *ati&a maiasi deoseiti,
*are stiu e0e*ti& de data 3043, treuie *a au a0lat de ea, dire*t
sau indire*t, prin *onta*tul *u surse *are nu sunt maiase. Desi
numerosi maiasi &ores* de multd &reme despre un timp al
marilor s*him2ri, *are urmea'd sd &ind, re0eririle pre*ise la
3043 sunt o addugire re*entd. A*east? re*uperare a propriei
0or mosteniri *ulturale este un alt pas pe *are maiasii in*a nu 4-
au 0a*ut, pentru elierarea de su opresiunea la *are ii supun
*ompatriotii 0or hispani*i.
Roert .. /itler
C e i * a t i & a m a i a J i * a r e p a r t i * i p a a * t i & l a 0 e n o m e n u l 3 0 4 3 t i n d sa aia 0oarte
multe legaturi *u parteneri straini, &ores* spaniola *a lima
prin*ipal1, mai degraa de*$ &reo lima maiL - Ji, in mod
*ategori*, au un stil de &iata netraditional. Delo* surprin'ator,
*ontriutiile 0or *omin
g
adesea *redinte maiaJe
traditionale, *u un amalgam de spiritualitate moderns,
printre *are se numara &i'ite ale e"tratereJtrilor, *ranii
pro0eti*e de *ristal Ji po&eJti despre origini *are merg pan
g
la
disparuta Atlantida. in*ur*and lu*rurile <n*a Ji mai mult, o
serie de non-maiai se dau drept atrani intelepti ai maiailor
Ji iJi impraJtie propriile &ersiuni de *unoaJtere despre 3043.
DeJi multi dintre *ei *are sunt impli*ati in 0enomenul 3043 par
ine intentionati Ji promo&ea'a s*opuri noile, e"ists *ati&a
maiaJi *drora nu le *on&ine 0aptul *a unii doandes* *aJtiguri
0inan*iare Ji 0aima, in *er*urile spirituale moderne.
Poate *a *el mai *unos*ut dintre ade&aratii in&atatori
maiL este #unat' !en, un indrumator spiritual maiaJ Au$ate$,
din linia <t'a. <n esenta, mesajul lui !en este unul de iuire,
pre'entat *u
atentie, a*ordata limajului poeti*. !un*a sa &aloroasa *a
ling&ist maiaJ atrage atentia asupra multiplelor ni&eluri de
semni0i*atie pe *are e *ontin multe dintre *u&intele maige,
din lima Au$ate$. DeJi sunt *ati&a admiratori *are it pre'intd
din *and in *and pe !en *a pe un atran al *omunitatii
maige, &iata sa e"trem de *reatoare Ji *u e"trem de multe
aspe*te s-a des0aJurat, in prin*ipal, in *entre urane
netraditionale. El a studiat 0iloso0ia gnosti*a Ji artele in
!e"i*o Cit(G a lu*rat *a artist *omer*ial in =ew Aor$ Cit(G iar in
pre'ent lo*uieJte in !erida, agitata *apitall a statului me"i*an
Au*atan, unde este indrumator spiritual. Este ade&arat *a si-a
petre*ut *opilaria intr-o *omunitate maiaJdi mi*a, su tutela
spirituals a un*hiului s$i., don Beto, ins? lu*rarea sa puli*s
de in&atator spiritual maiaJ a in*eput, *u ade&arat, in anii
4CB0, *and !en a&ea deja patru'e*i de ani. <n 4CB+, a in*eput
sa lu*re'e *u Dr. Jose Argiielles, un om *aruia i se *u&ine o parte
*onsideraila din *reditul pentru lansarea
3043 5i lumea maia5a
i n i s * a r i i 3 0 4 3 * a 0 e n o m e n s o * i a l , i n 4 C B D , p r i n s u * * e s u l * a r t i i s a l e , The Ma3an Factor7
&ath <e3ond Technolo3
*
)
<nitial, !en impartdJea multe dintre aordarile &i'ionare
artisti*e Ji e"trem de *urajoase ale lui Arguelles - in*lusi&
adoptarea unui 9*alendar maiasK nou in&entat, *unos*ut *a
Dreamspell, *are a de&enit mai *unos*ut in -**ident, de*at
ade&?ratul *alendar maiaJ, de 3F0 de 'ile, *are se 0oloseJte
*ontinuu, de mii de ani. <nsa, mai re*ent, !en s-a distantat de
lu*rarea 0ostului sau partener. De e"emplu, !en nu mai *rede -
*um *redea o data - *a anul 3043 are o sem-
ni0i*atie ieJita din *omun.
F
!en a 0ost 0oarte a*ti& Ji a &i'itat
siturile arheologi*e maige din !e"i* Ji Guatemala, *ondu*and
grupuri turisti*e de *autatori spirituali, pentru a re-*onsa*ra
lo*urile *a *entre initiati*e, in pregatirea unei not 9ere <t'aK, *e
&a sa &illa. Re*ent, el a organi'at un tur de grup in lumea maiL,
impreun? *u in&atatorul spiritual /tar Johnsen-!oser, pentru a
dona unul dintre 0aimoasele *ranii maiaJe de *ristal, 0iilor
de*edatului ,Alan maiaJ Chan .,in 6)iejoU, repre'entanti ai
maiaJilor %a*andon.
Craniile de *ristal sunt un 0enomen in sine - treispre'e*e
*ranii de *uart, *unos*ute pentru *apa*itatea 0or de a
transmite in0ormatie prin 9ra'e *osmi*eK. Con0orm s*rierilor
puli*ate de !en, in*a din &remurile str?&e*hi, maigii au
trait in mai multe parti ale
lumii - printre *are Egipt, <ndia Ji *hiar Atlantida
D
. DeJi
in&ataturile Ji lu*rarea spirituals a lui !en au inspirat multi
*autatori spirituali, *ei mai multi traditionaliJti ai *ulturii
maiaJe, pre*um Ji *ea mai mare parte din literatura a*ademia
pe a*east? tema, nu ii *on-0irma *redintele *u pri&ire la
maeJtrii e"tratereJtri, la in0luentele maige in to
g
a lumea Ji la
originile Atlante - toate, idei mai asemanatoare *u *ele ale lui
Edgar Ca(*e, de*$ *u *ele ale maiaJilor. ;otuJi, purtarea sa
sin*era Ji *alda, intentiile *lar po'iti&e Ji - lu*rul *el mai
important - 0aptul a este e0e*ti& maiaJ ii dau su0i-
* Factorul maia47 % cale dincolo de tehnoloie,
n1t1
Roert .. /itler
* i e n t a a u t o r i t a t e , i n * a t s a 0 i a t r a s m u l t i s t u d e n t i s i n * e r i J i d e d i * a t i . Pentru *a este main
parti*iparea lui !en la stru*turile spirituale moderne da un
aer de autenti*itate indigend unor in&at2turi, pe *are putini
ar putea sa le puna la indoiald.
>n domn n?s*ut in !e"i*o Cit(, *u numele de Nuet'a
/ha, este un aso*iat al lui #unat' !en Ji se pre'inta drept
Jaman a'te*-maiaJ. El *ondu*e *eea *e numeJte o
9>ni&ersitate gala*ti*aK, unde o0era *ursuri despre $arma,
psihologia transpersonala Ji geo-
metria sa*ra.
B
Pagina de internet a domnului /ha, *u un
design 0oarte 0rumos, ne spune *a dumnealui este un
maestru *are apartine unui grup e'oteri*, numit -rdinul /olar
/u&eran de Chi*henlt'a. El spune *a anul 3043 &a adu*e *u sine
o omenire trans0ormata po'iti&, un 9tri solarK uni0i*at, pre*um
Ji in*eputul epo*ii *elui de al aselea soare a'te*. El a0irma *a
maiaJii 9au &enit din steleK, din 9Pluto, =eptun Ji >ranusK, iar
apoi au 9disparut lard ni*iun moti&
aparent, *u sute de ani in urmaK
C
- a0irmatie *are ne 0a*e s? ne
intream dad milioanele de maiaJi *ontemporani nu
impartdJes* /i ei moJtenirea genetid a stramoJilor lor. Dei
in&dtaturile lui /ha o0ed indrumare inaltatoare ele&ilor sai,
mesajul lui - la 0el *a al multor altora, in *adrul migarii 3043
- aia dad atinge tangential realitatile lumii maiaJe.
Dan Rios este un in&atator spiritual modern, *are lu*read
su mumele de ;'e,e* Ba,lam.
4
T %a 0el *a i /ha, el are o
des*endents partial maiaJa i 0oloseJte titlul onori0i* !om
Ahau. Pe pagina lui de internet, Ba,lam e"pli*a 0aptul *a
9ultima data inregistrata in *alendarul sa*ru maiaJ;'ol,$in
^si*b este 34 de*emrie 3043, iar
marea puri0i*are a !amei Pam2nt are lo* *hiar a*um.K
44
Data
#ind natura perpetua a *ale.idarului rituali* tzolkin, de
3F0 de 'ile - *are se 0oloseJte de mii de ani, in podiJurile
maiaJe - ideea *a a*esta ar a&ea o 9ultima data inregistrataK
este greu de inteles.
3043 5i lumea maia5a
B a t r a n u l m a i a J d i n l i n i a . , i * h e , , A l e j a n d r o C i r i l o P e r e ' - " l a j , se pre'int? *a *el
mai traditional Ji mai respe*tat dintre putinii in&dtatori maiaJi
&eritaili, *are au legatura *u 0enomenul 3043. Don Alejandro,
alintat *u apelati&ul tata 6tatalU, s-a nas*ut in Nuet'al-
tenango, *el de al doilea oraJ *a marime din Guatemala - 0 a
*res*ut intr-un sat din apropiere, numit /an @ran*is*o del Alto.
Din *eea *e spune sotia sa, el a primit vara *ea sa*ra -
punguta *u seminte s0inte de tz>ite, apre*iata de ora*olii din
podiJurile maiaJe - de la tatal salt, pe *and a&ea 4E ani. Ast0el,
tatal lui don Alejandro a *onstituit *ea de a treispre'e*ea
generatie de indrumatori spirituali din 0amilia sa. !ai tar'iu in
&iata, intr-o e"perienta re&elatoare, niJte 90iinte in&i'iileK i-
au dat lui don Alejandro numele de Pa$atel
>tiw 6%upul Pata*itorU
43
Ji 4-au insar*inat s? 0ie 9)o*ea JungleiK
Ji un 9mesager al maiaJilorK
4E
. <n pre'ent lo*uieJte la Antigua,
in Guatemala, Ji *ondu*e Consejo =a*ional de An*ianos !a(as
de Guatemala - poate *ea mai mare dintre *ele *ate&a
aso*iatii multietni*e de atrani maiaJi. <n *adrul misiunii sale,
el *alatoreJte prin lume *a repre'entant al maigilor,
transmitand pro0etii Ji un mesaj de respe*t plin de iuire,
0at? de toate 0lintele *are se pregates* pentru perioada de
tran'itie *e &a urma. Cei mai multi a*:>i*a'>
6J
maiaJi - sau
indrumatori spirituali - *are *unos* lu*rarea lui don Alejandro,
il admird 0oarte mult, mai ales pentru 0elul salt smerit de a 0i Ji
pentru genero'itatea sa.
insa *hiar Ji in *a'ul a*estui respe*tat atran maiaJ,
*ate&a elemente din in&ataturile sale oglindes* lu*rarea
e"traordinar
(
a lui #unat' !en Ji Jose Argiielles, *are au 0ost
*ei dintai *are au dat 0orma 0enomenului 3043. <ntr-un dis*urs
inregistrat, de e"emplu, el se re0era la &i'itele repetate ale
maeJtrilor pleiadieni in lumea ma-
iaJa Ji in alte parti de pe planea
4+
. A*eastd des*riere a unor
maeJtri miti*i, &eniti de departe, se alinia'd *u un episod
important din &o!ol Vuh, *artea sa*ra Ji s0anta a maiaJilor
.,i*he,7 primii patru oa-
Roert .. /itler
m e n i , s t r ? m o J i i s u p r a n a t u r a l i a i m a i a J i l o r . , i * h e , ,
(
i n / i s e d u * *atre o mare *etate
din est, adu*and ajutoare pentru des*endentii lor. <n *eea *e
pare s? 0ie o re&i'uire a a*estei po&eJti stra&e*hi, s0anta
*etate din est de&ine o *onstelatie de stele, renumita in *er-
*urile spirituale moderne. /urse de pe <nternet it *itea'd pe
don Alejandro, *are se pare *a ar 0i spus urmatoarele7
Craniile de cristal au fost aduse din
&leiade ci vor'esc des"!re reincarnare)))
Mama iintei maia! este !leiadiand)
$ceste cranii tre'uie sa meard acasd,
acolo unde le este locul $ceasta este $inta
viitorului, de du!d anul 5%%%) De fa!t,
maiaD> inseamnd 8!o!orul men() Ii au venit
!rima oarei in $tlantida) &rimele noastre
!iramide se afla acolo, su' a!d) +n "ona
<ermudelor) Numele cetdtii $tlantida era
Tulan))) $u fost multe vizite din &leiade, iar
a!oi ei se intorc aici, a!oi vin iar aici si
co'oarei in $sia, in Ti'et, in Laima3a D6 in
#ndia) Li se s!unea 8Naama3a() IHist scrieri
care !omenesc des!re aceste vizite))) +n
5%65, aceDti intele!ti se vor intoarce din
nou
4F
Re0eririle din a*est pasaj - *raniile de *ristal din
*onstelatia Pleiadelor, e"istenta Atlantidei, o pre'enta
maiag stra&e*he in Asia - amintes* *lar de in&ataturile lui
#unat' !en Ji ale lui Jose Argiielles. =i*iuna nu se a'ea'a pe
surse istori*e maiaJe *unos*ute Ji ni*iuna nu este sustinuta de
&reun *er*etator serios din mediul a*ademi*, maia sau ne-
maiaJ. Pentru *a a*este *itate pe <nternet, pro&enite de la don
Alejandro, au re0erinte duioase Ji s-ar putea
0ie ine"a*te sau traduse prost, s-ar putea *a ele sa nu ii
repre'inte *u ade&drat *redintele. <nsd, pentru *a don
Alejandro a *ondus grupuri s? &i'ite'e lumea maiag, alaturi de
dl. !en - *are, la &remea a*eea, era aso*iat *u Argiielles - nu
ar 0i surprin'dtor *a ei sa 0i impartagt, *u totii, a*eleai
*redinte. De e"emplu, don Alejandro de-
intr-un presupus *itat, *a., 9la 43 Ba$tun se &a implini o
epo*a de mari s*him?ri, *are a in*eput la 4D august 4CBD,
odata *u Con-
3043 5i lumea maiap
& e r g e n t a A r m o n i * a . . . C o n & e r g e n t a A r m o n i * a a i n * e p u t l a 4 3 B a $ - tun, 4E Ahaw Ji se &a
in*heia in 3043 sau 304E, dupe *alendarul &ostruK
4D
.
Con&ergenta Armoni*a la *are se 0a*e re0erire ai*i iii are
originea in lu*rarea lui ;on( /hearer, din 4CD4, Ji a 0ost
populari'ata de Jose Argiielles. in retrospe*ti&e, data mar*a
un pun*t *riti* in de'&oltarea 0enomenului 3043. Din Late,
data Con&ergentei Armoni*e nu are ni*io a'd in *ultura maiL Ji
se a'ea'a doar &ag pe interpretarea data miturilor tolte*e, de
*alm o singura persoana. Atriuirea a*estor a0irmatii, lui don
Alejandro, nu ii diminuea'a *u nimi* statutul de in&?tator
spiritual, sau de *ondu*ator maiaJ, insa demonstrea'a
uJurinta *u *are ideile non-maiaJe sunt *on0undate *hiar Ji
*u in&ataturile *elor mai traditionale surse.
DeJi putine dintre ideile *uprinse in 0enomenul 3043 au
o a'a solida in *ultura maiL, e"ista *el putin doul surse
istori*e legitime Ji mai multe *urente so*iale minore in *adrul
lumii maiaJe, *are *hiar se re0era la o s*himare epo*ala Ji o
renaJtere planetar
(
- temele esentiale ale 0enomenului 3043.
Cea mai &e*he dintre *ele doua surse istori*e este un te"t
hierogli0i* stra&e*hi, putin *unos*ut, a0lat pe !onumentul F,
la situl ;ortuguero, din statul me"i*an ;aas*o. !onumentul F
*ontine singurul te"t maiaJ stra&e*hi, des7 *operit pan
g
a*um,
*are se re0era, 0are e*hi&o*, la data 3043. Partile li'iile din
a*est te"t e"trem de s*urt spun *a. 9*el de al 4E-lea pi$ se &a
in*heia ^lab : Ahaw, pe E .,an$,in. )a a&ea lo* ^un e&eniment
nedes*i0ratb. ^)a 0ib *oorarea lui 'olon Io8te J'u 6Xeul-
Copa* de noud pi*ioareU in ^lo* nedes*i0ratb.K
A*easta re0erire e"pli*ita la s0arJitul *elui de al 4E-lea
pi$, *are se petre*e in 'i&a : Ahaw, neaga data pe *are
proeminentul *er*etator suede' Carl Johan Calleman o sustine
*a data de 9s0arJit al unei ereK - 3B o*tomrie 3044, pentru
*a te"tul indi*a e"*lusi& data de 34 de*emrie 3043, *are
*ade pe : Ahaw, in *alendarul t'ol$in de 3F0 de 'ile. /i mai
important este 0aptul *a prin*ipalul e&eniment pre'is pentru
'i&a a*eea - sosirea 'eitatii Bolon Ao$te .,u -
3043 5i lumea maiap
e s t e s u g e s t i & d e a s e m a n a t o r * u u n e l e * u r e n t e d i n i d e o l o g i a l e g a t e de 3043. John !ajor
Jen$ins sulinia *a 'eul Bolon Ao$te .,u are legaturi puterni*e
atat *u armele Ji rd'oiul, *at Ji *u mitologia ma-
iL a *reatiei.
4B
<n *ontinuare, el sugerea'a *a a*easta
'eitate poate sa is uneori 0orma i*onogra0i*a a Arorelui
%umii - un simol al Caii %a*tee si o *ara*teristi*a astronomi*a
prin*ipala, in stra&e*hea mitologie maiL despre Creatie. Din
pa*ate, hierogli0ele de pe !onumentul F ne dau 0oarte putine
in0ormatii *u pri&ire la 3043 - Ji ni*iunul dintre *elelalte mii de
te"te maiaJe stra&e*hi ni*i ma*ar nu mentionea'a a*easta
data. Chiar Ji aJa, din a*est mi* pasaj *el putin Jtim *u
siguranta *a, in &e*hime, au e"istat maigi *are au *onsiderat
3043 *a 0iind o data importanta Ji *a a*easta data a pi$ului 4E
este aso*iata *u e&enimente legate atat de ra'oi, *at Ji de
Creatie - lu*ruri *are se presupune *a ar putea sa &esteas*a
in*eputul unei not ere.
!ai e"istd o singurd alts sursa istori*a de pre&i'iuni
maiaJe autenti*e, *are ar putea a&ea legatura *u 3043 -
*ole*tia te"telor din perioada *olonials din peninsula Au*atan,
*unos*ute su numele de *artile lui Chilam <alam) DeJi
natura *ripti*a a a*estor te"te pro0und e'oteri*e a permis o
manipulare spe*ulati&e 0oarte in&enti&e, din partea mai
multor in&atatori moderni, de 0apt, *ar-tile Chilam <alam
*ontin *el putin o re0erire minors *are are o legltura legitim? -
deJi &aga - *u data de 3043. Cat-tile des*riu aso*ieri a*ute de
ora*ole *u o serie de perioade $atun su**esi&e, 0ie*are de
*ate D.300 de 'ile, *e&a mai putin de doua'e*i de ani. ;e"tul
spune *a 9$atun-ul : Ahaw este *el de-al unspre'e*elea $atun,
*on0orm numaratorii. Chi*hen <t'a este aJe'area $atun-ului.
)ine ae'area *elor din <t'a. Nuet'al &a &eni, pasarea &erde
&a &eni. Cel al *opa*ului galen &a &eni. )oma de sange &a
&eni. L>uk>ulkan &a &eni.K /*riii-ora*oli maiaJi Au$ate$
numeau $atun-urile dupe data de s0arJit a perioadei, *on0orm
*alendarului 0or rituali*, de 3F0 de 'ile. A*tualul $atun - *el
*are se &a in*heia in 3043, la solstitiul de
Roert .. /itler
i a r n a d i n e m i s 0 e r a n o r d i * d - e s t e u n $ a t u n : A h a w , d e o a r e * e s e i n *heie la : Ahaw. Cu
toate a*estea, $atun-urile numite : Ahaw se repet? o data la
apro"imati& 3+F de ani, iar te"tul .hilam 'alam leagd, in mod
e"pli*it, a*eastd pro0etie de $atun-ul : Ahaw imediat anterior,
de la jumdtatea se*olului al O)<<<-lea.
;otusi, multi in&$ati *red *a a*est te"t de ora*ol se
re0erd, in prin*ipal, la &enirea unui personaj istori*, *unos*ut
in Au*atan *a 0iind .,u$,ul$an, intr-un $atun : Ahaw mult mai
dinainte, *are s-a in*heiat in noiemrie CBD d.Ch. ins$ in
*onte"tul unei perspe*ti&e temporale a maiasilor, *are se
a'ea'd pe o repetitie *i*li*a, ori*e $atun : Ahaw &a a&ea
*ara*teristi*i similare. Ast0el *a e"ista o posiilitate indep2rtata
*a pasajul sa se re0ere la $atun-ul : Ahaw, *are s-a in*heiat in
4+00 d.Ch., in jurul perioadei in&a'iei spaniole in lumea
maiasd - i la multele oli pe *are spaniolii le-au adus *u ei.
Cum data de 34 de*emrie 3043 in*heie un $atun : Ahaw, se
presupune *a te"tul s-ar putea re0eri impli*it la *i*lul $atun
a*tual, deli leg$urile sale *u perioade $atun anterioare din
istoria maiasd sunt mai e&idente si mai puterni*e. <n *onte"tul
*ontemporan, a*este re0eriri din lumea maiasa *olonials, *e
&ores* despre &iolent1
oald, plus imaginea &erde de reinnoire a s*him$orului *arpe
*u pene, .,u$,ul$an, se trans0orms in moti&ele *are stau la
a'a 0enomenului 3043 - *ata*lismele i regenerarea.
<n a0ara de a*east? re0erire tangentiala din
*aVile .hilam 'alam #i de singurul, s*urtul pasaj
hierogli0i* de pe !onumentul F al lui ;ortuguero, nu
mai e"ist? alte te"te maiase istori*e *are sd se
re0ere, in mod *lar, la 3043. Chiar te"tul sa*ru Popol
;uh, despre *are se spune *a este *el mai sa*ru
dintre toate te"tele maiase, nu mentionea'a delo*
anul 3043, sau &reo s*himare a lumii, in &iitor. insd
e"ist1 mai multe *omunitati maiase *ontemporane,
*are 0a* re0eriri importante, *e sunt anaioge *u
*urentele de a'a din mis*area 3043. Desi a*este
surse sunt pra*ti* ne*unos*ute in 0enomenul 3043,
3043 5i lumea maiap
a*este *redinte indigene autenti*e sunt similare,
prin a*eea
Roert .. /itler
* a e l e & o r e s * d e s p r e o p e r i o a d a d e s * h i m a r i s e m n i 0 i * a t i & e - * h i a r *atastro0ale, in
&iitorul apropiat - urmata de renastere, insa 0all a 0a*e &reo
re0erire e"pli*ita la anul 3043.
De e"emplu, in traditia pro0eti*a a maiasilor Cru'o,o,
din statul me"i*an Nuintana Roo, a e"istat mult1 &reme o
*redinta legata de o perioada *atastro0ala de ra'oi, *are se
apropie *u repe'i*iune, *are &a du*e la distrugerea lumii 0or
a*tuale si la *rearea unei not so*ietati maiase. De e"emplu, in
4CE0, un ar at maiaJ din satul Chema" a de*larat7
Cred cd o sd vd s!un !ovestea, data
minunatul, sfantul Domn vrea sd o auziti,
cad eu am citit testamentul Mun almanah
sacruN, data minunatul Domnul sfant,
uncle el se s!une Mca inN 5%%% D6 ceva va
!une ca!dt !e &elmant) Dar dacel !e
&eimant aufost cre
s
slinifoarte 'uni, nu o sa
ii !un
3
ca!dt))) % sei incea!d minunatul,
sfantul Domn, seli9 im!utineze miloasa
ratie Mra"
neleN, ca! dtul drumului)
6E
<ntr-un stil asemanator, ne spune Paul /ulli&an, in 4CBC,
maiasii din satul Cru'o,o O*a*al Guardia *redeau *a r?'oiul
9nu e prea departe dupa anul 3000 si *a este ine&itailK.
3
T
>n antropolog me"i*an, *are *unoaste *omunit?tile
Cru'o,o, spune *a 9asteptarea indeplinirii lagaduintelor
Cru*ii, sosirea iminenta a s0arsitului lumii si *rearea unei not
so*ietati maiase sunt elemente dinami*e, *are sunt pre'ente,
puterni*e, &ii
si a*ti&e,K
34
@iul unui atran preot malas Cru'o,o spunea7
Sfarcitul lumii o sa vind in anul 5%%% ci
un !ic mai mult, inset> nimeni nu ctie cat
este acel 8un !ic() &oate sa fie treizeci de
ani sau un secol, nu ie nimeni ceind o
3043 5i lumea maiap
safie))) Leenda s!unea la Chan Santa
Cruz o sa vind o vreme in care o sa se
intretaie !atru sfori al'eO aceste sfori sunt
autostreizile cdtre Merida, Vallodolid,
Cancun D6 Viia Chico) $ceste sfori sunt un
semn ca vremu"
Roert .. /itler
r i l e a u s d s e s c h i m ' e " s a u ! o a t e , c d v r e m u r i l e s " a u s c h i m ' a t d e * a )
Cdnd se schim'd vremurile, este !e
a!roa!e i un nou reiz'oi)
55
=u demult, am &i'itat *ele *in*i san*tuare prin*ipale
Cru'o,o din Au*atan, in*lusi& pe *el nou de la @elipe Carrillo
Puerto
3E
, impreund *u un grup de ruga*iune. DeJi nimeni de
a*olo nu a&ea *unoJtinta de &reun e&eniment pre&a'ut - Ji
*are sa aid legatura e"pli*ita *u data 3043 - aproape toate
persoanele *u *are am &orit au 0a*ut o re0erire rapids la o
perioadl iminentd de di0i*ultati gra&e, *are ar putea sa
in*ludd Ji ra'oiul. @ara ni*io e"*eptie, oamenii au e&itat in
mod *lar sa pre'i*d o data e"a*ta a *ata*lismului, insistand *a
9numai Dumne'eu JtieK *and o sa se intample. )isul maiaglor
Cru'o,o, legat de s0arJitul apo*alipti* al dominatiei hispani*e
asupra lumii lor, pare o *onse*intd naturald a *ir*ums-
tantelor 0or istori*e. Ei au su0erit nedreptati gra&e, mai intai
din partea spaniolilor, iar apoi din partea me"i*anilor, in*lusi&
o *ampanie de e"terminare *ondusa *u *on&ingere, in timpul
Ra'oiului Castelor, din se*olul al O<O-lea. <n a*elag timp,
sperantele de renaJ- tere a lumii, pe *are le nutres* maia ii,
le re0le*ts pe *ele *are stau la a'a miJ*drii 3043, din
perioada moderns.
%a 0el, *redinta *a s0arJitul lumii este aproape *ir*ula Ji
printre putinii traditionaliJti rdmaJi dintre maiaJii %a*andon, in
Chiapas. <n 4CDB, raposatul Chan .,in, ine*unos*utul lider
spiritual de la =aja, spunea7 9Domnul nostru #a*ha$(um &a
0a*e *a totul s? moara... <ara doreJte sa moara. /emintele,
animalele toate dores* sa moara. /i Poporul *el Ade&drat
^%a*andonb la 0el - o sa murim *u
totii. <n trei'e*i de ani, #a*ha$(um o s? distrugl lumea.K
3:
;raditia s0arJitului Ji renaJterii lumii este atat de puterni*a
printre populatia #a*h Pini$ 6%a*andonU, in*at ei au *hiar Ji un
*u&ant spe*ial pentru ea, Hu>tan) DeJi aproape toata
populatia #a*h Pini$, din toate trei prin*ipalele 0or aJe'ari, au
0ost *on&ertiti la di0erite *ulte *reJtine, termenul 9"ulanK
*ontinua sa 0ie re*unos*ut. =u demult,
3043 5i lumea maiap
m a i m u l t i a r a t i % a * a n d o n m i - a u p r e * i ' a t * a
.
A p o * a l i p s a * r e J t i n a , despre *are a0lasera
prin iseri*ile lo*ale, /i "u,tan la maiaJi, nu sunt unul Ji
a*elag lu*ru. Anume, "u,tan impli*a taierea, arderea Ji
distrugerea &egetatiei. %a 0el *a Ji in *a'ul *redintelor
maiaglor Cru'o,o, legate de renaJterea lumii, *ei din popula*ia
%a*andon iJi re0le*ta propriile *ir*umstan*e istori*e spe*i0i*e,
*a marturii ale posiilei distrugeri a p?mantului 0or traditional,
sel!a lacandona, odinioara una dintre *ele mai mari paduri
tropi*ale de pe *ontinentul ameri*an. A*um, lumea &erde Ji
&ie *are a sustinut *ultura %a*andon, &reme de sute de ani, a
disparut aproape *omplet. Pentru *a au 0ost martori la a*easta
despadurire *ontinua, *redinta *elor din populatia %a*andon
in distrugerea iminenta a lumii pare destul de logi*d. <n a*elai
timp, *redintele %a*andon re0le*ta Ji dimensiunile
*atastro0ale pe *are le *ontine migarea 3043.
De *urand, un traditionalist maiaJ !am, /antos
Cu*humatan, din Guatemala, mi-a atras atentia asupra
traditiilor pro0eti*e *are persista in podiJul maiaJ Ji *are
pre&ad Ji ele o perioada de s*himari epo*ale. -mul spunea
*a, dupa parerea lui, maiaii se apropie de perioada *ulminantl
a unei jude*dti Di&ine, in *are au 0ost ne&oiti sa indure
aproape *in*i sute de ani de oprimare, din
partea populatiei neindigene a Guatemalei, mos
2K
$ El a0irma
*a, la ora a*tuald, asista la un pro*es de puri0i*are, *are
ii &a pre-gall pentru *eea *e el numea, in lima !am, ?8'ah
17ixa sau Xorile *ele =oi. Dupl *um intelegea el, lumina
a*estor Xori =oi ii &a repune pe maigi la lo*ul 0or de drept,
*a stapanitori ai propriilor
0or pamanturi.
3F
<n*a o data, la 0el *a Ji in *a'ul traditiilor
pro0eti*e Cru'o,o Ji %a*andon, traditiile legate de renaJterea
lumii, *are *ir*ula in *adrul populatiilor !am, .,i*he,, .aV*hi$el
Ji al altor populatii maiae din podiJul inalt al Guatemalei, tind
sa re0le*te *ir*umstantele istori*e spe*i0i*e ale a*estor
popula*ii - in a*est *a', e"perienta 0or e"trem de aspra traita
in regiune, de la sosirea primilor spanioli, pe la in*eputul
anilor 4+00.
Roert .. /itler
E * h i l i r u l e s t e o & a l o a r e e s e n t i a l a p e n t r u m a i a J i . A J a * u m *ultura maiL *auta
e*hilirul intre *ald Ji re*e, intre mas*ulin Ji 0eminin,
orientarea ei *atre e*hiliru impli*a 0aptul *d, in mod ine-
&itail, &a e"ista o rasturnare a situatiei de oprimare, pe
*are maiaJii din podiJurile inalte au su0erit-o &reme de se*ole,
su stapanirea minoritatii de lima spanioll
Data 0iind *a 0olosirea *alendarului =umaratorii %ungi, pe
*are se a'ea'a data 3043, a in*etat *u mai multe se*ole in
urma, re0eririle maiaJilor *ontemporani la a*east? data anume
sunt rare Ji apar doar printre *ei *are au a&ut *onta*t re*ent
*u a*est *alendar, prin intermediul studiilor a*ademi*e
o0i*iale sau neo0i*iale.
Gaspar Gon'ale', roman*ier maiaJ Ji a*ti&ist *ultural
proeminent, este unul dintre putinii maiaJi *are au &orit
e"pli*it despre anul 3043. Gon'ale' a *onte"tuali'at re*entul
ra'oi *i&il guatemale', *a 0iind o parte dintr-o perioada
prelungita de su0erinte *umplite, *are a&eau sa-i pregateas*a
poporul pentru *i*lul urmator in e"perienta omeneas*a. El a
spus *a a*tuala epo*a a 0iintelor omeneJti a*ute din grim, se
s0arJeJte, iar dupd 3043 &a a&ea lo* o renaJtere a so*ietatii, in
*eea *e el a numit 9 una nueva era de la luz( 6o noul
epo*a a %uminiiU. De *urand, dl. Gon'ale' a addugat urmd-
toarele *omentarii7
Din !ers!ectiva maiacilor
contem!orani, 5%65 constituie un !unct
foarte im!ortant in istoria omenirii,
deoarece tim!ul este o varia'ild care
infl-enteazd foarte mult viata !lanetei ci
tot ce eHistd !e ea) Fiintele omenecti nu
eHista din coincidentd sau din intii m!lare)
Ile fac !arte dintr"un !lan de inde!linire a
unei misiuni in aceaste !arte a universului)
Lumea incd nu este ata, in crearea ci
!erfectiunea eiO aceastd creaturd
3043 5i lumea maiap
omeneascd are un rol de *ucat in lune, ca ci
in !astrarea acesteia) $m !utea s!une cd
viata !e !lanet=> de!inde de fiintele
omenecti % de ce fac acestea, in eHistenta
lor)
3D
Roert .. /itler
# i n d m e m r u & e * h i a l m i g a r i i d e r e n a J t e r e s p i r i t u a l l , * u nos*uta *a
movimiento ma3a, in&atat serios, &oritor nati&
al ii mai6 N,anjo,al Ji memru al A*ademiei
Guatemale'e de %imi !aige, Gon'ale' are re0erinte
impe*aile *a purtator de *u&ant al maigilor. @ara indoiala,
re0eririle sale anume la anul 3043 sunt re'ultatul studierii
a*ademi*e a demult uitatului *alendar maias al =umaratorii
%ungi. Ele *oin*id per0e*t *u anumite *urente pro0eti*e *are
e"istau dinainte, *um ar 0i *ele intalnite in populatiile #a*h
Pini$, Cru'o,o Ji la populatiile maiae din podiJurile inalte -
dar *are nu sunt atat de e"pli*ite, in *eea *e pri&eJte data.
>n alt intele*tual maias, roman*ierul, pro0esorul Ji
a*ti&istul *ultural )i*tor !ontejo, din populatia Ja$alte$o,
preia a**entul pe *are it pune Gon'ale' pe rolul a*ti& al
0iintelor omeneJti, in epo*a *e &a urma dup1 3043.
IH!rimeirile !rofetice ale !o!oarelor
indiene insistd !e rolul de !rotaonist
!e care tre'uie sei li*oace eneratiile
urmdtoare, la incheierea acestui PHlanh
<aktun 8al 6C"lea <aktun( si ince!utul
noului mileniu maias) Strdmosii au s!us
intotdeauna cd 8intro zi, co!iii noctri ii vor
vor'i lumii ())) $ceastd miscare leatee de
'aktun " sau de sfeirsitul mileniului " este
o reactie la incheierea unui mare ciclu
!rofetic))) marele ciclu !rofetic de !atru
sute de ani, din calendarul maias) &entru
maiasi, nu este vor'a de sfeirsitul
mileniului al doilea, sau de cloud mii de
ani du!ei Christos, ci mai dera'd de
sfirsitul celui de"al cincilea mileniu,
conform vechiului calendar maias,
ince!ut in anul mitic ce cores!unde
anului C66J 6)Ch))) <aktunul cu!rinde con"
ce!tul lo'al de tim! si de reenerare a
vietii, cu idei ci actiuni noi) Cu alte
cuvinte, a'ordarea teoreticei din
!ers!ectiva 'aktunilor ne a*utdsd
inteleem efectul ideilor ci actiunilor
omenecti asu!ra a tot ce eHists !e
&dmdnt, !recum ci efectul acestora
asu!ra mediului ci al cosmosului)
3B
Roert .. /itler
4444444444444444444444444 2012 lum"a maiga444444444444444444444444
D e * u r a n d , * u n o a s t e r e a d e s p r e a n u l 3 0 4 3 s - a i n t i n s s i d i n * o lo de taramul
in&atatorilor spirituali si al intele*tualilor maiasi de renume
international, in*lu'and
sl
*ati&a indrumatori spirituali *are
<n*a mai lo*uies*
si
lu*rea'a in *adrul *omunitatilor 0or din po-
disul guatemale'. Cum semni0i*atia anului pro&ine din
*onte"tul dimensiunilor stra&e*hi ale *ulturii lor, tendinta pe
*are o au este s? o in*orpore'e in traditiile pro0eti*e si in
sperantele indelungate, legate de o renastere a *ulturii
maiase si a puterii politi*e indigene. <ndrumatorul spiritual
Rigoerto <t'ep, maias .,i*he,, *itea'a atranii
*omunitatii din !omostenango, *are spun7 9- sa &edeti si mai
multe a&ertismente, 0 sa &edeti
si
o s? au'iti lu*ruri *iudate,
/i o sa mai &edeti mare distrugere. 0 sa 0ie multe s*himari
pe Pamant.K Dupa <t'ep, a*esti atrani maiasi .,i*he, n-au
pre*i'at ni*iodata anul 3043 - dar, pentru el, potentialul
*a a*easta s? 0ie data este e&ident7 9Puterea ideologi*l a
-**identului ar putea sa, se termine pentru totdeauna si in
intregime in 3043K - *u&inte *are, 0ara repre'inta dorinta
din inima a multor maiasi din regiune.
Dar *hiar
si
pentru <t'ep - s
i
pentru alti maiasi
traditionali, *um este don Alejandro - data e"a*ta din 3043 nu
este atat de importanti Ei o 0ad *a pe un simplu jalon in timp,
in mie'ul marilor pro*ese *i*li*e, *are au 0ost puse in mis*are *u
multa &reme inainte. Dupa *um mi-a spus, nu demult, Jose !aria
;ol Chan, un a*:>i* din podisul Guatemalei7 9Este un
e&eniment *are a in*eput dejaG deja e"ists semne... !ai mult *a
ni*iodata, oamenii ar treui sa 0ie 0oarte atenti la toate
e&enimentele *are tulurl e*hilirul. in&atiturile spun *a
noi, 0iintele omenesti, ar treui s? in&atam din etapele prin
*are tre*em, =u e &ora *a, in 3043, ajungem la ora 'ero - *i Ca
totul
deja a in*eput.K
3C
Chiar dad pro0etiile despre reinnoirea lumii e"ists de
mult timp printre maiasi, ideea unei trans0ormari radi*ale *e
&a urma a patruns in lumea maiLK *ontemporana, in *ea mai
mare parte,
p r i n i n & a t a t u r i l e m u l t e l o r * u l t e p r o t e s t a n t e 0 u n d a m e n t a l i s t e , * a r e s-au de'&oltat *u
repe'i*iune in regiune, in ultimele de*enii.
E
T Cutremurul
de'astruos din 4CDF, *are a 'guduit Guatemala, nu numai *a a
u*is mii de maiai, dar a adus Ji un nou grup de misionari *reJ-
tini, *are iJi stre*oara Ji ideologia 0or religioasa, pe langa atat
de ne*esarele ajutoare umanitare. De'astrul *atastro0al produs
de *utremur a 0ost urmat de o represiune militara e"trem de
rutala, a maigilor din Guatemala, la s0arJitul anilor 4CD0 Ji la
in*eputul anilor 4CB0, *and au pierit peste doul sute de mii
de *i&ili
iar alte sute Ji mii au 0ost raniti sau stramutati.
E"ists mai multe e"pli*atii *omplementare, in *eea *e
pri&eJte *on&ertirea masi&a a maiaglor la 0undamentalismul
*retin, in a0ara de R2'oiul *i&il Ji de *utremur. Cand misionarii
&oreau despre s0arJitul apropiat al lumii - *on0orm propriei
interpretari a
Biliei
E4
- este Vor de inteles de *e unii maiaJi ar 0i putut sa 0ie
in*linati sa-i *reada. Cand Pdmantul se *utremura su ei, *and
au 0ost martori la ma*elul in masa al 0amiliilor Ji prietenilor lor,
au &a'ut degradarea propriilor 0or traditii religioase Ji
deteriorarea rapidd a mediului 0or natural, poate 0i destul de
greu sa traga alts *on*lu'ie. Grupurile *reJtine
0undamentaliste se *on*entrea'a pe pasajele ili*e din
Apo*alipsa - /i, desigur, nu se re0ers la anul 3043.
DeJi nu e"ists ni*io do&ada *a 0undamentaliJtii *reJtini
ma-lag &or adopta i ei data de 3043, date 0iind retelele
mondiale de *omuni*atie, &a 0i pra*ti* ine&itail *a a*este doua
*urente de 9s0arJitul mileniuluiK sa nu intre Ji mai mult in
*onta*t. Pare destul de posiil *a unii 0undamentaliJti maigi,
*are gteapta s0arJitul lumii, sa &add data de 3043 *a pe un
mod atra*ti& de all imina noua 0or *redinta, *u *ea a
onoratilor 0or stramoJi.
Poleni'area in*ru*iJat? permanents dintre maiasii
*ontemporani Ji parti*ipantii moderni la miJ*area 3043 este
ine&itaill -Ji proail *a se &a ampli0i*a, mai ales *a din *e in
*e mai multi in&atatori spirituali maiaJi *alatores* prin lume
Ji au *onta*te *u
Roert .. /itler
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM3043 Ji l umea mai gaMMMMMMMMMMMMMMMM
e * h i & a l e n t i i 0 o r d i n d i & e r s e a l t e t r a d i t i i a l e l u m i i . D e a s e m e n e a , multi dintre a*eJti
in&at?tori maiaJi *ondu* grupuri de *dutatori spirituali
moderni, in in*ursiuni pe la di&ersele situri din lumea maiL,
adesea o0erind parti*ipantilor o*a'ia s? intera*tione'e ma-
*ar *u *ati&a memri din *omunitatile lo*ale. Deja *ate&a
dintre ele s-au *on*entrat pe data 3043 - la ;i$al, la
!omostenango Ji in jurul la*ului Atitlin din Guatemala, pre*um
Ji la !erida, ;ulum, Coa Ji in alte parti din !e"i*. DeJi *ele
mai multe dintre a*este e&enimente se des0aJoara, in
prin*ipal, in lima engle'a, a*um e"ists Ji *ate&a in lima
spaniold.
Pe langa turismul modern, *omuni*area gloall Ji o
tendintd din *e in *e mai mare de imigrare in /tatele >nite &or
0a*e *a data de 3043 s? 0ie tot mai *unos*uta in randurile
populatiei maiaJe *ontemporane, in general.
@aptul *a data de 3043 are legdturi autenti*e *u stra&e*hii
0or a'uelos " stramogi 0or an*estrali - ii &a atrage, !ed
indoiala, pe
traditionaliJti Ji pe *ei impli*ati in migarea de
re&itali'are *ulturala maiL, *are in*ear*l s? resus*ite'e
prin*ipalele *omponente ale moJtenirii lor.
Aproape toti maiaii au sperante legate de in*eputul
unei not ere, a'ata pe dreptate Ji respe*t. Con0orm &i'iunii 0or
*i*li*e despre lume, multi tanjes* dupd o a Cin*ea Creatie, *are
s? urme'e primelor patru, aJa *um este des*ris in *artea 0or
sa*ra, &o!ol Vuh) Pentru *ei *are au planuri legate mai mult
de politi*a, data s-ar putea sa ajunga sa repre'inte un punt
de tre*ere prestailit pe plan *ultural.
Cea mai de seams a*ti&ists maiL din lume, Rigoerta
!en*hu, de e"emplu, deja si-a anuntat planul de a *andida la
preJedintia Guatemalei in anul 3044, din partea unui partid
politi* maiaJ. /-ar putea *a a*est lu*ru s? nu 0ie o *oin*identd.
Dad, &a *aJtiga alegerile, ea iJi &a prelua mandatul in anul
3043, *a prima preJedinta maiaJa a natiunii.
A s t 0 e l , * h i a r d a d 0 o a r t e p u t i n e d i n t r e s p e * u l a t i i l e a * t u a l e d e s - pre 0enomenul
3043 au o sursi reala in lumea maiL, anul s-ar putea do&edi a
0i unul dintre *ele mai importante din istoria
A*um, &e*hile traditii pro0eti*e maige, legate de
renaterea lumii, pot 0i aso*iate *u uprinta *u o data anume,
*are :i are PA*inile autenti*e in adan*urile tre*utului 0or
stra&e*hi. Degradarea rapidl a mediului in*onjurator din
regiune, in0luenta *res*anda a s*enariilor apo*alipti*e ale
protestantismului e&angheli* printre maiai, pre*um Ji o
notorietate din *e in *e mai mare a 0enomenului 3043, printre
maiaii din a0ara regiunii, s-ar putea sa se uneas*a pentru a *rea
o pro0etie *are se ade&ereJte de la sine. E 0oarte posiil *a
a*este traie*torii sa dud, la o perioada de s*himare
radi*all in lumea maiL - /i poate Ji la un &iitor mai un pentru
*opiii 0or Ji pentru e*osistemele pe *are le numes* *asa lor.
Deg, in realitate, data de 3043 s-ar putea sa aia o
semni0i*atie istori*a relati& redusd in *ultura maiag, ea ar
putea sa *apete dimensiuni *u ade&arat trans0ormatoare
pentru maiaii *ontemporani, date 0iind *urentele *ulturale Ji
de mediu *are nu au neaparat &reo legaturd *u a*easta.
Pentru *ei *are nu sunt maigi, data de 34 de*emrie
3043 proail *a &a 0i un 9non-e&enimentK, la 0el *a Ji mult-
tramitatul 0enomen A3.. Din 0eri*ire, asta nu treuie sa-i
impiedi*e pe *ei *are nu sunt maiai, sa *uleaga ene0i*iile
intelep*iunii maiae. DeJi multi dintre *ei impli*ati in
0enomenul 3043 ii `;ad pe maigi *a 0iind niJte mesageri din
stele, maeJtri ai timpului sau pa'itori ai traditiei gala*ti*e a
e&olutiei omeneJti, de 0apt, *el mai de pret mesaj al maiaJilor
pentru lumea din a0ara &ine *hiar de pe planeta Parnant.
Ade&airatele in&at?turi ale maiaglor sunt le*tiile pe *are
a*estia le-au in&dtat, de-a lungul a sute de generatii *are au
trait mereu intr-o relatie stransa, in a*eegi regiune, relati&
mi*a. 0 ast0el de 0amiliaritate, a'ata pe e"perientd, *u
natura Ji *u di&ersele e*osis-
44444444444444444444444442012 lum"a maiap444444444444444444444444
t e m e * a r e i - a u s p r i j i n i t p e m a i a J i , & r e m e d e m i l e n i i , a d u s l a o < n t e l e gere *ole*ti&a a
dependentei 0or de *eea *e numes* 9!ama noastraK.
;raditionalul simt maiaJ al intimit?tii *u lumea &ie da
naJ- tere la o perspe*ti&e mai &ast
(
asupra &ietii omeneJti,
*are a gene-rat un simt mai pro0und de e&la&ie, de respe*t Ji
*ompasiune - toate, *ulti&ate de un stil 0oarte grijuliu Ji
angajat de a *reJte *opiii. Ca o simpl
(
*onse*inta a modului in
*are *ultura 0or aordea'd &iata, multi maiaJi <n*a mai sunt
*onJtienti permanent de legaturile pe *are e au unii *u
*eilalti Ji *u natura in sine.
A*este le*tii pra*ti*e de &iata, in&?tate prin e"perien*e
dure, sunt ade&aratul dar pe *are *ultura maiLK it 0a*e lumii
<ntregi. Cu apropierea mult-tramitatului an 3043,
ade&?ratele le*tii despre &iata de 'i *u 'i in lumea maiaJa ne
o0erd un mod de a ne imunatati *alitatea &ietii Ji sanatatea
planetei, indi0erent de semni0i*atia datei in sine.
8WK,K
e--
c
4 =
=
-
,
I
PARTEA A DOUA
Stii't&, $:$-&ri ,i
i' -.'t&5t)% $')%)i 2012
<AM (AFIEE !(EI "!MI ()1
!r"in #as$lo
rvin Laszlo s!une ca ne afkim la un
moment
#V )% critic in istorie) Viata, acs
cum o cunoactem, se confruntd cu o
schim'are !rofundd7 !ericolul unei
!ra'iiri lo'ale " sau o o!ortunitate
de reinnoire a intreii lumi) #n cartea
sa The Chaos &oint
*
, Laszlo " fonda"
torul filozofiei sistemelor % al
teoriei evolutiei enerale " ne oferd
o viziune de ansam'lu a deceniului
!remerator anului 5%65) Ne
a!ro!iem de ceea ce el numeste un
8!unct de haos(, in care !utem fie
sd aleem o lume care sd mai
dureze multd vreme, fie sd vedem
distruerea civilizatiei ci a sistemelor
noastre ecoloice) &entru Laszlo, un
lucru este siur7 !unctul de haos
5%65 va fi sfeir,situl lumii, acs cum o
cunoactem noi) #n framentul care ur"
meazd, din cartea &unctul de haos,
Laszlo descrie !rovocdrile care ne
aea!td, de la e!idemii lo'ale %
dezastre ecoloice 4i !anel la
!rd'iiri de rdsunet international in
lumea afacerilor $!e scena
aliantelor !olitice internationale) De
asemenea, el !uncteazd ci
*aloanele unei con%iinte evoluate, la
care suntem ca!a'ili sd a*unem
du!d 5%65) Laszlo rds!unde la
urmdtoarea intre'are7 Ce schim'dri
tre'uie sd facem la nivel !ersonal, la
scard nationald % la scard
internationald, !entru a evita haosul
total in 5%650
L Pun*tul de haos, n.t
/tiinte, a0a*eri 5i politi*a, in *onte"tul anului 3043
0 Ldire noua <n*epe *u o perspe*ti&e mai pro0unda
asupra trans0orm?rii *are introdu*e o lume noua, in lo*ul *elei
&e*hi. <nsa, pentru *a noua gandire sl 0ie e0i*ienta, ar treui sa
a&em idee *e anume impli*a ea. Ce 0el de pro*es repre'inta
naJterea unei lumi noi5
Adesea, dis*utiile despre s*himarile 0undamentale
*are au lo* in lumea din jurul nostru sunt intampinate *u
s*epti*ism. =i se spune *a o s*himare in so*ietate nu este
ni*iodata *u ade&arat 0undamentals7 dupd *um spune 'i*ala
0ran*e'a, !lus ca chane, !lus c>est la meme
chose 6*u *at lu*rurile se s*hima mai mult, *u atat ele
,<lan la 0elU. %a urma urmei, a&em de-a 0a*e *u oameni *u
natura omeneas*a - Ji, in mare parte, a*estea &or 0i maine, la
0el *um sunt asta'i. 0 &ariants mai so0isti*ata a &i'iunii
predominante mai adauga ideea *a anumite pro*ese din
so*ietate - anumite tendinte - produ* o s*himare
semni0i*ati&a, pe masura *e se des0a&ara. ;endintele - 0ie *a
sunt lo*ale sau gloale, mi*ro sau ma*ro - introdu* o masura
a s*himarii7 Pe masura *e ele se des0aJoard, &a 0i mai mult
din unele lu*ruri Ji mai putin din altele.
Dar asta nu e o s*himare 0undamentals, deoare*e, in
mare parte, lumea <n*a mai este la 0el, numai *a unii oameni o
du* mai ine, iar altii mai ran. A*easta &i'iune este *ea pe
*are o sustin in mod oiJnuit &iitorologii, pre'i*atorii,
*onsultantii de a0a*eri Ji tot 0elul de analiJti de tendinte.
E"trapolarile 0or sunt la mare pret, aJa *um o atesta
popularitatea literaturii pe tema megatendintelor.
Agentiile gu&ernamentale se impli*a ele in pre&i'iuni.
Raportul puli* al Consiliul =ational al <n0ormatiilor din />A,
/lo'al
Trends 5%6@7 $ Dialoue $'out the Future
with Nonovern"
mental IH!erts
*
a 0ost puli*at in anul 3000.
Con0orm a*estui do*ument, starea lumii in anul
304+ &a 0i determinate de des0aJurarea unor
tendinte prin*ipale, propulsate de n:te motoare
prin*ipale. Cele Jap*e tendinte Ji motoare prin*ipale
sunt7 *ara*teristi*ile
5 Tendinte &lobale 201KH Ln dialo& despre !iitor cu exper
,
ti ne&u!erna)
mentali n. tr.
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
d e m o g ra 0i*e , re su rse le n a tu ra le i m e d iu l, stiin ta te h n o lo g ia , e*onomia gloald i
gloali'area, gu&ernarea nationald i international1, &iitoarele
*on0li*te /i rolul /tatelor >nite. !odul in *are se de'&olta
a*este tendinte, su impa*tul motoarelor *are le pro-
pulsea'a, poate genera patru 0eluri di0erite de &iitor7 un &iitor
de gloali'are totals, un alt &iitor de gloali'are dlunatoare,
un &iitor de *on*urentl la ni&el regional, sau o lume post-
polard. Prin*ipalii 0a*tori de*isi&i sunt e0e*tele gloali'arii -
po'iti&e sau negati&e -
ni&elul i modul in *are este administrat potentialul de *on0li*t
inter-statal si inter-regional din lume. Atun*i and tendintele se
de'&oltd 0ad perturari majore, otinem *eea *e e"pertii
numes* 9s*enariul optimistK. <n a*easta perspe*ti&a, lumea din
304+ este destul de asemanatoare *u lumea de asta'i, doar *a
unele segmente de populatie 6din Late, o minoritate din *e in
*e mai mi*aSU o du* mai ine, si altele 6o majoritate in
*restereU o du* mai putin ine. E*onomia gloala &a *reste in
*ontinuare, deli &a urma o *ale plina de gropi i mar*ata de
&olatilitate 0inan*iara si de o separare e*onomi*s din *e in *e
mai mare.
ins? *resterea e*onomi*s poate 0i anulata de
e&enimente *um ar 0i o *ri'a 0inan*iara sustinuta, sau o
perturare prelungita a re'er&elor de energie. /-ar putea si mai
apara /i alte 9oprelistiK, de genul7
a
/*himari politi*e &iolente, datorate unei deteriordri
gra&e a standardelor de &iata in -rientul !ijlo*iu
6a*est lu*ru s-a intamplat a*um, *u *onse*inte
dramati*eU
d
@ormarea unei *oalitii teroriste internationale, *u
s*opuri antio**identale i a**es la arme de inalt1
tehnologie 6o amenintare reald si din *e in *e mai
mare, in pre'entU
m
;ipare *limati*e in s*himare rapida, *are a0e*tea'a
gra
(
sandtatea oamenilor pro&oaa pague e*onomi*e
6a*est lu*ru este mai iminent a*um, *a ni*iodataU
l
0 epidemie gloal1, la s*ar
(
largd, de #<)8 /<DA
444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
4
<ntensi0i*area mis*arii anti-gloali'are, pan
g
*e &a
de&eni o amenintare pentru interesele
gu&ernamentale si *orporati&e o**identale
r
Aparitia unei aliante geostrategi*e, in*lu'and posiil
Rusia, China si <ndia - menitd sa *ontraalanse'e
in0luenta o**identald si a /tatelor >nite
o
Prdusirea aliantei dintre /tatele >nite si Europa
P
Crearea unei organi'atii *ontra-0ortd, *are ar putea sa
sumine'e puterea @ondului !onetar <nternational si a
-rgani'atiei !ondiale a Comertului - si, *a urmare, i
*apa*itatea /tatelor >nite de a e"er*ita *ondu*erea
e*onomi*s la ni&el gloal.
<n anul 3000, ori*ine putea doar sa spe*ule'e despre
*um &a 0i lumea in 304+ - dad a&ea sa 0ie a*elasi 0el de lume,
sau *e&a destul de di0erit. <n 300+, a*eastd intreare nu mai
este una *u rdspuns posiil. %umea din 304+ &a 0i 0oarte
di0erit2 de *eea *e este ast?'i -*a ss nu mai &orim de *eea
*e era la in*eputul a*estui se*ol.
Cu toate a*estea, Consiliul =ational de <n0ormatii <n*d mai
0a*e e"trapoldri *u pri&ire la imaginea &iitorului. Con0orm unui
alt raport, puli*at la in*eputul anului 300+, *u titlul
Ma!!in the
/lo'al Future
*
Di a'at pe *onsultarea a o mie de
&iitorologi de pe tot gloul, lumea din 3030 nu &a
0i 0oarte di0erita de *ea din 'ilele noastre. <n*a &a
mai e"ista terorism, deli perspe*ti&a unor rd'-
oaie *onduse de marile puteri &a 0i mai s*a'uta.
E"ist2 o 9*ertitudine relati&e *a /tatele >nite &or
rdmane *ea mai puterni*d natiune din pun*t de
&edere e*onomi*, tehnologi* /i militar - deli treuie
a**eptat2 i posiilitatea unei deteriordri, nu 0oarte
gra&e, a puterii /tatelor >nite.
Genul a*esta de rapoarte sulinia'd limitele progno'drii
pe ald de tendinte. Ele ignord 0aptul *a tendintele nu numai
*a se
/tiinte, a0a*eri 5i politi*a, in *onte"tul anului 3043
* Cartorafierea viitorului lo'al, n.t.
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
d e s l a s o a r a i n t i m p , d a r p o t s ? s e d e s * o m p u n a i s a d e a n a s t e r e l a tendinte noi, la
pro*ese noi i la *onditii di0erite. A*easta posiilitate treuie
luata in *onsiderare, a&2nd in &edere *a ni*io tendinta nu
operea'a intr-un mediu adaptat la in0initG pre'entul si &iitorul
ei au niste limite. A*estea pot 0i limite naturale, datorate
resurselor
re'er&elor 0inite, sau limite umane i so*iale, datorate
s*himarilor la ni&el de stru*turi, &alori i asteptari. Atun*i and
o tendinta majora intilneste ast0el de limite, lumea se
s*hima i intra in jo* o nou1 dinami*a. E"trapolarea
tendintelor e"istente nu ajuta la de0inirea noii lumi *are
apare.
Pentru a sti *e se intampla, atun*i and o tendinta se
des*ompune, este ne&oie de o perspe*ti&e mai pro0unda.
Este ne&oie sa mergi din*olo de oser&area tendintelor
a*tuale si de urmarirea *aii 0or asteptate de e&olutie -
este ne&oie *e&a despre dinami*a de de'&oltare a
sistemului in *are apar tendintele oser&ate - si a *elui in *are
ar putea sa dispara. 0 ast0el de *unoastere este o0erita de
teoria moderna a sistemelor, mai ales de ramura *unos*ut?
popular su denumirea de 9teoria haosuluiK. Datorita lipsei
de sustenailitate a multora dintre aspe*tele lumii de asta'i,
dinami*a de'&oltarii *are se &a apli*a la &iitor nu este
dinami*a lineara a unei e"trapolari *lasi*e, *i dinami*a non-
lineara a haosului, pre'enta in e&olutia sistemelor *omple"e.
DINAMICA TRANSFORM;RII: 0 SCURTA
INCURSIUNE IN TEORIA "AOSULUI
%a in*eputul se*olului al )>-lea, nu mai putem sa
ignoram 0aptul *a tendintele a*tuale se indreapta ate
praguri *riti*e, *are unele dintre 0aimoasele 6sau in0ameleU
9limite planetareK, *are - dupd *um se spunea in anii ,D0 si
,B0 - repre'inta limitele de'&ol-
Ramane de &a'ut dad ele repre'inta, *u ade&arat,
limite ale de'&oltarii, insa este *lar *a ele sunt limite
pentrugenul de de'&oltare *are are lo* in pre'ent.
/tiinte, a0a*eri 5i politi*a, in *onte"tul anului 3043
Pe masura *e ne deplasam dtre a*este limite, ne
apropiem de un pun*t de haos. <n a*est pun*t, unele
tendinte &or de&ia sau &or disparea, iar in lo*ul 0or &or
apdrea altele noi.
Asta nu e *e&a neoiJnuit. ;eoria haosului aratd *a
e&olutia sistemelor *omple"e impli*a, intotdeauna, perioade
alternante de stailitate Ji instailitate, de *ontinuitate i
dis*ontinuitate, de or-dine Ji haos. ;raim in 0a'ele de in*eput
ale unei perioade de instailitate so*iala /i e*ologi*a - la un
moment de de*i'ie, *ru*ial. Atun*i *and ajungem la pun*tul
de haos, 9pun*tulK stail si atra*torii 9periodi*iK ai sistemelor
noastre se &or reuni *u atra*tori 9haoti*iK sau 9neoiJnuitiK.
A*eJtia &or aparea rus* - dupa *um spun teoreti*ienii *are se
o*upa de teoria haosului, 9din seninK - Ji &or *ondu*e
sistemele noastre *atre pun*tul *ru*ial in *are &a sele*ta
una sau alta dintre dile de e&olutie pe *are le are la
dispo'itie.
<n a*tualul inter&al de*i'ional, lumea noastra este suprasen-
ast0el in*at, pan
g
Ji 0lu*tuatiile mi*i produ* e0e*te la
s*ara mare. Este &ora de legendarul 9e0e*t al 0lutureluiK.
Po&estea spune *a, dad un 0luture monarh da din aripi in
Cali0ornia, el &a *rea o mi*a 0lu*tuatie de aer, *are &a *reJte Ji
&a *reJte &a s0ari *a o 0ur-tuna deasupra !ongoliei.
Des*operirea e0e*tului 0luturelui se leaga de arta
progno'arii meteorologi*e Ji iii are rad$inile in 0orma pe *are
Ji-o asuml primul atra*tor haoti*, des*operit de meteorologul
ameri*an Edward %oren', in anii ,F0. Cand %oren' a in*er*at sa
*ree'e un model pe *al*ulator, al e&olutiei supersensiile a
&remii la ni&el mondial, a des*operit o *ale de e&olutie
neoiJnuitl, *onstand din doul traie*torii di0erite, reunite *a Ji
aripile unui 0luture. Cea mai mi*a perturare putea deplasa
traie*toria e&olutiei &remii in lume, de pe una dintre aripi
pe *ealalta. /e pare *a &remea este un sistem *are se a0la
intr-o stare de haos permanent - un sistem gu&ernat
permanent de atra*tori haoti*i.
444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
> l t e r i o r , s - a d e s * o p e r i t o & a r i e t a t e * o n s i d e r a i l l d e a t r a * t o r i haoti*i. <ntr-o
oare*are masur$ ei sunt apli*aili tuturor sistemelor *omple"e
- Ji mai ales sistemelor &ii. /istemele &ii sunt sisteme re-
mar*aileG ele nu se deplasea'A *atre e*hiliru - aJa *um 0a*
sistemele 0i'i*e *lasi*e - *i se mentin in starea 0or
improail$ departe de e*hilirul *himi* /i termi*, inlo*uind
*onstant energiile Ji materia pe *are le *onsumA *u energii Ji
materie proaspat$ *are *urge din mediul lor. 6@i'i*ienii spun
*a ast0el de sisteme e*hilirea'2 entropia po'iti&l pe *are o
produ* la ni&el intern, import2nd entropie negati&$ din
mediul ion in*onjurator.U.
-amenii, *a si alte organisme *omple"e, sunt sisteme
dinami*e supersensiile, a0late permanent la un pas de
haos - la 0el *a Ji mediile in*onjur<toare l so*ietatile 0ormate
de sistemele &ii. A*este sisteme *ole*ti&e sunt mai marl Ji
mai re'istente de*$ memrii 0or indi&iduali, insl Ji 0or li se
apli*a dinami*a e&olutiei sistemelor. E&olutia sistemelor
organi*e indi&iduale *ole*ti&e poate 0i des*ris$ in mod
oiJnuit, prin e*uatii di0erentiale, *are *artogra0la
g
*omportamentul sistemelor, in 0un*tie de prin*ipalele *ons-
trAngeri din sistem.
A*est lu*ru nu este 0e'ail pentru so*ietatile 0ormate
din 0iinte omeneJtiG aid, pre'enta mintii Ji a *onJtiintei
*ompli*l dinami*a e&olutiei. Congiinta memrilor umani ai
sistemului in0luentea'4 *omportamentul a*estuia, 0a*andu-4 mult mai
*omple" de*$ *omportamentul sistemelor non-umane.
<n perioade de relati&l stailitate, *onJtiinta indi&i'ilor
nu joad un rol de*isi& in *omportamentul so*ietAtii, intru*at
un sistem so*ial stail amorti'ea'2 de&ierile Ji i'olea'4
elementele de&iante. ins?, atun*i and o so*ietate ajunge la
limitele sale de stailitate Ji de&ine haoti*$ ea de&ine
superserisiila. Ji rea*tionea'd *hiar Ji la 0lu*tuatii mi*i, *um
ar 0i s*himAri de &alori, *on&ingeri, &i'iuni asupra lumii Ji
aspiratii ale memrilor ei.
/tiinte, a0a*eri 5i politi*a, in *onte"tul anului 3043
<n pre'ent, traim o perioadA de trans0ormare, in *are o
noua lume se lupd sA se mei Era noastrA este o epo*a de
de*i'ie - un inter&al de liertate nemaipomenit$ pentru a ne
de*ide destinul. <n a*est inter&al de de*i'ie, 90lu*tuatiileK - in
sine, a*tiuni Ji initiati&e mid Ji aparent neputin*ioase -
pa&ea'a drumul ate pun*tul *riti* de haos, in *are sistemul
se in*linA intr-o dire*tie sau alta. A*est pro*es nu este ni*i
predeterminat, ni*i aleator. Este un pro*es sistemi*, *are poate
0i dire*tionat intr-un mod util.
@iind *onsumatori Ji *lienti, plAtitori de impo'ite Ji
alegatori, dar i repre'entanti ai opiniei puli*e, not putem s<
*ram genul de 0lu*tuatii - a*tiunile Ji initiati&ele - *are &or
in*lina pun*tul de haos *e &a sa &in$ *alm pa*e Ji
sustenailitate. Da*A suntem *onJtienti de puterea pe *are o
a&em in maini - Ji dad a&em &ointa Ji intelep*iunea sA o
0olosim - de&enim stApAni ai destinului nostru.
D<=A!<CA #A-/>%>< <= /-C<E;A;E
;rans0ormarea so*ietatii nu este un pro*es intAmplator Ji
la intAmplareG teoria haosului Ji teoria sistemelor de'&aluie
0aptul *a ea urmea'a un tipar *e poate 0i re*unos*ut. <n mod
oiJnuit, trans0ormarea pre'ind patru 0a'e majore7
6)Faza declancatoare) <no&atiile in
domeniul tehnologiei 9greleK 6unelte, m:ni,
sisteme operationaleU du* la o e0i*iend mai
mare in manipularea naturii pentru s*opuri
omeneJti.
5)Faza de acumulare) <no&atiile
tehnologi*e modi0id relatiile so*iale Ji de
mediu Ji generea'2, su**esi&7
- =i&eluri mai ridi*ate de produ*ere a resurselor
-
0 *reJtere mai rapidd a populatiei
0
0 *omple"itate din *e in *e mai mare a
so*iet?tii
s
>n impa*t *res*ut asupra mediului so*ial Ji
444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
natural E. #ntervalul de decizie)
Relatiile so*iale Ji de mediu modi0i*ate e"er*id
o presiune asupra ordinii stailite, punand su
sem-
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
n u l i n t r e d r i i & a l o r i l e J i & i ' i u n i l e d e s p r e l u m e * o n s a * r a t e i n t i m p , pre*um eti*a Ji
amitiile aso*iate *u a*estea. /o*ietatea de&ine instaild,
supersensiild la toate 0lu*tuatiile.
J) &unctul de haos) Ai*i, sistemul este
e"trem de instail. /tarea de 0apt de&ine
nesustenaild, iar e&olutia sistemului se in*lind
intr-o dire*tie sau alta.
a)Ivolutia =8DevolutiaE ins!re
didere) )alorile, &i'iunile despre lume Ji eti*a
unei mase *riti*e de oameni din so*ietate se
opun s*himdrii sau se s*himd prea lent, iar
institutiile e"istente sunt prea rigide, pentru a
permite o trans0ormare ine&enitd.. Pe*hitatea
i *on0li*tul, aso*iate *u un mediu sara*it,
*reea'd stresuri de nesuportat. -rdinea so*iala
degenerea'd in *on0li*t /i &iolentd.
sau
')Ivolutia ins!re !rores) !entalitatea
unei mase *riti*e de oameni e&oluea'd in timp
Ji deplasea'd dire*tia de de'&oltare a so*ietatii,
inspre un mod mai adaptail. Pe m2surd *e au
lo* a*este s*himdri, se instaurea'd o ordine
mai lind - gu&ernatd de &alori, pun*te de
&edere Ji eti*i mai adaptate. Dimensiunile
e*onomi*e, politi*e Ji e*ologi*e ale so*ietatii
se staili'ea'd, 0amanand o stare de asent?
a *on0li*tului /i a sustenailitdtii.
A*um &om anali'a *ele patru 0a'e ale pro*esului de
trans0ormare a so*ietatii, in *onte"tul lumii *ontemporane.
6) Faza declan
s
satoare, 6?%%"6EA%)
<no&atiile in domeniul
tehnologiei 9greleK 6unelte, maini, sisteme operationaleU
de*lanJea'a s*himari 0undamentale in modul in *are oamenii
traies* Ji mun*es* *u s*opul de a otine o e0i*ienta mai un$
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
in organi'area resurselor Ji a naturii, pentru a-Ji atinge
s*opurile dorite.
Para in *ea de a doua, jumatate a se*olului al O)<<<-lea,
*ei opt mii de ani *are au separat in*eputul epo*ii neoliti*e,
de naJterea Erei <ndustriale, au *unos*ut relati& putine ino&atii
tehnologi*e 0undamentale. >neltele agri*ole elementare au
0ost ra0inate, dar nu s-au modi0i*at sustantial. /e*era, sapa,
dalta, 0ierastr2ul, *io*a-
a0a*eri 5i politi*$ in *onte"tul anului 3043
nul i *utitul au *ontinuat s? 0ie 0olosite in 0orme *are nu au
su0erit modi0i*ari sustantiale. /*himari mai radi*ale s-au
produs numai in *eea *e pri&eJte tehnologiile de irigatii Ji
introdu*erea unor noi &arietati de plante.
Pe la anul 4B00, Re&olutia <ndustrials dej a se *o*ea in
Anglia, de &reo jumatate de se*ol. Cu toate a*estea, ni*i
*hiar in *ele trei tad *are se a0lau in 0runtea re&olutiei -
Anglia, @ranta /tatele >nite - nu e"ista telegra0, *ai 0erate,
stra'i as0altate sau &apoare *u auri. <ndustria 0ierului Ji a
otelului erau <n*a la stadiul emrionar. )aporul *u auri a 0ost
in&entat in 4B03, iar in Penns(l&ania s-a des*operit petrol, in
4B+C. %a jumatatea se*olului al O)<<<-lea, Re&olutia <ndustrials
era in plin a&ant Ji adu*ea pe s*ena o multime de tehnologii
noi.
Primele ino&atii au a&ut lo* in domeniul te"tilelor7
ino&atiile in domeniul prelu*rarii uma*ului au stimulat Ji
alte in&entii, *are au produs maJini *apaile de a 0a*e
produ*tii de masa, in 0ari*i. Curand, de'&oltarea industrials
s-a <ntins de la te"tile la 0ier, iar 0onta, mai ie0tina, a inlo*uit
0ierul 0orjat, *e&a mai s*ump.
<no&atiile in industria magnilor unelte au 0ost urmate, in-
deaproape, de progrese in industria *himi*a. !ulte dintre
tehnoiogiile se*olului al )C-lea, in industria de automoile,
industria otelului, a *imentului, industria petro*himi*a Ji
0arma*euti*a s-au inmultit in 4BF0 Ji in anii *are au urmat. <n
*ea mai mare parte, o*elariile moderne <n*a se mai a'ea'i pe
pro*esul Bessemer pentru prelu*rarea otelului, *are era
de'&oltat la a*ea &remeG *uptorul rotati&, patentat de @redri*$
Ran*ome in 4BB+, <n*a se mai 0oloseJte Ji asta'i in produ*tia
de *iment, iar *olorantii sinteti*i de la s0arJitul se*olului at
O)<<<-lea au stat la a'a de'&oltarii industriei *himi*e
moderne. !otorul *u *omustie pe a'a de tra**iune - o ino&a-
tie esentiall in transportul modern - a aparut in anii 4BB0, in
a*e-
timp *u e*ul ele*tri* at lui Edison, urmate de telegra0ul
0ad 0ir al lui !ar*oni Ji de magna de 'or a 0ra*ilor Pright.
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
< n p r i m a j u m $ a t e a s e * o l u l u i a l O O - l e a , a * e s t e i n o & a t i i t e h nologi*e au tre*ut
produ*tia industrials de la *arune i auri, te"tile, masini
unelte, sti*la, otelul 0orjat dinainte de Bessemer si mun*a
grea in agri*ulture la ele*tri*itate, la motorul *u ardere in-
ternal, *himia organi*s si produ*tia la s*ars mare.
5) Faza de acumulareO 6EA% !dnd in
!rezent) <no&atiile in
domeniul tehnologiei grele a*umulea'a trans0orms, in mod
ire&ersiil, relatiile so*iale si de mediu. intr-un ritm din *e in *e
mai rapid, a*este ino&atii generea'a7
r
=i&eluri mai ridi*ate ale produ*tiei de resurse
=
0 *restere mai rapids a populatiei
0
0 *omple"itate mai mare a so*iet$ii
0
>n impa*t *res*and asupra mediului natural
%a in*eputul anilor ,F0 - la aproape o suta sai'e*i de
ani dupe ino&atiile *are au dus la deslasurarea primei
Re&olutii <ndustriale - a aparut un nou tip de ino&atie
tehnologi*a. Cea de 9a doua Re&olutie <ndustrialsK a inlo*uit
0aptul *a totul se a'a pe energie masi&a i pe *onsumul de
materie prima, *u o alts resursa, mai intangiila, *unos*uta
su numele de informatie) #n ultimul s0ert al se*olului al
OO-lea, o *antitate din *e in *e mai mare de in0ormatie, *are
*restea rapid, a ajuns sa 0ie sto*ata pe dis*uri opti*e,
*omuni*ata prin *aluri *u 0ire opti*a, *u ajutorul unor
*al*ulatoare dotate *u programe so0isti*ate, *are sa elaore'e
datele. =oile tehnologii 9so0tK au Prit e0i*ienta &e*hilor
tehnologii grele. /istemele in0ormati*e so0isti*ate au
rationali'at si au s*a'ut *osturile de produ*tie si de *onsum
si au dus la *resteri mari in sistemul minier, in produ*erea,
utili'area i - in *ele din urma - e&a*uarea unurilor produse,
*u ajutorul unor tehnologii automati'ate sau
semiautomati'ate, din *e in *e mai puterni*e.
Raspandirea tehnologiilor industriale, in *ele patru
*olturi ale lumii, a produs o serie de trans0ormari pro0unde,
gloali'and se*torul e*onomi* si pe *el 0inan*iar, in timp *e
stru*turile so*iale
a0a*eri 5i politi*$ in *onte"tul anului 3043
au limas di&erse, lo*ali'ate Ji disparate. Pentru un grup
minoritar, ea a adus ogatii not Ji *reJteri mari ale ni&elului
de trai material, insa pentru masele din *e in *e mai
numeroase, ea a dus la adan*irea sara*iei Ji la o
marginali'are aparent lipsita de ori*e speranta. Gloali'area
inegall Ji de'e*hilirat? a 0ost s*anteia *are a de*lanJat o
noua goana dupd our Ji dupd ogatiile pe *are le promiteau
se*toarele supertehnologi'ate ale ser&i*iilor Ji produ*tiei.
Goana nesauita dupa ogatie a des*ompus stru*turile
traditionale Ji a pus su semnul intrearii &alorile Ji
prioritatile e"istente. A dus la e"ploatarea - Ji, o*a'ional, la
suprae"ploatarea - resurselor regeneraile, dar Ji a *elor
neregeneraile, degradand *alitatea &ietii, atat in mediul
uran, *at Ji in *el rural.
C)#ntervalul de decizie, 5%%@"5%65)
-rdinea so*ials dominants este su stresul
impus de *onditiile s*himate radi*al, *are
pun su semnul intrearii &alori, &i'iuni despre
lume, eti*i Ji aspirate deja stailite. /o*ietatea
in0ra intr-o perioada de 0ierere. A*um,
0le"iilitatea Ji *reati&itatea oamenilor
*reea'a a*ea 90lu*tuatieK sutill, dar e"trem
de importanta, *are de*ide *e *al de
de'&oltare, dintre *ele disponiile, &or 0i
urmate de so*ietate in *ontinuare.
%a s0arJitul se*olului al OO-lea, gloali'area a ajuns la o
nod 0a'i7 sistemul mondial a de&enit, in mod *lar, din *e in *e
mai nesustenail. in primul de*eniu al se*olului al OO<-lea,
gloali'area progresi&a a e*onomiei, aso*iata *u
intensi0i*area *onta*telor dintre *ulturi Ji so*ietati, a0late la
stadii di0erite de de'&oltare, du*e la aparitia unei epo*i *riti*e,
in *are sistemele noastre de&in nesustenaile Ji din *e in *e
mai sensiile la s*himare. A*easta stare este de*lanJata de
ni&eluri ridi*ate de stres - in*lusi& de terorism Ji ra'oi - de
*on0li*te in s0erele politi*e, de &ulnerailitate in domeniul
e*onomi*, de &olatilitate in s0era 0inan*iara de prolemele
din *e in *e mai gra&e, legate de *hina Ji de mediu.
444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
J)&unctul de haos, 5%65) Pro*esele
initiate la in*eputul se*olului al OJO-lea Ji *are
s-au a**elerat din anii ,F0 in*oa*e, se in-
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
d r e a p t a i n e & i t a i l * a t r e u n i n t e r & a l d e d e * i ' i e , i a r a p o i * a t r e u n prag *riti*, de unde
nu mai e"ista intoar*ere7 pun*tul de haos. A*um este &alaili
o regula simples7 nu putem sa stain pe lo*, 4444 putem s?
mergem inapoi, treuie sa ne migarn in *ontinuare. E"ista
moduri alternati&e in *are putem sa inaintam. E"ista o *ale
*are Pere, dar Ji o *ale *are o noua lume.
<ntr-un a*ord remar*ail - Jipoate ca nu to*mai
intamplator - *u data pre'isa de *i&ili'atia maiaJa, este
proail *a pun*tul de haos sa 0ie atins in jurul anului 3043,
sau *hiar in a*el an. Calendarul maiaJ arata *a Era Jaguarului,
*el de a44E-lea a$tun - sau perioada lung de 4::.000 de 'ile
- se &a termina *u *el de al *in*ilea Ji ultimul /oare, la 33
de*emrie 3043. Con0orm sistemului maiaJ, a*ea data &a
mar*a 9poartaK *atre o noua epo*l de de'&oltare planetara,
*u un tip de *onJtiinta radi*al di0erit.
intr-ade&ar, este proail *a anul 3043 s? 0ie o poarta
*atre o alta lume, insa amine de hotarat dad ea este o
poarta ate o lume mai un$ sau *atre una de'astruoas1. %a
momentul a*ela, ni se &or des*hide di alternati&e7
a)Calea cdderii7 Devolutia cdtre
dezastru) Rigiditatea Ji lipsa de &i'iune du*
la stresuri *arora institutiile e"istente nu le
mai pot 0a*e 0all Con0li*tul Ji &iolenta iau
proportii gloale Ji sunt urmate de anarhie,
sau,
')Calea !roresului7 Ivolutia cdtre o
nowt civilizatie) >n nou mod de a gandi, *u
&alori mai ine adaptate *u o *onJtiinta mai
e&oluata, moili'ea'd &ointa oamenilor Ji
ser&eJte drept *atali'ator pentru un nou &al de
*reati&itate. -amenii Ji institutiile stapanes*
stresurile aparute in urma 0as*inatiei nes<uite
pentru tehnologie Ji a goanei nestapanite dupes
4444444444444444444444444444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
ogatie Ji putere, a generatiilor pre*edente.
Panes in anul 303+, is naJtere o noua era
pentru omenire.
/tiinte, a0a*eri Ji politi*a, in *onte"tul
anului 3043
Perspe*ti&a pe *are ne-o da a*easth
dinami*a a trans0orm?rii in patru 0a'e e
simpla Ji dire*ts. <n so*ietate, s*himarea
0undamentall este de*lanJat2 de
ino&atiile tehnologi*e, *are destaili'ea'd
stru*turile i institutiile *onstituite.
/tru*turi /i institutii mai adaptate
aJteapta aparitia unei mentaliati mai
adaptate, la ni&elul *elei mai marl pArti
din populatie. Ast0el, in trans0ormarea lumii
noastre, elementul de*lanJator este
ino&atia tehnologia insa elementul de
de*i'ie nu inseama <n*a Ji mai multa
tehnologie, *i aparitia unei noi gandiri -
&alori, per*eptii Ji prioriati noi - la o masa
*riti*s 0ormat1 de *ei *are *onstituie *ea
mai mare parte a so*ieatii.
-E'E .A")A(E A"E !(EI
')(?TII(TE E0)"!ATE
A&em o *onJtiinta mai e&oluata,
atun*i and7
4.;rAim in moduri *are le
permit Ji altora s? trdias*aK, satis-
0a*andu-ne ne&oile, 0ail a diminua
Jansele altor oameni de a /i le
satis0a*e pe ale lor.
3.!aim in moduri *are
respe*ti dreptul la &iata Ji la de'&ol-
tare e*onomi*s Ji *ulturald, al
tuturor oamenilor, oriunde ar lo*ui
/i indi0erent *are ar 0i pro&enienta
0or etni*$ se"ul, *etatenia, po'itia
pe s*ara so*iet?tii Ji sistemul de
44444444444444444444444444.rNin La!@lo
4444444444444444444444444444
*on&ingeri Ji *redinte.
E.;ralm in moduri *are
protejea'a dreptul intrinse* la &iata
/i la un mediu *are s? sprijine &iata,
pentru tot *e traleJte Ji se de'&olt4
pe Pam2nt.
:.Cdutam 0eri*irea, liertatea
Ji <mplinirea personali, in armonie
*u integritatea naturii Ji -rland
seama de dutarea similar1 a altor
memri ai so*ietatii.
+. Cerem *a gu&ernul nostru sa
relatione'e *u alte natiuni Ji popoare, intr-
un mod papi* Ji intr-un spirit de
*ooperare, re*unosand aspiratiile
legitime ale tuturor oamenilor din
0amilia omenirii, Ca&e o &iata mai un
g
Ji un mediu sinaos.
F . C e r e m o r g a n i ' a t i i l o r d e a 0 a * e r i s a a * * e p t e r e s p o n s a i l i t a tea pentru toti
*ei *are au un interes in ele, pre*um Ji pentru suste-
nailitatea mediului lor, *erandu-le s? produ*a unuri Ji
sa o0ere ser&i*ii *are satis0a* *erinte legitime, 0ard a
dauna naturii Ji 0ail a a0e*ta oportunitatile *andidatilor
mai mid Ji mai putin pri&ilegiati, de a *on*ura pe piata.
D.Cerem mass-media s? asigure un 0lu" *onstant
de in0ormatii pe *are sa ne putem a'a, *u pri&ire la
tendintele elementare Ji la pro*ese *ru*iale, pentru a ne
permite - nou1 Ji altor *etateni Ji *onsumatori - sa is
de*i'ii *ore*te, *u pri&ire la *hestiunile *are au impa*t
asupra &ietii Ji a un2starii noastre.
B.%e 0a*em lo*, in &iata noastra, *elor mai putin
de*at noi, *a sa-i ajutam sa du*a o &iata demna sa se eliere'e
de luptele Ji umilintele sara*iei *umplite.
C.in*uraj2m tinerii Ji oamenii *u mintea des*his$
de toate &arstele, sa-Ji de'&olte a*ea *ara*teristi*a *e
le-ar da puterea de a lua propriile lor de*i'ii eti*e, in
legatura *u *hestiunile *are le hotards* &iitorul lor Ji pe
al *opiilor lor.
40. %u*ram *u oameni *are gandes* la 0el *u noi,
pentru .a pasta Ji a restaura e*hilirele esentiale din mediu,
*u atentie 0ata de &e*ini, 0ata de tara sau de regiune Ji 0ata
de intreaga ios0era.
<ntr-un dis*urs la o Jedinta reunita a Congresului />A, in 0e-
ruarie 4CC4, )a*la& #a&el, *are pe atun*i era preJedintele
Cehoslo&a*iei, a spus7 9@ara o re&olutie gloala in s0era *onJtiintei
omeneJti, nimi* n-o sa se s*hime in ine... iar *atastro0a *atre
*are se indreapta a*easta lume - de*aderea e*ologi*$ so*ial$
demogra0i*a sau generald a *i&ili'atiei - &a 0i de nee&itatK.
Pun*tul de &edere al lui #a&el este *ore*t, dar nu e un
moti& de pesimism7 de*aderea *i&ili'atiei poate 0i e&itata.
ConJtiinta omeneas*a poate sa e&olue'e. Ea deja e&oluea'a -
iar &oi puteti s? o ajutati sa. e&olue'e Ji mai mult.
a0a*eri /i politi*a, in *onte"tul anului
3043
@ostul preJedinte al /tatelor >nite,
#arr( ;ruman, anunta, la rdndul sau7
9Responsailitatea 0am2ne ai*iK, adi*a in
Biroul -&al, re0erindu-se la 0aptul *a iJi
asum? *omplet responsailitatea pentru
modul in *are era *ondusd, Cara. Astd'i,
tapul responsailiatii este mai demo*rati*7
/e opreJte nu doar in Casa A<!,, *i Ji la &oi
Ji la mine Ji la toti *ei din jurul nostru. El
&ine su 0orma unei pro&o-
anali'ea'd-ti din nou gdndirea,
ingrijege-te sd ai o *onJtiintl mai
e&oluatd. Da*a 0a*em asta, *urajoasa
inaintare - <n*a insu0i*ient de puterni*d
Ji de organi'ata - ate o *i&ili'atie mai
olls-ti*$ mai paJni*a Ji mai sustenaild
se poate trans0orma <ntr-o 0ur-tuna, *are
sa di'ol&e mentalitatile *are ne-au
generat prolemele Ji s? ne oriente'e pe
toti *atre o lume in *are sa putem teal Ji
pe *are s? o putem p2rdsi *u *onJtiinta
*urat1 0ata de *opiii noJtri.
I nS,
e-Cir n-c-,n
L ;he u*$ stops here _ ad litteram,
*apul se oprege ai*i. n.tr.
S@ aAungem la 2012
(E ASTEAPTA MAI S'7IMBAI
Jo&n #. Petersen
ohn L) &etersen, !reedinte al
#nstitutului $rlinton, este
considerat de multi ca fiind
unul
dintre cei mai informati viitoroloi din
lume) Il este2ai"
mos !entru elndirea ci scrierile sale cu
!rivire la sur!ri"
zele cu im!act ridicat "8*okerii( " ci la
!rocesul de antici"
!are a sur!rizei)
#n eseul care urmeazd, &etersen
a'ordeazd e!oca 5%65, care se
a!ro!ie cu re!eziciune, evaludnd
resursele naturale, dis!aritia s!eciilor,
schim'drile de climd, ramificdrile
economice ci necesitatea unei not
!aradime) Il rds!unde la intre'ari
cum ar fi7 Cum !utem sd evitdm
!ro'lemele, a!arent inevita'ile,
enerate de fa!tul cd resursele sunt
finite % cd suntfolosite re%t0 Cum va
ardta aceastd noue !aradimd, in
5%650
Gdnditi-&a la a*est titlu re*ent de la BBC7 9=i&elurile
a*tuale de *onsum la s*ara gloald ar putea du*e la un
*olaps generali'at al e*osistemului, pan
g
la jumatatea
se*olului, ne a&erti'ea'a gru-
pul e*ologist PP@K
L
. >n alt titlu *are a urmat, a 0ost7
9/*himarile *limati*e ameninta re'er&ele de apa a
milioane de oameni din t?rile mai sdra*e, ne a&erti'ea'a un
nou raport al agentiei *reJtine de de'&oltare ;ear0undK.
L !isiunea PP@ 6Porld Pide @und 0or =atureU, la ni&el
gloal, este a*eea de a stopa degradarea mediului si de a
*onstrui un &iitor in *are oamenii trdies* in armonie *u natura
n.tr.
/A ajungem la 3043
C a m p r i n a * e e a J i p e r i o a d d , + a s h i n t o n & o s t s p u n e a 7 9 P a s a rile, alinele,
lilie*ii Ji alte spe*ii *are poleni'ea'a 0lora nord-ameri*ana
sunt in numar din *e in *e mai redus, *on0orm unui studiu
puli*at ieri, de Consiliul =ational de Cer*etareK.
Reuters adauga7 9Dad nu luptam a*um *u in*al'irea
gloal1, *osturile pans la s0arJitul se*olului &or 0i de trilioane
de dolari, *hiar dad, nu punem la so*oteala pierderea
iodi&ersitatii sau e&enimentele nepre&a'ute, *um ar 0i
oprirea Curentului Gol0uluiK.
Autorul James #oward .unstler a ada,ugat Ji el la
dis*utie7 9%unga >rgenta &a 0i un traumatism uriaJ pentru
rasa omeneas*a. =-o sa *redem *a ni se intampla aJa *e&a, *a
doua sute de ani de trai modern pot s? 0ie anulati de o pan
g
de
*urent la ni&el mondial. /upra&ietuitorii &or 0i ne&oiti sa
*ulti&e o religie a sperantei - adi*a, o *redinta pro0unda *a
omenirea merita s? mearga mai departe.K
Apoi, intr-un raport mar*ant - *ompilat de /ir =i*holas
/tern, pentru gu&ernul ritani* - apare mustrarea *a lumea
treuie sa a*tione'e a*um Ji sa is masuri 0ata de s*him?rile
*limati*e, sau ne &om *on0runta *u *onse*inte e*onomi*e
de&astatoare. /ir =i*holas estima *a omenirea mai are *el
mult 'e*e ani, inainte *a trans0ormarea sa 0ie ire*uperaila.
Ce se intampla ai*i5 Ce inseamni toate astea5 /untem in
0ata unor de*laratii e"traordinare, *u pri&ire la o serie de
s*himari masi&e pe Pamant. -are sa 0ie doar niJte tendinte
aleatoare, *are, intamplator, apar in a*elag timp5 /au poate
*a ele re0le*ta o dinami*a mai mare, istori*a - Ji poate *a
lumea e pe *ale s? traias*l o s*himare *um nu s-a mai
&a'ut pand a*um.
A&em moti&e sa *redem *a s-ar putea *a ultima
&ersiune 0ie ade&arata. !ulte surse - atat *on&entionale, *at
Ji ne*on&entionale - sugerea'd *a traim &remuri spe*iale Ji *a,
intre momentul de a*um Ji 3043, lumea &a tre*e printr-o
s*himare epo*al?, *atre o noua era. A*easta e&olutie rapidd
&a genera o lume *are 0un*tionea'd in moduri 0undamental
di0erite 0ata de *ele din tre*ut.
John %. Petersen
< n d i * a t o r i i e " i s t s . / A a r u n * a m o p r i & i r e m a i d e a p r o a p e , l a *eea *e se intampla
deja.
'AA'TEISTI'I <EM),AFI'E
Aproape jumatate dintre toti oamenii de pe planet1 sunt
mai tineri de doud'e*i Ji *in*i de ani.
4
A&em de-a 0a*e *u *ea
mai mare generatie de tineret din istorie. !ajoritatea
*o&arJitoare a a*estor tineri trdies* in Pile a0late in *urs de
de'&oltare Ji aproape un s0ert dintre ei supra&ietuies* *u
mai putin de un dolar pe 'i.
3
Cei mai multi Jtiu despre
*alitatea &ietii in -**ident. !ulti au &a'ut Ji au 0olosit un
*al*ulator sau un tele0on moil.
EP!I-AEA ES!SE") ,")BA"E <E PET)"
<n *iuda notorietatii tot mai mari a 0aptului di resursele
noastre de petrol sunt 0inite, *ererea de petrol este in *reJtere,
propulsata in mod semni0i*ati& de ne&oile Chinei Ji <ndiei. <n
ultimii *ati&a ani, *ererea a *res*ut de la DC,B 6300EU la B:,E
6300+U de milioa-
ne de arili pe 'i.
E
Chiar da*a e*onomia *hine'a si-ar in*etini
ritmul, tot este proail *a a*east? *reJtere s? *ontinue, *u
presiuni din partea <ndiei.
Pe de alts parte, se pare *a re'er&ele s-au sutiat.
Produ*tia mondial de petrol a s*a'ut su &aloarea ei ma"ima
din toate timpurile - putin peste B+ de milioane de arili pe 'i -
reali'ata in de*emrie 300+ 6into*mai *um pre'isese geologul
.enneth De00e(es, de la >ni&ersitatea Prin*etonU. <n 300F,
produ*tia a limas in jurul a B: milioane arili pe 'i, in 0ie*are
lun
g
, pe and *ererea a ajuns sa
dep:eas*a a*easta &aloare.
:
9Blestemul petroluluiK este un termen in&entat *a s?
re0le*te situatia disperata a multor tad ogate in petrol - dar
alt0el, sude'&oltate. A*um, *hine'ii sunt impli*ati intr-o
*uprin'atoare e"tindere internationals *atre Pile a0ri*ane /i
a*hi'itionea'd resurse
John %. Petersen
6 n u d o a r p e t r o l U i n = i g e r i a , C o n g o J i / u d a n . P a l l a a * u m , i m p o r t a torii de petrol au 0olosit
in *ea mai mare parte mijloa*e e*onomi*e Ji politi*e, *a sa
*on*ure'e pentru petrol - dar este ine&itail *a ei s? re*urga
la strategii militare, de indata *e iJi &or da seama ea au
tre*ut de pragul de epui'are a petrolului.
Rap ortul Keducerea !roductiei
mondiale de !etrol7 #m!act, ameliorare ci
manaementul riscurilor, pregatit de /*ien*e
Appli*ations <nternational Corporation 6/A<CU pentru Departa-
mentul pentru Energie al /tatelor >nite, trage *on*lu'ia *a
omenirea se *on0runta *u ris*uri asimetri*e, aso*iate *u
s*aderea produ*tiei de petrol. DeJi a*tiunile de ameliorare,
initiate prematur, ar putea du*e la o 0olosire de0e*tuoasa a
resurselor, pornirea ulterioara a unor a*tiuni de ameliorare
ar putea sa ala *onse*inte gra&e. Este ne*esar sa se is din
timp masuri de ameliorare, pentru a instala unitati de
energie alternati&?, *a sa se *ontra*are'e epui'area
produ*tiei de petrol.
<ISPAITIA SPE'II")
<n *iuda unui respe*t de*larat pentru &iatd, 0iintele omeneJti
*ontinua sa distruga alte spe*ii, *u o &ite'a alarmanta,
ri&ali'and
ast0el *u marile e"tin*tii din tre*utul geologi*. <n de*ursul
a*estui
pro*es, ne pri&am de posiilitatea de a des*operi se*retele pe
*are
le detin a*estea, pentru a des*operi not medi*amente
sal&atoare de
&ieti Ji a a&ea modele pretioase pentru *er*etarea medi*aid -
Ji in-
*epem sa perturam 0un*tionarea &itald a e*osistemelor de
*are de-
pinde tot *e este &iata. De asemenea, s-ar putea sa pierdem
spe*ii
*are au o sensiilitate atat de spe*i0ied la degradarea mediului,
/A ajungem la 3043
in*at
ne-ar putea ser&i pe post de 9*anari in mina de *aruneK,
a&erti'an-
da-ne *u pri&ire la &iitoarele amenintari la adresa sanatatii
umane.
+
>n e"emplu in a*est sens este un nou studiu, *are arata *a
peJtii din o*eane mor atat de repede, in*at s-ar putea *a in
patru-
John %. Petersen
' e * i d e a n i , o m a s a * u p e J t e J i 0 r u * t e d e m a r e s a 0 i e d o a r o a m i n t i r e . Cer*et?torii spun
*? in jo* este mult mai mult de*$ dieta noastr1 alimentara,
deoare*e au des*operit *a epui'area sto*urilor de peJti a
a0e*tat lumea din pun*t de &edere e*onomi*, Ji o*eanele
din pun*t de &edere e*ologi*. Cer*etAtorii spun Ca nu e prea
t?r'iu *a s?
oprim a*easti tendinta.
F
Con0orm Raportului de e&aluare a e*osistemului, la
s0argtul mileniului, sar*ina de a in&ersa pro*esul de
degradare a e*osistemelor - satis0a*and, in a*elai timp, Ji
*ererea din *e in *e mai mare de ser&i*ii propulsate de
e*onomie - ar putea 0i indeplinit? partial, datorita *ator&a
s*enarii *are au 0ost anali'ate, ins2 a*estea impli*a s*him2ri
semni0i*ati&e la ni&el de politi*i, institutii Ji pra*ti*i, *are
<n*a nu au 0ost initiate.
)ite'a *u *are se produ*e disparitia spe*iilor i-a oligat
pe oamenii de Jtiint? s? &oreas*A despre era a*tuall, *a 0iind
*el de al Jaselea e&eniment de e"tin*tie, *omparail *u doar
*in*i alte e&enimente din istoria *unos*ut1 a ios0erei - *el
mai ine*unos*ut e"emplu 0iind eliminarea rapid2 a
dino'aurilor. 6Asta, a*um *Ate&a miliarde de ani.U
S'7IMBAI '"IMATI'E
Pe p?mant este deja mai *ald *a ni*iodat2 in ultimii
40.00C ani, iar temperaturile sunt la 4TC di0erenta de *ele mai
*alde temperaturi din ultimul milion de ani. Dad emisiile de
*aron mai *ontinua <n*a un de*eniu, *a Ji pana a*um,
proail *a &a 0i prea t2r'iu *a sd mai impiedi*2m
e*osistemele nordi*e s2 de*lanJe'e o s*him-
are rapida
B
Dinami*a s*himdrii *limati*e este propulsat? de u*lele
de 0eeda*$ 6relatiile de sprijinire dintre emisiile de dio"id de
*aron, ina'irea gloalA Ji alti 0a*toriU. De 0apt, a*este u*le
sunt sursa ratei e"ponentiale a *reJterii temperaturii la
supra0atl. /-ar putea
/A ajungem la 3043
s a i n t r a m i n t r - o 0 a ' a i n * a r e i n * a l ' i r e a g l o a l d d e & i n e u n t r e n i n goana
neund.
Ghetarii din #imala(a se topes* mai repede de*at in
ori*are alts parte a lumii, Ji, dad, rata a*tuald a topirii 0or
*ontinua, s-ar putea *a a*eJtia sa dispard pan
g
in 30E+. Peste
*loud miliarde de oameni - o treime din populatia lumii - se
a'ea'd pe ghetarii din #i-
mala(a, *a sursa de apa potaili
B
0 *reJtere a temperaturilor gloale poate s? inter0ere'e
*u 0un*tionarea *enturii transportoare o*eani*e Ji s? pro&oa*e o
noud gla*iatiune in Europa. /istemul o*eani* al Pdmantului se
*ara*teri'ea'a prin inertie termi*a. Asta inseamna *a el se
adaptea'a, *u in*etul, la 0a*irea Ji la in*al'irea gloala - dar,
Tdata *e in*epe sa se in*al'eas*a sau sa se ra*eas*d, pro*esul
se prelungete pe o perioada indelungata de timp. Pentru noi,
asta inseamna *a inertia termi*a a o*eanului ar putea sa
sustina o *reJtere a temperaturii gloale, *hiar Ji dad, toate
emisiile omeneJti ar in*eta in a*easta *lips.
Con0orm *on*lu'iilor Comisiei <ntergu&ernamentale
pentru /*himarea Climati*a a -rgani'atiei !eteorologi*e
!ondiale 6Porld !eteorologi*al -rgani'ation, P!-U Ji ale
Programului E*ologi* al =atiunilor >nite 6>=EPU, e"ists do&e'i noi
Ji mai 0erme *a, in *ea mai mare parte, in*al'irea oser&at?
in ultimii *in*i'e*i de ani se poate atriui a*ti&itatilor
omeneJti.
PERTUR#ARI ECONOMICE MAJORE
<n timpul anilor 300E-300:, ingrijorate de o posiila
9de0latieK, Re'er&ele @ederale ale />A au stailit rate ale
doan'ilor atat de s*a'ute 64 la sutlU, in*at imprumutatorii au
in*eput s? o0ere ipote*i su rata pre0erential1, *u a&ansuri
0oarte mid, sau
a&ans. Re0inantarea ipote*ilor e"istente a atins o &aloare
ma"ima, *eea *e a dus la o *reJtere uriaJ4 a ipote*ilor 6intre
3003 Ji 300F, de peste *in*i on suma a0erenta perioadei
pre*edente de *in*i aniU.
John %. Petersen
! u l t e - d a * d n u m a j o r i t a t e a a * e s t o r i m p r u m u t u r i 6 * u o r a t a r e a l d a dodn'ii,
superioara ipote*ilor 9pre0erentialeK, garantate in moduri
istori*eU - au inregistrat plati de ramursare 0oarte s*a'ute in
primii ani ai imprumutului, *u o *restere sustantiald a
pl2tilor, atun*i *hid imprumutul 9se um0laK. Persoane ale *aror
&enituri nu le-ar 0i permis ni*iodata inainte sa ala o *as?,
a*um isi *ump$au *ase, iar *ei *are erau mai putin *apaili
sa-si ramurse'e imprumuturile au in*eput s? utili'e'e
*d:ile de *redit, *a *ompense'e &eniturile insu0i*iente.
<n 300+, pentru prima oars din antib. 4CEE, rata e*onomiilor
in Ameri*a a 0ost negati&d. A*est lu*ru s-a intamplat
apro"imati& in a*elasi timp in *are gradul personal de
indatorare pe *arti de *redit a ajuns la ni&elul s$i *el mai ridi*at
6numarul de *arti de *redit 0olosite in /tatele >nite a *res*ut *u
D+ la suta din 4CC0, pan
g
in 300E, iar suma rulata in dolari a
*res*ut *u E+0 la sutaU. Pro*entajul de indatorare *u *redite de
*onsum din &eniturile personale nu a 0ost ni*iodata
g
at de ridi*at
6o *restere de E0 la suta, inregistrata doar din anul 3000
in*oa*eU, iar gradul de indatorare al gospoddriilor, *a pro-*ent
din unurile gospodariei, inregistrea'd si el o &aloare re*ord.
Anali'ele independente arata *a neplata *reditelor pe
*ard in*epe la apro"imati& 3: de luni dupa *e persoana
imprumutat1 se angajea'a 0inan*iar, peste posiilitatile sale.
Ca urmare, datele istori*e ne sugerea'a *a ar treui sa
asistdm la o *restere dramati*s a situatiilor de neplata a
ipote*ilor, in*epand din anul 300F. De 0apt, pro*entul de
*redite su-pre0erentiale, *ontra*tate in /tatele >nite in
300F, si *are, pad in august 300F, au intar'ieri de plata de
F0 de 'ile sau mai mult, a *res*ut *u 400 la suta 0at? de
imprumuturile
similare a*ute in 300+.
C
;oate an*ile sunt in situatia in *are
un pro*ent ridi*at din unurile 0or sunt lo*ate in garantii
ipote*are. Da*a rata de neramursare a ipote*ilor *reste
semni0i*ati&, s-ar putea 0oarte ine *a a*easta sa se
transpuna intr-o amenintare majors la sol&ailitatea multor
and.
/A ajungem la 3043
/ i t u a t i a * r e a n t e l o r & a 0 i e " a * e r a t e d e p e n s i o n a r e a g e n e r a tiei 9a( oomK si
de implementarea de not reglementlri an*are, su auspi*iile
Con&ergentei <nternationale a ;re'oreriei de Capital si ale
/tandardelor de Capital 6Basel <<U, *are pretind remodelarea
sistemului an*ar gloal - lu*ru pentru *are ni*io and nu
pare sa 0ie pregatit1.
Con0orm lui Parren Bu00et, a*tualul sistem 0inan*iar este
e"trem de instail. <nstrumentele 0inan*iare e"trem de *omple"e
- deri&ati&ele - sunt ome *u *eas
si
9arme 0inan*iare de
distrugere in masa... Deri&ati&ele generea'A *astiguri raportate,
*are, adesea, sunt e"trem de e"agerate
si
a'ate pe estimdri a
*aror ine"a*titate ar putea sa nu se arate <n*a multi ani de ai*i
inainte... Ast0el, s-a ajuns la o situatie in *are ris*uri 0oarte mad
sunt *on*entrate in mainile unui nuna?r relati& mi* de dealeri...
*eea *e poate de*lansa proleme gra&e, de nature sistemi*a.K
Deri&ati&ele pot se impinge *ompaniile pe o 9spiralA *are poate
du*e la o des*ompunere a *orporatieiK.
40
<n&estitorul George /oros a pronuntat a*eleasi *riti*i *u
pri&ire la sistemul 0inan*iar gloal. El *rede *a, in a0ara de
*a'ul in *are se &or implementa re0orme 0undamentale,
sistemul a*tual &a
*ontinua sa urme'e o spirall de *ri'a,
44
MOMENT DE CUMPANA?
/A 0ie legAtura a*estor 0orte un moment uni* de
*umpAna, *are &a adu*e o noul era pe a*easta planets5 -are
stru*turile si institutiile pe *are le *unoastem *u totii si de
*are depindem *u totii &or a&ea greutati - sau *hiar se &or
pr<usi - in &iitorul apropiat, in *onte"tul stresului produs de
pr<usirea mai multor se*toare5
/A adlugam la litania pre*edenta
si
terorismul din *e in
*e mai so0isti*at, lipsa gra&a de ap< potaill la ni&el gloal,
presiunile legate de *resterea populatiei
si
posiilitatea altor
so*uri, *um ar 0i o epidemie gloala - s
i
&om a&ea o
potentials aliniere *atre o
John %. Petersen
s * h i m a r e m a j o r s d e d i r e * t i e . = u m a i * o n & e r g e n t a t e n d i n t e l o r i n *eea *e pri&este
*lima, petrolul i tendintele 0inan*iare sunt su0i*iente pentru
a produ*e o 90urtuna per0e*tiK, *are sa reordone'e &iitorul
omenirii pe a*easta planets.
0 ()0A PAA<I,MA
Dad *eea *e &edem a*um este ese*ul sistemului pre'ent,
*u siguranta *a el &a 0i urmat de o nod paradigmd. Dad s-ar
pra,Kusi &e*hiul sistem, s-ar de'&olta unul nou, *are s? in*er*e
sa depaseas*a 0ragilita,tile din sistemul lumii pre*edente. Ar 0i
*ategori* &ora des-pre un mod 0undamental di0erit de a
intelege realitatea, insotit de noile pun*te de &edere
promo&ate de stiinta, e*ologie, e*onomie, *osmologie,
gu&erne, agri*ulture edu*atie, printre alte stru*turi
intele*tuale elementare, *are sprijina a*ti&itatea
omeneas*a.
=oua lume asa *um se intampla *u toate trans0ormarile
de paradigme n-ar a&ea prea multa logi*s, din perspe*ti&a
noastra pre'ent?. Dad nu a &i'ut ni*iodati un grup mai mare
de*$ *lanul sau, unui &anator, *are *ontempla &iitorul, i-ar
0i greu imagine'e o lume in *are oamenii traies* in orase si
in sate. %a 0el, &iitorul *are ar putea sosi Tdata *u anul 3043,
este oligatoriu sa pars *iudat, in *onte"tul modului in *are
am 0ost edu*ati noi.
Pe masura *e ne apropiem de momentul a*estei importante
trans0ormari, in*ep sa apara *ontururile unui nou &iitor. <n
primul rand, lumea este una e"trem de interdependenta si de
*one*tata. Comple"itatea sistemelor noastre de *omuni*are
a*tuale leaga indi&i'ii, in moduri *are ar 0i pa.rut imposiile, *u
numai doua de*enii in urma. 6<nternetul ni*i nu 0usese in&entat,
a*um doul'e*i de ani.U Pe masura *e se de'&olta *apa*itatea
de a intera*tiona in moduri din *e in *e mai so0isti*ate, se &a
ajunge la un punt in *are omenirea &a in*epe sa a*tione'e *a
un organism, mai degraa de*$ su 0orma de grupuri mi*i
indi&i'i separati. <deile &or *ir*ula in lume, *a si '&onurile intr-
un oras mi*. Con*eptele si perspe*ti&ele &or otr?&i *re-
/A ajungem la 3043
i e r u l g l o a l J i & o r p r o d u * e * o m p o r t a m e n t e 0 a r d p r e * e d e n t . = e & o m &edea &iitorul legat
de al altora - la multe mu de mile departare de noi - in
moduri *are, in urma *u numai *in*i ani, nu ar 0i a&ut ni*io
logi*?. )om de&eni, *u repe'i*iune, *etateni planetari.
%a 0el, starea de inter*one*tare e*ologi*a de&ine i ea
e&identa, *u repe'i*iune. !ulti dintre not Jtim *a suntem *u totii
legati de sistemul e*ologi* mai &ast in *are traim, in 0eluri pe
*are nu le-am inteles ni*iodata pan
g
a*um. !oartea unei
treimi dintre re*i0urile de *orali din lume Ji a 'e*e mii de alte
spe*ii pe an, &a a0e*ta *u siguranta sistemul *are sprilina
&iata omeneas*a - Ji ineinteles *a nu o &a 0a*e intr-un mod
ene0i*.
De ne&oie, toata a*easta noua *uno:tere ne &a
s*hima *omportamentul in &iitor. =e &om &edea *a 0lind
paVi integrante din sistemul in *are traim. )om Jti *a suntem
*u totii in a*eeaJi ard Ji *a &iitorul 0ie*aruia &a e"ista in
0un*tie de &iitorul tuturor. <nteresul Ji se*uritatea personala -
0ie *a &or 0i *ara*teri'ate in termeni personali, sau nationali
- &or *uprinde 0oarte rapid *u mult mai mult spatiu mult mai
multi oameni de*at in tre*ut. Con0runtate *u s*himari
*limati*e rapide, de e"emplu, sistemele nationale de
se*uritate &or *auta sl de&inl sinonime *u se*uritatea
De asemenea, ne &om &edea *one*tati din pun*t de &edere
spiritual. Poate *a ai*i &a a&ea lo* ade&arata trans0ormare de
paradigme. Din *e in *e mai multi indi&i'i in*ep sa
e"perimente'e Ji sa asimile'e 0aptul *a suntem *one*tati unii *u
altii, *u animalele, *u plantele Ji *hiar *u Paimantul, in moduri
*are, deJi ine"pli*aile, sunt totuJi demonstraile. <n pre'ent se
s*riu *a*ti serioase Ji a'ate pe Jtiint?, despre modul in *are
*omportamentul omenes* are legatura *u *osmosul, in general
- Ji *um, de-a lungul istoriei, *osmosul a 0ost re0lZ*tat, in mod
pre&i'iil, in *omportamentul nostru. E"ista sisteme agri*ole
*are pretind *a 0oloses* 0ortele spirituale ale elementalilor,
*are pot ajuta la *reterea mai ha a *ulturilor. %a ora a*tuall,
multe studii arata *a intentia ruga*iunii a0e*tea'i, in mod
semni-
John %. Petersen
0 i * a t i & , & i a t a m o n o * e l u l a r d - d a r J i o a m e n i i G n u * o n t e a ' d d a d o p a r t e o *uno:te pe
*ealaltd. Ji dad Jtie *a *ealalt1 se roagd pentru ea. A*um
e"ista do&e'i *a, intr-un 0el, oamenii anti*ipea'd marile perturari
din sistem 6*um ar 0i 44 septemrie 3004 Ji tsunami-ul din <ndo-
ne'ia, din 300+U Ji in*ep sd aid &ise e"traordinare de
pre*ognitie, inainte de asemenea e&enimente majore. A*east2
*onJtienta spirituald pare s? se ins*rie pe o traie*torie *are se &a
e"tinde, pentru a in*lude *apa*itatea de a a**esa in*onJtientul
*ole*ti& gloal - Ji *hiar ar putea de&eni oare*um pre&i'iild,
*omin?nd *unoaJterea tehnologi*a a&ansatd, *u &isele Ji *u
alte pro*ese intuiti&e.
>n numar din *e in *e mai mare de oameni preo*upati
de a*este lu*ruri ajung la *on*lu'ia *a intentia modelea'd
dire*t realitatea. !odul in *are Ldu00le noastre se transpun
in re*on0igurarea materiei Ji indu*erea unor *omportamente
di0erite la altii nu este *lar, dar, pentru multi, e"perienta le
spune *a aJa stau lu*rurile. <n toate astea pare sa e"istd o
dimensiune 6dimensiuniU alternati&e de *omuni*are, *e
0a*ilitea'a a*easta inter*one*ti&itate. Cine stie, poate *a &a
aparea telepatia, pe masura *e ne &om &edea din *e in *e mai
dedi*ati unii altora, in &iitor. <n ori*e *a', e"ist? un numar
mare de indi*atori - atat istori*i, *at *ontemporani - *are
sugerea'a
ne apropiem de o epo*a de s*himari e"traordinare.
Desi ni*io persoana, in &iata la ora a*tuall, nu a mai
tre*ut prin trans0ormari similare, istoria planetei, asa *um o
*unoastem, sugerea'a *a genul a*esta de pres*himari
majore s-au petre*ut de mai multe on in tre*ut - de 0apt, ele
sunt me*anismul 0undamental de e&olutie al planetei. )iata
iologi*a a tre*ut arupt de la &iata mono*elulara, la *ea
pluri*elularal, dupa o perioada 0oarte lungd de e*hiliru. Apoi,
&iata pluri*elulara s-a trans0ormat radi*al, du*and la aparitia
&erteratelor, dupa *are au urmat tre*eri rapide la mami0ere,
la umanoi'ii timpurii apoi la #omo sapiens. Ast0el de modi0i*a,ri
au *ontinuat Tdata *u e&olutia so*ials, prin tre*erea de la
*omunitatile de &anatori, la ase'arile satesti orase.
/A ajungem la 3043
< n * e l e d i n u r m a s - a i n & e n t a t t i p a r u l , * a r e a 0 i * u t p o s i i l l E r a <ndustriall.
Poate *a internetul repre'inta noua in0rastru*ture
*omuni*ational1, pe *are se &a *onstrue o
paradigml 0undamental noua. Poate *a suntem pe
tale sa e"perimentam o noua ast0el de pun*tare in
e*hilirul e&olutiei omeneJti. ;iparele din tre*ut
sugerea'a *a este momentul potri&it pentru aJa
*e&a. <ntrearea este7 not suntem pregatiti5 Da*a
s*himarea *are se pre0igurea'a la ori'ont este
*eea *e pare C< ar putea sa 0ie, atun*i tote oamenii
&or treui sa trea, la un nou mod de a teal Ji de a
gandi, pentru a putea supra&ietui tran'itiei.
)a treui sa e"iste o orientare *onstants *ite des*hidere
- o des*hidere large ate a simti indi*atorii sutili, *are ne
&estes* s*himarea *e &a sa &ine - Ji sa 0im re*epti&e la noile
aordari, prin *are sa 0a*em 0ats unui mediu in s*himare
rapids. Da*a oamenii nu sunt des*hiJi la sugestiile Ji ideile
altora, ei &or Vua *u siguranta, pentru *a ni*iun indi&id nu
&a 0i in stare sa 0a*e 0ats a*estei s*himari, pe *ont propriu.
<n multe lo*uri &or in*epe sa apara noile idei Ji e"pli*atii
despre *um 0un*tionea'a realitateaG ele treuie anali'ate
des*his Ji e&aluate in mod *instit. De asemenea, treuie sa
e"iste o des*hidere ate adaptare - *atre s*himare
rapids, atun*i *and este ne&oie.
/upra&ietuitorii a*estei trans0ormari epo*ale &or trF4
neaparat mai aproape de Pamant. Ei &or Jti *a man*area nu le &ine
de la supermar$etG de 0apt, s-ar putea *hiar sa-4 *unoas*a pe
0ermierul *are o produ*e. )or 0i sensiili la pamantul pe *are
traies*, in 0eluri *are, proail, pa
p
a a*um erau re'er&ate doar
relatiilor intre oameni. !iJ- *area a*tuall Cate 9relo*ali'areK -
mutarea &ietii Ji a relatiilor mai aproape de un sistem de sprijin
- proail *a &a 0i mai mature.
;ran'itia e0i*ienta Cate a*easta noua lume &a ne*esita
&i'uali'area ei *a realitaie. Cu totii treuie sa de'&oltam o idee
de a'a, dar *oerenta, despre *um ar putea sa arate noua
lume - prin*ipiile, &alorile, stru*turile, *omportamentele i aJa
John %. Petersen
mai departe - Ji sa
John %. Petersen
i n * e p e m s ? p u r t A m i n m i n t e , a * e a i m a g i n e * o m u n l . ; r e u i e s 2 9 n e strangem laolaltlK
regulat, *u *at mai multi oameni posiil, sit sl proie*tlm
noile imagini, in spatiul din *are &ine totul. Ar treui o
0a*em *a si *um &iata noastra ar depinde de asta - *um
proail *a se si int2mpld.
Cu totii suntem ine*u&Antati s2 trAim in a*este &remuri
de e"traordinar
(
trans0ormare. @ie*are in 0elul sau are un rol
spe*ial de ju*at, *ontriuind la 0orma si la 0un*tia asoluti a
a*estei lurni noi. Proail *? de a*eea ne i a0l?nn aid, in
a*est moment.
=u ar treui s2 e'it?m sl ne ju*2m rolul *u e0i*ienti
;impul e s*urt.
c
,
i
re
844
=E
,
4
4[

