65,6B)B6 TKRE)66
SPIIT!A"ITATE, SEM(E ?1 SIMB)"!I
EFEIT)AE "A A(!" 2012
CEA/>% C-=;<=>A /A ;<CA<E
?r,una ?rda&h
nii cred ca anul 2012 !estecte o !reme in care
intrea&a omenire se !a tre"i la o no9t con&i)
sau unificare spirituald$ #n anumite
!rivinle, se !are cd !a a!ea loc un mare salt de la
stadiul in care ne earn acum$ 2ste, oare, posibil a*a ce!a?
?r,una ?rda&h, autorul multor lucrari, printre care *i
AThe ;ranslu*ent Re&olu-
tionKG a desfd*urat o muncd impresionantd de in!esti)
&are a fenomenelor moderne de tre"ire, inter!ie!dnd
sute de oameni, despre experieniele acestora de iesire din
Atransa separdrii"$ +n urmdtorul eseu, el ne
impdrti&e&e re"ultatele cdutdrilor sale$ .um am putea
ca, peind in anul 2012, sa ne tre"im totii din punt de
!edere s!iritual D6 sit ne manifestdm ca
o omenire unificatd, care trdiee in
armonie0 &rin intermediul activitStii
sale, desfel!ratd in cola'orare cu AThe
Pneness -niversit3(, actiondnd ca un posibil
catali"ator al tre"irii personale *i colecti!e, ?rda&h
pare sd fi &dsit o cale$
Kevolufia tran!lucia1 n1 tr1
Arjuna Ardagh
= u d e m u l t , a m p r i m i t u n p l i a n t i n * u t i a d e s * r i s o r i , p e * a r e s*ria7 9<ntr-o lume
uJor neuna...K. !i se *erea sa ma aone' la o noua re&ista
alternati&e. Era un tru* de mar$eting 0oarte inteligent,
deoare*e majoritatea oamenilor ar 0i per*eput, imediat, *a
mesajul li se adresea'a lor. DeJi putem a&ea in*linatii politi*e,
e*onomi*e Ji de mediu, di0erite, aproape toti re*unoaJtem *a
traim intro lume uJor neula. >nii *red *a mie'ul prolemei ar
0i *omploturile teroriste Ji *a ne-am putea rela"a, dupe *e 4-am
omori Ji pe ultimul 9duJman *omatant.K >nii &ad *au'a
de*aderii in imperialismul in0loritor Ji or Ji *er s*himarea
gu&ernelor. Altii per*ep neunia *a pe o de*adere a &alorilor
morale Ji *red *a solutia ar 0i intoar*erea mass-media *atre
&alorile 0amiliale. >nii `<d a*este pre&estiri sumre *a pe o
*ri'a iminenta legate de mediul in*onjurltor7 suntem o*upati
sa pomplm a*ea materie neagra, unsuroasa, din interiorul
Pamantului, *at de repede putemG intreaga noastra e*onomie
0un*tionea'a pe a'a eiG mai *urand sau mai tar'iu, ea se &a
epui'a - Ji atun*i... *e urmea'a5
Altii *red, in mod aproape inteligent, *a, ar'and toata
a*easta
materie neagra, uleioasa., *u sau 0are rost, in0ierantam
planeta
atat de repede, in*at ne autodistrugem. A*estea sunt doar
*ate&a
dintre posiilele modalitati de a intelege *a lumea a de&enit
*am ne-
und. Ca Ji *and nu ar 0i destul, un raport puli*at in iarna
anului
300F arata *a +0R din anii e"istenti la ni&el mondial sunt
detinuti
de 3R din populatia lumii, iar :0R dintre sunt in posesia a
4R
din populatie. <maginati-&a urmatoarea situatie, *a Ji *and
ar 0i o
dna de Xi&a Re*unoJtintei. <ntreaga &oastra 0amilie se a0la
a*olo7
un*hii, matugle, &erii, *umnatii, prietenii *ei mai
apropiati. Pri&iti-&a 0ar0uria, in *are se a0la un morman de
man-
Arjuna Ardagh
*are7 *ur*an, *arto0i, legume Ji sosuri de tot 0elul. A&eti
*ate&a pa-
hare de *ristal, umplute *u di0erite &inuri une. A&eti in 0ata o
sala-
td e"oti*a din 0ru*te de mare, importata din Japonia. Pe o
masa all
.
turata, sunt multe 0eluri de desert, toate pentru &oi.
Persoanele
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
*are sunt ase'ate langa &oi nu o du* la 0el de ine. @ie*are
dintre ele are parte de o *ina *onstand dintr-o portie de *ur*an
preparat la mi*rounde, de E,CC dolari, *umparata de la a*anie.
/i Co*a-Cola. Restul mesenilor par s? 0i 0ost omi i. >nii au pdine
sau ter*i /i eau ape *ontaminate. lar altii nu au nimi*. -are -)A
puteti u*ura de man*area &oastra, in a*este *onditii5 /igur *a
nuG &a treui se impartiti. /? iei masa de Xi&a Re*unostintei *u
0amilia, in *onditiile in *are o persoarta are totul, iar *eilalti
in&itati nu au nimi*, ar 0i o neunie. +i, *u toate a*estea,
suntem de a*ord sa *redem *a., este o modalitate a**eptaill
de a trai *a 0amilie gloal?.