MISTE!" A(!"!I 20 12
Karl Maret, M.D.
nali"eind repercusiunile multora dintre pre)
!i"iunile le&ate de anul 2012, este interesant sel le pri!im prin
filtrul astrolo&iei e"oterice *i al ciclurilor timpului$ 0
credintii raspdnditd este a ne pre&dtim sd intrdm in 2ra
Jirsh
)
torului$ +n eseul care urmea"d, -r$ Jarl Maret, co)
autor al !olumului Awa$ening the Dialogue o0 the
#eart
L
, explicit in ce fel se !a desfd*ura aceasta noted
era, anali"eind epoca actuald, prin prisma datelor
istorice importante din punct de !edere politic *i
fic$ ?utorul anali"ea"ei, in special, ciclurile de timp, din
perspecti!a in care acestea au le&itturd cu 2ra ;drsato)
rului *i cu ciclurile lui 1aturn ) precum ce anume in)
seamnd asta pentru 1tatele Lnite ale ?mericii, pentru
tehnolo&ie, pentru ser!iciile de in&ri,ire a seinittittii *i
pentru *tiintii$ .um ne)au afectat in trecut alte alinieri
astrolo&ice similare *i ce anume ne spun acele re"ultate,
despre urmatoarea aliniere &alactica?
Pe masur1 *e omenirea se apropie de anul 3043, din *e
in *e mai multi oameni in*ep s? se intree7 .are e
semnificatia sfdr0tului calendarului maia*? .e fel de schimbeiri
se pre&ittesc pentru planeta Pameint? 6are !om intra intro epoch'
no9t'? Ma ce fel de transformdri putem sit ne acteptdm, in ceea ce
pri!e*te con*) Linta noastrd colecti!d? <nteresul meu pentru
a*est an neoiJnuit a in*eput atun*i *2nd am a0lat despre
*alendarul maiaJ - mai pre*is, despre *i*lul =umArAtorii %ungi,
*are se in*heie in anul 3043
* Trezirea di al oul ui i ni mi n.t.
.arl !aret, !.D.
d . C h . i n t r u * a t a m s t u d i a t * i * l u r i l e , & r e m e d e m a i m u l t i a n i , i n * u - rand am in*eput sa
remar* Ji alte sin*roni*itati legate de a*est an neoiJnuit. ;ot
*e este &iata se a'ea'a pe ritmuri Ji pe *i*luri.
-menirea a *instit intotdeauna a*este *i*luri, prin
*alendarele ei sa*re Ji prin *ele lai*e, *are repre'inta o parte
&itall a 0ie*arei *i&ili'atii. /0arJitul *i*lurilor dintr-un *alendar
sa*ru pare sal ala o semni0i*atie pentru intreaga planets, mai
ales in a*este &remuri de tre'ire *ole*ti&a Ji intelegere a
interdependentei noastre re*ipro*e. Eseul de 0ats anali'ea'd
mai multe e&enimente Ji *i*luri *osmi*e, *are au Ji ele
legatura *u 3043.
/e anti*ipea'a *a, in anii *are au mai limas din Era
PeJtilor, omenirea &a 0i martord la unele dintre *ele mai mad
reali'2ri in *eea *e pri&eJte des*operirile Jtiinti0i*e, progresul
tehnologi* Ji reali'arile in domeniul ingrijirii sdnatatiiG toate
a*estea ar putea du*e la o renaJtere *ulturala. Ji la posiila
aparitie a unei 9-meniri uni&ersaleK, *are pan
g
a*um a 0ost
impiedi*at?, la ni&el gloal, de multe limitari ale *ontiintei
omeneJti *ontemporane Ji ale intelegerii
A*este osta*ole *ole*ti&e in*ep sa dispard, pe masura
*e o =ola Era a %uminii - o perioada de in0lorire spirituals Ji
toleranta - in*epe sal lumine'e Planeta Alastra. <n ultimii ani
ai Epo*ii PeJ- tilor, 0ortele iuirii &or de&eni prin*ipiul
indrumator in a*tiunile oamenilor. <n anii *are au mai ramas din
Epo*a PeJtilor, toti *etatenii planetei sunt in&itati sa
redes*opere importanta angajarii 9energiilor inimiiK personale,
nationale Ji planetare, in sluja unei tre'iri gloale inspre pa*e
Ji sustenailitate umanl pe tot gloul.
DeJi 3043 este un an important pentru toata
omenirea, el are o rele&anta spe*iall pentru istoria Ameri*ii.
/tatele >nite, patria unor oameni &eniti din mai multe natiuni,
este un 0el de 9*reu'etK al omenirii. <n 3043 se &or implini
dou1 sute trei'e*i Jase de ani de la De*laratia de
<ndependen6a din 4DDF - perioadd de timp *are *uprinde opt
tre*eri ale lui /aturn in jurul /oarelui. <ntr-un *onte"t
astrologi* Ji mitologi*, /aturn simoli'ea'a a'a Ji s*opul
!isterul anului 3043
l a u n t r i * a l u n e i n a t i u n i J i j o a d u n r o l 0 o r m a t o r i n s * o p u l s u 0 l e t u l u i a*esteia. Din a*easta
perspe*ti&e, am putea spune *a /tatele >nite, *a natiune, &or 0i
reuJit in *urand sa+Ci *onstruias*a roata *u opt spite, a
destinului sau sa*ru.
0 alts perioada importanta *are se &a termina in anul
3043 este in*heierea a apte *i*luri de trei'e*i /i trei de ani,
adi*a doua sute trei'e*i Ji unu de ani de la des*operirea
planetei >ranus, in 4DB4. <n luna o*tomrie a a*elui an
hotarator, /tatele >nite au *aJ- tigat Ji Ra'oiul de
<ndependents, in atalia 0inale de la Aor$town. Din pun*t de
&edere istori*, 4DB4 este un jalon temporal esential, in legatura
*u ritmul de opt'e*i Ji patru de ani al planetei >ranus - planeta
aso*iata *u 'odia )arsatorului, *u *onstelatia )ars?torului Ji
*are este &estitorul unei not ere. Eseul de Eta &a anali'a *and
se *rede *a &a in*epe a*easta promisd Epo*a a )2rsatorului Ji
*e s*himari ne-am putea aJtepta s? &edem pe planet1, pe
mdsura *e ne apropiem de noua epod in e&olutia omenirii.
CAT:;A TIMPULUI
#
SI A CICLURILOR
Cu apro"imati& un se*ol in urma, Alert Einstein
propunea teoria generald a relati&itatii, uni0i*and timpul
spatiul, intr-o realitate *&adridimensional?. Esentialmente,
teoria lui Einstein era o teorie a materiei, in *are materialul 0i'i*
al lumii noastre nu mai era &a'ut *a 0iind *ompus din u*ati
separate de atomi. <n s*him, a*um materia era re*unos*uta
*a edstand intr-un *amp *ontinuu, *are era *artogra0iat in
*ura spatiu-timp. ;impul a de&enit *ea de a patra
dimensiune Ji era unit in mod *ategori* *u spatiul. A*easta
teorie 0undamentals a 0i'i*ii moderne ne-a modi0i*at
prin*ipalul mod in *are intelegeam uni&ersul Ji natura
Pentru <saa* =ewton, timpul Ji spatiul erau *on*epte
asolute. Pentru el, timpul e"ista pe o singurl a"e, iar
e&enimentele se intamplau mai de&reme sau mai tar'iu, de-a
lungul unei sageti de timp. <n &iata de 'i *u 'i, <n*a mai 0olosim
a*est aspe*t operational
a l t i m p u l u i . C u t o a t e a * e s t e a , 0 i i n t e l e o m e n e J t i 0 u n * t i o n e a ' a i n t i m pul 9per*eptualK,
.arl !aret, !.D.
*are este strans legat de *onJtiinta Ji de 0i'iologia omeneas*a.
44 e"perimentlm *a pe un sentiment de 9durataK. 0 se*unda
de timp este similara *u durata unei ?tai de inima. !odul in
*are per*epem *i*lurile de lumina Ji intuneri*, pe par*ursul
unei 'ile, antrenea'a mai multe ritmuri iologi*e, *u *i*luri de
doua'e*i Ji patru de ore. >n an se a'ea'a pe un ritm de patru
anotimpuri Ji re0le*ts mi*area suia*enta a Pamantului in
jurul /oarelui. Pe de a$a, parte, oamenii de Jtiinta
studia'a e*uatiile introdu* in a*estea un parametru al
timpului, simoli'at prin litera t.
A*est parametru timp este *orelat apoi *u mi*area
oser&at1 a oie*telor materiale. Este important sa intelegem
*a intr-o teorie a *ampului - *um este teoria generals a
relati&itatii, sad de Einstein - timpul, la 0el *a Ji spatiul, a
de&enit un parametru neoser&ail, *are, pur Ji simplu, 0a*e
parte din *ampul general spatiu-timp. ;otuJi, in spatiu-timp
este in*orporate e"perienta noastra legata de durata timpului
Ji de mani0estarea materiall. De a*eea *ream *alendare,
pentru a mar*a 9tre*erea timpuluiK, dar Ji pentru a des*rie
mi*area *erurilor in jurul nostru. ;impul so*ial -mar*at prin
ritualuri, *eremonii, ritmuri de mun*a Ji joa*a - tes impreuna
pan'a *i&ili'atiei. De-a lungul mileniilor, *i&ili'atia maiL a
0ost doar una dintre multele pre'ente pe planets, *are au
in0luentat *onJtiinta *ole*ti&a a omenirii7
Ce a&ea spe*ial *ultura maiaglor *um aorda
matemati*a lor, *hestiunea timpului5 !aiaJii mar*au
tre*erea timpului printr-un an rituali* de 3F0 de 'ile, *ompus
din 4E luni, 0ie*are durand *ate 30 de 'ile. Ei mai a&eau Ji un
*alendar lai*, de EF0 de 'ile. Cele doui *alendare *oin*ideau
la 0ie*are +3 de ani, *uprin'and D3 de ani rituali*i. in plus,
maiaJii au mar*at des0aJurarea timpului prin *alendarul
=umaratorii %ungi, *are durea'a apro"imati& 4.BD3.000 de 'ile
- sau putin peste +.43+ de ani solari. Despre a*est *alendar
al =umaratorii %ungi se spune *a se &a in*heia in jurul datei
de 34
!isterul anului 3043
d e * e m r i e 3 0 4 3 G * a l e n d a r u l a i n * e p u t l a 4 3 a u g u s t E 4 4 E < . C h . , d e l i multi sa&anti s-ar
putea sa nu 0ie de a*ord *u a*eastd data e"a*ta.
/-au s*ris multe despre posiilele impli*atii *u pri&ire la
s0arsitul a*estui *i*lu de timp, *unos*ut i drept *ea de a patra
lume a indienilor maiasi /i #opi - *ea de a *in*ea lume
pentru Cea mai lungd numaratoare de 'ile la maiasi era o
perioada de timp de 4::.000 de 'ile, numit1 un a$tun.
Calendarul =umaratorii %ungi pre*i'ea'a in*heierea unui *i*lu de
4E a$tun, in de*emrie 3043G 0ie*are a$tun se intinde pe o
perioada un pi* mai lungs de EC: de ani. %u*ru interesant,
num2rul de minute dintr-o 'i este de 4.::0.
Dar suie*tul a*estui eseu nu este *alendarul maias, *i
legdtura anului 3043 *u alte *i*luri istori*e si *osmi*e. A/ &rea
sa sugere' *a 3043 repre'inta un an de legatura, *are du*e la
mult-asteptata Epo*a a )?rsatorului, =oua Era de %umina si de
0ratie uni&ersal1. =atiunea ameri*ana, relati& tanara in
*onte"tul *i&ili'atiilor asiati*e i europene, are o*a'ia sa joa*e
un rol esential in a*easta mani0estare *ulturala gloall. >n
pas important este re*unoasterea de *atre o parte mare dintre
ameri*ani, a legaturii stranse *are e"ists intre *i*lurile din
istoria ameri*ana si 3043. Pra*ti*, *i&ili'atia maiasa a in0lorit
pe *ontinentul ameri*an lasat misterele impregnate
peste tot, pe a*e, teritoriu. Ca urmare, s02rsitul =umaratorii
%ungi din *alendarul maias in*epe sa-si Qeased o re'onanta
puterni*a in
mintea si in inimile multor 9*reatori *ulturaliK din Ameri*a.,
CICLURILE LUI SATURN IN ISTORIA
STATELOR UNITE
<n gandirea mitologi*a o**identals, una dintre
imaginile esentiale este a*eea a ;impului ;ata - *unos*ut
gre*ilor din anti*hitate su numele de Cronos. Cu&intele noastre
moderne 9*ronologieK i 9*roni*K, pro&in din a*eastd rada*ina
gre*eas*a. Cronos a 0ost identi0i*at *a 0iind planeta /aturn
6*um era numit a*est 'eu de *atre romaniU, *are era *ea mai
indepartata i *ea mai lentd 9stea
.arl !aret, !.D.
r a t a * i t o a r e K 6 p l a n e t s U & i ' i i l ? p e n t r u g r e * i J i r o m a n i . / a t u r n a r e ne&oie de *e&a mai
mult de 3C,+ ani *a in*heie mi*area oritali in jurul
/oarelui. <nainte s? in*eapa anul 3043, pentru /tatele >nite
&a 0i a opta *ard and /aturn re&ine la a*eeaJi po'itie 'odia*ald
pe *are a o*upat-o in 4DDF, atun*i *dnd a 0ost semnata De*la-
ratia de <ndependents. Pe par*ursul a*estor opt re&eniri ale
lui /aturn, poporul ameri*an a in&atat din *e in *e mai mult sa
de&ina memru responsail Ji sensiil al *omunitatii
natiunilor - *eea *e a ne*esitat o uriaJa dis*ipline spirituals /i
*ulti&area iuirii Ji a una&ointei pentru alte popoare ale
lumii, mai putin noro*oase.
0 natiune *are a in&?tat a*easta *ale de a se pune in
sluja altora poate 0i numit? un 9dis*ipol al lumiiK, *ad un
dis*ipol este a*ela ale *drui a*tiuni e"prima iuirea Ji
una&ointa sa, pentru *a *elorlalti s? le 0ie mai ine - *e&a *e
se numeJte 9una&ointa lumiiK. <n mod natural, a*easta *ale
a dis*iplinei spirituale nu este
Ji poate s? presupund momente de in*er*are, perioade
de nesiguranta, de i'olare Ji de *ondu*ere inegala in *adrul
*omunit?tii mondiale. Chiar da*e e&enimentele Ji a*tiunile
militare re*ente au dus la o polari'are a**entuate in lume,
nu treuie uitat *a, pe de alts parte, /tatele >nite au a*tionat
in *ea mai mare parte a timpului pe a'a unui simt de
responsailitate gloala /i *hiar a unui 9destin mani0estK, *a
s? ajute *omunitatea natiunilor in *onstruirea unei lumi mai
une Ji mai papi*e.
@ie*are dintre *ele opt *i*luri ale lui /aturn pot 0i
&a'ute *a unul dintre *ele opt segmente ale unei roti *u opt
spite, *are seamana *u roata lea*ului, a aJtinaglor din
Ameri*a. <n udism, o ast0el de roata este numita 9roata
dharmeiK /i simoli'ea'a destinul spiritual, sau
responsailitatea sa*ra. Cu alte *u&inte, &or 0i tre*ut 2FH de ani -
*are *uprind opt *i*luri saturniene de and a*easta Cara Ji-a
in*eput Calatoria spre a de&eni o natiune. <n 3043, /tatele
>nite &or 0i in&itate sa 0ie intr-un pun*t de *onJtienti'are Ji s?
asiste omenirea in mersul *atre o noua era - mult-aJteptata
Era a )arsatorului.
!isterul anului 3043
4C+3


4BE:
@igura 4F7 Ci*lurile lui /aturn 64DDF-3044U
@i gura 4F d e l l o s*urta des*riere a
prin*ipalilor ani din 4CB4 4C3E
istoria />A, in *are
/aturn a re&enit la
po'itia de pe *er, pe 3044 )
* o r e d


4 B C E
*are o o*upa la mo- 4DDF
mentul semnarii De*laratiei de <ndepen-
dentd, in 4DDF. A*este 4B0+ 4BF:
opt perioade istori*e
pot 0i &a'ute *a re0le*tand 9noila *ale in
opt partiK pe *are a des*ris-o Buddha. A*estea sunt prin*ipiile
*omportamentului spiritual /i ale unei atentii grijulii 0ats de
undstarea *ole*ti&a a omenirii, indi0erent de traditia
religioasa pe *are o urmea'a. )a'ute *a un Jir *omplet de
momente de tre'ire a *onstiintei, a*este opt perioade
0ormea'a o road *ole*ti&? de *onJtientl spirituals, pusd in
sluja omenirii.
<n 3043, poporul ameri*an &a a&ea o*a'ia salt asume
*ole*ti& po'ilia de 9dis*ipol al lumiiK Ji, poate, sa 0ie din nou
re*unos*ut *a un 0ar de lumina Ji un slujitor *are *ondu*e
omenirea *atre noua era. Pro&o*arile a*tuale *u *are se
*on0runta ameri*anii nu treuie sa pund in umra maretul
potential de a reali'a 9&iata, liertatea Ji *autarea 0eri*iriiK, aJa
*um a 0ost el pre&a'ut de parintii noJtri 0ondatori, pentru toate
popoarele din /tatele >nite 6Ji din lumeU, *u opt *i*luri
saturniene in urma. Cu toate a*estea, dad /tatele >nite nu ar
0i *aJtigat Ra'oiul de <ndependenta, nu ar 0i e"istat /tatele
>nite, aJa *um le *unoaJtem a*um. Ca urmare, este 0oarte
important s? re*unoaJtem semni0i*atia istori*l a datei de 4C
o*tomrie 4DB4, and George Pashington a a**eptat
*apitularea generalului ritani* Cornwallis, in a0alia de la
Aor$town. %a a*est moment esential,
.arl !aret, !.D.
/ t a t e l e > n i t e J i - a u * a J t i g a t * u a d e & 2 r a t l i e r t a t e a J i d r e p t u l d e a de&eni o natiune. A*est
lu*ru urmea'A sa mar*he'e anul 4DB4, *ape un pun*t de
rds*ru*e istori*, pentru toata lumea modernA.
!ai de&reme in a*el an, in seara 'ilei de 4E martie 4DB4,
astronomul engle' 6german de origineU, @riedri*h Pilhelm
#ers*hel, des*operise un nou *orp *elest, despre *are a
*re'ut mai intai este o *ornea Aia in noiemrie din a*el an
s-a *on0irmat *a
.
, de 0apt, #ers*hel des*operise prima nou1
planetd de dup1 des*operirile din anti*hitate. A*easta noua
planetd, &i'iila printr-un teles*op, a&ea sa 0ie numit1, mai
t?r'iu, >ranus. Este interesant de remar*at *a a 0ost ne&oie de
apro"imati& 3E4 de 'ile, pentru *a oamenii de Jtiinta s<
re*unoas*d >ranus *a 0iind o planets Ji nu o *ornea - a*elaJi
numar *a Ji numArul de ani *are o sd se s*urgd intre 4DB4 Ji
3043. Ast0el, in 4DB4, sistemul solar si-a dulat dimensiunile,
0?*and posiil2 0olosirea unui nou mod de a mar*a *i*lurile
temporale, prin *i*lul de B: de ani de *are are ne&oie
>ranus *a s2-Ji in*heie mi*area in jurul /oarelui.
Planeta >ranus este aso*iat2 *u semnul )?rsatorului -
)2rsatorul de Apa. Dintr-o perspe*ti&l e'oteri*?, >ranus are
leg$ura *u *ea de-a Japtea ra'e - una dintre *ele Japte
puterni*e in0luente energeti*e *are modelea'a e&olutia
omenirii. Cea de-a Japtea
este &estitorul noii ere Ji iJi &a 0a*e simtita pre'enta din *e in *e
mai mult in &iata oamenilor. Cea de-a Japtea ra'e adu*e un
impuls Catre o mai mare *ooperare de grup, *dtre *onstruirea
de noi 0orme, *are ii permit /piritului sa lu*re'e mai pro0und
in planul material - pre-
*um Ji puterea de a intelege Ji de a apli*a legile spirituale.
3
!arile progrese J00inti0i*e in multe domenii de e"plorare,
in*lusi& in domeniul &inde*arii spirituale, al medi*inii
alternati&e Ji al noilor tehnologii energeti*e au legdturd *u
in0luenta &iratorie sutila a a*estei ra'e. Astrologi* &orind,
>ranus are legaura *u aparitia rusd a impulsurilor
trans0ormatoare, *are s*hima ordinea stailita. Ast0el, el
adu*e noi in&entii, noi impulsuri so*iale Ji o noul
!isterul anului 3043
i n t e l e g e r e s p i r i t u a l 1 . > r a n u s , a d u * a t o r u l s * h i m a r i i , a r e * o n o t a t i a unei rupturi dare de
&e*hea ordine so*iald Ji de normele stailite.
/u in0luenta lui >ranus, pan
g
in anul 3043, a*este
not des*operiri &or *apata o re*unoaJtere mai largl.
CA=D <=CEPE ERA )AR/A;-R>%><5
Pre*esiunea e*hino*tiilor, pro&o*ata de mi*area
0oarte lentl de *ldtinare a Pamantului pe a"a sa, du*e la o
modi0i*are a po'itiei pun*telor de solstitiu Ji de e*hino*tiu,
Qid de stelele 0i"e. A*easta deplasare prin 'odia* este de un
grad, la 0ie*are D4,+ ani. Ca urmare, e*hino*tiul de prima&ara
tre*e de la un semn tropi*al al 'odia*ului - *are *uprinde E0 de
grade - la semnul 'odia*al pre*edent, la 0ie*are apro"imati&
3.4F0 de ani. <n *i*lul nostru *urent, la 0ie*are e*hino*tiu de
prima&ara 6atun*i *and in*epe semnul 'odia*al tropi*al al
Bere*uluiU, /oarele poate 0i &d'ut pe 0undalul *onstelatiei
PeJtilor.
%a ora a*tuala in*heiem Era PeJtilor, *are a in*eput *u
apro"imati& doul milenii in urma. <n 0un*tie de pun*tul de
re0erinta 0olosit, in &iitor, astronomii &or oser&a e*hino*tiul
de prima&ara aparand pe 0undalul stelelor din *onstelatia
)arsatorului. <n a*el moment se &a spune *a a in*eput Era sau
Epo*a )arsatorului.
insl pentru astronomi, *onstelatiile 'odia*ale pot
a*operi regiuni mai mi*i sau mai mari din spatiu, Ji nu doar
'one egale, de *ate E0 de grade 0ie*are. De 0apt, stelele *are
*ompun 0ie*are semn al 'odia*ului se deplasea'a. Ji ele
*onstant, pe perioade lungi de timp. Ast0el, *onturul imaginar
*are 0ormea'a 0igura mitologi*a a 0ie*arei *onstelatii din
'odia* poate a&ea o geometrie Ji un nume di0erit, atun*i and
este anali'at din perspe*ti&e *ulturale di0erite.
Ca urmare, este greu de Jtiut *u e"a*titate and
in*epe sau *and se s0arJeJte 0ie*are semn din 'odia*. DeJi
este general a**eptat *a ne a0lam la s0arJitul Erei PeJtilor, anul
e0e*ti& in *are in*epe o0i*ial Era )?rsatorului ethane
*ontro&ersat.
.arl !aret, !.D.

4B+:
4BF+
2012 4BBF
20D4
Pa*e gloala st
(
ln-
de*area medi ul ui , 30EE prin independent5
e*onomi*s
/e s0arses* *4*lurile
*alendarulul !a'as,
se a**eleread reorl-
entarea gloal.
/e slarseste Rii'oiul *i&il %in*oln este
asasinat
Al 4E-lea amen5dament des0i
.
intea'A s*la&ia
/ > A i i i * i s t i g a
344D
<n*epe Epo*a
independenta 4DB4
3 0 C F
P e s t i l o r
4 B 0 3
1E2F 4CD0
4C:C
RA'oiul re*e se in*lnge -
<n*epe
*ursa inarmarllor nu*leate
6se in0lintea'a Repuli*a
Popular:
ChineL >R// <n*epe testele
omelor atomi*eU
@igura 4D7 Ci*lul de B: de ani al lul
>ranus
Potri&it in&atatorului tietan Djwhal
.hul, *are Ji-a di*tat in&ataturile prin Ali*e
Ann Baile(, Era )arsatorului &a <n*epe in
344D. Dad 0olosim a*easta data in
legatura *u studiul *i*lurilor istoriei
ameri*ane *u &iitoarele e&enimente din
lume
E
, in*ep sa apara *ate&a *orelatii
interesante *u anul 3043. AJa *um se
arata in @igura 4D, *ei EEF de ani dintre
anul 4DB4, dud a 0ost des*operit >ranus,
Ji 344D, *and se spune *a &a <n*epe Era
)arsaorului, se intind e"a*t pe durata a
patru *i*luri uraniene de B: de ani, sau a
!isterul anului 3043
4F su-*i*luri de *ate 34 de ani.
=umaru44F este aso*iat, in mod traditional,
*u numarul de petale din *ha$ra gatului,
*are simoli'ea'a auto-e"pri-
marea *reatoare a omenirii /i puterea
*u&A,,ntului
:
.
Part in 3043, se &or 0i <n*heiat
unspre'e*e se'oane uraniene 60ie*are de
*ate 34 de aniU in*epand din anul 4DB4.
)or mai ramane numai *in*i su-*i*luri 6o
perioada de 40+ ani in totalU -ra la in-
!isterul anului 3043
* e p u t u l E r e i ) a r s a t o r u l u i . C u a l t e * u & i n t e , o m e n i r e a & a a & e a o * a 'ia, &reme de peste
un se*ol, -. se pregateas*a, la ni&el *ole*ti&, pentru epo*a
0r?tiei uni&ersale.
Ci*lurile planetei )enus au ju*at Ji ele un rol important in
*alendarul maiaJ, *ad ei o 0oloseau in pra*ti*ile 0or di&inatorii.
Ritmurile planetei )enus, *are - dupa *um se oser&a de pe
Pamant -pare sa 0ad, u*le prin 'odia*, in timpul *onjun*tiilor
ei in0erioare *u /oarele - se repet1 *u regularitate.
Conjun*tiile )enus - /oare *reea'd o pentagrams per0e*t? in
'odia*, pe durata unei perioade de e"a*t opt ani.
!ult mai rare sunt tran'itele lui )enus peste dis*ul 0i'i* at
/oarelui, oser&ate de pe Pamant. Ele se repeta de patru ori,
intr-un ritm de 3:E de ani, 0ormat dintr-o perioada de 4E0 de
ani Ji urmat de o alts perioada de 44E ani. A*este tran'ite
solare apar intotdeauna in pere*hi, la distanta de Cate opt ani.
>ltimul s-a petre*ut la B iunie 300: Ji a 0ost pri&it pe <nternet
de mii de oameni din toata lumea. 0 alt? tre*ere a lui )enus
prin 0ata dis*ului solar &a a&ea lo* la F iunie 3043. =u &a mai
e"ista un tran'it similar al lui )enus peste dis*ul solar, pia la 44
de*emrie 344D - anul in *are in*epe Era )arsltorului. A*easta
&iitoare tre*ere &a 0i urmata de un alt e&eniment in pere*he,
*u opt ani mai tar'iu, la B de*emrie 343+.
;re*erile planetei )enus peste /oare stimulea'a not
impulsuri *ulturale, Rudol0 /teiner, 0ondatorul antropo'o0iei,
spunea a*este e&enimente &or adu*e mari s*himari. Dad
ne uitam in urma, la e&enimentele de a*um aproape 3:E de
ani, din iunie 4DF4 Ji 4DFC, &om &edea *a este perioada in
*are -dle europene au trimis mari e"peditii pe tot gloul,
pentru a oser&a tran'itele lui )enus peste /oare, in di0erite
lo*atii de pe Pamant.
Comparand timpul e"a*t al a*estor e&enimente,
oamenii de Jtiinta Ji e"ploratorii au putut sl *al*ule'e, pentru
prima data, distanta de la Pamant la /oare. A*easta masura
de distanta spatiala se numeJte unitate astronomi*a 6>AU.
!isterul anului 3043
4444444444444444444444444444444,arl 9ar"t' 91)1
Dupd 4DFC, determinarea Jtiinti0i*a a >A a dat omenirii
un etalon dupe *are sa-Ji determine lo*ul in uni&ers. in timp,
unitatea astronomi*a a modi0i*at Ji modul in *are omenirea
per*epea spatiul. ;re*erea lui )enus prin 0ata /oarelui, in
3043, &a a&ea /i ea un impa*t asupra omenirii, Qand posiill
a**elerarea e&olutiei spirituale, *dtre o *olaorare mai un
g
Ji o
*o-e"istenta paJni*a. De'&oltarea Jtiinti0i*a, anti*ipate in
aso*iere *u a*este e&enimente, &a 0i aordata mai in detaliu,
la s0arJitul a*estui eseu.
IMPORTANTA CICLURILOR DE GG DE ANI
>n alt *i*lu important, *are este rele&ant pentru 3043
se intinde pe o durata de EE de ani Ji impli*a e*hilirul intre
*alendarul solar Ji *el lunar. >n an solar tropi*al durea'a EF+
de 'ile, + ore, :B de minute Ji :+ de se*unde. Anul solar este
*u apro"imati& 44 'ile mai lung de*at un an lunar 643 *i*luri
ale lunii sau luni sinodi*eU Ji are E+: 'ile, B ore Ji +E de minute.
Ca urmare, EE de ani solari sunt e*hi&alentul a E: de ani lunari,
odata *u re-e*hilirarea *i*lurilor /oarelui, %unii Ji Pamantului.
De asemenea, oamenii de Jtiinta au des*operit *a /oarele are
un ritm de 44 ani de a*ti&itate soled, *are este mar*ata printr-
un numar ridi*at de pete solare. Petele solare sunt 0aJii
magneti*e puterni*e. in *oroana solarl, *are pot 0i insotite Ji
de 0urtuni solare Ji de eliminari puterni*e de masa din *oroa-
na soled. Ca urmare, un *i*lu de EE de ani *uprinde trei
*i*luri de 44 ani de a*ti&itate a petelor solare. %a randul lor,
petele solare in0luentea'a &remea in *osmos, ni&elul apei in
unele la*uri, *reJterea *opa*ilor aJa *um apare ea in inelele
a*estora Ji depunerea mineralelor, *um ar 0i argila Ji *al*iul,
in solul nostru.
<ata *e spune Rudol0 /teiner, despre importanta
ritmului de EE de ani7 9A*est ritm se o*up1 de e0e*tul pe *are
it are 0ie*are persoana in parte, asupra s0erei sale so*iale.
Ceea *e 0a*e o persoana - in*lusi& gandurile a*esteia - *u EE
de ani mai tar'iu, a0e*tea'a *orn-

E E />A , re*unos*uti *a superput5ere restaileste relatlile *u China, rupe tratatul de pa*e <srael - Egipt
E E Pashington DC este ars
E E @. *istigat 0il'olut din 4B43
Granha nordi*i e asigurati 4B4:
E E ;ratatul de la Ghent
Era Era lode-
<ntellgentel < pendentei
emergente 8
a8-E
gloale
<-
E E Este *istlgat !ho!< !e"i*an din 4B:F
E E Granha sudi*i este 4F:D asigurata
E E Goana our din
Cali0ornia
E E Puterea sporitS a Ameri*ii, *a urmare a
Re&oluliel <ndustriale 6eenS, *alea 0eratSU 4BB0
a +-a, ,
Era
8 *on0li*telor
Era
W mondi al e
e " p a n s i u n i l industriale
E E />A este singura putere atomi*S
E E Era Atomi*S - ;estele din insulate Bi$ini
4C:F
- <B!7 primul *omputer E = < A C
E
E
in*epe *ursa inarmirilor
!ama Carini *anonhati *a prhnul slant ameri*an
Planul !arshall pentru Europa
Er a domlnatiel emis0eri*i
a 3- a
Era uni0i*iril interne
4C4E
- />A de&in puterea industrlati a lumil
E
E
/um introduse ta"ele 0ederale
Canalul Panama 0a*e legAtura dintre -*eanul Pa*i0i* si *el Atlanti* 0o*i 404EU
#enr( @ord inaugurea'i linia de asamlare
Ajunul primului rhol mondial
E E Este *i+tigat Rd'oiul de <ndependemi
E E Este des*operitd planeta >ranus
<n*epe *i*lul noului Calendar !a(as
Alinterea gala*ti*S a /oarelul la /olstitiul de larni
4DB4-3043
p o r t a m e n t u l i n t r e o a m e n i , i n * a d r u l s 0 e r e i s o * i a l e m a i & a s t e K
+
. Dad &edem impulsul
*reator al 0iedrei generatii omeneJti, *a Ji *um s-ar maturi'a
pe o perioadl de EE de ani, atun*i impulsurile so*iale i ideile
0iedrei generatii sunt trans0ormate intr-un a*t &iu de &oint2 i
intr-un s*op *ole*ti&, EE de ani mai tar'iu. )?'ut in a*est 0el,
0ie*are se*ol are, <nd a*ti&e in *adrul s,au, initiati&ele
so*iale ale mai multor generatii.
@igura 4B7 <storia ameri*ana, in *i*luri de EE de ani
<n @igura 4B , putem s? re*unoatem un ritm de EE de
ani, *are a*tionea'a in istoria ameri*ana. <n 3043, &or 0i
tre*ut Japte *i*luri de EE de ani, din 4DB4 - anul in *are
/tatele >nite si-au *aJtigat independenta Ji in *are a 0ost
des*operita planeta >ranus.
!isterul anului 3043
P r i m u l * i * l u d e E E d e a n i s - a i n * h e i a t i n 4 B 4 : , a t u n * i * a n d a 0 o s t s e m nat ;ratatul de la
Ghent, *are a pus *apat e0e*ti& Ra'oiului din 4B43, numit /i
Al Doilea Rd'oi de <ndependents 0atd de ritani*i. Cu EE de
ani mai tar'iu, in 4B:D, generalul Xa*har( ;a(lor - de&enit,
ulterior, *el de-al doispre'e*elea preJedinte al /tatelor >nite -
a luptat in ra'oiul me"i*an-ameri*an din 4B:F, *are a dus la
stailirea permanents a granitei sudi*e a /tatelor >nite. De
asemenea, a*est ra'oi a dus i la ane"area ulterioarl a
Cali0orniei.
<n 4BB0, odata *u in*heierea *elui de-al treilea *i*lu de
EE de ani, /tatele >nite au de&enit o natiune industriali'ata
puterni*a Ji terminau *onstruirea *elui de-al doilea sistem de
*ale 0erata trans*ontinental, *a artera de *omert. A*easta
a&ea permit1 natiunii *a, in se*olul al OO-lea, s? de&ina o
putere mondiall. Cel de-al patrulea *i*lu de EE de ani s-a
in*heiat in 4C4E, in preajma primului ra'oi mondial. %a 40
o*tomrie, preJedintele Poodrow Pilson a apasat un uton la
Pashington, *are a de*lanJat e"plo'ia a opt tone de dinamita,
la F+00 de $ilometri departare, pentru a des-*hide ultimul
segment al Canalului Panama, unind ast0el apele o*eanului
Pa*i0i* *u *ele ale o*eanului Atlanti*, in Ameri*a Centrail Anul
4C4E a simoli'at s0arJitul unui *i*lu in Era E"pansiunii
<ndustriale, al *arei simol international a de&enit linia de
asamlare a automoilelor, *onstruita de #enr( @ord.
<ntre 4C4E Ji 4C:F, /tatele >nite au 0ost impli*ate in doua
rd'oaie mondiale, intr-o Era a Con0li*telor !ondiale. <n 4C:+,
to*mai la in*heierea *elui de al *in*ilea *i*lu de EE de ani,
/tatele >nite au introdus omenirea in Era Atomi*s, prin
e"plo'ia primei ome nu*leare, la lo*atia de test ;rinit(, pe
poligonul Alamogordo, in apropiere de /o*orro, =ew !e"i*o.
A*est test a 0ost urmat de <n*a dou1 ne0eri*ite ome atomi*e,
*are au *au'at multa moarte, distrugere Ji su0erintl
omeneas*a, arun*ate asupra orgelor japone'e #iroshima Ji
=agasa$i.
.arl !aret, !.D.
A * e s t e e & e n i m e n t e a u d u s l a i n * h e i e r e a * e l u i d e a l d o i l e a rl'oi mondial Ji la
in*eputul *elui de al Jaselea *i*lu de EE de ani, *are a in*eput
in 4C:F. A*el *i*lu a 0ost *ara*teri'at de *ursa armelor
nu*leare, de Ra'oiul Re*e Ji de strategii militare de
distrugere re*ipro*a. Pand in 4CDC, /tatele >nite Ji-au dat
seama de *osturile aso*iate *u statutul de superputere
nu*learl Ji au primit le*tii dureroase in ra'oaiele din Corea,
)ietnam Ji in multe alte *on0li*te *landestine. Cal*ulatoarele,
industria semi*ondu*torilor Ji re&oluti a au 0 ost t oate
i n&entate i n peri oada de de'&ol t are a Erei
<n0ormatiei.
Din 4CDC Ji pan? in pre'ent, lumea a su0erit o trans0ormare
0undamentald. -menirea a de&enit din *e in *e mai
inter*one*tata - atat *a urmare a gloali'arii e*onomi*e, *at
Ji *a urmare a *ri'elor e*ologi*e. A*um, a*tiunea la ni&el lo*al
in0luentea'a pe toata lumea, la ni&el gloal. Am putea spune *a
trdim intr-o epo*a de interdependenta gloala. ;iparele
noastre de ra'oi, hegemonia in *omert, e"ploatarea
natiunilor mai putin pri&ilegiate, distrugerea e*osistemelor
planetare, pre*um Ji s*himdrile &remii la ni&el o*eani* Ji
atmos0eri*, datorate politi*ilor industriale e"trem de raspandite
Ji utili'arii de energie, nu pot *ontinua 0ail sa ne puns in
peri*ol supra&ietuirea. A*um, and a*est at Japtelea *i*lu de
EE de ani se apropie de s0arJit, in 3043, /tatele >nite sunt
in&itate sa re*unoas*a *eea *e apare nou la ni&el gloal.
Ci*lurile so*iale naturale de EE de ani apar *lar atat in istoria
Ameri*ii, *at in e&enimentele din lume. /e speed *a /tatele
>nite &or alege ss de&ina 9dis*ipolul lumiiK /i sa dea do&ada
de *ondu*ere morals i de a*tiune inspirata, pentru o noua
era in relatiile umane.
<n 3043, se *ere un nou model pentru modul ameri*an de
*ondu*ere Ji de slujire a lumii. <n se*olul al OO<-lea, lu*rurile se
&or s*hima dramati*, intru*at China Ji <ndia au de&enit
parteneri e*onomi*S din *e in *e mai &alorog, alaturi de *ei
europeni i japone'i. Cel de-al optulea *i*lu de EE de ani in
istoria /tatelor >nite se &a
!isterul anului 3043
i n * h e i a i n 3 0 : + . A s t a i n s e a m n d e " a * t o s u t a d e a n i d e * a n d / t a t e l e >nite au 0ost
re*unos*ute pentru prima oard *a
si
*ondu*ator gloal plin de
*ompasiune, prin *rearea Planului !arshall, pentru a ajuta la
re*onstruirea Europei, dupa *el de-al doilea rd'oi mondial.
Al nou,alea si al 'e*elea *i*lu de EE de ani se &or in*heia in
30DB s
i
respe*ti& in 3444. Dupd Base ani, in 344D, se spune *a
&a in*epe Era )2rsatorului.
ALINIERILE GALACTICE
#
SI CICLURILE DE 2<.000 DE ANI
E"ista *i*luri <n*a si mai lungi, *are se intind pe durata
a 3F.000 de ani si *are a*um indu* s*himdri in *onstiinta
omeneas*d. Ele impli*d alinierea Pdmantului si a sistemului solar,
*u *oordonatele gala*ti*e ale Cali %a*tee - o gala"ie *are
*uprinde estimati& patru'e*i de miliarde de stele. E"istenta
a*estor *i*luri lungi era *unos*uta in *ulturile st0a&e*hi. Cu
mii de ani in urml, astronomii &edi*i, egipteni si ulterior *ei
majasi intelegeau *u totii e0e*tul pe *are a*easta aliniere it
are asupra *onstiintei umane.
0 s*urtd des*riere a di&erselor sisteme de *oordonate
astronomi*e &a ajuta la *lari0i*area alinierii spatiale, legate de
a*este *i*luri mai lungi. Planul e*lipti*ii este de0init de
mis*area Pdmantului in jurul /oarelui. Cele mai multe
planete din sistemul nostru solar oritea'a *u *ate&a grade
deasupra sau dedesutul a*estui plan e*lipti*. <n el gdsim
si
semnele 'odia*ale. Pe de alta parte, planul gala*ti* este
de0init de di0eritele rate ale gala"iei Calea %a*tee, *are
0ormea'd impreund un dis* plat, *u mai multe ra*e spiralate.
Planul e*lipti* are o in*linatie de apro"imati& F4 de grade 0atd
de planul gala*ti*.
%a a*est moment important din timp, /oarele
nostru, in momentul solstitiului de jamL este aliniat
e"a*t *u e*uatorul gala"iei noastre. A*est lu*ru s-
a mai intamplat de 3F.000 de ani. Cum dis*ul
/oarelui, oser&at de pe Pdmant, are un diametru
de o jumdtate de grad in l2time, ne a0ldm a*um
intr-o perioadd. de EF de ani
.arl !aret, !.D.
i n * a r e d i s * u l s o l a r l a s o l s t i t i u l d e i a r n d 0 a * e a * e s t * o n t a * t n e o i J - nuit *u e*uatorul
nostru gala*ti*. /e spune *a a*easta perioada de EF de ani
a <n*eput in 4CB0 Ji se &a <n*heia in jurul anului 304F.
<n ultimul de*eniu, astronomii au patruns misterele din
*entrul Caii %a*tee. /e pare *a a*esta se a0la langa regiunea
astronomi*al numit1 /agittarius A, situata la 3F de grade Ji :+
de minute de
/agetaltor in longitudine 'odia*ala.
F
)a'ut de pe Pamant,
/oarele se alinia'a e"a*t *u a*est pun*t, *u numai trei 'ile
inainte de solstitiul de iarnd - iar in &iitor, a*est lu*ru se &a
intampla <n*a Ji mai aproape in timp, de a*est pun*t de
atra*tie gala*ti*
.
8
Centrul gala*ti* pare sa se a0le la apro"imati&
3F.000 de ani-lumind de Pamant. -amenii de Jtiinta 0oloses*
&ite'a lumina, *are este de trei sute de milioane de metri pe
se*undal, *a etalon pentru mdsurarea distantei. >n an-lumina
este e*hi&alentul *u apro"imati& C,+ trilioane de $ilometri,
*eea *e inseamnd *a *entrul gala*ti* se a0la la apro"imati&
3+0 *&adrilioane de $ilometri de Pamant. Ca urmare, lumina
&i'iill, ra'ele O, ra'ele gama sau emisiile radio *are ajung
asta'i la not din *entrul gala*ti* au a&ut ne&oie de 3F.000
de ani *a sa ajunga pe Pamant.
A&and in &edere *a un *i*lu *omplet de pre*esiune a
e*hino*tiilor durea'a tot in jur de 3F.000 de ani, am putea sa
re*unoaJ- tern ai*i o sin*roni*itate important8 %umina pe *are
o &edem a*um din *entrul gala"iei noastre, Calea %a*tee, s-a
nas*ut ultima data and /oarele a0lat la solstitiul de iarna s-a
aliniat *u *entrul gala*ti*, adi*a e"a*t in urma *u un *i*lu de
3F.000 de ani. A*est lu*ru ar putea sugera *a omenirea
urmea'a sa 0a*a un 9salt *uanti*K in e&olutia ei *onJtienta.
-amenii de Jtiinta au lu*rat neoositi *a sa patrunda in
9inima gala"ieiK. Cer*etatorii au des*operit *a in 9inimaK *entrala
a gala"iei noastre se a0la o pied neagra uriaJal, *are are de
&reo 3,+ milioane de on greutatea /oarelui nostru. A*est *entru
stati* este pun*tul 0i" gra&itational, in jurul *aruia se rotes* <n*et
miliarde de stele Ji de sis-
!isterul anului 3043
t e m e s o l a r e . D i n a * e a s t d r e g i u n e * e n t r a l a a g a l a " i e i s e e m i t * o n s t a n t unde gra&itationale,
pre*um Ji radiatii ele*tromagneti*e 0ormate din ra'e *osmi*e de
energie ridi*ata, ra'e gama Ji ra'e O. A*este emanatii puterni*e
sunt radiate in toate dire*tiile /i, in *ele din urind, ajung la
/oarele Ji la Painantul nostru. <n 0ie*are an, in apropierea
solstitiului de iarna, /oarele nostru este plasat intr-o po'itie
uni*a, pentru a asori dire*t *ea mai mare *antitate din a*este
radiatii, de la miliardele de stele *are in*onjoara gaura neagra
din *entrul gala*ti*. A*east? lumina stelara &ie iJi radia'a
energia datatoare de &iata Ji in0ormatia ate Pamantul nostru
*are se tre'ete.
Aia in ultimii patru ani, oamenii de Jtiinta au otinut
pentru prima oard o imagine mai *larl a misteriosului *entru
gala*ti* al Cali %a*tee. )aluri de pra0 gala*ti* 0a* a*easta 'ona
in&i'iill pentru teles*oapele noastre opti*e Ji putem &edea din
ea numai stralu*iri slae de lumina. Ea a 0ost intotdeauna
in&i'iila pentru o*hiul lier, la 0el *um in*onJtientul a 0ost
9in&i'iilK pentru *onJtienta noastra trea'a. ;otuJi, *u ajutorul
noilor instrumente Jtiinti0i*e -*um ar 0i oser&atorul orital de
ra'e O Chandra, al =A/A, pre*um
gama de radioteles*oape i tehnologiile de imaging pentru
lumina in apropiere de anda de 0re*&enta in0raroJie -
oamenii de Jtiinta au reuJit sa arun*e pentru prima oard o
pri&ire in pro0un'imea 9*etatii de luminaK, din *entrul gala"iei
noastre. Ast0el, in &remurile noastre asistam la o aliniere a
*i*lului nostru 'odia*al pre*esional - *are se intinde pe durata
a 3F.000 de ani - e"a*t *u *entrul din planul gala"iei noastre.
"A 'E S'7IMBAI (E P!TEM MTEPTA <!PA 2012*
)or 0i multe des*operiri importante in Jtiinta Ji
tehnologie, medi*ina Ji arta, *ulturd Ji intelegere religioas1.
<n&entiile de ultima ora - in*lusi& sistemele *uanti*e de *al*ul,
*onstru*tiile *u not materiale nano-tehnologi*e, inteligenta
arti0i*iall Ji ingineria geneti*a - se &or e"tinde 0oarte mult. =e
aJteaptd transmutarea ele-
.arl !aret, !.D.
m e n t e l o r , e n e r g i a n e l i r n i t a t a d i n s t h r i l e * u a n t i * e d e & i d , s i s t e m e l e silentioase de transport
a'ate pe prin*ipiile le&itatiei, ingineria epigeneti*a,
&inde*area prin lumina Ji sunet, *u ajutorul pro*edeelor
medi*inii energeti*e Ji not teorii ale ele*trodinami*ii - *are,
impreun$ pre&estes* un salt masi& in *eea *e pri&eJte
*reati&itatea omeneas*a, in se*olul al U06<-lea.
<n domeniul Jtiinti0i*, ele*trodinami*a in*epe s? 0ie
inteleasd in alt 0el. Cu apro"imati& o suta de ani in urma, =i*ola
;esla, in&entatorul tehnologiei moderne a *urentului
alternati&, a des*ris undele longitudinale - sau 9radiatiile
;eslaK - *are erau *onsiderail di0erite de teoriile
ele*tromagneti*e din se*olul al O<O-lea, ale lui James Cler$
!a"well, 0i'i*ianul Ji teoreti*ianul *are a elaorat prima
teorie a *ampului, din 0i'i*a moderna. <n timp *e !a"well &or-
ea de unde ele*tromagneti*e trans&ersale, *are se deplasea'd
*u &ite'a luminii, ;esla &orea de unde s*alare sau
longitudinale, *are 0un*tionea'd prin pro*ese de re'onanta /i
sunt 0oarte importante pentru medi*ina Ji &inde*are. A*easta
tehnologie pe ald de unde s*alare este deja 0olosit1 la
tele0oanele *elulare, deJi a*est lu*ru nu
este inteles la ni&el general, in *omunitatea ingineriei
ele*tri*e.
D
-amenii de Jtiinta ruJi Ji germani au des*operit *a trlim
intr-un uni&ers ordonat, inter*one*tat, unde to
g
a materia este
organi'ata dupa o ordine matemati*a 0ra*tali*a. >n asemenea
mod nou de a intelege lu*rurile se numeJte ,s*alare gloal0
A*este des*operiri des*riu stru*tura armoni*a a spatiului
logaritmi*, e"pli*a natura *onstantelor noastre uni&ersale Ji
de0ines* s*alele non-lineare,
0ra*tali*e Ji hiperoli*e, *are organi'ea'a uni&ersul.
B
/*alarea gloala &a re&olutiona tehnologiile de *omuni*atii, &a
*rea proie*te de *onstru*tii mai prietenoase pentru mediu Ji
&a a&ea impa*t asupra iotehnologiei Ji a medi*inii, pre*um Ji
in *er*etarea antigra&itatiei.
;ehnologiile pe a'a de lumina &or a&ansa rapid /i &or
re&olutiona sanatatea Ji una-starea umanl. Corpul *omuni*a
la ni&el *elular, prin lumina *oerenta, numita io0otoni.
C
A*easta radiatie
!isterul anului 3043
d e l a t e s u t u r i l e & i i a 0 o s t d e s * o p e r i t a , i n i t i a l , i n a n i i 4 C 3 0 , i n R u s i a , de dr. Ale"ander
Gurwits*h, *are a numit-o radiatie mitogeni*a. <n pre'ent,
0olosind *er*etarile in domeniul io0otonilor, oamenii de Jtiinta
din multe parti ale lumii studia'a e0e*tul metodelor agri*ole, al
tehnologiilor de prelu*rare a alimentelor Ji al sistemelor de
tratare a apei, asupra sanatatii *elulei.
Alti oameni de Jtiinta au des*operit *a lumina *oerenta
modulata, pro&enita de la lasere Ji *ristalele luminate, are un
e0e*t de &inde*are puterni* asupra *elulelor Ji organelor
noastre. !odalit1tile de &inde*are ale &iitorului &or 0olosi
lumina *oerenta Ji lumina modulata, nu doar pentru a a0e*ta
*elulele, tesuturile /i organele, *i Ji pentru a modula sistemul
energeti* sutil al *orpului omenes* - sistemul *ha$relor - Ji
pentru a in0luenta dire*t pro*esul de &inde*are. Din mainile i
*ha$rele &inde*atorilor *e 0oloses* metode naturale s-au
masurat deja emanatii magneti*e Ji de lumina de joasa
intensitate, *u ajutorul tuurilor 0otomultipli*atoare Ji al
magnetometrelor. A*easta &a 0orma a'a pentru o &iitoare
Jtiinta a &inde*drii magneti*e, prin apli*area mainilor Ji prin
&inde*area radiant?, numita Ji &inde*are la distanta - prin *are
pot 0i &inde*ati 0oarte multi oameni.
<n plus, lumina *u energie ridi*ata &a 0i Ji ea otinuta
pentru not moduri de produ*ere a energiei, din ulele
mi*ros*opi*e *are se *reea'a in apa de tehnologiile *u sunet
re'onant. <n anumite *ir*umstante, intera*tiunea sunetului
armoni* *u apa poate sa *ree'e lumina intensa, similard *u
*ea *are e"ista in rea*tiile de 0u'iune nu*leara. A*easta noud
tehnologie ar putea de&eni o sursd de energie nelimitata Ji
nepoluanta. %a ora a*tuara, in multe tari
laoratoare *are des0aJoara *er*etari Jtiinti0i*e legate de
a*est 0enomen numit sonoluminis*entl
i
T Pro*esul poate 0i
intensi0i*at 0oarte mult prin utili'area de ga'e inerte, *um ar 0i
"enonul, $riptonul, argonul, neonul /i heliul.
.arl !aret, !.D.
A * e s t e g a ' e n o i l e p o t 0 i 0 o l o s i t e / i i n t u u r i d e j o a s ? p r e siune, pentru a
genera 9un*le de plasmaK, in &ederea &inde*drii multor oli,
printre *are /i *an*erul. A*este ga'e, atun*i *and sunt
stimulate prin unde ele*tromagneti*e modulate de radio-
0re*
(
enta, se do&edes* a a&ea *apa*itatea sa ajute la
&inde*area de'e*hilirelor din *orpul nostru - +i urmea'd sa
0a*a parte din noul domeniu al &inde*arii energeti*e.
<n se*olul al OO<-lea, prin +tiinta numita epigerieti*a, se &a
re*unoa+te din *e in *e mai mult *apa*itatea *onditiilor de
mediu de a a0e*ta e"primarea geneti*d. A*um, oamenii de
+tiinta +tiu *a genomul uman este esentialmente *ontrolat de
proteine regulatoare spe*iale, *are antrenea'd sau stopea'a
genele, in 0un*tie de multele in0luente din mediu. 0 mare parte
din A<U=-ul ne*odi0i*at, numit 9AD= re'idualK, &a 0i +i el 0olosit
pentru a modula e"primarea gene-tied. =oi modalitati
ele*tromagneti*e - printre *are +i lumina laser modulata &or
du*e rapid la &inde*area de'e*hilirelor geneti*e, a0e*tand
trans0erul in0ormatiei geneti*e. A*est lu*ru a 0ost deja de-
monstrat de *are sa&antii rug.
<n *ele din urma, se &a re*unoa+te *a nu numai 0a*torii
0i'i*i, dar i gandirea /i emotiile omene+ti pot s2 a0e*te'e
e"primarea geneti*l +i mani0estarea olilor.
44
Pe masurd *e
so*ietatea &a re*unoa+te el gandurile +i emotiile sunt
modulatori puterni*i ai *odurilor noastre iologi*e, &or
aparea not sisteme edu*ationale, *are
in&ete pe oameni *um salt *ontrole'e emotiile i
gAndurile, prin sisteme de io0eeda*$ *u auto-reglare.
A*easta &a adu*e un progres rapid in domeniul a*tual al
medi*inii minte-*orp &a genera o nou1 *on+tienta *ole*ti&a, in
*eea *e pri&e+te e0e*tul sentimentelor +i al sistem.elor noastre
de *on&ingeri, asupra sanatatii noastre. /tiinta a*tuala a
psihoneuroimunologiei deja pune a'ele +tiinti0i*e pentru
a*easta noud aordare medi*ala.
-amenii de +tiinta au des*operit re*ent *a suntem
uni*i di0eriti unii de altii, pentru el a&em mai multe *opii ale
di0eritelor
!isterul anului 3043
g e n e , J i n u d o a r d i 0 e r e n t e l a n i & e l u l s e * & e n t e l o r p e r e * h e e l e m e n tare, *are 0ormea'd
genomul omenes* - sau 9*artea &ietiiK. Para a*um, s-a
presupus *a, in mare, genomul uman este a*elaJi pentru toata
lumea, *u e"*eptia *ator&a di0erente de 9ortogra0ieK, in the&a
dintre 9*u&inteleK sale geneti*e. ins? *ele mai re*ente
*onstatari sugerea'a *a a*easta *arte a &ietii *on0ine 0ra'e,
paragra0e Ji *hiar pagini intregi, *are sunt repetate de mai
multe ori1 Asta inseamna *al, in lo* *a omenirea sa 0ie CC,C la
suta identi*al - dup1 *um se *redea inainte - suntem de *el
putin 'e*e ori mai di0eriti unii de altii, de*dt am *re'ut. Asta ar
putea s? e"pli*e de *e unii oameni sunt in*linati s? de'&olte
oli gra&e.
Pe masura *e ne distantdm de a*tuala aordare
me*ani*ista a geneti*ii /i intelegem *a genomul are o
natural s*himatoare - Ji *a poate 0i in0luentat de multi
0a*tori din mediu, de nutritie Ji *hiar de sterile emotionale Ji
de *on&ingerile mentale - &a al7area o responsailitate
personala mai mare in *eea *e pri&eJte *rearea Ji intretinerea
sanatatii de-a lungul &ietii. De asemenea, a*est lu*ru &a putea
e"pli*a not pro*ese, *are pot 0i impli*ate in &inde*arile spon-
tane, pre*um Ji modul in *are pra*ti*ile spirituale ne pot a0e*ta
po'iti&, starea de sanatate.
<n 3043, modul in *are intelegem sa 0olosim energia din
uni&ers se &a s*hima. -amenii de Jtiinta au demonstrat deja
Ca CF la suta din uni&ers este 0ormat dintr-o energie
intune*ata ne*unos*utd 6DERU plus o misterioasa materie
neagra 63ERU. Ast0el, ramane doar : la suta din uni&ersul
*unos*ut, *are poate 0i sondat dire*t *u ajutorul instrumentelor
noastre Jtiinti0i*e a*tuale. Con0orm astro0i'i*ienilor, tralim
*u0undati intr-o re'er&a pra*ti* in0inita de energie, numita
starea de &id *uanti* 6sau domeniul energiei pun*tului 'eroU.
Densitatea energeti*s a materiei a 0ost *al*ulate *a 0iind
0oarte ridi*ata - 40
C:
grame pe *entimetru *u de spatiu.
43
Can om"nir"a &a in&ta !O acc"!"@" ac"!t 0lu" &irtual
de parti*ule, pre'ent in &id, nu &om mai re&eni
ni*iodata la 0olosirea
!isterul anului 3043
i n e 0 i * i e n t u l u i * o m u s t i i l 0 o s i l , l a e n e r g i a n u * l e a r a r a d i o a * t i & d , sau la alte tehnologii
poluante, *are *ontriuie la in*al'irea gloall R$oaiele
purtate pentru *ontrolul a*estor resurse poluante de
hidro*aruri &or de&eni reli*&e ale tre*utului, /i &a in*epe o
era noua in e&olutia omeneas*a.
=oile 0orme de inginerie pe a'a nanotehnologiei
retelelor atomi*e &or 0olosi prin*ipii J00inti0i*e - *um ar 0i
e0e*tul Casimir -pentru a-i permite omenirii sa *ree'e noi
materiale, *are, la randul lor, pot *rea un trans0er de energie
de re'onanta, din a*easta mare de energie nelimitata *are ne
in*onjoara. <n pre'ent se 0a* alte des*operiri *are du* la
*rearea unei e*onomii de energie pe a
g
de hidrogen.
Cer*etatorii au des*operit in *adrul atomului de hidrogen sari
de energie s*a'uta a ele*tronului, ne*unos*ute pans
a*um, numite 9hidrinoK. Energia elierata prin a*est pro*es
este de sute de on mai multa de*at energia ne*esara pentru a
initia pro*esul, pentru *a 0oloseJte energie din re'er&orul *are
ne in*onjoara, numit /i 9plenumul *uanti*K. Comustiilul
prin*ipal este hidrogenul ga'os, *are poate 0i otinut din
apd, prin metode ne*ostisitoare, *um ar 0i ele*troli'a.
A*easta lu*rare se a'ea
g
pe o noua teorie, elaorate de dr.
Randell !ills, numita me*ani*a *uanti*a *lasi*a - aparent, o
teorie a *ampului uni0i*at, *are reuneJte 0i'i*a *uanti*a *u
ele*trodinami*a lui !a"well Ji *u teoriile relati&itatii generale
Ji spe*iale, elaorate de Einstein. A*easta tehnologie poate
s? *ree'e o sursa de energie *urate Ji ie0tina, din starQ de
energie
ne0olosite din atomul de hidrogen deri&at din apa.
4E
@ortele le&itatiei &or 0i stapanite, prin 0olosirea a*estor
0orme de produ*tie Ji *on&ersie a energiei. /e &or in&enta noi
sisteme de transport, *are plutes* e0e*ti& prin aer. A*estea
&or 0i silentioase Ji *urate i &or 0olosi 0oVele antigra&itationale
inerente noilor teorii ale ele*trodinami*ii e"tinse. /tiinta &a
des*operi o noua 0orma
de magnetoele*trism,
4:
spre deoseire de 0enomenul
ele*tromagneti* unilateral, a*tual. Energia gratuit
(
*are se
otine din motoa-
!isterul anului 3043
.arl !aret, !.D. MMMMMMMMMMMMMMMMMMM
r e l e m a g n e t i * e s u p r a u n i t a r e , * a r e a u 0 o s t d e j a i n & e n t a t e
p e m a i multe *ontinente, &a 0a*e si ea
parte din a*east? tehnologie a se*o-
lului al OO<-lea.
%imitarile mintii omenesti &or 0i
depasite, iar *reati&itatea nelimitata
promite sa de&ina destinul omenirii.
Con0orm lui #uston /mith, 0ie*are
*reier este deja *ap ail s? 0a*e mai
multe aso*ieri de*$ num?rul de atomi
e"istent in uni&ers. !ai mult, e"ists
do&e'i solide *a uni&ersul hologra0i*
a*tionea'a *a o minte inter*one*-
tata, la *are 0ie*are 0iinta omeneas*a
poate a&ea a**es dire*t. -menirea
este deja *apaila s? &ada la
distantd, s? pra*ti*e telepatia si
*lar&i'iunea. Realitatea *ampului
inter*one*tat de ganduri al omenirii a
0ost deja demonstrate in mod riguros,
de *atre *er*etatorii in domeniul
psiho-0i'iologiei - i s-a des*operit *a
se a'ea'd pe prin-
*ipiul din 0i'i*a *uanti*a, denumit
9entanglementK
L
6inter*one*tare
*uanti*aU.
4+
%a generatiile urmatoare, noile
*apa*itati de *lar&i'iune &or 0i *e&a
asolut oisnuit. Deja se pot &edea
semne ale de'&oltarii a*estei
aptitudini, in *apa*itatile pe *are le
demonstrea'a anumiti *opii
neoisnuiti, *are au 0ost numiti Copiii
<ndigo, Del0in sau de Cristal. A*esti
*opii au *apa*it?ti mentale i
emotionale a&ansate, *are &or
de&eni *e&a oisnuit la toad
omenirea. De asemenea, se &or 0a*e
des*operiri si in *eea *e pri&este
tehnologia de *omuni*are intre
spe*ii, permitandu-le ast0el
oamenilor sa poarte dialoguri *u
*reaturile inteligente, *um ar 0i
alenele i del0inii. A*easta &a ajuta
omenirea sa aid grij a mai ine de
mediul planetei.
<n 3043, *er*etarile in domeniul
*onstiintei omenesti se &or de'&olta i
ele, in*lu'and in&estigatii stiinti0i*e in
domeniul pro*esului de
trans*omuni*are instrumentals *u
persoanele de*edate.
P Huantum entanglement este
un 0enomen me*ani* *uanti*, in
*are sterile *uanti*e a dota sau mai
multe oie*te sunt inter*one*tate,
ast0el in*it un oie*t nu ar mai putea
0i des*ris *um treuie, rar?
mentionarea deplin,a a *elui de al
doilea - *hiar dad oie*tele nu se
a0la in a*elasi spatiu. n.tr.
!isterul anului 3043
B a ' e l e a * e s t u i d o m e n i u a u 0 o s t a s t e r n u t e d e m u l t i * e r * e t a tori de pe mai multe
*ontinente, *are au 0olosit *al*ulatoare, *aseto0oane, *amere
&ideo si aparate de radio, pentru a inregistra &o*i s
i
imagini
ale unor persoane *unos*ute, de*edate. I
Asemenea e&olutii &or du*e la o mai mare a**eptare
in *eea *e pri&este legile rein*arnarii, *are deja 0a* parte
din multe religii ale lumii. A*este prin*ipii nu sunt noi ni*i in
-**ident, *ad este do&edit istori* 0aptul *a ideea de
rein*arnare a e"istat si in *adrul *restinismului, pan
g
*e a 0ost
*ondamnat la *el de al *in*ilea Consiliu E*umeni* de la
Constantinopole, in mai ++E d.Ch. Re*unoasterea 0aptului *a
0iintele omenesti se rein*arnea'd &a a&ea un impa*t
puterni* asupra tiparelor *omportamentale ale omenirii
si
&a
du*e la o *onstienti'are mai *lara a impa*tului pe *are it au
gandurile, emotiile
si
0aptele noastre, asupra &ietilor noastre
&iitoare.
De asemenea, se &a re*unoaste la s*ars larga 0aptul *a
printre noi au 0ost dintotdeauna pre'ente inteligente
spirituale de di0erite 0eluri. A*este 0iinte non-0i'i*e - 0ie *a le
numim deva, ingeri, inteligente *eleste sau in0luen*e
e"traplanetare - &or staili un *onta*t mai dire*t *u multe
persoane sensiile. <n 0ie*are *ultura e"ists deja o lung istorie
de e"perien*e neoisnuite si de ast0el de *onta*te, *are du*
la iluminare. Aspe*tul neoisnuit al plantelor si legumelor
*are au *res*ut ine"pli*ail de mari, in gradinile din @ind-
horn, /*otia, in anii ,D0, este un e"emplu de e"periment in
dome-
niul *ooperarii intre oameni si ingeri.
4F
A*este inteligente
*eleste sunt u*uroase sa asiste omenirea, in a*este &remuri
de tran'itie gloala la o noua era. <n *ele din urma., &a lua
nastere o noua spiritualitate, *are nu &a 0i legata de ni*io
traditie religioasa anume, *i &a 0i mai degraa o sinte'a a
*elor mai inalte intentii
si
idealuri, *are sunt *uprinse in toate
religiile lumii.
>nul dintre *eie mai mari osta*ole in *alea progresului
omenirii la a*est moment este lipsa &ointei de a s*hima
stru*turile *entrali'ate de putere e*onomi*s si *ontrol 0inan*iar,
pe *are in pre'ent
4444444444444444444444444444444,arl 9ar"t' 91)1 4444444444444444444444444444
l e i m p a r t r e l a t i & p u t i n e o r g a n i ' a t i i J i * o r p o r a t i i , * e s u n t d i s p r o portionat de puterni*e. )a
treui sa se 0orme'e noi modele de e*onomie, a'ate pe
0olosirea in *omun Ji pe a*ordarea re*ipro*l de putere. A*est
lu*ru a in*eput deja, prin *ate&a pra*ti*i de a0a*eri &i'ionare,
orientate la ni&el gloal.
in*epand *u 3043, &a 0i din *e in *e mai *lar, la ni&el
international, *a omenirea a de&enit tot mai interdependenta,
la ni&el gloal. A*um este ne&oie de *rearea unor noi masuri
e*onomi*e Ji a unor noi pro*ese de gu&ernare in *ooperare,
*are sa sprijine de'&oltarea sanatoasa a s*himului Ji utili'arii in
*omun la ni&el gloal. <n s0arJit, prin*ipiile iuirii, impartirii Ji
una&ointei re*ipro*e &or treui sa in*eapa sl gu&erne'e
relatiile dintre oameni - 0ie *a sunt personale, nationale sau
internationale.
in*epand *u 3043, omenirea &a in&ata sistemati* sa
-raseas*a 9matri*ea de lipsaK, *are a inroit-o in sara*ie,
din *a'a lipsei de impartire *u *eilalti Ji a *redintelor
0inan*iare eronate printre *are Ji un sistem monetar a'at
pe indatorare,
>nul dintre elementele de*lamatoare ale unei
trans0ormari in *on-inta e*onomi*s ar putea 0i re*unoaJterea
la s*ars large, de *atre multi *etateni din /tatele >nite, *a
Cara 0or a *reat *ele mai ma"i datorii gloale, dintre toate
t?rile de pe planets. Data 0iind dimensiunea a*estei datorii -
*are se ridi*a la aproape D0 de trilioane de dolari Ji este
e*hi&alentul a de *in*i on produsul intern rut al -rli la ora
a*tuald unit e*onomiJti au sugerat *a /tatele >nite s-ar
putea sa dea 0aliment, E*onomia />A este sustinuta de *eea *e
s-a e*onomisit in intreaga lume. <n pre'ent, a*este resurse
0inan*iare internationale deja se ridi*l la o treime din
in&estitiile nationale anuale ale /tatelor >nite. Pe masura *e
se de'&olta interdependenta tuturor stru*turilor e*onomi*e din
toati lumea, 0are indoiall *a &a a&ea la* o reorientare
0inan*iare la ni&el gloal. !ulte noi reali'ari in domeniul
*er*etarii e*onomi*e Ji
&or pro&eni din tari *are a*um aia se a0la in as*ensiune.
2012
) iito ru l n o s tru * o le * ti& e ste p lin d e p ro m is iu n i Ji d e pro&o*2ri, *are &or
ne*esita *onJtienti'are Ji a*tiune la ni&el lo*al, national Ji
gloal.
-menirea a ajuns la un pun*t a *are treuie sd
hotdras*i *e &iitor &rea s? *ree'e.
@ie *a anul 3043 sd 0ie &a'ut *a un pun*t important in
timp, o poartd ate *ooperarea gloald paJni*d Ji 0olosirea in
*omun a a*estei planete inter*one*tate /i din *e in *e mai
interdependente.
:
1/71
:
Q -F
.
-

73
---
IA
0
''
4++
-
c$ /0 n3n'331
5%65
0 ')M!(ITATE <E AFA'EI '!
ESP)(SABI"ITATE PE P"A( S)'IA"
B
SI
0 S'E(A P-%<;<CA I( 'AE (! E=ISTA
A<0ESAI
Corinne McLauhlin
e s!une adesea cd schim'drile din
5%65 nu
vor leisa nimic neatins in lumea
noastrd) Multi vor'esc des!re cum
anul 5%65 va afecta s!iritualitatea ci
con%iinta " insd vor fi oare
transformate modelele noastre 'ine
sta'ilite, din domeniul !olitic % de
afaceri0 IHists un mod de a folosi
s!iritualitatea coniinta, !entru a
itPuenta tendintele in domeniul
afacerilor ci al !oliticului0 #n eseul care
urmeazd, Corinne McLauhlin, autoare
a volumelor S!iritual &olitics The
<uilders of the Dawn>, rds!unde la
aceste intre'dri ci ne s!une cum se
transforms aceste domenii " la ce
anume !utem sd ne ae!tdm, in
deceniul care urmeazd)
/unteti lo*ati de groa'a e"traordinarelor de'astre *are
&or *ulmina in anul 30435 Da*a da, as &rea sa &a ajut s
g
&a
trans0ormati modul in *are pri&iti lumea - mai ales in
2012
domeniul a0a*erilor si al politi*ii. De *e sa nu ne imaginam o
lume mai un
g
in &iitor i sa nu traim a*easta &i'iune *lips de
*lips, prin alegerile pe *are le 0a*em
prin mun*a noastra5 Ast0el, putem ajuta la *rearea a*estui
ade&at
=oi, *a omenire, putem sa alegem7 &rem sal &edem din
*e in *e mai mult1 su0erinta 0i'id si emotionala in lume - atat
la ni&el personal, *at si la ni&el *ole*ti& - sau &rem ss a&em
parte mai mult
* &olitica s!iritualQ si Cei care construiesc
inc"putul1 n1 tr 1
0 *omunitate de a0a*eri...
d e 0 r u m u s e t e a n o i i l u m i 5 C a m e m r i a i 0 a m i l i e i o a m e n i l o r , 0 i e * a r e dintre noi se
*on0runtl *u o mare alegere a su0letului7 *e *ale &om apu*a,
in anii de s*himare i trans0ormare5
A&em de ales intre a ne agata, in *ontinuare, de &e*hile
modele de gandire, *entrate pe noi ingne, sau sa ne
des*hidem dtre noi &alori i *alm moduri de &iata mai pani*e
+i mai sustenaile. >na dintre alegeri du*e la es*aladarea
*ri'elor +i a haosului - in&dGarea pe *alea *ea grea, prin mai
mult1 su0erinta 0i'i*a i emotio-
produsa de egoism +i de la*omie. Cealalta alegere T0ed,
oportunitatea re&olutionara de a a&ea mai multa *ompasiune
+i de a 0i mai grijulii *u altii - ast0el sa *onstruim o noud
*i&ili'atie. Dei din*olo de a*easta aparenta dualitate a unei
lumi &e*hi /i a unei lumi noi e"ists o realitate superioara,
lipsita de dualitate - in *lipa asta, la ni&elul nostru omenes*,
treuie sa alegem i s? a*tionam.
/tiati *a, *hiar in a*easta *lipa, se na+te o lume nod,
dintre *rap?turile 0isurile *elei &e*hi5 Ea este &ie, *re+te
&irea'a, *ontrastand puterni* *u &e*hea lume, *are
0un*tionea'a pe a'a de 0ri*a, mane la*omie.
<n 3043, a*easta lume noul, nas*uta din mintile
*reatoare +i din inimile pline de *ompasiune ale &i'ionarilor de
pretutindeni - *are +i-au asumat propria 0or putere - &a 0i <n*a
+i mai &i'iila &a a&ea o in0luents +i mai mare, a0e*tand 0ie*are
aspe*t al &ietii. A*e+ti &i'ionari pra*ti*i, pe *are ii numes* 9*ei
*e *onstruies* in*eputulK, se gases* in toate domeniile &ietii +i
in toate natiunile. Ei adu* idei solutii noi la prolemele noastre
- de la rd'oi i terorism, pa
p
a la sara*ie distrugerea mediului.
Adesea, a*e+ti &i'ionari par *a stralu*es* din interior, *a +i
*um ar 0i plini de %umina pasiune.
E u+or s? &edem impa*tul negati& al a0a*erilor +i al politi*ii
in lumea de asta'i - luati un 'iar, sau 64: drumul la +tirile de
sears. <na, dad nu le-ati oser&at, in jurul &ostru au lo* i multe
s*himari po'iti&e in domeniul a0a*erilor +i al politi*ii. Cer*ete'
de *e&a &reme
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
a * e s t 0 e n o m e n i n p l i n $ d e ' & o l t a r e - s i , d e - a l u n g u l a n i l o r , i - a m * u n o s *ut pe multi dintre
0ondatorii
si
*ondu*$torii a*estor noi proie*te.
As dori s$ <r$ ajut s? uniti pun*tele din imaginea
lumii a0a*erilor si a lumii politi*e, ast0el in*$t !
puteti &edea *um apare modelul <ntreg. =oua lume
se de'&olt2 *onstant - si do&e'i in a*est sens se
pot &edea, dad, stiti unde - si mai ales, *um s$ &a
uitati. E doar o *hestiune de per*eptie.
Desi in mijloa*ele de *omuni*are in mas$ se pot gdsi
relat$ri despre a*este noi aord$ri, putini sunt a*eia *are le
pun laolalt2 pot sd 0orme'e imaginea mai larga, a s*him2rii
*are are lo* a*um. Dad anali'dm tendintele po'iti&e din
domeniul politi* si de a0a*eri, &om &edea *a e"ists mari
sperante pentru &iitor. A*este noi tendinte sunt mai aliniate *u
dire*tia e&olutiei Cate un tot mai *lar, *Atre inter*one*tare
si
inteligent1 *reatoare.
>nul dintre moti&ele impa*tului din *e in *e mai mare
al a*estei lumi, in 3043, este simplu7 generatia *are &a 0i
majors atun*i, dej a este mai a*ordata &irational la ea. <ar
*la*$ nu au des*operit-o <n*a, o &or des*operi in *ur$nd.
>nele tipare de s*himare sunt 9*ontinuiK, adi*$
putem &edea anumite tendinte si le putem proie*ta in &iitorG
altele sunt 9dis*ontinuiK - adi*$ se a'ea'4 pe noro*
si
pe haos.
Pentru *a ttlim intro lume de sisteme intrepltrunse, in *are
totul este *one*tat *u totul, este esential s$ oser&am
tiparele
si
inter*one"iunile
si
sa 0im preg2titi
si
pentru s*himari
neasteptate.
0 COMUNITATE DE AFACERI CU
RESPONSA#ILITATI IN PLAN SOCIAL
<n anul 3043, *orporatiile multinationale &or 0i mai
mari mai puterni*e de*$t sunt asta'i. Ele &or a0e*ta 0ie*are
aspe*t at &ietii noastre, odata *u 0u'ionarea *ompaniilor
gigant si *u e"ploatarea de noi piete, in toat1 lumea. Desi
*apitalismul este 0oarte e0i*ient pentru a produ*e si a
distriui produse si ser&i*ii, el a a&ut
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
m u l t e e 0 e * t e d a u n a t o a r e - a t a t a s u p r a o a m e n i l o r , * a t J i a s u p r a m e diului - din *au'a
urmaririi in*apatanate a unui singur s*op7 generarea de pro0it,
prin ori*e mijloa*e posiile. Pentru a elimina e0e*tele
daunatoare, s*opul a0a*erilor treuie sa 0ie largit. <deea *a a-
nii sunt singurul s*op &a 0i o raritate in 3043. <ntr-o lume post-
Enron, &alorile Ji eti*a sunt o preo*upare urgenta. Am
des*operit *a ideea *ea mai la mods asta'i este *ea al unui
9s*op tripluK - un angajament 0ats de 9oameni, planets Ji
pro0itK. Preo*uparea pentru unastarea angajatilor Ji pentru
mediu sprijin? a*est s*op prin*ipal, iar studiile re*ente o
do&edes*.
E"ists atat 0a*tori e"terni, *at Ji intern, *are 0a* presiuni
*a lumea a0a*erilor sa se s*hime. @ortele e"terne - *um ar
0i re'er&ele de petrol in s*adere si *ompetitia din tarile
produ*atoare de petrol - &or *ontinua s? stimule'e *reJterea
preturilor, in a*elag timp, moti&and *ompaniile sa-Ji redu*a
*onsumul de energie Ji s? urme'e o aordare mai sustenaila.
Chiar Ji *ompaniile mari au in*eput sa inteleaga peri*olul Ji, in
*ampaniile 0or de relatii *u puli*ul, *on*urea'a sa 0ie
per*epute *a *ele mai sustenaile din pun*t de &edere al
mediului. Presiunile politi*e din *e in *e mai mari din partea
*etatenilor &or du*e la o reglementare gu&ernamentala. mai
strin
g
, in *eea *e pri&eJte e"*esele *orporatiste.
Ca rea*tie la presiunile interne, *ompaniile s-au
trans0ormat Ji pe dinauntru. !igarea de responsailitate
so*ials Ji spiritualitate este in plina de'&oltare Ji &a 0i
importanta in 3043. Responsailitatea so*iall aordea'a
e0e*tul e"tern al a0a*erilor in so*ietate, iar spiritualitatea se
o*upl de dimensiunea personal7a, interns.
De ani de 'ile sunt interesata de *ompaniile *are
promo&ea'a, responsailitatea so*ials, *ondu* *ursuri de
spiritualitate la lo*ul de mun*a, *umpar produse e*ologi*e Ji
in&it lideri de a0a*eri &i'ionari sa &oreas*a la *on0erintele pe
*are le organi'e'. De asemenea, am a*ti&at in organi'atia
internationals /pirit at Por$
sunt memru al A*ademiei !ondiale a A0a*erilor, *are
promo&ea'a
0 *omunitate de a0a*eri...
r e s p o n s a i l i t a t e a * o r p o r a t i s t s . ; o a t e a * e s t e a m - a u 0 a * u t m u l t m a i optimists in *eea *e
pri&ete lumea din 3043.
-rgani'atia %i0est(les o0 #ealth and /ustainailit( 6%-#A/U
raportea'a *a a*um e"ists o piata. de 33B,C miliarde de dolari
ameri*ani pentru unuri Ji ser&i*ii *on*entrate pe sdnatatea
holisti*a, pe mediu, pe dreptate so*ial?, de'&oltare personals
Ji mijloa*e de trai sustenaile. 0 serie de in&estitii 0inan*iare
semni0i*ati&e au 0ost redire*tionate Cate a*este domenii.
/o*iologul Paul Ra( s*rie *a, la ora a*tuall, apro"imati& trei'e*i
la suta dintre adultii din /tatele >nite - *in*i'e*i de milioane
de oameni - sunt *onsumatori ai a*es-tor unuri Ji produse. <n
general, a*eJti oameni iau de*i'ii *onstiente de *umparare Ji
in&estitie, a'ate pe &alorile 0or so*iale Ji *ulturale. Ei sunt &iitorul
a0a*erilor Ji al s*himarii progresi&e in domeniul so*ial, de
mediu Ji e*onomi* in /tatele >nite Ji in toata lumea.
<n 0ie*are 'i, din *e in *e mai multe *ompanii ajuta la
*rearea unei lumi mai une, de&enind mai responsaile din
pun*t de &edere so*ial, 0ats de angajatii lor, de a*tionari, de
*omunitate Ji de mediu. /u**esul 0or 0inan*iar este uimitor. <n
*artea saMe&atrends 2010, autoarea Patri*ia Aurdene numVte
a*est 0enomen 9*apitalismul *onJtientK sau 9*apitalismul
orientat pe ene0i*iariK, identi0i*andu-4 *a pe una dintre
megatendintele *are apar a*um. Ea oser&al *a 0irmele *u o
atitudine de responsailitate so*ials tind sa 0ie ine
administrate - Ji un un management este *el mai un mod
de a to sigura de per0ormanta 0inan*iarl deoseit1.
!iJ*area de responsailitate so*ials deed do&e'i *on*rete
*a 0irmele - 0iind *ea mai puterni*a institutie din lumea de a'i
- s-ar putea sa se trans0orme din interior. Dupa *um remar*a,
a*um *ati&a ani, *o-0ondatorul A*ademiei <nternationale a
A0a*erilor, Pillis #arman, 9<nstitutia dominants din ori*e
so*ietate treuie sa-Ji asume responsailitatea pentru intreg,
la 0el *um a 0a*ut-o iseri*a, in 'ilele /0antului <mperiu
RomanK.
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
E C " I L I # R U L I N T R E M U N C A = 1 I A T A
Presiunile interne *are *er s*himarea in se*torul
*orporatist apar atun*i *and oamenii iJi dau seama *a &iata Ji
a0a*erile inseamna mai mult de*$ doar pro0itul. /e pune un
a**ent din *e in *e mai mare pe *eea *e se numeJte
9e*hilirul intre mun*a Ji &iataK, iar *ei 9dependenti de
mun*aK gdses* moduri de 9a-Ji trdi &iataK
de a-Ji 0a*e timp pentru alte interese Ji ne&oi, in a0ara
ser&i*iului. Eu am 0
g
*ut parte dintr-un nou &al de *onsultanti Ji
organi'atii *are ajuta persoanele pri&ate Ji *ompaniile, sa
gaseas*a moduri de a ajunge la a*est e*hiliru. <mi pla*e s?
tin seminarii pe a*easta tema, *ad pro0iturile *res*, atun*i
*and lu*re'i *u angajati mai 0eri*iti Ji mai sanatoJi. A*easta
miJ*are este un impuls *onsiderail pentru o s*himare *e &a 0i
*u mult mai semni0i*ati&a in 3043.
<n ierarhia *orporatists, oamenii de la toate ni&elurile
&or din *e in *e mai mult sa-Ji *ulti&e spiritul Ji
*reati&itatea. Atun*i *and angajatii sunt in*urajati sl-Ji
e"prime *reati&itatea, re'ultatul este o 0orts de mun*a mai
implinita Ji mai sustinuta. -amenii 0eri*iti mun*es* mai mult
Ji este mai proail sa-Ji pastre'e lo*ul de
>n studiu asupra per0ormantei in a0a*eri, e0e*tuat de
respe*tata *ompanie Pilson %earning, a des*operit *a
trei'e*i Ji noul la suta din &ariailitatea per0ormantei
*orporatiste se poate atriui satis0a*tiei personale a
angajatilor.
/piritualitatea a 0ost *itata *a *el de al doilea 0a*tor in
ordinea importantei, pentru 0eri*irea personals 6dupa
sanatateU, de *dtre majoritatea ameri*anilor inter&ie&ati
intr-un sondaj al -S$ +eekend) >n pro*ent uimitor de
patru'e*i Ji Japte la sutd au spus *a spiritualitatea este *el
mai important element al 0eri*irii lor. Din *e in *e mai multi
oameni *red *a este timpul sa-Ji adu*l &alorile spirituale 6dar
nu neaparat religiaU la lo*ul de mun*a. Printre prin*ipalele
&alori spirituale intr-un *onte"t de a0a*eri se numara
integritatea, onestitatea, *ore*titudinea, responsailitatea,
*alitatea, *ooperarea, intuitia, loialitatea, respe*tul Ji
*apa*itatea de a se
0 *omunitate de a0a*eri...
p u n e i n s e r & i * i u l a l t u i a . / p r e s u r p r i n d e r e a m u l t o r a , a * e a s t a m i J - *are in*epe sa
trans0orme Ameri*a *orporatista din interior, iar pan
g
in
3043 &a a&ea un e0e*t ampli0i*ator asupra e*onomiei Ji a
stru*turii so*iale. >n numar din *e in *e mai mare de oameni
de a0a*eri dores* *a spiritualitatea 0or s? 0ie mai mult de*al
*redinta Ji *on&ingere - &or *a ea sa 0ie pra*ti*a Ji apli*atd. Ei
&or sa-Ji adu*a la lu*ru sinele intreg - *orp, minte Ji spirit.
!ulti oameni de a0a*eri iJi dau seama *a pro0itul a0a*erii
poate 0i *onsolidat prin in*orporarea &alorilor lor. Ei pot sa
9se simtd ine, 0a*and ineK.
Peste tot in lume, oamenii &or din *e in *e mai mult sa dea
un sens Ji un s*op &ietii 0or la lo*ul de mun*a. Ei &or *a mun*a
0or sa le re0le*te misiunea personals in &iatd. !ulte *ompanii
des*opera *a *el mai e0i*ient mod de a adu*e &alorile
spirituale la lo*ul de mun*a este prin *lari0i*area &i'iunii Ji a
misiunii *ompaniei Ji prin alinierea a*estora la un s*op
superior Ji la un angajament mai pro-0und de a ser&i atat
*lientii, *at Ji *omunitatea in general.
C>! /PR<J<=A RE/P-=/AB<%<;A;EA /-C<A%A,
PR-@<;>% >=E< C-RP-RA;<<
-are responsailitatea so*iald Ji pro0itul se e"*lud
re*ipro*5 Prin adu*erea eti*ii Ji a &alorilor la lo*ul de mun*a,
produ*ti&itatea Ji pro0itul pot *reJte - la 0el Ji gradul de
pastrare a 0ortei de mun*a, loialitatea *lientilor Ji reputatia
mar*ilor, dupa *um o *on0irms un &olum din *e in *e mai mare
de *er*etdri. ;ot mai multi angajatori in*urajea'd
spiritualitatea, pentru a stimula loialitatea Ji moralitatea.
<n Ka!ortul cu!rivire la !erformanta
sociald fifinanciarci
a cor!oratiilor, !ar$ -rlits$(, de la
>ni&ersitatea din /(dne( Ji @ran$ /*hmidt Ji /ara
R(nes, de la >ni&ersitatea din <owa, au anali'at
studiile e0e*tuate in ultimii trei'e*i de ani Ji au
des*operit o relatie semni0i*ati&? intre pra*ti*ile de
a0a*eri *are in*lud responsailitatea so*ials Ji o
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
per0ormanta 0inan*iara *are se ins*rie intr-o gama
de la 9moderatK, -ra la 90oarte po'iti&K.
0 *omunitate de a0a*eri...
> n a l t m e g a s t u d i u , e 0 e * t u a t d e A g e n t i a d e ! e d i u a ! a r i i B r i tanii Ji de <nno&est
/trategi* )alue Ad&isors, numit /uvernantd
cor!oratists, orientatd !e mediu, a anali'at
Jai'e*i de studii Ji proie*te de *er*etare Ji a des*operit *a
opt'e*i Ji *in*i la suta indi*a o *orelatie po'iti&a intre
managementul orientat pe mediu Ji per0ormanta 0inan*iara.
Re*ompensele monetare ale a*estei aordari ii garantea'a o
*retere spe*ta*uloasd, in anii *e &or urma.
>n studiu e0e*tuat la >ni&ersitatea din Chi*ago, de
pro0esorul Curtis )ers*hoor, puli*at in Manaement
$ccountin, a des*operit *a 0irmele *are au un
angajament *orporatist de0init, 0ata de prin*ipiile eti*e, o du*
mai ine din pun*t de &edere 0inan*iar, de*at *ompaniile *are
nu 0a* din eti*a o *omponents esentiala a managementului lor.
<n urma *u *ati&a ani, oproriul puli* la *are a 0ost supusa,
*ompania =i$e, din *au'a *onditiilor inumane din 0ari*ile 0or
Ji a salariilor mi'ere platite mun*itorilor strain, a dus la o sea-
dere *u doua'e*i Ji Japte la suta a *:tigurilor *ompaniei.
Des*onsiderarea Jo*antd a eti*ii, *a Ji s*andalurile ulterioare,
au dus la de'astre 0inan*iare Ji pentru *ompanii *um ar 0i
Enron, Arthur Andersen, Porld Com, Gloal Crossing Ji
multe altele.
<usiness +eek relata ea noua'e*i /i *in*i la
suta dintre ameri*ani resping ideea el singurul s*op
al unei *orporatii este sa 0ad, ani, iar trei'e*i Ji
noua la suta dintre in&estitorii ameri*ani spun ea
&eri0ied 0re*&ent pra*ti*ile de a0a*eri, &alorile Ji
eti*a, inainte s? in&esteas*d. Raportul *u pri&ire la
tendinte a des*operit *a apte'e*i Ji *in*i la suta
dintre *onsumatorii inter&ie&ati in sondaj spun el
proail &or tre*e la ma"i aso*iate *u o *au'a
un
g
, dad, preturile Ji *alitatea sunt egale.
DE CE ESTE SPIRITUALITATEA ATAT DE POPULARA
Cer*etdtorii remar*a o serie de 0a*tori esentiali, in *eea
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
*e pri&ete *reJterea spiritualitatii la lo*ul de mun*a, *are &a
a&ea un impa*t major pan
g
in 3043. Redu*erile de personal din
*ompanii Ji
0 *omunitate de a0a*eri...
* e r i n t e l e * r e s * u t e i m p u s e p e r s o n a l u l u i 0 a m a s i i 0 a * p e o a m e n i s ? 0ie prea oositi Ji
prea stresati, pentru a mai 0i *reati&i. A*est lu*ru se
int2mpl2K in a*elai timp in *are gloali'area pietelor *ere de la
angajati mai multa *reati&itate. Pentru a supra&ietui in se*olul
at OO<-lea, organi'atiile treuie saK le o0ere angajatilor 0or o
intelegere mai uild al sensului Ji s*opului a*ti&iatii lor.
<n mediul e"trem de *ompetiti& de ast$i, oamenii *ei mai
talentati *auta organi'atii *are le re0le*ts &alorile interioare Ji
o0erd oportunit?ti pentru a se de'&olta personal Ji a se pune in
sluja *omunitatii - Ji nu doar salarii mai mari. /pre deoseire
de e*onomia de piatA de a*um doud'e*i de ani, e*onomia de
asta'i, dominat? de in0ormatii Ji ser&i*ii, ne*esita luarea de
de*i'ii instantaneu Ji *onstruirea de relatii mai une *u
*lientii Ji *u angajatii.
Cum, in pre'ent, *ei mai multi oameni petre* din *e in *e
mai mult timp la lu*ru, dupd orele de program r2mane din *e
in *e mai putin timp disponiil pentru a*ti&it2ti religioase.
Re*ent, 4e9 Ior8 Times raportea'd *a un num2r din *e in *e
mai mare de *ompanii le permit angajatilor sa tins *ursuri de
religie la lo*ul de mun*l. A*est lu*ru le *on&ine pro0esioniJtilor
o*upati, *are sunt presati de timp Ji le e teama. *2 Ji-au
aandonat *redinta. !ulti oameni se simt mai *on0ortail s?-Ji
e"prime *redinta in puli*.
>n alt 0a*tor legat de popularitatea spiritualitatii la lo*ul
de mund este *a, in pre'ent, e"istd mai multe 0emei *are
lu*rea'd, iar 0emeile tind sa,. se *on*entre'e pe &alorile
spirituale mai des de*at
imatranirea marii generatii 9a( oomK este Ji ea
un 0a*tor *are *ontriuie in a*est sens, *a*i memrii a*estei
generatii iJi dau seama *2 materialismul nu-i mai satis0a*e Ji
in*ep sa se ingrijore'e de propria 0or mortalitate.
!ED<;A;<A
B
/< R>GAC<>=EA %A %-C>% D@ !>=CA.
%a multe dintre *orporatiile importante, *um ar 0i !edtroni*,
Apple Computer, Coogle, AahooS, !*.inse( Q Compan(,
#ughes
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
A i r * r a 0 t , < B ! , C i s * o / ( s t e m s J 4 R a ( t h e o n C o m p a n ( , s e t i n o r e d e m e ditatie 6de oi*ei 0ara
*ontinut religiosU. Birourile Apple Computer din Cali0ornia au o
sail dedi*ata pentru meditatie, iar angajatilor se a*orda o ora
pe 'i din timpul *ompaniei, pentru a medita, a se ruga sau doar
a sta in Pere, *ad *ompania a des*operit *a a*est lu*ru im-
undtateJte produ*ti&itatea Ji *reati&itatea angajatilm
%a irourile din Pashington ale Centrului pentru
Condu*ere )i'ionara, in 0ie*are 'i la pram 0a*em pau'a,
pentru o meditatie ta*uta - Ji ii in&itam pe toti *ei *are ne
&i'itea'a la momentul a*ela, sa ni se alatureG in mod
surprin'ator, *ei mai multi au 0a*ut-o. <n 3043, este proail
sa asistam la o adoptare mai larga a meditatiei *a antidot la
&ietile noastre stresate, iar *ompaniile remar*a Ji
a&antajele 0inan*iare aso*iate.
!edtroni*, *are &inde e*hipamente medi*ate, a a&ut,
a*um doua'e*i de ani, initiati&a sa *onstituie un *entru de
meditatie la sediul *ompaniei, *are Ji in pre'ent 0amane
des*his tuturor angajatilor. @ondatorul !edtroni*, Bill George,
spune *a s*opul a0a*erilor este 9sa *ontriuie la o so*ietate
dreapta, des*hisa Ji sustenaile. El des*rie un 9*er* &irtuosK,
in *are angajatii moti&ati Ji satis0a*uti pot sa genere'e *lienti
satis0a*uti, *are adu* re'ultate 0inan*iare une - *are, la
randul lor, &or adu*e ene0i*ii a*tionarilor.
!ulti oameni 0oloses* ruga*iunea la lo*ul de mun*l,
pentru a primi indrumare in pro*esele de*i'ionale, pentru a
se pregati pentru situatiile di0i*ile, atun*i *and tre* prin
perioade grele, sau pentru a multumi pentru *e&a un. =orld
4e9s Toni&ht de la ABC relata *a Bursa Ameri*ana de )alori are
un grup de studiu al ;orei, *ompania Boeing are grupuri de
ruga*iune *reJtine, e&reieJti Ji musulmane, iar !i*roso0t are
un ser&i*iu de ruga*iune on-line.
Corporatiile angajea'a *apelani *are s? e sprijine
salariatii, deoare*e a*eJtia sunt uni as*ultatori pot da
raspunsuri rapide in situatii de *ri'a, slujind oameni de ori*e
*redinta 6sau 0ara ni*io *redintaU. De e"emplu, ;(son @oods are
o suta doua'e*i Ji Japte de
0 *omunitate de a0a*eri...
* a p e l a n i a n g a j a t i * u j u m a t a t e d e n o r m a , i n J a p t e ' e * i J i J a s e d e l o *atiiG *ompania de
imuteliere a Co*a-Cola are doud'e*i /i *in*i de *apelani, *are
ser&es* angajatii din *in*i'e*i Ji opt de lo*atii. Companiile de
0ast 0ood, *um ar 0i ;a*o Bell Ji Pi''a #ut, angajea'a *apelani
apartinand mai multor *redinte, pentru a ser&i angajatii
*are au proleme - Ji *onsiders *a a*eJti *apelani au ajutat la
redu*erea la jumatate a 0lu*tuatiei de personal.
AFACERI SUSTENA#ILE DIN PUNCT DE EDERE
ECOLOGIC
Pra*ti*ile 9&er'iK, e*ologi*e, de&in din *e in *e mai populare
Ji mai la mods, dupl *um o atesta *opertele re*ente ale
re&istelor 4e9s9ee8 #i Time$ <n *onte"tul *onsensului dintre
sa&anti Ji politi*ieni deopotri&a - Ji anume *a in*al'irea gloala
este reala - pra*ti*ile de a0a*eri sustenaile, *are sa proteje'e
mediul /i sa redu*d
'irea gloal1, &or de&eni 0oarte raspandite in 3043, mai ales *a
0irmele re*unos* *a a*este pra*ti*i *ontriuie le 0a* sa 0ie
pro0itaile.
0 anali'a a >ni&ersitatii )anderilt a des*operit *a in opt
*a'uri din 'e*e, *ompaniile *are nu poluea'd mult au a&ut
per0ormante 0inan*iare mai une de*at *on*urentii 0or mai
murdari. <n ultimii ani, peste trei sute de *orporatii
multinationale s-au alaturat Corpului Gloal al =atiunilor >nite
6>nited =ations Gloal Compa*tU, angajandu-se sa sprijine
prote*tia mediului, drepturile omului
standarde mai ridi*ate la lo*ul de mun*a. @irmele *are nu
raportea'a progrese anuale semni0i*ati&e in a*este domenii
sunt eliminate din Corp.
@ondata in 4CBC, CERE/ - o *oalitie de 0onduri de in&estitii,
organi'atii de mediu Ji grupuri de interes puli* - s-a a0lat in
0runtea migarii de promo&are a unei atitudini de un
g
administrare a mediului Ji de mai mare transparenta in
raportarile *are puli*. <nitiati&a de Raportare Gloall a CERE/
este, in pre'ent, standar-
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
d u l i n t e r n a t i o n a l d e 0 a * t o , i n d o m e n i u l r a p o r t A r i i p e r 0 o r m a n t e l o r e*onomi*e, so*iale Ji
de mediu ale *ompaniilor.
>rmand *ompaniile mi*i ino&atoare, *are de ani de 'ile
au 0A*ut a*est lu*ru, multe *ompanii marl multinationale 0a* Ji
ele s*himAri majore. A*um, peste dou1 mil de 0irme-
pioniere din 'ona gol0ului /an @ran*is*o au *erti0i*at de
9*ompanii &er'iK 6e*ologi*eU, de la gu&ernul distri*tual
Alameda, Cali0ornia Ji de la Alianta A0a*erilor /ustenaile.
Re*ent, Cali0ornia a de&enit primul stat *are a aordat serios
prolema emisiilor de ga'e, moti&and ast0el i alte *ompanii
s? de&inl mai sustenaile.
Corporatia gigant Pal-!art a 0a*ut de *urand o tre*ere
important1 la alimentele organi*e, eliminand ingrAJAmintele
*himi*e, antiioti*ele Ji aJa mai departe. Amor( %o&ins, *o-
0ondator al <nstitutului Ro*$( !ountain si un pionier in domeniul
e0i*ientei energeti*e, respe*tat in toatA lumea, lu*rea'A
indeaproape *u Pal-!art, in &ederea redu*erii ga'elor de sera.
De asemenea, *ompania s-a angajat sl tread in totalitate pe
energie regenerail$ sA nu pro-dud delo* re'iduuri i s?-Ji
dule'e e0i*ienta *omustiilului la uriasa ei 0lota de
*amioane, in urmAtorii 'e*e ani, e*onomisind trei sute de
milioane de dolari pe an, din *heltuielile *u *omustiilul.
DeJi in *eea *e pri&eJte grija pentru unAstarea
angajatilor sAi sau a *omunitAtilor in *are *onstruiVte, istoria
Pal-!art este asolut jalni*d i lipsita de responsailitate
so*ial$ *al*ulele de mArire a pro0itului *ompaniei, prin
a*tiunile sale re0eritoare la mediu, &or moti&a Ji alte *ompanii
in dire*tii similare. Potentiala in0luentA a Pal-!art asupra
lantului sau international de 0urni'ori ar putea 0i *u mult mai
mare de*at *ea a gu&ernului /tatelor >nite.
/unt trei semne *are demonstrea'A tre*erea autenti*a a
unei *ompanii, la pra*ti*i mai luminate7 64U oie*ti&e spe*i0i*e Ji
termene anuntate puli*G 63U sprijin la 0ie*are ni&el din
*ompanie, Ji 6EU pra*ti*i transparente de raportare. <n anii *are
urmea'1, Pal-!art &a 0i urmdrit indeaproape, la 0el *um &a 0i
*a'ul Ji *u alte *ompanii.
0 *omunitate de a0a*eri...
< n t e r 0 a * e C a r p e t s , * e l m a i m a r e p r o d u * l t o r * o m e r * i a l d e * o &oare din lume, a
pregatit opt mii de angajati pe teme de sustenailitate
e*ologi*al, in s*opul redu*erii totale a poluarii. A*um, in lo* sal
*umperi un *o&or de la <nter0a*e, it in*hirie'i, iar *,and
a*esta se u'ea'a, it du*i inapoi pentru a 0i re*i*lat Ji primeJti
in s*him un altul, re*i*lat. Compania a e*onomisit o suta
opt'e*i Ji *in*i de milioane de dolari, numai din e0orturile de
redu*ere a deJeurilor.
Phole @oods, de unde am *umparat saptamanal, &reme
de peste 'e*e ani, este prin*ipalul supermar$et de alimente
naturale Ji organi*e din lume. Re*ent, *ompania a e0e*tuat *ea
mai mare a*hi'itie de energie regeneraila din lume, *a sal
*ompense'e suta la suta din energia ele*tri*al pe *are o
utili'ea'a in toate *ele o suta opt'e*i de maga'ine - Ji este
singura *ompanie din @ortune +00, *are a 0a*ut a*est lu*ru.
Compania a*hi'itionea'a peste :+B.000 de megawatt-ore de
*redite de energie regeneraila de la statiile eoliene. Pentru
mediu, impa*tul &a 0i a*el al elimindrii din *ir*ulatie a ai'e*i de
mii de automoile, sau al plantarii a trei sute *in*i'e*i de mii
de $ilometri paltrati de padure. )reme de noua ani la rand,
Phole @oods a 0ost mentionata de re&ista Fortune printre
*ele mai une o suta de *ompanii pentru *are s? lu*re'i.
A*um 'e*e ani, am a&ut onoarea inter&ie&e' pe Dr. .arl-
#endri$ Roert, 0ondator al ;he =atural /tep din /uedia. Dr.
Roert a elaorat un *adru a'at pe Jtiintele naturale, *are e
permite *ompaniilor altor organi'atii s? integre'e *onsideratii
de natural e*ologi*al, in de*i'iile strategi*e Ji in operatiunile
'ilni*e. <n /uedia, ;he =atural /tep a 0ost 0oarte e0i*ienta in
otinerea unui *onsens intre oamenii de tiintal Ji mediul de
a0a*eri, in *eea *e pri&eJte ne&oia urgenta de sustenailitate
e*ologi*al, ast0el in*at mediul de a0a*eri a re*unos*ut
a&antajul *ompetiti& al sustenailitatii Ji a 0a-*ut lo( la
gu&ern, pentru a otine ta"e de mediu pentru *ompaniile
ramase in urma *u plata ta"elor. A*um 'e*e ani, autorul Paul
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
# a w $ e n a a d u s ; h e = a t u r a l / t e p i n / t a t e l e > n i t e , u n d e 0 i r m a l u *rea'd *u multe
*ompanii importante.
Compania Ele*trolu", *u sediul in /uedia, a adoptat
ideea promo&ata de ;he =atural /tep si a eliminat *lor-0luor-
*arurile din sistemele sale de re0rigerare. De asemenea, a
redus *onsumul de apa la masinile sale de spalat, de la
doua sute la *in*i'e*i i patru de litri si a inlo*uit uleiul pe
a'a de petrol, *u ulei de rapita la anumite me*anisme.
INESTITIA SOCIALA.
Din *e in *e mai multi oameni &or sa in&esteas*a in
*ompanii *are in*lud &alorile pe *are le pretuies* ei - so*iale,
de mediu, eti*e et*. - i a*easta tendinta &a *reste
e"ponential pana in 3043. Pe langa. a*easta 9rasturnareK de
atitudine din partea in&estitorilor, atun*i *and *orporatii *a
Enron, PorldCom si ;(*o au su0erit daune se&ere, din *au'a
s*andalurilor eti*e, *hiar i in&estitorii institutionali de pe Pall
/treet au a&ut o*a'ia sa &ada, rus*, lumina. Cal&ert /o*ial
<n&estment @unds, o institutie de pionierat, oser&a *a
prolemele so*iale de asta'i de&in prolemele e*onomi*e de
maine, *on*lu'ionand *a responsailitatea so*iala *hiar are
sens in domeniul a0a*erilor.
<n 4CC:, in&estitiile in domeniul responsailitatii so*iale
deja a&eau o plata sandtoasa de patru'e*i de miliarde de
dolari, insa, pana in 300+, domeniul a *res*ut pan
g
la o
industrie de 3,3C trilioane de dolari, *are in*lude *ele trei
strategii de in&estitie so*iala
- s*reening, ad&o*a*(
L
prin a*tionari in&estitiile in *omunitate.
<n ultimii 'e*e ani, in&estitiile in domeniul responsailitatii
so*iale au *res*ut *u patru'e*i la suta mai repede de*al
a'inul de 0onduri in general. Ceea *e inseamna *a ar putea
sa de&ina uriase, in 3043.
L s*reening _ in&estigare /i &eri0i*areG ad&o*a*( _ o
in*er*are de in0luentare a de*i'iilor politi*e, prin presiune.
n.tr.
0 *omunitate de a0a*eri...
E " i s t a t r e i s t r a t e g i i p r i n * i p a l e d e i n & e s t i t i i * u r e s p o n s a i l i tate so*iala, *ar
prima dintre ele este s*reeningul. @ondurile mutuale
orientate pe responsailitatea so*iala supun sto*urile de a*ti-
uni la, un set de *riterii de s*reening, intreand, de
e"emplu, dad 0irma poluea'a mediul in*onjurator, in*al*a,
pra*ti*ile oneste de mun*a, promo&ea'a, 0emeile Ji
minoritatile, d
(
do&ada de integritate in *ampaniile
puli*itare.lte 0onduri de in&estitii orientate pe
responsailitatea so*iall, e&ita *ompanille produ*atoare de
arme de 0o*, de putere nu*leara, tutun J4 al*ool,
/otul meu, Gordon Da&idson, a 0ost primul dire*tor
e"e*uti& al @orumului de <n&estitii /o*iale /i raispundea
adesea la intrearile primite de la prin*ipalele mijloa*e de
*omuni*are in masa, *um ar 0t =all 1treet>ournal, *are Ji-au
pastrat a atitudine s*epti*a, pana, *and au &a'ut per0ormanta
e"traordinar
(
a 0ondurilor de in&estitie orientate pe
responsailitatea so*ial8
Ad&o*a*( prin a*tionari este o alta strategi* puterni*a
de in&estitli in domeniul responsailitatii so*iale, prin *are
a*tionarii au supus la presiuni *orporatii importante, *um ar 0i
!*Donald,s si JCPenne(, prin re'olutii ale a*tionarilor i prin
*amp anii de redu*ere a 0ondurilor, pentru *a a*estea sa 0ie
mai responsaile din pun*t de &edere so*ial. /hareholder A*tion
=etwor$ a 0a*ut lo( *u su**es pe langa Comisia de )alorS Ji
/*himuri, pentru a ajuta in&estitorii sa otina de la 0ondurile
0or mutuale, de'&aluirea totala a &oturilorG de asemenea, a 0ost
elaorat un site prin *are sunt identi0i*ate 0ondurile mutuale *ele
mai responsaile l *ele mai putin responsaile, in pri&inta
inregistrarii &oturilor. A*easta mis*are a a*tionarilor, in plin
a&ant, ar putea sa de&ina o 0orta majora pe piata, in 3043,
<n&estitiile in *omunitate sunt o a treia strategi* *are
in*urajea'a oamenii sa in&esteas*a in proie*te lo*ale
&aloroase, *are nu se pot *ali0i*a pentru 0inantare. /outh /hore
BanG din Chi*ago *um-pad *ladiri aandonate si *are se
degradea'a, pe *are e reailitea'a, ast0el *reand lo*uri
une de mind /i *artiere liniJtite /i
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
e l i m i n a n d d e a l e r i i d e d r o g u r i . B a n * i l e e * o l o g i * e , * u m a r 0 i ; r i o d o s din -landa, in&estes*
in 0erme organi*e, in energie sustenail? Ji in proie*te de
mi*ro0inantare din toad lumea. Ban*a Grameen din
Bangladesh, @<=CA din Ameri*a de /ud Ji Ban*a <nternationala a
@emeilor sunt *ate&a e"emple de pionierat in domeniul
0inantarii mi*rointreprinderilor, in *are se a*orn imprumuturi
mi*i *elor mai sara*i dintre *ei sara*i, in *onditii e"trem de
a&antajoase.
POLITICA NEAGRESIA
A0a*erile nu sunt singurul domeniu *are se trans0orms
atat din interior, *at Ji din e"terior. Domeniul politi* se
trans0orms Ji el in multe moduri semni0i*ati&e, *are ar putea
sa ala un impa*t uriaJ in 3043. %a 0el *a Ji mi*area
9spiritul in a0a*eriK, apare Ji o noul 9politi*a spirituallK, atat
in partea stanga, *at Ji in partea dreapta a s*enei politi*e
6prin *arti de genul /od>s &olitics M&oli"
tica lui DumnezeuN, The Left ,and of /od MMana
stdnd a lui Durnnezeu*, dar Di S!iritual
&olitics M&olitica s!iritualid, lu*ra-
re la *are am 0ost *o-autorU. Con0erinte importante,
organi'ate de Reteaua ;i$$un de Progres /piritual, de
/ojourners Ji de Centrul pentru Condu*ere )i'ionara au atras
mii de oameni Ji 0oarte multa atentie din partea mass-media.
)oritorii au s*os in e&identa *hestiuni legate de -ra*le, de
mediu, de dreptate so*iall /i *hestiuni spirituale, mai degral
de*$ sa &oreas*a despre lu*ruri *onser&atoare, *um ar 0i
a&ortul /i *er*etarile in domeniul *elulelor stem.
A*ti&ismul spiritual din *e in *e mai puterni*, al stangii
progresiste din /tatele >nite, *ontra*area'a un de*eniu de
a*ti&ism in-tens al dreptei 0undamentaliste. Pentru prima
oars, multi demo*rati au dis*utat des*his despre *redinta Ji
&iata 0or spirituals, *eea *e le-a adus &oturi in plus la alegerile
din 300F. Con0orm unui sondaj la ieirea de la urne, e0e*tuat de
Xog( <nternational, sara*ia Ji dreptatea e*onomi*s se a0lau
in 0runtea listei 9*elor mai stringente proleme morale in
so*ietatea ameri*anaK, in lo* de *hestiunile
0 *omunitate de a0a*eri...
p r e 0 e r a t e d e * o n s e r & a t o r i , * u m a r 0 i a & o r t u r i l e s a u * a s a t o r i a i n t r e persoane de a*elai
se". A*easta *on*entrare pe dimensiunea spirituals &a
s*hima 0ata s*enei politi*e in urmatorii *ati&a ani, *a*i oa-
menii apli*a din *e in *e mai mutt &alorile 0or spirituals, in
arena politi*a Ji iJi dis*uta impreuna di0erendele,
0 alt? tendinta semni0i*ati&? este puterea din *e in *e
mai mare a 9se*torului independentK sau a 9so*ietatii *i&ileK,
*are repre'inta *ea mai mare mi*are din istoria omenirii, deJi
ramane destul de putin re*unos*utd Ji nu este interesant?
pentru mass-media. !i*area nu are un *entru, nu are *re*linte
*odi0i*ate Ji ni*i un lider *arismati*. Puterea ei se a'ea'a pe
idei, nu pe 0orta. <n 3043, ea &a 0i per*eputa *a noua
superputere a lumii. Pentru *a gu&ernul nu a 0ost 0oarte
e0i*ient in *eea *e pri&eJte aordarea, unor proleme
importante, *um ar 0i sara*ia, r$oiul, &iolenta, terorismul /i
poluarea mediului, pro&o*area a 0ost preluata, de
organi'atiile non-pro0it Ji de grupurile de a*ti&iJti din toata
lumea.
<n *artea sa <lessed -nrest M<inecuviintata
nelinteN, a*ti&istul &i'ionar Ji intreprin'atorul Paul
#aw$en a semnalat un nu-mar impresionant de peste un
milion de ast0el de grupuri in toata lumea. <ntr-un dis*urs
re*ent la *on0erinta Bioneers, el a numit a*easta mi*are
9rea*tia imunitara a omenirii, pentru a se opune /i a &inde*a
oala politi*a, in0e*tia e*onomi*s Ji *oruptia e*ologi*a
pro&o*ate de ideologii... Este peste tot. =u e"ists un *entru. =u
e"ists un singur purtator de *u&ant. !iJ*area este pre'enta
in 0ie*are ta"a Ji in 0ie*are oraJ de pe Pamant, in *adrul
0ie*arui tri, rasa, *ultura Ji grup etni*.K
>n alt domeniu *are trans0orml s*ena politi*a este noua
Ji puterni*a 9weo*ratieK a <nternetului, *are deja a !*ut posiil
un demers demo*rati* mai dire*t Ji a s*himat *onsiderail
peisajul politi*, in doar *ati&a ani. %o*atiile *omunitare *are
atrag milioane de suporteri au dintr-o data o in0luents politi*a
majors, iar a*est lu*ru &a a&ea e0e*te ne*unos*ute /i
ampli0i*ate in 3043 Ji dupa a*eea,
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
A * t i & i s m u l p e i n t e r n e t , e " e m p l i 0 i * a t p r i n p a g i n i * a !o&e-n. org Ji altele, de
toate *ulorile politi*e, a0e*tea' ,a *ursele politi*e Ji *hestiunile
pe agenda gu&ernantilor. Pagini din reteaua Pe 3.0, *um ar
0i Digg.*om, Ji logurile politi*e de genul Dail(.os.*om
a&ansea'a in es*hi&i pe langa mijloa*ele de *omuni*are
o0i*iale
de&in atat de populare, in*at sunt *urtate pan
g
Ji de
politi*ienii din arena o0i*iala.
Apelurile la &ot de pe pagini *elere pentru tineret, *um ar
0i !(/pa*e.*om, au inregistrat mii de noi alegatori.
!oile&oter.org ajuta organi'atiile s? implemente'e
tehnologii, ast0el in*at oamenii sl poata sa se inregistre'e *a
&otanti prin mesaje te"t, trimise de pe tele0oanele moile.
Paginile de distriutie &ideo, *um ar 0i Aou;ue.*om,
permit puli*area de &ideo*lipuri politi*e, *are pot 0i
&i'ionate de milioane de utili'atori. Paginile de &an'are de
*arte online, *um ar 0i Ama'on.*om, 0a* *a ori*e *arte Ji ori*e
e"po'eu politi* s? 0ie a**esiil tuturor, *u uprinta. !otoare de
*autare de genul Google.tom asigura o transparenta mai
uns in politi*a, pentru *a ori*ine poste a&ea a**es rapid la
in0ormatie pe <nternet.
>n alt 0a*tor major *are &a a&ea impa*t asupra politi*ii
ameri*ane in &iitor este soarta maJinilor de &ot, *a*i in ultima
&reme au aparut 0oarte multe do&e'i *are pun la indoiala
pre*i'ia a*estor instrumente Ji posiilitatea de a le 0alsi0i*a
re'ultatele. Dad, a*este pro&o*ari la adresa prote*tiei
alegatorilor nu &or 0i re'ol&ate in *u-rand, ele &or sumina
in*rederea in institutiile demo*rati*e Ji &or du*e la re&olte
urige pan
g
in 3043.
T.DCICI ). T;ACS(B;9A;. A CBC(LICT:L:I '
Pro*esul politi* in sine se trans0orml, intru*at noile
tehni*i de mediere re'ol&a *on0li*tele in mod e0i*ient i prin
intermediul dialogurilor *etateneP *u ene0i*iari multipli, *are
permit luarea unor de*i'ii politi*e Ji strategi*e mai une.
A*este noi aordari
0 *omunitate de a0a*eri...
a p a r i n m u l t e l o * u r i d i n t o a t a l u m e a , * h i a r J i i n * o n t e " t u l p o l a r i 'arii din *e in *e mai
marl a politi*ii ameri*ane Ji a aJa-numitei 9/eparari <ntre roJii
Ji alaJtriK. Parti*ipantii la un *on0li*t, de o parte sau de alta,
nu treuie sa renunte la &alorile la *are tin in mod pro-0und, *i
mai degraa sa gaseas*a interese *omune, pe a'a *arora
pot sa a*tione'e impreund.
0 ast0el de aordare neagresi&a, in *are se *auta un
teritoriu *omun, deasupra *hestiunilor *on0li*tuale, ar putea
s? de&ina <n*a Ji mai raspandita Ji sa ala o in0luenta <n*a
Ji mai puterni*l in 3043. A*est nou tip de politi*a apare *el
mai *lar in so*ietatea *i&ila gloala Ji printre noii
9intreprin'atori so*ialiK, insd el poate 0i remar*at Ji la ni&elul
gu&ernelor statale Ji at administratiilor lo*ale - iar uneori,
*hiar Ji in *adrul gu&ernelor nationale.
;ehni*ile de re'ol&are a *on0li*telor redu* &iolenta Ji
ajuta oamenii sa as*ulte mai atent &o*ile 0ie*drei parti, *hiar
Ji in *onte"tul unor generatii <ntregi de ri&alit?ti etni*e.
A*este tehni*i ajuta oamenii sa-Ji re*unoas*a trasaturile
umane *omune. <nainte s? putem a&ea o pa*e duraill in
lume, este ne&oie de unitate - iar inainte de a putea sa ne
u*urlin *u totii de aundenta, a&em ne&oie de pa*e.
A*um *dti&a ani, am *oordonat un grup national, *u o
misiune in domeniul *omunitatilor sustenaile, pentru
Consiliul pentru De'&oltare /ustenaill, at Preedintelui
Clinton. A*est grup in*ludea laolalt? 0ogi ad&ersari - lideri
de *orporatii e*ologi0 -*a gAseas*a un teritoriu *omun Ji
sa ajung1 la un *onsens in *eea *e pri&eJte prote*tia
mediului Ji de'&oltarea e*onomi*s. A 0ost una dintre *ele
mai interesante a*ti&iati pe *are le-am a&ut - iar impa*tul ei
&a *ontinua Ji din*olo de 3043.
/*himarea paJni*A a gu&ernului sud-a0ri*an Ji
tran'itia de la apartheid a 0ost 0a*ilitat2 de a*ti&itatea de
pionierat a Comisiei pentru Ade&ar Ji Re*on*iliere - insa Ji de
mun*a a peste 'e*e mil de oameni de la ni&elurile de a'a ale
stru*turilor, pregatiti in domeniul tehni*ilor de re'ol&are a
*on0li*telor. <maginati-&a re'ultatele,
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
d a d a r e " i s t a ' e * e m i i d e a s t 0 e l d e 0 a * i l i t a t o r i p r e g a t i t i i n 0 i e * a r e natiune s0:iat1 de
ra'oaie.
!ulte dintre reali'arile in *eea *e pri&eJte re'ol&area
*on0li*telor politi*e, legate de *hestiuni *um ar 0i mediul sau
a&orturile, se a'ea'a pe o aordare multiene0i*iar, in sensul
identi0i*arii unui teren *omun, in *are toate Ltile *are au un
interes in re'ultat sunt in&itate la un dialog 0a*ilitat in mod
pro0esional, pentru a gasi solutii in *are toti au de *aJtigat7
atat amele 0,0 impli*ate in *on0li*t, *at Ji *omunitatea in
general.
De oi*ei, e"ista un graunte de ade&ar de 0ie*are
parte a unui *on0li*t politi*. )inde*area, re*on*ilierea Ji
iertarea sunt *all-
spirituale de *are este mare ne&oie asta'i. <mpa*tul
gloali'arii generea'a proleme - e*onomi*e, de mediu,
etni*e - *are sunt prea *omple"e Ji prea inter*one*tate,
pentru a putea 0i re'ol&ate prin aord?ri *on0li*tuale. Dupe
*um remar*a Einstein, nu poti sa re'ol&i o prolems de la
a*elaJi ni&el de *onJtiinti *are a *reat-o.
9intelegeti di0erentele, a*tionati pe elementele *omuneK
este misiunea organi'atiei /ear*h 0or Common Ground 6/@CGU -
*ea mai mare organi'atie in a*est domeniu, *onstituit? la
Pashington, DC, de prietenul meu John !ar$s, *u peste
doul'e*i de ani in urma. Ca Ji multe alte organi'atii similare,
/@GC T0ed un mijlo* de a aorda *on0li*tul Ji de a identi0i*a
posiilitatile *are nu sunt e&idente din perspe*ti&a unei
mentalitati *on0li*tuale. Ea 0oloseJte 0orta di&ersitatii
/
i

a
inter*one*tarii, pentru a gasi solutii de *ooperare.
;oate partile dintr-un *on0li*t sunt in&itate la masa, Ji
indrumate *um sa tread de la o po'itie *on0li*tuall, de
ad&ersar, la una de *ooperare, de re'ol&are a prolemelor.
>n pas esential este sa li se permits oamenilor sa *omuni*e
Ji sa aia in0ormatii e"a*te unii despre altii. impartlJirea
po&eJtilor Ji a sentimentelor ajuta toate Ltile impli*ate intr-un
*on0li*t, sa inteleaga durerea su0erit1 de 0ie*are dintre ele.
0 *omunitate de a0a*eri...
A g a s i u n t e r e n * o m u n n u e a * e l a g l u * r u * u a a * * e p t a * e l m a i s*a'ut numitor
*omun, sau *a *ele *loud parti s? se intalneas*a la mijlo*. Ai*i
este &ora despre generarea de *atre parti*ipanti a unui
9numitor *omun mai mareK +i identi0i*area, impreund, a unui
element Care *are pot sa aspire +i pentru *are pot sa lu*re'e -
*um ar 0i sanatatea *opiilor, intr-o tarn s0agata de ra'oi.
Atun*i *and *ei *drora le pasa *u ade&arat de prolema se
aduna laolaltd +i i+i e"pun *ele mai une idei, din pun*te de
&edere di0erite, e"ista un potential pentru generarea de not
optiuni - optiuni la *are ni*iuna dintre parti nu s-ar 0i putut
gandi independent.
Este deoseit de important *a oamenii impli*ati intr-un
*on0li*t sa 0ie ajutati sa 0ad, *lar distin*tia intre po'itii
interese. De oi*ei, po'itia *ui&a *u pri&ire la o *hestiune se
a'ea'd pe interese mai largi, *um ar 0i siguranta, respe*tul
+i8sau unastarea 0amiliei. <nteresele pot 0i des*operite prin
intrearea 9de *eK +i in&itand oamenii sa anali'e'e mai in
pro0un'ime. De oi*ei, interesele au legaturd *u ne&oile de
a'd, pe and po'itiile sunt opinii legate de modul in *are pot 0i
satis0a*ute a*ele ne&oi. Po'itiile pot sa pard *a se e"*lud
re*ipro*, in timp *e interesele tind sa se suprapund - iar
a*easta este *heia pentru a determina toate pdrtile s?
*oopere'e +i s? trans0orme *on0li*tul. /@CG nume+te a*easta
9roderie in*ru*i+ataK, un mod de a tese, din nou, intregul.
De asemenea, este esential sa se 0ad, distin*tia intre
proleme i oamenii impli*ati intr-un *on0li*t. Este esential *a
oamenii s? 0ie ajutati s? se *on*entre'e pe preo*upari
*omune, in lo* sa se *onsidere unii pe altii *a 0iind prolema.
<n lo* sa se a0le de o parte +i de alta a mesei, amele p?rti
sunt in&itate sa is lo* de a*eeai parte, iar prolema pe *are o
aordea'd este pusa de partea *ealalta. %a ora a*tuala,
/@CG are peste trei sute de persoane *are lu*rea'a *u
parteneri lo*ali, in peste +aptespre'e*e tari. ;imp de 'e*e ani, or-
gani'atia a sponsori'at intalniri neo0i*iale, la ni&el malt, intre
iranieni si ameri*ani, *are -ra a*um au dus la impiedi*area
ra'oiu-
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
l u i . / @ C G J i a l t e o r g a n i ' a t i i d e a * e s t g e n s u n t a d e & a r a t i i e r o i d i n umra, 0ad de *are
lumea din 3043 ar ardta <n*a /i mai du.
-rgani'atii *a /@CG 0oloses* instrumente *um ar 0i
medierea, 0a*ilitarea, 0ormarea Ji organi'area *omunitara,
pre*um Ji aordari *reati&e - *um ar 0i e&enimentele sporti&e
Ji mu'i*ale - impreuna *u toate partile impli*ate in *on0li*t,
dar Ji emisiuni de gen teleno&ela, la radio Ji la tele&i'or, prin
*are sunt predate modalitaile de re'ol&are a *on0li*telor.
Ast0el, a 0ost *reat /er&i*iul de /tiri pre'entate dintr-un punt
de &edere *omun, pentru a o0eri arti*ole *are si dea solutii Ji sl
ajute la re'ol&area *on0li*tului intre <srael Ji Palestina, dar Ji
pentru a *onstrui o punte intre -**ident Ji lumea musulmana.
Peste *loud mii trei sute dintre a*este arti*ole au 0ost preluate
de 'iarele arae Ji de *ele o**identale, deopotri&a. Re*ent, in
/tatele >nite, a*este organi'atii au adus laolaltd
repre'entantii dreptei e"treme Ji ale stangii e"treme, pentru a
gasi un teren *omun in *eea *e pri&ete *hestiunea ingrijirii
sanataii, la ni&el national.
=etwor$ 0or %i0e and Choi*e, *on&o*ata la Boston de /@CG
Ji de Proie*tul Con&ersatii Puli*e, a ajutat oponentii de amele
p2rti *a, in dis*utia despre a&orturi, sa gaseas*a un teren
*omun, redire*tionandu-le atentia de la *earta asupra
intredrii dad 0atul are sau nu &iat?, *are o perspe*ti&d
asupra *on*eptiei. Cele doul parti Ji-au des*operit interesele
*omune - dorinta de a pre&eni sar*inile nedorite Ji de a
simpli0i*a pro*edurile pentru adoptii.
Proie*tul Con&ersatii Puli*e a mai moderat *u su**es Ji
dialoguri <ntre arai Ji israelieni, <ntre e*ologiti Ji industriaJi Ji
intre repuli*ani Ji demo*rati. intrearea pe *are o pune a*est
proie*t este7 9/i da*a *eea *e ne unVte e mai mult de*at ne
dam seama a*um, iar *eea *e ne desparte este mai putin de*$
*eea *e ne temem not *a este5K Re*ent, proie*tul a elaorat
un ghid numit@osteringDialogue
$cross Divides MCultivarea dialoului
dincolo de se!arareN)
<nstitutul pentru Diplomatie !ulti-;ra*$ - *onstituit in
4CC3 la Pashington, DC, de amasadorul John !a*Donald Ji de
Dr. %ou-
0 *omunitate de a0a*eri...
i s e D i a m o n d - o 0 e r a * u r s u r i i n d o m e n i u l t e h n i * i l o r d e t r a n s 0 o r m a r e a *on0li*tului Ji ajuti
la re'ol&area *on0li*telor etni*e din toat? lumea. /*opul
institutului este sa impli*e toti ene0i*iarii in dialoguri 9pe
mai multe planuriK - o0i*ialit2ti din gu&erne, oameni de a0a*eri,
mass-media, grupuri religioase, a*ti&iJti nonpro0it Ji aJa mai
departe - ajute pe oameni sa as*ulte *u atentie toate
pun*tele de &edere. Atun*i *and oameni aud, pentru prima
oars, po&eJtile personale Ji su0erinta *elor a0lati de *ealala
parte, adesea se petre*e o s*himare *onsiderail1 in
*on0li*tele *u rdd2*ini adAn*i.
Am 0ost memr2 in *onsiliul dire*tor al <nstitutului,
&reme de peste Japte ani - Ji tot timpul am 0ost inspirat2 de
a*t&itatea sa uimitoare in di0erite lo*uri, *um ar 0i Cipru,
Georgia, CaJmir /udan. Prin preg2tirea Ji 0ormarea mai multor
mii de *iprioti gre*i Ji tur*i, in de*ursul ultimilor 'e*e ani, in
*ele din urma s-au des*his portile intre *ele dota p?rti
separate ale tArii.
DIALOGURI MULTI#ENEFICIAR
#
SI DECI!II
DE STRATEGIE
Dialogurile multiene0i*iar, *are adu* toate pantile intr-o
*on&ersatie *ooperant1, se do&edes* a 0i *el mai e0i*ient mod
de a elaora strategii &iaile Ji de a redu*e *on0li*tul indus de
*hestiuni separatoare, *um ar 0i de'&oltarea Ji prote*tia
mediului. A*este dialoguri sunt *on&o*ate de administratiile
statale Ji gu&ernamentale 6pre*um Ji de di&erse organi'atii
nonpro0it, *um ar 0i Coa =ationale pentru Dialog Ji
DelierareU. #ill in 3043, ele ar putea de&eni un mod
oiJnuit de aordare, in *eea *e pri&eJte elaorarea de
strategii Ji politi*i.
De e"emplu, a*um *ati&a ani am 0ost 0a*ilitatorul unor
mi*i grupuri, in *adrul unui e"periment uimitor de demo*ratie
ele*troni*$ organi'at de Ameri*a /pea$s. E"perimentul a
presupus o talnire a orgului se*olului al OO<-leaK la
Pashington, DC, *u peste o mie de *eateni *are sa ajung< la
*onsens asupra unui plan e0i-
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin444444444444444444
d e n t d e a * t i u n i a p l i * a t i n t r e g u l u i o r a l , d e * a t r e p r i m a r u l A n t h o n ( Pilliams. @ie*are mi*
grup e"pus preo*uparile si prolemele prioritare i le-a
transmis ele*troni* pe un e*ran mare, *are putea 0i &a'ut,
instantaneu, de toata lumea.
-rgani'atia -ne ( -ne, initiat? de /u'anne /*he*$er, a
in*eput sa 0a*ilite'e dialoguri intre supra&ietuitorii
holo*austului 0osti na'isti 6si *opiii a*estoraU, tre*and apoi
la dialoguri intre ad&ersari, in multe alte domenii.
Cetatenii din Chattanooga, ;ennessee, si-au trans0ormat
orasul din *el mai poluat lo* din Ameri*a, intr-un model de
sustenailitate e*ologi*a, printr-o serie de dialoguri
multiene0i*iar din toata *omunitatea, 0a*ilitate de o e*hipa de
pro0esionisti. ;oti *etdtenii au 0ost in&itati la o serie de sesiuni
de plani0i*are de proie*te, *are s? repre'inte &i'iunea 0or
pentru &iitor. Au 0ost generate peste *in*i mii de idei, *are au
0ost introduse intr-un *al*ulator si imp?rtite pe *ategorii.
Apoi, toata lumea a 0ost in&itat? sa re&ina la o a doua
sedinta, pentru a &edea modelele i legaturile dintre idei i sa
ajunga apoi la un *onsens *u pri&ire la o serie de oje*ti&e
strategi*e. A*tiunea a *ulminat *u un ;arg de )i'iuni, in *are a
0ost s?ratorita stailirea oie*ti&elor, jar *etatenii au 0ost
in&itati sa se ins*rie la a*ele oje*ti&e *are *orespundeau
prioritatile lor. Bu*uria *rearii unui *onsens in *omunitate a
inspirat pe toata lumea, in*lusi& administratia, liderii
*omunitatii de a0a*eri 0ilantropii, *are au ajutat *a &i'iunile
sa de&ina realitate. Chattanooga a atras in&estitii de peste
opt sute de milioane de dolari, in *loud sute doua'e*i i trei
de proie*te, *reand o mie *in*i sute de not lo*uri de mun*a
sapte mii de lo*uri de mun*a temporare.
POLITICI DINCOLO DE PARTI!ANATE
<n 300F, un studiu al prestigioasei institutii de
*er*etare Prin*eton /ur&e( Resear*h Asso*iates a des*operit
*a un pro*ent *onsiderail, de opt'e*i si *in*i la sutd, dintre
ameri*ani sunt de
0 *omunitate de a0a*eri...
a * o r d * a t a r a 9 a d e & e n i t a t a t d e p o l a r i ' a t a i n t r e d e m o * r a t i i r e p u li*ani, in*at
Pashington-ul pare s? nu mai poata a&ansa in ni*iun 0el, in
pri&inta re'ol&arii prolemelor natiuniiK. !ajoritatea, sai'e*i i
trei la suti, doreau un uletin de &ot ipartit, *u un repuli*an
remar*ail i un demo*rat remar*ail, *are sa *andide'e
impreuna pe a*eeasi lista si sa *olaore'e.
/epararea 0iloso0i*a intre po'itiile lierale i *ele
*onser&atoare este repre'entata de de'a*ordul in *eea *e
pri&este intrearea dad prolemele so*iale sunt pro&o*ate
de 0a*tori e*onomi*i, sau de o prdusire a &alorilor
indi&iduale - i, *a urmare, dad e mai ine sa se aleaga
solutiile pro&enite de la gu&ern, sau *ele indi&iduale.
Conser&atorii sustin *a prolemele so*iale sunt *au'ate de
alegerea personald si de &alorile personale, ast0el *a ei nu prea
&ad mad ene0i*ii in *resterea *heltuielilor gu&ernamentale
pentru *ei sara*i, de e"emplu.
%ieralii sustin *a nu e de 0olos sa ai niste &alori une, dad
nu
e"ists oportunitati e*onomi*e egale pentru toti. %ieralii u
a*u'a pe
*onser&atori de moralism *oer*iti&, iar *onser&atorii u a*u'a
pe li-
erali de relati&ism moral, *are permite in0lorirea raului.
A*tualul
lo*aj de strategii de la Pashington se a'ea'a pe in*er*area
de a se-
para e*onomia de &alori - i ni*i lieralii, ni*i *onser&atorii nu
ad-
mit *a perspe*ti&a *elorlalti ar *ontine &reun dram de
intelep*iune.
0 noua aordare politi*a *e *apata a&ant este o sinte'a intre
dreapta i stanga. /inte'a este *omplet di0erit? de
*ompromis. De
oi*ei, *ompromisul este &a'ut *a un pun*t de mijlo* intre *loud
po-
laritati sau intre doua parti ale unei proleme. Compromisul nu
este
*el mai e0i*ient mod de a 0a*e 0ats di0erendelor, *ad uneori se
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
pierde
intelep*iunea mai pro0unda, pe *are o *ontine perspe*ti&a
0ie*areia
dintre pdrti. <n s*him, se e&identia'a ce e mai bun atat in
perspe*-
ti&a lierals, *at si in *ea *onser&atoare, *u pri&ire la o anumita
*hes-
tiune, pentru a *rea o sinte'a mai un
g
i aordari mai
ino&atoare.
0 *omunitate de a0a*eri...
; e o r e t i * i e n i * u m a r 0 i P a u l R a ( , . e n P i l e r , D r e " e l / p r e * h e r Ji %awren*e
Chi*$ering au s*os in e&identa *ate&a dintre *omponentele
prin*ipale ale unei noi aordari, din*olo de aripa stanga Ji de
*ea dreapta. <n pre'ent, se 0ormea'a mai multe grupuri
politi*e *are lu*rea'a in a*este dire*tii, iar in 3043, a*este
e0orturi Ji altele similare ar putea sa in0luente'e enorm
alegerile politi*e.
-rgani'atia Reunirea Ameri*ii, su *ondu*erea lui !ar$
Ger'on 6*are a *ondus dialogurile ipartite din CongresU Ji Bill
Dr( 6pro0esor la #ar&ard Ji autor al lu*rarii /ettin to
Yes MSd a*unem la ,da6., intentionea'a s? 0ie *eea
*e ei numes* o ,*ampanie transpartita de re*on*iliere politi*aK.
Primele 0or adunari ,Demo*ratia in Ameri*a, au adus laolaltd
lideri importanti, atat din grupurile nationale lierale, *at Ji
din *ele *onser&atoare.
DeJi are 0ort? in domeniul pro*eselor ino&atoare ale unei
noi politi*i, Reuniting Ameri*a nu a elaorat <n*a niJte pun*te
de &edere transpartite dare, *u pri&ire la *hestiuni de politi*i
Ji strategii. insa alte organi'atii, *um ar 0i Radi*al !iddle
^!ijlo*ul Radi*alb, a lui !ar$ /atin Ji =ew Ameri*a @oundation
^@undatia =oua Ameri*ab, a lui ;ed #alstead, au elaorat Ji au
puli*at solutii de politi*i ino&atoare, *are sinteti'ea'd *ele
mai une idei pro&enite din s*ena politi*a de stanga Ji de
dreapta. /loganul newsletter-ului online al Radi*al !iddle este
9<dealism intelept, speranta a'at? pe in0ormatieK. Cer*etarile
so*iologului Dr. Paul Ra(, de la Cultural Creati&es Ji ;he =ew
Politi*al Compass ^=oua usold arata *a e"ists o plata
uriaJl pentru a*easta noua politi*a, *e se plasea'd din*olo de
ideologiile de stanga sau de dreapta - Ji *are s-ar putea
de'&olta 0oarte mult, ,Ana in 3043.
Popularitatea rus*a Ji surprin'atoare a senatorului de
<llinois, Bara*$ -ama, Ji a *artii sale The $udacit3 of
,o!e M#ndrdzneala s!eranteiN ar putea 0i o
indi*atie *a a*eastd uriaJa piata e"ista. -ama repre'inta
noua generatie de *ondu*atori, *are &a 0i 0oarte puterni*a in
3043. El a de*larat, de *urand, re&istei News"
44444444444444444444444444Corinn" 9cLaughlin4444444444444444444
w e e k 7 9 / e m e n i i m e i * o n s i d e r s * a m u l t e . . . s e p a r a r i ^ d i n a n i i 4 C F 0 in*oa*eb
sunt neprodu*ti&e. =oi &edem alt0el multe dintre
a*este proleme - rasa, *redintd, e*onomie,
politi*a e"terns Ji rolul armatei... Generatia
urmatoare este, intr-o anumita masura, elierata
de *eea *e eu numes* dis*utiile de gen 9ori8oriK, pe
marginea a*es-tor *hestiuni.K
CE )<<;-R A%EGE! =-<
!ate a*este tendinte in *rVtere in domeniul a0a*erilor Ji
al politi*ii sunt semne promitatoare ale unui &iitor po'iti&,
*are *red *a ar putea sa de&ina mult mai &i'iil, pa
p
a in 3043.
Ele imi dau un sentiment de speranta ade&drat1 pentru
&iitorul demo*ratiei, pre-*um Ji pentru &iitoarea noastra
sandtate e*onomi*s /i spirituals - atat ai*i, in /tatele >nite, *at
Ji in restul lumii. <n 0ie*are 'i, 0a*em alegeri in &ietile noastre -
0ie sa ne des*hidem *dtre idei noi /i s? imratiJam &alorile
a*estei noi lumi 6*um ar 0i *ompasiunea, *one*tarea,
respe*tul pentru di0erenteU, 0ie sa ramanem lo*ati in 0ri*d,
ld*omie sau mane.
Alegerea ii apartine 0ie*aruia dintre noi. Eu aleg lumea
*ea notL deoare*e *red *a &iata noastra depinde de asta. )oi
*e 0a*eti5
InnIn -t
.
G---G
D
-
--7
K7:
-
A
P
<
er l L nn n
Al*himia timpului
/A 4=;E%EGE! !ARE%E A= Y< C<C%>R<%E
EO</;E=;E<
2a3 +eidner
um se incadreazd vechile teorii des!re
ciclurile
tim!ului " cum ar fi sistemul
hindus des!re Yua si al celor
!atrufaze alchimice, in!rofeliile leate
de 5%6502a3 +eidner are rds!unsul)
Conform sistemului hindus al Yua, ne
afidm in I!oca de Fier ci ne a!ro!iem
de I!oca de $ur) #n eseul care
urmeazd, +eidner eH!loreazd
!ers!ective !rovenite din
stravechea arta a alchimiei, care
!re
3
ed modul in care anul 5%65 ne va
modela vietile si !laneta) &e 'aza
codurilor incor!orate !e Marea Cruce
de la ,enda3e, un monument
alchimic vechi de trei sute cincizeci
de ani, el dezvilluie in ce mod soarta
noastrd este influeniatii de ciclurile de
tim! si de alchimie)
I!oca defter nu are alts !ecete,
deceit !e cea a Moriii) ,ierolifa care
o re!rezinta este scheletul, care
!oarta atri'utele lui Saturn7 cle!sidra
oald, sim'olul tim!ului care s"a
terminat)
Fulcanelli
<nspiratia pentru a*est eseu &ine din *ei aproape
noudspre'e*e ani pe *are i-am petre*ut *er*etand !area Cru*e
de la #enda(e Ji pe al*himistul 0ran*e' @ul*anelli. Greu de
surprins in *u&inte, ne*unos*utul al*himist @ul*anelli a 0ost
primul *are a adus in atentia lumii *ru*ea de la #enda(e,
@ran*a, prin *apodopera sa, Misterele
catedralelor)
Detaliile a*estor *er*etdri pot 0i gasite in alte arti*ole pe
*are le-am s*ris Ji in *ele *loud *arti la *are am 0ost
*oautor,
<
dar pot
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
s p u n e * a g r a & u r i l e d e p e ! a r e a C r u * e d e l a # e n d a ( e d e s * r i u n u n u mai s0arJitul *elor
patru mdrete ere ale sistemului hindus Auga, *i Ji *ele patru
ere ale *ronometrarii *ronologi*e al*himi*e. Con0orm *ru*ii de
la #enda(e, Epo*a de @ier - sau .ali Auga - se &a in*heia *u
o aliniere gala*ti*a, *e &a a&ea lo* la solstitiul de iarna din 34
de*emrie 3043.
Con0orm mitologiei sistemului Auga, pe planeta
noastra e"ista patru ere de &iata Ji de timp. Este important de
retinut *a, in Auga e"istd mai multe *i*luri in *i*luri, ast0el in*at
anii pe *are ii mentione' in *ontinuare ar putea a&ea o
legatura *u un *i*lu mai mare de*$ *el despre *are este &ora
in a*est eseu. Poate *a nutriarul mare de ani la *are ma re0er
mai jos este *i*lul sistemului solar, and in*onjoara o alta stea,
sau poate *a este o parte din marele *i*lu al unei rotatii in
jurul *entrului gala*ti*.
Dupa @ul*anelli, prima era este /at(a Auga, sau Epo*a
de Aur. ;e"tele hinduse ne spun *a a*easta epo*a durea'a
4.D3B.000 de ani. Este o epo*a de splendoare e"trema, and se
pare *a 0iintele de pe planeta noastra traiau mult mai mult
de*$ in pre'ent. <n a*easta perioada nu e"istau ra'oaie,
0oamete, *on*urenta sau rdu.
Cea de a doua era se numeJte ;reta Auga, sau Epo*a de
Argint. %a 0el *a Ji in *a'ul *elei de a doua legi a termodinami*ii
sau al entropiei, in a*easta epo*a lu*rurile in*ep s? de&ie'e,
iar 0iintele de pe Pamant in*ep sa se degrade'e. A*east?
alune*are - *el putin in timpul a*estei a doua epo*i - este
in*eputul *oruptiei, iar in s0era planetar
(
este introdus 0aul.
Con0orm te"telor &edi*e ale <ndiei, a*easta epo*a durea'a
4.3CF.000 de ani.
Cea de a treia era a a*estui *i*lu se numeJte Epo*a
D&apara, sau Epo*a de Bron'. A*esta este in*eputul 9*aderiiK
omenirii. A*um, *oruptia este inteleasa mai deplin, r?ul in*epe
sa se raspandeas*a, iar lu*rurile in*ep sa alune*e in
di'armonie. A*east? epo*a durea'a BF:.000 de ani.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
444444444444444444444444444Alchimia timpului
>ltima era se numeJte .ali Auga sau Epo*a de @ier. Este
perioada in *are ne a0l?m a*um. Raul Ji *oruptia de&in 0ortele
*ondu*atoare, iar l?*omia, ra'oaiele, 0oametea Ji olile se
raspandes* pe toata planeta, *a un &al uriaJ de moarte Ji
distrugere. Con0orm
te"telor hinduse, a*easta epo*a durea'a :E3.000 de ani.
3
Este important de inteles *a te"tele hinduse des*riu
0ie*are epo*$ *a 0iind mai s*urt1 de*at *ea pre*edentd.
/at(a Auga sau Epo*a de Aur este *u un s0ert mai lung de*at
;reta Auga sau Epo*a de Argint. ;reta Auga este *u dou,d treimi
mai lungl de*at D&apara Auga sau Epo*a de Bron'. intelegerea
a*estor di0erente este importanta pentru dis*utia *are
urmea'a.
PRECESIUNEA EC"INOCTIILOR
Dup2 @ul*anelli Ji *on0orm *ru*ii de la #enda(e, *ele
patru ere al*himi*e *uprind *ele patru *&adraturi ale unui
*i*lu de 3+.C30 de ani, numit pre*esiunea e*hino*tiilor.
Esentialmente, pre*esiunea e*hino*tiilor poate 0i e"pli*at2 prin
0aptul CaK Pamantul are o migare de leg?nare pe a"a sa. Ca
un titire' *are se in&arte pe podea Ji iJi pierde a&antul,
leganatul Pamantului are ne&oie de aproape 3F.000 de ani
*a s? se desla&are. Ciudata gra&ura a *elor patru A-uri 6a se
&edea @igura 4CU de pe *ru*ea de la #enda(e este o
9hierogli0a a uni&ersuluiK, dupd @ul*anelli. Ea este 9*ompus? din
semnele *on&entionale ale Cerului Ji Pamantului, ale
spiritualului Ji temporalului, ale ma*ro*osmosului Ji
mi*ro*osmosului, in *are se gdses* aso*iate emlemele
majore ale mantuirii 6*ru*eaU Ji ale lumii 6*er*ulU.K
Ceea *e pare sa sputa @ul*anelli este *d, pre*esiunea
e*hino*tiilor treuie impartit? in patru epo*i distin*te, de *ate
F.:B0 de ani 0ie*are 63+.C30 imp?rtit la :U, *are pot 0i
rotunjite la apro"imati& F.+00 de ani. A*est lu*ru este
interesant, pentru *a *i*lul 'odia*al, *are durea'd 3+.C30 de
ani, are patru semne 0i"e. A*estea *unt

/pre Centrul Gala*ti* 8 /agitarius
i*lul Pre*esional 3F.000 de ani
Polul =ord e*lipti*
.
DE%C- .
8
>rea ! i *h
Pamintul
@ig, 4C7 Pre*esia
e*hino*tiilor
Polul /ud
5%A
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
) a r s a t o r u l , ; a u r u l , % e u l i / * o r p i o n u l . E l e s u n t s e p a r a t e d e F . + 0 0 de ant. in *artea lui
E'e$iel /i in Apo*alipsa, ni se &oreJte despre ingerul *u
patru 0ete. A*est <nger are 0all de leu 6%euU, taur 6;aurU, om
60ingerU Ji &ultur 6mai demult, /*orpionul era repre'entat
printr-un &ultur, in lo* de s*orpionU. Du*a @ul*anelli, a*este
doul
sunt a&ertismente Ji mesaje re0eritoare la *ele patru
*&adraturi ale pre*esiunii e*hino*tiilor Ji ne spun *a, de
0ie*are data and &om ajunge la unul dintre a*este patru
semne, &a 0i o mare s*himare. Este ine Jtiut *a, la ora
a*tual1, pltrundem in Era )arsatorului.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
444444444444444444444444444Alchimia timpului444444444444444444444444
C r u * e a d e l a # e n d a ( e J i @ u l * a n e l l i n e s p u n * a p e P ? m a n t & o r a&ea 0or s*him?ri
uriaJe, atun*i *hid intrAm intr-unul dintre *ele patru semne
0i"e. A*este s*him?ri pot 0i *atastro0ale.
E&ident, a*easta datare de F.+00 de ani a *elor patru ere
al*himi*e nu este in *on0ormitate *u sistemul hindus de Auga,
*are insists *2 0ie*are Auga are durate di0erite. Aspe*tele
hiperdimensionale ale timpului pot 0i re&elate *el mai ine,
to*mai in in*er*area de a nete'i di0erentele dintre a*este
douA perioade de timp.
<n 0i'i*a modernd, este ine Jtiut *? spatiul
*&adridimensional - din *are timpul este un aspe*t - este de
0orma unei hipers0ere 6a se &edea @igura 33U. 0 hipers0era
este asemAnatoare *u 0orma unei gogoJi sau a unui *o&rig.
@i'i*ienii numes* a*eastd hipers0eri un toroid. Energia, sau
*urgerea 0lu"ului de energie in *adrul unei s0ere se des0aJoarl
dupd *um urmea'a7 asa *um se arata in @igura 33, 0lu"ul
porneste din partea in0erioad a s0erei, se in*ola*este in sus
pe marginea e"terioarl, tra&ersea'i e*uatorul e"terior at
toroidului, apoi se deplasea'a *atre gaura din partea de sus al
a*estuia. Apoi, 0lu"ul de energie *ade prin partea de sus a
glurii
in*epe s? se roteas*a intr-un &orte". A*est 0lu" de energie in
spirall *ontinua pan. *e iese prin partea de jos a toroidului,
unde 0lu"ul de energie iii reia e"pansiunea ate e"terior.
A*est 0lu" este *ontinuu - intr-un anume sens - in0init.
#ipers0era-toroid *&adridimensional mai este
repre'entat de hiper*u. Con0orm 0i'i*ienilor, un hiper*u
este un *u in interiorul unui *u. Esentialmente, a*est *u,
denumit i 9*uul spatiuluiK, sau 9tetragrammatonK de *atre
al*himisti, este o &ersiune *u margini drepte, a hipers0erei
in 0orma de gogoasl 6a se &edea @igura 30U.
-amenilor de stiinta le pla*e s? *onstruiasd oie*te,
0olosind linii drepte, ast0el *a au *reat hiper*uul, pentru a
pute sa inteleaga mai ine uni&ersul hiperdimensional *are
ne in*onjoara. insl al*himistii pre0era s? 0oloseas*a liniile
*ure ale naturii, ast0el
* a t o r o i d u l i n 0 o r m a d e g o g o a s a , s a u h i p e r s 0 e r a , e s t e o d e s * r i e r e mai un
g
Ji mai
naturald a spatiului hiperdimensional - Ji &a 0i *ea pe *are o
&oi 0olosi in a*est eseu.
@ig. 307 #(per*uul@ig. 347 )orte"ul interior tetraedral
Al*himiJtii *red *a e"ista un 9*orpK hiperdimensional in
jurul 0ie*arui lu*ru &iu de pe pamant. A*est *orp
hiperdimensional, sau s0era, *unos*ut misti*ilor *a Ji *orpul de
energie luminoasd, in*onjoara 0ie*are planeta Ji 0ie*are stea.
@ie*are oie*t din lumea tridimensionala este un *a' parti*ular
al spatiului *&adridimensional. -amenii, animalele, plantele,
planetele i stelele sunt solidele din interiorul 0lu"ului
*&adridimensional de energie. Dupa *um
(
eti
&edea, timpul se deplasea'a si el in a*est 0e4.
E
Pentru a intelege natura topogra0i*a a timpului, este
0oarte important sa intelegem m?runtaiele a*estei s0ere
hiperdimensionale, Prin 9maruntaieK ma re0er la &orte"urile
*are 0ormea'a 0lu"ul de energie *are tre*e prin *entrul
hipers0erei. Cand 0lu"ul de energie in*epe s? mid in &orte"ul
*are se 0ormea'a prin *entrul s0erei, el is 0orma unui
tetraedru.
>n tetraedru 6@igura 34U este 9*ardmidaK *are
*onstruieJte spatiul tridimensional si este memrul 0ondator
al solidelor lui
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
Al*himia
timpului
Platon
L
.
;etraedrul este
*el mai simplu
oie*t *are
poate 0i *reat in
trei dimensiuni.
/ingurul oie*t
*u doar patru
0ete, tetraedrul
are Ji 0orma
unui &orte".
#aideti s?
0a*em o
digresiune Ji sa
&orim despre
&orte"uri. <n
)estul !ijlo*iu,
de unde &in eu,
e"ista un lo*
numit Aleea
;ornadelor,
*are se intinde
de la !arile
Campii din
;e"as, -a in
Da$ota. <n
0ie*are an,
a*easta 'ona
este lo&ita de
numeroase
tornade, *are
produ* de'astre
la 0ermele Ji in
oraele din 'onl.
De oi*ei,
tornadele in*ep
in mai Ji
durea'i pan
g
la
in*eputul lui
august. Cum
am asistat la
mai multe
tornade in
*opilaria mea,
am limas
0as*inat de ele
o &reme, *hiar
am 0ost
9&anator de
0urtuniK. <n
'ilele tineretii
mele neuneJti,
oiJnuiam sa
&ane'
tornadele *u
aparatul meu
de 0otogra0iat,
*a sa e
surprind pe 0ilm.
A*este &orte"uri
letale mi-au
de&enit 0oarte
*unos*ute.
intelegere
a tornadelor ne
ajuti sa
intelegem Ji
&orte"urile Ji
densitatea
0ortelor din
hipers0er1.
;ornadele 6Ji
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
uraganeleU sunt
a*ute din a*elai
aer *are ne
in*onjoara tot
timpul. ins?
*and aerul
in*epe sa se
in&arti, el
*apall o
soliditate
stranie. DeJi
aerul *are se
roteJte in
partea de sus a
tornadei este
partial
peri*ulos, aerul
*u ade&arat
peri*ulos este
*el *are se
roteJte aproape
de supra0ata
&amantului.
Aproape de
&ar0ul unei
tornade, unde
este in *onta*t
*u pamantul,
aerul *apata
*alitatea
0ierului solid.
)ar0urile
tornadelor pot
sa s0aJie *ladiri,
sa arun*e
maJini Ji
*amioane la mii
de metri in aer
Ji sa le dea
unor oie*te
mi*i, o
traie*torie de
par*a ar 0i
gloante. Pe
masura *e
aerul se
in&arte mai
&iolent, &ar0ul
&artejului
tornadei de&ine
la 0el de
puterni* *a
*in*i'e*i de
motoare de lo-
L >n solid
platoni* poate
0i de0init drept
supra0etele *e
*onturea'i un
&olum 0oarte
spe*ial, per0e*t
in*his. <n
pre'ent, se
*unos* *in*i
s*ale platoni*e
regulate.
A*estea sunt7
tetraedru *u :
0ete, F mu*hii
si : *olturiG
he"aedru 6*uU
*u F 0ete, 43
mu*hii /i B
*olturiG
o*taedru *u B
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
0ete, 43 mu*hii
si F *olturiG
dode*aedru *u
43 0ete, E0
mu*hii si 30
*olturiG
i*osaedru *u 30
0ete, E0 mu*hii
/i 43 *olturi.
* o m o t i & a J i a r e d e n s i t a t e a * e l u i m a i g r e u d i n t r e m e t a l e . C u t o a t e a*estea, el e 0ormat
numai din mole*ule de aer. A*este mole*ule se in&art atat de
repede, in*h *reea'a o masa *are este e"trem de puterni*al.
Rotirea aerului este *ea *are it 0a*e s? de&in? dens Ji sa *a-
pete soliditatea metalelor.
/i re&enim la mie'ul toroidului nostru hiperdimensional.
@olosind analogia *u tornada, a*um putem sa intelegem
&orte"urile din interiorul s0erei Ji modul in *are se des0aJoara
timpul. Pe masurd *e 0lu"ul de energie in*epe sa se *u0unde in
&ar0ul &orte"ului in 0orma de tetraedru, el in*epe sa se
roteas*i. <n timp *e 0lu"ul de energie *ooar$ rotirea lui
de&ine din *e in *e mai rapida /i mai *omprimata. %a 0el *a o
tornad$ pe masura *e *ooar$ &ar0ul &orte"ului 9se intareJteK.
/-ar putea spune *a a*easta intarire a 0ortelor &orti*ulare este
*eea *e dal soliditatea spatiului nostru tridimensional. @ie*are
om, plant?, animal - Ji *hiar 0ie*are planet1 Ji stea - sunt
&ar0uri int?rite ale &orte"urilor hiperdimensionale, *are
plutes* in mod *onstant, de jur imprejurul nostru.
Ca Ji aerul, a*este 0orte hiperdimensionale sunt destul de
in&i'iile pentru noi. =umai atun*i *and ele se *oagulea'a
intr-un &orte" *are se roteJte, pot 0i &a'ute Ji simtite. De 0apt,
soliditatea *elei de a treia dimensiuni este *reata prin rotirea
rapida a spatiului *&adridimensional. !isti*ii din toate marile
traditii Jtiau a*est lu*ru - Ji intelegeau dinami*ile interioare
ale *elei de-a patra dimensiuni, atun*i *and ea intera*tionea'a
*u *ea de-a treia dimensiune. Cea de-a patra dimensiune
este s0era in*onjuratoare, iar *ea de-a treia dimensiune este
0ormats din &artejurile in 0orma de tetraedru, din mie'ul
*entral at s0erei. Cei din &e*hime numeau spatiul
*&adridimensional 9spiritK, iar spatiul tridimensional 9materieK.
Ce legaturi are asta *u timpul Ji *u topogra0ia timpului5
)< amintiti de dilema *u *are tie-am *on0runtat, in*er*and
sa 0a*em *ele patru epo*i ale pre*esiunii sa *orespunda *u
Epo*ile Auga, din sistemul hindus5 <n*er*and sa le punem pe
*ele doul lao-

'urgerea energiei
'urgerea energiei
566
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>A%-?i*i$ timpului
laid, nu numai *a putem sa intelegem topologia timpului, dar
putem si sa+1 *artogra0iem, asa *um o Qeau *ei din &e*hime -
s
i
apoi sa ne dam seama unde ne a0ram, in a*est 0lu&iu al
timpului.
Anali'2nd @igura 33, imaginati-&a *a &enim *hiar prin
*entrul lo*ului unde se interse*tea'a *ele doul &orte"uri de
tornada in 0orma de tetraedru, in interiorul s0erei
hiperdimensionale. Coorand pe &orte"ul in0erior, *atre
supra0ata e"terioara a s0erei, 0ie-*are rotire din &orte"
durea'a mai mult si este mai larga si mai lend, de*$ rotirea
anterioarl din &orte". Cu alte *u&inte, 0lu"ul de energie se
largeste dupl *e tre*e de 9pun*tul nulK, *hiar in mie'ul s0erei
hiperdimensionale sau al toroidului, unde se ating &ar0urile
*elor doua &orte"uri in 0orma de tetraedru.
A*est 0lu" de energie isi *ontinua e"pansiunea, in timp
*e ur*a peste u'a marginii in0erioare a s0erei, a*olo unde
&orte"ul intilneste marginea e"terioari a s0erei. @lu"ul de
energie *ontinua si se largeas*a, pans *e ajunge in 'ona
e*uatoriala e"terioari a s0erei.
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
D u p a * e t r e * e d e e * u a t o r , 0 l u " u l d e e n e r g i e i n * e p e s a s e * o n d e n s e ' e , *urentul in*epe -.
se mite mai repede, iar densitatea rotirii se marege. A*easta
*urgere *ontinua, pand *e 0lu"ul de energie ajunge la u'a
superioara a e"teriorului s0erei hiperdimensionale, unde
in*epe sa 9*ooareK in &ar0ul &orte"ului-tornada, in 0orma de
tetraedru.
A*um, in limp *e 0lu"ul de energie *ooara pe &orte",
*are pun*tul nul, *hiar in *entrul s0erei, el in*epe s? se
intareasa, rotindu-se din *e in *e mai repede. A*est lu*ru
*ontinua, pana *and &orte"ul de&ine la 0el de tare *a Ji 0ierul.
A*esta este modul in *are 0ortele *&adridimensionale as*unse
*reea'a realitatea noastra tridimensionala &i'iild. Pe masura
*e &orte"ul se roteJte din *e in *e mai repede, in *ele din
urmd el se *omprima pan
g
in pun*tul de unde nu mai are
unde sa meargd, de*$ sa pomeas*a din nou in sus. A*est
lu*ru se intampla in pun*tul nul din *entrul s0erei, iar 0lu"ul de
energie in*epe sa se largeas*a din nou.
Epo*a de Aur este perioada de timp *are in*epe la
pun*tul nul, in *entrul s0erei, /i *ontinua prin &orte"ul in0erior. Pe
masura *e 0lu"ul de energie se largeJte in a0ara, timpul pare
s? se in*etineasa ;oata perioada /at(a Auga - sau a Epo*ii de
Aur - *ontinua *u *ooarea 0lu"ului de energie pe &orte"ul
in0erior Ji rotunjirea peste &ar0ul s0erei, *ontinuand sa se
largeas*a, pa
p
a and ajunge la e*uator.
E*uatorul din e"teriorul s0erei hiperdimensionale este
linia de granit? dintre /at(a Auga Ji ;reta Auga, sau dintre
Epo*a de Aur i Epo*a de Argint. Ai*i, 0lu"ul de energie in*epe
s? se *ontra*te'e, *urgand in sus *atre polul nord al
hipers0erei.
Epo*a de Argint, sau ;reta Auga, *ontinua pad
g
*e 0lu"ul
de energie in*onjoara u'a de sus a s0erei hiperdimensionale
Ji in*epe sa *ada in &orte"ul superior in 0orma de tetraedru.
A*easta este granita dintre ;reta Auga Ji D&apara Auga, sau
granita dintre Epo*a de Argint Ji Epo*a. de Bron'.
Cam la *loua treimi in jos pe &orte"ul superior - a*olo
unde 0lu"ul de energie se roteJte atat de repede, in*at de&ine la
0el de solid
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
444444444444444444444444444Alchimia timpului
*a 0ierul - este in*eputul ultimei ere, .ali Auga sau Epo*a de @ier.
A*eastd rotire *ontinua sa *reas*a in densitate, sa se
*omprime Ji s? is &ite'a, gonind *are pun*tul nul din *entrul
s0erei. Apropiindu-se de a*est pun*t nul, 0ortele de&in
in*rediil de rapide, &iolente Ji dense. Aia *and a*este 0orte
ajung la densitatea ma"ima /i nu se mai pot *omprima, ele
in*ep, dintr-o data, e"pansiunea 0lu"ului. A*est lu*ru se
intampla intr-o dipd. A*easta este tre*erea de la Epo*a de @ier
- sau .ali Auga - la Epo*a de Aur, sau /at(a Auga. %inia de
granita. dintre Epo*a de @ier Ji Epo*a de Aur este momentul de
hotar *el mai distin*t, in a*easta ilustrare topogra0i*a a
timpului hiperdimensional. Este *el mai dis*ordant - Ji se
petre*e instantaneu.
-ser&ati 0orma de *lepsidra a *elor *loud &orte"uri in
0orma de tetraedru din interiorul s0erei hiperdimensionale.
-are de a*e-ea ne spune @ul*anelli despre *lepsidra, in *itatul
de la in*eputul a*estui eseu5 <n mitologia hindusd, dansul
'eului /hi&a 0a*e lumea sa e"iste Ji sa dispara, in timp *e
'eul Cana la dhamaru " o toa *u doua 0ete, in 0orma de
*lepsidra.
-ser&ati *a, la 0el *a Ji numarul de ani din sistemul hindus
al Auga, distanta par*ursa prin epo*ile noastre in hipers0era
este similaraG Epo*a de Aur, *are este distanta dintre pun*tul
nul din *entru Ji e*uatorul e"terior, este de doua on distanta
par*ursa prin Epo*a de Argint, *are este distanta de la e*uator
pana in partea de sus a u'ei &orte"ului superior. %a 0el,
distanta par*ursa din partea supehoard a &orte"ului Ji -ra la
*lod treimi in jos, *are repre'inta Epo*a de Bron', este
jumltate din lungimea Epo*ii de Argint. <n s0arJit, &ar0ul
&orte"ului este jumatate din lungimea Epo*ii de Bron'.
Epo*a de @ier este *ea in *are traim. De a*eea, in Epo*a
de @ier, simtim *a 0ie*are se*unda este mai s*urta de*at
se*unda *are a 0ost inaintea ei. De a*eea, 0ie*are 'i, 0ie*are
lun
g
/i 0ie*are an par sa tread mai repede de*$ *ei *are i-au
pre*edat. <n topologia timpului, a*est e0e*t poate 0i inteles Ji
e"pli*at *u uprinta.
R e t i n e t i * a , d e J i d i s t a n t a p a r * u r s d e s t e m u l t m a i m a r e i n E p o *a de Aur, de*$ in
Epo*a de @ier, numdrul de ani ne*esari pentru a o par*urge
este a*elaJi. Este ne&oie de F.:B0 de ani pentru a tre*e prin
Epo*a de Aur, la 0el *um este ne&oie de F.:B0 de ani pentru a
tre*e prin Epo*a de @ier, <ns se simte 0oarte di0erit. <n Epo*a
de Aur, 0ie*are se*und1, 0ie*are 'i, 0ie*are lun
g
Ji 0ie*are an
par si 0ie mai lungi de*$ 'i&a, luna Ji anul pre*edent. <n Epo*a
de Aur, timpul se e"tinde - Ji, odat1 *u a*easta e"tindere,
an"ietatea /i tensiunea Epo*ii de @ier dispar. Este un paradis,
mai ales pentru *ei *are supra&ietuies* tre*erii prin gaura de
&ierme - pun*tul nul din *entrul s0erei hiperdimensionale.
Ca urmare, anii enumerati in sistemul de Auga sunt, de
0apt, timpi simoli*i, *are e"pli*i tre*erea timpului aJa *um
este ea simtill, nu aJa *um este traits. Ast0el, Epo*a de Aur, sau
/at(a Auga, este resimtita *a 0iind mult mai lungd de*$ .ali
Auga, sau Epo*a de @ier.
/amanii din Peru ne spun *a ne apropiem de Pa*ha
Cuti, *are, literal, inseamna 9lumea *u susul in josK. Ei spun *a
asta se &a intampla in anul 3043. A*esta este Ji anul in *are
marele *alendar maiaJ ajunge la pun*tul sau de s0irJit. Cru*ea
de la #enda(e este destul de e"pli*itd in repre'entarile ei,
ar$ind *a ne apropiem de sarJitul Epo*ii de @ier. Eu sugere'
*a, *el mai proail, pun*tul nul, sau gaura de &ierme din
*entrul hipers0erei, este anul 3043. /e pare *a hipers0era
noastra este reglementat1 de alinierea periodi*d a *entrului
gala*ti* *u /oarele. A*esta *orespunde Ji *u *ele patru
semne 0i"e din 'odia* Ji e"pli*d de *e traditia *reJtind se
preg$eJte pentru &remea s02rJitului.
Destul de *iudat, se pare *a /tanle( .uri*$ in*ear*d s?
ne &oreas*d despre s02rJitul epo*ii noastre, in 0ilmul sau
*apodopeed, 2001$ 6diseea spaliald$ Copilul stelar de la
s0drJitul 0ilmului a tre*ut prin poarta stelard a monolitului
negru Ji re&ine pe Pa-
m2nt, pentru a *rea o nou1 lume, sau o noul epo*a.
:
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMJa( PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMMM
MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMAl*himia timpului
Prin modul in *are intelegem *ele patru epo*i,
semnele 0i"e ale 'odia*ului i sistemul Auga, putem sa
apre*iem, in s0arsit, mesajul pe *are ni 4-au ldsat st0amosii
nostri. =e pregitim s? tre*em prin poarta stelar$ prin gaura de
&ierme, prin pun*tul 'ero al spatiului hiperdimensional. !area *ru*e
de la #enda(e de'&Aluie *ea mai important1 *unoastere
dintre toate, *are este s0?rsitul timpului si in*eputul Epo*ii de
Aur. Constienti'area a*estei *unoasteri ne ajut2 pe toti s?
intelegem mai ine natura &remurilor in *are traim si destinul
rasei umane.
CA%<;A;EA ;<!P>%><
Chiar in inima tuturor marilor traditii spirituale de pe
planetd - de la &e*hii egipteni pan2 la in*asi si la indo-
tietani, europeni al*himi*i i *aalistii iudai*i - se a0laK
*unoasterea despre al*himia se*reta a timpului. =etulurati
de *erintele, stresul i &ite'a e"*esi&? a &remurilor moderne,
stramosii noJtri au petre*ut &ieti intregi, *ontempland
misterele esentiale ale lumii noastre.
>nul dintre marile mistere pe *are le-au des*operit a 0ost
*a timpul nu stagnea
g
si nu este linear, *i *urge in *i*luri
mari de trans0ormare. De 0apt, istori*ii sustin aia de putinl
&reme *a timpul se deplasea'A pe o linie dreapti. <n de*ursul
perioadei limitate a anali'ei istori*e, a*esti istori*i moderni
&ld o u*ati*A din istorie Ji *red *a a*eastd u*a,ti*l
repre'inta intregul. Dar oare asa sa 0ie5
Al*himistii din Egipt si din Europa medie&al1 stiau *a
timpul se deplasea'd in *i*luri alungite 0ie*are parte a
*i*lului are o anumita *alitate. A*east1 *alitate modelea'A Ji
re0ormea'a lumea. Asa *um ras2ritul de soare are *alitati
di0erite 0ata de mie'ul noptii, la 0el si 0ie*are dintre aspe*tele
!arelui Ci*lu posed? o *alitate *are it distinge de alte parti ale
*i*lului. Atun*i *ind se s*hima *i*lul timpului, la 0el se
intampla Ji *u e&enimentele de pe @amant.
/a&antii sa*ri Ji al*himistii din tre*utul nostru 0oloseau
di&erse dispo'iti&e i pra*ti*i pentru a mar*a s*himarile in
*alitatea
t i m p u l u i . A s t r o l o g i a , d i & i n a t i a p r o 0 e t i a s u n t * a t e & a d i n t r e p r o * e sele *ele mai
e&idente pe *are le 0oloseau stramosii nostri, pentru a
intelege pro*esul misterios al timpului.
<n mie'ul traditiilor 0or sa*re, s*olile de mistere egiptene
si gre*esti stiau *a e"ista un pro*es - pe *are ei ii numeau
pre*esiunea e*hino*tiilor - *are masoara marele *i*lu sau
marele an. Ei intelegeau *? stelele de pe *erul noptii nu sunt
0i"e. Prin oser&area indelungata a *erurilor prin
meditatie, ei au ajuns dea sea-ma *a stelele i *onstelatiile
iii s*himl, <n*et, lo*ul pe *er. Grand sistemul 'odia*al pentru
a-i sprijini in a*este uriase masur2tori ale timpului, ei 0oloseau
*ele douispre'e*e semne 'odia*ale, *a pe un *eas giganti*.
Ast0el, au in*eput sa inteleaga marele *i*lu. /i-au dat seama
*2 este ne&oie de 3.4F0 de ani pentru a tre*e prin 0ie*are
semn al 'odia*ului i *a este ne&oie de 3+.C30 de ani pentru
*a e*hino*tiile sa tread, prin toate *ele doulspre'e*e semne.
Crearea marelui an, de apro"imati& 3F.000 de ani, le-a dat un
*eas *are le permitea s2 mAsoare timpul.
Ei au ajuns sd inteleagd *a 0ie*are dintre semne - sau
lo*uri de pe *eas - p?rea s? adu*d s*him2ri in *eea *e
pri&este *alitatea &ietii ai*i, pe PliantG si-au dat seama *a, o
data la 3.4F0 de ani, *alitatea timpului se s*him<. De
asemenea, au in*eput sl inteleagl
*ele patru *&adrante ale a*estui mare *eas 'odia*al par s?
adu*l s*him$i <n*a si mai pro0unde, in *eea *e pri&este
*alitatea timpului. Cele patru semne aso*iate *u a*este
*&adraturi sunt )ars2torul, ;aurul, %eul /*orpionul.
intr-ade&?r, pare si e"iste o legdtura istori*d *u ideea *a
tre*erea prin marginile a*estor patru semne adu*e mari
s*him$i, aid, pe P2mant. Cu apro"imati& F.+00 de ani in
urma., P2m]ntul a tre*ut prin semnul ;aurului. <n a*elasi
timp, rasa umana a in*eput sa domesti*eas*l animalele, s<
*onstruias*a 0ortarete, si de'&olte agri*ultura, s? lupte in
rd'oaie i s? *onstituie orasele-stat, *are a&eau sa e&olue'e
sl se trans0orme in gu&erne monarhii. A*um
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
Alchimia timpului
treispre'e*e
mii de ani,
*and Pamantul
tre*ea prin
semnul %eului,
s-au petre*ut
alte mari
s*himari,
printre *are Ji o
trans0ormare
*limati*a
dramati*s,
odata *u
in*heierea
gla*iatiunii.
Disparitia mul-
tor animale -
printre *are
mamutul
ldnos, tigrul
*u dinti-saie,
leneJul giganti*
a multor alte
spe*ii - s-a
petre*ut *am in
a*ea perioada.
Este interesant
0aptul *a
antropologii
sustin *a
aparitia omului
Cro-!agnon
pare s? 0i a&ut
lo* *u
apro"imati&
3F.000 de ani
in urma -
ultima oars
*and am tre*ut
prin )?rsator.
!area
Cru*e de la
#enda(e este
un monument
al*himi* &e*hi
de trei sute
*in*i'e*i de ani,
dedi*at
s0arJitului
timpului. Ea se
a0ll in *urtea
unei iseri*i de
la #enda(e,
@ranta. !area
Cru*e de la
#enda(e pare
s? 0ie o
*onstru*tie
simoli*a, *e
e"pli*a
*i*lurilor
timpului. Cru*ea
des*rie
s*himarile
e"traordinare
*are urmea'a
sa aia lo* in
epo*a noastra
a*tuall. Ea
&oreJte
despre s0arJitul
a*tualei Epo*i
de @ier Ji
despre *rearea
unei Epo*i de
Aur *are &a
&eni.
!arele
*eas *osmi* din
*er se in&arte.
A*um intram in
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
*&adratura
)arsatorului.
!esajul de pe
*ru*ea
al*himi*a de la
#enda(e arata
*a a*easta
s*himare &a
a&ea, *u
sigurantd, un
e0e*t dramati*
asupra
spe*iilor Ji
planetei
noastre.
Care sunt
- sau *are &or 0i
- a*este
s*him2ri,
putem doar sa
ghi*im. Ce e
sigur este *a
&or 0i
spe*ta*uloase
Ji remar*aile.
/an Jitul
timpului,
s0arJitul a*estei
epo*i Ji marea
trans0ormare a
omenirii sunt
aproape.
A*easta
s*himare a
*alitatii
timpului &a
gu&erna Ji &a
di*ta
s*himlrile *e
&or a&ea lo* pe
0ragila noastra
planets.
/*himarea
*alitatii
timpului nu
poate 0i
impiedi*at?.
RenaJterea
0undamentalist
a *are se
petre*e peste
tot in lume ne
de'&aluie mai
multe despre
*alitatea
timpului din
*are &enim,
de*at despre
*ea a timpului
*are &a sa,
&i&a. /amanii
peru&ieni, *are
traies* in
muntii An'i, au
*oorat de pe
*ulmi *a sa ne
spund *a
urmea'a sa
apara o nou1
spe*ie de 0iinte
omeneJti. Ei
numes* a*easta
spe*ie 9#omo
%uminousK. Ei
ne spun Ca
&estitorii lui
#omo %uminous
deja se a0la
printre noi. AJa
*um omul de
Cro-!agnon a
aparut *u
MMMMMMMMMM
Ja(
PeidnerMMMMMMMMMMMMMMMMM
3F.000 de
a n i i n u r i n d 6 u l t i m a d a t A a n d a m t r e * u t p r i n p u n * t u l ) A r s A t o r u l u i U , la 0el apare a*um un
nou tip de om. A*est nou tip de om &a a&ea *ali-
*u totul noi, pe *are noi nu le a&em. !arii a&atari <isus
Christos, .rishna si multi altii - au 0ost &estitorii timpurii ai
a*estei spe*ii noi, *are se 0ormea'a.
)ars?torul este singurul dintre semnele *are este
repre'entat simoli* printr-un om, iar a*est om du*e un re*ipient
*u ap?. /imologia a*easta este interesana, pentru *a AD=-ul
se poate a*ti&a numai in api Chiar
si
natura simoli*? a
semnului )?rs?torului pare s? sugere'e o s*himare la ni&elul
stru*turii geneti*e a rasei omenesti.
Este interesant de oser&at *a durata de &iata a omului
*on-tine o aso*iere *iudat? *u hipers0era si *u topologia
timpului. Este ne&oie de sapte'e*i
si
doi de ani pentru *a
pre*esiunea e*hino*tiilor sa inainte'e *u un grad 6EF0 O D3
_ 3+.C30U. <nteresant este 0aptul *A, *el putin in timpul Epo*ii
de @ier, durata medie de &iata a omului este de apro"imati& D3
de ani, *eea *e inseam-a 3F.3B0 de 'ile - o *i0ra 0oarte
apropiat? de *i0ra pre*esiunii, de 3+.C30. <n plus, oamenii din
&e*hime *redeau *a un an are EF0 de 'ile, *eea *e ar 0i
insemnat *a D3 de ani 0a* e"a*t 3+.C30 de 'ile.
Durata de &iata a omului po ate si ea s? 0ie imp artit2 in
patru epo*i. Dad impartim D3 de ani in patru perioade de ate
4B ani, puS
@ig. 3E7
!area *ru*e de la
#enda'e si *ele
patru ins*risuri de
la a'a sa
444444444444444444444444444Alchimia timpului
tern sA ne des*operim epo*ile personale de e"istents. @ie*are
dintre a*este perioade de 4B ani *ontine F.+40 de 'ile. Epo*a de
Aur a omului este de la naJtere panA la &Arsta de 4B ani. Epo*a
de Argint este perioada urmAtoare, de la 4B la EF de ani. Epo*a
de Bron' a unei &ieti este de la EF4a +: de ani, 0ar Epo*a de
@ier este de la +: la D3 de ani.
%a 0el *a Ji *ele patru mari epo*i ale *ronometrArii
al*himi*e, a*este patru epo*i sunt Ji ele resimtite di0erit. Pare sl
dure'e o &eJ- ni*ie pAna ajungi la &Arsta de 4B anS. Dar and
a&em +: de ani sau mai mult, 'ilele Ji anii &arcl I$oari "a 0el,
pe mAsurA *e imAtr0tnim, *orpul pare -. *apete densitateG
oasele *rapl Ji in*epe sa ne ata*e artrita. De&ine din *e in *e
mai greu s< pierdem in greutate
rAmanem 0i"ati in oiJnuintele noastre. Chiar
sl
&ietile par si ne
0ie gu&ernate de topologia spatiului hiperdimensional.
!dstenta noastri spirituall este o *ominatie uni*A de lier
aritru Ji predestinare. DeJi a&em *apa*itatea sa a*tion2m
lier in on*e *lipA, nu prea putem sA 0a*em multe in *eea *e
pri&eJte *i*lurile mai mari de timp Ji *ara*teristi*ile *are apar
la *uspida 0ie*Aruia dintre *ele patru mari semne 'odia*ale.
Ast0el, Tdata *u tre*erea in )Arsator a limii marelui *eas
*osmi*, ne putem aJtepta sa ai< lo* s*himAri masi&e. DeJi
stra&e*hea arta a al*himiei se o*upl de mai multe aspe*te ale
e"isten*eS - printre *are Ji e"tragerea luminii din plante Ji
minerale - trans0ormarea plumului intune*at al 0iintei
noastre, in aurul pur al iluminArii, Ji multe, multe altele,
al*himia este Ji o ontologie simoli*$ *e se o*upl *u
oser&area s*himArilor *alitatilor timpului, in de*ursul *elor
3+.C30 de ani ai marelui an.
%umea se sc/im$i Trecutul &a dispirea, jar istoria &a
de&eni o legend1 Ji, in *ele din urm$ un mit. Destinatia
noastr2 este ne*unos*uti /ingurul lu*ru pe *are it Jtim *u
siguranti este *a totul urmea'a sa se s*hime.
Stelae maia*e *i megaliti
2012 I( PESPE'TI0E ,")BA"E,
0E'7I ?I ()I Jo&n #amb #as&
umiireitoarea Lune> a maiasilor
ledtura
ei cu alte calendare vechi face
o'iectul de interes a multor
!artici!anti la discutia leatee de
evenimentul 5%65) 2ohn Lash, mitolo si
autor al volumului Nuest 0or the Xodia*
L
,
analizeazii 5%65 din !unctul de vedere
al ledturii cu zodiacul modern ci cu Ira
Vdrsdtorului) Lash isi !one intre'ari
leate de afirmatiile o'isnuite, feicute
rin !ers!ectiva miturilor strdvechi ci
a astroloiei moderne7 Pare chiar
intrdm in Ira +irscitorului0 Cdt de
im!ortant este anul 5%65 !entru toatd
omenirea0 Pare occidentalii vor fi cei
care vor inveita marea lectie0
Pentru *ei din &e*hime, sistemele de masurare sa*ra a
timpului erau intotdeauna legate de stele. !onumentul de la
/tonehenge a 0ost des*ris *a un uriaJ *eas astronomi*,
*onstruit din plata. Dispunerea sa identi0i*l solstitiile Ji alti
0a*tori de sin*roni'are se'oniera, printre *are Ji *i*lul de 4B,F
ani al opririi lunii - *unoaJtere so0isti*at?, *a s? nu spunem
mai mult. <n !area Piramida, de la Gi'a, din Egipt, un pasaj
as*endent este aliniat *u ;huan, steaua polara, in anul E400
<.Ch., aproape de in*eputul =umatitorii %ungi a maiailor.
Departe de a 0i un mormant, piramida de la Gi'a era 0olosita
pentru ritualuri de initiere, la 0el *a Ji templele maiae din
Au*atan. insa intre *alendarele sa*re ale lumii &e*hi Ji *ele
ale lumii not e"ist? di0erente i'itoare.
L<n dutarea 'odia*ului. n.t.
2DK
JJJJJJJJJJJJJJJJJJStelae mai6 megaliti JJJJJJ
! a i a J i i J i a ' t e * i i e r a u o s e r & a t o r i p r i * e p u t i a i s t e l e l o r , * a r e au proie*tat
piramidele Ji *a sa 0ie *easuri astronomi*e - *um e piramida
lui .u$ul*an de la Chi*hen <t'a, unde lumina *are *ade pe
treptele piramidei, in timpul solstitiului de &ara, produ*e un
e0e*t de serpentind. insd, in *ele mai multe situatii, maiaJii
inregistrau sin*roni'arile *osmi*e *u ajutorul staelelor, *are
erau monumente de piatra in po'itie &erti*aa <n lumea
&e*he, asemenea monumente 0ormea'a aranjamente *are
sunt orientate atat in 0un*tie de stele, *at Ji in 0un*tie de
migarile /oarelui Ji ale %unii.
De e"emplu, Callanish, din #eridele E"terioare, este
aliniat la *i*lul lunar de 4B,F ani Ji poate Ji la migarile stelei
Capella, *ea mai mare stea din *onstelatia Auriga - )i'itiul.
!onte Alan din !e"i*o este /i el aliniat la Capella, iar alte
temple din Ameri*a *entrals sunt /i ele orientate asemanator
*u *ele din Europa. insa in lumea *ea noua, megalitii au 0ost
0olositi pentru inregistrarea datelor, mai degrad de*at pentru
alinierile *eleste. /telaele maiae nu 0ormea'a linii sau *er*uri
orientate dupe *eruri sau anotimpuri. Atun*i, <ntrearea *are se
pune e7 Care este e&enimentul *elest din =umaratoarea
%unge, *are este inregistrat pe a*este pietre5 <n *e 0el datele
*alendaristi*e gra&ate pe stelae in*orporea'a o sin*roni'are
astronomi*a a'ata pe astre dad e"ists &reo legatura in
a*est sens5
!<EX>% =-P;<<
<n anii re*enti s-au depus multe e0orturi pentru a 0a*e
o *one"iune intre s0arJitul timpului inregistrat de maiaJi i
*i*lul de 3F.000 de ani al pre*esiunii. <nainte de anii 4CD0, nu
Quse nimeni a*east? *one"iune, deoare*e pentru asta era
ne*esara lo*ali'area *entrului gala"iei noastre %td de 'odia*.
Centrul gala*ti* se a0la la apro"imati& 3:.000 de ani-lumin? de
Pamant Ji nu poate 0i oser&at in mod dire*t. Xodia*ul este
*er*ul a 4E tipare stelare oser&aile, o se*tiune trans&ersals
ingusta pe *er 6numita e*lipti*aU, unde *ir*ula /oarele, %una
Ji planetele. 6A*easta panorama &i'iila nu
2DN
John lam lash
t r e u i e * o n 0 u n d a d * u * e l e 4 3 s e m n e ' o d i a * a l e a s t r o l o g i * e , * a r e stint se*tiuni
uni0orme ale e*lipti*ei, 0ara stele.U
/telele *omple"e ale 'odia*ului stint *uprinse intr-o s0ed
de &i'iilitate *are *uprinde doar trei la sud dintre toate
stelele din gala"ie. Cu toate a*estea, dad ne uitam la a*easd
s0era, putem pri&iprintre imensele *onstelatii 'odia*ale, in
dire*tia *entrului gala*ti*. <n anii ,D0, astronomii au
determinat linia de &i'iilitate la 3FD de grade ale e*lipti*ei,
aproape de spinul din *oada *onstelatiei /*orpionului. <n mod
*urios, *onstelatia in&e*inad, a /agetatorului, arad dire*t *ltre
s*ena *osmi*$ prin a*ul din *oada *onstelatiei /*orpionului.
Alinierea solstitiului de iarid la a*est pun*t din afara
zodiacului mar*hea'a mie'ul noptii pentru pre*esiunea
'o-
intru*at mai a&em de par*urs <n*a trei grade din
pre*esiune, ne mai despart apro"imati& 340 ani de ora
mie'ului Pre*esiunea prin 'odia* este un 0enomen astronomi*
masurail.
(ig1 27< Punctul &"rnal in P"!ti' 2007 1 Ch1
555
JJJJJJJJJJJJJJJJJJStelae mai6 megaliti JJJJJJJ
! i s * a r e a a " i a l a d e . l e g 2 n a r e a P a m a n t u l u i 6 * a u n t i t i m * a r e iii in*etineste
rotireaU 0a*e *a po'itia /oarelui la e*hino*tiul de prima&ard 634
martieU s? se deplase'e 0at? de stelele din 0undal, *u o &ite'a
de apro"imati& un grad in D3 de ani. Datorita a*estei de-
plasAri, de-a lungul mai multor se*ole, e*hino*tiul de
prima&ari sau pun*tul &ernal aluned in *onstelatia
pre*edent1, deplasandu-se in sens in&ers ordinii naturale a
'odia*ului - de unde &ine si termenul de 9pre*esiuneK.
<n de*ursul 0ie*arui an, /oarele inaintea'4 din Bere* in
;aur, in Gemeni i asa mai departe. insa, in de*urs de se*ole,
pun*tul e*hino*tiului de prima&ara se deplasea'a in sens
opus, de la Gemeni la ;aur si apoi la Bere*. <n pre'ent,
pun*tul &ernal se a0l? in Pesti - in *onstelatia pestilor, una
dintre *ele mai mari din 'odia*. Pun*tul &ernal se deplasea'A
in*et Cate )2rsltorul de apl. Parametrii a*estei deplas$i
deplses* *u mult data la *are se in*heie =umiratoarea %ung
a maiasilor. 6<lustratie7 Ale"ander Jamieson, ? .elestial ?tlas
OLn atlas celest,, %ondra, 4B33U
(igura 2K< A=a )in Aoiacul " la )"n"ra
55C
John lam lash
> n i i i n & a t a t i i m p a r t * i * l u l * o m p l e t a l p r e * e s i u n i i i n 4 3 i n t e r - &ale, denumite greit
luni platoni*e. 6De 0apt, Platon nu a s*ris des-pre Erele
Xodia*ale, iar 9!amie AnK despre *are &oreJte el nu este *i*lul
pre*esional.U /-ar putea s? 0ie *on&enail sa presupunem
e"istenta a 43 ere 'odia*ale, de *ate 3.4F0 de ani 0ie*are
6E0"D3U, numai *a a*est model ignord mediul *eres* real,
oser&at de *ei din &e*hime. <n realitate, e"ista 4E *onstelatii in
'odia*, *are sunt !e-gale *a dimensiune Ji e"tindere. >n mod
mai apropiat *u 0elul in *are *ei din &e*hime &edeau *osmosul
este s? *al*ulam erele, urmarind modul in *are pun*tul &ernal
tra&ersea'a *u ade&arat a*este tipare neregulate, mai
degraa de*at sa re*urgem la o se*&enta nas*o*ita de
inter&ale uni0orme.
Era ;aurului s-a intins <ntre ::00 i.Ch., -ra in 4B+0
i.Ch.G Era Bere*ului - din 4B+0 i.Ch., pan
g
in 430 i.Ch. Atun*i
*and granitele dintre *onstelatii sunt dare, datele de tran'it
pot 0i *al*ulate *u o oare*are pre*i'ie. A*est lu*ru se intampl? in
*a'ul tre*erii de la Bere* la PeJti, in 430 i.Ch., dar nu Ji in *a'ul
tre*erii de la PeJti, la )arsator. ;ran'itia pun*tului &ernal, in
stelele *ompo'ite din )arsator, nu a <n*eput <n*a Ji &a dura opt
sute de ani de ai*i inainte. <n*eputul Erei )arsatorului este
departe, la ori'ontul timpului omenes*. A*easta tre*ere nu
se potri&eJte *u s0arJitul timpului la maiaJi, *i se <ntinde *u
mult din*olo de a*el moment. Erele 'odia*ale pre*edente *ea
a ;aurului /i a Bere*ului - nu *orespund nisi ele *u
=umaratoarea %ungd, insa eHiski o *orelatie surprin'Atoare
intre *alendarul maitaJ i sin*roni'area 'odia*ala.
.A%< A>GA
Pre*esiunea 0un*tionea'd *a un *eas milenar, ast0el in*at
0ie-*are stea din 'odia* poate 0i datata in mod e"a*t. Data E400
4,Ch, *ade in Era ;aurului, *are a in*eput in jurul anului ::00
i.Ch., atun*i and pun*tul &ernal a ajuns la *oarnele taurului. <n
E400 4.Ch., pun*tul &ernal - a*ul orar al *easului stelar
'odia*al - a *oin*is *u
JJJJJJJJJJJJJJJJJJStelae mai6 megaliti JJJJJJJ
s t e a u a d e a u r , A l d e a r a n , d i n o * h i u l t a u r u l u i . A l d e a r a n e s t e o s t e a lucida, o stea *u o
po'itie proeminenta, una dintre *ele *in*i din panorama
*onstelatiilor 'odia*ale. Ea este lo*ali'ata la aproape e"a*t
4B0 de grade trans&ersal pe 'odia*, 0ats de o alts lucida,
Antares, din inima *onstelatiei /*orpionului. -po'itia dintre
Antares Ji Aldearan de0inege a"a stru*turala a intregului
'odia*, dupa *um este atestat de di&erse mituri astronomi*e Ji
aranjamente megaliti*e stra&e*hi. Aldearan apune e"a*t
*and r2sare Antares - Ji in&ers. !itologia sideral?, *um ar 0i
mitul lui -rion )anatorul, *odi0i*a miJ- *hile a*estor doua stele,
*ontraalansate intr-o maniera uni*a.
/istemul hindus al Auga este legat de =um2ratoarea
%ungd, printr-o *oin*identa remar*ata de multi in&atati7
momentul initial al =umaratorii %ungi, in E44: i.Ch., *ade
aproape de data E403 i.Ch., inregistrata in mitologia hindusa
*a mar*and data mortii lui .rishna, a&atarul Di&in *are a adus
in&atatura plina de intelep*iune din <haavad /ita) <n
*ronologia hindusl, E403 i.Ch. mar*hea'a in*eputul erei .ali
Auga - era ignorantei Ji a degenerarii, in *are trlim a*um. .ali
Auga se potri&eJte *u =umaratoarea %ungl in *eea *e pri&eJte
data de ince!ut, dar sistemul hindus atriuie unei Auga
o durata mai lungs de*$ *ei +.4:0 de ani pe *are ii re*unos*
maiaJii. Atat *at inseamna ea, a*easta este *orelatia intre
sistemul hindus J4 *el maiaJ.
>n alt indi*iu *are dari0i*a sin*roni'area astronomi*a a =u-
marltorii %ungi &ine din Egipt. Xodia*ul Dendera, de la un templu
de pe =il, la nord de %u"or, pre'inta *el mai &e*hi model inta*t Ji
0un*tional al 'odia*ului, *are a supra&ietuit din anti*hitate. Cele
*in*i a"e ale sale inregistrea'a date din preistorie Ji din istorie,
in*lusi& anul E400 i.Ch. %a *apatul sudi*, a"a D din Dendera
interse*tea'a Antares, in inima s*orpionului. !itul egiptean
relatea'a u*iderea lui -siris, o paraleli *u moartea lui .rishna,
din traditia hindusi. Egiptenii it repre'entau pe -siris - numit
Asar, in 0orma sa *elesta - in *onstelatia
John lam lash
l u i - r i o n ) a n a t o r u l , * a p e o 0 i g u r d a s o * i a t a i n d e a p r o a p e * u a " a A r i tares-Aldearan,
dupd *um s-a remar*at deja.
Corelatia intre sistemele hindus, maiaJ si egiptean
0i"ea'd =umarditoarea %unga a maiasilor, in *adrul
sin*roni'?rii *osmi*e mdsurate in 'odia*, dar nu staileste o
data de*isi&2 de s0arsit, in termeni astronomi*i. .ali Auga, *are
este mai s*urtd, nu se termin
g
in 3043, *i in 30B3, iar 'odia*ul
Dendera *odi0ied momentul 0inal in 334F, atun*i *and
solstitiul de iarna se &a alinia *u *entrul gala*ti* - ora
mie'ului noptii, pentru *i*lul pre*esional *omplet, de 3+.C30
de ani. Cu o dis*repantd de peste doul sute de ani,
=umar2toarea %ungd nu poate sa 0ie *orelatd, in mod
*on&ingAtor, *u ora mie'ului noptii din erele 'odia*ale. Plasatd
in *adrul erelor, =umd0atoarea %ungd se potri&este in anumite
moduri, insd momentul de s0arsit inregistrat de maiasi nu se
poate *al*ula *oerent, in termeni astronomi*i. 6<lustratie7 A"a D
din 'odia*ul Dendera, dupd /*hwaller de %ui*', Sacred
Science ^/tiinta sa*rab
@ARMA NOII LUMI
Cu toate a*estea, e"ists le*tii de pret *are pot 0i e"trase
din anali'area =umdr?torii %ungi, din perspe*ti&d 'odia*all.
!omentul de s0arsit al maiasilor nu &a 0i in*heierea erei .ali
Auga - era in *are omenirea degenerea'd in prostie,
depra&are si &iolentl - si nu &a 0i in*eputul Erei )ars$orului,
*are in*. se *onturea'a ned eslusit, la ori'ontul indepdstat al
imaginatiei omenestiG insd, repre'intd un moment uni* de luat
in *onsiderare, in tiparul general al sin*roni'drii 'odia*ale, *are
ar putea sd semnali'e'e o rds*ru*e *riti*s pentru *i&ili'atia
o**identals. !egalitii din Europa sunt santinele neoser&ate
si *olturoase, orientate *on0orm sin*roni'arii *osmi*e,
ridi*ate in &remurile preistori*e. /telae-le din Ameri*a
Centrald sunt stalpi de ,A
g
ra *u s*ulpturi ornamentale,
in*dr*ati *u date *alendaristi*e, triale si istori*e, *are au 0ost
ridi*ati in timpurile istori*e 6la <'apa, in jurul anului 3+0 i.Ch.,
*on0orm lui John
JJJJJJJJJJJJJJJJJJStelae mai6 megaliti JJJJJJJ
! a j o r J e n $ i n s U . / u n t m e d i i e s e n t i a l m e n t e d i 0 e r i t e , * a r e * o d i 0 i * a mesaje 0oarte di0erite.
/telae-le din Ameri*a Centrall poarta o po&ara grea de
$arma istori*a.
@iind un arte0a*t *ultural al Ameri*ilor, =umaratoarea
%ungd a maiasilor este di0erita de sistemele megaliti*e de
masurare a timpului, din lumea &e*he. <n MeHico
M3sti:ue ^!isti*a !e"i*uluib, una dintre primele *a*ti
despre 3043, antropologul @ran$ Paters oser&a *a sistemul
*alendaristi* maias-a'te* are rele&anta doar pentru Ameri*i,
unde a 0ost *reat. !omentul de s0arsit, 3043, s-ar putea sa 0ie
un apel de tre'ire pentru to
g
a planeta, insa el se adresea'a,
in primul rand, a*elora *are au legatura *u modul o**idental
e"*esi& de &iata, e"empli0i*at de /tatele >nite.
Ameri*a dirijea'a lumea *ltre poluare *atre *onsumarea
resurselor naturale, *a sa nu mai &orim de a0a*erile
murdare legate de agresiunea imperialists si spe*ula 6su
deghi'area sutire a unui politienism mondial si a promo&arii
demo*ratieiU, *are adu* moarte i spaima, in randul unor mase
uriase de oameni din toata lumea. /istemele *alendaristi*e
maiase i a'te*e nu pot 0i diso*iate de doul drame alarmante
din tre*ut7 disparitia maiasilor *lasi*i, dupa se*olul al O-lea -
i de*lansarea apo*alipsei a'te*e, in se*olul al O<<<-lea.
Disparitia rapids a unei intregi *i&ili'atii - sau auto distrugerea
ei, prin osesia pentru &iolenta pedepsitoare pentru sa*ri0i*iu
- sunt elemente *are apartin istoriei o**identale si *are ar
putea 0i repetate.
!ostenirea psiho-istori*a a !e"i*ului str?&e*hi, al *arui
prin*ipali urmasi sunt popoarele Ameri*ilor, ar putea s?
determine soarta &ietii omenesti de pe planet? - inspre
ine, sau inspre Data de s0arsit, 3043, ar putea sa 0ie
tocmai pun*tul de unde nu mai e"ists intoar*ere, pentru
modal o**idental de e"*es e"ploatare. De asemenea, s-ar
putea s? 0ie si o*a'ia pentru unele popoare din -**ident, sa
*ore*te'e *ursul pe *are se a0la intreaga planet1.
John lam lash
C a J i p i r a m i d a d e l a G i ' a J i m o n u m e n t u l d e l a / t o n e h e n g e , =um2r$oarea %ungl
a maiaglor &ine 0<r2 un manual de instru*tiuni de utili'are. Ce-
o sA se intample dupa 3043 &a 0i determinat in mare parte -
dad, nu *hiar in intregime - de intentiile *ore*toare Ji
*reatoare aduse la a*el moment. <n a0ara de puterile
dominante ale naturii, nimi* alt*e&a nu mai de*ide re'ultatul
momentului de s0irJit, de*$ &ointa Ji imaginatia a*elora *are
y
id departe Ji *are pot s? inteleag1 Ji sl a*tuali'e'e a*east1
rar2 oportunitate miti*l.
Bt
KI
K(
//10
N
N
N
E,

65,6B)B6 TKRE)66
SPIIT!A"ITATE, SEM(E ?1 SIMB)"!I
EFEIT)AE "A A(!" 2012
CEA/>% C-=;<=>A /A ;<CA<E
?r,una ?rda&h
nii cred ca anul 2012 !estecte o !reme in care
intrea&a omenire se !a tre"i la o no9t con&i)
sau unificare spirituald$ #n anumite
!rivinle, se !are cd !a a!ea loc un mare salt de la
stadiul in care ne earn acum$ 2ste, oare, posibil a*a ce!a?
?r,una ?rda&h, autorul multor lucrari, printre care *i
AThe ;ranslu*ent Re&olu-
tionKG a desfd*urat o muncd impresionantd de in!esti)
&are a fenomenelor moderne de tre"ire, inter!ie!dnd
sute de oameni, despre experieniele acestora de iesire din
Atransa separdrii"$ +n urmdtorul eseu, el ne
impdrti&e&e re"ultatele cdutdrilor sale$ .um am putea
ca, peind in anul 2012, sa ne tre"im totii din punt de
!edere s!iritual D6 sit ne manifestdm ca
o omenire unificatd, care trdiee in
armonie0 &rin intermediul activitStii
sale, desfel!ratd in cola'orare cu AThe
Pneness -niversit3(, actiondnd ca un posibil
catali"ator al tre"irii personale *i colecti!e, ?rda&h
pare sd fi &dsit o cale$
Kevolufia tran!lucia1 n1 tr1
Arjuna Ardagh
= u d e m u l t , a m p r i m i t u n p l i a n t i n * u t i a d e s * r i s o r i , p e * a r e s*ria7 9<ntr-o lume
uJor neuna...K. !i se *erea sa ma aone' la o noua re&ista
alternati&e. Era un tru* de mar$eting 0oarte inteligent,
deoare*e majoritatea oamenilor ar 0i per*eput, imediat, *a
mesajul li se adresea'a lor. DeJi putem a&ea in*linatii politi*e,
e*onomi*e Ji de mediu, di0erite, aproape toti re*unoaJtem *a
traim intro lume uJor neula. >nii *red *a mie'ul prolemei ar
0i *omploturile teroriste Ji *a ne-am putea rela"a, dupe *e 4-am
omori Ji pe ultimul 9duJman *omatant.K >nii &ad *au'a
de*aderii in imperialismul in0loritor Ji or Ji *er s*himarea
gu&ernelor. Altii per*ep neunia *a pe o de*adere a &alorilor
morale Ji *red *a solutia ar 0i intoar*erea mass-media *atre
&alorile 0amiliale. >nii `<d a*este pre&estiri sumre *a pe o
*ri'a iminenta legate de mediul in*onjurltor7 suntem o*upati
sa pomplm a*ea materie neagra, unsuroasa, din interiorul
Pamantului, *at de repede putemG intreaga noastra e*onomie
0un*tionea'a pe a'a eiG mai *urand sau mai tar'iu, ea se &a
epui'a - Ji atun*i... *e urmea'a5
Altii *red, in mod aproape inteligent, *a, ar'and toata
a*easta
materie neagra, uleioasa., *u sau 0are rost, in0ierantam
planeta
atat de repede, in*at ne autodistrugem. A*estea sunt doar
*ate&a
dintre posiilele modalitati de a intelege *a lumea a de&enit
*am ne-
und. Ca Ji *and nu ar 0i destul, un raport puli*at in iarna
anului
300F arata *a +0R din anii e"istenti la ni&el mondial sunt
detinuti
de 3R din populatia lumii, iar :0R dintre sunt in posesia a
4R
din populatie. <maginati-&a urmatoarea situatie, *a Ji *and
ar 0i o
dna de Xi&a Re*unoJtintei. <ntreaga &oastra 0amilie se a0la
a*olo7
un*hii, matugle, &erii, *umnatii, prietenii *ei mai
apropiati. Pri&iti-&a 0ar0uria, in *are se a0la un morman de
man-
Arjuna Ardagh
*are7 *ur*an, *arto0i, legume Ji sosuri de tot 0elul. A&eti
*ate&a pa-
hare de *ristal, umplute *u di0erite &inuri une. A&eti in 0ata o
sala-
td e"oti*a din 0ru*te de mare, importata din Japonia. Pe o
masa all
.
turata, sunt multe 0eluri de desert, toate pentru &oi.
Persoanele
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
*are sunt ase'ate langa &oi nu o du* la 0el de ine. @ie*are
dintre ele are parte de o *ina *onstand dintr-o portie de *ur*an
preparat la mi*rounde, de E,CC dolari, *umparata de la a*anie.
/i Co*a-Cola. Restul mesenilor par s? 0i 0ost omi i. >nii au pdine
sau ter*i /i eau ape *ontaminate. lar altii nu au nimi*. -are -)A
puteti u*ura de man*area &oastra, in a*este *onditii5 /igur *a
nuG &a treui se impartiti. /? iei masa de Xi&a Re*unostintei *u
0amilia, in *onditiile in *are o persoarta are totul, iar *eilalti
in&itati nu au nimi*, ar 0i o neunie. +i, *u toate a*estea,
suntem de a*ord sa *redem *a., este o modalitate a**eptaill
de a trai *a 0amilie gloal?.
%a supra0ata, toate prolemele noastre par a nu a&ea
ni*io legitura *u ale *elorlalti. Da*e &rem sa supra&ietuim,
treuie s? ne des*ur*am *u terorismul, s? gasim posiilitati de
a alege lideri mai sanatosi la minte, s? stopam poluarea aerului
i 0orta teriila a *onsumismului. @ie*are dintre pro&o*arile *u
*are ne *on0runtam ne*esita solutii spe*i0i*e. /ingurul aspe*t
pe *are a*estea it au in *omun este 0aptul *a noi nu a&em
haar *e sa 0a*em.
Cu multi ani in urnL Alert Einstein a spus7 9=u poti re'ol&a
o prolems de la a*elasi ni&el al *onstiintei la *are ea a 0ost
*reate.
De*i, pe de aid parte, toate prolemele *u *are ne *on0runtam
pe
a*easta planed par a 0i separateG dar, de 0apt, ele sum toate
simp-
tome ale unei staid de *onstiinta *ole*ti&a, *are nu mai este
&iaila.
Care este starea de *onstiinta pe *are o pri&im *a 0iind nor-
*hiar dad inima nu o a**epts *a 0iind naturald0 Por*ii gro-
hale. Cainii latra. Pinguinii au mersul leganat. -amenii *e 0a*5
Ce
am ajuns sa a**eptam *a o stare de ald a 0iintei umane5 Am
petre-
*ut multi ani anali'and a*easta dilema, intreandu-i pe
s*riitori,
pro0esori, psihologi, a *hiar pe *oa0ori. !ajoritatea sunt de
a*ord
*a a*easta *onstiinta umana este *ara*teri'ata printr-un
Arjuna Ardagh
sentiment
nenatural al separarii, un simt al 9euK si al 9*e e in a0ara mea.K
=oi
a*tionam *a /i *and 0orta de gandire din interiorul nostru si
sursa a
tot *e e"ists ar 0i separateG in ultima instanta, noi a*tionam
*a si
a n d a m 0 i s e p a r a t i d e s u r s a i n s a J i , d e D i & i n i t a t e . % a a ' a a * e s t u i sentiment al separarii
se anal tot *eea *e simtim *a 0iind oriil7 au'ul emotional
asupra *opilului, &iolenta domesti*s, oamenii *are mint Ji se
ar0es* re*ipro*, degradarea mediului sau rd'oiul. ate
a*este proleme apar din per*eptia *a 9euK Ji 9eiK sunt *e&a
separat, sau *a 9euK Ji 9planeta,K suntem, de asemenea,
separati.
Deoare*e ne simtim separati de *elelalte 0orme de &iat?,
relatia noastra *u lumea este mani0estata prin dorinta.
/imtim adesea *a ne lipseJte *e&aG dad am putea otine din
e"terior, *eea *e *redem *a ne lipseJte, atun*i ne-am putea
rela"a. A*easta este mentalitatea *are propulsea'a e*onomia
gloala. De a*eea este posiil sa &in'i tot mai multe lu*ruri,
tot mai multor oameni. 9Cre'i *a-ti lipseJte *e&a, prietene5 Da,
asa e. Atun*i, dad &ei *umpara a*est gratar pentru mid, to
&ei simti 0eri*it. Pri&eJte-i pe oamenii din a*easta 0otogra0ieG
&e'i *e 0eri*iti sunt5 /i to poti 0i 0eri*it, dad &ei *umpara
gratarul...K /au maJina asta... sau a*est pa*het de &a*anta...
sau *asa asta noud. Atun*i and au sentimentul lipsei, oa-
menii aduna lu*ruri - iar, apoi, 0lu"ul este lo*at.
Chiar dad a*est sentiment poate 0i generat de proleme
reale, majoritatea 0iintelor umane traies* intr-o
9lipsapsihologi*aK - o sen'atie *a.K au ne&oie de mai multi ani,
de mai multi putere asupra a tot mai multi oameni, de mai mult
se", *u *at mai multi parteneri Ji intr-o mare &arietate de
po'itii. Pur Ji simplu, au ne&oie de mai mult) Apoi, se pot
rela"a. %a un moment dat, Paul Gett( era *el mai ogat om din
lume. Cate s0arJitul &ietii sale, a 0ost <ntreat, in *adrul unui
inter&iu7 9Domnule Gett(, a&eti mai multi ani de*at ori*ine din
lume. Cand este destul5K 9<n*a nuK, a raspuns el. <ntotdeauna
pare *a <n*a nu e destul. Ca 0iinte umane, am in&atat sa
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
0un*tionam *u a*est simt al lipsei. El ne 0a*e sane ingrijoram la
nes0arJit, mani0estandu-se *a o maladie a gandirii e"*esi&e.
<n 0ie*are *ulturd Ji in 0ie*are epo*a au e"istat *ati&a
oameni *are, in mod i'olat, s-au elierat de a*easta halu*inatie
/i au inteles
Arjuna Ardagh
*a per*eptiaunui 9eu separatK este, de 0apt, o 0ante'ie. Aid nu e
&ora despre o imunatatire a propriei 0iinte, despre a lu*ra *u
tine insuti, pentru a te trans0orma intr-o persoana mult mai
iuitoare, mai *onJtienta, mai uns. De 0apt, este &ora despre o
tre*ere rus*a Ji radi*al$ de la a 0i preo*upat de 9euK Ji de
9po&estea meaK, la o intelegere a spatiului, a imensitatii Ji
eternitatii *onte"tului in *are apare a*easta po&este. -data *e
a*easta halu*inatie de a'a este *ore*tata, totul in*epe sa re&ina
la lo*. De e"emplu, relatiile nu se mai raportea'a la 9mineK Ji 9in
a0ara meaK. A*um, de&ine posiil s? pri&e+ti la *eea *e pare
9*elalaltK Ji sa admiti *a 0iinta pe *are o intalnegi este una Ji a*e-
eaJi *u *el *are o pri&eJte, *u toate *a 0orma este di0era.
/entimentul unei entitati separate, *are tanjeJte i are
ne&oie de lu*ruri din mediul *are o in*onjoara, in*epe sa se
topeas*a, pre*um un 0ulg de nea, su ra'ele soarelui. <n lo*ul
a*esteia apare *on-inta, pre'enta, o iuire 0?r? o moti&atie
anume, *areia nu-i lipseJte asolut nimi*. <n lo*ul ideii *a te
a0li pe a*easta planeta 9pentru a otine *at mai multe pentru
tineK, &iata de&ine un 0lu" at genero'ititii spiritului. /*opul
&ietii este a*um s? ine*u&ante'i, sa iueJti 0ara limite, sa
daruieJti 0ara aJteptari.
<ntotdeauna, i*i Ji *olo, au 0ost oameni *are au tre*ut
prin a*easta s*himare de identi0i*are, de la 0orma, la lipsa
de 0orma, de la *ontinut la *onte"t. Cu doua,. milenii Ji jumdtate
in urrna, de e"emplu, traia un print pe *are it *hema /iddharta.
;imp de multi ani, a in*er*at tot *e era posiil in s0era mun*ii *u
/inele. <n 0inal, s-a oprit. /-a ae'at su *el mai apropiat *opa*,
*are s-a intamplat s? 0ie un pom sa*ru, Bodhi. <n timpul noptii, i-
au tre*ut prin minte tot 0elul de halu*inatii7 i'are 0ante'ii
se"uale, imagini de nemasurata ogatie Ji putere, &i'iuni
inspaimantatoare. Dar el a a&ut jude*ata sanatoasa Ji
pre'enta de spirit de a intelege *a toate a*estea erau produse
ale mintii sale. <n 'orii 'ilei, Tdata *u rds?ritul soarelui, a ajuns la o
*on*lu'ie simpla. A reali'at *a 0ie*are gand, 0ie*are amintire,
0ie*are dorinta Ji 0ie*are temere nu repre'inta de*at jo*ul Ji
a*ti&itatea mintiiG totul era
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
* e & a p e * a r e n u t e p u t e a i a ' a . E l s - a i n t r e a t * e r d m a n e d u p d * e t e eliere'i de 0aulatiile
mintii si a inteles *a natura sa reala era *onstiinta, *onstienta -
amele lard 0orma, liere. =oi numim a*est lu*ru
9*onstientdK, dar *u&antul *are de0ineste a*eastd stare, in
lima lui, era budh$ 1i, din a*ea 'i, el a de&enit *unos*ut
drept *el *e este budh sau Buddha. /e spune *a, atun*i *and s-
a reintors la prietenii sal din /arnath, *are it insotiserd in
*dutdrile sale, a*estia au oser&at o strdlu*ire radioasd pe
*hipul sau. 9<a sta00, *e s-a intamplat *u tine5K, 4-au intreat.
9Atiti e"traordinarS Ai des*operit o noua pra*ti*$ sau un nou
pro0esor5 Ce-ai 0a*ut5K
9Eu nu am0ti*ut nimi*K, se spune *a ar 0i rdspuns el.
;o*mai asta este 0rumusetea. =u s-a s*himat nimi*. =u s-a
imundtdtit nimi*. Este, pur i simplu, re*unoasterea a *eea *e
e mai pro0und de*$ intreaga s*himare.
<n ultimii doul'e*i de ani, in intreaga lume, o multime de
oameni au a&ut re&elatii similare *u *eea *e a reali'at Buddha
su pomul Bodhi - anume, *a *el *e sunt eu, *u ade&drat, nu
este numai Bill, sau C(nthia, sau Roert, *i este budhH
*onstienta, *onstiintl, pre'entd. A*east1 intelegere poate sa
apard instantaneu, in ori*e moment, iar apoi poate 0i umritl,
sa 'i*em, de presiunea platii *hiriei. Poate s? apard *a urmare
a unor pra*ti*i mai sustinute. Poate sa apard *hiar *a un
produs al &ietii de 'i *u 'i. <n *ele din urma, asta *hiar nu
*ontea'd. -datd *e ade&2rul a 0ost des*operit, jo*ul se muta
din*olo de halu*inatia separdrii. Credinta nelimitata in po-
&estile sedu*atoare ale mintii este spulerata *e&a mult mai
normal, mai pre'ent si mai stail are sansa sa stralu*eas*a
prin mentalitatea
Pe *ei *are s-au trans0ormat in a*est 0el, eu ii numes*
9translu*i'iK - denumire de0inita de di*tionarul Pester, ast0el7
9oie*t *are ii permite luminii sa patrundd, lard a 0i
transparentK. >n oie*t transparent - *um e un geam *urat -
este aproape in&i'iil. Printr-un oie*t transparent poti
&edea totul, *a i *and a*esta ni*i nu
Arjuna Ardagh
ar e"ista. Pe de altA parte, un oie*t opa* - *um ar 0i un
perete - lo*hea'a. *omplet lumina. >n oie*t translu*id
permite tre*erea luminii in mod di0u', mentinandu-si 0orma si
te"tura. -ie*tele din *ealalta parte nu se pot distinge *lar.
Cristalul este translu*id. %a 0el este o s*ulpture din gheata
gla'urata7 dad ra'ele soarelui ar tre*e prin ea, din spate,
am &edea lumina tra&ersand s*ulptura, tar a*easta ar pArea
*A stralu*eJte din interior.
-amenii translu*i'i par, de asemenea, *a stralu*es* din
interior. Ei au a**es la natura 0or *ea mai pro0unda7 pa*e,
in0init, liertate, statorni*ie - Ji, in a*elai timp, raman pe
deplin impli*ati in e&enimentele din &iata 0or personali
Gandurile, 0ri*ile dorintele <n*a &in si pleadG dar po&estea
personal1 nu mai este opa*aG ei au a*um *apa*itatea de a
re0le*ta *e&a mai pro0und, mai luminos Ji traini*, *e poate
strAlu*i prin ori*e.
;imp de multi ani, am luat sute de inter&iuri pro0unde
unor oameni translu*i'i, *ontemporani, Ji am studiat in*a alti
treispre'e*e mii. A*ele inter&iuri au umplut *loud sute *in*i'e*i
de *aseteG stenogramele totali'ea'a peste un milion de
*u&inte. Printre ei se a0lA s*riitori Ji pro0esori *unos*uti
pre*um7 E*$hart ;olle, B(ron .atie, Rain Dass Ji Jean #ouston.
Dar am stat de &ora Ji *u stomatologi, *oa0ori, *asni*e
oameni ai stra'ii. Am inter&ie&at politi*ieni, tra0i*anti de
droguri - pan
g
si pe *ontailul meu. <n a&ion, dis*ut
intotdeauna *u *ei *are imi stau alAturi. <n intreaga lume, oa-
meni apartinand unor medii sisteme de *redinta dintre *ele
mai di0erite atesta *a hipno'a separarii a 0ost deplJita. /i, aJa
*um mi-a spus so*iologul Paul. Ra(, 9gura tunelului se largeste,
*u 0ie*are 'i *e tre*eK. <n *on0ormitate *u *ele mai
*onser&atoare estimari, milioane de oameni ai 'ilelor noastre
au 0ost atin+i de o asemenea tre'ire - majoritatea, in ultimii
*in*ispre'e*e ani. Cartea mea din 300+, The
Translucent Kevolution, este re'ultatul a*estor
*er*etari
pre'inta portretul potential al noii 0iinte umane.
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
% u m e a d e a s t a ' i d i 0 e r a d e * e a i n * a r e a t r a i t B u d d h a G n u e s t e ni*i a*elai Pamant
pe *are a pagt <isus. )iata s-a s*himat. Chiar dad modul de a
intelege poate 0i a*elag, in pun*tele esentiale, pro&o*area
realitatilor 'ilelor noastre este di0erita. Cum trans0orms a*est
0el de tre'ire, &iata oiJnuita5 Care este relatia noastra *u Q-
du00le Ji a*tiunile, atun*i *and Jtim *a noi suntem *onJtiinta in
*are apar a*este ganduri5 Care este relatia noastr? *u
emotiile - *um ar 0i mania sau in&idia - atun*i and reali'am
*a a*estea tre* prin noi Ji nu repre'inta *ine suntem *u
ade&arat5 Cum este s? 0ii impli*at in relatii umane5 Cum este sa
ai dorinte se"uale5 Cum este s? 0ii parinte5 Cum este s? 0ii artist,
s? *ondu*i o a0a*ere Ji sa *aJtigi ani5 Cum este 0, 0ii preot sau
epis*op sau rain, in lumina a*estei tre'iri5
Atun*i and am pornit a*est proie*t de *er*etare, e"trem
de amitios, a&eam parerea greJit1 *a epidemia de tre'ire se
limita la re*uperarea hipiotilor, aJa *um eram Ji eu - oameni
interesati de <ndia, de ore'ul run, sau de parul purtat in *oada
de *al. Am des*operit, *u uJurare, *a nimeni nu detine &reun
monopol asupra s*himarii *onJtiintei.
%-am inter&ie&at pe Ri*hard #ollowa(, epis*op al
Catedralei din Edinurgh, retras a*um din a*ti&itate. =u &orim
ai*i despre un grup de spiritualitate. Catedrala din Edinurgh
este o 0or0aireati a pastrarii &alorilor *onser&atoare ale
protestantismului. Epis*opul #ollowa( mi-a spus7 9Este o
asemenea alinare sa des*operi *a
in*hisorii nu a 0ost ni*iodata in*uiata. Ca <isus, *el *aruia i-
am adresat rugd*iunile mele, se poate a0la *hiar in o*hii mei,
sau ai ori*drei alte persoane pe *are o pri&es*K. A*estea nu
sunt *u&inte rostite de Ram Dass sau de E*$hart ;olle - a*esta
era epis*opul Catedralei din EdinurghS
Am inter&ie&at oameni *are lu*rea'a in J*oli din orgul
=ew Aor$, *onsultanti *are lu*rasera pentru *ompania
olande'd >nile&er, *el mai mare produ*ator de unuri de
*onsum din lume. Am 0ost Jo*at sa a0lu *a toti dire*torii
*ompaniei sunt impli*ati in pro-
Arjuna Ardagh
*esul tre'irii. Ei merg impreuna in retreaturi, iar in lumina
a*estei modi0i*ari a *onJtiintei, ei au s*himat multe lu*ruri in
*adrul *ompaniei lor. Am gasit e*ologi, do*tori, politi*ieni,
artiJti /i *asni*e *are au simtit atingerea eternitatii, intr-o
manieri *e le-a s*himat modul de a trdi. %a *ap?tul lungii
perioade de *er*etare, nu mai a&eam ni*io indoiala asupra
0aptului *a, ori*at de dura ar 0i pro&o*area *areia treuie sa-i
0a*em 0ats *a rasa, ne a0lam in stadiile timpurii ale unei
modi0i*dri majore in *onJtiinta *ole*ti&a, *are *apata a&ant,
*u 0ie*are 'i.
/ituatia noastra de pe a*easta planet1 poate 0i
*omparat1 *u un 0ilm *u James Bond, in *are intriga urmea'a
intotdeauna a*elaJi s*enariu. >n 9tip eauK - de oi*ei 0oarte
ogat, la*om oare*um neun - are intentia premeditate de a
prelua puterea asupra lumii, distrugand tot *e poate, pe
par*urs. Din *ate imi amintes*, top 9tipii diK sunt 2rati, *u
nume *a Dr. =o 6Dr. =uU sau Gold0inger 6De-get de aurU. De
oi*ei, el *ondu*e o *orporatie *landestine, la ni&el gloal,
*are, *el mai adesea, are o a*ti&itate de 0atadd, *u i' de ine-
0a*ere. Agentii lui sunt ti*aloJi, inumani Ji a*tionea'a pre*um
rootii. Apoi, este dragalgul de James Bond, *entrat in *orpul
sau, tr?ind momentul *u toata 0iinta sa, lipsit de ori*e teams.
El este plin de umor, *hiar in 0ata mortii - Ji de po0ta de &iata,
in ori*e situatie. <ar /i iar, in *iuda tuturor osta*olelor, Bond
sal&ea'd lumea. De oi*ei, este &ora de o *urse *ontra
*ronometru7 &a reui Dr. Destru*tion 6Dr. DistrugereU sa
detone'e mama tuturor omelor Ji sa ne trans0orme pe toti
in plasma, sau &a reug James, de unul singur, sa lupte *u sute
de ti*aloJi Ji sa sal&e'e situatia5 Bond iese intotdeauna din
in*ur*aturl, in ultimul moment, iar 0ilmul se termin
g
*u o noua
idill *u o 0ats 0rumoasa *a o 'eita.
<ntr-un anume 0el, a*este s*enarii e"agerate ne-au
pregatit pentru situatia *u *are ne *on0runtam la a*est
in*eput de mileniu. Amenintarea la adresa stailitatii lumii
noastre pro&ine dintr-o e"presie *ole*ti&a a la*omiei,
intru*hipat?, in esent?, de *orporatiile
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
g l o a l e , * a r e p u n p r o 0 i t u l < n a i n t e a i n t e g r i t a t i i . C a s i i n * a ' u l l u i B o n d , translu*i'ii sunt prea
putini. Dar, *a si Bond, ei sunt supli, se"i, salmi, amu'anti si tot
mai moti&ati in demersul de a s*hima so*ietatea,
Asa *a iatii-ne aid, se'and pe marginea s*aunelor
si
asistand la ultimele si *ele mai palpitante se*&ente ale
0ilmului. -are &om &edea &iata, asa *um o stim noi, ireparail
mutilate de la*omia *orporatists si de 0undamentalistii
preo*upati sa-si demonstre'e 0or insisi *a doar ei au dreptate,
iar dusmanii din luna respe*ti&e, nu5 /au suntem, in s0arsit, la
in*eputul unei s*himari *ole*ti&e, *e du*e spre insanatosire5
=u are rost sa stain in asteptare, *u ratele in*ru*isateG paginile
de 0inal ale s*enariului in*a se mai s*riu, tar &oua
mie ni s-a dat misiunea de a-4 du*e la un s0arsit.
De*i, *are este perioada de timp in *are a*est thriller gloal
&a ajunge la 0inal5 Cat timp mai a&em5 Am adresat a*easta
intre-
are unui mare numar de autoritati renumite, >n*le dintre
rapoar-
tele de mediu, pri&ind epui'area resurselor, perturarea
tiparelor
&remii datorita in*al'irii gloale si topirea *alotelor gla*iale,
au dat
semnalul *a in*eputul *elei de-a doua de*ade a a*estui se*ol
mar-
*hea'a timpul in *are &a 0i imposiil sa ignori deteriorarile
su0erite.
Peter Russell a e"trapolat a*est lu*ru la a**elerarea &ite'ei
de *one*tare pe *omputer, prin intermediul <nternetului
si
la
*res-
terea numarului de oameni *are au a**es la <nternet pe plan
mon-
dial, lumea 0iind inter*one*tata mult mai repede de*al s-a
odd-
pat, Russel *rede *a, in primii ani at urratoarei de*ade,
putem a*-
*epta ideea aparitiei unui 9*reier gloalK. @ie*are dintre *ele
'e*e
miliarde de *elule din *reier are *apa*itatea de a se
Arjuna Ardagh
*one*ta *u
on*e alts *elula, aproape instantaneu. Cand *ominam
*resterea
*one*tadi la <nternet, &ite'a *one*tarii
si
*resterea &ite'ei de
0un*-
tionare a *al*ulatoarelor, putem &edea posiilitatea *erta *a
a*est
*reier gloal sd de&ina realitate, in urmatorii ani. Russel
des*rie
a*east? *onstiinta planetar
(
*a 9miliarde de mesaje *are se
miss
(
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
inainte Ji inapoi, intr-o retea de *omuni*are in *ontinua
*reJtere, legand miliardele de minti ale omenirii, intr-un
singur sistemK.
Con*omitent, atat numdrul oamenilor in0luentati de o
tre'ire radi*ald, *at Ji pro0un'imea a*estei tre'iri, *reJte in
0ie*are 'i. <ntr-un anume sens, *u *at situatia din e"terior se
inr?utatVte, *u atat mai multi oameni sunt stimulati s? se
tre'eas*a din &isul separdrii Ji al dorintei. Este greu de
estimat, *u e"a*titate, num2rul oamenilor translu*i'i de pe
glo. Ei nu se inregistrea'a /i nu se *on0ormea'd unor reguliG
dimpotri&a, tind s? 0ie independenti de ori*e apartenenta,
0iind mai degrad lei, de*at o0 in turna >nii so*iologi Ji
&i'ionari, *um sunt Paul Ra(, Barara !ar" #uord i Duane
Elgin, estimea'a *a numarul oamenilor ale *aror &ieti au 0ost
atinse, destul de pro0und, de 0enomenul tre'irii Ji *are mani0ests
e0e*te trans0ormatoare de durata ar 0i de ordinul milioanelor -
num?rul *res*and in mod e"ponential. %a in*eputul de*eniului
urmdtor, num2rul estimat ar putea atinge Jai'e*i, pana la
Japte'e*i de milioane, repre'entand 4R din populatia lumii.
Poate *a nu este o *oin*identa 0aptul *a pre&i'iunile
multor traditii indi*a primii ani ai urmatorului de*eniu, *a pe
un timp al s*himarii *uanti*e. >nele dintre a*este traditii
pre0igurea'a *olapsul multor sisteme *reate de oameni, *are
0a* parte din normalitatea in *are am *res*ut. Altele pun
a**entul pe aparitia unei not 0iin*e umane, mai e&oluate,
elierat? de sentimentul mutilant al separarii, pe *are o
per*epem a*um *a 0iind asolut normall Calendarul ma(aJ, de
e"emplu, *onsiders anul 3043 *a 0iind s0arJitul timpului
psihologi* - an dupd *are &om intra intr-o nou1 era, elierata
de stapanirea mintii.
%(le Patson a 0ost primul *are, in *artea sa, The
Komeo Irror
*
, a sugerat *a e su0i*ient *a 4R dintr-o
populatie sa tread, printr-o trans0ormare, pentru *a intreaga
populatie sa se modi0i*e. !ai
* Iroarea Komeo n)tr
Arjuna Ardagh
r e * e n t , ! a l * o l m G l a d w e l l a s * r i s * a r t e a T h e T i ! ! i n & o i n t
*
, i n * a r e demonstrea'a,
intr-o maniera *rediil$ modul in *are, in *adrul unui *ole*ti&,
s*himarea apare la ni&el lo*al. El pre'inta un om a *arui
a*tiune impotri&a &iolentei organi'ate din oraul =ew Aor$ a
0ost esential$ determinand o s*ddere sensiila a ratei
*riminalit?tii la ni&elul intregului oraJ - aJa *um, de
e"emplu, o Jana, de oameni pot lansa o noua mods pentru
in*altaminte, *are s? in0luente'e intreaga Gar$ Este ne&oie
doar de *ati&a oameni - *ei *are treuie - pentru a trans0orma
e&enimente i'olate, intr-o ade&?rata epidemi*. /tudierea
tendintelor in mar$eting - *um ar 0i tre*erea de la *asetele
audio, la CD-uri, *a pre0erinta media pentru mu'i*a - arat$ iar
Ji iar, un pas *uanti* al *reJterii gradate *atre un 9moment de
*umpanaK, urmat de un salt rus*, *are a**eptarea
uni&ersal$
Atun*i *and =i*olaus Coperni* a sugerat *a Paimantul este
o planets intre alte planete *are se in&artes* in jurul
soarelui, teoriile sale au 0ost realmente ignorate pe tot
par*ursul &ietii lui, iar re'ultatele majore ale mun*ii sale nu
au 0ost puli*ate Or%i 4+:E, anul in *are a murit. ;'*ho
Brahe, Johannes .epler, Galileo Galilei Ji, mai tar'iu, <saa*
=ewton, au 0ost *ei *are au do&edit *a teoriile lui Coperni*
sunt *ore*te. =u a 0ost ne*esar *a a*eJtia s? mearga din uJa
in :4, pentru a-si impartag des*operirile in intreaga Europa
renas*entisti =u a 0ost ne&oie de*at de *ati&a oameni inteli-
genti, *are au &eri0i*at teoriile 0or Ji, in *ati&a ani, o
paradigms a 0ost inlo*uita *omplet *u o alta. <n *iuda
puterni*ei re'istente din partea *elor a0lati la putere, teoriile
a*estor astronomi au pre&alat, in *ele din urma, deoare*e
erau ade&arate Ji &eri0i*aile prin meta-de de *er*etare
oje*ti&e.
=e a0lam la in*eputul unei not s*himari de paradigm$ la
0el de puterni*a. ;eoria lui Coperni* era despre uni&ersul 0i'i*
Ji a pus
5 Moinentul tie rilscruce$ A*east1 sintagn-a se re0er$ in
so*iologie, *lipa in *are *e&a *e inainte era unit de&ine
*omun, iar in *limatologie, este pun*tul din e&olutia *limei
P?mantului, in *are apar s*him?ri ire&ersiile. n.tr
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
a'ele Jtiintei moderne. Epidemia de tre'ire, *are to*mai *apla
amploare, tine de *onJtiinta uman? Ji poate *ondu*e la
0undamentarea unui salt e&olutionist nemaiintalnit in
e"istenta omenirii.
Am in*heiat *artea The Translucent
Kevolution, *u trei s*enarii posiile, 0ie*are putand a&ea
lo* in a*eJti ani *riti*i, *are au mai limas pans in 3043. Primul,
pe *are unii oameni *hiar it iau in serios, este posiilitatea
*ompletei noastre disparitii. <n *adrul a*estui s*enariu,
0undamentaliJti de pretutindeni sunt de'lantuiti. Ei iJi arun*a,
omele, propo&aduies* s0arJitul 0iintei umane et*. =u putem
e"*lude total a*easta posiilitate, deJi pare 0oarte putin proa-
ill. De oi*ei, &iata iJi g?seJte intotdeauna propriul e*hiliru.
Pe *el de-al doilea s*enariu 4-aJ numi 9*ri'a e"tremaK.
/*himarea tiparelor *limati*e generata de in*al'irea glooid,
epui'area resurselor de petrol Ji dis*repantele de natura
e*onomi*s dintre oameni pot determina un *olaps al
so*ietatii organi'ate, *aruia omenirea ii &a supra&ietui,
tre*and, insa, printr-o praugre.
Celui de-al treilea s*enariu i-as da numele de 9mira*olK.
Cum&a, printr-un 0el de inter&entie Di&in
g
, toti oamenii se &or
tre'i, intr-un ritm eHtrem de ra!id) Aproape peste
noapte, not toti &om tre*e de la a arde petrolul, la a 0olosi
surse de energie alternati&e. )om in*eta sa toleram ra'oaiele
0undamentaliste, iar energia Ji *reati&itatea *e &or 0i elierate
pe par*ursul pro*esului &or 0i su0i*iente pentru re0a*erea
stratului de o'on Ji &or a&ea grija de in*il'irea gloala
iar 0ie*are dintre not &a respira uJurat Ji se &a rela"a. !ultor
oameni, a*est lu*ru 4i s-ar parea de un optimism ridi*ol. /e
pare Ca ar 0i ne&oie de inter&entia a *e&a *e depaJeJte
*onJtiinta umana.
>nii, de e"emplu, pot 0i uimiti de aparitia *er*urilor din
la-nut, *are au aparut in &estul !arii Britanii Ji in alte lo*uri.
Cine le-a 0a*ut5 Pe masura *e *omple"itatea 0or a *res*ut, s-a
redus posiilitatea *a ele sa 0ie 0a*ute de mana omului.
<ndi0erent *ine le-ar 0i 0a*ut, pare sa 0ie &ora de o mare
inteligentl, *u un simt deoseit
Arjuna Ardagh
a l 0 r u m o s u l u i J i d i s p u n a n d d e o m a r e p u t e r e . A r p u t e a , a * e l c e v a *are a *reat arta
in lanuri, sa ne ajute Ji pe not sa ne tre'im5
<n anul 300:, *and am terminat *artea, la 0el *a multi alti
oameni, aJteptam /i speram s? se petrea*d un mira*ol.
Curand dupd aparitia *artii, eu Ji sotia mea am primit o
in&itatie de la >ni&ersitatea>ni0i*arii, o organi'atie din sudul
<ndiei. >nul dintre 0ondatorii a*esteia imi *itise *artea Ji ne-a
in&itat s?-l&i'itam. <nitial, nu am dorit sa dam *urs in&itatiei,
pentru *a amandoi petre*useram, deja, o mare parte a &ietii
su in0luenta maeJtrilor Ji a in&ataturilor indieneG dar, *um un
lu*ru du*e la altul, apoi la altul, in *ele din urma, am a**eptat
in&itatia.
Ceea *e am des*operit a*olo poate 0i *onsiderat 0oarte
ine a*el gen de mira*ol, pe *are multi dintre noi 4-am
:teptat. <n ultimii *ati&a ani, 0enomenul initiat la >ni&ersitatea
>ni0i*arii s-a raspandit in intreaga lume, atragand atentia
unora dintre *ele mai inteligente autoritati in domeniul
studierii *onJtiintei *ole*ti&e. <n <ndia, a*est 0enomen este
numit 9Dee$shaK, iar in &est, el a 0ost denumit, simplu7
9Bine*u&antarea >ni0i*ariiK, do&edindu-se a 0i, in opinia multor
s*riitori Ji pro0esori respe*taili, *el mai e0i*ient *atali'ator al
tre'irii, intalnit &reodata atat la ni&el personal, *at Ji *ole*ti&.
Bine*u&antarea >ni0i*arii este o simpla transmisie 0a*uta, de
oi*ei, de *ite *ei *are o o0era, prin plasarea mainii pe *apul
*elui *are o primeJte, timp de mai putin de dou1 minute.
/olutia deoseita pe *are Bine*u&antarea >ni0i*arii o
pentru starea noastra *ole*ti&e *onste in masura in *are
tre'irea
este o 0un*tie neurologi*a. Poti a&ea tot 0elul de introspe*tii
spiri-
tuale, poti e0e*tua numeroase pra*ti*i personale, dar, da*d
e*hili-
rul a*ti&itatii neurologi*e din interiorul *reierului nu le poate
sus-
tine, ele nu &or a&ea ni*iun e0e*t. Bine*u&antarea >ni0i*arii
pro-
du*e modi0i*ari in e*hilirul a*ti&itatii neurologi*e din *reier,
per-
mitandu-i s? sustina tre'irea, in mod spontan Ji 0are e0ort.
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
A*est 0e-
nomen 0iind re*ent, *er*etarile reali'ate pana in momentul
s*rierii
Arjuna Ardagh
a*estei *arti sunt in 0a'a preliminarl. /pe*ulatiile in*ipiente,
a'ate pe interpretari ale s*an2rilor EEG
6ele*troen*e0alogra0U /PEC;
L
Ji pe masuratori
ne*on&entionale, reali'ate *u dispo'iti&e *uanti*e de tipul
.arna$ 6regenerator *ereralU Ji Amsat 6pentru s*anarea io-
*ondu*tiilitatiiU, *ondu* la a*eleaJi *in*i *on*lu'ii
preliminare, pri&ind modul in *are Bine*u&antarea >ni0i*arii
in0luentea'i *reierul. <n primul rand, se pretinde *a are lo* o
redu*ere a a*ti&itatii *elulelor ale *reierului reptilian,
re*unos*ut de to
g
a lumea *a 0i!d hipera*ti& la omul
modern. #ind *on*entrata pe supra&ietuire, a*easta este o
parte a *reierului improprie luarii de*i'iilor pri&ind modul in
*are traim. <n al doilea rand, masuratorile preliminare au
aratat o e*hilirare a se*retiilor hormonale *oordonate de
*orte"ul limi*. <n al treilea rand, *er*etatorii au e&identiat o
diminuare a a*ti&itatii din loii parietali, 'ona orientarii Ji a
aso*ierilor. <n al patrulea rand, s-a oser&at o *re+tere a
a*ti&itatii loilor 0rontali, in spe*ial in partea stanga. /i, in
*ele din urma, s-a *onstatat o *re+tere a *oerentei la ni&elul
intregului *reier, do&edit1 de *reJterea a*ti&itatii neurologi*e
din *orpul *alos.
Do*torul Andrew =ewerg este *onsiderat unul dintre e"-
pertii de prestigiu mondial in domeniul studierii *reierului Ji a
stadiilor mai inalte ale *onJtiintei. Prin *er*etarile asupra
e0e*tului pra*ti*ilor de meditatie indelungata ale tietanilor,
e*hipa sa de la >ni&ersitatea din Penns(l&ania a proat
multe dintre trans0ormarile similare *elor mani0estate in
urma apli*arii Bine*u&antarii de >ni0i*are. El *onsiders *a
loii parietali ai omului *ontemporan sunt de aproape trei on
mai hipera*ti&i la majoritatea oamenilor. <n timp *e
0un*tionarea 0or normala ne permite sa per*epem spatiul
tridimensional, atun*i *and sunt atat de hipera*ti&i, ei
generea'a un sentiment e"agerat de separare de mediul
in*onjurator, *are da halu*inatii. Cand a*ti&itatea loilor
parietali se redu*e pan
g
la un
Sinle !hoton emission com!uted tomora!h3 ?SP.CTJ "!t" o
t"hni
" tomogra$i" nucl"ar' car" $olo!"!t" ra@" gama1 n1 tr 1
Arjuna Ardagh
a n u m i t p r a g , p e r * e p t i a u n u i / i n e s e p a r a t d i s p a r e J i a p a r e s e n t i mentul de uni0i*are, pe
*are =ewerg il numeJte7 e"perienta @iintei >nitare Asolute.
Cer*etdrile sale rele&a, de asemenea, o intensi0i*are a
a*ti&itatii loilor 0rontali, in spe*ial in partea stangd, pe *are
o *onsiders *a 0iind aso*iata *u o pre'enta superioara Ji *u o
stare de ine sau de 0eri*ire, nedeterminata de o *au'a
e"terns.
Bine*u&antarea >ni0i*arii este spe*ials, deoare*e a*este
modi0i*ari ale 0un*tiilor neurologi*e, pre*um Ji *ele sur&enite in
per*eptia suie*ti&a a realitatii, au lo* in doar *ate&a minute
Ji nu in 'e*i de ani. in plus, e0e*tele sunt *umulati&e. /tudiile-
pilot demonstrea'a Ca o singura Bine*u&antare a >ni0i*arii
determind redu*erea semni0i*ati&d a a*ti&itatii loului
parietal Ji intensi0i*area
loului 0rontal. Dup1 o saptamand, a*este e0e*te nu
in*etea'a *omplet Ji, prin Bine*u&antari ulterioare,
modi0i*arile *reierului de&in mai pro0unde Ji se staili'ea'a.
Prin administrarea unui nu-mar su0i*ient de mare de ast0el de
Bine*u&antari, *reierul re&ine la o stare de e*hiliru optim Ji
apoi ramane aJa.
Din anul 300:, and Bine*u&antarea >ni0i*arii a in*eput sa
0ie raspandita la ni&el mondial Ji a 0ost primita de milioane de
oameni, mii de persoane au ene0i*iat deja de o s*himare in
0un*tionarea *reierului, iar numlrul 0or *reJte e"ponential. ate
a*estea nu se petre* la &oia intamplarii. >ni&ersitatea >ni0i*arii a
0ost 0ondata de doi pro0esori, /ri Anima Ji /ri Bhaga&an. Ei au
a&ut &i'iunea potentialului a*estui 0enomen impart:it de mii de
oameni din intreaga lume, *are au 0ost instruiti pentru a darui
Bine*u&antarea >ni0i*arii. Ei *onsiderd *a, pe masura *e
Bine*u&antarea >ni0i*arii se raspandeJte, ea &a grai
atingerea unui moment de ras*ru*e7 un numar su0i*ient de
oameni se &or trans0orma in 9*ei tre'iti in >ni0i*areK, *are &or
*onstitui *atali'atorul s*himarii la ni&el *ole*ti&. Ei *onsiders
*a toate a*estea &or a&ea lo* in *ati&a ani. Care este data
estimate, la *are *onJtiinta *ole*ti&a a omenirii &a tre*e de la
separare la uni0i*are5
Anul 3043.
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
Gill !d"ards
f
nu!ei cum s"a discutat in eseul lui
$r*una
TTT $rdah, multi, cred cd
transf'rmarea s!iritu"
ald ce va avea loc in*urul anului 5%65
este una a s!erantei, unified,* ci
comuniunii) $cest fenomen este
adesea nu"
o 8mare trezire
a
) /ill Idwards,
!siholo, !rofesor de s!iritualitate ci
autor de 'estsellerziri, s!une cd
secretul realizeirii acestei marl treziri
este foarte sim!lu " tre'uie sd
inveitdm sd im'rdtiim ceea ce /ill
Idwards numeste 8iu'irea ford
o!relii() Ia ne im!eirteimte viziunea
sa asu!ra !reviziunilor !rivind haosul
ci dezinterarea dinaintea anului 5%65
D6 dd ras!uns unei intre'eiri care ii
freimeintd !e multi7 Ce !utem face in
viata noastrd cotidiand, ca sd ne
!redtim !entru schim'drile ce vor
veni0
=oaptea tre*uta, am &isat *a eram o *aprioara *e
*utreiera liera prin padure, sarind peste 0erigi Ji paraie,
oprindu-se sa pas*a intr-o poiana impadurita, *u ure*hile
'&a*nind in alerta, *u o*hii atenti Ji nasul 0rematand la tot *e
se intampla in jurul meu8ei. !-am tre'it din &is, m-am ridi*at din
pat Ji am des*his oloanele. %umina diminetii s-a stre*urat in
*amera Ji am pri&it spre gradina. %a *ati&a pag, mai jos de un
stejar, o *aprioara se uita in sus, pri&indu-ma. Pentru o
0ra*tiune de se*unda, mi-am simtit ure*hile '&a*nind Ji nu am
mai Jtiut da*a sunt *aprioard sau 0iinta umana.
<n traditia :tinaglor ameri*ani, *aprioara este
simolul landetii Ji al iuirii ne*onditionate. Ea
ne aminteJte *a iuirea este marele &inde*ator
*are in&inge ilu'ia separdrii. Cand iuirea este
pre'enta, nu e"ista 0ri*a. Cand nu e"ista 0ri*a, totul
este ine-
Gill Edwards
& e n i t i n i n i m a t o J i t o r e l a " e ' i p r o 0 u n d . < u i r e a n e d a * e r t i t u d i n e a *a totul este ine.
=e elierea'a. <uirea uneJte, pe and 0ri*a sepa-
intuneri*ul este, mai degraa, asenta luminii Ji, la 0el *a
lumina diminetii, iuirea se re&arsa da*d nu o alungam.
0 NOA COSMOLOGIE
Pentru mine, a*este &remuri ale marii tre'iri
6adi*a, perioada -a in anul 3043 Ji in dup1 a*est anU sunt,
in intregime, legate de iuire, de e"tinderea *onJtiintei,
din*olo de &e*hile mituri ale Creatiei Ji de intelegerea
ade&arului *a intregul *osmos se sprijina pe iuirea
ne*onditionata, de *are nu putem 0i separati. <uirea este
*eea *e suntem. !ai mult de*at atat, noi nu suntem &i*timele
sortii, ale ghinionului sau ale $armei, *i suntem *o-*reatori
Di&ini, ai tot *eea *e ni se intampli 60ad e"*eptieU. =oi suntem
0ragmente *reatoare sau s*antei ale /ursei8 Dumne'eu8<uire.
A*est >ni&ers iuitor ne o0era sprijin pentru *a &isurile sa ni se
implineas*a, iar noi suntem 'ei Ji 'eite-u*eni*i, *are le pot
permite &iselor sa prinda, sau nu, &iata.
<n pre'ent, multi dintre noi Jo&aie intre doua lumi
di0erite7 lumea 0ri*ii, luptei, &ino&atiei Ji &i*timi'arii - *are este
oglindit? de Jtirile media - Ji lumea *are se ri*li*a, *ea a iuirii,
u*uriei, &inde*2rii Ji *onJtiintei spirituale *e apare din
spatele s*enei, prin grupul in *ontinua *reJtere al 9*reatorilor
de *ulturaK, *are au o noua
*onJtiinta
l
. -data *e plJim pe deplin in a*eastd noul
realitate, &iata de 0ie*are 'i *apata *alitatea e"perientei
spirituale Ji ne simtim din *e in *e mai &ii. Reali'am *a lumea
din a0ara este o oglin*la a lumii interioare. =u e"ista o
separare reala intre inauntru Ji in a0ara - e"a*t *a in *a'ul
*aprioarei din &isul meu, *are a aparut in gradina mea din
lumea reala. Pe masuri *e tot mai multi *reatori de *ultura
trdiesc prin a*east? perspe*ti&e large, reunindu-se pen-
tru a elaora proie*te *reati&e Ji ino&atoare, lumea se &a
s*hima.
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
<n ultimele *ate&a milenii, omenirea a 0ost sujugate prin
Ji emitere de jude*ati. Religia a 0ost 0olosita *a un agent de
*ontrol so*ial Ji de uni0ormi'are. Credinte i'are de-a dreptul
neuneJti, intr-un Dumne'eu plin de manie, justitiar, au 0ost
impregnate in su0letul omului Ji ne-au *on&ins *a, a 0i spiritual
sau demn de iuire, inseamn? scifii 'un) Adi*a, sa 0a*i *eea
*e &or altii Ji s? te *on0orme'i regulilor Ji aJteptarilor so*iale din
a0ard, punand ne*esitdtile altora inaintea propriilor ne&oi, ss te
sa*ri0i*i pe tine insuti, negandu-ti propria personalitate
in*er*and sa demonstre'i *a e+ti merituos sau spe*ial.
Cei mai multi dintre noi au pastrat in sine o &o*e
interioard re*e, *riti*s, represi&a - a*el dumne'eu launtri*,
*are ne jude*a Ji *are ne spune *um sa ne *omportatn, ne
*riti*s in mod *onstant, ne tine *u 0ata ple*ata i induJ4 sau
neaga sentimentele noastre ade&arate. Dat 0iind *a emotiile Ji
dorintele sunt limajul su0letului, totul de&ine e*hi&alent *u
u*iderea a*estuia. Pe masura *e ne *edam puterea a*estui
judedtor interior, de&enim supu+i Ji *apti&i. =e simtim pring
in *ap*ana Ji ni se is 0orta. -loanele 0erestrelor sunt in*hise.
Re'ultatul ine&itail este an"ietatea, depresia, imolna&irea
0i'i*a, relatiile dis0un*tionale Ji o lipsa *oplegtoare a u*uriei,
pe *are nu ne-o putem e"pli*a.
!area tre'ire inseamna tre*erea la o *osmologie mai
matura, in *are nu mai suntem niJte &iermi ne0eri*iti, in
*autarea sal&arii Ji ni*i nu ne mai simtim aandonati, *u
*ru'ime, de un Dumne'eu distant 6sau asentU. <n s*him,
suntem 0iinte Di&ine Ji *reatoare, in 0orma umana. /untem
s*antei ale Di&initatii *are e&oluea'a *on+tient. <n mod
parado"al, a*est *on*ept matur despre Dumne'eu Ji *osmos a
aparut din taramul *are, *and&a, <l renega pe Dumne'eu,
*onsiderandu-% inutil Ji irele&ant7 lumea Jtiinti0i*a. %a granita
dintre 0i'i*d Ji iologie, o =i'iune psiho-energeti*s a realititii
intoar*e 9unul simtK *omun *u susul in jos. <n *adrul
a*estei noi *osmologii, uni&ersul este o retea inter*one*tata
de energie-
Gill Edwards
* o n J t i i n t ? . C o n J t i i n t a e s t e * e a * a r e d e t e r m i n e * o l a p s u l 0 u n * t i o n a r i i undelor *uanti*e,
*eea *e inseamna, in mod esential, *al mintile noastre sunt
*ele *are *ontrolea'a *e se intampla in &ietile noastre - /i nu
un Dumne'eu *are ne jude*a. =u primim *omen'i din *er. =u
suntem &i*time ale Jansei, sortii, $armei, sau ale moJtenirii
ge-
neti*e
L
. <n s*him, des*operim un uni&ers in *are iuirea
este atat de ne*onditionat?, <n*a spune 9DaSK ori*arei dorinte
pe *are o a&em. =u se pun intreari. =u este ne&oie sa o *aJtigi
sau sal o meriti. =u e"ists duiu asupra 9permisiuniiK de a a&ea
a*ea dorinta. >ni&ersul are resurse in0inite Ji poate *oordona
ne*esitatile *ele mai inalte ale 0ie*aruia. Cere Ji ti se &a da.
Este *hiar atat de simplu.
Ei ine, nu, nu este chiar aJa de simplu. Dupe *um arata
noua Jtiint?, energia urmea'a gandul. %u*rurile pe *are ne
*on*entram, sunt *ele pe *are le primim. =e *on*entram
asupra prolemelor -Ji ele de&in mai di0i*ile. =e *on*entram
asupra 0ri*ilor - Ji ele, la un moment dat, se &or materiali'a. =e
*on*entram asupra a *eea *e dorim - Ji atragem *are not
oie*tele dorintei. =e *on*entram asupra lipsurilor - Ji nu le
&om putea depag. PrimeJti *eea *e aJtepti. <ti do&edeJti *a ai
dreptate, iar i iar. Poti a&ea tot *eea *e iti doreJti, dar treuie
sal emiti in e"terior semnale *onse*&ente. Credintele,
na'uintele Ji aJteptarile tale treuie sal 0ie *oerente.
Ce anume de'integrea'a energia noastra, generand
semnale in*oerente sau *ontradi*torii5 Frica *udecata *a
nu suntem su0i*ient de uni. /entimentul *a nu meritam Ji *a
suntem nedemni. )ino&atia 0atal de dorintele noastre. ;eama
*a, dad &om a&ea *eea *e dorim, ii &om pri&a pe altii de *eea *e
ei iii dores*. Con&ingerea *a ar treui s? 0im uni Ji supuJi, sau
*a ar treui sal-i punem pe altii pe primul lo*, sau *a ar treui
sal 0a*em tot *e putem mai ine, din *eea *e a&em. Credinta *a
&isurile nu pot de&eni realitate, sau *a &om primi rasplata mai
tar'iu, dad su0erim Ji ne sa*ri0i*am a*um. ;eama de
K A se &edea *artea <ioloia credinfei, de Bru*e
%ipton, puli*ata de Editura @or Aou. n. ed.
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
a s*hima *e&a. ;eama *a &iata se de'agreg2. 0 pu'derie
intreaga de alte ganduri negati&e ne tin lo*ati in &e*hea
*osmologie - a unui Dumne'eu *are ne jude*l din *eruri, sau a
*redintei *a lumea este un lo* solid Ji limitat, asupra *aruia
a&em un *ontrol minim.
Araham a sugerat *a a'a &ietii este liertatea, *a
s*opul &ietii este u*uria, iar re'ultatul &ietii este e&olutia.
3
Pentru mine, a*easta triads a liertatii, u*uriei Ji e&olutiei
repre'inta temelia unei spiritualitati e&oluate, a'ata pe noua
paradigm? a spiritualitatii - iuirea ne*onditionata, in *are
0ie*are dintre noi este o s*anteie *reatoare a /ursei in0inite Ji
omnipre'ente de energie-*onJtiinta. %iertatea, u*uria Ji
e&olutia *onstituie noua ;rinitate s0anta. /untem *o-*reatori,
impreun? *u energia /ursei - *eea *e inseamna Ca dam
naJtere, in mod *onstant, noilor &isuri Ji dorinte, pe *are in&atam
*um s? e mani0estam in realitatea 0i'i*a. =oi am ales s? 0im
ai*i, pentru a ne u*ura de &remuri supere, splendide /i
minunateS
Sco!ul vietii este 'ucuria) <n mi*area =ew
Age, e 0ires* *onsideri *a s*opul &ietii este e&olutia
spirituald - dar a*est lu*ru alimentea'a imediat
*redinta *ldere8mantuire, Ji anume *a *e&a este
gregt in *eea *e ne pri&eJte Ji *a ar 0i ne&oie de
reparatii. <n a*elag timp, nu suntem ai*i ni*i pentru
a ne pune in sluja lumii. De asemenea, a*easta
*redinta &ine de la partea supusa Ji manipulate din
noi, *are se *rede nedemna Ji &rea sa ne justi0i*e
e"istenta 6sau de la o parte *are se *rede
superioaraU. De 0apt, s*opul nostru este sa
e"perimentam u*uria. Ce uJurareS Deoare*e
0undamentul &ietii este liertatea, 0elul in *are
alegem sa gasim u*uria depinde doar de noi.
A*easta este o Planet1 a lierului aritru. =u e"ists
jude*ata asupra alegerilor pe *are le 0a*em - a*um,
sau de a'i inainte. Deoare*e uni&ersul este aliniat
*u iuirea, u*uria Ji liertatea, &iata tinde sa se
Gill Edwards
des0a& are mai lin /i mai uJor, dad alegem sa 0im
0eri*iti, de*at da*e in*er*am sa 0im 9uniK in o*hii
altora.
<ata de *e ii graes* pe oameni s? aleaga sa 0ie 0eri*iti,
in lo* de a in*er*a sa 0ie uni
E
- sau, dupa *um spune Joseph
Campell7
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
9 > r m e a ' d - t i 0 e r i * i r e a K . D a d , t u * r e ' i * a a 0 i s p i r i t u a l 6 s a u i u i t o r U inseamna sa 0ii un,
atun*i ai o mare prolems. De 0apt, tu ai identi0i*at
spiritualitatea *u lumea ego-ului - lumea jude*atii - i &ei de-
&eni ne&roti*. <n*er*and sa 0im uni /i &irtuosi, ne simtim
singuri
lipsiti de putere. De 0ie*are data *and in*er*am s? 0im uni, ne
dam &oie s? 0im *ontrolati de alti oameni, de pre*epte
religioase, datorie, oligatii, sau de presiunea de a ne
*on0orma. =e suprimam sau negdm ori*e sentiment sau
dorinta *are par ina**eptaile *elorlalti
ne *ontorsionam in toate 0elurile, in*er*and sa otinem
aproare sau admiratie. =e de*one*tam, ast0el, de la
indrumarea emotional7a, intuiti&e - Dumnezeului din
noi " *are ne *allu'este permanent *atre implinirea
na'uintelor.
)iata de&ine o ands rulanta, pe *are inaintam 0ard
u*urie. De *ate on dansam pe mu'i*a alt*ui&a, in*epem s?
ne pierdem pe noi insine s? ne distrugem potentialul uni*.
%a 0el *a in piesa ,amlet, de /ha$espeare, si ora*olul
din Delphi spunea7 90ii *redin*ios tie insutiK. Da*a ne ramanem
*redin*iosi noud inine, onorandu-ne propriile sentimente i
nd'uinte, &om in*epe sa traim o &iati *are ne apartine *u
ade&arat si *are de-&ine tot mai plin$ de &eselie, iuire, mai
autenti*d, ogata, *reati&e
plina de intelesuri. Dad, ne urmam 0eri*irea, onordm Di&inul
0eminin. Da*a ne onordm sen'ualitatea, se"ualitatea,
*reati&itatea, idealurile si tot *eea *e ne 0a*e inima sa *ante,
atun*i ne imratisam su0letul. Pasim in *osmologia holisti*d *e
se de'&aluie a*um, in *are totul este sa*ru i Di&in. ;opim
granitele dintre Cer i Pamant. @eri*irea ii *on0ers energiei
noastre *oerenta - *are, la randul ei, atrage mai mult2
u*urie, mai multe mira*ole sin*roni*itati.
;RA=/ @-R!AREA RE%A;<<%-R
-ri de *ate on impaitim lumea in ine si rau, *on0li*tul i
ne&ro'ele sunt ine&itaile. Energia noastra se s*indea'a si ea.
-ri de Cate on ne mandrim *a i-am spus 9nuK prajiturii *u
*reme, *a am lu-
Gill Edwards
*rat in timpul pau'ei de pran', sau i-am 0a*ut o pla*ere
partenerului, *u pre*ut propriilor sentimente, ne supunem
&e*hii *osmologii.
<n*er*area de a 0i uni pro&ine din modul de gandire
dualist. Ea se a'eala pe jude*ata, sau pe iuire *onditional
alimentea'a *on&ingerea *a a&em intotdeauna dreptate -
adi*a, *ine&a 0a*e ine i alt*ine&a gremte - o parte a /inelui
are dreptate 6judeatorul din interiorU +i o alts parte este rea i
nu are dreptate 6sentimentele,
durile sau dorintele noastreU. A*est *on0li*t interior se &a re0le*ta
in *on0li*te *u *eilalti. /*i'iunea noastri interioara du*e la
proie*tarea intuneri*ului din noi, asupra altora. A*easta este
rada*ina r$oaielor, terorismului, geno*idelor, rasismului,
agresiunilor se"uale, dis*ordiei din 0amilie, 0ra*tionarii
religioase, *aut2rii tapului ispa+itor, *a +i a *elor mai multe
di0i*ultati din *adrul relatiilor.
.arl Jung spunea7 9Regula psihologi*d spune *a, atun*i and
o situatie interioara nu este *on+tienti'ata, ea se petre*e, in
e"terior, *a soara !ai e"a*t, atun*i and indi&idul ramane
di&i'at +i nu de&ine *on+tient de *ontradi*tia sa interioara,
lumea treuie neaparat s?
materiali'e'e *on0li*tul i sa 0ie imp artita in jumatati opuseK.
:
A*easti dinami*a 0ormea'a o mare parte din ne0eri*irea din
lume i lo*hea'a *apa*itatea noasta naturals de a iui *u
inima des*hisd +i de a &ori sin*er, 0are s? a*u'am pe *ine&a
sau sa 0im in de0ensi&e.
Ghandi spunea *a noi treuie sa fim s*himarea pe
*are &rem s? o &edem in lume. Deoare*e toata energia este
inter*one*tad, noi suntem *u totii una, la ni&el energeti*. Ceea
*e suntem are, de departe, un mai mare impa*t de*at
*eea *e spunem sau 0a*em. Dad suntem iuitori /i in pa*e *u
noi in+ine, &om ajuta la aspandirea iuirii i pad in lume.
Energia noastrl radiala mult mai departe de &ietile noastre
personale, la 0el *a undele de la supra0ata apei unui la*
mare. Atun*i *and suntem negati&i+ti sau *riti*i - *hiar
i numai in intimitatea mintii noastre - a*eastd energie
a0e*tea'a lumea. Atun*i and suntem iuitori, &eseli,
impa*iuitori, *reati&i &i'ionari, a*este sari in0luentea'a, i ele,
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
lumea in*onjuratoare.
Gill Edwards
- r i * u m , a s t a n u e o s * u ' a p e n t r u a n e p e d e p s i , o n d e * a w o n a&em o stare
proast?, *and ne simtim *uprinsi de negati&itate, suparati,
disperati sau in0ri*osati. Dad rea*tiondm in a*est 0el,
alune*am inapoi in &e*hea *osmologie. 0 parte *ru*iald a
iuirii de sine este sa a**eptam *eea *e suntem - ori*um am
0i - i sa spunem 9DaK, la ori*e simtim sau ni se intampla.
Parado"ul este *a nu putem s*hima nimi*, dad, ne impotri&im.
Atun*i *and o 0a*em, opunem re'istenta, *eea *e lo*hea'a
*urgerea energiei. ;reuie sa a**eptam *eea *e se a0la in
0ata noastr?, pentru a des*hide usa dare s*himare, *hiar
dad este &ora de o emotie negati&d, de o situatie pe *are o
*onsideram di0i*ila sau dureroas1, de *omportamentul altor
oameni, sau de *eea *e se intampla in lume. Ca s? putem spune
9DaK a*estor in*er*ari, treuie sa mi*sordm re'istenta. <uirea
noastr? treuie sa 0ie ne*onditionata. ;oleranta nu este
iuireG aproarea nu este iuireG dependenta nu este iuire.
<uirea &indeal si trans-0orma totul, dar treuie sa 0ie
*onstient1 - alt0el nu este iuire.
=oi putem iui *u ade&arat, numai atun*i and !in *a
sun-tern uni i na'uim s? 0im 0eri*iti. =u putem iui, in timp *e
doar ne strdduim s? 0im uni. %umea jude*<tii ne prinde in
*ap*ana ego-ului - putem doar sa-i supunem pe altii, sau s?
permitem s? 0im supusi. Atun*i *and in*er*am sa le 0a*em pe
pla* altora, dar a&em sentimentul de lipsd a propriei &alori,
in*er*am sa 9*astigAmK iuire, sa*ri0i*and /inele nostru *el
ade&aratG dad emanAm sentimente de rusine nesiguranta,
relatiile noastre le &or re0le*ta inapoi, *atre noi. Da*aK
in*er*am sa 0im uni - identi0i*andu-ne *u dumne'eul interior,
*el *are jude*d - &om de&eni *riti*i /i &om tinde sa-i *ontrolam
pe *eilalti, 0a*andu-i raspun'atori pentru sentimentele noastre
i dorind *a ei sa traias*a dupa modelul nostru de *ine
*um ar treui sa 0ie ei. -ri*um, iuirea prietenia sin*era nu
par a-si 0a*e lo* in ast0el de situatii.
Prin *ontrast, atun*i *and na'uim sa 0im 0eri*iti, emitem
&iratii de iuire de sine, &aloare i apre*iere de sine, iar
relatiile
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
noastre le re0le*ts. A*est lu*ru se mani0ests prin 0aptul *a
de&enim mai pro0un'i, mai 0eri*iti Ji mai autenti*i. Cu alte
*u&inte, multe dintre in&dtaturile pe *are le-am primit despre
9*e inseamna iuireaK - sa*ri0i*iu de sine, a-i pune pe *eilalti
pe primul lo*, ale 0i loial *elorlalti, *u pretul propriilor
sentimente sau un
g
-stare, sau a to simti indreptatit sa le
pretin'i *elorlalti sa se *omporte aJa *um iti doreJti to - in
realitate, ne indepartea'a de relatiile pline de iuire, 0d*andu-
ne pri'onieri ai *o-dependentei. /untem *onduJi spre iuirea
supusa, *are alune*a, in mod *onstant, in *i*lurile no*i&e ale
*ontrolului Ji sa*ri0i*iului, ale lamarii Ji &ino&atiei. <uirea
supusa ne 0ragmentea'a *onJtiinta Ji ne sugruma potentialul.
=e tine *apti&i in &e*hea *osmologie.
Ca parte din marea tre'ire, *red *a ne a0lam in perioada
tran'itiei *ulturale, de la iuirea supusa, la iuirea 0ad.
opreli0G de la psihologia limitata a ego-ului, la *onJtiinta
multidimensionall a /inelui. Ca re'ultat, relatiile personale sunt
tot mai haoti*e. Dupa parerea mea, tiparul de*linului
matrimonial Ji *el al 0amiliilor mi"te nu sunt, neaparat, un
lu*ru
Dupd *um rele&l terapia de 0amilie, tiparele 0amiliei
dis0un*tionale tind sa 0ie transmise, in*onJtient, urmatoarelor
generatii. Copiii ajung adulti *are per*ep gregt *a 0iind iuire
ori*e au primit in *opildrie, doar pentru *a s-au oiJnuit aJa.
De asemenea, in &iata de adulti ei simt Ca au 9legaturi de
loialitateK *u persoane in *adrul unor relatii la 0el de
dis0un*tionale - lantul durerii este transmis mai departe.
Proail *a ailitatea de a rupe relatiile limitatoare este
esentiall in anularea &e*hilor noastre tipare de relationare,
o0erindu-i urmatoarei generatii posiilitatea unor not optiuni Ji
mai multd liertate. Poate *al o parte *ru*iala a tre'irii noastre
spirituale *onsta in a ne eliera de &e*hile moduri in *are ne
simteam in siguranta, pentru a *onstrui tipare mai sanatoase
de a *onstrui relatii. <n a*est sens, treuie s. in*etam sa mai
jude*am un mariaj *a 0iind un
e J e * , d a * a s 0 a r J e J t e p r i n d i & o r t . % a u r m a u r m e i , u n e l e d i n t r e r e l a t i ile com!let
Gill Edwards
nereucite, pe *are le *unos*, au durat 'e*i de ani.
!arianne Pilliamson
L
*onsiders *a, adesea, o *asatorie
de-&ine o 9in*hisoare a'ata pe &ino&atie Ji pe simtul
proprietatiiK
+
-o des*riere usturatoare a iuirii supuse. <uirea
supusa ne intinde *ap*ana 0ri*ii, &ino&atiei, *ontrolului Ji
*on0ormarii, 0a,*andu-ne mai mi*i de*at suntem in realitate.
Dar a*um Pain in urma a*el model in&e*hit al iuirii /i
angajamentului, *u toate re&endi*arile, *u setea de stapanire
Ji *u sentimentele de 9a 0i indreptatitiK Ji *onstruim o noun *ale
pentru iuirea 0ara opreliJti. ;indem *alm o iuire mai
pro0unda, *are sa ne permits sa ne e"tindem *onJtiinta Ji sa
ne e"primam potentialul *reator Ji plin de iuire - iuirea *e
ne *on0ers liertatea de a 0i *eea *e suntem *u ade&arat.
De-a lungul ultimilor ani, drumul meu m-a *ondus, pe
negteptate, in a0ara unei *asatorii, *are, deJi a'ata pe
prietenie Ji intelegere, era limitati&2 /i idimensionall !a
0a*ea sa raman adormita, 0ad *a ma*ar sa oser&.
Printr-o e"perienta a iuirii *onJtiente, mi-am rein&iat
pasiunea Ji sen'ualitatea, m-am regasit Ji m-am re*one*tat *u
emotiile mele, !i-am re&endi*at &isurile Ji dorintele pierdute.
Drumul meu a 0ost nespus de ane&oios Ji dureros, deJi am
elierat multe dintre limita,rile pe *are le tinusem as*unse, tamp
de multi ani, !i s-au /0aramat &e*hile me*anisme de aparare.
!-am simtit neaparata, e"pusa Ji &ulneraill, *a Ji *and o
&e*he armura ar 0i 0ost s0agata de pe mine, lasandu-mi liera
*arnea moale Ji ro'. A*easta e"perienta m-a s*himat pro0und, in
moduri pe *are nu mi le-aJ 0i putut imagina &reodata. !-a ajutat
sa inteleg 0elul in *are ne *ontrolam J4 ne limitam pe not inJine.
/i m-a in&atat *e insearrin$ *u ade&arat, iuirea de sine,
iuirea pentru *eilalti, pentru lumea intreaga.
L autoarea artilor /ratia de fiecare zi maicd ,
puli*ate de
Editura @or Aou. n. ed.
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
;RA=/@-R!AREA /-C<E;A;<<
<n spatele s*enei, sute de mii de oameni se trans0orms
din pun*tul de &edere al modului in *are pri&es* &iata Ji
relatiile interumane. A*este 9trans0ormari ta*iteK iJi 0a* drum
in toate sistemele so*iale, pregatind apropierea unei re&olutii
lande, *are &a s*hima total - de la sdnatate, la edu*atie.
Este uJor sa oser&i prolemele *u *are se *on0runtl
lumea. ;otuJi, tre*erea in noua *osmologie ne *ere sa ne
*on*entram pe na'uintele, &i'iunile Ji sperantele noastre
pri&ind &iitorul, in opo'itie *u *riti*a, anali'a /i e"pli*area a
*eea *e e greJit, sau *u in&inuirea *elor *are 9se *omports
ranK. Energia urmea'a gandul. =oi &isam *a a*east? lume
noua sa prinda &iata Ji, de a*eea, a&em ne&oie de &isuri
&i'ionare, pline de pa*e Ji iuire.
intru*at ne a0lam *u un pi*ior in &e*hea paradigma Ji *u
*eralalt in *ea noua, suntem tentati sa 0olosim &e*hile moduri
de aordare, pline de jude*ati, Ji sa *riti*am a*tualele
sisteme. /tiu *um este, am 0a*ut-o Ji euS Am petre*ut doua'e*i
Ji *in*i de ani *ritiand medi*ina alopata Ji promo&and
aordlrile alternati&e in domeniul sanatatii. Am *riti*at
religia patriarhal?, tendintele a*tuale din edu*atie Ji alte
sisteme so*iale. ;otuJi, am in&atat *a pe *e ne *on*entram,
a*eea primim. Atun*i *and jude*am sistemele, oamenii, pe not
inJine *a 0iind uni sau rai, ne a0lam in &e*hea lume a
intru*at *onsideram *a a&em dreptate, nu putem
de&eni promotori e0i*ienti ai s*him2rii so*iale. =umai iuirea
0ara opreliJti ne poate eliera.
<n *ele din urma, am inteles *a ma *on*entram
pe *eea *e &edeam *a 9rau Ji greJitK Ji perpetuam
diso*ierea dintre 9noi Ji eiK. Am in*eput sa-i&ad pe
do*tori, preoti, pro0esori, politi*ieni, a&o*ati *a 0iind
uni, iuitori Ji ine intentionati. Proail *a unii
a&eau alte prioritati de*at sa pri&eas*a lumea intr-
un alt mod, dar eu &oiam inteleg. )oiam s? ma
*one*te' *u ei. Am in*eput prin a 0a*e
Gill Edwards
p a * e * u p a r t i l e r e n e g a t e d i n m i n e , p e * a r e e i l e r e 0 l e * t a u . ) i n e o & r e me *and a&em
ne&oie sa ne separam de &e*hile sisteme, and e ne*esar s?
spunem 9nuK si s? mergem mai departe. )ine o &reme *and
treuie sa stailim granite dare, sa ne gasim propriul drum, sa
ne re&endi*am identitatea
si
s? ne *lari0i*am propria &i'iunea.
Apoi, &ine timpul and putem 0a*e pa*e, ne putem re*on*ilia
si
integra.
>nii *red *a &e*hile noastre sisteme so*iale au de&enit atat
de dis0un*tionale, in*at, pe masura *e ne apropiem de anul
3043, pur simplu se &or prausi, *a ne indreptam spre haos
si
de'integrare - iar apoi, un intreg stol de pas?ri Phoeni" &or
renaste din propria *enusa. )i'iunea mea personall arata *a
&a 0i o re&olutie pa*i0ists landa. Cred *a not putem integra
noile perspe*ti&e, in *adrul &e*hilor stru*turi adu*and ast0el o
integrarea prin iuire, a tuturor /inelor noastre a0late in
*ontradi*tie si initiind s*himarea, din interior.
De e"emplu, re*ent, am *o-0ondat un proie*t pentru
r$li*area ni&elului de spiritualitate
si
pentru un e*umenism
mai pro-0und, in *adrul iseri*ii mele lo*ale. =oi organi'a.m
intruniri
suplimentare, a'ate pe *reati&itate, u*urie
si
*elerare, in timp *e ser&i*iile traditionale din slujele de
dumini*a isi *ontinua a*ti&itatea, &enind in intampinarea
ne*esitatilor *elor *e sunt adepti ai &e*hii teologii. /*opul
nostru este sa integram
si
sal onoram ne*esitatile 0ie*arei
persoane impli*ate. =oul proje*t ii o0era o *ale po'iti&a de a
merge inainte, unei iseri*i mid, *are, in mijlo*ul 0oametei
spirituale tot mai raspandite, nu reusea sa atraga un
numar mai mare de oameni in parohia sa. in lo* sa e
atasam eti*hete de ine sau rau, aordarilor anterioare, am
re*unos*ut *a era ine sa &enim in intampinarea ne&oilor unor
oameni
si
*a introdu*erea ser&i*iilor *omplementare ajuta la
0ormarea &i'iunii dare asupra unui &iitor mai luminos.
A**eptarea *u iuire este una dintre *heile a*estei not
aorda0t Parintii nu pedepses* un *opilas *are de aia in&ata
s? mean ga, 0iind*a nu poate alerga sau nu se poate *atara si
nu-4 atjo*o-
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
r e s * , p e n t r u * i L s e l e a g a n i p e p i * i o a r e . = i * i n o i n u a r t r e u i s ? * r i t i *am a*ele paVi din noi -
re0le*tate in lumea e"terioar1 - *are in*i se agati de
&e*hea paradigmi.
A*este &e*hi oi*eiuri pe *are le-am de'&oltat au 0ost
0olosite timp de *ate&a milenii. Ele ser&es* *redintei *a a na'ui
sa 0ii 9unK, sau a *onsidera *i ai intotdeauna dreptate
repre'inta singura *ale de a rimane in siguranta Ji de a 0i
iuit. Poate *a a*este oi*eiuri au intelep*iunea 0or Ji ne pot
dirui *e&a, doar atun*i *and le pri&im *u inima des*hisi Pans
*and nu &om iui Ji nu &om a**epta 0ie*are parte a a*estor
*omportamente - &e*hi sau noi - ele &or *ontinua si re'iste
s*himirii Ji &or 0amine agitate in ra0tul &e*hiului mod de a
gandi. A*est lu*ru in*lude toate rolurile pe *are a*esta it
joa*i in so*ietatea noastri7 medi*ina alopati, edu*atia a'ati
pe partea stangi a *reierului, lamarea Ji &i*timi'area in
sistemul justitiei, ierarhi'area pe *riteriul puterii, in a0a*eri,
au'ul asupra *opiilor, dis*riminarea 0emeilor sau
prolemele e*ologi*e. <ntr-un 0el, treuie si mentinem un
e*hiliru deli*at intre a 0i *onJtienti de modul in *are &e*hea
*osmologie ne *ontrolea'a, ne limitea'i Ji ne distorsionea'a
Ji, in a*elgi timp, sa nu i ne impotri&im prea mult Ji ast0el s?
de'&oltam o re'istenta *res*andl 0ati de s*himare.
/ingura solutie este iuirea, nu a*ea iuire *onditionati,
*are spune 9;e &oi iui numai da*l...K, sau 9;e &oi iui atun*i
*and...K, *i iuirea ne*onditionata, *are spune7 9;e &ad. ;e aud.
;e iues*.K
<uirea 0ari opreliJti. <uirea *are spune 9daK la oric"#
iuirea *are in*lude Ji imritiJea'1, in lo* si e"*ludi sau s?
respingi. <uirea 0ara opreliJti &inded &e*hile rani Ji di&i'iri.
Pans *and nu ii &om atinge *u iuire, *ompasiune Ji
intelegere, pe *ei *e pot parea pring in &e*hea Ldire - sau
*hiar pe *ei *are a*tionea'2 in moduri distru*ti&e - ju*am
a*elegi jo*uri &e*hi ale 9*elor uni Ji *elor riiK. Ramanem
pring in 0ri*l Ji jude*atl. ;ralm in lumea &e*he a dualititii. %a
un ni&el interior, a ne apropia de *eilalti *u iuire
simoli'ea'i o integrare a sinelui nostru launtri*. A*easta
Gill Edwards
0 a * e s a s i m t a * a a r e g r i p d e a l t i i . = u p u t e m r e s p i n g e s a u a s * u n d e ni*iun aspe*t al
sinelui, 0ara sa platim un preG - aJa *a nu ne putem simti pe
deplin in pa*e, dad, nu am 0a*ut pa*e *u lumea, aJa *um
este ea a*um, i *u a*eia pe *are i-am 0i jude*at sau i-am 0i
dat la o parte. E lo* pentru s*himare Ji ameliorare, *ad
e&olutia Ji *reJ- terea 0a* parte din natura 0ireas*a a &ietii.
%umea nu &a 0i ni*iodata in per0e*ta liniJtite, deoare*e in
ori*e sistem e"ists 0orte *onser&atoare, *are lupta sa pastre'e
status Vuo-u46sa mentina situatia e"istentsU. Proail *a
a*ele parti *onser&atoare din noi slujes* unei 0un*tii
0olositoare, protejandu-ne de o s*himare prea rapids, sau
ajutandu-ne sa *lari0i*am *are ne sunt ade&aratele
na'uinte. @ie-*are dintre noi este o pies? uni*l in a*est
pu''le *osmi* - iar 0ie-*are parte este ne*esara pentru a
*ompleta intregul jo*.
APROAPE DE 2012
Personal, eu nu *red *a in de*emrie 3043 se &a
petre*e *e&a dramati* 6*u toate *a *ei *are se tern de
Armaghedon ar putea *rea propria 0or jude*ata de apoiU.
;otuJi, atun*i and &om pri&i in urmi, &om oser&a o
s*himare lupin a *ongiintei umane in ultimele de*enii, *a Ji
and ne-am 0i tre'it din somn, la ni&el *ole*ti&.
Pe masura *e ne indreptam ate marea s*himare,
nenumarati oameni renunti la &e*hile oi*eiuri, tipare, relatii
Ji situatii, adesea 0iind, aparent,0ortaii sa eliere'e tot *eea
*e ii tine in tre*ut, sau ii mentine agatati. =u mai putem
*ontinua sa pretindem *a suntem 0eri*iti - dad nu suntem.
;reuie sa in0runtam *eea *e nu merge ine, sau nu se ridid
la ni&elul &isurilor Ji dorintelor noastre. Asta inseamn? *a
treuie sa ne oiJnuim *u s*himarile rapide - la ni&el
personal Ji gloal. Dad &om putea ,<n&L sa 0im pe a*este
&aluri ale 0lu"ului s*himar, tre'irea noastra, la ni&el gloal,
&a 0i relati& wart Ji *hiar amu'ant1. Cu *at ne &om opune
mai mult s*himare, sau &om in*er*a sa o oprim, *u atat &a 0i
mai di0i*ild. ;reuie sa a**eptam sa nu ne mai *ramponam Ji
sa 0a*em s*him-
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
ad neaJteptate in &iata noastri ;reuie s? 0im gata sa ne
des*hidem inimile, sa ne urm,am 0eri*irea, sa a&em
in*redere Ji sa mergem odata *u 0lu"ul. ;reuie sa renunta,m
la rAdl*ini Ji sa ne asumain angajamente legate de lo*urile in
*are ne *ondu*e inima. AJa *um spunea Paulo Coelho,
liertatea nu este asenta angajamentu-
lui, *i ailitatea de a-ti asuma tot *e este un pentru tine$
N
?cest ti! de angajament - spre deoseire de *el *are &ine din
sentimentul datoriei, din oligatie sau promisiuni - adu*e
intotdeauna u*urie, elierare Ji e"tindere. Dad, pare di0i*il Ji
restri*ti&, inseamnA, in mod in&ariail, *aK noi 9in*er*lm sa 0im
uniK Ji in a*est mod ne mi*praln energia.
0 *osmologie san<toasa ne poate trans0orma &iata de
0ie-*are 'i. <n lo* sa pri&im &iata *a pe o J*oal1 se&ers a
su0letelor reele, sau *a pe o road $anni*a de *are putem,
e&entual, s*apa 6dad suntem su0i*ient de uni sau noro*ogU,
sau doar *a pe un a**ident statisti*, 0ara un inteles sau un
s*op anume, treuie sa o pri&im *a pe un dar minunat. =oi nu
ne a0lAm ai*i pentru a 0i uni sau per0e*ti. =u suntem ai*i
pentru a do&edi *a suntem merituog. =u ne a0lam aid pentru
a-i ser&i pe altii 6pe *heltuiala noastr1U, sau pentru a sal&a
lumea. =u treuie sa *:tigAm sau sa meritam iuirea. =u
treuie sa 9ne *omportim ineK, sau *on0orm unor reguli sau
*erinte din a0ari. <ntr-un >ni&ers plin de iuire, ne putem re-
la"a. in siguranta. /untem demni de in*redere.
/untem iuiti 0ara *onditii. /untem *aratori *osmi*i, intr-o
a&entura magni0i*a prin realitatea 0i'i*a Ji - in *alitate de
s*antei *reatoare ale Di&initatii - putem a&ea, 0a*e sau 0i ori*e
dorim. =u e"ists limite. =u suntem papuJi manipulate *u s0ori.
Putem *rea propriul Paradis pe Pamant. <ar *heia pentru a 0a*e
toate a*estea este iuirea ne*onditionata - pentru noi, pentru
*eilalti, pentru intreaga lume.
<uirea 0ad opreliti nu separl lumea in un Ji ran, *ore*t
Ji greJit, sigur sau peri*ulos. Ea spune un pro0und 9daK &ietii. Ea
a0irma *a 9tot *eea *e este in tine Ji in mine este unK.
Creea'a relatii
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
0 a d . s a - i 0 i e t e a m a . E a l o * u i e J t e i n t r - u n u n i & e r s n e p r i h a n i t . E s t e i u irea *are dAruieJte,
g
ra a a&ea ne&oie sa primeas*a. Este iuirea *are nu are
ne&oie de nimi*, nu *ere nimi*, nu aJteaptA nimi*. Este iuirea
*are ne inspira Ji ne ajutA sa e&oluAm. Este iuirea *are ne
elierea'A. Ea ne trans0orms din e*uri palpaitoare, in
strAlu*itoare ra'e laser. <uirea 0lea opreligi ne permite sa ne
*on*entram energia Ji intentia, in moduri *are ne pot s*hima
&iata in mod spe*ta*ulos. Tot ceea ce experimentiim depinde
data iubirea )
de sine, pentru ceilalti, pentru intrea&a lume ) este o iubire su)
pusei, sau unaftirti de opreli&
Atun*i *and iuim *onJtient, ne asumam
responsailitatea pentru propria e"perientl, in lo* sa-i lanam
sau s? in*er*Am *ontrolAm pe *eilalti. /tim *a nimi* nimeni
9din a0araK nu este raspun'ator pentru *eea *e simtim sau
tram *a e"perientA.
;otul re0le*ti *eea *e am tinut as*uns in propria
*onJtiint1. =imi* nu poate opri implinirea na'uintelor
noastre, *u e"*eptia propriei re'istente, 0ri*i sau jude*iti. <n lo*
sa ne *on*entram pe *e este ine sau rau, in&atAm sa ne
a**eptam pe noi, a**eptam pe *eilalti Ji sa a**eptAm
intreaga lume. Apre*iem tot *eea *e este minunat in &iata
noastr1 Ji in *eilalti oameni.
<n lo* sa insistim pe *eea *e nu !rem, ne 0o*ali'im
atentia pe *eea *e !rem cu ade!arat$ A**eptam realitatea Ji
tindem *ite 0elul in *are am &rea -. 0ie. =e s*himim lumea din
interior, *are e"terior. Apoi, ne re*one*tam *u *eea *e suntem
noi *u ade&arat. /untem tre'iti. /untem &ii. )isurile noastre
*ele mai 0ante'iste pot de&eni realitate.
/i, aproape
g
ra sa agam de seams, granitele dintre Cer
/i PamAnt se topes*.
< i t

) "!ME I( '!S <E TE-IE
#le"ell'n (aug&an-#ee, PH.D.
nul 5%65 este adesea numit ince!utul
I!ocii de $ur #n urmatorul eseu,
!rofesorul sufist,
Llewell3n Vauhan"Lee, descrie
!osi'ilitatea unei treziri
la nivel lo'al, intro era a unificeirii, in
care con%iinla
Divin
&
va reveni in viata de fiecare zi) Dar
este im!or"
tant cum !artici!eim noi la acest moment
% cum !utem
contri'ui la trezirea lumii)
8Fie ca not fim cei care vor reinnoi
aceasta eHistentei)(
&etta,actGe
P
ta,
;<!P>% ;RA=X<;<E<
/unt multi *ei *e au 0a*ut pro0etii *on0orm *?rora anul
3043 &a 0i momentul unei s*himAri e"traordinare. <n
Calendarul ma(aJ, 3043 mar*hea'i s02rJitul timpuluiG alte
pro0etii it *onsider1 in*eputul unei noi Epo*i de Aur.
Deoare*e a*um ne apropiem de a*est an, lumea noastri
tre*e, *u ade&irat, printr-o s*himare a**elerati -are a*easta
pre&esteJte un sErJit, un in*eput, sau pe amandoul5
Am intrat intr-un timp al *ri'elor pe plan gloal. ;raim
in*onjurati - aproape su0o*ati - de ruinele *i&ili'atiei noastre,
a0late in agonie. Credinta ultimelor se*ole in dualitate Ji
separare, *on*entrate pe gindirea rational
-
A, a determinat un
mare progres Jtiinti0i* Ji material, dar a *reat, in a*elaJi timp,
o rupture distru*till intre spirit Ji materie. A*easta *redinta %-a
e"ilat pe Dumne'eu in *eruri
i-a luat @am2ntului sa*ralitatea.
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
Deoare*e intregul nostru respe*t 0ats de propriile
*orpuri Ji 0ats de *orpul Parnantului s-a pierdut, ne je0uim Ji
poluam, in mod sistemati*, lumea, distrugand *hiar
e*osistemul de *are depinde supra&ietuirea noastra. Cu0undati
in materialism, am uitat de *e ne a0lam ai*i. Am *reat un pustiu
e"istential, 0i'i* Ji spiritual, iar su0letele noastre Ji su0letul
lumii sunt in0ometate.
E"ists o traditie *are spune *a a*easta era a separarii &a
0i urmata de o era a uni0i*arii, in *are simpla *onJtienta a
pre'entei Di&ine &a 0i redata omenirii, iar Di&initatea se &a
intoar*e, din nou, in &iata de 0ie*are 'i. Dad, pri&im *u atentie,
in mijlo*ul distrugerii putem &edea not semnale, seminte ale
unei *on-inte gloale, o *onstienti'are pro0unda a 0aptului *a
toti suntem unul, parte a unui sistern &iu, *are inter-
relationea'a in mod organi*. <ar in *onte"tul a*estei
*on-enti'ari, se tre'ete o a$a *onJtiinta - *onJtiinta primara a
>nimii, *are apartine &ietii i este e"presia dire*t? a
Di&initatii.
0 alti traditie spune *a, dad o singura 0iinta poate tre*e
prin trans0ormarea spirituall, atun*i intreaga lume poate
0a*e la 0el. E"ists o promisiune stra&e*he, *on0orm *areia
lumea, *a 0iinta &ie, spirituals, se poate tre'i, iar inima ei se
poate des*hide Ji sa in*eapa sa ante. Ce-ar insemna asta, ni*i
nu ne putem imagina. E"ists urme in memoria noastra
an*estral1, despre &remea in *are lumea era trea'i data
sa*rul *ante* al Creatiei, *and totul era plin de &iata Ji
magi* Ji 0a*ea parte din a*est *ante*. Poate *a a*eea era
Epo*a de Aur, *are poate sa renas*a a*um.
A*estea sunt pro0etii, posiilitati, semne, promisiuni. Dar
toate in&ataturile spirituale ne spun *a numai momentul
pre'ent este real. =umai in acum suntem &ii Ji a&em a**es
la Di&initatea din not Ji din &iata. Ceea *e *ontea'a este 0elul in
*are ne 0olosim momentul. Ramanem *apti&i in a*est &is auto-
distru*ti&G nar*isist, amu'andu-ne *u ju*ariile tri&ialitatii5 Dad,
indri'nim sa ne tre'im in pre'ent, &om putea au'i o *hemare
din adan*ul Creatiei, un strig?t *e ne in&ita sa
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
l u * r a m i m p r e u n l , s a o s p r i j i n i m i n a * e s t e & r e m u r i d e t r a n ' i t i e , s ? *ontriuim la naJterea
&iitorului, sa ajutam lumea s? se tre'eas*a.
0 ()!A "!MI(A
)iata este uni*a - Ji aJa a 0ost mereu. %umea este un
tot unitar, &iu, organi* - Ji tot *eea *e apartine Creatiei 0a*e
parte din ea, in mod &ital Ji inseparail legat *u tot *e
inseamnl &iata, tot aJa *um o *eluld indi&iduals sau un organ
sunt legate de organismul din *are 0a* parte. )iata este &ie Ji
are propria inteligenta Ji s*op. A*est s*op - *are este Ji al
nostru, pentru *a nu suntem separati de &iata - repre'inta
una dintre re&elatii. <n multitudinea 0ormelor sale, Creatia
de'&aluie 0ata as*unsa a lui Dumne'eu - 9Am 0ost o *omoarl
as-
*unsa Ji mi-a 0ost dor sa 0iu *unos*ut, aJa *a am *reat lumea.K
4
Ca martori ai Creatiei, putem ajunge sal *unogtem pe
Creator.
Dar am uitat a*est lu*ru. %umea noastra de a*um nu
ade&ereJte Di&inul, *i propria noastra aroganta, la*omie Ji
amageala *a a&em putere. <n dorinta noastra osesi&a de
*on0ort material, de a a&ea *at mai multe lucruri, am je0uit
0amantul, *a Ji *and a*esta nu ar 0i 0ost nimi* alt*e&a de*$ un
oie*t de e"ploatat Ji ne-am pangdrit propria lume. ;ram *a
Ji and &iata ar 0i *e&a din a0ara noastra - *e&a *e putem
stapani Ji *ontrola - Ji nu o parte a propriei noastre 0iinte. Am
pierdut ori*e legatura *u natura reall a &ietii Ji *u telul ei,
*at Ji relatia noastra *u a*esta. <ar &iata a permis *a toate
a*estea sa se intample. Pans a*um, *el mai adesea &iata a
rimas re*epti&e, in aJteptare, pri&indu-ne *um ne urmam
dorintele, oie*tand prea putin, *hiar dad simtea jalea
oamenilor *are iJi reneaga natura Di&in
g
.
A*um se s*hima *e&a pro0und in adan*ul &ietiiG o era se
s0arJeJte Ji, din mie'ul Creatiei, *e&a prinde &iata, intr-un nou
0el. 0 %umina din *entrul lumii, *e a dormit timp de milenii,
este reaprinsa. Este %umina &ietii insasi, *are se tre'este si iii
aminteste natura sa
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
a d e & i r a t a J i s * o p u l s i t u D i & i n . C u a * e a s t a t r e ' i r e , 0 i i n t a & i e * a r e e s t e lumea noastra tre*e
prin trans0ormarea propriei sale esente.
%umina a*estei tre'iri este e"tern de dinami*a. Ea se
metamor0o'ea'a 0oarte repede, adu*and in orita sa alte
energii, alte 0orte din interiorul Creatiei - unele deja tre'ite,
altele inerte - Ji pune in liertate energii in migare, *are ne
&or s*hima lumea. ;re'irea %uminii din *entrul lumii poarta
potentialul unei noi re&elatii - posiilitatea unui nou mod de a
trai, de a 0i Ji de a a&ea relatii *u oamenii *u &iata - in *are
unitatea Creatiei Di&ine este re&e-
Ji *elerata. <n *lipa de 0at?, noi ne a0lam pe pun*tul de a
intra in a*est nou stadiu al e&olutiei &ietii /i *onJtiintei - o noua
paradigma pentru lume.
A*um se mani0ests o *onJtienti'are *res*uta a s*himarii
in *onJtiinta, spre uni0i*area gloal1. Re0erindu-ne la
e*ologie, am 0ost oligati sa re*unoaJtem *a suntem o singura
Planet1, un uni* e*osistem &iu, inter*one*tat. ;ehnologia
<nternetului Ji a tele0oniei *elulare ne-au o0erit instrumentele
pentru *omuni*area gloala, iar *omertul Ji 0inantele au Ji
ele o dimensiune
;otuJi, sunt putini *ei *are au re*unos*ut pro0un'imea
a*estei s*himari, semnele *a lumea se tre'eJte. Cei mai multi
sunt prea o*upati, prea pring in a0a*erile lor, pentru a putea
oser&a *e&a atat de nou. Cei *are sunt 0i"ati pe imaginea
unui Pamant 0?r? su0let, nu &or re*unoaJte noua %umina a
a*estuia Ji nu ii &or per-mite sa patrunda in &iata lor. Ar 0i
prea amenintator.
Cu toate a*estea, %umina *e du*e la tre'ire in*epe sa
in0luente'e *onJtiinta umana. Ea trimite mesaje de speranta
unei disperari *ole*ti&e, unei mase *ole*ti&e lipsite de su0let.
%umina ii atrage pe *ei *are &or sa lu*re'e *u ea.
A*easta %umina are ne&oie sa lu*re'e *u *onJtiinta
noastra umana, pentru *a sa se tre'eas*i la &iata in
intregime implineas*a potentialul. Ea are ne&oie *a noi sa 0im
treji in momentul tre'irii, sa 0im &ii in a*est moment al
ren:terii. =e *heama pe 0ie-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
* a r e d i n t r e n o i - p e 0 i e * a r e i n 0 e l u l s a u - r e a m i n t i n d u - n e a n g a j a mentul an*estral de a 0i
martori Ji de a parti*ipa la *eea *e se naJte a*um. Este
amintirea noastra, este tre'irea noastra. Este %umina din noi,
propria *unoaJtere *a toti suntem unul. ;otug mai este <n*a
*e&a - *e&a *e i se da a*estei lumi.
PaJind in arena a*estei %umini, de&enim o parte din
*eea *e to*mai se naJte7 *ontriuim la a*easta lu*rare *u
%umina noastra indi&iduall, iar *u propria noastra *onJtiintl, la
a*easta tre'ire. /alutam re&enirea >nimii Di&ine a pre'entei
Di&ine, inapoi pe Pam<nt. /i, de asemenea, punem sta&ila
0ortelor intuneri*ului, pretentiilor emise de la*omie, 0ri*a /i
osesia puterii, *e &or <n*er*a
<mpiedi*e a*easta renaJtere, *a sa se asigure *a nimi* nou nu
&a putea al7area.
<n ruga*iunile Ji in *onJtienta noastra, noi protejam
a*easta renaJtere, a*easta tre'ire a %uminii lumii. Este un
simplu angajament al su0letului nostru 0ata de su0letul lumii -
o re*unoaJ- tere a ne&oii sale de noi, Ji a ne&oii noastre de
*eea *e se &a ngte.
Pentru a 0i in pre'enta a*estei %umini, treuie sa Pain in
urma multe dintre dramele Ji *on0li*tele *e apartin &ersiunilor
ego-ului nostru, despre noi i lume. ;reuie sa ne legam de
a*easta %umina *u propria %umina - *onJtienta pura din noi
inJine, *e apartine unei dimensiuni mai <nalte a 0iintei noastre,
dar Ji propriei noastre *onJtiente instin*ti&e, despre >nimea a
tot *e inseamna &iata. Cand o &om 0a*e, &om intelege ea nu
suntem separati de &iata Ji *a %umina lumii traieJte in noi.
=oi suntem %umina lumiiG noi purtam *unoa+terea *elui mai
<nalt s*op al &ietii, in %umina 0iintei noastre autenti*e. Ea este
pre'enti in 0ie*are respiratie. Este amintirea noastra despre
Di&initate, natura noastra esentiala *e respir1 %umina Ji &iata
a*estei lumi.
;re'irea %uminii lumii repre'intl propria noastra tre'ire,
in-tru*$ ne tre'im la esenta propriei noastre naturi Ji la
s*opul nostru, la intelegerea ade&irului primordial *a noi
suntem at totii >nul.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
C O AC R EA R EA U N EI LU M I N O I
Este &ora si de *e&a *omplet nou, de o noua energie
o noud *onstiinta, *e au 0ost date a*estei lumi, in a*est
moment al e&olutiei sale. Atun*i *and adu*em %umina
*onstiintei noastre, in %umina a *eea *e se naste, de&enim un
partener in Creatie. A*easta este *o-Creatia ade&drata7
intera*tiunea %uminii *u %umina, a %uminii noastre
indi&iduale, *u %umina lumii, intera*tiunea dinami*a *u uni*a
%umind a iuirii /ale Di&ine.
%umina noastr1 autenti*l &ine din s*2nteia Di&in
g
din
noi. Ea poarti *el mai pro0und s*op al &ietii noastre, *e apartine
s*opului Di&in al Creatiei. =e ndstem *u a*east? s*anteieG este
usor de oser&at in *a'ul *opiilor, in o*hii lor, in rdsul u*uria
lor. Dar, pe misura *e ne maturi'Am, ea 9se estompea'd in
lumina oisnuita a
'ileiK.
3
;reuie s? o re&endi*2m s? o reaprindem, prin
pro*esul, uneori dureros, al reamintirii si retre'irii pe *are it pot
adu*e pra*ti*ile spirituale mun*a interioar$ A*easta este
*onstiinta omeneas*l reall, *are apartine *onstiintei /inelui. Ea
este mult mai puterni*l de*dt ne-am putea in*hipui. Este
posiil sa simtim *a, prin *onstiinta, putem da 0orma &ietii.
Poate *a am oser&at modul in *are o simpl
(
s*himare de
atitudine ne poate modi0i*a *ir*umstantele, dar nu a&em idee
despre puterea *onstiintei, *a 0ort
(
*atali'atoare si de
*ondu*ere a intregii Creatii.
A*um, ni se *ere sa ne tre'im in %umina noastr2 sa ne
asumain ade&dratul rol de *o-*reator in e&olutia lumii. %umina
lumii se .tre'este, iar *onstiinta noastr2 este ne*esard pentru a
ajuta la adu*erea a*estui inteles as*uns, in *onstiinta lumii si a
omenirii. Putem ajuta lumea sa re&ind din nou la &iata,
*ontriuind la modelarea urmatorului stadiu al e&olutiei sale.
Cum parti*ipdm noi la a*east? mun*a5 <n*epem, pur
simplu, prin a ne intoar*e atentia *are &iata insai, l2sAnd
deoparte distragerile i imaginile 0alse asupra &ietii, pe *are <li
le-am *reat pdnd
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
a * u m . P r a * t i * i l e s i m p l e d e * o n J t i e n t i ' a r e n e p o t a j u t a . ; e h n i * a d e a
g
a *on-enti'arii
respiratiei ne readu*e atentia la *eea *e este esential.
@aptele simple de unitate iuire, adresate altora, ne re-
*one*tea'a *u reteaua ade&arata a &ietii - ade&aratele
inter*one*tari intre oameni. A in&ata sa mergem intr-un mod
sa*ru ne poate readu*e atentia asupra naturii sa*re a lumii.
A*easta este pra*ti*a aJtinaglor ameri*ani, de a merge
*onJtient, *u atentia *on*entrate pe 0aptul *a p1Jes*, punand
pi*iorul pe Pamantul sa*ru. 9Pra*ti*a
pre'entei lui Dumne'euK, des*risi de Parintele %awren*e
E
, in
*are *ine&a </i des0a&ara a*ti&itatile intregii 'ile, 0iind
permanent *onJtient de pre'enta lui Dumne'eu, readu*e
pre'enta Di&ina in &iata de 0ie*are 'i.
Tdata *e a**eptam Ji apoi re*unoagem lumea *a 0iind
o 0iinta &ie, de esenta Di&ina, in *are suntem pre'enti in
0ie*are moment al 0ie*arei 'ile, propria noastra, %umina Di&ina
&a 0i pre'enta in &iata. %umina noastra po ate 0i pre'ent1 numai
in simplitatea momentului in *are ne dam. @ara *unoagerea
*onJtienta a 0aptului *a suntem parte din Creatie, *a 0iinte
&ii, &om 0amine deoparte, spe*tatori in*ongienti ai propriului
destin Ji ai destinului lumii. A ne asuma responsailitatea
pentru soarta planetei noastre nu inseamna doar *onJtienta
e*ologista, *i /i un pro0und respe*t 0ats de natura Di&in
g
a
Pamantului Ji o re*unoagere a ade&irului *a %umina *are se
tre'eJte in lume, are ne&oie de pre'enta Ji impli*area noastra.
Ea are ne&oie de %umina noastra Di&in
g
. /i, intru*at %umina
noastra apartine *onJtiintei noastre reale, ea
intera*tionea'a *u %umina lumii, prin *onJtiinta noastra
*onJtienta.
<n 0ie*are moment, %umina lumii se s*himi Ji e&oluea'a.
Esenta dinami*i a &ietii este *ea *are poarta in ea se*retul
Creatiei, materiali'area *u&antului lui Dumne'eu. ;ot a$a *um
%umina noastra poarta intelesul real al &ietii, s*opul su0letului
Ji al modalitatii de a implini a*est s*op, Ji %umina lumii
*unoaJte intelesul real al &ietii, s*opul su0letului salt Ji *e
anume ii treuie pentru a-4 reali'a.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
A * e a s t a % u m i n a e s t e s t r a & e * h e - J i t o t u J i n o u d - J i r e p r e ' i n -
o rea*tie *ontinua la momentul Di&in. Ea poarta in ea
istoria reala a lumii Ji ade&arata *unoatere a s*opului
a*estui mira*ol in *are traim. <n a*est moment din e&olutia
lumii, a*est mira*ol de-&ine tot mai *ongient Ji are ne&oie de
%umina noastra, pentru a adu*e intelesul sau as*uns in
*onJtiinta lumii Ji a omenirii. Este ne&oie de noi, pentru a
ajuta lumea sa rede&ina &ie.
IMA,I(I A"E 0IETII
Prin simpla re*unoagere a naturii Di&ine a &ietii, in
*onte"tul unei e"isten*e oiJnuite, ne des*hidem - atat noi,
*at lumea din jur - *atre a*ele dimensiuni *are ne-au 0ost
as*unse de uitare, de dependenta noastra de materie. Am
uitat *u totii *a &iata este o adunare ogata Ji misterioasi, a
multor lumi. Am pierdut *unoaJ- terea pe *are o a&eau preotii
Ji amanii din &e*hime - dar Ji 0aptul *a, in a*este dimensiuni
ne&a'ute, salaJluies* energiile primordiale ale &ietii. >itand,
am pierdut aspe*tul &ietii in intregul ei Ji ne-am de*one*tat de
la 0ortele reale *are ne modelea'a lumea. Atun*i and
suntem pre'enti in &iata, in mod *ongient, elierati de soli-
*itari Ji programe as*unse, and u permitem &ietii sl se
des0a&are *on0orm prin*ipiilor sale interioare intrinse*e,
des*hidem din nou poarta dintre lumi. <n *adrul *ontiintei
noastre, lumea e"terioara Ji *ea interioara, &i'iilul Ji
in&i'iilul, se pot intalni Ji *omuni*a una *u alta, iar lumea
noastra poate de&eni din nou intreaga.
Re*one*tarea lumilor este 0undamentals pentru
retre'irea &ietii, pentru *a, in simoli*ul taram nemani0estat,
energiile primare ale &ietii se grupea'a in tipare arhetipale
*are ne modelea'a &ietile. Atun*i *and permitem intalnirea
lumilor din interiorul *onJtiintei noastre, re*apatam a**esul
*atre a*est taram Ji ate puterile *are a*tionea'a a*olo. =oi
inJine de&enim lo*ul in *are se intalnes* lumile, in *are *apata
0orma puterile primordiale ale &ietii, ar-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
h e t i p u r i l e a s * u n s e . A * e s t a e s t e l o * u l u n d e i a u n a J t e r e t i p a r e l e J i i m a ginile *are modelea'd
&iata *ole*ti&a a unei ere *are to*mai is naJ- tere. Raman2nd
*entrati in noi inJine, in a*el pun*t al intalniru, ne putem 0olosi
*onJtienta, pentru ale in0luenta 0ormele Ji dire*tia.
-dat2 *u tre'irea %uminii lumii, se s*himd insdJi
stru*tura interioara a &ietii Ji se elierea'd energiile
primordiale ale Creatiei, *e nu au 0ost a*ti&ate timp de
milenii. Pentru *a intr1 din nou in jo*, ele dau n:tere unor
not posiilitati Ji tipare, prin *are &iata poate *urge Ji
Di&initatea se poate re&ela in lume. A*estea sunt tiparele
arhetipale *are &or determina stru*turile 0undamentale ale
erei urnatoare, aliile prin *are &or *urge apele &ietii. <n
a*este &remuri, energiile primordiale sunt <n*a in *urgere. Prin
dire*tionarea *onJtiintei noastre - a*ea *onJtienta din noi,
*are este a*ordata la *ele mai <nalte s*opuri ale noastre Ji ale
&ietii - putem in0luenta tiparele pe *are a*estea le &or 0orma
in *ele din urmdG putem ajuta la determinarea stru*turilor *e
se &or naJte din ele, a imaginilor arhetipale *e &or modela
&iata, in era *e &a &eni.
A*esta este o perioada *u un potential enorm, dar *u
in*ertitudini in0ri*oJltoare. Pe masurd *e &e*hile tipare se
di'ol&d, iar *ele noi de aia <n*ep sa prind1 0ormd, noi energii
pline de putere sunt elierate. %umina din mie'ul Creatiei
este viata care se nacte) Ea are 0orta uriga Ji
puterea *e apartin &ietii. <n *iuda 0aptului *a a&em ilu'ia *a
am putea-o *ontrola, nu o putem 0a*e Ji ni*i nu o putem
asimila - Ji ni*i nu ar treui sa o 0a*em7 puterea sa intrinse*d
este ne*esara pentru a re&itali'a lumea. =oi nu suntem ai*i
pentru a *ontrola &iataG ne !ani ai*i pentru a atesta Ji a
onora Di&initatea, pe masura *e se mani0est2 intr-un nou mod,
prin 0ortele naturale ale &ietii. ;reuie sa adu*em %umina
*ongiintei noastre in %umina tre'irii din interiorul &ietii, ast0el
in*dt a*este energii primordiale sa poata 0i a**esate in mod
*reati&, pentru a nu se de'l?ntui prea multd distrugere Ji haos.
Prin *onJtiinta noastr?, putem ajuta la dire*tionarea a*estor
energii, in aJa 0el in*dt ele ss *ree'e, in 0lu"ul lor,
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
imagini ale &ietii *are sustin &iata in intregul ei - lumile &a'ute
Ji *ele ne&a,'ute, &iata 0i'i*a Ji *ea a su0letului - ast0el in*at
a*estea sa re0le*te unimea &ietii, ade&arata sa natura Ji
s*opul sat, Di&in.
0 parte din a*easta lu*rare este s*risi, pur Ji simplu,
pentru a ne 0a*e sa 0im treji, atenti la imaginile *e apar atat in
interiorul nostru, *at Ji in lumea din jut >nele imagini au aparut
deja in lumea e"terioara - de e"emplu, Porld Pide Pe
6wwwU, *are pre'inta si-
milaritati 0rapante *u stra&e*hea imagine <ndiana a retelei lui
<ndra
:
*u imaginea transmisa de primul astronaut, a lumii noastre
&a'ute din spatiu, o singura s0erd 0rumoasl, 0ad granite sau
0ragmentari, sau *a in lumea arhetipall, in *are numa,rul B,
de e"emplu, apare *a un simol important al *elor dou1 lumi
*are se intrepatrund.
Dar dad nu re*unoaJtem a*este simoluri *a *eea *e
sunt Ji nu le primim *u u*urie in *onJtiinta noastra, ele nu-
Ji &or atinge, pe deplin, potentialul. Ele sunt mult mai mult
de*$ simple imagini ale lumii noastre, *are ne ajuta sa o
inttlegem Ji sa ne des*ur*am in ea. Ele &in din pro0un'imile
simoli*e ale &ietii Ji poarta energia ei primordiala, Ji
hranitoare. Au puterea de a *rea 0orme, de a modela
e&enimente, de a re*on0igura *onJtiinta *ole*ti&a. Ji
a*tionea'a *a intermediari intre lumea &i'iil?, 0i'i*a Ji
tiramul launtri* al %uminii. Cand le re*unoaJtem *a atare, ele
ne alinia'a *onJtiinta *u des0aJurarea interioara a &ietii - de
e"emplu, *i0ra B, sau simolul in0initului, ne alinia'a *u modul
in *are energia &a *urge, 0ad e0ort, hare lumi, in era *e &a
&eni. Reteaua ne alinia'i *u natura inter*one*tata dinami* a
unlmii Ji ne permite sa lulm parte, in mod *onJtient, la
s*himarile *e au lo* in inima &ietii.
Atun*i and adu*em s*anteia Di&ina a *ongiintei
noastre *elei mai inalte, la a*este not imagini ale tre'irii
&ietti, %umina noastra se adresea'i %uminii din mie'ul
CreaGiei Ji ajuta imaginile sa &ina &ii in a*easta lume, *u
potentialul deplin al *elei mai inalte *onJtiinte si al *elui mai
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
inalt tel al &ietii.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
D a r & a t r e u i * a n o t s a 0 i m t r e j i i n 0 a t a a d e & a r a t e i n a t u r i a *eea *e se tre'eJte
a*um, pentru a o putea re*unoaJte. <maginile erei *e &a &eni
&or re0le*ta unimea &ietii, energia eiG ele pot aparea oriunde Ji
&or lua 0orme neaJteptate. <nternetul este un e"emplu
remar*ail. El este o imagine puterni*a a s*himarilor *are se
petre* in mie'ul Creatiei, *u toate *a intelesul pro0und Ji puterea
a*estuia au 0ost tainuite, partial datorita omnipre'entei sale.
<ntru*at poarta energia &ietii, el a de&enit, rapid,
g
at de mult
un mod de a 0i al &ietii noastre, in*at nu ii oser&am
dimensiunile pro0unde, simoli*e, Ji *aile prin *are a*esta
lu*rea'a pentru a ne restru*tura lumea. El <n*a aJteapta sa 0ie
re*unos*ut *a una dintre imaginile arhetipale ale &iitorului
nostru - o imagine dinami*a a tre'irii &ietii dtre ea insa.Ji, *a
un singur organism &iu, *e-Ji are rada*inile in tiramul
simolurilor Ji *are poarta energia reala a &ietii insag. <nter-
netul nu numai *a re0le*ta, dar Ji a0irma unimea &ie a &ietii,
*apa*itatea a*esteia de a e&olua Ji de a se adapta, de a se
re*on0igura rapid Ji *ontinuu, intr-o nes0arJit1 retea moila
de *one"iuni.
;reuie sa ii re*unoaJtem dimensiunile sa*re, natura sa
simoli*i, dad &rem mani0este intregul sail potential. Alt0el,
s*opul sau *el mai inalt &a 0i umrit de interesele i dorintele
*entrate pe ego, pe *are le deser&eJte in pre'ent <nternetul,
iar energia sa &a *urge la un ni&el in0erior. ;oate imaginile
*are apar, legate de &iati au ne&oie *a not sa ne des*hidem
*atre dimensiunile 0or legate de simoluri, ast0el in*at sa
putem re0le*ta inapoi spre ele %umina s*opului Di&in al &ietii.
Pe masura *e energiile primordiale *urg, *reind 0orme,
re*unogterea noastra poate ajuta &iata sa se re*on0igure'e in
tipare, in imagini arhetipale *e ii &or permite &ietii sa in0loreas*a
din nou, *a o e"presie Ji re&elare *ongienta a Di&initatii Ji a
unimii sale atot*uprin'atoare.
=u e"ists *arti, J*oli sau traditii *are sa ne spuni e"a*t
*um sa 0a*em a*est lu*ru. =umai la intalnirea dintre
*ongiinta noastra Ji *ongiinta in *urs de tre'ire din interiorul
&ietii - propria noas-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
tra *onJtiinta tre'it?, pe masura *e ii dam &iata, in 0ie*are
moment - ne &a ajuta sa gasim in0ormatiile de *are a&em
ne&oie. Pentru in esenta sa, &iata stie de *e anume are
ne&oie pentru a se autosustineG ea Jtie *um sa e&olue'e Ji
*um sa se re*ree'e Ji, intru*at ea este o rea*tie *ontinua la
momentul Di&in, Jtie *u pre*i'ie *e anume este ne*esar, in
0ie*are moment. Ea stie spre *e e *a'ul sa ne indreptam
atentia Ji *um sa o dire*tionam in modul *el mai ene0i*. Ea
stie e"a*t *e este ne*esar pentru a adu*e planeta noastra
su0erind. inapoi in e*hiliru, pentru a &inde*a P?mantul Ji
su0letul omenirii, *are s-a rata*it intr-un mod atat de dureros.
/i, pe masura *e &iata se retre'este, a*easta *unogtere &a
rede&eni
pentru noi. )iata este gata sa ne in&ete. Printr-un dialog al
%uminii *u %umina, inteligenta din interiorul &ietii poate
*omuni*a dire*t *u inteligenta noastra ne &a arlta *e treuie
sa Jtim.
Ceea *e *unoaJte &iata despre ea insaJi, este mult
superior *unoasterii noastre *urente i intinderii a*tualelor
noastre stiinte. Cand punem %umina *onstiintei noastre in
dialog *u %umina &ietii, ne &om des*hide *atre noi ori'onturi
de *unoagere i intelegere, *are o stiinta *u totul noul a &ietii
/i %uminii, *um ni*i ma*ar nu am &isat liana a*um, *are o
noua gams de posiilitati pentru 0iinta umana. Atun*i and ne
des*hidem plenar *atre &iata - asa *um este ea in realitate -
&om e"perimenta, din nou, *a &iata este &ie /i *omuni*a, in
mod dire*t, *u noi, intera*tionand *u noi in multe dimensiuni
di0erite - nu numai in dimensiunea 0i'i*a, pe *are noi o
per*epem *a 0iind &iata, dar si in taramurile simolurilor, ale
*onstiintei pure si ale dimensiunilor de %umina ale magi*ului,
0antasti*ului i uluirii pline de e&la&ie, *are nu s-au mai
mani0estat in lumea noastra, de 0oarte multa &reme. Atun*i
and ii &om permite din nou &ietii sa-si e"prime inteligenta sa
pro0undl, &eselia umorul, e"ta'ul pasiunea, ne &om a0la intr-o
lume mult mai dinami*a, 0luids i plina de posiilitati in 0ie*are
moment - asa *um nu *redem a*um *a ar 0i posiil.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
0 P ) S I B I " I T A T E < E A " E , E E
/e petre* s*himlri esentiale in interiorul &ietii, *are
sunt mult mai &aste de*$ am indra'ni sa ne imaginam.
>n lu*ru este *ert7 lumea, aJa *um o *unoaJtem, se
s0arJeJte. /*enariul la*omiei Ji al materialismului, *redinta
insolenta *a noi suntem stapanii lumii - lume pe *are o putem
e"ploata dupa unul nostru pla* - au *reat un *oJmar, *are
se*atuieJte insaJi 0orta planetei. Dar, in mijlo*ul a*estui &is al
mortii, un alt &is se naJte - unul a'at pe *onJtiinta unimii, pe
intelegerea ade&arului *a noi suntem un singur e*osistem
&iu, o singura *omunitate gloal1.
<ar in a*est &is al unimii se a0la semne *e arata *a
omenirea se tre'ege.
Poate *a pro0etiile re0eritoare la anul 3043 indi*a a*easta
posiilitate - un moment din timpul *osmi*, in *are, printr-o
re&arsare de energie, omenirea se &a tre'i la ade&arata sa
naturi Di&in
g
Ji &a s*apa de ramaJitele materialismului.
Cei *are se aleg s? se identi0i*e *u &isul muriund &or
e"perimenta a*easta s*himare *a pe un *ata*lism, *a pe
un de'astru gloal. <nsa altii o pot re*unoaJte *a pe *e&a *e
am aJteptat 0ari sa Jtim, o noui Era de Aur, in *are ne putem
intoar*e la simplitatea Ji u*uria *e apartin &ietii in esenta ei,
&iata aJa *um este ea - un timp in *are nu &a mai 0i ne&oie sa
ne distragem atentia *u ju*a,riile Ji dependentele noastre,
pentru *a simpla minune Ji u*urie *a suntem &ii ne &a <rani
pe not Ji su0letele noastre.
Chid glasul su0letului omenirii ne &a *anta - noul Ji
intregii Creatii - noi &om des*operi *a magia inerenta &ietii
este &inde*atoare Ji ene0i*a Ji *a, in intelep*iunea Ji unimea
sa, Pamantul Jtie *um sa iJi poarte de grill Ji *um sa aia grill
de *ei *are it lo*uies*.
Dar *eea *e *ontea'a este 0elul in *are ii raspundem noi,
momentului pre'ent7 dad suntem, sau nu, pregatiti sa 0im in
intregime re*epti&i la a*est timp al s*himarii.
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
/ u n t e m , o a r e , p r e g a t i t i s a a j u t a m & i a t a s ? s e t r e ' e a s e a , s a u n e temem prea mult de
*e am putea pierde, 0iind prea *apti&i in umritele tinuturi ale
atgamentelor *redintelor noastre *ole*ti&e5
Dad suntem su0i*ient de lieri pentru a primi, *u u*urie,
un &iitor *are onoreala natura sa*ra a &ietii Ji potentialul sau
trans0ormator, &om des*operi *a ne re&ine un rol *entral de
ju*at.
%umina noastra este o parte din %umina lumii *are se
tre'eJte la natura sa Di&ina. %u*rand *u ea, putem de&eni *o-
*reatori ai urmatoarei ere.
A*easta este optiunea *e ne-a 0ost data7 nu sa aJteptam
&iitorul, *i sail ajuam sa prinda &iata.
:<C 8AA
9&
-
91
K1 !
-
CC1
2012
I('EP!T!" !(EI ()I EE

Janosh
e mdsurd ce se a!ro!ie anu65%65, multi
!retind
eHists mesa*e, aici, !e &dmdnt, care
confin cheile transformarii
s!iritualitdfii fi a coniintei) Cercurile
din lanuri, s!un unii, !ot confine
mesa*e des!re sosirea erei lui 5%65) %n
urnatorul eseu, 2anosh, artist
cunoscutla nivel international,
decodificd unele dintre mesa*ele care,
!otrivit lui, ne vor a*uta sa ne !redtim
!entru era ce va veni) Il ries!unde la
intre'd ri de enuk Ce semnificd, de
fa!t, cercurile din lanuri0 Ce ledturd
au acestea cu anul 5%650
Anul 3043 tre'eJte, de mult timp, un interes deoseit.
A*east? data se apropie *u repe'i*iune Ji, *on0orm ma(gilor,
&om parasi lumea *elui de-al patrulea /oare Ji &om intra in luna
*elui de-al *in*ilea /oare. Pro0etiile ma(aJe indi*a 0aptul *a
a*easta data &a mar*a un timp al s*himarii, armoniei Ji
renaJterii. 3043 &a repre'enta o tran'itie la noul era, numai
dad, &om 0i atenti Ji des*hig atat *atre lumea &i'iila, *at Ji
*ltre *ea in&i'iill. Pro*edand ast0el, &om intelege *e se
intampla /i de *e. =e &om putea stimula Ji tre'i su*onJtientul
/i &om a&ea posiilitatea de a parti*ipa la *rearea noii realitati
*are urmea'a s? aparl. /unt multe posiilitati pentru a 0a*ilita
a*easta s*himare. Pentru a*easta perioada *are urmea'a, eu
am des*operit *a ii pot ajuta pe *eilalti sa tread, de
su*onJtientul lor, *u ajutorul artei mele. )a&oi <mpartag
Janosh
a*easta alternati&e - dar, mai intai, &om &ori despre a*easta
noua era *are &ine *are noi.
PERIOADA DE TRAN!ITIE
!ulti intreaa *e &a insemna tre*erea de la a patra, la
a *in*ea lume. Cer*etatorul, istori*ul Ji antropologul
guatemale' Carlos
B a r r i o s , * a r e a p e t r e * u t d o u 2 ' e * i J i * in * i d e a n i s t u d i i n d s i s t e m u l *alendarului ma(aJ,
spune urmatoarele despre perioada dinaintea anului 30437
9=u ne mai dam in %umea *elui de-al patrulea /oare, dar ni*i
nu suntem <n*a in %umea *elui de-al *in*ilea /oare. /untem intr-
o perioadi dintre *ele dou2 %umi, in &remuri de tran'itie. Pe
masur1 *e par*urgem perioada de tran'itie, asistam la o
*olosala *on&ergeL gloall de distrugere a mediului, de
haos so*ial, de r?'oi Ji de s*himAri *ontinui ale =mantului.
;oate a*estea au 0ost pre&a'ute prin intermediul matemati*ii
simple, in spirals, a *alendarului ma(aJ. ;otal se &a
s*hima.K
Barrios, printre multi alGi e"perti, pre'i*e CA data de 34
de*emrie 3043 &a mar*a in*eputul unei not ere, *a urmare a
tre*erii meridianului solar peste e*uatorul gala*ti* Ji a alinierii
@am2ntului insuJi *u *entrul gala"iei.
RE<=;-ARCEREA C-=Y;<<=;E<
Potri&it *redintelor inteleptilor ma(aglor din Guatemala,
apartinand Clanului )ulturului, *el de-al *in*ilea *i*lu &a 0i
*ara*teri'at prin intelep*iune, armonie, pa*e, iuire, *on-int1
Ji reintoar*ere la ordinea naturii. Ei in0irmi, de asemenea,
temerile multor oameni, *are *onsiderl *2 a*esta &a 0i
s0irJitul lumii.
&rimul ciclu a fost o enerie feminine>,
iar elementul era foc) $l doilea ciclu a fost
al eneriei masculine, cu elementul!d"
mdnt) $l treilea ciclu afost o enerie
feminine>, cu elementul aer) $l !atrulea
ciclu este o enerie masculine>, cu
elementul a!e>) $l cincilea ciclu va fi o
fuziune a eneriilor feminine %
masculine) Il va constitui o tranzitie in
care nu vor mai eHista confruntdri intre
!olaritati) Il va aduce echili'ru nu vor mai
eHista ierarhii in care unul it domind !e
Janosh
altul, $m'ele enerii se vor s!ri*ini una !e
alta) De aceea, aceastd !erioadd este
definite> ca find armonie, reat al iu'irii
reintoarcere la coniintel) Ilementul sdu
va fi eterul)
2012
I('EP!T!" !(EI ()I EE
Ba'andu-ne pe *unoaJterea ma(aglor asupra >ni&ersului
6o *unoaJtere *are este <n*a sto*ata in mintea noastra
su*onJtienta, uitata Ji neutili'ata de oamenii o**identali ai
'ilelor noastreU, nu ar treui s? ne temem de *eea *e s-ar
putea intampla peste *ati&a ani. <n s*him, ar treui sa a&em
<n*redere in intelep*iunea 0or an*estrald Ji sa aJteptam *u
neradare a*easta tre*ere intr-o noud lume, intr-o noul
dimensiune.
!ulti sunt *urioJi sa tie *e inseamna a*easta
reintoar*ere la *onJtiinta Ji *um ni se &a ea 0a*e *unos*uta.
Din pro0etiile mame, *are datea'a de se*ole, pare a 0i un salt
destul de mare spre &iata noastra de 0ie*are 'i, ai*i Ji a*um.
;otuJi, a*eleag in0ormatii pri&ind tran'itia din anul 3043,
la *are in-am re0erit <nainte, se a0l? peste tot in jurul nostru.
A*est salt nu &a 0i, pra*ti*, *hiar atat de mare pre*um ar
putea *rede unii. /tra&e*hea *unogtere ma(ag a 0ost *u not
tot timpul, depo'itata, adan* in mintile noastre su*ontiente.
Pentru a adu*e a*easta *unoaJtere <napoi la supra0ati, *u
s*opul de a ne pregati pentru s*himarile majore *e &or
al7area in *alea noastra, treuie doar sa ni le reamintim din
alte surse. A*este surse se a0la peste tot, pentru a ne <ndruma
inspre e&olutia din 3043. <n0ormatia pe *are o adu* se &a
materiali'a in 0ata ori*ui, atun*i *and &om 0i atenti la *eea *e
se intampla - atat in realitatea &a'uta, *at Ji in *ea ne&a'uta.
Ea se &a de'&alui ori*ui se &a des*hide *atre energiile *are
(
in dintr-o alts dimensiune.
A*um, sa &? relate' *um am *unos*ut niJte
0iinte
din alt1 dimensiune7 pe Ar*turieni.
ARCTURIENII DESPRE ANUL 2012
%a *ate&a 'ile dupl Con&ergenta Armoni*a din 300E 6and
a a&ut lo* o e*lipsa de <na, in timpul *areia *in*i planete au
0ormat o /tea a lui Da&idU, am trait e"perienta unei intalniri *u
ar*turienii.
Janosh
A r * t u r i e n i i s u n t 0 l p t u r i m u l t i d i m e n s i o n a l e , * a r e t r a i e s * i n t r - o dimensiune
paralel1 *u realitatea noastra. Ei sunt 0iinte e"traterestre
ine&oito are, *are pot si *omuni*e *u simturile noastre
intuiti&e, mai degraal de*al sa se 0ad &a'uti sau au'iti. Pe
par*ursul &i'itei lor, am &a'ut multe *ulori minunate, in 0orme
geometri*e.
<nspirat de mesajele ar*turienilor, am in*eput sa *ree' o
arta *are semana *u imaginile re*eptionate de o*hii mintii
mele. Dupi *e am postat a*este imagini artisti*e pe wesite-
ul meu, am a0lat de la *ei *are le-au &a'ut *a, in mod
in*onstient, am *reat o arta *are era o repli*a a *er*urilor din
lanuri.
Ca si ma(asii, ar*turienii au de transmis mesaje proprii,
0oarte a*tuale. >nul dintre multiplele 0or moduri de *omuni*are
*u not este prin intermediul *er*urilor din lanuri. <n a*est mod,
ei ne o0eri si *hei *are sal ne ajute sa ne reintoar*em la
*onstiinta *are se &a mani0esta in anul 3043.
Ar*turienii sunt responsaili pentru aparitia majoritatii
*er*urilor din lanuri, din intreaga lume. Dupa *um au aratat, in
mod in*ontestail, *unos*utii *er*etatori @redd( /il&a, Roert
Boreman si e*hipa B%; Resear*h, <n*., este imposiil *a multe
dintre *ele mai *ompli*ate *er*uri din lanuri sa 0i 0ost reali'ate
de mana omeneas*a. <n mod deoseit, omul de stiinta Paul
)iga( a intalnit multe aspe*te ale unor 0enomene i'are si
anormale. El a 0ost unul dintre *ei *are au des*operit pre'enta
unor e0e*te ele*tromagneti*e ine"pli*aile, in interiorul si in
jurul *er*urilor din lanuri.
Ar*turienii *are au 0a*ut *er*urile ne-au lasat in0ormatii
*are ne &or intensi0i*a *resterea *onstiintei, pe par*ursul
anilor -a la tran'itia din 3043. intelep*iunea 0or este
*odi0i*ata in a*este *ontururi si 0orme geometri*e misti*e dar
per0e*te. <n 0ie*are an, 0ormatiuni de *er*uri magni0i*e apar in
lume, in lo*uri prin *are tre* lini-
ile %e(
L
. %iniile %e(, sau %e(s, sunt linli de-a lungul *arora se
alinia'd lo*uri stra&e*hi, pe supra0ata Pamantului. A*este
'one emana o energie e"trem de puterni*a.
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE
@ormele geometri*e gasite in *er*urile din lanuri sunt
adesea numite, 9geometria sa*raK, *unos*ua Ji *a tipare Ji
0orme *e apar, in mod natural, in intregul >ni&ers. )e*hile
traditii - *um sunt *ea ma(ag, egipteana a aJtinaglor
ameri*ani, printre altele - au re*unos*ut a*este 0orme /i
*hiar au des*operit semni0i*atia numeri*s Ji supranaturali a
geometriei sa*re. A*este *i&ili'atii au *onstruit temple Ji
stru*turi similare a*estor tipare ale geometriei sa*re.
Geometria sa*ra este o parte inerenta CosmosuluiG toate
0iintele &ii sunt 0ormate din elemente de 0ormA geometria,
*hiar la ni&el *elular. <n a*est sens, geometria sa*ra este
lima *ea mai uni&ersald pe *are a *unos*ut-o PA.mantul
&reodat?. ;iparele geometri*e ins*rise in *er*urile din lanuri
re'onea'2 *u su*onJtientul nostru, iar a*esta re*unogte
mesajele, *hiar dad *ele *in*i simturi nu o pot 0a*e. /*opul
*omuniarii 9supranaturaleK a ar*turienilor, prin intermediul
*er*urilor din lanuri, este de a alau'i omenirea in e&olutia sa
ate un ni&el mai malt de *onJtiintd.
Prin 0olosirea a*estei energii, a simolurilor sta&e*hi, a
*odurilor Ji a tiparelor hologra0i*e *e apar in a*este *er*uri,
ar*turienii ne ajud sa ne pregAtim - in mod *onJtient si
su*onJtient -pentru noile timpuri *e &or &eni Ji, in spe*ial,
pentru 3043.
CODURILE ASCUNSE, AFLATE IN CERCURILE DIN LANURI
<n ultimii *ati&a ani, *er*urile apArute in lanuri au
de&enit mult mai sutile Ji mai *omple"e. !oti&ul it *onstituie
e"tinderea Ji e&olutia *onJtiintei omenirii. Pe misura *e anul
3043 se apropie, oamenii iii des*hid mintile - in*et dar sigur
- ate *unoaJterea sto*at1 in a*este 0ormatiuni. <n timp *e
pri&im a*este 0orme ale geometriei sa*re Ji ne a*ordam la
energiile pre'ente in interiorul a*estora, *onJtiinta noastra se
inalta. Cu at *er*urile sunt mai *omple"e,
liniile %e( sunt alinieri ipoteti*e ale unor lo*uri de
interes geogra0i*, *um ar 0i monumentele Ji megalith.
E"istenta 0or a 0ost semnalati in anul 4C34, de *ite
arheologul amator Al0red Pat$ins. n. tr.
Janosh
* u a ta t m a i m u lt * o n J tiin ta n o a s tr a e s te s tim u la te s a . e & o lu e ' e . <n0ormatiile <ngloate in
a*este 0ormatiuni de *er*uri gases* o *ale pentru a ajunge la
su*onJtientul nostru, *hiar dad not nu suntem *onJtienti de
a*est lu*ru, la ni&el 0i'i*. Dad ramanem des*hii, ne &om
implini s*opurile mai inalte, in nenumarate moduri di0erite, la
ni&el 0i'i*, mental, emotional Ji spiritual.
<ntr-un mod *u ade&arat minunat, suntem *allu'iti spre
*omuni*area *u alte 0orme de &iata, *are e"ists paralel *u a
noastra. @ormele Ji imaginile din 0ormatiuni *ontin in0ormatii
despre originea a*estora. =oi nu suntem *apaili, in*a, sa
de*odi0i*am toate a*este in0ormatii, *u *reierul nostru sau prin
metode analiti*e de Qdire. Ca 0iinte umane, suntem
*on*entrati pe *eea *e &edem. A*est lu*ru poate repre'enta
un de'a&antaj, atata timp *at intelegerea in0ormatiilor *e
(
in
din *er*urile din lanuri sunt intelese Ji asorite mai uJor in
mod su*onJtient, mai degrai de*$ dad ne a'2m e"*lusi&
pe o*hii Ji ure*hile noastre. Prin simpla *on*entrare pe
*entrul unei 0ormatiuni, in0ormatille *uprinse in *odurile sale
&or 0i sto*ate in mintile noastre su*onJtiente. Ele ne &or ajuta
sa ne elieram de dureri, presiuni, <ndoieli, 0ri*a Ji la*omie.
Energia din interior re'onea'l *u propriul nostru tipar energeti*
Ji *auta sa &inde*e durerea pre'enta sau *ea *u *are ne-am
putea *on0runta. Este important s? intelegem *a a*este
*er*uri din lanuri sunt ai*i pentru a re0le*ta 0rumusetea
e"traordinar
(
Ji intelep*iunea pre'ente in 0ie*are 0iinta umana.
Ele ne &or ajuta Ji ne &or *alau'i in intelegerea pro0unda a
tuturor aspe*telor Creatiei.
<E')<IFI'AEA MESA.E")
Eu ii ajut pe altii sa e"perimente'e in0ormatiile
e"traordinare *uprinse in mesajele ar*turienilor, prin
intermediul artei mele. Arta mea in*ear*a sa se ridi*e la
ni&elul 0ormelor din *er*urile din lanuri. Eu o0er pre'entlri
&i'uale, peste tot in lume i pre-
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE

@igura 3D7 5A primi putere, @igura 3F7 ,A te preda5
' i n t l u * r a r i l e m e l e u n o r a u d i e n t e d e s * h i s e , d o r n i * e d e * u n o a J t e r e . <n mod uimitor, multi
oameni au gisit mesaje *are au un e0e*t trans0ormator asupra
&ietii lor, iar a*est lu*ru le &a permite sa se pregateased
pentru s*himarile *e &or &eni in 3043.
Prin a*este desene, eu raspandes* intelesul
semni0i*atiei geometriei sa*re pre'ente in *er*urile din lanuri.
Dupa *um este pre'entat in @igurile 3F Ji 3D, a te preda /i a
primi putere sunt mesajele pe *are mile-au dat ar*turienii.
Ele pot 0i &alute integrate in arta mea, pe site-ul Pe7
www.the-ar*turians.*om, iar unele pot 0i &a'ute in *artea Ji in
$it-ul meu, Sacred /eometr37 -nlock Your
&otential with the Le3s of the $rcturians
*
)
EXTINDEREA CONSTIINTEI
34 de*emrie 3043 se apropie *u repe'i*iune. Ar*turienii
*onsiders ea 34 de*emrie 3043 este data la *are &a in*epe
tre*erea in *ea de-a *in*ea dimensiune a e&olutiei noastre7
tre*erea la un nou Pamant, la o noul armonie. ;hnpul se
a**elerea'a, *u *at ne apropiem de anul 3043. Pe masura *e
are lo* a*est pro*es, not in&itim *e inseamna Creatia Ji *are
este drolul nostru a*ti& in *a-
5 %eometrie sacraH potentialul, folosind cheile arcturie)
nitor n$ tr$
Janosh
d r u l a * e s t e i a . / u n t e m * u t o t i i * a p a i l i s ? n e * r e a m p r o p r i a r e a l i tate, propriul drum
in &iata. Contriuim la *rearea a*estei realitati prin *u&intele,
gandurile Ji a*tiunile noastre - *are poarta, 0ie*are, propria
energie. Dat 0iind *a suntem *apaili sa ne *ream propria
realitate, treuie sa Jtim unde ne du* gandurile noastre.
Pentru *ei *are suntem in*ep$ori, pentru a *rea Ji a
materiali'a din inima, este ne*esar sa ne dearasam de
&e*hile oi*eiuri tipare *are ne trag tot timpul inapoi. Doar
atun*i &om 0a*e lo* Creatiei pure.
;reuie sa &a intreati dad &reti sa preluati
responsailitatea pentru a &a *rea propriul &iitor. A*esta
este un timp al a*tiunii, in *are tots oamenii sunt, partial,
responsaili de *rearea tre*erii intr-o noul realitate, in anul
3043. @a*em a*est lu*ru prin propriile *u&inte Ji Qdud. )om
alege drama sau &om alege pro&o*arile5 Alegerea ne
apartine in totalitate.
GEOMETRIA SACRA SI SFANTUL GRAAL
-menirea !ama Pama,,nt par*urg era unei puterni*e
e&olutii. <n 3043 in*epe Era )ars$orului Ji is s0arJit Era PeJtilor.
Prin e"tinderea *ongiintei noastre Ji prin 0aptul *a de&enim
mai *onstienti, in anii *e &or &eni, &om &edea realitatea intr-un
mod di0erit. Ati oser&at, proail, *a &2 simtiti lo*ati, stres$i
Ji ne0eri*iti, mult mai des de*$ inainte. <n0luentele tre*utului,
mun*ii, relatiilor ne in*etines* de'&oltarea Ji ne *reea'a
lo*aje emotionale Ji spirituale. =e Q<an tot mai des la telul pe
*are it a&em de urmat 4& P% i$'t: (& -& '& (r$* $i-i Ji in*otro
mergem5
<n jurul anului 3043, multi ig &or gasi raspunsurile.
Puterea geometriei sa*re ne &a ajuta sa intelegem *e se
intampla Ji ne &a *alau'i, prin su*onJtient, spre &iitor - un
&iitor in *are toti &om de&eni unul. A*easta unime este
re0le*tata in legatura puterni*a dintre puterea geometriei
sa*re asupra mintii noastre su*onJtiente Ji dutarea /0antului
Graal.
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE
Cand ma re0er la /0antul Graal, am in &edere *autarea
misterelor 0undamentale *are stau la a'a e"istentei noastre
Ji reamintirea a *ine suntem *u ade&arat Ji de unde &enim.
A*estea sunt ade&arurile pe *are noi toti dorim sa e
*unogtem.
Geometria sa*ra ne poate *ondu*e la propriul nostru
/tant Graal, *u *onditia sa a&em in*redere. Geometria sa*ra
nu se gaseJ- te doar in *er*urile din lanuri, *i in tot *eea *e
se a0l? in jurul Ji *hiar in interiorul nostru. De la alinierea
stelelor Ji stru*turile arhite*toni*e &e*hi, pani la 0ie*are *elula
din *orpul nostru - Ji *hiar in ataile inimilor noastre -
geometria sa*ra e pretutindeni. >ni&ersul, Pamantul Ji tot *e
este &iu sunt *reate dui7a proportia de our - proportia
geometri*i 0undamentals a per0e*tiunii Di&ine. Dad &om
renunta la impotri&irea noastra in*a,patanata, admitand *a anu-
mite lu*ruri nu pot 0i &l'ute, au'ite sau simtite - Ji &om intelege
*a ade&arul 0undamental Ji *onJtiinta mai inalta &or aparea
numai and ne &om eliera de realitatea materiali - aia
atun*i ne &om @an in &oia puterii geometriei sa*re. =u numai
*er*urile din lanuri poarta a*este intelesuri. ;ot *eea *e
e"ists in natura ne transmite a*est mesaj ade&arat. Dad
pri&iti mai aproape, e
(
eti &edea in *opa*i, in 0lori Ji in
propriile trupuri.
Geometria uni&ersals re'onea'a *u su*onJtientul
nostru are un e0e*t &inde*ator asupra ori*ui se des*hide *alm
a*easta *unogtere, *are deja se a0la as*unsi in noi. Este
matri*ea Creatiei noastre. Ea ne 0a*e *eea *e suntem - /inele
nostru autenti*. <ata *e ne *one*tea'a la *autarea /tantului
Graal. !agia &itala a a*estei legende este, de 0apt, *autarea
suprema a misterului re0eritor la *ine suntem noi *u ade&arat5
=oi nu &edem lu*rurile asa cum sunt, *i le &edem aJa
*um suntem noi) /untem intr-ade&ar puterni*i, din*olo de ori*e
masura. A*easta putere, *ominata *u intelep*iunea noastra
interioara, este *apaila sa *urga lin in noua era, *e &a &eni in
*urand.
eri BAS CCn
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
BIC. ATI >.CIT LA C.L 9AI 9A;.
SPECTACOL DE PE PAMANT
Christine Page, M.D.
e s!un ca, in 5%65, femininul se va
reintoarce,
intruchi!at de sim'olurile
Sfintei Fecioare, a Mamei % a
Rri!turoaicei intele!te) $ceasta
manifestare a feminitStii va im!lica,
inerent, moartea sau diminuarea
eneriei masculine) Conform celor
s!use de autoarea
!rofesoara Dr) Christine &ae,
aceastei modificare a !uterii
femininGmasculin, !oate fi !erce!uta
ca 8incheierea cdlatoriei eroului () #n
urmatorul eseu, ea !rezinta nu numai
modul in care miturile incarndrilor
noastre feminine % masculine se
ra!orteaza la cilleitoria noastrd
!ersonald s!re 5%65 % la o nowt
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
con%iin dar % cum !utem folosi
leciiile acestor sim'oluri,si mituri, ca
sei ne !reiitim !entru schim'drile ce
vor veni)
@eli*it?ri, 0a*eti parte dintr-un grup sele*t, *are a
*aJtigat lo'ul *el mare, *a s? 0ie ai*i, pe a*east? Planets, in
a*este timpuriS Premiul nu numai *a &? asigur1 un lo* in primul
rand, dar Ji o oportunitate uni*a de a *o-*rea &iitorul rasei
umane. Contriutia &oastraK, impreuna *u *ea a altor su0lete
tre'ite, &a *rea o matri*e *e ii &a in0luenta pe strAmogi &oJtri,
dar /i uriatorii 3F.000 de ani ai e"istentei omenirii. =<A pentru
*e ati lu*rat de-a lungul multelor in*ar-
nariG a*esta este momentul pe *are 4-ati ateptat. A*estea sunt
&remuri pe *are &i le
(
eti aminti.
Pentru prima data in 3F.000 de ani, /oarele nostru Ji,
impli*it, Pamantul, sunt aliniate *u ;aietura =eagra
L
din
gala"ia noastra, Calea %a*tee. A*easta *ale din pra0 interstelar
este *unos*utd de ma(:i su numele de 9drumul negruK Ji ne
*ondu*e dire*t in *entrul gala*ti*.
Con0orm *elor din &e*hime, *are urmareau *erul in 0ie*are
noapte, Calea %a*tee le repre'inta pe marea mama Ji marele
Jarpe, amandoua 00ind sinonime *u moartea Ji renaJterea,
elementele esentiale ale trans0ormarii. ;aietura =eagra este
pri&ita *a un simol, atat al &aginului des*his al mamei, *at Ji al
guru *ls*ate a Jarpelui. -ri*are ar 0i simolul, mesajul este
a*elaJi7 a*esta este portalul prin *are ne-am nas*ut - Ji tot aid
ne &om intoar*e, *and &om muri.
Rar au mai e"istat &remuri mai potri&ite pentru a
intelege a*est ade&ar, intru*at a*um in*heiem ultima 0a
g
a
*eea *e *unoJteau *a 0iind lumea *elui de-al patrulea /oare i
aJteptam naJ- terea unei lumi asolut noi, la ora r2saritului
de soare, din 'i&a de 34 de*emrie 3043. !eta0ori* &orind,
suntem atrag, 0ara posiilitate de s*apare, tot mai departe pe
drumul negru, su *ontrolul gaurii negre din *entrul gala"iei.
=e a0lam in ultimele momente ale agoniei &e*hii ere, iar
holograma pe *are o numim realitate se destrailL 0a*andu-i pe
multi oameni sa e"perimente'e anHietatea ne"
cunoscutului " per*eputa, adesea, *a 9haosK. <n a*elag
timp, intreaga noastra Creatie din ultimii 3F.000 de ani se
reintoar*e la noi, aJa *a putem strange pepitele de our ale
intelep*iunii Ji s? elieram po&ara po&eJtilor *are ne in*onjoara.
Prin a*est pro*es, lumina noastra interioarl de&ine mai
puterni*l, 0a*andu-ne mai uJoara
L ;aietura =eagra. - 69Dar$ Ri0tKU regiune de pra0
interstelar de la nordul Centrului Gala*ti*, pans din*olo de
*onstelatia A*&ilei pe *are ma(agi o *un4:
.
teau /i o numeau
9Drumul =egruK 6Oiala eU *are se intinde e"a*t peste
E*uatorul Gala*ti*, in lo*ul in *are /oarele se &a a0la in anul
3043 n.tr.
Chri sti ne Page, !. D.
t r e * e r e a d e - a l u n g u l ; a i e t u r i i = e g r e , p a n i * e i n t r a m i n * e n t r u l g a la*ti* si in lumea
misterelor sale.
Pentru popoarele indigene, a*est *entru repre'inta
inima marii mame. Ai*i *alatoreau regii-preoti
si
samanii,
pentru a primi *unoasterea
si
intelep*iunea *e puteau 0i
trans0ormate in realitate, pentru inele -rli si al poporului lor.
A*est lo* este *onsiderat portalul *e du*e la realitatea
multidimensional1, la lumi paralele, la &id, la lo*ul ne0iintei
si
o*eanul posiilitatilor - *are, in &remurile tre*ute, erau
a**esiile doar elitelor, sau *elor *are intrau in start de
meditatie pro0unda. A*um, in a*este &remuri e"traordinare,
*omorile sale ne sunt a**esiile
si
noua, dad putem pasi
din*olo de tiparele noastre limitati&e si putem reaprinde
ino*enta
si
u*uria *e ne permit s? ne armoni'am *u pulsul
marii mame.
/untem *a niste *opii intr-un maga'in *u dul*iuri, iar
marea mama ne o0erd o gams nelimitata de unatati. Dar,
dad, inima mintea noastra sunt <n*a <n*uiate intr-o anumita
paradigms a *redintei re0eritoare la not si la lume, tot *eea *e
&om &edea
si
&om alege stint dul*iurile *are ne sunt 0amiliare
si
&om tre*e pe langa toate *elelalte. A*esta este, *ategori*, un
moment potri&it pentru a ne asuma ris*uri.
PERIOADA INTERMEDIARA
!area s*himare a *onstiintei a in*eput la s0arsitul
anilor ,B0, and, din pun*t de &edere astronomi*, soarele isi
<n*epea *ea de-a trei'e*i
si
sasea tre*ere peste gura
;aieturii =egre, la *are ne-am re0erit. A*easta perioad2 a
*uprins atat Con&ergenta Armo0lied din 4CBD, *at
si
tre*erea lui
=eptun si a lui >ranus prin *onstelatia Capri*ornului, in 4CBC.
A*est ultim e&eniment a determinat *aderea 'idului Berlinului,
*olapsul >niunii /o&ieti*e s
i
destramarea altor reguli
restri*ti&e, adu*and liertate multor popoare indigene,
*arora li s-a dat dreptul de a-si pra*ti*a ritualurile sa*re.
Chri sti ne Page, !. D.
@ereastra *atre oportunitatea de a e"perimenta
aundenta Ji o*eanul posiilitatilor, a**esiile prin *entrul
gala*ti*, &a 0i disponiila *am pans in anul 303E, *and /oarele
se indepartea'a, in s0arsit, de gaura neagra Ji ig in*epe
urmatorul *i*lu de 3F.000 de ani, al des*operirii de sine Ji al
oportunitatii *reatoare.
!eta0ori* &orind, a*easta perioada ar putea 0i
*ara*teri'ata prin disparitia lunii de pe *erul noptii. Pe durata
ei, &e*hea lun
g
moare, *edand lo*ul 0iului Ji mogenitorului ei,
*are &a aparea, dupa trei 'ile, *a o semilund sutire, argintie.
AJa *um nu putem &edea moartea Ji renaterea lunii, ni*i
tre*erea dintre lumi nu poate 0i *lar de0init1. Dar, pentru
ma(ag, la rasaritul soarelui din 'i&a de 34 de*emrie 3043
se &a nate lumea *elui de-al *in*ilea /oare, *are se &a
re&ela pe deplin, in jurul anului 303E.
'E (E E-E0A.. 0IIT)!"*
Pro0etiile spun *a intrim intr-o era gu&ernata de
elementul eter. Des*ris adesea *a o sinte'a a *elor patru
elemente materiale - pamant, 0o*, aer Ji apa - eterul este de
natura *elesta, imateriala Ji e"ists din*olo de limitele timpului
Ji spatiului. ;otui, natura sa imateriala nu treuie
suestimata, deoare*e nu este mai putin real de*at lemnul,
&antul, 0la*2ra, piatra sau *arnea. <n esenta eterului se
mani0ests o 0u'iune a polaritatilor, *are elimina ne&oia de
separare in intuneri* Ji lumina, negati& Ji po'iti&, sau un Ji
rau. ;oate sunt a**eptate *a e"presie a a*eleiag esente,
*reata *u iuire, in pre'enta !arii !ame. <n mod *ert, un
asemenea *on*ept ii pro&oa*a pe *ei *are pre0ers s? *reada *a
un *amp uni0i*at inseamn? *a &om 0i *u totii la 0el, *u idealuri
identi*e, a'ate pe *uloare, *ultura, religie sau se". <n noua
lume, uni0i*area T0eria de elementul eter soli*its
re*unoagerea unitatii prin di&ersitate, in *are fiecare
as!ect al sursei *reatoare este respe*tat Ji onorat 0ail
jude*atl, prejude*ati sau i'olare.
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
C e d e & i n e * l a r a * u m e s t e 0 a p t u l * a a s e m e n e a n i & e l u r i d e a * *eptare nu &or 0i atinse
prin predi*i, ruga*iuni sau *ontrol, *i prin e"traordinarele &aluri
de *ompasiune *are in*ep, deja, s? inunde planeta noastr?. 0
asemenea *ompasiune Di&in
g
nu tine de emotii, nu este
ataJataK de ideea de a 0i a**eptata, *i este disponiila, tuturor,
indi0erent de oi*eiurile, gandurile sau *redintele 0or. ;otuJi,
*eea *e putem 0a*e este s? imratiJam pre'enta ei, atun*i
*and pa-/im din*olo de ne&oia de a ne des*onsidera Ji de a
*rede *a nu meritam sa primim *e&a. Doar atun*i &om Jti *a
iuirea este in0inite.
A*easta s*himare a per*eptiei este primul semn *e ne
arata *a ne indreptam *atre in*eputul Erei )2rsatorului,
simoli'ata de o *onJtiinta so*ial? e"tins?, de *ooperarea in
*adrul *omunit?tii, de responsailitatea de sine Ji de
ailitatea de a pri&i lu*rurile in ansamlul lor. A*eastd era,
transmute *omportamentul ego*entri*, &enerarea maestrului,
pierderea puterii personale, iresponsailitatea 0atii de
a*tiunile personale - toate a*estea 0iind *ara*teristi*e Erei
Pegilor, *are se apropie de s0arJit.
-data *e p:im din*olo de osesiile de sine, in*<r*ate de
emotii *um ar 0i &ino&?tie, lamare, jude*are, *onJtiinta, de
&i*timai, ni se o0era #ansa de a e"perimenta ade&aratul
inteles al *ompasiunii. Asta se intampla pentru *a, in mediul
eterului, in *are timpul Ji spatiul e"ista in acum, toate
a*tiunile noastre se intalnes*, simultan, *u o rea*tie
multipli*atd, a$a *a e"periment?m, in mod automat, e0e*tele
0aptelor noastre asupra ori*ui alt*ui&a. Prin urmare, in lumea
a *in*ea, &om des*operi *a nu e"ista ni*io separare intre not Ji
persoana8oie*tul pe *are ne *on*entram atentia. Gandurile
noastre &or produ*e un e0e*t la *are suntem, instantaneu,
sensiili. <n esenta, nu &om mai putea ramane *u *redinta *a
-ndurile 0 emotiile noastre sunt as*unse in siguranta, atata
timp *at ele raman in *ontinuare nee"primate Ji nerostite.
Pe masura *e responsailitatea noastra 0ata de *onJtiinta
*ole*ti&? se intareJte, &om ajunge sa apre*iem *u ade&arat
RC"
Chri sti ne Page, !. D.
tie nu-ti pla*e, altuia nu-i 0a*eK, deoare*e a*um &om intelege
*a nu e"ista ni*io di0erenta ,lute not /i *eilalti. Cu alte *u&inte, tot
*e ii 0a* altuia, imi 0a*, simultan, Ji mie,0iindal to ci eu
suntem unulU
%a a*est ni&el de intelegere este 0oarte *lar *a
ra'oaiele se &or s0arJi, au'urile &or in*eta, iar se*retele
rugnoase &or ethane in tre*ut. =u &a mai e"ista ni*io dorinta
de a-i rani pe altii, de &reme *e, prin asta, n-am 0a*e alt*e&a
de*at s? ne ranim pe not inJine. AJa *um m-a in&atat un
pro0esor intelept7 9@ara separarea mentinuta prin 0ri*a Ji
jude*at?, &om ajunge s? *unoaJtem, *u ade&?rat, *om-
pasiunea. Apoi, &om e"perimenta telepatia spirituala, in *are
toate mintile /i inimile se intalnes*, unite printr-o *au'a
*omuna.K
DE CE =E A@%A! A<C<5
A*um, dupa *e am pre&a'ut &iitorul, ar 0i, poate, ene0i* s?
intelegem *e am 0a*ut ai*i, pe Pamint, in ultimii 3F.000 de ani.
Con0orm in&ataturilor al*himi*e - Jtiinta naisti*ilor
e"perienta omeneas*a este una a unor *i*luri *ontinue de
moarte Ji renaJtere, in *are Pamantul se ridi*a in *eruri, iar
*erurile *ooara pe Plmant.
Cum este *os, asemenea % sus, Cum este
sus, asemenea % *os
;alitele de smarald ale lui ;oth
L
Ai*i nu este &ora despre o *alatorie intr-o singura
dire*tie - *i, mai *urand, ea este *onstituita din *i*luri Ji
spirale, *are se deplasea'a in amele dire*tSS Ji in *are sus
nu este mai important de
* Td'litele de smarald, *unos*ute Ji *a Td'litele
Smaradine, Ta'ula Smaradind sau Secretul lui ,ermes
este un te"t *are are s*opul de a re&ela
se*retul sustantei primordiale Ji transmutarea sa. /e
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
*onsiders *a ele repre'in-
lu*rarea lui #ermes ;rismegistus, un intelept sau 'eu
egiptean, identi0i*at *u 'eul egiptean ;oth, sau8J4 *u 'eul gre*
#ermes. A*est te"t s*urt Ji *ripti* a 0ost e"trem de apre*iat de
*Atre al*him:tii europeni, *are 4-au *onsiderat *a lu*rare de a
g
pentru mun*a lor, in spe*ial in aspe*tul ei hermeti*. 0ur.
Chri sti ne Page, !. D.
* a t j o s . A i l i t a t e a d e a t r e * e * u u J u r i n t i i n t r e a * e s t e d o u i d i m e n s i u n i it &a in'estra pe
*drator *u darul nemuririi - o *ara*teristi*i *e se *redea a 0i
re'er&ata doar 'eilor Ji 'eitelor. Cu toate a*estea, toti marii
maeJtri din tre*ut au &enit s
s
a transmits a*elaJi mesaj. Ei au
ap2rut pe Pdmant pentru a ne reaminti *a, in primul Ji in
primul rand, noi suntem 0iinte Di&ine, indi0erent dad suntem
in stare eteri*, sau materiald. Din e"perienta lor, ei Jtiau *at
de uJor este pentru not sa rat$im *alea, *edandu-ne puterea
unor 0iguri autoritare, *are iJi aroga, *u u*urie, roluri de 'ei. <n
a*est moment important al e&olutiei P2mantului, !aeJtrii
in2ltati ne *heamd pe toti sa ne amintim *ine suntem noi *u
ade&arat.
CALATORIA EROULUI
<n ultimii 3F.000 de ani, ne-am miJ*at de multe on intre
sinele nostru eteri*, spiritual Ji *el dens, material, *u s*opul
de a ajunge sa ne intelegem - in esenta, de a ne *unoaJte pe
noi inJine *a 'ei. )estea hula este *? nu &a treui s,a
aJtep0am *a a*east1 &iati s? se termine, pentru a
e"perimenta *ele dou1 lumi. >r*ah pe s*ara dintre a*este
dimensiuni di0erite, de 0ie*are data *and intram in starea de
&isare, *are apare in timpul somnului, a meditatiei, a &is2rii *u
o*hii des*hig, a *i*lurilor lunare, sau intre respiratii.
<n timpul 0ie*aruia dintre a*este momente, &e*hiul
nostru sine tre*e printr-o mi*a moarte, des*hi'andu-ne inimile
Ji mintile *are noua inspiratie. <n *iuda retinerii unora de a
a**epta moartea 0i'i*l, pro*esul mortii Ji renaJterii este
natural Ji, se poate spune, la 0el de uJor de reali'at, *a Ji
respiratia. 0 analogie 0olositoare este s,a ne imaginam *a
s*,anteia noastr1 *reatoare, sau mintea, este o undita de
pes*uit. De 0ie*are data *and 0asam deoparte *eea *e ne este
*unos*ut Ji intram in starea de &isare, ni se d1 Jansa de a ne
arun*a undita in o*eanul posiilitatilor, *unos*ut *a 0iind
*onJtiinta *ole*ti&a sau imaginatia. A*este &aste 'one de
*unoaJtere *ontin un poten-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
tial ne*unos*ut, asemanator *u&intelor din a*easta *arte, *are
aJ- teapta sa 0ie aduse la &iata, de *$re s*anteia *reatoare a
*ititorului.
Pe masura *e ne pes*uim noile idei Ji anali'am *e am
prins, simtim ne&oia de a urgenta materiali'area a*estor
intelesuriG aJadar, eroul s"a nitscut) A*easta este latura
mas*uline a e"ploratorului, pre'enta in 0ie*are dintre noi, *are
paJeJte in lume hranindu-Ji ideile, pan
g
dau roade. %a 0el *a
un ine*unos*ut arhetip al mitologiei moderne, a&enturile Ji
pro&o*arile eroului *onstituie mie'ul multor minunate po&eJti
populare, *e ii inspire pe altii prin 0aptele sale indra'nete. Cu
timpul, in*er*arile la *are este supus eroul se in*heie prin
in*oronarea lui *a ree, *are iJi *elerea'i reali'arile Ji
sta mandru in mijlo*ul a *eea *e a *reat.
DeJi multi *red *a au su**es, implinirea destinului unui
su0let *ere mai mult de*$ reali'ari e"terioare. Energia sa
treuie trans0ormata in interior, pan
g
*and &a 0i disponiila
intr-o 0orma *e &a putea 0i 0olosit1 la imogitirea *onJtiintei
*ole*ti&e. Pentru *a a*easta s*himare s? se petrea*$
arhetipul regelui treuie sa *ede'e lo*ul *elui al iu'itului,
*are plead din 'ona luminilor stralu*itoare Ji se indreapta
*eea *e ii &a e"tinde *orpul de %umina 6*orpul .aU - &ehi*ulul
su0letului in 'ona dintre lumi. @ara un *orp de %umina
puterni*, suntem oligati sa ne arun*am undita in a*eeaJi
intindere de apa, iar Ji iar, in*hipuindu-ne *a &iata este *e&a *e
doar se intampla Ji *a suntem lipsiti de ori*e posiilitate de
alegere. Pe masura *e lumina noastra interioara de&ine
puterni*a, ni se o0era Jansa nu numai de a ne deplasa *u
uprinta intre lumi, dar Ji de a putea arun*a undita mai
departe Ji mai adan*, in o*eanul nelimitat al posiilit$ilor.
Ast0el, *u sensiilitate, *ompasiune Ji indeminare,
re0le"ia de sine a iuitului demontea'a, *u in*etul, po&eJtile
*onstruite *u at$a grija - *u intelegere 0ate de e0ortul depus
in timpul *rearii, 0or - pani *and tot *e ramane este esenta.
Aid, *on0runtat *u mie'ul pur al po&eJtii, unde toate maJtile Ji
&alurile au 0ost inlaturate, iu-
Chri sti ne Page, !. D.
i t u l i m r a t i s e a ' a e s e n t a p u r l , 0 a r a a e m i t e j u d e * a t i - i , * u p r o - 0und. *ompasiune,
elierea'a, in *ele din urma, %umina intelep*iunii *are
hraneste su0letul. Ast0el de momente de *laritate i elierare
apar adesea *and e"*lamam7 9AhalK , sau *and a0irmam7 9!-am
luminatG e *larSK sau 9!-am prinsSK <uitul a *astigat a*um
*alitatea de a 0i de&enit iniele!tul " un e*hi&alent eteri* al
regelui. <ar, in *alitate de intelept, a&em posiilitatea sa
e"perimentam7
e
Elierarea de &e*hea po&esteG
E
>surarea inimii si a mintiiG
>
<n*heierea &e*hilor tipare de atra*tie, *are &a 0a*e
*a anumite tipuri de oameni i situatii sa dispari din
&iata noastraG
&
Posiilitatea de a alege unde s? arundm undita, data
&iitoareG
t
0 mai mare usurinta de a &edea intregulG
0
Reintoar*erea la o*eanul tuturor posiilitatilor al
!arii !ame, la &id si la lo*ul
g
ra timp al nimi*ului.
SFARSITUL CALATORIEI EROULUI
<n a*easta perioada e"traordinar
(
din istoria
noastra, e"ists putini oameni pe planed, - dad
e"ists - *are au &enit pe planets *a sa in*eapa o
*alatorie *omplet noul. Cei mai multi dintre not stint
aid pentru a in*heia misiunea pe *are ne-am
asumat-o in urma *u 3F.000 de ani. E"isl unele
posiilitati de &eri0i*are a *onte"tului in *are
Calaria noastra e posiil sa se 0i s*urtat, sau in
*are am *ant in *ap*ana 0ara iesire a ilu'iei -
treuie sa ne elieram, pentru a *ompleta *i*lul /i
pentru a adu*e %umina ne*esara in *orpul nostru
de %umina, .a.
Faza Iroului
F
Ce &isuri idei pastre'i in imaginatia ta, pe *are nu ai
a&ut ni*iodata timp sa le hrinesti5
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
)
Ce regrete ai a&ea, da*a lumea s-ar s0arsi maine5
Chri sti ne Page, !. D.

Ce seminte ale dorintei an 0ost plantate - Ji apoi
aandonate - pentru un alt proie*t5
n
Este timpul sa-ti asumi un ris* in &iata ta5
@a"a 3e&elui
@
Cat de uJor 4,0 este sa-ti sar2toreJti reali'arile5
C
Cat de *on0ortail te simti, *and porti *oroana
su**esului5
s
Care ar 0i trei reali'ari de *are eJti mandru, in mod
spe*ial5
s
Cum s-ar s*hima relatiile tale, dad ai 0i stapanul
*oroanei5
@a"a +ubitului
@
*at de mult din identitatea ta se impli*at1 in
aparente Ji angajamente e"terioare5
a
Cine eJti tu, atun*i and inlaturi &?lurile Ji maJtile5
C
*at de uJor iti este sa o0eri *ompasiune tuturor
aspe*telor /inelui, in*lusi& *elor *are iti
pro&oa*d ruJine sau stanjeneala5 P- iui
pirtile de neiuit, din tine5
@a"a +nteleptului
@
Ce tipare de *omportament sunt moarte Ji treuie
elierate5
r
Ce relatii nu ar supra&ietui trans0ormarii tale5
C
Ce *redinte proprii te tin departe de a teal
e"perienta &ietii in deplin$atea ei5
&
*at de uJor iti este sa renunti la *ontrol Ji sa
te aandone'i in ratele !arii !ame5
Pe misuraK *e in*heiem 0ie*are *i*lu al des*operirii de
sine, e"tragem esenta pull a %uminii Ji o adaugam *orpului
nostru de %umin?, .a. Cu timpul, a*est *orp sutil iJi de'&olti
propria 0orts magneti*l Ji in*epe sa atragi, *u o &ite'a tot mai
mare, oameni Ji e&enimente *are it &or ajuta in *alatoria sa, pe
*are o numim sin*ro-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
n i c i t a t e . S c o & u l n o s t r u s u & r e m e s t e ) . & u t e m t d i & e P 2 m 2 n t i n c o r purile noastre de
%umin$ 0ail a mai 0i dependenti de *orpurile 0i'i*e pentru a
supra&ietui. Ast0el, am putea *unoaJte nemurirea *are, pan
g
a*um, a 0ost a**esiila doar dtor&a 0iinte, in*lusi& !aeJ- trii *um
ar 0i <isus, El !or(a, @e*ioara !aria, /t. Germain, Buddha,
!ohamed, Djwhal .hul Ji .uan Ain.
INTOARCEREA FEMININULUI
<n de*ursul ultimilor 3F.000 de ani, s-a a*ordat multa
atentie aspe*tului mas*ulin al Di&iniatii, deJi ade&arul este d
pro*esul de trans0ormare poate a&ea lo* doar prin deplina
*ooperare a Di&inului 0eminin, a0lat in 0ie*are dintre noi. El
singur poate o0eri &asul al*himi* *are *uprinde misterul mortii
Ji al renaJterii - *alit?ti de *are aspe*tul mas*ulin se teme
adesea Ji tinde s? le e&ite *u ori*e pret. Chiar Ji in tari aparent
liere, intreaga 0at1 a aspe*tului 0eminin este <n*. as*uns$ deJi
nu <ntotdeauna a 0ost aJa. <n *ele mai multe dintre &e*hile
traditii, !area Xeit2 era atat de &enerat$ indt Ji 'eii iJi
<n*linau *apul in pre'enta ei.
E"ista multe legende mitologi*e *are s*ot in
e&identa a*est aspe*t, deJi urm2toarea po&este
&ine din timpuri relati& moderne. <n timpul *rdrii
Constitutiei <roVuois
L
, *are a de&enit a'a Consti-
tutiei /tatelor >nite, s-a hotdrit *a Je0ii treuie sl 0ie
aleJi de 0emeile triului. !oti&atia a*estei de*i'ii
pro&ine din intelegerea pro0und2 a 0aptului *a
numai 0emeile *unoJteau inima Aratilor, doar ele
erau *one*tate la aundenta PAm2ntului, numai ele
Jtiau *e simti atun*i *and ii inmormante'i pe *ei
dragi Ji doar 0emeile puteau de*ide dad ori*e
atalie sau d'oi meritau sa*ri0i*iul &ietii.
L Constitutia <roVuois, *unos*ut? Ji *a Ga(anashagowa,
a 0ost do*umentul de a'aK al Con0ederatiei <roVuois, *reata in
44:3 - o *on0ederatie *are a in*lus *in*i triuri indiene, apoi
Jase, Ji *are se a0la pe teritoriului a *eea *e este a*um statul
Chri sti ne Page, !. D.
=ew Aor$ Ji 'onele in&e*inate, de-a lungul marilor la*uri. n.ed.
<maginati-&a *e re0ormare gloala ar a&ea lo* in politi*a /i re-
ligie, da*a doar 0emeile ar &ota.
Aspe*tul 0eminin al Di&inititii este adesea des*ris in
*ulturile anti*e, *a Xeita in trei iposta'e7 @e*ioara, !ama si
Xgripturoai*a <nteleapta. @ie*are iposta'a este per*eputa *a
a&and un rol spe*i0i* in pro*esul Creatiei7 @e*ioara-*reator, !ama-
*ea *are are grija, Xgripturoai*a inteleaptd-distrugator.
E"emple ale 'eitei *u trei 0ete sunt7 Par&ati8Durga8>ma
6.aliU, din traditia indiand, Anai8Bad8!a*ha 6!orriganU, in
<rlanda si #ee8#era8#e*ate, in Gre*ia. Ea apare si in *ele trei
aspe*te ale lui Guine&ere, din legenda Regelui Arthur, *a Diana
;ri0ormis a drui'ilor si su 0orma Par*elor, din *ultura romans.
Pentru a energi'a 0ie*are aspe*t al 0eminitatii, este
important si e aordam separat - deli, in esenta, ele se
mani0ests *on*omitent.
@EC<-ARA
De0initia e"a*ta a a*estei energii arhetipale este 9a 0i
des2&arsit 0ats de sineK. 0 asemenea stare de plenitudine ne daK
posiilitatea de a intelege de *e, in mitologie, 0e*ioara este
adesea per*eputa *a ne0iind maritata, deoare*e ea 9nu are
ne&oie de nimeni alt*ine&a, pentru a-si desa&arsi intregulK.
Culoarea ala a &esmintelor sale a**entuea'a *apa*itatea ei de
a radia autenti*itateG nimi* nu 0amine in umra, iar to ate
aspe*tele /inelui sunt imratisate in numele iuirii. <n esent?,
ori*ine intru*hipea'a 0e*ioara repre'intl o amenintare la adresa
*elor *are detin *ontrolul asupra *elorlalti, prin manipulare,
rusine, &ino&atie si 0ri*a, deoare*e 0e*ioara nu poate 0i
supusa prin santaj emotional. Din a*est moti&, in ultimii doul
mii de ani, imaginea ei a 0ost adesea per&ertita, ast0el in*at ea
este 'ugra&ita *a imatura si neatinsa de u*uriile &ietii.
Cu toate a*estea, impa*tul 0e*ioarei in e"istenta noastra
nu &a 0i sters ni*iodatl. Ea repre'inti /inele nostru *el mai inalt,
*are poarta modelul spiritual pe *are am ales sa-4 materiali'am
in a*eas-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
t o & i a t i . D o r i n t a s a * e a m a i m a r e e s t e * a n o i s a a j u n g e m s a i u i m J i sa a**eptam toate
aspe*tele sinelui nostru, pentru *a Ji noi -. radiem lumina pull
a autenti*it?tii. Pastrand in minte a*est lu*ru, ea ne &oreJte
*u &o*ea dis*ret? a intuitiei, ajutandu-ne 0, na&igam pe drumul
nostru, prin &altoarea amagirilor /i sa o*olim stan*ile stag-
tiara. Ea ne da indi*atii simple, pentru a ne ajuta sa ne
mentinem atentia asupra implinirii destinului su0letului
nostru, indemnandu-ne sa ne intream7
d
-are a*tione' manat de iuire, sau de teams5
-
!un*a8ser&i*iul meu imi hraneJte, oare, su0letul5
!
Relatiile pe *are le am ii permit, oare, su0letului meu
sa e&olue'e5
s
/unt, oare, stimulat de &iata mea5
@e*ioara nu ne paraseJte ni*iodata, stand alaturi de
noi in *ele mai intune*ate momente, and suntem aproape
in&ing de indoiald Ji de temeri, sau and ne a0lam la o
ras*ru*e. Ea ne *unoaJte in pro0un'ime modelul pe *are 4-
am ales Ji ne itnoldeJte, deli*at, s? ne urmam destinul
su0letului. A*esta este un lu*ru mult mai pro-0und de*at ne-am
putea imagina, pentru *a 0e*ioara are un rol mult mai pro0und,
identi0i*andu-se *u po&eJtile mitologi*e ale &irginelor &estale
romane, sau ale preoteselor )irginei Brigid, din <rlanda. A*este
0emei tinere erau pregatite spe*ial pentru a indeplini rolul de
pa'ni*i ai inimii Ji, in parti*ular, pentru a !l zifocul
ve,cnic, *el *are nu treuia lasat sa se stings ni*iodata.
/i *e repre'enta, de 0apt, a*est 0o*5
!aestrul su0it, #a'rat <na(at .han, ne o$ra *el mai *lar
raspuns la a*easta intreare, in lu*rarea sa7 The
S!iritual Messae of
,azrat #na3at Lhan, Vol) 6, The +a3 of
#llumination
*
7
L !esajul spiritual al lui Pa"rat +nayat Jhan, ;ol$ 1, .alea spre
iluminare n.tr.
Chri sti ne Page, !. D.
8Dacil iu'irea este !urd dacd
sclinteia iu'irii a ince!ut sd
strdluceascd, atunci nu mai e nevoie se(
meri undeva anume, !entru a cd4tia
s!iritualitate, fiindcd ea se afld in interior)
Cineva tre'uie sd sufle in !ermanenid
asu!ra scanteii, !ane( o transform
s
( intr"
unfoc ve4nic) $doratorii din vechime
aifocului nu au venerat unfoc ce se
stinea " ei au adoratfocul etern) -ntie se
afkifocul ve4nic0 +n inima ta$
Romanii, dar Ji alte popoare anti*e, &enerau inima -
0ie inima unei persoane, on a unei *i&ili'atii - Jtiind *a, 0ad
ea, e&olutia Ji *reati&itatea ar stagna imediat, *eea *e ar
du*e, in timp, la moartea organismului. Ei Jtiau *a inima este
mai mult de*$ o simpia pompa Ji o *onsiderau un
trans0ormator al energiei, *are poar-
un om sau o *ultura prin di0erite taramuri ale
multidimensionalitatii, liana *and alege sa traias*a din*olo de
limitele timpului Ji spatiului Ji s? *unoas*a eternitatea. Cei
mai multi dintre noi au e"perimentat o asemenea liertate in
&ietile lor, in momentele de u*urie, de 0eri*ire pro0unda,
sau in starea de ine*u&antare, spe*i0i*s momentului *and to
indragosteJti. ;impul pare sa stea in lo*, sen'atiile mai
inalte, *ulorile de&in mai stralu*itoare Ji ne simtim *a Ji
*and aundenta lumii ni se T0ed pe ta&i.
Este a*eeag stare de *onJtienta pe *are o
e"perimentam in momentul de 0ats, dad ne aliniem *u inima
!arii !ame, din *entrul gala"iei. ;ot *e ni se *ere este sa-i
daruim su0i*ienta iuire, pentru a intretine 0o*ul *e &a a*tiona
*a un stimul in *alatoria noastra in &idul atemporal, *u
o*eanul sat, de posiilitati. A*esta este lo*ul in *are 0e*ioara
intra in s*ena. Dorinta ei *ea mai mare este *a noi sal edstam
in plenitudinea noastra - a*olo unde are lo* 0u'iunea dintre
&iata noastra interioari Ji *ea e"terioara, Ji intre lumea
noastra spirituals Ji *ea materials.
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
Ea Jtie *a, dad materiali'2m in realitate 0ie*are aspe*t al
modelului nostru spiritual Ji apoi ii atragem esenta in inima
noastra, in numele iuirii, 0o*ul nostru de&ine mai stralu*itor,
*orpul de lu-
Chri sti ne Page, !. D.
m i n a m a i p u t e r n i *
s i
n e p u t e m m i s * a * u u s u r i n t 1 i n t r e d i m e n s i u n i . Po&erile *are
impiedi*a a*east1 mis*are lier2 in*lud agajul pe *are it
purtAm *u noi din tre*ut, po&estile neterminate, amagirile
legate de &iitor
si
atasamentul de *on&ingerea *a ne putem
*ontrola &iata. Prin indrumarea pe *are ne-o o0erd 0e*ioara
putem, in *ele din urmd, s? elieram po&ara *are ne tine
*apti&i in realitatea
redundantd
si
se pdsim *u in*redere in ne*unos*ut,
pentru a ne in*-l'i din nou la 0o*ul nostru &esni*.
!A!A
Dintre toate arhetipurile, imaginea mamei este ultima
*are a 0ost *ompromisl de-a lungul timpului, majoritatea
oamenilor apre*iind darurile hranei
si
aundentei pe *are ea
le dell in 0ie*are moment al &ietii. Ea este o*eanul tuturor
posiiliatilor, in *are ne arun*-m undita, sursa *are it
hraneste pe erou, pe par*ursul
toriei sale, este tronul pe *are Bade regele, pestera in *are
treuie s? p2trunda iuitul, pentru a se *unoaste mai ine,
apele *are it int?mpira pe intelept a*asd, la *apAtul eal2toriei
sale.
>nele po&estiri mitologi*e &ores* despre m-hnirea
mamei *-nd isi pierde *opilul, sau and a*esta plead de a*asi
;otusi, iuirea !arii !ame este at2t de pro0und1, in*at, desi
indurerata, ea *elerea'a momentul in *are *opilul porneste
*a implineas*l destinul. =u asta trlieste ori*e parinte5 -are nu
puterea iuirii o determin+, pe pasArea-mama sa-si imping? puiul
din *ui, a&-nd in*redere in 0aptul *a 'orul repre'int1 o
*alitate innls*ut25 Aundenta mamei ne este intotdeauna
disponiila, *ats &reme ne apropiem de ea *u iuire, onestitate
si respe*t - *ali0ati *are-i intretin 0o*ul. Atun*i and nu reusim
s2-i respe*am *erintele, usa *Atre darurile sale se in*hide, iar
noi &om 0i l2sati s? simtim durerea ple*arii sale. <n a*este
timpuri, pe planeta noastra este &ital s2 in&atlm
respe*tim
si
sa onori,m !ama, pe *are o aso*iem *u hrana pe
*are o man*2m, *u energia *are ne sustine, *u moilierul pe
*are stain
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
sau *u trupul 0i'i* *e ne poart1 prin a*eastA &iati. Cred *a este
e&ident pentru noi toti, *a ea iJi retrage sprijinul, in*et, pe
mAsurl *e &e*hea lume moare, iar *ea nouA se naJte. Cu toate
a*estea, aundenta noii lumi se a'ea'i pe ailitatea noastr1 de
a o apre*ia pe !area mama, acum,Di, de a*eea, a&em o
mare Jans? s?7
m
=e u*uram de tot *e ne o0era, *u mull respe*tG
=
/A *onsiderAm *a lo*urile sa*re sunt *asa ei sl le
&i'itam, du*and *u noi darul u*uriei, rasului, ante*ului
Ji dansuluiG
J
/A pri&im pomii Ji plantele *a pe plamanii sAi, 0arA de
*are nu &om putea respiraG
- /A pri&im r2urile Ji o*eanele *a pe sangele sat,, *e treuie pAs-
trat *urat Ji nepoluat, pentru a ne putea hrani in
*ontinuareG - /A pri&im stan*ile Ji muntii *a pe oasele
sale, *are ne dau
siguranta i stailitateG
s
/a *onsideram *a toate *elelalte 0iinte de pe planetA
sunt 0amilia noastr?, 0ie*are re0le*t2nd o parte a naturii
noastre umaneG
- /A pri&im 0ie*are om *a pe o parte din noi inJine, Ji sa-4 in-
t2mpinAm *u iuire, onoare Ji respe*t.
!GRIPTUROAICA INTELEAPTA
>ltimul personaj al trinitAtii este, proail, *el mai greu
de integrat, dar, totodat1, Ji *el mai important in a*est timp al
de'integrArii Ji renaJterii. Xgripturoai*a inteleapti, sau Xeita
intune*at1, este pre'ent1 in toate *ulturile Ji adesea e
in0atiJata *a o &rajitoare sau *a o atrana hada, in*onjurati
de animale negre Ji a&and grija de un *a'an pus pe 0o*. Ea
apare in postura lui .ali - distrugAtoareaG Cerridwen -
&rajitoarea m2n*Atoare de *ada&re, /e*hmet - leul *u
0asu0larea de 0o*G <sis - regina &ulturG !organ %e @a( - regina
mortii Ji Persephone - distrugAtoarea.
=u e de mirare CA pre'enta ei este legat1 de moarteG ea
repre'int1 iarna, de'astrul, luna in de*lin Ji 'i&a jude*atii
de apoi,
Chri sti ne Page, !. D.
r e a m i n t i n d u - n e m e r e u * a r e g e n e r a r e a s e p o a t e r e a l i ' a d o a r p r i n de'agregarea a tot
*eea *e tine de *eea *e este &e*hi.
A*um, la in*heierea *i*lului de 3F.000 de ani, ea
repre'inta gaura neagra din *entrul gala"iei, *are ne trage tot
mai aproape, iar &aginul ei este repre'entat de ;hetura
=eagra. Este ne*esar sa ne amintim *a /inele nostru *el mai
inalt este *el *are a *hemat-o sa ne ajute in pro*esul
trans0ormarii i *a nu mai e"ists *ale de intoar*ere.
Dad regele a**epts *a destinul sail este s? moara,
pentru *a, in timp, 0iul Ji urmaJii sai s? se nas*$ iuitul intra in
pante*ul sau peJtera 'eitei intune*ate. A*easta s*himare a
*on-intei este des*ris$ in mod oimuit, *a noaptea intune*ate
a su0letului, *and, in po0ida a *eea *e se intampla in lumea din
a0ard, ne reintoar*em atentia, in mod ine"pli*ail, in interior Ji
*autam un spatiu pentru introspe*tii. Este de in*eles ea 0amilia
Ji prietenii sunt, *el mai adesea, surprinJi de a*easta alegere,
ei ne0iind oiJnuiti, *on0orm *ulturii o**identale, sa a*orde timp
a*estei parti esentiale a *i*lului de Creatie. #ind &a'ut *a un
episod de depresie, ni se re*omanda 9pastile ale 0eri*iriiK,
pentru a ne ridi*a din intuneri* Ji ni se o0era in*urajare pentru
a re*2pata moti&atia de a merge mai departe. <n toate
*ulturile anti*e se *onsidera *a mun*a interioara a *oorarii
in in0ern este esential? pentru supra&ietuirea nu doar a
indi&idului, dar Ji a intregului tri. ;oti erau in*urajati sa o
&i'ite'e pe Xeita intune*ate, prin pra*ti*i *um ar 0i *autarile
&i'ionare, pelerinajelei, pentru 0emei, meditatiile in timpul
*i*lului menstrual.
<n intune*imea pVterii sale in pre'enta *a'anului pus
pe 0o*, 'eita it sprijina pe iuit s? dea la i&eala po&eJtile *e au
0ost *reate in jurul unei e"perien*e, ast0el in*at s*opul real al
Creatiei sa poata 0i des*operit, iar esenta intelep*iunii sa 0ie
elierata. A*easta parte a *diatoriei nu este uJoar$ pentru *a
adesea de&enim pro0und atgati de lumile pe *are not le-am
*reat Ji de po&eJtile pe *are ni le spunem noui inJine. )edem
*a metodele Xgripturoai*ei intelepte sunt primiti&e Ji lipsite
de iuire, pentru Ca ea smulge *arnea Ji
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
mAruntaiele po&eJtilor noastre, *a un &ultur, Ji ne 0iere la 0o*ul
*a'anului sail. Cu toate astea, uni*ul sau s*op este sa ne
*ondu*i in lo*urile <ntune*ate ale su0letului nostru, a*olo unde
ruJinea Ji 0ri*a ne impiedi*a sa ne iuim pe noi inJine pe
deplin J4, *u ajutorul iuirii noastre interioare, s2 imrati-ni,
in <ntregime, a*ele pArti re-negate din inima noastr$ Pe
masur1 *e 0ie*are aspe*t aandonat al /inelui se reintoar*e in
inima, lumina noastr1 interioar2 *reJte Ji *orpul de %umina, .a,
de&ine mai puterni*. <n *iuda 0aptului *a dispunem a*um de o
*onJtient? mai inalta, mi*ul nostru sine &a 0olosi ori*e Jiretli*
pe *are it *unogte, pentru a ne tine agatati de ultimele
&estigii ale lumii in agonie, ratind posiilitatea de a apre*ia
enorma iuire pe *are ne-o o0era Xeita <ntune*at$ in dorinta ei
de a ne ajuta sane re*unoaJtem pe noi ingne, in ade&arata
noastr1 luminA. Ceea *e noi &edem *a moarte, ea &ede *a
renaJtere in %umina.
<n *ele din urin$ iuirea Xeitei in&inge Ji o regAsim in
inima noastra, *a sa o iuim *hiar Ji pe ea, intru*$ este o
parte din noi -Ji simtim pa*ea *are i'&or:te, pe mAsur1 *e
inteleptul se aandonea'i in apele *alde ale !arii !ame. Cu
timpul, el &a alege, <n*a o data, arun*e undita in &astul
o*ean al tuturor posiilitatilor Ji s? *ree'e *e&a nou.
DR>!>% <=A<=;E
=e a0lam ,intr-una dintre *ele mai *reati&e perioade din
istoria PlinAritului, and &idtorul este des*his tuturor posiilitatilor.
Responsailitatea noastr2 este sa dorim s? iuim, sa a**eptam
Ji sa integr<m in inimi 0ie*are aspe*t din noi inJine Ji 0o*ul nostru
&eJni*, ast0el in-*at sa generam energia /i %umina ne*esare
*alltoriei in &id, *u posiilititile sale multidimensionale. <nima
!arii !ame ne aJteapt$ intuitia noastri ne &a ghida, iar iuitul
nostru aJteapta in interior. ;ot *e a&em de 0l*ut, este sa ne
reamintim de *e ne a0lam ai*i.
-[[[ 9 :e:

3043, Aliniamentul gala*ti* i
!area Xeiti
EF"E'TLL AS!PA "!I ISIS
A STII(TEI SA'E A E,IPTE(I")
Sharron Rose
liniamentul alactic se afld in centrul
!revi"
ziunilor astronomice !entru anul
5%65) Pdatd cu o schim'are a
con%iin6ei, se crede cu tdrie cd 5%65 %
aliniamentul alactic vestesc
revenirea eneriei zeitei) Sharron
Kose identified sim'oluri ale Reitei #sis
% hierolife ei!tene, intrucdt ele
sunt leate de fenomenul !e care
il!revede !entru era ce va veni,
ince!dnd cu anul 5%65) De la Madona
Neara, !dnd la di*erite alte reincarndri
ale lui #sis, Kose scoate la iveald
!rofeiii stravechi cu!rinse in
sim'oluri,ci mituri, care fac referire la
aliniamentul alactic, la 8Calea
reintoarcerii( din Ca'ala fi la nunta
sacra =reunirea eneriilorfeminine %
masculine.) Ia adreseazd intre'dri,
cum ar fi7 cum inter!retau ei!tenii
antici, aliniamentul alactic0 Ce
inseamnd inter!retarea lor, in
viziunea ctiin fei for sacre0
!ulti au s*ris despre relatia simoli*a dintre s0arJitul
*alendarului ma(aJ Ji aliniamentul gala*ti*. Eu aJ dori sa ma
*on*entre' pe aliniamentul gala*ti* din 3043, aordandu-4
dintr-o perspe*ti&e 0oarte di0erita, a*eea a simolurilor /i a
in&ataturilor meta0ori*e ale Egiptului anti*, *are au *onstituit
a'a Ji 0orta de ghidare *are straate intreaga *unoaJtere
misti*a o**identals.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
/ i m o l u r i l e , m i t u r i l e J i m e t a 0 o r e l e * u p r i n d p o t e n t i a l u l d e a de*lanJa in noi toti,
numeroase *one"iuni intuiti&e Ji aso*ieri. <n intreaga
anti*hitate, simolurile erau 0olosite de *i&ili'atiile traditionale
*are lo*uiau planeta, *a parte a in&ataturilor 0or e'oteri*e Ji
initiati*e. /imolurile erau menite sa des*hidi inima Ji
aptitudinile intuiti&e, pentru a deJtepta *onJtienta *ui&a,
pentru a *ontempla Ji a pdtrunde in esenta 0ortelor *are
0ormea'a tesltura e"terioara a uni&ersului Ji tesatura
interioara a 0iintei umane. Ele erau o parte esentiall a
*unoaJterii pe *are noi o numim Jtiinta sa*ra.
/per *a, impletind la un lo* mitul, simolul, Jtiinta /i
*ontemplatia, A. -=< pot o0eri o nou1 intelegere a semni0i*atiei
puterii trans0ormatoare a aliniamentului gala*ti*, atat din
perspe*ti&e personail, *at Ji uni&ersald.
<n 34 de*emrie 3043, Pamantul se &a alinia *u /oarele Ji
*u *entrul gala"iei. Ce inseamna a*est lu*ru, din pun*t de
&edere simoli*5 <n prima parte a *estui eseu, &om in*epe sa
de'&aluim unele dintre in&ataturile e'oteri*e pri&ind a*est
aliniament gala*ti*, e"plorand miturile Ji simolurile anti*e
egiptene, aso*iate *u <sis Ji *u *entrul gala"iei.
M 1 1 N -
O
P G
@<G>RA 3B Anedj hr 6hairU Auset uret #e$au-t
;e salut <sis, marea *unos*atoare a magiei 6sau a
*u&intelor *e au putereU
PARTEA INTAI: ISIS SE DE!ALUIE
A 0ost odata *a ni*iodata, in lungile 'ile pierdute din
&remea lui Al .hem, sau a Egiptului anti*, un templu din /ais,
in*hinat lui <sis. >rmatoarele *u&inte erau s*rise pe altarul
a*estui templu7
8Iu sunt cea care se!ard Cerul de
&limeint Iu am iniliat omenirea in mistere)
Iu le"am ardtat calea cdtre stele) Iu am
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
r d n d u i t t r a i e c t o r i a S o a r e l u i % a L u n a I u s u n t z e i t a r d u r i l o t O a
vSntului % a mdrii) Iu i"am adus im!reunci
!e 'eir'ati !e femei) Iu i"am dat omenirii
leile ci am sorocit ceea ce nimeni nu !oate
schim'a) $mfeicut ca dre!tatea sdfie mai
!uternicit deceit arintul aurul) $m feicut
ca adevdrul se ifie considerat un lucru
minunat) Iu sunt cea denumitd zeiia
femeilor)(
8Iu #sis, sunt tot ceea ce a fost, este va fi
mereuO
niciun muritor nu mi"a ridicat vreodatd
vdlul)
Fructul !e care 6"am zeimislit este
Soarele)(
inscri!tie din Tem!lul lui #sis, din Sais
Pentru egipteni, *entrul gala"iei era simoli'at de marea
'eitai <sis, in rolul sau de !ama a Creatiei. Ea era materia
!rimordiald s
i
pante*ul se*ret al e"istentei. Ea repre'enta
sursa maretei re&arsari a ra'elor si pra0ului *osmi* si a altor
elemente rare, *are au al*atuit materialul pe *are oamenii
nostri de stiinta 4-au dete*tat *a pro&enind din *entrul
gala"iei. >riasa atra*tie gra&itationala a a*estui *entru
produ*e o 0ormatiune gala*ti*a in 0orma de &artej, *are ne
apare, pri&ita de pe Pamant, *a o roata *u sti0turi. A*est &at
.
- tej
de stele iese *ontinuu din *entru, in&artindu-se in jurul
a*estuia. <mensele rate *urate ale Cali %a*tee sunt 0ormate
din pulere si parti*ule *are au ap?rut din *entrul gala"iei.
Centrul gala"iei este asolut imens, dimensiunea lui 0iind de
peste un milion de on mai mare de*eit *ea a /oarelui nostru.
>nul dintre marile se*rete ale Egiptului anti* *onsta in
0aptul Ca *entrul gala"iei este soarele se*ret, *are e"ists in
spatele /oarelui. in limaj al*himi*, *entrul gala"iei a 0ost
denumit
si
soarele negru, soarele as*uns sau soarele in&i'iil.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
Era soarele se*ret al eter-
nului 0eminin, soror m3stica
5
)
"so
y
a mistica, este juniltatea 0eminina a parteneriatului
irat80emeie. In traditia al*himi*l, *ei doi lu*rea'i
impreuna pentru a gasi piatra 0ilo'o0all, sau /lantul Graal.
n.tr.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
P e n t r u e g i p t e n i , < s i s e r a * r e a t o a r e a t u t u r o r l u * r u r i l o r . E i * r e deau, din toat? inima,
*u&intele sale, ins*riptionate in ;emplul din /ais, *u trei m0i
de ani in urma, *are spuneau *a7
8Iu, #sis, sunt tot ceea ce a fost, ce
este % ce va fi mereu) Fructul !e care 6"
am miscut este Soarele)(
Pri&it
(
prin prisma gandirii simoli*e, o asemenea
a0irmatie Ji ins?g imaginea lui <sis pot *on0ine in0inite ni&eluri
de in0ormatii, as*unse o*hilor noJtri neJtiutori.
Este important s,a oser&2m *a a*est *u&2nt sun
6soareU, aJa *um este s*ris pe altarul ;emplului lui <sis din
/ais, se re0er1 la uriga stea galen? *are ineal'Vte Ji
hr?neJte planeta noastra. !itul egiptean ne spune *a #orus,
*opilul Di&in, *are apare sugand la s2nul 'eitei, este 0iul lui <sis
Ji al iuitului ei sot - -siris. Dar, *on0orm egiptenilor anti*i, #orus
simoli'ea'< Ji /oarele *are stralu*eJte pe *erul nostru. Prin
a*easta simpla 0olosire a simolului Ji a meta0orei, egiptenii
ne spun el. <sis, *entrul gala"iei noastre, a dat naJtere
/oarelui nostru galen, stralu*itor.
#orus, 0iul lui <sis Ji a lui -siris, este, deopotri&d, i 90iulK Ji
9/oareleK. #orus este repre'entantul tatalui /?, -siris. Energia
lui #orus din interiorul nostru, tre'ita Ji intarit1 de <sis, de&ine
rAsaritul &ointei de a desa&arg mareata lu*rare Ji de a atinge
<luminarea deplina in de*ursul a*estei &ieti - pro*es pe *are
marele spe*ialist egiptolog, <sha /*hwaller de %ui*', 4-a numit
9super-re&olu-
tia &oluntar4K
4
.
/e*ole mai t2r'iu, mitul lui <sis, -siris Ji #orus a 0ost trans-
0ormat de *ite *reJtini, in mitul @e*ioarei !aria, *are da
naJtere 0iului *are mintuieJte omenirea. Prin po&estea misti*A
a @e*ioarei !aria Ji a 0iului sau, <isus, mitul lui <sis Ji al lui
#orus, al !arii !ame *are dd naJtere 0iului %uminii, a renas*ut
in era noastra moderns. A*esta este un aspe*t e"traordinar Ji
0as*inant al *reJtinis-
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
m u l u i , * a r e t r a n s 0 o r m s p e r s o n a j e l e m i t i * e a l e E g i p t u l u i , i n n o t
e"-
presii simoli*e a 'eilor si 'eitelor anti*e.
Pe masuri *e in&?taturile Egiptului anti* - lo*ul de nastere
al traditiei o*ulte - s-au 0aspandit in Europa, miturile
simolurile marii 'eite <sis au ap?rut su 0orma !adonei
=egre. <n grandioasa
sa lu*rare, Les M3steres des Cathedrales
*
,
enigmati*ul al*himist 0ran*e', @ul*anelli, mentionea'a7
9-dinioarl, *amerele suterane ale templelor ser&eau drept
la*asuri pentru statuile lui <sis, *are, in &remea patrunderii
*restinismului in Galia, au de&enit a*ele fecioare nere,
pe *are oamenii 'ilelor noastre le in*onjoarl *u o deoseit1
&eneratie.K El *ontinua, spunand *a 0e*ioarele negre repre'intd,
in simolismul e'oteri*7 8&ei meintul virin, un suie*t
pe
*are artistul treuiealeaga *a tema a *apodoperei sale.K
3
<n mod 0re*&ent, !adonele =egre erau *on0e*tionate din
ro*s &u$ani*a de *uloare neagra, pro&enita din adan*urile
plmantului. Din a*east? perspe*ti&a, !adona =eagra
repre'inta materia sau sustanta primordial1, sustanta
originara din *are s-au materiali'at toate transmutarile
al*himi*e. Ast0el, ea a aparut dire*t din insasi materia *are
*reea'i planeta noastra. Ea iii tine 0iul in rate, *are pe plan
e"oteri* <l in0atisea'i pe *opilul <isus, dar, pe plan e'oteri*, it
repre'inta pe #orus, 0iul lui <sis si al lui -siris. As*unsa adan*
in misterele o*ulte ale traditiei *restine, des*operim o repre-
'entare simoli*a a *entrului gala"iei, *are di nastere
/oarelui. @aptul *a a*este mituri al*himi*e sunt, in primul rand,
de natura astronomi*a, nu ar treui sa ne surprinda.
Ce sa intelegem *and miturile spun *a <sis a dat nastere
0ru*tului *are este /oarele5 E *lar *a egiptenii este posiil sa 0i
stiut mai
5Misterele catedralelor$ @ul*anelli 64BEC - 54C+EU este mai
mutt *a sigur un pseudonim, asumat la sarsitul se*olului al
4C-lea, de *ite un al*himist 0ran*e, a drui identitate <n*a nu
este *unos*uta. El mai e numit /i !aestrul Al*himist. Este autorul
a doua *2r6i, !isterele *atedralelor, puli*ati la Paris, in anul
4C3C Ji Mes -emeures Philosophales, puli*ati in anul 4CE0.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
6Pi$ipediaU n.tr.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
m u l t d e s p r e a d e & a r a t a * o s m o l o g i e a u n i & e r s u l u i n o s t r u - p o a t e *hiar mai mult de*$ se
*unoaJte asta'i. Pentru a e"pli*a a*easta, este ne*esar sa
arun*am o pri&ire asupra mun*ii astro0i'i*ianului
Paul %a )iolette Ji a *artii sale, <e3ond the <i <an
*
) El
a studiat date *ole*tate de =A/A, teles*opul spatial #uel Ji
sute de alte surse, pentru a des*rie o noua teorie re0eritoare la
modul in *are e"ists o interdependent? intre /oarele nostru Ji
gala"ie. Dad a*easta teorie este *ore*tl, ea ajuti, *u ade&arat,
la e"pli*area simolului egiptean al lui <sis, *a *entru al
Gala"iei.
Dupa *um sustine %a )iolette, a*easta supra0ata din
*entrul uriaJei noastre gala"ii spiralate de&ine uneori a*ti&a Ji
e"plodea'a, literalmente. A*easta este o stare pe *are
astronomii o numes* Ga-
la"ia /e(0ertK, sau Nuasar,. Con0orm a*estei teorii, are lo* o
transmisie *ontinua de ra'e gama, impulsuri ele*tromagneti*e,
pra0 *osmi* Ji alte elemente, a*estea 0iind impinse in a0ara
*entrului gala"iei, pe par*ursul e"plo'iei.
%iteralmente, tot *eea *e tine de partea solids a gala"iei -
in*lusi& toate stelele, planetele, neuloasele Ji *ometele - este
un re'ultat al a*estor 0orte *osmi*e di&erse, *are imping totul
dinspre *entrul gala"iei, spre in a0ari.
<n anul 4CC3, misiunea -l3ses, a =A/A, a raportat *a
*ele mai multe dintre energiile *osmi*e dete*tate in spatiu
&eneau dire*t din a*easta sursa.
Periodi*, toate gala"iile tre* prin a*est stadiu e"plo'i&. %a
)iolette *al*ulea'a *a, ultima data, gala"ia noastra a 0ost
a*ti&? in urma *u apro"imati& 4E.000 de ani. El *rede *a
a*easta e"plo'ie din *entrul gala"iei este posiil sa 0i durat o
mie de ani.
-incolo de 'i& 'an&$ n tr.
) dupd numele astronomului .arl Jeenan 1eyfertQ se referd la o clad de
&alaxii cu nuclee, care produc emisii spectrale liniare din &a" inalt ioni"at$ n$tr
obiect c!asistelar, care emite intens radiounde radiatii ce
apartin domeniilor ultra!iolet 0 infrarocu$ n$tr
% a ) i o l e t t e n e s p u n e * a , d i n p e r s p e * t i & a P a m a n t u l u i , a * e a s t a emisie in*rediila
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
de %umina ar a&ea 0orma unui o*hi uriaJ pe *er, *uprins intre
/agetator Ji /*orpion.
E
Pe langa 0aptul *a arata *a un o*hi,
pentru stramoJii noJtri, a*easti imensa e"plo'ie gala*ti*a
semanai *u un uter. A*easta &i'iune a unui uter gala*ti*,
*are a stralu*it pe *erul noptii, timp de o mie de ani sau mai
mult, a dat naJtere mitului lui <sis.
<n timpul a*estei 0a'e e"plo'i&e, *hipul lui <sis s-
a re&elat in s0arJit Ji a dus la apelati&ul sat, de
!ama a Creatiei. Dupa a*est stadia de str?lu*ire
e"traordinar
(
Ji and a*est *entru al gala"iei se
liniJteJte, <sis de&ine <n*a o data 'eita in&aluit1 in
negru, al *irei
*hip este din nou as*uns &ederii noastre.
:
>nul dintre *ele mai pro0unde se*rete ale al*himiJtilor
din &e*hime *onsta in *unoaJterea pre*esiunii e*hino*tiilor
L
.
Xodia*ul era *on*eput ast0el lu*$ sa mar*he'e marele *i*lu
al Pamantului, pe masura *e a*esta tre*e prin miJ*area sa
de pre*esiune, de 3F.000 de ani.
E destul de *urios 0aptul *a, 0orarile in nu*leul de gheata,
e0e*tuate de Dr. %a )iolette in Groenlanda, arata *a a*este
e"plo'ii periodi*e din *entrul gala"iei apar la inter&ale de
3F.000 de ani. Proail *a, datorit? unor me*anisme
nedes*operite, ritmul in *are se 9dadaK Pamantul pe a"a sa,
*orespunde ritmului e"plo'iei periodi*e a nu*leului gala*ti*.
Pamintul /i &e*hiul nostru sistem solar se a0la la
aproape 3F.000 de ani lumina de *entrul gala"iei. =oi nu-4
putem &edea, atun*i *and gala"ia se a0la in 0a'a ei pasi&a. /unt
3F.000 de ani lumina de pulere, materie Ji stele intre Pliant -
*are se a0la la margineaindepartata a &orte"ului spiralei
gala*ti*e - /i marele *entru al &e*inatitii
L mis*are 0oarte lent2, de la ras$it spre apus, a
pun*telor de e*hino*tiu ale Pamantului, *are 0a*e *a
anotimpurile sa re&ini, inaintea 0inali'$ii aparente de
re&olutiei a /oarelui. n.tr.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
n o a s t r e * o s m i * e . C e n t r u l g a l a " i e i n o a s t r e s t r a l u * e J t e d e m u d e o n mai puterni* de*$ ori*e
a$a parte a *orpului gala*ti*. Cu toate a*es-tea, din *au'a
pulerii Ji a s0aramaturilor *osmi*e, a*east? pre'enta minunata
timane as*unsa pri&irii noastre. ,!u00le intune*ate ale lui <sis
sunt trase intre planeta noastra *entrul Creatiei.
Dupl *um am &a'ut, ins*riptia de pe templul lui <sis din
/ais a0irma *a 0ru*tul *aruia i-a dat naJtere 'eita este /oarele.
<n timp, steaua noastra radiants s-a *reat din pulerea
s*ipata din spasmele *uptorului ar'ator ge'at in *entrul
intregii Creatii, in &e*inatatea noastra gala*ti*a. <ntr-ade&ar,
se poate spune *a tot *eea *e e"ists, intreaga natura,
0iintele umane - *hiar Ji *onJtiinta umana - pro&in, la
originea lor, din a*est pante*e al gala"iei.
Dad ea este <sis, atun*i gala"ia noastra este !area
!ama, 0otta *reatoare, 0eminina, din *are apare totul,
pante*ul sail proli0i* Band naJtere in*ontinuu, la milioane de
#oruJi, sau stele *are stralu*es* puterni* pe *orpul sau *eres*.
A*easta *unoaJtere a 0o*urilor interioare Ji a ga'elor
*omprimate ale Creatiei, arse Ji trans-mutate in *reu'etul
pante*elui sau, se a0la la a'a traditiilor o**identale de
al*himie. A*esta este unul dintre se*retele 0undamentale ale
a*estei &e*hi Ji sa*re Jtiinte egiptene.
De asemenea, <sis Ji @e*ioara !aria sunt aso*iate *u
%una. Dupl *um &om &edea, e"ists legaturi interesante intre
*i*lul %unii Ji marile *i*luri gala*ti*e. !ulte traditii al*himi*e
europene au 0olosit *alendarul anual de 4E luni.
A*est *alendar a *reat un al 4E-lea semn, numit
-phiu*hus, sau purtatorul Jarpelui. /ituat e"a*t in *entrul
gala*ti*, intre /*orpion /i /agetator, -phiu*hus era semnul
se*ret al al*himiJtilor.
/u**esul e"perimentelor al*himi*e depindea de
*alitatea momentului in *are a&eau lo* a*estea. -phiu*hus,
*entrul gala"iei, soarele se*ret Ji semnul as*uns a 'odia*ului
0or o*ult, gu&erna
a*easta *alitate a timpului.
+
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
A A N V *
S
L n
@<G>RA 3C Ah-a en mut-a Auset.
<nima mea ii apartine lui <sis, mama mea
Este interesant de remar*at *a, pentru primii *reJtini,
!aria !agdalena era *el de-al treispre'e*elea Apostol. Din pun*t
de &edere simoli*, ea o repre'inta pe <sis *ea as*unsa, al
treispre'e*elea semn, *entrul gala"iei, o 0orts *reatoare
puterni*d, as*uns? &ederii noastre. A*est semn misterios al
'odia*ului a disparut odata *u aparitia *alendarului solar roman,
*are *ontinea numai douispre'e*e luni. A**eptarea traditiei
solare a inlo*uit rapid traditia anti*s lunara8gala*ti*a /i a
introdus epo*a moderns a tehnologiei Ji a mginilor.
/tim *a aliniamentul gala*ti* impli*l alinierea
Pamantului, a /oarelui Ji a *entrului gala"iei. Am &a'ut *um
un *alendar lunar, de 4E luni, introdu*e un nou semn in 'odia*,
numit -phiu*hus, purtatorul Jarpelui, *are este ae'at intre
/*orpion Ji /agetator, in inima *entrului gala"iei. Dar *um se
raportea'a %una la aliniamentul gala*ti* Ji la in&ataturile
simoli*e ale marii 'eite5
Dr. Pilhelm Rei*h a0irma *a *entrul gala"iei emitea &aluri
de energie orgoni*a, *e erau mai puterni*e in 'ona e*lipti*i a
gala"iei. Din 0eri*ire, sistemul nostru solar se a0la in a*easta
'ona. A*esta este moti&ul pentru *are /oarele se alinia'i *u
*entrul gala"iei.
<n pre'ent, Pamantul Ji %una *onstituie un singur sistem.
/e poate spune - mai degraa de*$ *a %una oritea'a in jurul
Pamantului - *a %una Ji Pamantul dansea'a impreunl. Planeta
Pamant Ji %una se rotes* una in jurul *eleilalte, *a o halted
*elesta. A*easta intera*tiune neoiJnuita modulea'a
0re*&entele *ampurilor ele*tromagneti*e ale Pamantului.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
Pamantul pluteJte, impreun? *u %una, pe marea &alurilor
*are se ies din *entrul gala"iei. Pamantul Ji %una se leagana
pe marea
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
g a l a * t i * a , i a r a * e a s t a m i * a r e d i n a m i * i e s t e d e n u m i t l p r o * e s i u n e a e*hino*tiilor.
Din perspe*ti&e e'oteri*a, a*este &aluri gala*ti*e sunt
emanatii ale Di&initatii 0eminine, *are *urg din inima
primordial, a Creatiei. A*est intens *urent 0eminin, *unos*ut *a
/ha$ti, in traditia tantri*a Ji *a /he$hina, in traditia *aalisti*,,
repre'inta 0orta hranitoare a &ietii insL suprema putere de
<luminare a 0ie*arui lu*ru Ji a 0ie*arei 0iinte. Ca o s*anteie
ele*tri*al *e dal drumul unui proje*tor de 0ilme, pentru a
trimite in a0ar, ra'e de lumina - ra'e *are se *ontopes* apoi,
pentru a *rea imaginile unduitoare de pe e*ran - a*easta 0orte
Di&in
g
0eminine e"plodea'al in e"terior, din suprema sursa, in
&aluri s*lipitoare de luminis*entd, *are se *ontopes* Ji
*apatai 0orma in realitatea materiall.
F
Balansul de 3E,+ grade a *apetelor a"ei Pamantului
repre'inta, *on0orm oser&atiilor, dinami*a e0e*telor a*estor
&aluri gala*ti*e. Ca o geamandura pe mare, *are sai, in timpul
0urtunii, sistemul Pamant8%unl salt, Ji se intretese *u 0lu"ul
*ontinuu al %uminii Ji energiei *urentului Di&in 0eminin, i'&orat
din *entrul gala"iei. Pulsul *entrului gala*ti*, attle inimii !arii
!ame <sis, modulea'a &alurile de energie orgoni*a. A*easti
0re*&enta re'onanta a &alului apare la inter&ale de 3F.000 de
ani. %a 0ie*are 4E.000 de ani, in timpul
*entrul gala"iei Ji /oarele se inalta in aliniament *u
Pamantul.
A*est &al din *entrul gala"iei modulea'a miJ*area de
rotatie a sistemului Pamant8%una. A*east? dinami*a *entral,
demonstrea'a *a sistemul Pamant8%una se in&arteJte in
re'onanta *u &alurile generate de *entrul gala"iei. Pamantul Ji
%una sunt *a un ponton *e pluteJte pe o*eanul gala*ti*,
*ontrolat de puterni*ele &aluri gala*ti*e Ji de pulsatiile 0or
dinami*e. Pamantul Ji %una pulsea'a in ritmul inerent *entrului
gala*ti*, sau al ?tailor inimii lui <sis. A*easta inseamna Ji *a
*eea *e indi*a masura de timp a *i*lului lunar este modulat
indeaproape de ritmul gala*ti*, *are este mai e"tins.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
= u m a r u l s a * r u d e a ' i d i n * a l e n d a r u l = u m a r a t o r i i % u n g i a l ma(aJilor este
t'ol$inul de 3F0 de 'ile. Dupi *um am &a'ut, 0re*&enta
sistemului Pam2nt8%una este a*ordata la 0re*&entele armoni-
*e prin*ipale, *are
(
in din *entrul gala"iei. Pentru egipteni,
a*easta era hataia inimii lui <sis. Este ne&oie de 3F.000 de
ani pentru *a o note din a*easta armonie sa sune. =umarul
3F0 este o 0ra*tiune din numarul 3F.000. A*easta armoni*a
0ra*tall 3F, 3F0, 3F.000 repre'inta 0a*torul determinant in
e&olutia *onJtiintei omeneJti.
Armoni*a 0ra*tala este rele&ata Ji de *oin*ideL
pre*esiunilor. =u numai *a durea'a 3F.000 de ani, pentru a
tre*e printr-un *i*lu pre*esional *omplet, dar *entrul gala"iei
se !a la apro"imati& 3F.000 de ani lumina 0ats de Pam2nt. 0
alta, *oin*ideL uimitoare este *a media de &iata a omului
este de *ir*a 3F.000 de 'ile. Din perspe*ti&a Jtiintei sa*re,
a*este *oin*idente sunt umre sau amprente ale unei
dinami*i gala*ti*e mult mai e"tinse.
PARTEA A DOUA: ISIS SI AR#ORELE IETII
eflectii asu&ra aliniamentului
gala*ti* /i all *aaliste de intoar*ere
<n @igura E0, este pre'entati o 0rumoasi ruga*iune,
ins*risa pe Papirusul lui Ani
L
, prin *are adeptii u *er lui <sis,
!ama >ni&ersail Ji prote*toarea misterelor sa*re, s?
patrunda in inimile 0or Ji sl des*hida *amera stelei. Din
perspe*ti&a simolisti*$ a*easta *amera - sau reJedinta lui
<sis - este Calea %a*tee Ji *entrul gala"iei. %a un alt ni&el, este
*entrul pineal Ji o*hiul *unoaJterii 6al per*eptiei dire*teU, din
a$himia taoista. <n traditia tantri*a indo-taoista, a*esta este al
treilea o*hi, o*hiul intelep*iunii, sau o*hiul Da$ini. Este o*hiul
interior se*ret, *el *are pri&eJte in timpul &iselor Ji al &i'iunilor,
*el *are &ede din*olo de &alurile realitatii materiale.
5 .artea e&ipteand a mortitor, datand din a 4C-a dinastie
6apro". 43+0 ChU. Ani a 0ost o persoana o0i*iala la *urtea
regilor din dinastia a 4C-a. n tr.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
48
&&&&&
,
V
4
C a
I I I
Auset, nehas em her a
un <sis, tre'este-te in
inimile noastre
* V1W)
666 000
-.$.7_-4[E4b 4
Au-n a$h-a$h ar-et pa0i 6eUmtun ami ari .heperu ar
#ru
Des*hide *amera stelara, ast0el in*at
sa ne putem indruma trans0ormarea in #orus
@<G>RA E0
Din perspe*ti&e *aalists, *amera stelar2 este taini*ul
se,irah, -a'at ) *unoaJterea *are se a0l1 de-a lungul
trun*hiului *entral al Arorelui &ietii, sau simolul a"elor
&ietii. Da, at este un re*epta*ul pentru *urentul *ontopirii
/ha$ti8/he$hina, *are iese din primii trei se0iroti - Jeter,
suprema *oroan? a Regelui, esenta
Ji asolut1, Po8hman, sau intelep*iunea, *unoaterea
instantanee Ji 'inah ) inteligenta re&elatoare Ji *reati&e. Ca o
*oroana radiant? de %umina, aJe'ad deasupra *apului *ui&a,
a*easta trinitate de se0iroti *anali'eaa str?lu*irea Di&in
g
,
dire*t in interiorul *entrului pineal8*amera stelari <ndi0erent
*e nume ar a&ea7 *amera stelara, Da, at sau *entrul pineal,
a*easta este poarta *atre
unirea lui /ha$ti *u /hi&a, /he$hina
L
Ji Cel /ant -
ine*u&2ntat 0ie El, om Ji Di&in. Cand intram in *amera stelarl,
&Alul se ridi*a. 0 intalnim marea 'eita <sis in to
g
a splendoarea
ei, aJtept2ndu-ne pentru a ne pune 0at. in 0ats *u realitatea
Di&in
g
.
5 pre"enla lui Dumnezeu. n. tr .
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444
4 .nA - = A = t
@ < G > R A E 4 A $ h - % u m i n a s p i r i t u a l ? . G l i 0 a d e s u s , = , a r a t a d u a l i t a t e a i n
mis*are. Adhugat1 la A$h, da. An$h, %umina in
mani0estare.
#orus, *are este atat 0iul lui <sis Ji al lui -siris, *at Ji
/oarele - steaua stralu*itoare *e luminea'? lumea noastra
- repre'inta Ji pun*tul in *are se insu0leteJte /inele, iar
impulsul spre o <luminare deplina, pe par*ursul a*estei
&ieti, e*lipsea'a ori*e alt? dorinta. Este interesant de
remar*at *a, prin naJterea lui #orus, num2rul 'eilor din
*osmologia heliopolitana a Egiptului anti* a *res*ut de la C,
la 40 - numar sa*ru, *e simoli'ea'a implinirea Ji
intoar*erea la in*eputuri. Doar prin des*hiderea *amerei
stelare a lui <sis Ji prin dorinta de integrare deplina, aJa
*um este repre'entata de #orus,
se poate reali'a aspiratia spre uni0i*area *u /ursa
/upremi.
B
Adesea &edem *a <sis poarta An$h-ur, sau e"presia
simoli*a a %uminii spirituale uni&ersale, a$a *um se
mani0esta ea in dualitate. Dupa *um se poate &edea in
pi*turile Ji s*ulpturile egiptene, An$h este *el prin *are este
transmis 0lu"ul datator de &iata, al *urentului
/ha$ti8/he$hina.
<n @igura E3, putem &edea *um An$h-ul este o
repre'entare timpurie a Arorelui &ietii. Arorele &ietii este
hierogli0a, sau shitolul *ompo'it *are se a0la la a'a
in&itaturilor .aalei.
C
Din *ontemplarea personal1 a
simolului lui <sis, a Arorelui &ietii din
5 ?n8h este o hierogli0d egipteani, simol a &ietii
lungi. @araonii primeau o amulets su 0ormf de an8h, la
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
naJtere. n.tr
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
.aala Ji a sistemului indian al *ha$relor, a apirut
posiilitatea de a a&ea o imagine 0as*inanta a naturii
aliniamentului gala*ti*. Pentru o intelegere deplinl a a*estei
imagini, treuie *uprindem intelesul stra&e*hi al in0atiturii
egiptene, 9*um e sus, asemenea este Ji josK, sau al ideii
antropo*osmi*e7 9*eea *e se mani0ests in lumea dina0ari, se
mani0ests Ji in interiorul Pam2ntului insug Ji in tar2murile
interioare ale 0iintei noastre.K
@<G>RA E37 An$h, Pamul &ietii, An$h *a Pam al &ietii
<n Ta'*le de Smarald, marele intelept egiptean,
#ermes ;rismegitus, s*ria7 9Este ade&arat, 0a, ni*io min*iuna,
sigur /i asolut ade&arat. Ceea *e este dedesut e asemenea
a *eea *e este deasupra, iar *eea *e e deasupra este
asemenea a *eea *e este dedesut, pentru a in0iptui
mira*olele unui uni* lu*ru. /i, intru*$ toate lu*rurile au 0ost Ji
au ieJit din >ni*ul, din meditatia /a, tot
aJa, totul se ngte din a*est uni* lu*ru, prin potri&ire.
40
K
<n 0ie*are parte esentiala a realit2tii noastre e"ist, un
tipar atot*uprin'$or, sau o stru*ture mAreata, *are se
repetl de la ni&elul ma*ro*osmi*, la *el mi*ro*osmi*. <n
*u&intele marelui spe*ialist Ji pro0esor in domeniul
iudaismului, rainul Adin /teinsalt'7
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
9 D e a * e e a , o m u l p o a t e 0 i p r i & i t * a u n s i m o l s a u m o d e l a l E s e n t e i Di&ine, intreaga sa
stru*tura interioara si e"terioara materiali'and relatii i aspe*te
di0erite, e"istente in a*ea esenta supremlK.
44
An$h-ul, Arorele &ietii /i sistemul *ha$relor sunt
repre'entad simoli*e al a*estui tipar uni&ersal de e"primare.
@ie*are are propriile *ara*teristi*i uni*e, dar *eea *e le este
*omun si de mare importanta, in *onte"tul aliniamentului
gala*ti*, este stalpul *entral, *analul *entral, sau *oloana,
*ea mai dire*ts *ale de a iesi din /ursa Di&ina si de
intoar*ere la ea.
Pri&ind la Arorele &ietii, se poate oser&a *a la a'a sa se
a0la. se0irotul Malkhut " sau regatul, resedinta /he$hinei -
re*ipientul suprem i deplina re0le*tare materials a %uminii si a
energiei /ursei primordiale. Deasupra a*estuia se a0l? Yesod,
%una, sau taramul emotiilor, al se"ualitatii, 0orta lunar$
re0lu"ul i 0lu"ul. !ai sus de Aesod este Nerd, /oarele, taramul
0rumusetii, prin*ipiul armoni'a-
temelia inelui, *ompasiunii ade&arului. Deasupra lui
;i0eret este Da> at, se0irotul in&aluit, aisul, *entrul gala"iei i
lo*ul gno'ei. !ult mai sus de Da,at, *a o *oroana a Creatiei, se
a0ll Leter, trans*endenta asoluta unitatea suprem$ a0lata
din*olo de dualitate. Atun*i and are lo* aliniamentul gala*ti*,
la 34 de*emrie 3043, Pamantul 6!al$hutU, /oarele 6;i0eretU i
*entrul gala"iei 6Da,atU - intregul stalp *entral al Arorelui
&ietii - &or 0i aliniate. A*easta aliniere pre&esteste un timp de
mad oportunitati pentru omenire
Con0orm in&ataturilor *aaliste ale lui <saa* %uria, atun*i
and radianta luminoasa a /he$hinei *urgea din /ursa Di&ina,
se0irotul, sau &asul simoli* al Arorelui &ietii, nu putea pasta o
asemenea lumina. /u re&arsarea a*estei radian*e Di&ine,
primii trei se0iroti -.eter, #o$hmah Ji Binah - rimaneau neating
dar *ontinuau sa re&erse %umina. Ceilalti Japte se0iroti *are au
mai limas nu erau su0i*ient de puterni*i pentru a re0ine
%umina purlG &asele se0irotilor erau sparte, iar %umina se
spulera in s*antei. A*este s*antei *ddeau,
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
p r i n & i d u l m e t a 0 i ' i * , i n S i t r a $ c h r a , * e a l a l t ? p a r t e , i n t e r p e n e t r i n d lumea a*tiunii Ji a
realitatii materiale, in !al$hut, lumea /he$hinei, a
mani0estArii pAmintene, a timpului Ji a spatiului. Ada aim
0luturii de noapte sunt atrag de luminA, s*Anteile atrageau
strat peste strat
de in&el$uri, *unos*ute su numele de keli!or, *are oturau
%umina Ji *unoagerea /ursei noastre primordiale.
43
A*eastA meta0orA se regasege distin*t in *on*eptele indo-
tietane de kleshas, sau origini ale su0erintei umane.
.leshas - pro0anarea emotionall sau 9otrA&urileK - ne leagA
de nes0Argtele *i*luri ale mortii renagerii. AJa *um norii de
0urtuna se rotes* in &artej pe *er, as*un'And &ederii lumina
radiant1 a /oarelui, la 0el Ji $lehas-urile ignorantei8amAgelii,
0uriei8agresiunii, ataJamentului8 dorintei, mandrie)arogantei,
gelo'iei8in&idiei in&Aluie *laritatea natural1 a mintii. Pentru a
atinge ade&arata <luminare, 0ie*are tre-
uie *urete mintea de a*este murdArii, transmut2ndu-le in
*alitAti iluminante ale mAretiei, *laritAtii, dis*ernamAntului,
stapAnirii de sine Ji intelep*iunii *are ne implinege pe deplin.
Prin a*est puterni* pro*es de trans0ormare, &Alul se ridi*i Ji
suntem pug 0at1 in Q0a *u ade&Arata noastr1 natur1 eternA.
<n realitate, noi suntem 0iinte eterne. /untem o re0le*tare a
o repre'entare 0ra*tali Ji o oglindA a /ursei Di&ine. Ca
seminte ale %uminii pure Ji ale energiei /ha$ti8/he$hina, noi
sun-
tem modul in *are Di&initatea ajunge s? se *unoas*a pe sine.
/un-
tem 'ei8'eite in*arnate - o emanatie materiali'atA, *ristali'at1
Ji o
intrupare a PArintelui nostru Di&in, proie*tia in e"terior a
aun-
dentei Di&ine 6/he$hinaU in realitatea 0i'i*A 6!al$hutU. ;oti
suntem
0atete uni*e ale imaginii *omplete a unui >ni&ers
inter*one*tat,
5 .abala considerd cd tot ce exists in aceasta fume face parte fie din
1itra -'Jedushah :partea sfantd<, sau din 1itra ?chra :partea impurd< care,
literal, inseamnd Apartea cealaltd", sau partea care sine de Jelipah$ #ntre
acestea nu exists nimic ) fiecare&and, cu!dnt, actiune sau creatie
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
pro!infie din Jedushah, fie din Jelipah$ n$ tr$
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
* a r e e & o l u e a ' i * o n t i n u u . i n & a l u i t i i n 4 : 4 4 4 4 $ a r m e i , i n & e l i t i i n s t a r turile $elipot-ului, ne-
am uitat mostenirea Di&ine. ;otusi, indati *e se des*hide
poarta *ite a*easta *unoastere an*estrali, e"ists potentialul
*a o mare trans0ormare sa se produ*i.
Asa *um spun toate in&ataturile pra*ti*ile marilor
traditii de intelep*iune, de pe intregul Pimant, &ine un
moment de tre'ire, *and *autatorul iii intoar*e inima i mintea
de la *on0u'ia 'gomotul lumii e"terioare ale materiei, *alm
lumea interioara a spiritului. Tdata *e a*easta se intampla,
and *ine&a in*epe sa re*unoas*a 0rumusetea gratia unei
realititi Di&ine mult mai e"tinse, apare na'uinta dup1 o
liertate de sine, dupa *laritate, integrare
uni0i*are. Prin a*est pro*es de puri0i*are, prin de&otament,
angajare /i a*tiune juste, su0letul pri&este in interiorul
in*epe sa tanjeas*a dup1 *asa lui din %umina.
Figura GG !$en + et a/ der seneP/
!a ridi* *a %umin?, *a sa risipes* intuneri*ul
Con0orm *unoasterii *aaliste, *ea mai importantl sar*inl
a 0ie*arui e&reu este sa parti*ipe la tikkun, sau restaurarea
lumii. <n shevirah, spargerea &aselor sau *aderea din
gratie, 0ie*are s*anteie a /he$hinei, 0ie*are s*anteie a
su0letului a e"perimentat durerea
su0erinta separarii de %umina magi*a a >ni0i*arii Di&ine. Dintr-o
anumita perspe*ti&e, nu am reusit sa, adu*em %umina in
intuneri*, sa *uritam materia prima de noroi si murdarie, sa
transmutam intuneri*ul in %umina. =u am reusit, pentru a
putea e"perimenta natura dualitatii si a e"istentei materiale.
Am dat gre(, ast0el in*at, atun*i and &ine &remea, and
momentul 0inal al reintegrarii i <luminarii &a *oori asupra
noastra, unimea *u /ursa suprema sa 0ie nespus de dul*eS
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.

A=A !A
0
M)(A
%a ni&el simoli*, aliniamentul gala*ti* repre'inta
pentru not un prilej de a modi0i*a a*est pro*es. Calatoria in*epe
atun*i *and ne liniJtim mintea Ji as*ultim &o*ea inimii, *and
des*operim spatiul liniJtii interioare Ji ne armoni'am =>Q
inimii *u pulsul gala*ti* al !arii !ame. <n a*est spatiu al liniJtii,
putem ,in*epe sa *autim, sa per*epem Ji sa dam la o parte
straturile intuneri*ului *are ne in*onjoara la ni&el 0i'i*, mental
Ji emotional. Prin lumina *lara a a*tiunilor juste, a ade&drului
Ji integritatii, prin puterea
siunli, s*anteia sau saminta esentiala a lui /ha$ti8/he$hina
este hranita Ji in*epe sa *reas*a in interiorul nostru.
/tru*turile intarite
ale 8elipoturilor #i 8leshas)urilor, gandurile Ji emotiile
negati&e,
tiparele oipuintei Ji slai*iunea $armi*l se topes*.
@i gura E: =u$ ua em ennu en .hu ammu Ou
Eu sunt una dintre a*ele 0iinte stralu*itaare de %umina
Din perspe*ti&e *aalists, *and se intampla ast0el, apele
s0inte in*ep sa *urgl, *oorand de la .eter, *ha$ra *oroana,
prin *analul *entral al *orpului, in !al$hut, *ha$ra de <na, Ji in
taramul )mantean al /he$hinei, pentru a lua *onta*t *u Ji
pentru a de*lanJa .undalini /ha$ti - energia 'eitei, *are
saliguieJte in interiorul nostru. Prin a*est *onta*t *u radianta
Di&in
g
, .undalini /ha$ti este tre'ita. <ntr-un 0lu" ritmi*,
asemanator &alurilor Jerpuitoare, ea se ridi*a
prin &orte"urile ondulatorii ale *ha$relor Ji ale se0irotilor.
4E
;re*and in sus prin Aesod, ea se re&ars?, *uratand
ultimele ramagte ale de'ordinii noastre mentale Ji emotionale
- norli *on0u'iei *are ne in&aluie. <n *entrul inimii, ;i0eret, ea
se ridi*i *lo*otind - la*aJul gratiei, 0rumusetii Ji *ompasiunii.
A*esta este lo*ul in *are .a - *el *e este, la un ni&el, 0orta
animatoare Ji matri*ea
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
a s t r a l a a * o r p u l u i 0 i ' i * / i , l a a l t n i & e l , / i n e l e s a u e g o - u l * u m u l t i p l e l e sale personalitati -
se reunete *u 2a, sau su0letul *osmi*.
17
<nima prinde aripi, pentru *a 0iinta - a*um, pe deplin
integrata - it intilneJte pe Da,at, *entrul pineal, *entrul gala"iei
Ji tronul marii 'eite mama
1K
. Este *a si *um 0iul rata*itor s-a
reintors in ratele mamei sale, sau *a Ji and mireasa &ine la
patul nuntii. %ungii ani de e"il iau s0arit timpul uni0i*a,rii este
iminent. /ha$ti se reuneJte *u /hi&a, /he$hina se reunVte *u
Domnul Dumne'eu, in timp *e <sis te *uprinde in ratele sale
iuitoare Ji te adu*e a*as$ Pe masura *e spiritul tau etern se
ridi*a in 'or, de la Pamant spre /oare, spre *entrul gala"iei,
spre /ursa Di&in$ *orpul tau energeti* luminos in*epe sa
radie'e %umina Di&ina.
1H
in momentul de *ulminare - *u pun*tul omega al a*estei
e"pedente - eJti transmutat intr-o 0iint2 stralu*itoare de %umina,
-$a de splendida Ji stralu*itoarea Putere a Di&initatii. Al
de&enit a*um o 0iinta pe deplin reali'at$ *apaild sa
*alan'eas*a toate 0iintele *on-
Jtiente, pe drumul spre <luminare.
17
in&ataturile traditionale de pe intregul Pamant sustin *a,
in on*e moment, 0ie*are 0iinta umanl are oportunitatea de a
intalni Ji de a par*urge a*easta eterna *ale a re&enirii. Dar,
aJa *um au spus al*himitii, e"ists anumite timpuri *are sunt
*ele mai potri&ite pentru a du*e la indeplinire marele
e"periment al*himi*. Aliniamentul gala*ti* din 3043 - Ji anii
*are ne du* spre a*est moment - detin promisiunea Ji
potentialul in*eperii unei noi ere gala*ti*e8 lunare, *are
inlatura su0erintele *umplite, adu*atoare de moarte, ale erei
/oarelui. A*est moment al Jansei *ole*ti&e se apropie. A*um,
depinde de not sa per*epem, s? intelegem Ji sa e"perimentam
plenar e"traordinara sa putere trans0ormatoare.
I .$n
9Cri
"
n-n-n
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
Geo)) Stra'
9
Th
eau in comun # Chin"ul,
Calendarul Ma3a,
!rofefille ,o!i, eH!erienfele
din !rea*ma morfii ci con%iin6a
&iimantului0 Conform o!iniei lui /eoff
Stra3, eH!ert in domeniul anului 5%65,
toate aces"tea se !reocu!ei de
evolufia omenirii) ,ind unul dintre cei
mai remarca'ili s!ecialii in
!ro'lematica anului 5%65, in
urnatorul eseu Stra3 eH!loreazd o
lara varietate de surse % tot ce au
ele de s!us des!re anul 5%65, !entru
a ne a*uta sS ne formuldm !ro!riile
noastre concluzii, in leiiturei cu ceea
ce va urma)
#n anul 4CD4, 0ratii ;eren*e Dennis !*.enna au
e0e*tuat o *alatorie in indepartata jungl? a
E*uadorului, pentru a lua mostre ale unei auturi
din jungla Jamani*a, de *are au'isera doar *ati&a
antropologi. Ea de&enise *unos*uta su numele de
a3ahuasca, dupa sustanta *are *onstituie
prin*ipalul sau ingredient. Dupl o prelungita
e"perienta 9de *onta*tK, *ei doi 0rati s-au reintors in
/tatele >nite, iar ;eren*e a lansat o in&estigatie
asupra in0ormatiilor *ulese in E*uador. <ntr-un
Geo00 /tra(
ora*ol *hine'es* anti*, < Ching, el a Qit un 9&al al
noutatiiK *odi0i*at, *are demonstrea'a a**elerarea
s*himarii in >ni&ers, spre o ma"ima noutate,
atun*i *and timpul se &a
g
atL.
< Ching este o *ole*tie de Jai'e*i Ji patru de he"agrame,
0ie-*are 0iind 0ormats din Jase *ominatii de linii (in Ji (ang -
linii intrerupte Ji *ontinue - po'iti& Ji negati&, sau mas*ulin Ji
0eminin. Ast0el, e"ists trei sute opt'e*i /i patru de linii aJe'ate
intr-o anumita. ordine. >n pro*edeu matemati* *omple", de a
transpune toate in0ormatiile din su**esiunea originals .ing
Pen intr-un gra0i*, a per-
m i s s t u d i e r e a n o u t ? t i i i n * o n t i n u a * r e s t e r e , s a u a t e n d i n t e i s p r e *e&a *e stim deja -
e&enimente *are au mai a&ut lo* in tre*ut.
Pentru a determina unde ne Qam pe &alul timpului,
e"plo'ia omei de la #irosima, din 4C:+, a 0ost *onsiderate o
uriasi 9noutateK. E"a*t dupe o perioada timp *e *uprinde EB:
de ani lunari, inmultiti *u sai'e*i si patru, 0ie*are *onstand in 4E
luni lunare, gra0i*ul a atins pun*tul ma"im de noutate - pe *are
;eren*e 4-a numit 9oie*ti&ul hiperdimensional de la s0arsitul
timpuluiK.
<n anul 4CD+, 0ratii !*.enna si-au puli*at teoriile intr-o
*arte *areia i-au dat numele The #nvisi'le
Landsca!e, in *are arati *a pun*tul terminal al &alului de
timp &a 0i 4D noiemrie 3043.
<= PREAJ!A !-R;<<
Pe 4D septemrie 4CD+, Dannion Brin$le( &orea la
tele0on, in timpul unei 0urtuni. >n 0ulger a atins linia
tele0oni*a, trimitand mii de &olti prin *apul i *orpul sau i
proie*tandu-4 aproape de ta&anul *amerei. <nima i s-a oprit, iar
la spital, a 0ost de*larat mort, emitandu-se un *erti0i*at de
de*es. A 0ost a*operit *u o pan'a
transportat la morga... Apoi, el s-a tre'it. Era mort din pun*t de
&edere *lini*, de doua'e*i si opt de minute.
%a a*ea &reme, a*easta a 0ost *ea mai indelungati
e"perienti de moarte *lini*s, inregistrata &reodati. !ai tir'iu,
Brin$le( a po&estit *um a tre*ut printr-un tunel si a ajuns la o
lumina strilu*itoare, unde s-a tre'it 0ata in 0ati *u o entitate
argintie, stralu*itoare, si a tre*ut printr-un pro*es de
rememorare a &ietii si de autojude*ata. A 0ost dus sa
intalneas*a alte treispre'e*e entitati, *are i-au pre'entat trei
sute de s*ene din &iitor, *are au in*lus a**identul nu*lear de
la Cernoal, de'memrarea >niunii /o&ieti*e, ra'oiul din Gol0
s*himarile *limei Pimantului.
* &eisa*ul in&i'iil. n. tr.
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
D i n t r e o s u t i J a p t e s p r e ' e * e e & e n i m e n t e m a j o r e * e i - a u 0 o s t aratate, o sutA au de&enit
realitate pana in anul 3003, riminind *a doar Japtespre'e*e sa
aii lo* inaintea ultimei pro0etii. <n *adrul a*estei serii de
e&enimente, Brin$le( a spus *a intre anii 300: Ji 304: - mai
pre*is, intre 3044 Ji 3043 - un sistem energeti*, *e a e"istat
ai*i *u mult timp in urma, &a re&eni Ji totul &a *ulmina *u
s*himarea ele*tromagneti*a a polilor Pamantului, intre 3043
Ji 304:. <ntregul pro*es ii &a o0eri omenirii Jansa spirituals
de a-si inalta ni&elul de *onJtiinta.
De asemenea, Jose Argiielles a puli*at o *arte numita
The Transformative Vision
*
) % 0oarte s*urta
mentiune de la pagina E0+ rele&a *a anul 3043 este *el in
*are *i*lul de +.43+ de ani, al &e*hii *i&ili'atii ma(aJe, se
in*heie. Argilelles de'&olta a*est suie*t, in *artea sa din
4CBD, The Ma3an Factor
**
, adu*andu-4 in atentia
intregii lumi. ;eren*e !*.enna nu Jtia nimi* despre pun*tul
0inal ma(aJ 6el a a*tuali'at editia din 4CCE a *aVii sale, The
#nvisi'le Landsca!e
**
, pentru a-4 in*ludeU - Ji ni*i
Brin$le( nu Jtia nimi* despre a*est suie*t. in*epand *u anul
4CBD, di0eriti oameni au in*eput sa a0irme *a anul 3043 &a
repre'enta s0arJitul lumii. De doua mii de ani in*oa*e,
*reJtinismul a pre'is o iminenta 'i a jude*atii de apoi, *ulminand
*u anul 3000, an in *are, sla&a Domnului, lumea a ratat
s0arJitul /i ni*i pro0etia A3., pri&ind *aderea in masa a *om-
puterelor, nu s-a implinit. E uJor sa de&ii *ini* 0all de *eea *e
pare o alts pseudo-apo*alipsa. ;otuJi, toate pro0etiile
ine*unos*ute pri&ind 'i&a de apoi se a'ea'a pe Bilie, in
timp *e originile *alendarului =umaratorii %ungi datea'a din
anul 4+00 i.Ch. Predi*tiile lui Brin$le( sugerea'a *a pot 0i
s*himari in ine Ji *a pot a&ea lo* modi0i*ari *limateri*e
e"treme.
* Viziunea care
transforms) n)tr ) **
Factorul Ma3aD
)
)( n)tr)
*** &eisa*ul invizi'il) n) tr )
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
O L M E C I I
#
SI MA2AII
Arheologii spun *a olme*ii, prima *i&ili'atie *are a lo*uit
Ameri*a *entrald, s-au stailit a*olo intre anii 4B00 Ji 4+004.#r.
!ai multi e"perti in *i&ili'atia mama sunt a*um de a*ord *a
a*el *alendar utili'at de ma(asi a 0ost de'&oltat de olme*i, intr-
un oraJ numit <''apa, *are a 0ost lo*uit intre anii 4+00 Ji B00
i.Ch., /i in *are ma(asii au ap2rut in*ep0ind *u anul 3+0 i.Ch.
Dupi *um spune !unro Edmondson, spe*ialist in *i&ili'atia
mama, *alendarul t'ol$in 6*are, literal, inseamnd 9so*oteala
'ilelorKU s-a de'&oltat prin se*olul al )<<-lea i.Ch. Ji *uprinde
3F0 de 'ile, *are sunt o *ominatie de doua'e*i de semne ale
'ilei Ji treispre'e*e numere. Calendarul era 0olosit *a almanah,
o0erindu-i 0ie*areia dintre *ele 3F0 de 'ile o *alitate uni*2, *e
nu numai *? in0luenta *ara*terul *elui nas*ut in 'i&a
respe*ti&l, dar it i indemna sa indeplineas*$ sau nu, anumite
sar*ini, 0a&oraile sau ne0a&oraile. Asta'i, des*endentii
&e*hilor ma(asi sunt in numar de apro"imati& Jase milioane,
dintre *are *ei *are trAies* in tinuturile muntoase ale
Guatemalei au 0olosit in permanent2, timp de mii de a!,
*alendarul *u 3F0 de 'ile. Atun*i *and sunt intreati de *e
*alendarul sa*ru are 3F0 de 'ile, ei r2spund
a*esta are la a'2 perioada de gestatie umani
Calendarul =um2r2torii %ungi este *el *are 0a*e re0erire
la anul 3043 Ji are o relatie dire*tl *u *alendarul ;'ol$in,
deoare*e este *onstituit din doua sute Jai'e*i de $atuni, spre
deoseire de *ele 3F0 de 'ile din *alendarul ;'ol$in.
=umar2toarea %ungl a 0ost *omplet de'&oltat1 la mijlo*ul
se*olului al <)-lea i.Ch., *on0orm a0irmatiilor lui Edmonson, deli
*ea mai &e*he stela *are mar*hea'i data unui e&eniment
istori* al &remii indi*< o data e*hi&alent? *u anul EF 4.#r.
Calendarul =um?r2torii %ungi *onsta intr-o ierarhie de *i*luri7
doul'e*i de $ini sau 'ile e*hi&alau *u un uinal - sau o perioadi
de doua'e*i de 'ile - optspre'e*e uinali e*hi&alau *u un tun
6un an de EF0 de 'ileUG dou$e*i de tuni e*hi&alau *u un
$atunG i doud'e*i de $atuni e*hi&alau *u un a$tun. Dup2
tre*erea a 4E
Geo00 /tra(
a $ t u n i , s e a t i n g e u n m o m e n t a l C r e a t i e i , * a r e s e s * r i e 4 E . 0 . 0 . 0 . 0 . Cea mai &e*he data a
Creatiei este e*hi&alenta *u data de 44 august E44: i. Ch. din
*alendarul gregorian, a*easta *onstituind 9a'a de dateK a
*i*lului de 4E a$tuni, pe a'a *areia au 0ost *al*ulate toate
datele ins*rise pe stele. >rmatoarea data *are *orespunde
inregistrait 4E.0.0.0.0., *on0orm *alendarului =umaratorii
%ungi, este 34
de*emrie 3043.
L
PRECE/<>=EA
E"pertul in *ultura ma(L, John !ajor Jen$ins, a tratat
0oarte serios 0aptul *a =umaratoarea %ungl a 0ost, de 0apt, un
instrument de urmarire a *i*lurilor de pre*esiune. A*esta este
*i*lul de 3F.000 de ani in *are a"a Pamantului, *u o in*linatie de
3E,+ grade 0ats de 9&erti*allK, se roteJte Ji se masoara prin
migarea *onstelatiilor, *ontrar po'itiilor 0i"e ale rasaritului
soarelui, in timpul e*hino*tiului sau al solstitiului. Pun*tul
terminal al *i*lului *elui de-al 4E-lea a$tun, de la solstitiul
de lama din anul 3043, indi*a o 0ereastra de trei'e*i /i Jase
de ani 64CB0-304FU, in *are /oarele a0lat in solstitiul de iarna
risare la e*uatorul gala*ti*. Astronomii plasea'? pun*tul de
mijlo* al a*estui pro*es 0ie in 1LL-' 0ie in 1LLL1 -hne*ii Ji ma(aJii
4-au 0i"at in anul 3043. >nii *omentatori au spus *a ma(aJii erau
de*alati *u treispre'e*e-paispre'e*e ani, *and era &ora
despre pun*tul 0inal - pre*i'ie asolut impresionanta, hand in
*onsiderare 0aptul *a ei au e0e*tuat *al*ulele in urma *u *lod, mii
de ani, intr-o so*ietate netehnologi'ata. -ri*um, dupa *um &om
&edea, e"ists moti&e pentru a *onsidera *a anul 3043 este
semni0i*ati& in pro*esul aliniamentului gala*ti* Ji *a a 0ost
semnalat in mod delierat.
!itul Popol ;uh al ma(aglor se re0ers la trei perioade
dinainte, sau /od, 0ie*are in*heiata *u distrugeri. A*est
aspe*t este re-
L pentru lanturiri Ji detalii, *ititi *artea Calendarul
Ma3a4, de Larl 2ohann Calleman, puli*at2 de editura @-R
A->. n.ed.
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
0 l e * t a t i n * e l e p a t r u l u m i d i n m i t o l o g i a # o p i . A p o i , m a i e " i s t s J i u n mit ma(V ;'utujil,
readus in a*tualitate de !artin Pret*hel, *are arata *a a*um
ne a0lam in *el de-al *in*ilea /oare. =umeroase mituri
a'te*e des*riu, de asemenea, patru perioade
premergatoare sau /ori Ji un al *in*ilea /oare in *urs, dar ele
di0era din pun*t de &edere al tipului de distrugere in *are se
s0arJeJte un anumit /oare 6&ant, o ploaie de la&a, o e*lipsa *u
monPi Ji inundatii - se aJteapti *a a*tualul /oare sa se
s0arJeas*a printr-un *utremurU. A*eJti *in*i /ori sunt
repre'entati in *entrul Pietrei a'te*a a /oarelui, *are este o
piesa de a'alt gra&at$ *u un diametru de trei metri si
jumatate, *e ilustrea'a, de asemenea, &ersiunea a'te*i a
*elor doud'e*i de 'ile - semne ale almanahului sa*ru de 3F0
de 'ile.
E"ists *loud pi*turi murale ma(aJe, numite pi*turi
murale ale *elor patru /ori - una la PalenVue Ji *ealaltd la
;onina, amele in statul Chiapas din !e"i*. Ele pre'inta o
'eitate *entral$ *a un *raniu *u patru tig&e sau *apete
de*apitate, dedesut Ji 0ie*are repre'entand o noua renatere
a /oarelui - noul /oare, nas*ut la data Creatiei7 4E.0.0.0.0.
Dad, *raniu *entral este *omparat *u *el asemanator, ilustrat
pe Piatra a'te*d a /oarelui, se poate *onsidera *a /oarele in
*urs este, de 0apt, *el de-al *in*ilea /oare, sau a *in*ea lume,
mai degraa de*$ *el de-al patrulea. De 0apt, Jen$ins *er*e-
tea'a dadK *i*lul a*tual de 4E a$tuni este al *in*ilea dintr-o
serie. @ie*are /oare sau *i*lu de 4E a$tuni, aJadar, *ontine
*in*i mii doua sute de tuni, de*i seriile *elor *in*i /ori ar
totali'a doua'e*i /i Jase de mu de tuni, sau un *i*lu de
pre*esiune.
CRONOMETRUL PIETRIFICAT
Poporul tolte* din nordul !e"i*ului, la 0el *a ma(aJii, 0olo-
seau un *alendar de 3F0 de 'ile, dar Ji un *alendar de EF+ de
'ile, *unos*ut ma(aJilor su numele de *alendarul haa')
@ie*are 'i a&ea un nume in *alendarul *u 3F0 de 'ile in *el *u
EF+ de 'ile, dar treuia sa 0ie par*urse e"a*t Japte'e*i Ji trei
de *i*luri t'ol$in Ji *in-
Geo00 /tra(
*i'e*i Ji doi de *i*luri haa' pentru *a a*easta *ominatie
sa se repete de la sine. A*easta perioada este *unos*uta *a un
*i*lu *alendaristi*, iar tolte*ii organi'au, pentru 0ie*are *i*lu,
o *eremonie numita Ceremonia @o*ului nou, *u Jase luni inaintea
'ilei tre*erii la 'enit a /oarelui 6and a*esta se a0la e"a*t
deasupra *apuluiU. John !ajor Jen$ins a aratat *a, la origine,
a*easta Ceremonie a @o*ului =ou a 0ost o metoda de a
semnala *i*lul pre*esiunii.
CunoaJterea tolte*i a 0ost transmisa a'te*ilor Ji se Jtie
*a, e"a*t *u Jase luni inaintea Ceremoniei @o*ului =ou, preotii
treuia s? ur*e pe un &ir0 de munte, pentru a urmari dad
Pleiadele ajungeau la 'enit, la mie'ul noptii. <n *a'ul in *are
ajungeau la 'enit, insemna *a lumea nu urma s? se
s0arJeas*a. <n a*est 0el, ei Jtiau e"a*t *at de aproape erau
Pleiadele de /oare peste Jase luni, intru*at, in momentul a*ela,
stelele nu ar 0i 0ost &i'iile, din *au'a luminii diurne.
Atun*i and tolte*ii s-au mutat in peninsula Au*atan, din
sudul !e"i*ului, se pare *a ei Ji-au *ontopit *osmologia 0or de
'enit *u sistemul ma(aJ Ji au *odi0i*at re'ultatul in piramida lui
.u$ul*an, de la Chi*hen <t'a. Piramida are *aw noua'e*i Ji unu
de trepte pe 0ie*are din *ele patru laturi, totali'and EF:, plus
o treapta in
(
id7 in total, EF+ de trepte. A*esta este un semn
sigur *a este &ora despre *e&a legat de *alendar. <n 0ie*are
an, la e*hino*tiul de primi&ara, soarele de dupi-amia'a 0a*e *a
o umra sa 9*urgaK de-a lungul treptelor, &enind din *er.
E0e*tul este ampli0i*at de *apetele de Jerpi din piatra, *e se
a0li in partea de jos a 0ie*arei trepte. /arpele *u *lopotei
Crotalus durissus, pe a *arui piele apar desene in 0orma
de piramida in 'ig'ag, a in0luentat puterni* arta Ji arhite*tura
ma(aJaG el are Ji un mar*aj, in apropierea *lopoteilor sal, *are
este identi* *u hierogli0a ma(ag Ahau, aso*iata *u /oarele.
Clopotelul in sine este numit tza', in lima ma(aglor
Au*ate*, a*esta 0und Ji *u&antul 0olosit pentru denumirea
*onstelatiei Pleiadelor. Jen$ins argumentea'i *a .u$ul*an,
numele
m a ( a J a l l u i N u e t ' a l * o a t l - J a r p e l e * u p e n e a l t o l t e * i l o r J i a ' t e * i l o r - este, aJadar, un
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
simol pentru /oare-Pleiade-*onjun*tia la 'enit /i, aproape
*u sigurantl, ne dam a*um la in*eputul unei 0erestre de EF0
de ani, *and Pleiadele sunt in *onjun*tie *u /oarele la 'enit,
e"a*t deasupra Piramidei lui .u$ul*an. %a in*eputul 0erestrei
de EF0 de ani, este anul 3043, iar la 30 mai 3043 - la Jai'e*i
de 'ile dupe jo*ul umrei Jarpelui la e*hino*tiu - *onjun*tia
Pleiade/oarele la 'enit &a a&ea lo* in a*eeaJi 'i *u e*lipsa
solarl, in 'i&a 40 Chi**han, in *al*ulul intreg al t'ol$inului din
muntosul tinut ma(aJ. Chi**han inseamni Jarpe, iar *lopoteii
Jarpelui suns *a sa ne *heme la tre'ire.
APARITIA POPULATIEI "OPI
Con0orm *elor pre'entate in *artea lui @ran$ Paters7
Boo$ of the ,o!i
*
, aJtinaJii ameri*ani, #opi, spun *a
suntem in *ea de-a patra dintre *ele Japte ere - a Patra %ume -
Ji *a ne apropiem de tre*erea in *ea de-a *in*ea lume. Prima
lume s-a s0arJit prin 0o*G a doua lume s-a s0arJit *and Pamantul
s-a *utremurat, produ*and inundatii Ji aparitia unei ere
gla*iare, iar a treia lume s-a s0arJit su ape.
Chiar inainte de *ea de-a *in*ea era, &a a&ea lo* o 9mare
puri0i*areK. ;ran'itia este numita 9iegrea la supra0ataK Ji, in
0ie*are an, in luna noiemrie, triul #opi parti*ipa la o
*eremonie, +uwuchim, tinuta intr-o in*apere suterana,
numita kiva, in timpul *lreia se re*onstituie ieirea la
supra0ata, *onsiderata un pro*es al naJterii, iar initiatii tre*
printr-o 9renaJtere spiritualsK. <n podeaua in*aperii se -a o
groapa *are simoli'ea'a inaltarea anterioara, sau iegrea
dintr-a treia lume, in *ea de-a patra. 0 s*are *are du*e sus Ji
a0ara din $i&a, repre'inta apropiata iegre din a patra lume, in
*ea de-a *in*ea. Ritualul in*lude Ji o Ceremonie a @o*ului =ou
Ji *ultninea'a la mie'ul noptii, *and *onstelatia Pleiadelor se
did deasupra *apului.
5 .artea populatiei Popi$ n$tr $
Geo00 /tra(
A * e a s t a * e r e m o n i e a r a t a o l e g $ u r i d i r e * t s * u C e r e m o n i a @ o *ului =ou a tolte*ilor 6Ji,
mai t$'iu, a a'te*ilorU, pe *are Jen$ins a de*odi0i*at-o *a 0ind o
metoda de urma,rire a pre-*esiunii, *on0orm *odi0idrilor
9*easului deJtept$or pietri0i*atK, din piramida lui .u$ul*an, ai
drui Jerpi *u dopotei sunt setati sa 9dea alarmaK, in 3043.
!oses /hongo, ultimul repre'entant al &ra*ilor traditionali
ai triului /ene*a - *are a murit in anul 4C3+ - a preg$it-o pe
nepoata sa, ;w(ian =its*h, pentru a-i du*e mai departe
in&$aturile. Ele in*ludeau o pro0L *on0orm *areia ar urma 9o
perioadd de doul'e*i Ji *in*i de ani de puri0i*are, *e se &a
in*heia in jurul anului 3043, pe par*ursul dreia @am2ntul se &a
auto-puri0i*aK.
>n alt a tins ameri*an, un indian Puelo din nordul
statului =ew !e"i*o, numit /pea$ing Pind 6)2ntul *are
&oreJteU a *on0irmat, re*ent, *a a *in*ea lume &a in*epe in
de*emrie 3043.
<n anii ,B0, preotii Pagos, din triul Clero, *are traieJte in
inaltimile An'ilor peru&ieni, au anuntat, *a 0ormula lor,
Pa*ha$uti - turnarea lumii - &a a&ea lo* in 4CC0 Ji &a dura
dou$e*i Ji doi de ani. AJadar, 3043 &a adu*e in*eputul unei
noi Epo*i de Aur, numita Tari!a3 &acha, and lumea de
sus, lumea de jos Ji lumea de 'i *u 'i se &or uni.
&achamama inseamni !ama nmant Ji intalnim ai*i un alt
*u&ant *are de0ineJte lumea, al$uri de Era @amintului sau Era
%umii. Cei din triul Clero spun *a ;aripa( Pa*ha &a 0i 9era sand
ne &om intalni, din nou, *u noi inJineK. ;otuJi, Pillaru
#ua(ta, un mesager spiritual peruan, din natia N(e*hua,
spune *?, in 304E, un asteroid uriaJ &a tre*e aproape de
Pamint Ji &or supra&ietui numai *ei *are Ji-au iruit ego-ul.
A*easta &ersiune mult mai *atastro0ata este *on0irmaa Ji de
Credo !uttwa, un Jaman Xulu, *are spune *a, in anul taurului
roJu 63043U, o stea *u *oada 0oarte lung1, numita !u-sho-
sho-no-no, se &a intoar*e. >ltima oars *and a &enit, ea a adus
un potop *are a 0asturnat lumea, ast0el in*$ 9soarele
0asa,rea de la sud Ji apunea la nordK.
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
I( 0 E S A E , E) M A , ( ETI' A
Putem presupune *a alu'ia pri&ind 9rasturnarea
PamantuluiK se re0ers, de 0apt, la o s*him are a polilor
magneti*i, insotita de intalniri *u *omete sau *u un asteroid Ji
la posiile de'astre pe Pamant, *um sunt inundatiile 6sau
seismele Ji eruptiile &ul*ani*e, mani0estarea 0or depin'and de
&ariatiile regionaleU. Anul +43+, al *i*lului de 4E a$tuni
repre'inta o optime din perioada de patru'e*i si unu de mii
de ani, a *i*lului 9&ariatiei de in*linareK 6s*himarea in*linatiei
unghiului a"elorU, *are este utili'at pentru *al*ularea *i*lurilor
de topire a ghetarilor. >n a$tun durea'a patru sute de ani,
*are este perioada de rotatie a mie'ului Pamantului. A*easta
da *urs spe*ulatiei *on0orm *areia, in&ersarea polilor
magneti*i este pre&a'uta pentru anul 3043. <n *on0ormitate
*u numeroase rela-
Pamantul ar 0i treuit dej a sa tread prin in&ersarea
magneti*s Ji, deJi majoritatea geologilor &or spune *a o
in&ersare durea'a mii de ani, raportul pri&ind &ul*anul /teens
!ountain arata *a terenul se poate deplasa *u pana la Jase
grade pe 'i, *eea *e inseamna *a a*easta ar putea a&ea lo* in
doar trei'e*i de 'ile.
Cu toate a*estea, din =oua Xeelanda &ine un mit al
Creatiei *are sugerea'a o reinterpretare a &ariantei
*atastro0i*e. !itul maor al Creatiei, *are des*rie separarea
originara a Pamantului de Cer, Splin" *a, intr-o 'i, *and
omenirea nu &a 0i atentl, Pamantul Ji Cerul se &or praug,
distrugand totul. Cu&intele *are des*riu a*est e&eniment s-ar
tradu*e7 9*ortina &a *adeaK, 0ormula *e a 0ost interpretata
drept s0arJitul lumii. insa, dintr-un inter&iu luat re*ent de un
tan$ maor, unor *onationali mai &arstni*i, a reieJit nu numai
0aptul *a ei au pre'is a*est e&eniment pentru anul 3043, dar
Ji *a lima maori a e&oluat din &remea naJterii mitului, iar
*u&antul 9*ortinaK insemna, la origine, 9&alK - a*elgi *u&ant
0olosit *and oamenii mureau Ji se du*eau in spatele &alului,
iar *u&antul 9*ideaK insemna 9dispareaK. De 0apt, pro0etia
spune7 9&alul &a disparea.K
Geo00 /tra(
N U N T A S P I R I T U A L A
/e pare *a. 9s0arsitul lumiiK se re0ers, de 0apt, la un
s0arsit al a*estei ere si ea mai sunt de par*urs *el putin <n*a
trei ere, in *on0ormitate *u mitologia #opi. Arheologul
%aurette /ejourne spune *a a'te*ii au interpretat gresit
religia tolled, *e se a'a pe *on*eptul renasterii. /imolul
renasterii este sarpele, pentru *a a*esta
leapada pielea, iar pra*ti*a a'te*ilor de a-si jupui pri'onierii si
a le purta pieile a 0ost un re'ultat al a*estei interpretari
gresite.
Nuet'al*oatl, sarpele *u pene, *are este repre'entat pe
9*easul desteptator din piatraK, de la Chi*hen <t'a, repre'inta
o unire a Pamantului 6*arpeU *u *erul 6peneleU. E"pli*atia
&ine din lu*rarea lui !ar' /*ott, *are are o &ast
(
e"perienta in
*unoasterea indiana legarl de .undalini (oga. /e spune *a
a*est .undalini este un *arpe de 0o*, in*ola*it de trei on
jumatate, in *ha$ra rada*ina 6una dintre *ele sapte *entre de
putere, *are se a0la de-a lungul *oloanei &erteraleU. El este
in*ola*it in jurul 0alusului lui /hi&a - linia de 0ort
(
mas*uline,
*are &ine in jos, din *er. .undalini, spune /*ott, este o 0orts
*are urea din Pliant. Ea notea'a, de asemenea, *a e"ists
unele des*operiri ale radieste'istului Gu( >nderwood, *are a
s*ris
*artea &attern of the Past
5
, prin *are se *on0irms
a*easta legatura.
De e"emplu, geo-spiralele i'&oarele oare, des*operite de
radieste'isti, sunt <ntotdeauna in 0orma de spirale in*ola*ite in
multipli de trei i jumatateG .undalini (oga este o pra*ti*l a
tre'irii sarpelui, permitandu-i sa se ridi*e de-a lungul *oloanei
&erterale, pans *and atinge *ha$ra situate *el mai sus,
*ha$ra *oroana, unde intalnirea lui /hi&a *u /ha$ti du*e la
<luminare si la starea de /hamadie"ta'-anihilare a ego-ului
s0arsit al dualitatii. Ar putea 0i, a*easta, intalnirea *erului !aori,
*u 'eii Pamantului5 Ar putea 0i oare *ontopirea %umii de /us *u
%umea de Jos pentru a 0orma lumea de 0ie*are 'i5
* Ti!ar al tr"cutului1 n1tr
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
A r p u t e a 0 i * h i a r * o o r d r e a C h i s t u l u i i n d l t a r e a ! i r e s e i / a l e 5
Religia tolled, originals, a renaJterii aso*iata *u
Nuet'al-*oati, a 0ost re&elat1 a*um intr-un *ode" a'te*,
pierdut multi &reme, numit &3ramid of Fire*,
redes*operit Ji puli*at de Jen$ins.
Code"ul *hiar e"pli*A 0aptul *a a'te*ii au inteles *u
ade&irat greJit meta0orele, *re'and *a sa*ri0i*area ego-ului
Ji elierarea energiei din inim2 se re0ereau la sa*ri0i*iul
uman. El spune 9Nuet'al*oatl este omul *are atinge starea
de XeuK Ji *a 0ie*are om are propriul sau Jarpe, *are
repre'inta energia lui ;onatiuh, /oarele. mai spune *a 9in
a*est Jarpe doarme *ontiintaG in a*est Jarpe este as*unsd
Di&initateaG din a*est Jarpe &or *reJte aripile saleK. <n mitul
a'te*, Nuet'al*oatl este aso*iat *u )enus. Nuet'al*oatl s-a
sa*ri0i*at Ji a de&enit )enus. Disparitia de opt 'ile a lui )enus,
in *onjun*tia in0erioarA, a 0ost aso*iata *u *ele opt 'ile pe *are
Nuet'al*oatl le-a petre*ut in in0ern, inainte de a reaparea in
postura lui )enus. Cea mai strallu*itoare aparitie a lui )enus are
lo* atun*i *and ea apare in apropierea /oarelui, r2sArind
*hiar inaintea a*estuia, *a stea a diminetii, e"a*t dup? disparitia
de opt Ale. <n a*est 0el, miJ*are a lui )enus *odi0i*l *on*eptul de
renaJtere.
Dupl *um am &d'ut, prin prisma piramidei lui .u$ul*an,
e"ists o leg2tur1 intre Nuet'al*oatl8.u$ul*an Ji anul 3043. /e
pare *a a'te*ii aJteptau intoar*erea lui Nuet'al*oatl, intre
doua tran'ituri ale lui )enus 6*are au lo* in timpul disparitiei
de opt 'ileU, in-tru*$ au lo* dou? tran'ituri 6*are sunt
intotdeauna de e"a*t opt haa'i, de EF+ de 'ile 0ie*areU, in
4+B4 Ji 4+3F. Corte' a ajuns in 4+4C Ji a 0ost luat drept
Nuet'al*oatl 6a'te*ii intelegand din nou miturile, intr-un mod
prea literalU. =e a0ram in perioada din *adrul unei alte pere*hi
de tran'ite ale lui )enus7 unul a a&ut lo* pe B iunie 300:, iar
urmatorul &a 0i pe F iunie 3043. Amele tran'ite au lo* intr-o
'i <$, din Calendarul ;'ol$in, al ma(aglor.
Piramia$ocului1 n1tr 1
Geo00 /tra(
< n & e r s i u n e a a ' t e * l a * a l e n d a r u l u i d e 3 F 0 d e ' i l e , < $ e r a Ehe*atl, o iposta'i a lui
Nuet'al*oatl. Ast0el, in realitate, tran'itele &enusiene au lo*
*hiar in 'i&a lui )enus. Chiar inaintea urmatorului tran'it,
*onjun*tia Pleiade-/oare la 'enit &a a&ea lo* deasupra
piramidei lui .u$ul*an, in 'i&a Jarpelui, *on0irmand *a 3043
este data *ore*ti pentru intoar*erea lui Nuet'al*oatl.
<!ER/<A P%A/!A;<CA
9-portunitatea spirituals pentru omenireK, despre *are
&orete Dannion Brin$le(, poate 0i *on0irmata *a o &reme din
jurul anului 3043, sau *hiar in a*est an, and *e&a &a de*lanJa
o e"perient1 .undalini in mass, in randul omenirii. Care ar
putea 0i de*lanatorul5 >n e0e*t energeti* al insVi pro*esului
aliniamentului gala*ti*5 Bio*himistul rus, /imon /hnoll, a
*onstatat *a io*himia umana 6Ji neuro*himiaU *unt
in0luentate de orientarea Pamantului in raport *u stelele, dar
Ji de *i*lul petelor solare, *are &or ajunge la ma"imum, in
anul 3043. Con0orm unei alte lu*rari Jtiinti0i*e puli*ate de
James /potiswoode, ailitatile psihi*e ale oamenilor *res*
e"ponential, atun*i *and *entrul gala*ti* se ridi*a la
ori'ont.
Printre toate teoriile sustinute de di&erJi *er*etatori in
in*er*area de a e"pli*a *e se poate intampla in 3043 - Ji *are
in*lud7 *o-mete, planete neastamparate, asteroi'i, e"plo'ii ale
mie'ului gala*ti*, *i*luri de mega-pete solare, de&ierea
armoni*a, *onjun*tii neoiJnuite Ji *i*luri !ilan$o&it*h - e"ists
o teorie &alidata. Jtiinti0i* Ji *are se potri&eJte 0oarte ine *u
s*enariul lui Dannion Brin$le(. Ale"e( Dmitrie&, un geolog rus,
a anali'at s*himarile tot mai numeroase ale *limei
Pannantului Ji 0enomenele seismi*e, plus re*entele s*himari
ale *ampului geomagneti*. De asemenea, el a luat in
*onsiderare modi0i*arile solare Ji s*himarile mani0estate in
*lima Ji in *ampurile magneti*e ale altor planete din
sistemul solar.
0 *reJtere de 'e*e on a stratului de plasma interstelara
re0ra*tata, de la marginea helios0erei, indi*a 0aptul *a
sistemul solar
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
e s t e * o n d u s i n t r - o a r i e d e p l a s m a m a g n e t i ' a t i , * a r e , s p u n e D m i t r i e & , determine a*este
s*himari ale *limei si ale altor tipare. 0 0re*&enta *res*uta a
s0erelor de plasma in atmos0era *onstituie un semn al
9iminentei trans0ormari a P?m?ntuluiK, *are impli*a o
intera*tiune *u pro*esul de din*olo de lumea tridimensionala,
spune Dmitrie&.
Desi pare greu de *re'ut, Brin$le( nu este singura
persoana *are s-a intors dints-o e"perienta din preajma mortii,
*u predi*tia s*himarea Pam-ntului si *onstiintei sunt aso*iate
*u anul 3043. <n 4CFC, .en .al a trait o ast0el de e"perient?,
in *are a a&ut o
une pre'entata in *artea sa7 The /rand Catharsis
*
,
despre s*himarile de *onstiinta in perioada dinainte de anul
3043 - o perioada pe *are a &a'ut-o *a pe o e"perientd in
preajma mortii a Pam-ntului ITIS:Ei *a pe o renastere
gloalQ
<n 4CC3, Cassandra !usgra&e a a&ut o e"perienta in
preajma mortii, in timp *e era sal&ata de la <ne*, dupl un
a**ident de s$i nauti*, sit a &a'ut o a**elerare a s*himarilor
Pamantului p2na in anul 3043. Pam Re(nolds a a&ut o ast0el
de e"perienta - inainte de a muri din *au'a unei tumori
*ererale - si s-a intors pentru a &ori despre s*himarile
Pam-ntului, despre o s*himare in *onstiint1
des*operiri uluitoare in domeniul 0i'i*ii, inainte de anul 3043.
Ph(lis Atwater a a&ut trei asemenea e"periente, plus o
e"perienta legata de .undalini. A de&enit, apoi, *er*etator in
domeniu si a studiat e"perientele din preajma mortii traite de
*opii, iar pre&i'iunile a*ute de a*estia din nou, ajung la
pun*tul *ulminant din anul 3043. Ea a *ontinuat *u studiul
asa-numitilor Copii <ndigo -*opiii supradotati i *opiii *u puteri
paranormale - *are se nas* a*um in numar mult mai mare
de*$ inainte. A*esti *opii, spune ea, mani0ests a*eleasi *alitati
*a *ei *are s-au intors din e"perien*e in preajma mortii, iar ei
sunt &estitorii unui nou stadiu de e&olutie.
Dr. .enneth Ring, *are a in*heiat un studiu e"tins asupra
e"perientelor in preajma mortii, denumit Proie*tul -mega,
spune
5 Marcie catarsis :Marea purificare< n1 tr1
Geo00 /tra(
* a s * h i m a , r i l e p e r m a n e n t e * o n s t a u i n * r e J t e r e a r e s p e * t u l u i d e
sine, a altruismului, intr-o aordare mai putin materialists a
&ietii, o minte mai des*hisa Ji toleranta 0ats de *redintele
spirituale Ji religioase Ji multe *a'uri de telepatie, *lar&i'iune,
premonitie Ji alte ailitati psihi*e. El a oser&at *a, datorit1
de'&olt?rii tehnologiilor
de resus*itare, tot mai multi oameni au parte de e"periente in
preajma mortii Ji *onsiders, *on0orm teoriei *au'alitatii
0ormati&e a lui Rupert /heldra$e, *a a*eJtia &or atinge o
masa *riti*s. A*esta &a 0i
momentul re'onantei mor0i*e
L
7 atun*i and se atinge masa
*riti*s, iar s*himarea *onJtiintei are lo* la ni&elul intregii
spe*ii.
P;B(.TIA ). LA TB;T:*:.;B
<n aprilie 300F, des*operirea unei importante ins*riptii pe
situl ma(aJ *lasi* din ;ortuguero a de&enit de notorietate
puli*s. Cei *are studia'a *ultura ma(aJi Jtiau despre
monumentul F, de
apro"imati& trei de*enii, insa, o intreare pe *are
antropologul Roert /itler a adresat-o in *adrul unei dis*utii
online, *u un grup de
spe*ialiJti, a generat o noua tradu*ere, reali'ata de
epigra0istul Da&e /tuart. A*est monument este deteriorat Ji
in*omplet, dar urmatoarele *u&inte au putut 0i traduse7 Cel
de-al 4E-lea Ba$tun se &a s02rJi 6laU *el de-al patrulea Ahaw,
al treilea ., an$, in ^5b &a a&ea lo*. ^A*easta &a 0ib *oorirea
*elui de-al =oualea /prijin ^5b al Xeului ^'eilorb pentru ^5b.
Aordarea in*ru*iJata a =umaratorii %ungi, *alendarele
;'ol$in Ji #aa identi0i*a, 0ara e*hi&o*, a*easta data *a 0iind
34 de*emrie 3043.
5 3e"onanta Morficii este un termen treat de iologul engle'
Rupert /heldra$e, in *artea sa din 4CB4,A 4e9 1cience of Mife :0
nouei tiintei a !i&il' <$ El 0oloseste e"presia pentru a se re0eri la
*eea *e *rede *a este 9a'a memoriei in natura.... ideea
misterioaselor inter*one"iuni de tip telepati*, intre
organisme
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
amintirile *ole*ti&e din *adrul spe*iilorK. /tru*tura unor
sisteme din tre*ut a0e*tea'i aparitia unor sisteme similare
ulterioare, prin 9re'onanti mor0i*aK, *e a*tionea'i din*olo de
timp spatiu. n. tr.
Geo00 /tra(
A * e a s t a i n s * r i p t i e d i n e r a * l a s i * l t 2 r ' i e e s t e u n e * o u a l p r o 0 e tiilor *$tilor lui Chilam
Balam 6preotul jaguarU, din perioada ulterioarA *u*eririi
ma(aJilor de *atre spanioli. Calendarul =umlratorii %ungi a
in*etat sd mai 0ie 0olosit, <nd din timpul in&a'iei spaniole Ji, in
lo*ul *i*lului de 4E a$tuni 6 *are era 0ormat din 3F0 de
$atuniU, ma(gii 0oloseau *i*lul de 4E a$tuni 6*are era 0ormat
din 3F0 de tuniU. /pe*ialitii in *ultura mama numes* a*est
*alendar, =umAratoarea /*urti <n tradu*erea lui Chilam Balam
din ;i'min, !aud !a$emson atrage atentia asupra 0aptului
*? unele pro0etii, *are par a se re0eri la s02rJitul *alendarului
=umarAtorii /*urte, treuie sa 0i 0ost apli*ate initial la s02rJitul
*i*lului de 4E a$tuni, al *alendarului =umaratorii %ungi. Ca Ji
pro0etia ;ortuguero, pro0etiile lui Chilam Balam pre&ad o
intoar*ere a 'eilor, la s0arJitul *i*lului de 4E a$tuni.
<ntoar*erea lui .u$ul*an este pre&2'uta in
a*elgi moment, la o 'i de patru Ahau
L
. A*easta este perioada
de doue*i de ani in *are ne a0ram a*um, -ra in ariul 3043,
a*eegi perioada de doua'e*i de ani *are apare in pro0etiile
0A*ute in urma e"perientelor din preajma mortii. ;radu*erea lui
!a$emson spune7
Chiar acum, al 6C"lea 'aktun va veni
!lutind))) a!oi zeul va veni sd i viziteze
miculii) &ro'a'il 8du!d moarte( va fi su"
'iectul discursului sdu, in ultimele zile
care lead mdnunchiul celor 6C ='aktuni.,
in J $hau))) +ti redau cuvintele adevdratilor
zei, cdnd ei vor veni))) Riva va fi intoarsd
cu susul in *os))) !ietrele vor cadea iar
Cerul ci &elmeintul vor fi in intreime
inhifite de foc) Mor
,
tii vor trdiU $!oi vor
muri de Q+in* % se vor ridi"
ca imediat la cer
4
Re&enirea lui .u$ul*an sugerea'a o e"perientA .undalini
in masA, in timp *e alte pro0etii &ores* despre s*himarea
!in$tului Ji omenirea &a trdi o aparent1 e"perienta in
preajma mortii, *are, proail, ne &a propulsa intr-un stare
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
post-umana.
5 ton patru, simbol ?hau$ n$tr
Geo00 /tra(
D E / C # < D E R E A C E % > < D E - A % ; R E < % E A - C # <
Pro0etiile pri&ind anul 3043 nu
(
in numai de la *ei *e au
e"periente in preajma mortii. E"ists relat?ri similare, *are
(
in
de la oameni *e au trait e"periente de ieire in a0ara *orpului
6de*orporali'ariU, au a&ut &ise lu*ide, &edere la distanta, stari
meditati&e de transa, progresii hipnoti*e Ji *hiar au 0ost
rapiti de *atre e"tratereJtri 69intalniriKU. /e pare *a se*retul
este as*uns in neuro*himia umanl ;eren*e !*.enna a a**esat
in0ormatii pri&ind anul 3043, in timpul unui e"periment *u o
*iuper*a halu*inogena, asemanato are *u *ele 0olosite de
ma(ai, *are *ontine psilo*(in - o *omponentl steins legata
de dimetiltriptamina 6D!;U.
Re*ent, Dr. Ri*$ /trassman a *on0irmat *a, la naJtere, in
momentul mortii in timpul e"perientelor misti*e - in*lusi& in
*a'ul e"perientelor *u e"tratereJtri - glanda pineall 6*are este
0oarte sensiill la s*himarea *impului geomagneti*U, din
*entrul *reierului uman, se*rets D!; in sange. Dr. Callawa(,
de la >ni&ersitatea .uopio din @inlanda, a sustinut des*operirile
lui /trassman Ji 9a demonstrat, in mod e&ident, *a
e"perientele din preajma mortii, de*orporali'arile Ji moartea in
sine sunt determinate de pinolina Ji de elierarea de D!; +-me-
-D!;K - /i, de asemenea, *a &isele lu*ide sent induse de D!;.
Pinolina Ji +-me--D!; sunt alte dou1 sustante halu*inogene,
se*retate de glanda pineall. Pinolina se dia. Ji in &irola - unul
dintre ingredientele &ariaile ale auturii ma(aJe, a(ahuas*a.
insag autura a(ahuas*a *ontine o mole*ula similara *u
pinolina, numita harmin
g
. De 0apt, datorita e0e*telor sale, ea a
0ost numita telepatina, din momentul in *are a 0ost e"trasa
pentru prima oars din a(ahuas*a. Apoi, s-a des*operit *a
a*elag al*aloid 0usese deja e"tras din planta siriana
&eanum harmala, i purta numele de harmin
g
.
Este oare posiil *a intrarea noastra in *entura de
plasma magneti'ata sa determine s*hitnari ale *limei
Pamantului, *a Ji o in&ersare geomagneti*i, *e &a de*lanJa
produ*erea de D!; Ji pino-
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
% i n d , d e * a t r e g l a n d a p i n e a l A , l u * r u * a r e & a d u * e l a e " p e r i e n t e $ u n dalini Ji la
de*orporali'Ari, pre*um /i la *reJterea *apa*itatilor telepati*e,
in timp *e ne &om de'&olta ailitatile de a pri&i din*olo de
&al, in lumea in&i'iila5
Proail *a Jamanii ma(aJi, &ra*ii Ji preotii din Ameri*a
de =ord Ji de /ud puteau s? a*ti&e'e se*retia de D!; Ji de
pinolinA 6sau ajungeau la a*elaJi re'ultat, prin 0olosirea
psilo*iinului Ji a 2nturii a(ahuas*a - Autura junglei, *e
*ontinea D!; Ji
telepathinAU, pentru a a**esa un 0el de mega-minte gloald -
*ons->inta in de'&oltare a !amei PAmant. <n de0initi&, *i*lul de
4E a$tuni este un *i*lu de 3F0 de unitati - la 0el *a
&ersiunea ma*ros*opi*a a *alendarului sa*ru ;'ol$in, de 3F0
de 'ile, *are se a'ea'2 pe durata gestatiei umane.
Ast0el, *i*lul de 4E a$tuni poate s? m2soare o perioad?
de gestatie planetar
(
de +.43+ de ani, *are repre'int? durata
istoriei *i&ili'atiei umane. Dup2 *um sustine Peter Russel, un
neuron uman
*ontine 40
40
mole*ule, e"istand 40
40
neuroni in neo*orte"ul
*reierului uman. Populatia gloului este, in pre'ent, de peste
40
C
, tin'2nd *atre 40
40
. Cand ne apropiem de numarul *riti*,
partile iJi
pierd identitatea indi&iduals 6egoulU Ji de&in *omponente ale
unui intreg mai mare.
AJadar, @amantul este gata sa dea naJtere propriului
neo*orte" uman, pe masurd *e not de&enim neuroni umani ai
unui *reier gloal, *u sinapse telepati*e.
n.
0;6' n-n -n

6
5
%66B
"
RP# 6
5
)6t6(6%=
0 =->A -!E=<RE7 E)-%>;<A E< PA=A
<= 3043
B
/< !A< DEPAR;E
'!M 41 "EAPA<A SAPE"E PIE"EA%
0 'A"E TA(TI'A SPE TA(SF)MAE ,")BA"A
Daniel Pinc&bec*
aniel &inch'eck eH!licit7 8Samanismul
re"
!rezinta o tehnoloie de eH!lorare a
stdrilor modificate de con$intel, in
sco!ul o'tinerii anumitor rezultate7
vindecare, divinatie ci comunicare
cu !lanul
s!iritual() #n cartea sa 30437 ;he Return o0
the Nuet'al-
*oati, &inch'eck !reia rolul unui !man
modern !orne%e intr"o incursiune de
eH!lorare a ceea ce numecte
8eH!erimentul eHtravaant al
dndirii( care raviteazd in *urul
anului 5%65, ana*dndu"se intr"
ocercetare exhaustivol ce include
drourile !sihedelice) #n cartea sa, el
cerceteaza <urnin Man,
Stonehene, cercurile din lanuri,
eHtraterotrii multe alte fenomene,
a*undnd, intr"un final, un azetar
eH!ert al anului 5%65 al eveni"
mentelor ce ne actea!td in urmatorul
deceniu)
#n urmatorul eseu, el le oferd
cititorilor o !rivire de ansam'lu
asu!ra celor mai not !ers!ective cu
!rivire la anul 5%65 % descrie modul
in care am !utea folosi o tale
tantriccia !entru a evita distruerea %
a !une 'azele unei not ere a
con%iintei)
(5%657 #ntoarcerea #ui Xuetzalcoatl n1tr1
Daniel Pin*he*$
@ a p t u l * a , i n u r m d t o r i i a n i , a m p u t e a s a i n t r e r u p e m m a r J u l autodistrugdtor din
pre'ent Ji sa reali'am o *i&ili'atie planetar
(
armonioasa Ji
paJni*a, sa a**eptam o nature non-duals a uni&ersului Ji s?
instituim pra*ti*i e*ologi*e Ji ritualuri parapsihi*e *ole*ti&e,
le-ar putea parea unora un tel indepartat. insa istoria
gandirii umane de'&aluie tendinta e"traordinar
(
*a ideile -
*are, la in*eput, par radi*ale, asurde, sau din*olo de
intelegerea omeneas*a. -sa de&ind rapid oiJnuite, *hiar
anale, Ji s? *ondu*e la not *onditii Ji stru*turi so*iale di0erite.
<nainte de se*olul al O)<<<-lea, de e"emplu, oamenii *unoJteau
0ulgerul, dar nu a&eau idee *a el putea 0i modelat pentru a le
satis0a*e ne&oile Ji trans0ormat intr-o energie *e s*hima
lumea. Dup1 *e *ine&a a a0lat de a*est lu*ru, am de'&oltat o
*i&ili'atie industriald Ji am s*himat intreaga supra0at? a
Pilmantului, in mai putin de doua se*ole - o milionime de
se*unda din timpul *osmi*. Da*d am putut sa o 0a*em atun*i,
am putea sa o 0a*em din nou - in *onditii di0erite, *u s*opuri
di0erite, intr-o perioada mult mai s*urta.
A*esta este un moment 0ard pre*edent in istoria omenirii.
Progresul material at ultimelor se*ole a a&ut impa*t asupra
limitelor ios0erei, punand in peri*ol &iitorul nostru apropiat. %a
0el de surprin'ator pentru mintea modernd este 0aptul *a
multe *ulturi indigene din intreaga lume &ores* despre
a*easta perioada in mituri Ji pro0etii Ji ne pot o0eri o
perspe*ti&e asupra semni0i*atiei ei pro0unde. Pentru a*este
*ulturi, ne a0lam intr-o perioadd de tran'itie intre EreG a*easta
tre*ere nu impli*a doar s*himiri in *orpul 0i'i* al
Pamantului, *i Ji o trans0ormare a *onJtiintei umane - un *i*lu
regenerator de moarte Ji rengtere initiati*l, *e du*e la un ni&el
superior de mani0estare.
Re*unoaJterea importantei a*estei perioade apare
gra&ata in desenele *omple"e ale *alendarului ma(aJ, *are
iJi in*heie !arele Ci*lu de 4E perioade 'aktun, pe 34
de*emrie, 3043. Populatia ma(a, *are a trait in Era Clasi*a, a
treat, in peninsula Au*atan Ji in
0 =-)A -!E=<RE
G u a t e m a l a , o * u l t u r a s o 0 i s t i * a t a , i n a i n t e s a d i s p a r i i n m o d m i s t e rios, in se*olul al <O-
lea d.#r. <n po0ida ampli0i*arii *arentelor 0lagrante ale
*i&ili'atiei noastre, oamenii moderni *onsiders *a este 0oarte
putin proail *a o so*ietate netehnologi'ata Ji a'ata pe
mituri putea ss ajunga la o 0orma de *unoatere di0erit1, *are,
din multe pun*te de &edere, era mai a&ansata de*$ a noastra.
!ulti spe*ialiJti *ontemporani din a0ara mediului a*ademi* au
a&ansat ipote'a *on0orm *areia *i&ili'atia ma(a a ajuns la o
intelegere e"a*ta a tiparelor *i*li*e din e&olutia umana,
aso*iate *i*lurilor astrono-
mi*e. <n lu*rarile lui John !ajor Jen$ins, Carl Johann Calleman
L
Jose Arguelles, a*eastd ipote'a a 0ost e"aminata e"trem de
riguros.
<n *ele *loud *arti ale mele, <reakin P!en the
,ead Di 5%65) The Keturn of Xuetzalcoatl, am
intalnit pentru prima oars - Ji apoi am urmarit *u riguro'itate -
piesele de pu''le *are aratau *a lumea noastra moderns a 0ost
*onstruita pe a'a unui 9rationament irationalK, un empirism
redu*ti&, *e ne*esita o suprimare se&ers a dimensiunilor
psihi*e, intuiti&e Ji Jamani*e ale 0iintei. Dei *i&ili'atiile Ji
*ulturile Jamani*e anterioare nu erau *apaile sa 0ari*e un
tele0on moil sau un iPod, ele a&eau *u ade&arat o relatie
intera*ti&e Ji holisti*i *u uni&ersul, *uprinsa in e"presia
al*himi*a 9*um este sus, asemenea Ji josK. Ei Ji-au *on*reti'at
traditiile pline de intelep*iune in stru*turi monumentale, *um
ar 0i *er*urile de piatr1 din Anglia, sau piramidele ma(aJe,
*are erau instrumente astronomi*e pre*ise Ji *entre rituali*e.
Ei 0oloseau startle modi0i*ate de *ongiinta, a**esate *u
ajutorul plantelor psihedeli*e Ji al altor metode, intr-o Jtiinta
amani*a apli*atl.
Pe masur1 *e un numdr linens de oameni din <ndia Ji
China in*ep sa ene0i*ie'e, pentru prima oars, de *on0ortul
material &esti*, o did din Europa Ji /tatele >nite si-a deplasat
atentia spre tehni*i de *onser&are a mediului, spre alternati&e
not Ji stra&e*hi la medi*ina modernd Ji due dis*iplinele
spirituale. Astd'i, la patru'e*i de ani dupd prima i'u*nire a
*orwiintei Jamani*e in psihi*ul
Daniel Pin*he*$
m o d e r n , i n s * u r t a p e r i o a d a p s i h e d e l i * i a a n i l o r , F 0 , o s e r & i m din *e in *e mai
multi oameni re*uperea'a elementele a*estor traditii
pierdute, *er*etea'a pra*ti*i Jamani*e, tantra, (oga Ji alte teh-
ni*i indigene stra&e*hi de otinere a unor stari superioare de
*onstienta. A*eia dintre noi *are repre'inta a&angarda in
a*est pro*es de trans0ormare oser&a *a ritualurile intera*ti&e
Ji intelep*iunea spirituals a *ulturilor indigene, a'ate pe
mituri, au o importanta majors in &iata noastra. Am pornit intr-
o noul etapa a *alatoriei initiati*e, in*eputa *u o generatie in
urmd, *u a&antajul de a putea e&ita greJelile ta*ti*e,
de*laratiile stridente Ji polari'arile din tre*ut.
<ndi0erent de lu*rurile pe *are este posiil *a *i&ili'atia
ma(a sa nu le 0i Jtiut despre a*easta perioada, ne *on0runtam
*u *el mai *riti* moment al spe*iei umane, de la naterea ei Ji
pana a*um. Da*a este sa &orim doar de iarna anului 300F-
300D, s*himarile de *hina par sa 0i tre*ut de un prag in oraul
=ew Aor$7 la in*eputul lunii de*emrie, temperaturile erau in
medie *u 4+ grade mai mad de*$ in anul anterior. @lori *are
de oi*ei nu apar de*$ in martie, erau imoo*ite in Central
Par$. A*estea sunt *ele mai &i'iile indi*ii ale ade&arului
dramati* al situatiei nepli*ute in *are ne dram - ade&ar *are
este <n*a e&itat Ji suprimat *u putere de 0un*tionarii gu&erna-
mentali Ji dire*torii e"e*uti&i al marilor *ompanii
internationale.
Paradigma &e*he de patru sute de ani, a *i&ili'atiei
moderne - aJa *um este ea inteleasi in pre'ent - a ajuns la
0inal. @ara o reorgani'are radi*als o trans0ormare a pra*ti*ilor
gloale, este 0oarte proail *a spe*ia umana s? se distrugi,
aJa *um s-a intamplat *u multe spe*ii inaintea noastra. De
&reme *e s*himarile de *linta se a**elerea'a, *alota polara
se to&6e, iar padurile tropi*ale sunt taiate, peste 3+R din
numarul total al spe*iilor &or disparea in urmatorii trei'e*i de
ani - disparitia gloali a rogtelor Ji am0iienilor denoti un
&iitor *are ar putea 0i inospitalier multor 0orme de &iata,
in*lusi& pentru noi. Din perspe*ti&a unei anali'e pur
materialiste Ji rationale, urmatorii *ati&a ani repre'inta un
punt de *otitura pen-
0 =-)A -!E=<RE
t r u o m e n i r e , i a r o m a r e p a r t e d i n p o p u l a t i a / . > . A . - a l t e m i l i o a n e Ji milioane de
oameni de pe *elelalte *ontinente - se plima *a in transa
printre ra0turile supermar$eturilor, hipnoti'ati de re*lame
programate, gandindu-se *a situatia a*tuala poate *ontinua
0ail o s*himare radi*als a stdrii de lu*ruri de -ita. a*um.
<n timp *e parali'ia negarea stint rea*tii oiJnuite la
*ri'a *are ne pandeJte, e"ists Ji o perspe*ti&e alternati&i
Ceea *e apare drept haos ine&itail Ji *olaps este, de 0apt, un
pro*es natural *e insotete o etapa de e&olutie in *omtiinta
umana. Ceea *e suntem meniti s? traim pe par*ursul &ietii
noastre nu este s0arJitul lumii, *i naJterea mintii superioare a
omenirii. =u suntem simpli spe*tatori ai a*estei drame, *i
a*tori importanti, *e au prilejul de a in0luenta dire*t
re'ultatele.
<n *eea *e urmea'a, &oi s*hita elementele 0undamentale
ale a*estei paradigme alternati&e, pe a'a realitatilor
psihi*e Ji materiale. Apoi &oi des*rie, pe s*urt, *ite&a tehni*i i
pro*ese de de'&oltare *are, dad ar 0i implementate la timp, ar
putea a&ea o in0luenta po'iti&a asupra des0aprarii
e&enimentelor. Con0orm a*estei ipote'e, se poate otine
re'ultatul dorit, dad, un grup de a&angarda dep:eJte toate
osta*olele Ji *onditionarile anterioare, pentru a ajunge la o
*onJtienti'are intensi0i*ata a situatiei - apoi lu*rea'a e0i*ient
Ji unitar, pentru a propaga a*easta noua paradigms pe
Pamant.
<n *artea 2012H The 3eturn of theRuet"alcoatl, am emis teo-
ria *on0orm *areia, in pre'ent, suntem intr-un pro*es de
s*himare de la o 0orma de *onJtiinta - o 0orma de a 0i - la alta.
Ca produs se*undar al de'&oltarii gandirii empiri*e Ji
/tiinti0i*e, mintea modernd s-a prins in *ap*ana unui *on*ept
me*ani*ist despre uni&ers, o intelegere limitatd a timpului Ji o
negare a spiritului a intuitiei. Nuet'al*oatl - mitul Jarpelui *u
pene al populatiilor Ameri*ii *entrale - simoli'ea'a unirea
dintre pasare Ji Jarpe, sau dintre Cer Ji Pamint. Consider *a
a*est arhetip repre'intd, de asemenea, integrarea gandirii
rationale Ji empiri*e, *u *unoaJterea Jamani*a, in-
Daniel Pin*he*$
t u i t i & a J i e ' o t e r i * a . A m s t a l l s d o & e ' i i n 0 a & o a r e a a * e s t e i t e ' e , d i n multe domenii Ji
traditii 0ilo'o0i*e di0erite, e&identiind trei tendinte, *are par
sa repre'inte *ei mai importanti indi*atori.
Prima, des*risa mai sus, repre'inte *ri'a e*ologi*$
in*lusi& s*himarile a**elerate de *hina., disparitia spe*iilor Ji
epui'area resurselor. A doua este de'&oltarea rapids a
tehnologiilor noi, in spe*ial *ea a *omuni*atiilor Ji mass-media
- de la retele de <nternet, la tele0oane moile - pre*um i
*apa*itatile potential distrugatoare ale nanotehnologiei Ji
ale altor des*operiri &litoare, de&enite din *e in *e mai
plau'iile. Aparitia de noi instrumente in domeniul mass-
media Ji al *omuni*atiilor este insotita de s*himari pro-
0unde in psihi*ul uman Ji de noi 0orme de organi'are so*ial8.
A*est lu*ru este e&ident and ne uitam la unele e"emple din
tre*ut, *um ar 0i lima &orit1 Ji *ultura trial8, s*risul Ji
*i&ili'atia ierarhi*$ in&entarea tiparului Ji aparitia demo*ratiei
in plan gloal. <n pre'ent, utili'area tele0oanelor moile, a
<nternetului Ji a retelelor so*iale reorgani'ea'a *onJtiinta
umani - atat super0i*ial *at Ji pro-0und. Deoare*e suntem
impli*ati dire*t in a*este progrese Ji adoptam noi tipare
*omportamentale Ji suliminale, este di0i*il de anali'at modul
in *are ele ne a0eetea'a.
<pote'a mea este *a a*este noi instrumente au impa*t
asupra e"perientei interioare a identitatii personale Ji
modi0ied per*eplia de sine. <n ultimele se*ole, persoana
modern
.
8 Ji-a de'&oltat un simt puterni* de autonomie
indi&iduals Ji de i'olare e"istential8 Ji s-a indepartat de lumea
naturald. =oile instrumente de *omuni*are slaes* Ji disipea'a
granitele ego-ului. Din *e in *e mai mult, *u stilul nostru de
&iata in retea, ne e"perimentam identitatea mai degraa
*onte"tual, 0luid Ji relational, de*at *a o identitate separate,
0i"8 Ji permanenta. /a&antii pledea'a de multa &reme pentru
ideea *a identitatea este o *onstru*tie so*ial$ iar a*easta
mutatie 0enomenologi*a o demonstrea'a e"pli*it. Con*eptia
indi&iduals despre sine depinde de retele mai ample de
*one*ti&itate, in timp *e mass-
0 =-)A -!E=<RE
m e d i a - * a r e n e i n * o n j o a r i * a o a d o u a p i e l e - r e m o d e l e a ' 2 p e r m a nent pun*tele de
&edere *ole*ti&e, granitele personale Ji stru*turile morale. Cu
ajutorul repetitiei p2n2 la saturatie, s0era &irtual1 a mijloa*elor
de *omuni*are in mass poate 0a*e in aJa 0el in*at lu*ruri
*onsiderate odad. *ondamnaile - *um ar 0i tortura - sa de-
&in,a a**eptaile din pun*t de &edere so*ial. Pe masura *e
mass-media Ji *omuni*atiile undid mintea *ole*ti&d, am2girea
in mass de&ine un peri*ol *hiar mai mare. insd o noud
mi*are so*ial2, sau o *onJtientl mai autenti*a ar putea s? se
0asp2ndeas*a mai repede - la 0el *um un stol de pas2ri
rea*tionea'a la peri*ol, printr-o *oordonare e0i*ienti
A treia tendinti este greu de per*eput Ji imposiil de
*uanti0i*at pentru multi, deoare*e poate 0i inteleasd doar
suie*ti&. Eu *onsider *a in natura psihi*ului se des02Joar2, de
asemenea, o e&olutie Ji *2 e"presia ei este repre'entat2 de
a**elerarea sin*roni*itatilor, a intuitiilor telepati*e, pre*um Ji
a mani0estarilor parapsihi*e Ji psiho0i'i*e, de ori*e tip. Pentru
*ei *are sunt atenti la a*est 0enomen *e se des0lJoarl la un
ni&el mai sutil, realitatea materiall pare mai putin densi Ji -
intr-un ritm din *e mai a**elerat -mai rea*ti&i la *apa*ititile
psihi*ului.
)ilul dintre materie Ji *onJtiinta de&ine mai sutire Ji
mai permeail. A*est lu*ru este e&ident, atun*i and ne g2ndim
la e&olutia rapids a tehnologiei. ;ehnologia ne permite s?K
trans0ormam 90ormele gandK in mani0est2ri reale, la o &ite'd
din *e in *e mai mare. A*est lu*ru se intampll e0e*ti& Ji nu poate
0i negat. A*um *in*i'e*i de ani, &? puteati imagina o 0orma
s*ulpturald sau o piesa mu'i*ali *omple"a Ji erati *apaili si o
e"e*utati dupi ani de e0ort. Asta'i, presupunind *a.K a&eti
resursele ne*esare, instrumentele digitale &? permit reali'area
ori*arei 0orme sau *ompo'itii mu'i*ale in *Ate&a ore.
Progresele in tehnologie ii permit imaginatiei si-Ji reali'e'e
proje*tile *u mare a*uratete Ji &ite'a9 ateagand psihi*ul Ji
0i'i*ul intr-o relatie din *e in *e mai str2ns1.
D i n * o l o d e a * e s t e e " p r e s i i m a t e r i a l e e & i d e n t e , m o d i 0 i * a r e a *e se petre*e in
natura psihi*ului se de'&aluie printr-o relatie di0erita *u
realitatea. Pe masurd *e integram o *onJtienta a domeniului
Daniel Pin*he*$
arhetipal - sau *ontinuum-ul spatiu-timp al dimensiunilor
superioare, de0init de 0i'i*a *uanti*a - realitatea *e ne
in*onjoarl *ap$a o nou1 &aleL. <n*epem sa e"perimenam
lumea *a *er*ul unei mandale, o paraola gnosti*a, in *are
0iinta noastra este mai degraa un pun*t intr-o plas1, dedt o
'ond aritrar
(
in *are se intampli a**idente 0Ari sens. /pre
deoseire de 0enomenul material, *are poate 0i *uanti0i*at,
intensi0i*area energiei psihi*e de&ine e&identa, doar atun*i
*and ne *on*entr2m *onJtiinta asupra ei. Ca s? imprumut un
termen de la omul de Jtiinta Rupert /heldra$e, 9*ampul
mor0ogeneti*K pentru *apa*itati parapsihi*e de&ine mai
puterni*, pe m2sur? *e mai multi oameni intera*tionea'd *u
el, alimentandu-4 *u energie, prin atentia Ji *onJtienta lor.
<n se*olul al OO-lea, psihoanalistul Carl Jung a e"aminat
9realitatea psihi*uluiK, inter*one"iunea dintre minte Ji lume,
dintre psihi* Ji 0i'i*, e"primata prin sin*roni*ititi Ji alte
a*orduri o*ulte. Jung a inteles *a o pro0undd trans0ormare a
psihi*ului uman era in *urs de des0:urare. Potri&it lui Edward
Edinger, teoreti*ian al a*ti&itatii lui Jung, in pre'ent
e"perimenam 9arhetipul apo*alipseiK, termen *are are
*onotatiile distru*ti&e *unos*ute, dar *are este de0init, de
asemenea, drept 9de'&aluireK sau 9re&elatieK. Ca arhetip
negati&, el repre'inti distrugerea 0ormelor-g<nd Ji a modului de
&iat? anteriorG *a arhetip po'iti&, el repre'inta un e&eniment
important - 9&enirea /inelui in intelegerea *onJtientaK. <n
modelul lui Jung, 9/ineleK *uprinde e"presia *ompleta a 0iintei
noastre - in*lu'and atat elementele *onJtiente, *at Ji *ele
in*onJtiente. Ego-ul nostru limitat se teme *umplit de &enirea
/inelui - Ji totuJi, in mod parado"al,
doreJte sA-4 integre'e. Dupd *um des*rie Jung in ?ns9er to ,ob
*
#i alte lu*rari, arhetipul Christi* /i a Doua )enire repre'inta
0u'iunea
Kds!uns cdtre
lo(. n .tr
.
0 =-)A -!E=<RE
d i n t r e e g o J i / i n e , p r o * e s * a r e a r e l o * i n * a d r u l t i m p u l u i i s t o r i * , d a r *are, in mod
parado"al, este atemporal. Dupa *um e"prima Christos a*est
parado"7 9Ceasul se apropie - Ji el este a*umK.
DadK s0arJitul *alendarului ma(aJ semnalea'a
in*heierea a*estui pro*es arhetipal in timp istori*, putem
in*epe sa intelegem distanta psihi*a semni0i*ati&a pe *are o
&om par*urge in urmatorii *ati&a ani. Asta'i, majoritatea
oamenilor se identi0i*a *u *alea 0or indi&iduals Ji *u s*opurile
de0inite de ego. Pe masura *e ne &om apropia de 0inalul
a*estei e&olutii apo*alipti*e, ne &om pri&i din *e in *e mai
mult *a e"presii 0ra*tale ale unui *amp de *onJtiint? uni0i*at Ji
aspe*te *onJtiente ale unei e*ologii planetare - mintea Geei -
*are se s*hima *ontinuu, in 0un*tie de a*tiunile Ji *hiar de
gandurile noastre. Atun*i *and *ole*ti&itatea &a intelege
a*est lu*ru, &om tre*e din*olo de pragul istoriei, *u ingruirea
ei de ra'oaie, *u*eriri Ji sisteme de *redinta a0late in
*ompetitie. -menirea se &a uni su 0orma unui tri gloal,
asigurandu-le tuturor memrilor sai drepturi egale Ji un statut
egal, in *adrul unei *omunitati plane-tare. Dupd *e am
re'ol&at de'a*ordurile dintre noi, &om 0i pregatiti sa ne 0a*em
intrarea intr-o *i&ili'atie gala*ti*a, unde &om des*operi noi
mituri, noi to&araJi de drum Ji noi dimensiuni ale 0iintei.
/e pare *a o mutatie atat de pro0undi in psihi*ul
*ole*ti& poate a&ea lo* doar *a raspuns la o serie de
e&enimente traumati*e, asemanatoare *u *ontra*tiile Ji
*on&ulsiile *e insotes* naJterea. Cea mai *ompleta
des*riere pe *are am gasit-o, despre modul in *are a*est
pro*es s-ar putea deslaJura in urmatorii *ati&a ani, este
pre'entata in e"*elenta *arte a lui Christopher Ba*he Dark
Niht,
Iarl3 Dawn
*
, o e"tensie a a*ti&itatii teoreti*e a lui /tanisla&
Gro0, asupra starilor de *onJtiinta modi0i*ata Ji a matri*elor
perinatale. <ntr-o serie de &i'iuni pe *are le-a a&ut Ba*he, pe
durata unor Jedinte de terapie *u %/D, el a pre&a'ut
distrugerea unei mari
"4oapte +ntunecata, "ori timpurii1 n1 tr 1
Daniel Pin*he*$
d i n l u m e , d i n * a u ' a u n u i * a t a * l i s m n a t u r a l J i a p o i r e * r i s t a l i ' a r e a so*ietatii intr-o *ultura
planetar
(
.
9E&enimentele *are s-au adtut asupra Plmantului au 0ost
de proportii atat de ma"i, in*at nimeni nu a putut sa se i'ole'e
de eleK, s*rie Ba*he. 9Pani*a a *res*ut pans *and, in 0inal, toti
au 0ost 0ortati sa-Ji dud, &iata la ni&elul unei simple
supra&ietuiriK. Ca rea*tie la peri*ol, s-au de'&oltat noi stru*turi
so*iale, a'ate pe *olaorare Ji modele de 0amilie e"tinse.
9Era *a Ji and *ri'a e*ologi*i ar 0i modi0i*at *one"iunile din
*reierul spe*iei, permitand mani0estarea unor ni&eluri de
*onJtienta de sine not Ji mai pro0undeK. El iJi aminteJte o
e"traordinar
(
*ondensare a e&enimentelor7 9Ritmul din tre*ut
nu a&ea ni*io legatura *u ritmul din &iitor. @ormele noi *are se
de'&oltau nu erau 0lu*tuatii temporare, *i stru*turi psihologi*e
Ji so*iale permanente, *are mar*au urm2torul pas de e&olutie
in lunga noas-
tra *alatorie ate *onJtienta autoa*ti&ate
l
. Con0orm *adrului
temporal reali'at de Carl Johan Calleman, in *artea sa The
Ma3an Ca"
lendar and the Transformation of
Consciousness
*
, anii 300B-
3040 &or 0i *reu'etul in *are se &a *rea noua 0orma a
*onJtiintei umane, pe m?sura *e &e*hile stru*turi &or
disparea.
Bineinteles *a a*easta paradigms pro0eti*a este doar o
teorie, pans *and e&enimentele se &or des0aJura in plan real.
@ie*are dintre noi &a de*ide pentru el insug, da*a *eea *e am
pre'entat ai*i - *a Ji modul in *are o ast0el de ipote'i ii &a
in0luenta a*ti&itatea -este *e&a &alail. Dad *ine&a o is in
serios, aJa *um 0a* eu, atun*i se &a *on0runta *u un numar
de parado"uri 0as*inante Ji de nuante sutile, pe masura *e
prapastia se &a apropia. >na dintre primele rea*tii &a 0i 0uga de
*oJmarul tehno*rati* Ji mutarea intr-o *omunitate rural1,
unde&a la inaltime, unde oamenii &or in&?ta sa *ulti&e
p?mantul pentru hrana Ji iJi &or re*apata *unoJtintele de
ald pe *are so*ietatea moderns le-a pierdut. DeJi a*easta
ar putea 0i *ea
0 =-)A -!E=<RE
Calendarul ma3a4 ci transformarea coniintei,
.itura (or /ou
Daniel Pin*he*$
m a i $ i l l a l t e r n a t i & A p e n t r u u n i i , p e n t r u m u l t i d i n t r e n o i e a n u e s t e &iaill, din *au'a
oligatiilor 0amiliale Ji 0inan*iare. Personal, intuitia imi spune
*a ori*e a*tiune pripit1, moti&ate de teams, &a a&ea
*onse*inte negati&e. A*eia dintre noi *are au a&ut a**es la
in0ormatie mai de&reme, ene0i*ia'd de o o*a'ie deoseita Ji,
poate, au responsailitatea de a reorienta *onJtiinta *ole*ti&a,
in a*eastA perioadd intermediari Este posiil *a, inainte de
in*eputul *ri'ei, s? se in*eap1 *onstru*tia a*estor 9stru*turi
psihologi*e Ji so*iale permanenteK ale &iitorului. RAspandirea
unei *ontiente mai pro0unde Ji a instrumentelor *are -. se
o*upe de re'ol&area situatiei a*tuale, ar putea redu*e in mod
dramati* reper*usiunile distru*ti&e ale *ri'ei *are se apropie,
pre&A'ute de Ba*he Ji Calleman, de roman*ieri dis-
topieni
L
, *a J.G. Ballard Ji Corma* !*Carth( Ji multi altii.
<n *iuda aspe*telor materiale amenintaloare, a'a
a*estei tran'itii de la o epo*A la alta este realitatea noastre
psihi*A. Dad, este &ora despre 0aptul *a mintea Ji materia se
intrepAtrund din *e in *e mai mult, pe masur1 *e ne
apropiem de mutatia din 3043, atun*i ni&elul nostru de
*onJtiintA Ji puterea intentiei noastre &a determina
des0lJurarea e&enimentelor - in plan personal Ji pe s*ena
mai mare a lumii. Dad, tratam a*easta tran'itie *a pe o grea
in*er*are initiati*$ pe mAsura des0iJurArii e&enimentelor &om
a**epta parado"ul de a de&eni din *e in *e mai rela"ati, mai
des*hiJi, mai &eseli, mai limpe'i Ji mai plini de *ompasiune.
Atitudinea interioarA ne*esara pentru a*eastA
pro&o*are e&o*A 0ilo'o0ia tantri*d, aJa *um este ea de0inite de
*er*etAtorul Georg @euerstein7 9@ormula ,samsara este sinonim
cu nir!ana' impli*A o mutatie *ogniti&A total1, prin *are lumea
0enomenelor e 0A*ut1 se de&inA transparentl, *u ajutorul
intelep*iunii superioareK, s*rie el. 9%u*rurile nu mai sunt
per*epute *a 0und separate
autori ale *iror *irti pre'inta un &iitor sumru. n.tr.
0 =-)A -!E=<RE
u n e l e d e a l t e l e , * a n i J t e r e a l i t a t i i n s u l a r e i n s i n e , * i t o t u l e s t e p e r *eput unitar, este
inteles unitar Ji trait unitar. Di0erentele *are ar putea e"ista
sunt &ariatii sau mani0estari in interiorul a*eleiai @iinte
unitare.K Din perspe*ti&e tantrid - *e uneJte tehni*ile radi-
*ale ale al*himiei Ji Jamanismului, *u 0ilo'o0ia &edi*a Ji
udista non-duals - realitatea este *eea *e alegem s?
per*epem, in *iuda oridror aparente *are o *ontra'i*. Dad
samsara este nir&ana, atun*i totul se des0apara e"a*t aJa
*um ar treui sa se des0a&are.
Prin tehni*ile tantri*e, pra*ti*antul re*unoaJte pe
ori*are 9altulK - 0ie el *ada&ru in des*ompunere, sau 0inger
stralu*itor *a un aspe*t al /inelui. Cand adoptam a*easta
idee, ne dam seama nu mai e"ista ni*io prolems, ni*io
*ri'a *are s? ne*esite &reun raspuns nelinitit Ji urgent. De
0apt, rea*tiile a'ate pe hid pot doar sa e"a*ere'e
aspe*tele aparent negati&e ale situatiei a*tuale. Cel mai un
mod in *are putem ser&i pro*esul trans0ormational pentru
not pentru lume, este de a ajunge la un ni&el de a 0i in *are
s? nu e"iste jude*atl, ingrijorare sau proie*tii negati&e.
Capa*itatea noastra de a ajuta lumea Ji de a &inde*a
traumele omenirii depinde de lu*rul interior pe *are 4-am
0a*ut pentru a ne desa&arg Ji a ne e*hilira mintea - sau *eea
*e udismul de0ineJte drept nonatgament. =onataJamentul
este sutil - Ji totui pro0und - di0erit de starea de detgare. <n
timp *e detaJarea implid i'olarea re*e Ji lipsa de emotie, o
persoana 0ad ataJamente se mai u*urd <n*a de intreaga
gams de sentimente, de durere Ji de u*urie, dar nu se
identi0id *u a*este sari emotionale. /*himarea *are se *ere
de la noi nu este o tre*ere Q<ra, emotii, intele*tuala, *are o
perspe*ti&l 9spiritualsK sau parapsihi*a, *i este un pro*es
personal pe deplin integrat Ji intim. /untem *hemati sa ne
L Dr. Georg @euerstein - n.4C:D este un indolog
spe*iali'at in Aoga, *are a s*ris peste E0 de *2rti despre
religie, (oga, tantra Ji hinduism. !ir*ea Eliade a numit
*artea a*estuia, The &hiloso!h3 of Classical Yoa, 9una
dintre *ele mai pro0unde Ji originale *ontriutii pentru a
intelege (oga *lasi*iK n. tr.
Daniel Pin*he*$
d e s * h i d e m i n i m a J i m i n t e a i n 0 a t a 0 l A * a r i i r a d i a n t e a t r a n s 0 o r m A r i i . Pentru *ei *are
rispund a*estei pro&o*Ari, rAsplata &a 0i *u mult mai mare
de*$ sa*ri0i*iile.
=e *on0runam *u di0i*ultati parado"ale in a ne imagina
/i apoi a staili sisteme pro&i'orii, pentru a sprijini
trans0ormarea pe s*ar
(
largA a so*ietatii umane, intr-o
perioadd in *are timpul se a**elerea'd. <n timp *e
9de'&oltarea duraile a de&enit un *u&ant la modA, ne lipseJte
o strategie pentru a *rea o *ulturd gloala *are s? poat1 sustine,
*u ade&drat, ni&elul a*tual al populatiei. Gisim 0ragmente
dintr-un ast0el de plan, in lu*rarile multor &i'ionari, e*ologiJti,
e*onomiJti radi*ali Ji oameni de JtiintaG ar treui sA putem
asamla a*este proie*te risipite, intr-un model holisti*.
;otuJi, ori*e mod de aordare a'at pe solutii &a treui s?
rAmana nonprogramati*, 0le"iil Ji des*his s*himarii. Pe
mAsurA *e *onJtiinta umanA se &a indrepta spre sari mai
e*hilirate ale mintii, e0orturile noastre de tran'itie &or
re0le*ta *eea *e este stanga*i Ji nesigur in a*est pro*es.
AtAta &reme *at suntem angajati in a doua etap1 a
*alAtoriei initiati*e pentru psihi*ul modern, *are a in*eput in
anii ,F0, ne putem aJtepta la mani0estarea *i*lului Jamani*
tipi* de de'memrare Ji moarte-Ji-rengtere spirituali, la
ni&el indi&idual Ji *ole*ti& - parte din a**eptarea Ji integrarea
ni&elurilor mai pro0unde ale psihi*ului, pe *are adeptii lui Jung
it numes* indi&iduatie. in ultimele de*enii, a*ele segmente de
populatie *u o *on*eptie regresi&d, autoritarA - *are au e&itat
pro*esul de indi&iduatie, in intregime prin sisteme de *redint1
ipo*rite Ji printr-o negare ata&i*a a responsailiatii personale -
s-au organi'at e0e*ti& pentru a e"er*ita o in0luentA ne0asa
asupra politi*ii Ji dis*utiilor puli*e. %a polul opus, se*torul
progresist ramane ne*oordonat Ji lipsit de putere, impiedi*at
de *omple"e psihologi*e *e *ondu* spre un *omportament
dis0un*tional. Ar putea ,Area *a, in a*est moment, /tAnga - sau,
*el putin, majoritatea personaliatilor *heie, pre*um Ji *ei
*are detin
0 =-)A -!E=<RE
p u t e r e a - n u s i - a r e ' o l & a t * r i ' a d e i n d i & i d u a t i e . ! a i d e g r a a d e * a l sa depaJeas*a
starea de separare, organi'atiile nongu&ernamentale, *ele
nonpro0it Ji altele asemenea iJi mani0ests loialitatea Ji
*reea'a ataJamente sentimentale 0ats de o anumitl *au'a
sau entitate. A*est lu*ru impiedi*a reali'area unei *oordonari
e0i*iente a 0ortelor, pe o s*ars mai larga, pentru a atinge un
s*op *ole*ti&. <n multe *a'uri, *ampaniile progresiste se
adresea'a unor anumite simptome, dar ignord *au'a olii. 0
atitudine mai produ*ti&? s-ar putea inspira din de0initia lui
=iet's*he despre /uperman, *are *omin
g
9mintea lui Ce'arK
*u 9su0letul lui ChristosK.
<n timp *e prestigiul /tatelor >nite a s*$ut, *ultura
masted populara a limas o 0orts gloala. 0 rein&iere a
impulsului trans*edentalist
L
in &iata ameri*ana ar putea starni
o re&olutie spirituald in so*ietatea noastra. Dad ar 0i sa se
intimple asta, puterea e"traordinar
(
a mass- media ele*troni*l
- *are deo*amdata 0un*tionea'a in mare masura *a
me*anism de *ontrol, mentinand *onJtiinta de masa la o
0re*&enta joasa de materialism tensionat - ar putea 0i 0olosita *a
o 0orts supere0i*ienta de s*himare po'iti&a. Asta s-ar putea
intampla prin intermediul *analelor media e"istente, sau prin
*rearea de not portaluri pe <nternet sau la tele&i'iune.
0 *ampanie de mar$eting ine orientate ar putea
*uprinde Ji promo&a migarea &erde, o aordare de genul 0a
totul cu maw to pentru re'ol&area prolemelor,
pa*i0ism Ji de'&oltare spirituals, *a o solutie noua Ji *at se
poate de hippie. !ass-media *u noua 0ats ar eliera mari
mase de oameni, de sistemele de *redinta arhai*e Ji de
ideologiile manipulatoare, edu*andu-i asupra unei game largi
de
suie*te - de la perma*ultura
L
Ja meta0i'i*a. Pregatirea pentru
non&iolenta Ji re'ol&area *on0li*telor &or 0i, de asemenea,
esentiale-
L ;rans*endentalismul ameri*an se re0er? la un grup de
idei ino&atoare pri&ind literatura, religia, *ultura Ji 0ilo'o0ia,
apirute in prima parte a se*olului al O<O-lea, in statul =ew
England. /e numVte 9ameri*anK, pentru a-4 distinge de alte
intreuint?ri ale termenului trans*endentalK. n. tr.
Daniel Pin*he*$
p e m a s u r a * e p a r a d i g m a n o a s t r i s o * i a l i a * t u a l a & a d i s p i r e a , d i 0 e r i t e segmente ale
so*ietitii ar putea 0i tentate sa degenere'e in e"primarl
&iolente de 0rustrare.
AJa *um a oser&at ;homas #artmann, in *artea The Mast
Pours of ?ncient 1unli&ht 5 , *eea *e mentine sistemul so*ial
a*tual sunt, in *ele din urma, 9*aloriile ie0tineK. Dad, a*estea ar
0i sa s*ads din *au'a insu0i*ientei resurselor, atun*i i
*ara*terul oamenilor ar inregistra, 0are indoial1, un regres.
=oua paradigma promo&ata de mass media treuie sa 0ie atat
po'iti&a, *at Ji proa*ti&a, promo&and *ompasiunea Ji radarea
Ji insu0land sperante pentru un &litor drept Ji *instit, dui7:
in*heierea perioadei de tran'itie. Dui mass-media tre*e in
mod dramati* la transmiterea unui mesaj di0erit pe <ntreaga
planets, a*est lu*ru &a a&ea re&ereratii e"traordinare.
Potentialul so*ial al <nternetului, neinteles <n*a pe
deplin, ar putea *onstitui a'a unei not paradigme so*iale Ji o
in0rastru*ture uta$ permitand or*hestrarea pre*is? a
resurselor Ji a 0ortei de lu*ru, intr-o perioadd de *ri'a. 0
s*himare de a*est gen ar insemna ree*hiparea logi*ii
operationale a miJ*arii progresi&e - de la lupta impotri&a
status Vuo-ului, la *rearea unui nou *adru institutional, pentru
tre*erea iminentl spre o *ulture planetara. ;ehnologii au
reali'at proto*oale pentru o retea in&i'iil?, suterana, *are
integrea'a pro0ile indi&iduale, inter-operailitatea datelor Ji
standarde des*hise. 0 ast0el de retea le-ar permite
organi'atiilor Ji 0irmelor *u a*elegi *on*eptii sa 0adK s*him
de in0ormatii la un ni&el mai pro0und, sa in*uraje'e
transparenta, sa o0ere putere indi&i'ilor
- Ji nu marilor *orporatii - Ji sa sprijine de'&oltarea rapids a *o-
munitatilor lo*ale Ji &irtuale, a'ate pe impartirea resurselor,
interese spe*iali'ate Ji alte a0initlti.
Con0orm a*estei ipote'e, reprogramarea e0i*ienta a
tehnologiilor a&ansate &a ju*a un rol important in pro*esul
de tran'itie, ar practicil" arhai*e au Ji ele un rol la 0el de
important.
Lltimele ore ale soarelui strd!echi n1tr1
0 =-)A -!E=<RE
; r e u i e s a l a m i n * a l * u l a * e l 9 0 l a t l a n d K p o s t m o d e r n - * a s ? 0oloses* termenul lui
.en Piler - in *are 9ierarhiile naturaleK a'ate pe
re*unogterea ailitatilor di0erite, dar *omplementare, nu
mai e"istd. Pentru a re'ol&a a*easta prolema *omple"i,
putem sa adaptam elemente ale tehni*ilor rituale Ji ale
instrumentelor de Pare a de*i'iilor din *ulturile triale Ji
aorigene indigene Ji sa le adu*em in institutiile /i *omitetele
de *ondu*ere post moderne. Prin*ipiile de 0un*tionare
pri*eperea organi'ationala *are le-au permis *omunitatilor
indigene sa, prospere printr-o relatie e0i*ienti *u lumea
naturala, timp de mii sau 'e*i de mii de ani, repre'inta o
moJtenire e"traordinar
(
pentru noi, oamenii moderni, *ei *are
am pierdut legatura ade&arata dintre noi Ji lumea naturald -
dar Ji legatura intre noi - Ji *are ne *on0runtam *u pro&o*area
de a re0a*e a*este *one"iuni. <ndi0erent de intentiile noastre,
nu &om 0i in stare sa reali'2m a*est lu*ru, 0ail a 0i *alau'iti de
pastratori ai intelep*iunii din tre*ut Ji din pre'ent.
Atata &reme *at perioada a*tuala de tran'itie presupune
re*uperarea aspe*telor Jamani*e Ji parapsihi*e ale 0iintei, am
putea institui programe - *eremonii gloale - de utili'are a
*apa*itatilor latente ale mintii, pentru a repara eau, 0d*ut de
so*ietatea industriaid. /i in a*est domeniu, Jtiinta &ie a
so*ietatilor triale s-ar putea do&edi de nepretuit. %a 0el *um
am in&atat sa ne 0olosim de ele*tri*itate, &om in&dta sa
stapanim domeniile sutile ale energiei parapsihi*e Ji &om
0olosi a*easta putere, pentru a trans0orma Patantul. De la
*ulturile indigene, putem in&ata prin*ipiile de a 0olosi ritualul Ji
transa pentru a *on*entra energia psihi*a, intera*tionand *u
0ortele elementare, pentru a in0luenta *onditiile *limateri*e
Ji a alina su0erintele. Progresul rapid al *ri'ei e*ologi*e ar
putea oliga omenirea sa 0ad, un salt *a&e un mod de a 0i
parapsihi*, e"trasen'orial, *ominand *er*etarea Jtiinti0i*a Ji
parti*iparea amani*a, intr-o noua 0orma de angajament.
0 =-)A -!E=<RE
< n t r 2 n d m a i a d 2 n * i n t r a n ' i t i e , e s t e p o s i i l * a r e a l i t a t e a noastra s? se mani0este
su 0orme din *e in *e mai ne0amiliare, tre*]nd noi praguri de
noutate. Pe mAsura *e 9realitatea su0letuluiK &a de&eni mai
tangiil$ de'&oltarea &iitoarelor tehnologii ar putea ne*esita
impli*area *onJtiintei la ni&eluri mai pro0unde de intentie.
Proli0erarea metodelor de &inde*are stra&e*hi Ji a alternati&e-
lor noi, *are se a'ea'd pe 0olosirea energiilor sutile =chi,
!rana, *urenti eteri*i Ji aJa mai departeU, ar putea *ondu*e
spre o intelegere di0erita a *onstiintei, *are &a a&ea apli*atii
tehni*e in &iitorul apropiat. 9Es*hatonK sau 9singularitateaK,
pre'entata teoreti* de ;eren*e !*.enna, ar putea 0i intalnirea
dintre minte, me*ani*a *uanti*A Ji e*hipamentele materiale
*are ne asteapt1 in &iitorul apropiat. Capa*itatea noastr? de a
&alori0i*a un ast0el de potential ar putea depinde de ni&elul de
dis*ipline mental? Ji a*uitate e"trasen'orial1 intensi0i*at$ pe
*are it &om de'&olta in a*east2 perioada intermediar
(
- aJa
*um a spus =iet's*he7 9@apta it *reea'd pe 0aptaJ, aproape *a
un gand int2r'iatK.
<ntre timp, *el mai ine ar 0i dad am adopta o aordare
tantrid 0at,d de trans0ormarea planetar
(
- una de *olaorare
si nu de *on0runtare, de a**eptare /i nu de opo'itie. !2na
intins$ *are deed prietenie re*on*iliere paJni*a, inlo*uiVte
pumnul ridi*at, simolul stilului de a*ti&ism din anii ,F0. >n
mod in *are putem pri&i tre*erea dintr-o epo*a a lumii in alta
este a*el al unui *arpe *are iii leapada pielea7 in timp *e noii
sol'i se 0ormea'2 su ea, memrana de la supra0ata treuie
s? ram2nA 0un*tional$ alt0el sarpele nu &a supra&ietui. <n
timp *e &e*hea piele a *i&ili'atiei noastre Ji *on*eptiile *e o
insotes* par s? se u'e'e, sistemul treuie s? ramana pe lo*,
su0i*ient de mult pentru *a noua te"ture a *onstiintei Ji
in0rastru*tura potri&ita ei sa se intrep?trundi Con0orm
a*estei te'e, pe masura *e *onJtiinta uni&ersald &a *
g
au'i
pro*esul, nu ar treui s? a&em ni*io indoial2 *a &om reusi.
0 0I-I!(E PE(T! )ME(IE
Barara Marx !uar"
!utem fi, oare, !artici!anti
conienti la !ro!ria noastrd
evolutie0
Viitorolo de marcei, !rofesor ri
autor, <ar'ara MarH ,u''ard,
!re,3edintd a Fundatiei !entru Ivolutie
Comtienlei ci nominalizatei, in anii
trecuti, la !ostul de vice!reHdinte al
Statelor -nite, vor'ecte des!re
!osi'ilitdtile de evolutie ale
transformdrii care
3
in in anul 5%65) #n ur"
matorul eseu, ea discutd des!re
evolutia con%iintei, a so"
des!re 8inutantii eotici(
*
ci
des!re rasa umand) Ne s!une, de
asemenea, ce tre'uie se
,
facem ca sei
ne !reatim !entru noua s!ecie cu
care ne vom confrunta))) sau in care,
!oate, ne vom transforma)
-menirea se *on0runtd *u s*him2ri de e&olutie, 0ad
pre*edent. Este uimitor *um din 0aimoasa pro0etie a *ulturii
ma(ase ne &ine in0ormatia *a, pan
g
in 3043, ne *on0runam
*u sl?rsitul a*estei lumi, asa *um o stim, *u in*eputul *elei noi.
A*easta dati *orespunde pre&i'iunilor so*iale i e*ologi*e
sumre, ine *unos*ute deja. /a presupunem *? e"ist2 un
oare*are ade&dr in a*este pro0etii. Ce &i'iune despre &iitor,
despre lumea noua, ne-am putea imagina, ast0el in*at sd ne
*on*entram atentia asupra ei prin atragerea energiilor in
mod spe*ial, ea s? ne ajute sa tre*em prin a*east2 perioadd
de tran'itie5
L !utanti egoti*i7 grupuri egoti*e, inarmate *u puterea
tehnologiilor de genul *elei nude are, a nanotehnologiei,
iote*hnologiei, tehni*ii spatiale, iar in tot a*est timp, rdm?n
in a*eeasi stare de oameni egoisti, dominatori. E6.ti- T starea in
*are to identi0i*i *u ego-ul tau, a*ea putere *are *auti si
apere separarea si s? o ridi*e in sld&i, *are a*tionea'i in spiritul
separirii, a autonomiei nesAndtoase, on a independentei
in*apatinate si *are &rea sa o*ulte'e sau s? distrugd /inele
Di&in. n.tr.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
E O L U T I A C O N = T I I N T E I
Am o &i'iune a &iitorului *are i'&ora,Jte din oser&area
misterului e"traordinar al tre*utului nostru, din 4: miliarde de
ani de e&olutie uimitoare Ji din gene'a mani0estarea
*osmosului, p?nd in pre'ent Ji mai departe. >imitor este
0aptul *a din 9nimi*K s-a *reat tot *eea *e a 0ost, este Ji &a 0i.
@orta, inteligenta Ji pro*esul *are au *reat a*est uni&ers
0un*tionea'A <n*a in noi. /untem uni&ersul in persoanl /untem
mani0est?ri ale a*estui mister. /untem *osmosul *are se
re0le*ts in el insug i in*ear*d sa-Ji inteleagd originea,
naJterea, dire*tia Ji modul in *are poate s? *ontriuie *ons-
tient, la Pro*esul de Creatie.
Primim indrumari pentru propria noastra parti*ipare
*onJ- tientl la e&olutie. <n0atim din tre*utul nostru. Cum a
e&oluat oare natura - de la parti*ule suatomi*e, pan
g
la noi5
Cand intelegem a*eastd nou1 po&este despre Creatie - de la
prima s*anteie pan
g
la noi, *ei de a*um - oser&am un tipar
re*urent de o i mai mare *omple"itate, *are adu*e *u sine un
ni&el de *onJtiinta Ji de liertate din *e in *e mai <nalt. De la
atom la mole*ula, apoi la *eluld, la animal Ji la om, la Buddha
Ji Christos Ji atatia altii, 0444 la noi *ei de a'i, suntem in
pragul degenerarii sau al trans0ormarii. 9/2geata e&olutieiK,
*um o numVte John /tewart, a materiali'at o progresie *atre
sisteme unitare mai *uprin'itoare, printr-o *ooperare Ji o si-
nergie din *e in *e mai mari, *u salturi *uanti*e, *are
(
in unul
dupd altul. Ai*i /& $:%i speranta noastr1 pentru un &iitor
nem2rginit, a0lat intr-o permanenta e&olutie.
De asemenea, oser&2m *2 trans0ormarea este
pre*edat? de *ri'e. Prolemele repre'intd impulsuri spre
e&olutie. <ntensi0i*area tensiunii du*e on la in&olutie Ji
distrugere, on la e&olutie Ji trans0ormare. A*esta este un
moti& pentru *are 3043 ar putea 0i *utemurator Ji o*ant pentru
unii. !ai mult, oser&Am *a e&olutia *reea'a *e&a asolut
nou. )iat2 din &iata dinainte, &iata umand din &iata animal1.
Este oare posiil *a, din spe*ia noastr2, -. se nas*d
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
a * u m u n o m n o u i o o m e n i r e n o u d 5 P u t e m & e d e a s u * * e s i u n e a d e la #omo hailis,
#omo ere*tus, #omo neanderthalensis, #omo sapiens, pand la
#omo sapiens sapiens. De *e s-ar opri odata *u noi5 Este oare
posiil *a o noud spe*ie sa 0i 0ost purtat1 in p2nte*ele *ontiintei
de sine, prin a&ataruri, misti*i Ji &i'ionari, timp de mii de ani,
Ji a*um, datorita *ri'ei, a*est nou om s? se nas*a in milioane
dintre noi5 A 0ost anti*ipat drept #omo progressi&us 6;eilhard
de ChardinU, -mul gnosti* 6/ri AuroindoU, #omo sapiens
sapiens sapiens 6Peter Russell, #omo noeti*us 6John PhiteU,
#omo uni&ersalis 6denumirea mea pre0eratdU. Este posiil *a
pun*tul de mutatie 0undamental in a*east1 pro0etie s? 0ie
aparitia 9omului uni&ersalK - sau, indi0erent de *e nume i se
&a da - *a un 9nou etalonK. Poate &om atinge masa *riti*s
pentru a*est om, in 3043.
Prolema este *? am oser&at *a ne indreptdm *atre
s0aiJitul &iailit2tii Ji *hiar a supra&ietuirii noastre in etapa
a*tuald de *ons->inta de sine, ego*entri*d. De&enim 9mutanti
egoti*iK, aJa *um denumeJte Alan %ithman *ondu*erea a*tual2,
*apat2nd puteri pe *are oiJnuiam s? le atriuim 'eilor, in
timp *e rAm]nem la a*elL ni&el de *onJtiintl *a Ji strdmoJii
noJtri. Dad ne imaginlm pe noi inJine peste *ati&a ani in &iitor,
*hiar in 3043 - *u *onditia sl nu ne distrugem inainte de a*est
termen - oser&Am *ara*teristi*ile generale ale unei omeniri
mult de'&oltate, *are &alori0i*a din *e in *e mai mult
a&antajele o0erite de *onJtiinta umand, *apa*i0atile Ji
tehnologiile de e&olutie in s*opuri ene0i*e &ietii - lu*ru *e
du*e la o trans0ormare uriaJd a spe*iei umane.
;oate traditiile spirituale majore au ap2rut inainte *a
noi s? a&em &reo notiune despre pro*esul de e&olutie,
despre miliardele de gala"ii, despre 0aptul *a P2mintul nu este
*entrul uni&ersului, *i doar o planets mi*a, *e se roteJte in
jurul unui soare, in mijlo*ul unui uni&ers multidimensional, de
un mister *oplegtor. De asemenea, toate s-au in&entat inainte
*a noi s? *apatam puterea de a pro&o*a propria noastr2
disparitie sau trans0ormare, inainte de
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
a p a r i t i a e & o l u t i e i c o n c t i e n t e , i a r , i n p r e ' e n t , s u n t e m * h e m a t i s d i n Gelegem *um sd
sprijinim /i s? implinim potentialul &ietii pe Pamant. Ce&a
nou se intdmpla. Primul element al &i'iunii mele despre omenire
este *a #omo sapiens dd nastere, in multi dintre noi, unui om
mai 9uni&ersalK - om *are, in 0inal, &a 0i la 0el de di0erit 0at?
de noi, *um suntem si noi Q0a de #omo neanderthalensis.
A*est om uni&ersal &ine din toate rasele, natiunile,
religiile dis*iplinele. >nele dintre *alitatile 0iintei lui in*ep s?
de&ind e&idente. >n om uni&ersal se simte *one*tat, prin
intermediul inimii, *u tot *e inseamnd &iatd si este tre'it din
interior, de o dorint1 in0ld*dratd, i plind de iuire de a-si
e"prima *reati&itatea uni*d, spre inele sdu si al tuturor.
Pentru a*est om *are apare a*um, &2lul dintre dimensiunile
realitatii se sutia'd. De&enim 0iinte multidimensionale, *are
e"tind realitatea e"perientele deoseite, primind
indrumare din planuri superioare i epi0anii - intelegeri ruste
pro0unde - *e sunt &itale pentru a ne indruma e&olutia in
pre'ent. -mul uni&ersal ig de'&oltd o *onstiint? i o
spiritualitate e&olutionar$ *are ne &a o0eri un organism
*osmi* *omplet, a'at, stiinti0i* si spiritual, in *onstient?. <n
plus, pe misurd *e 0emeile &or a&ea mai putini *opii si &or trai
&ieti mai lungi, ne &om deplasa de la pro-*reare la *o-*reare,
de la reprodu*erea de sine, la e&olutia de sine, prin
identi0i*area s*opului in &iat2 o e"primare de sine
*reatoare, dand nastere la /inele 0eminin autenti* i
mani0estarea lui in lume. /i dratii, in 0elul lor,
e"perimentea'a a*eeasi e&olutie interioard. ;oti parti*ipdm
la *eea *e Carl Jung a numit continua intru!are a
Sinelui) /inele pe *are 4-am proie*tat in e"terior, ate 'ei,
se intoar*e a*asd su 0orma propriului nostru potential de
de'&oltare.
()!A SI(E,IE A E0)"!TIEI P"A(ETAE
#aideti sa plasdin a*est om nou in *onte"tul e&olutiei
plane-tare din 3043. Putem &edea *a toate sistemele se
prduses* - *el de asistenti medi*aid, de mediu, e*onomi*,
gu&ernamental et*. De asemenea, pri&ind atent, oser&dm
*a apar ino&atii /i solutii *re-
Barara !ar" #uard
a t o a r e i n t o a t e d o m e n i i l e . D e J i 0 a d l e g i t u r a i n t r e e l e , 0 a d 0 o n d u r i Ji 0ara promo&are,
ele sunt aid a*um Ji 0un*tioneall *u ade&2rat.
A0ithn de la <l(a Prigogine, laureat at premiului =oel in
*himie, *a atun*i *and sistemele de&in din *e in *e mai
dis0un*tionale, ele au tendinta de a *onsuma Ji mai mult din
energia proprie, pentru a se o*upa de propriile
dis0un*tionalidti. <n a*elaJi timp, in intregul sistem apar o
multime de mutatii sau ino&atii so*iale. =atura are tendinta de
a *on&erge *ite a *eea *e este *reator, de a materiali'a noi
sisteme, la un ni&el mai ridi*at de ordine. Chiar a*um, nu
suntem 0oarte departe de posiilitatea intera*tiunii
nonliniare, e"ponentiale, a elementelor ino&atoare, *eea *e &a
du*e la trans0ormarea sistemelor noastre so*iale. inseJi *ri'ele
*u *are ne *on0rundm pro&oa*? aparitia de ino&atii si solutii
sal&atoare, *are, *hiar in a*est moment, *reea'A noi retele
Ji leg2turi. >r*And doar un singur ni&el de *one*tiititate a
retelelor, ne apropiem de un salt spe*ta*ulos in 9*o-
inteligendK - in *apa*itatea *ole*ti&? a *eea *e este
emergent, plin de *ompasiune Ji *reator.
<n 4CB:, *hid am *andidat Ji am 0ost nominali'ata
pentru 0un*tia de &i*epreJedinte at /tatelor >nite, de *are
partidul demo*rat, am propus o noid 0un*tie so*iall 9Camera
la*iiK, *are urma sl de&ia la 0el de ampl
(
*a Ji departamentele
noastre *e se o*upau de r$oi. /*opul ei era sa *aute, si
inregistre'e, sa *one*te'e /i s,aK *omuni*e *e 0un*tionea'd
pentru &inde*area Ji e&olutia lumii noastre. =e putem imagina
*um intera*tiunea nonliniara, e"ponential$ a ino&atiilor utile ar
putea a**elera timpul Ji pro&o*a o mutatie, aparent rus*d,
e"a*t in a*est inter&al de timp legat de anul 3043.
A*um, *and <nternetul 0un*tionea'1, a*est lu*ru este
posiil. Am putea 0i in pragul unui salt in sinergia so*ials -
unirea de grupuri Ji 0un*tiuni separate, pentru a 0orma un
intreg sistem organi* nou. /tim *a intregul este mai mare,
di0erit /i impre&i'iil 0ad, de suma partilor lui *omponente. =e
putem aJtepta la innoiri radi*ale.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
= e p u t e m i n d r e p t a a t e o d e m o * r a t i e m a i s i n e r g i * a , o d e m o *ratie a'ata pe
ino&atii *are apar in toate domeniile, o demo*ratie al *lrei
s*op este s?-i in*uraje'e pe toti sa Qe0t, tot *e pot Ji *ei
mai uni, in *adrul intregului a0lat in e&olutie. <maginati-&? o
so*ietate *o-*reatoare, *are elierea'a *ea mai important2
resursl ne0olosit1 de pe Pam2nt7 *apa*itatea *reati&itatea
suprimata sau greit *anali'at2, a popoarelor lumii. <maginati-
&? *um 0ie*are persoara este lierl s? 0ad, Ji sa se mani0este
la ma"imum de potential. Dato-
rita sinergiei, natura inregistrea'd salturi, atomii se
unes* pentru a 0orma mole*ule, *are se unes* pentru a
al*2tui *elule, *are *reea'i animale - iar a*um suntem
*one*tati *a un singur sistem &iu, pe planeta P,AmAnt.
/inergia *reea'a noul. 6Udata, nu era &iata, apoi a aparut &iataG
Tdata nu erau oameni, apoi am aparut noi. E&olutia ne in&ata
sa ne aJteptam la nepre&$ut, sa anti*ipam noul.
Din*olo de ino&atiile imediate, e"ist1 *Ate&a progrese *u
ade0arat radi*ale la ori'ont. Pe m2sur1 *e *omustiilii 0osili se
epui'ea'a des*operim noi surse de energie, ne !ain in
pragul unui salt *uanti*. Poate &a 0i posiil s? a**esAm energia
pun*tului 'ero -energia in0init
(
disponiila in 9plenitudineaK
spatiului. Poate &a 0i posiil s? ne e"tindem durata de &iata, s?
trAim Ji sa *oloni'Am sistemul nostru solar Ji sl ne plimam
prin gala"ie. Poate &om putea sa intram in *onta*t *u alte
0orme de &iata, *u alte dimensiuni ale realitatii. PAm2ntul da
naJtere, la propriu, unei omeniri uni&ersale, o spe*ie *apail2
s? e&olue'e in e*hiliru *u natura Ji s? *o-*ree'e *u spiritul -
sau s? in&olue'e Ji s? se distrugi
>na dintre *heile 0undamentale la toate a*estea este
e&olutia persoaneiG aparitia unui numdr mai mare de oameni
*apaili de *ompasiune Ji de o *onJtiint2 *uprin'2toare, *are s?
ghide'e a*este noi 0orte Ji s2 de'&olte noi sisteme Ji stru*turi
so*iale, *are s? potente'e &iata pe P2m2nt. Dad ne proie*tim
spre &iitor *a oameni uni&ersali, pionieri in *onstruirea unei
*ulturi Ji *i&ili'atii noi - o omenire uni-
Barara !ar" #uard
& e r s a l a , a t a t p e P a m a n t , * a t J i i n u n i & e r s u l d e d i n * o l o d e p l a n e t a noastra, putem &edea
planul general al unei trans0ormari uriaJe.
0 &i'iune pe termen lung pentru omenire ne arata *um ne
staili'2m in *onJtiinta uni&ersal?. <mpulsul interior de
e&olutie <n*epe sa se *onJtienti'e'e in noi. Capatam a**es la
ordinea sau la inteligenta *reatoare impli*ita a uni&ersului, iar
ea se mani0ests in propria noastra orientare Ji in a*tiunile
noastre.
/untem o spe*ie /patiu8Pamant - i, in timp, o spe*ie
uni&ersail Pe masura *e re0a*em Pamantul Ji elieram
*reati&itatea oamenilor, ne dam seama *a suntem *a niJte
peJti *are ies din mare i
(
in pe us*at. )om *onstrui lumi noi pe
a*est Pamant Ji in spatiuG &om e"tinde mediul terestru in
sistemul solar Ji din*olo de el. )om *o-*rea, impreuna *u
natura, o omenire *are sa traias*a in a0ara granitelor planetei
noastre. Pans *e /oarele se &a e"tinde Ji &a distruge intreaga
&iata de pe Pamant Ji toate sistemele solare, noi &om 0i o
spe*ie gala*ti*a. <nteligenta noastra *ominata, ampli0i*ata
*u ajutorul *omputerelor, &a repre'enta un salt uriaJ, din*olo
de tot *e am *unos*ut &reodata.
)om tr?i e"perienta *onta*telor *osmi*e Ji &om
des*operi nu suntem singuri in uni&ers. Este posiil *a in
trilioanele de sisteme stelare sa e"iste nenum?rate planete,
*u medii prielni*e pentru noi 0orme de &iata. Poate *a suntem
<n*a prea tineri pentru a ne intalni *u alte spe*ii. Cand se
n4te un *opil, sistemul lui ner&os <n*a nu este su0i*ient de
matur pentru a &edea 9alt1 &iataK. Dar manat de 0oame Ji de
ne&oia de a se *oordona, sistemul lui ner&os 0a*e *one"iuni,
*opilul des*hide o*hii, o &ede pe mama lui Ji 'ameJte, Copilul
re*unoaJte *eea *e nu a mai &a'ut ni*iodati. Poate *a
suntem in pragul primului nostru 9suds planetarK - o prima
tre'ire planetara.
Eu *red *a, pe masura *e ne &om maturi'a *a spe*ie
uni&ersals, &om in&?ta re'onanta Ji *one*ti&itatea
*ole*ti&a, ai*i, pe mant. Cu ajutorul unei ordini mai
armonioase, &om lua legatura *u alte 0orme de &iata *e ar
putea e"ista in uni&ers.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
< n l o * s a s t a i l i m * o n t a * t e * u * u l t u r i e " t r a t e r e s t r e , e u p r e & a d *a &om atrage
0orme de &iata *are au dimensiunile propriei noastre stari
superioare de a 0i. Dad nu ne maturi'am pe plan eti*, *hiar
*u toata tehnologia noastra inalt2, nu &om tre*e *u ine prin
urmatoarea etapl a e&olutiei noastre. Dad, in&atam *u
ade&arat sa e&oluam *onJtient Ji eti*, moralitatea Ji
*ompasiunea noastra &or progresa din*olo de omenirea -a de
*on0li*te de a*um. /-ar putea *a a*esta sa 0ie testul de
&iailitate pentru naJterea noastra *a 0orma de &iata
uni&ersali. Dad, Ji *and &om in&ata sa ne iuim unul pe
sa re'onam *u aspe*tele superioare ale 0iintei noastre,
*red *a &om des*operi *a ne dram intr-un uni&ers plin de &iata,
*a reprodu*em Ji 0a*em sa e&olue'e &iata de pe Pamant, intr-un
uni&ers de o di&ersitate e"traordinari Ji *al spe*ia noastra
se &a di&ersi0i*a Ji multipli*a, asemenea unor seminte
stelare, in tot uni&ersul.
Din*olo de asta, pot &edea *a 9Dumne'eu *reea'a *opii-
Dumne'euK. >rmea'i ss de&enim *o-*reatori in Pro*esul
Creatiei, -ra *e ne &om alitura altora *are 0a* a*elaJi lu*ru,
intr-un uni&ers in0init Ji auto*reator prin noi toti - lumi 0ara
s0arJit.
CUM NE PREGATIM PENTRU ANUL 2012?
;reuie sa intelegeti *a /inele superior, &o*ea interioara,
sunteti &oi. Adu*eti-&a proie*tiile a*asa, *a potential propriu de
de'&oltare. Cereti-i /inelui pro0und sa &? is in stapanire Ji sa
&a deplase'e identitatea de la ego, la esenta &oastra. A*easta
e *heia *atre a de&eni un om uni&ersal. Apoi, gasiti-&a menirea.
Cereti sa &i se spun? *e ati &enit s? 0a*eti ai*i. >rmati-&a
u*uria. pe *ei *are s*ot din &oi tot *e este superior . >n*le
se aduna doi sau mai multi dintre &oi, in numele a*elei
dimensiuni superioare a 0iintei &oastre, 9Eu /untK &a 0i alaturi
de &oi. E ne&oie de toata lumea. ;oata lumea este *hemata.
Cea mai mare ine*u&antare pentru ori*are dintre noi este
si spunem 9daK potentialului latent din interiorul nostru.
Apropiati-&a de *ei *are )A atrag Ji stailiti *at de multe
legaturi puteti, *u oameni *are gandes* Ji a*tionea'a *a &oi.
2012 TE-IEA "A 0 EA"ITATE S!PEI)AA Dr.
Meg Blac#urn $ose%
n ceea ce pri!e&e e!olutia asocial)G cu cilte!a
profetii despre anul 2012, multi se intreabd ce
pErti din specia noastrii !or e!olua$ Me& 'lac8burn Mo)
sey este de acord cu piirerea &eneralci, conform careia ar fi
!orba despre constiinta noastrE$ .heia, spune ea, se a,ld
in ?-4$ .um a,uttim aceastil schimbare, sau cum o
identificiim in noi? -r$ Mosey ne ofera metode practice,
simple 0 intelepte, pentru detectarea acestei puteri a
constiin1ei cifolosirea ei in !iata noastril$
Ce-ar 0i da*a, intr-o 'i, ne-am tre'i Ji am des*operi *a
per*eptiile noastre despre realitate s-au s*himat5 =u
&ores* despre s*himari sutile, *i despre moduri noi
di0erite de a &edea nu doar lumea tridimensionala, dar *hiar
Ji din*olo de ea5 Ce-ar 0i dad am in*epe sa &edem umre ale
*elorlalti oameni, sau 0iinte hologra0i*eG dad am au'i &o*i,
Joapte la distanta, *a de la o petre*ere, sau *are ni se
adresea'a dire*t, &orindu-ne despre timp i spatiu, despre
al*Atuirea realitatii, despre posiilitatile *ilatoriei *onJtiente,
in timp Ji spatiu5
Ce-ar 0i dad, dintr-o data, pur Ji simplu am cti despre *e
este &ora - *um ar 0i, *e urmea'a s? se intample, *e
gandes* *eilalti, sau *hiar e&enimente &iitoare5 Ce-ar 0i dad
am in*epe sa &edem sau sa simtim energii sutile, dad am
de&eni *onJtienti *hiar Ji de *ea mai mi*a s*himare din
*orpul nostru Ji din jurul nostru5 Am 0i *onsiderati neuni5 <n
mod *ategori*, nu.
<n 0ie*are 'i, din *e in *e mai multi oameni traies* di0erite
e"treme ale a*estor per*eptii noi *iudate. Ce se intimpla5 De
*e se
i n t a m p l a a s t a 5 C e i n s e a m n a 5 / u n t e m p r e g a t i t i p e n t r u s * h i m 2 r i atat de drasti*e, in
*adrul realitAtii noastre5 De *e li se intampla unora Ji altora,
nu5 Am putea sau ar treui sa 0a*em *e&a in a*est sens5
/untem &i*timele unui ni&el *iudat de *onJtiinta, *are a s*a-
pat de su *ontrol5 =i*ide*umS
Are lo* o mutatie de *onJtiinta. !ulti *red *a anul 3043 re-
pre'inta s0arJitul lumii - adi*a distrugere in masa Ji s*himAri
majore pe planeta noastra. DeJi este posiil sa apar1 anumite
e&enimente *are s? presupund trans0ormari ale Pamantului,
planeta noastra iJi tot s*himA aspe*tul, <n*a de la naJterea ei.
@aptul *a suntem aid, nu s*himd *u nimi* situatia.
Ade&arata semni0i*atie a pro0etiilor stra&e*hi despre
anul 3043 este *a se &a inregistra un salt uriaJ in e&olutia
omenirii. Pe masurd *e intram intr-o perioadd de tre*ere de la
o epo*a la alta, in plan *ole*ti& a&em Jansa de a in*eta s? mai
traim o e"istenta mar*ata de ignorant7a,. Pe par*ursul tre*erii,
&om des*operi *a modul in *are traim Ji per*epem lumea se &a
s*hima drasti*, 0at? de pun*tele de &edere anterioare sau
a*tuale. 0 s*himare a epo*ilor ne*esill o s*himare de
*onJtiint1 - un mod de a 0i, total di0erit. !ai intai, hai sa
*er*etam *?te&a *hestiuni 0undamentale.
/A re*unoaJtem *a lumea noastra se dia., la un moment de
*otitur1 intre supra&ietuirea rasei umane, sau distrugerea ei
de *a&e not mine. 0 parte din a*est 0enomen se datorea'a
de*i'iilor politi*e luate pentru a umple u'unarele *elor putini,
dar *ea mai mare parte a dilemei umane se datorea'A
&anitatii omenirii. <n multe pri&inte, ne-am oiJnuit *u 'ona
noastra de *ontort. <-am la-sat pe 9eiK sa aia grija de totul. 9Er
greJes*, nu noi " Ji, *u sigurant$ 9eiK pot re'ol&a prolema.
Am *reat o ilu'ie de sigurant1 Ji se*uritate, *are nu mai
0un*tionea'i. Pe mAsur1 *e ne apropiem de momentul tre*erii
la alta epo*$ pand in 3043 Ji dupl a*eea, se &or intampla
lu*ruri uimitoare in interiorul nostru, *are ne &or purta spre
0orme de *onJtiint1 noi Ji di0erite.
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
A E M D E J A 0 C O N M I N T 7 N E L I M I T A T A
ConJtiinta noastra este separata de pro*esul gandirii.
Comtiinta noastra nu *unoaJte limite Ji este
intotdeauna *onJtienta de *eea *e intampld in lumea
noastra Ji din*olo de ea, in alte realitati dimensionale. De 0apt,
*onJtiinta noastra e"ists pe deplin, in toate ni&elurile de
realitate, tot timpul, Ji 0a*e tot *e poate pentru a ne determina
si&edem indi*iile Ji semnalele pe *are le re*eptea'a din
intreaga Creatie.
Asta inseamna *a doud'e*i Ji patru de ore, timp de Japte
'ile, *on-inta noastra a*tionea'a *a un supermonitor, *are ne
spune in ori*e moment *and treuie sa ne modi0i*am *alea
sau modul de per*eptie. Deoare*e pro*esele noastre de
e&olutie s-au a'at, initial, pe supra&ietuire, *onJtiinta
noastra a 0ost 0ortata s? 0un*tione'e in 0undal. intru*at
*on-inta a limas as*unsa de *ongienta noastra de 'i *u 'i,
generatiile anterioare nu an putut au'i mesajele pe *are ea ni
le transmite permanent.
%a in*eputul e"istentei noastre, eram 0iinte *are
*omuni*au doar telepati*. Chiar trans0eram date prin
intermediul energiei su-tile, *are era purtata *atre noi, de
*ampurile ele*tromagneti*e e"terioare. Cand a*easta
energie tre*ea prin noi, ea de&enea literalmente una *u noi,
sau eel putin l2sa mesaje, pe masura *e *ir*ula prin *orp.
ConJtienta noastra nu a&ea limite, deoare*e e"ist_ e"-
trasen'orial - eram metae"istenti. ;raiam in a0ara limitelor
masuraile, Chiar Ji a*um, *and dormim Ji *and a&em
e"perien*e e"trasen'oriale, *onJtiinta ne poartd pe taramuri
0oarte indepartate de a*est acurn) /e intampla ast0el,
deoare*e, in ast0el de situate, sistemul nostru de0ensi& este
oprit, *reierul nu mai este la *omanda, iar *onJtiinta poate
sa *omuni*e mai ine *u noi. Cu timpul, am de&enit din *e in
*e mai deng. =e-am mani0estat *a 0iinte 0i'i*e, *a 0orme
solide, &ulneraile la mediu. Am 0ost ne&oiti sa ne protejam de
pradatori Ji de *onditiile unei planete instaile.
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
! a i t a r ' i u , p e m a s u r a * e m u l t i d i n t r e n o i a u i n * e p u t s a m i gre'e, rasele rad2*ina ai
*aror des*endenti suntem au in*eput sa pie*e din lo*ul 0or de
nagere, intalnindu-se deseori *u alte rase pe drum, in&atand
sa 0a*a negot Ji s*him de resurse, de'&oltand *omertul Ji, in
*onse*int?, sa, *omuni*e prin intermediul limajului.
Pe masura *e am in&?tat sa *omuni*am in a*est 0el, s-a
nas*ut arta ra0inamentului. Din *au'a di0erentelor de lims,
ne-am intreat *e &or sa 'i*l *ei *are nu erau din *lanul
nostru imediat, dad erau *institi *u noi, sau da*a mai era *e&a
*e nu Jtiam, sau nu puteam otine prin negot. Eram
ingrijorati dad nu *um&a o0eream prea mult, ast0el in*at am
in*eput sa ne plani0i*am *omuni*area. Gandirea liniara a
de&enit regula.. =e 0a*em planuri pentru &iitor, sau griji pentru
tre*ut. Ego-urile noastre au preluat *omanda Ji au pus
lu*rurile Ji mai mult in umra - am uitat *apa*itatile Ji intelep-
*iunea *onJtiintei noastre.
Ego-urile noastre ne mint de milenii, jude*and *ore*t
sau greit 0ie*are moment al e"istentei noastre, pans intr-
atat in*it multi dintre noi au in*eput s? ala di0i*ultati in
luarea de*i'iilor. =e-am pierdut *apa*itatea de a 0i *omplet
pre'enti in *lipa de 0ats, deoare*e ne-am l2sat *opleJiti de
haosul *reat de ego Ji de minte. A*est haos ne-a reprogramat
sistemele energeti*e, pans *and am in*eput s? 0un*tionam
intr-un mod mai putin intuiti&. =e-am desensiili'at 0ata de noi
ingne Ji 0ats de mediu, ne mai sesi'and sutilitatile din jurul
nostru, *are oiJnuiau sa ne *alau'eas*a pagi. %ipsa de
sensiilitate, *are a de&enit o regula, ne 0a*e deseori sa ne
simtim de'e*hilirati.
Datorit? e&olutiei Ji desensiili'arii, pirti ale *reierului
nostru au in*eput sa 0ie mai putin ne*esare Ji au de&enit mai
putin a*ti&e, oprind, in *ele din urma, o parte din *e in *e mai
mare a a*ti&itatii noastre mentale. Ast0el, *u timpul, am
ajuns la etape de e&olutie *and ne-am 0olosit doar un mi*
pro*ent din materia *enuie.
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
A m u i t a t d e * a p a * i t a t i l e n o a s t r e e " t r a s e n ' o r i a l e J i a m i n * e p u t s a n e a'am doar pe
simturile 0i'i*e.
CD.IA S. *AS.ST. IC A)C3:L CBST;:
Ca Ji *reierul, AD=-ul - material geneti* *odi0i*at din
al*atuirea noastra, *are di*tea'a *um ar?tim, *um a*tionam
Ji o multitudine de alte aspe*te ale e"perientei noastre
terestre - repre'inta Ji el o *omponenta 0oarte importanta
din sistemul nostru uni&ersal de *omuni*are. /implu Ji la
oie*t, AD=-ul rea*tionea'a atat la *onJtiintii, *at i la sinele
mental.
ConJtiinta tie intotdeauna *a este per0e*tl, pe *and
mintea ne spune permanent alt*e&a. !intea este partea de
gand Ji logi*s din noi, *are, in *ominatie *u ego-ul, ne spune
*a suntem in siguranta. Ji ne ajutil s? intelegem *e gandim *a
0a*em. /inele mental este limitat la materia *enuJie Ji
dependent de in0ormatiile primite pe par*ursul e"perientelor
&ietii. ConJtiinta noastra nu este limitata la e"perienta 0i'i*a
Ji 0un*tionea'i in *adrul stru*turii uni&ersale generale. Este
nelimitata Ji tot timpul *onJtienta de realitatile superioare.
ConJtiinta este al*atuita din energie luminoasi, *are
0un*tionea'a pe prin*ipii ele*tromagneti*e.
Cand suntem 0eri*iti, ne simtim ine Ji intregi. /i totuJi,
deseori, da*d ajungem la sisteme de *redinta *are ne separa
de *eilalti, sau a&em *omple"e de in0erioritate, dintr-un moti&
sau altul, suntem ne0eri*iti, iar metodele de *omuni*are ale
*orpului re0le*ta su0erinta noastra prin oala, *a0g in
greutate sau o stare generala proasta. Adesea, modul in *are
ne pre'entlm in e"terior repre'intd o oglindire dire*tl a
sinelui interior.
Cand *reierul este la *omanda, uJile ate ade&arata
noastra 0iint- - *onJtiinta, - sunt in*hise. Pierdem a**esul la
*unogterea superioara Ji la *apa*itatea de a ne reaminti
ade&drata noastra esenta. Ca urmare a e&olutiei ei, omenirea
a in*his, in general, uJile *dtre realitatea superioard. intru*at
AD=-ul rea*tionea'a la e"perientele noastre, la 0el *a Ji
*reierul, a$a *um traseele neuronale *e-
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
r e r a l e a u 0 o s t 0 o l o s i t e d i n * e i n * e m a i p u t i n , i a r m u l t e p a r t i a l e * r e ierului au de&enit
ina*ti&e, la 0el s-a intamplat /i *u paVi ale AD=-ului nostru.
;reptat, *omuni*drile *are au lo* de-a lungul AD=-ului au
tre*ut de la salturi a*ti&e, intre un segment protei* al lantului
Ji o alta 0orma hologra0i*a, la o 0orma de *omuni*are mai
liniara. Comuni*area in linie dreaptd s-a reali'at intre un
segment protei* al lantului de AD=, la urmatorul, dar nu s-a
limitat doar la ni&el io0i'i*, *i a tre*ut in *onJtienta noastra. <n
lo* s? posedam o *onJtienta omnipotentd, am 0amas limitati
la e"perienta terestra. De e"emplu, * ,and intera*tionam *u o
alta persoana, intregul *orp simte Ji *hiar as*ultd, pe plan
energeti*. AD=-ul rea*tionea'a la per*eptiile umane. Cand
*redem *a suntem in peri*ol, adrenalina *ir*ula prin *orp.
A*easta este o rea*tie 0i'i*a Ji nimi* mai mult. ConJtiinta Jtie
*a nu este in peri*ol Ji ne 0urni'ea'a in0ormatii despre *e
&rea sa spuna *u ade&arat *ealalta persoana Ji, in lo* sa
rea*tionam *u teama, Jtim imediat *um sa re'ol&dm
situatia - sau dad, treuie sa a*tion?m in &reun 0el.
%a randul lui, AR=-ul - partea din sistemul geneti*, *e
ser&eJte drept retea de *omuni*are in *orp Ji, in 0inal, ii
transmite in0ormatiile dire*t AD=-ului - s*himat Ji el tiparul
de *omuni*are. Campurile de energie ele*tromagneti*d
inerente, *are e"istau in *atenele de AD=, an s*a'ut 0oarte mult
in intensitate Ji, in unele *a'uri, au disparut *u totul. Ca Ji
*reierul, se*tiunile de AD= pe *are nu le 0olosim raman inta*te,
dar ina*ti&e. Din a*est moti&, am de&enit lim-
itati mental *at Ji geneti*, 0olosind mai putin de 40R din
AD=.
Asta, pan
g
a*um.
Pe masura *e ne apropiem de anul 3043, sunt multi
0a*tori *are determind s*himari in al*atuirea noastr?
ele*tri*l, ele*tromagneti*l Ji geneti*d, dar Ji in legdturile
inerente dintre ele. <n interiorul 0ie*druia dintre not - Ji in
spe*ial in interiorul AD=-ului nostru - e"ista amintiri stra&e*hi
despre /inele de altadatd. A*este
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
a m i n t i r i n e 0 a * s a * a u t d m p e r m a n e n t s d a 0 l a m * i n e J i * e s u n t e m . Deseori, e"trapolam
/inele Di&in in 0orma unui 'eu e"terior sau o alt? di&initate. Dar
noi suntem ceea ce cciutarn) Pe mdsur? *e e&oludm
intr-un 0ormat *ir*ular, apropiindu-ne din *e in *e mai mult de
in*eputurile noastre - /inele per0e*t - energia intregii naturi
*ontinua s? 0un*tione'e in spirals, aJa *um o 0a*e <n*a de la
in*eputul &remurilor. E&oludm Ji ne apropiem din *e in *e mai
mult de *eea *e eram la in*eput. De 0apt, inainte de in*eput.
Cand ne-am in*eput drumul *a spirit, *a %umind,
*onJtiintd purl, nu eram stingheriti de *orpuri 0i'i*e sau limite
de &reun 0el oare*are. Eram esenta per0e*tiunii. Energiile
sutile au *ir*ulat dintotdeauna in noi. Clnd a*este energii
tre* prin noi, ele poart2 mesaje spre <ntreaga noastrd 0iint?.
Pe m2surd *e ne apropiem de anul 3043, mesajele de&in din *e
in *e mai puterni*e Ji mai dare. Ele ne transmit s- ne tre'im,
*a Ji *and am 0i dormit multe milenii.
0oarte multi dintre noi and tramita *are ne *heami
spre o re alitate superioard.
'!M 0A I('EPE S'7IMBAEA*
;re'irea la realiati superioare, *are tre* din*olo de
realiatile noastre oiJnuite, se mani0estd prin multe simptome
Ji aptitudini. /imptomele oiJnuite ale tre'irii sunt s*himdrile
in modul de a per*epe lumea, s*himdrile pri&ind modul in
*are organismul nostru raspunde la alimente Ji stimuli e"terni.
Deseori, pe misurd *e *onJtiinta se modi0ied, trupurilor noastre
le este greu sa tins pasul. Deoare*e *orpul este natura noastrd
*ea mai densd, ele nu se pot adapta, la 0el de repede, la
s*himdrile energeti*e. >n e"emplu e"trem in a*est sens ar 0i
atun*i and su0erim un Jo* ele*tri*. Energia ele*tri*a este prea
mult pentru *orp. %a ni&el mai sutil, s*himdrile
ele*tromagneti*e ii pro&oa*a trupului nostru stimuldri de
di0erite tipuri. Cand a*est tip de stimulare este noud sau
di0erit1, *orpul rea*tionea'a simtind un dis*on0ort. Rigiditatea
*e0ei, a umerilor Ji gltului este un simptom 0oarte *omun, la 0el
Ji durerile tre*<toare de
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
a r t i * u l a t i i J i 8 s a u m u s * u l a r e , d e r a n j a m e n t e l e d i g e s t i & e , a m e t e a l a , pierderile de memorie pe
termen s*urt Ji momentele de asenta.
!omentele de asenta sunt *el mai ine des*rise de
a*est e"emplu7 intrdm intr-o *amera sa 0a*em *e&a Ji
des*operim *a lu*rul s-a 0ault deja - /i totui, nu ne amintim sa-
4 0i 0a*ut. /au in&ers, *redem *a am 0a*ut *e&a Ji &edem ea
nu-i a$a - Ji totuJi, memoria ne spune *a am 0a*ut lu*rul
respe*ti&. =u doar eu am a&ut a*este e"periente, *i multi, multi
altii. 6Udata *u mutati
g
e energeti*e, lu*rurile a*estea se pot
intampla uneori. Cand &alurile realitatii se deplasea'a sau se
modi0ied in densitate, realitatea de&ine dis*utaild. Con-inta
Jtie *e se intampla, dar mintea in*epe s? ne pun
(
la indoiala
sanatatea mintald.
>n alt e"emplu este atun*i *and ne amintim despre o
*on&ersatie a&uta *u o persoana /i, ulterior, a&em e"a*t a*eeai
dis*utie, *u a*eeaJi persoanl, dar intr-un moment din &iitor. De
data asta, insa, este oare*um di0erita 0ats de *um ne-o amintim.
De 0apt, am a&ut *on&ersatia initials in a0ara dimensiunii a
treia, in &iitor, intr-o alta realitate dimensionalaS ConJtiinta
noastra a sarit peste timpul liniar. A*elaJi lu*ru se apli*a Ji in
*a'urile de dZja-&u. ConJtiinta noastra a trait deja &iitorul,
inainte *a /inele tridimensional sa ajunga a*olo.
Deoare*e *onJtiinta nu urmea'a a*eleai reguli *a
majoritatea *elorlalte 0orme de energie, ea se poate du*e
oriunde Ji ori*and doreJte. Pe masura *e &om a&ansa *a ni&el
de e&olutie, &om in*epe sa de&enim din *e in *e mai *onJtienti
de aspe*tele multidimensionale ale /inelui. >Jile se des*hid
din nou, iar noi am in*eput sa oser&im a*est lu*ru. Alte
simptome ale realitatii superioare, *e se mani0ests Ji mai
mult, sunt sentimentele intuiti&e eunoaJterea *are &ine din
interior. =u ne dam seama *um de Jtim anumite lu*ruri - pur
Ji simplu, le Jtim.
Pe masura *e e&olutia noastra *ir*ulard *ontinua ate 3043
multi dintre noi in*ep sa raspunda la *hemarea tramitei,
intrea-
ga noastra 0iinta se des*hide Ji primeJte indi*ii *u pri&ire la
ade&a-
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
r a t a n o a s t r a n a t u r a . C r e i e r u l
s i
A D = - u l i n * e p s a s e t r e ' e a s * a . A * e s t e indi*ii mai *uprind
si
&ederea prin &?lurile eteri*e si in alte dimensiuni, telepatia
spontan$ &ederea la distant$ *unoasterea sen'oriald
*omplet1 a lu*rurilor *e &or urma si a gandurilor
si
moti&atiilor
*elorlalti. De 0apt, &iitorul *uprinde o multime de tipuri not de
per*eptii sen'oriale. Asta este *eea *e eu numes* al /aptelea
/imG - *unos*ut, alt0el, drept simtul nostru uni&ersal,
multidimensional. Cel de-al s aptele a /imt &a e&olua si mai
mult, pe masura *e ne &om apropia de anul 3043.
Pe masura *e a&ansam ate mutatia de *onstiint$ din *e
in *e mai multi oameni se tre'es*. Am 0ost *onta*tata de
nenumarate persoane *are se intreau *at sunt de staile
mental - sau in&ers, *are erau in*antate de e"perientele 0or in
alte realitati. >nii dintre oamenii *u *are am lu*rat a&eau un
ni&el de *onstienta atat de inalt, in*at intreaga 0or realitate - de
0apt, &ietile 0or s-au s*himat dramati*, aparent peste noapte.
Din e"perienta mea personals, *onstienta mea a 0a*ut *ontinuu
salturi, pan
g
in pun*tul in *are, de multe ori, simt
sunt *one*tata permanent la alte dimensiuni. >nii, *are au
a&ut talente deoseite toad &iata, in&atd sa se 0oloseas*d de
ele in moduri la *are ni*i nu au &isat. Altii in*ep sa 0ie *onstienti
de simturile superioare, in di0erite 0eluri. >neori, realitatea se
s*himi imediat *e se and &o*i, se &ad 0iinte, mai intai *u *oltul
o*hilor, apoi, poate mai tar'iu, mult mai *lar. Pentru altii,
*unoasterea se stre*oara in *onstienta umand, e"tin'and
realitatea *otidian$ pand *and *onstienti'area al-tor realitati
de&ine *e&a oisnuit. Deseori, ilu'iile pe *are le-am *reat in
realitatea de 'i *u 'i se prauses*,