%a supra0ata, toate prolemele noastre par a nu a&ea
ni*io legitura *u ale *elorlalti. Da*e &rem sa supra&ietuim,
treuie s? ne des*ur*am *u terorismul, s? gasim posiilitati de
a alege lideri mai sanatosi la minte, s? stopam poluarea aerului
i 0orta teriila a *onsumismului. @ie*are dintre pro&o*arile *u
*are ne *on0runtam ne*esita solutii spe*i0i*e. /ingurul aspe*t
pe *are a*estea it au in *omun este 0aptul *a noi nu a&em
haar *e sa 0a*em.
Cu multi ani in urnL Alert Einstein a spus7 9=u poti re'ol&a
o prolems de la a*elasi ni&el al *onstiintei la *are ea a 0ost
*reate.
De*i, pe de aid parte, toate prolemele *u *are ne *on0runtam
pe
a*easta planed par a 0i separateG dar, de 0apt, ele sum toate
simp-
tome ale unei staid de *onstiinta *ole*ti&a, *are nu mai este
&iaila.
Care este starea de *onstiinta pe *are o pri&im *a 0iind nor-
*hiar dad inima nu o a**epts *a 0iind naturald0 Por*ii gro-
hale. Cainii latra. Pinguinii au mersul leganat. -amenii *e 0a*5
Ce
am ajuns sa a**eptam *a o stare de ald a 0iintei umane5 Am
petre-
*ut multi ani anali'and a*easta dilema, intreandu-i pe
s*riitori,
pro0esori, psihologi, a *hiar pe *oa0ori. !ajoritatea sunt de
a*ord
*a a*easta *onstiinta umana este *ara*teri'ata printr-un
Arjuna Ardagh
sentiment
nenatural al separarii, un simt al 9euK si al 9*e e in a0ara mea.K
=oi
a*tionam *a /i *and 0orta de gandire din interiorul nostru si
sursa a
tot *e e"ists ar 0i separateG in ultima instanta, noi a*tionam
*a si
a n d a m 0 i s e p a r a t i d e s u r s a i n s a J i , d e D i & i n i t a t e . % a a ' a a * e s t u i sentiment al separarii
se anal tot *eea *e simtim *a 0iind oriil7 au'ul emotional
asupra *opilului, &iolenta domesti*s, oamenii *are mint Ji se
ar0es* re*ipro*, degradarea mediului sau rd'oiul. ate
a*este proleme apar din per*eptia *a 9euK Ji 9eiK sunt *e&a
separat, sau *a 9euK Ji 9planeta,K suntem, de asemenea,
separati.
Deoare*e ne simtim separati de *elelalte 0orme de &iat?,
relatia noastra *u lumea este mani0estata prin dorinta.
/imtim adesea *a ne lipseJte *e&aG dad am putea otine din
e"terior, *eea *e *redem *a ne lipseJte, atun*i ne-am putea
rela"a. A*easta este mentalitatea *are propulsea'a e*onomia
gloala. De a*eea este posiil sa &in'i tot mai multe lu*ruri,
tot mai multor oameni. 9Cre'i *a-ti lipseJte *e&a, prietene5 Da,
asa e. Atun*i, dad &ei *umpara a*est gratar pentru mid, to
&ei simti 0eri*it. Pri&eJte-i pe oamenii din a*easta 0otogra0ieG
&e'i *e 0eri*iti sunt5 /i to poti 0i 0eri*it, dad &ei *umpara
gratarul...K /au maJina asta... sau a*est pa*het de &a*anta...
sau *asa asta noud. Atun*i and au sentimentul lipsei, oa-
menii aduna lu*ruri - iar, apoi, 0lu"ul este lo*at.
Chiar dad a*est sentiment poate 0i generat de proleme
reale, majoritatea 0iintelor umane traies* intr-o
9lipsapsihologi*aK - o sen'atie *a.K au ne&oie de mai multi ani,
de mai multi putere asupra a tot mai multi oameni, de mai mult
se", *u *at mai multi parteneri Ji intr-o mare &arietate de
po'itii. Pur Ji simplu, au ne&oie de mai mult) Apoi, se pot
rela"a. %a un moment dat, Paul Gett( era *el mai ogat om din
lume. Cate s0arJitul &ietii sale, a 0ost <ntreat, in *adrul unui
inter&iu7 9Domnule Gett(, a&eti mai multi ani de*at ori*ine din
lume. Cand este destul5K 9<n*a nuK, a raspuns el. <ntotdeauna
pare *a <n*a nu e destul. Ca 0iinte umane, am in&atat sa
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
0un*tionam *u a*est simt al lipsei. El ne 0a*e sane ingrijoram la
nes0arJit, mani0estandu-se *a o maladie a gandirii e"*esi&e.
<n 0ie*are *ulturd Ji in 0ie*are epo*a au e"istat *ati&a
oameni *are, in mod i'olat, s-au elierat de a*easta halu*inatie
/i au inteles
Arjuna Ardagh
*a per*eptiaunui 9eu separatK este, de 0apt, o 0ante'ie. Aid nu e
&ora despre o imunatatire a propriei 0iinte, despre a lu*ra *u
tine insuti, pentru a te trans0orma intr-o persoana mult mai
iuitoare, mai *onJtienta, mai uns. De 0apt, este &ora despre o
tre*ere rus*a Ji radi*al$ de la a 0i preo*upat de 9euK Ji de
9po&estea meaK, la o intelegere a spatiului, a imensitatii Ji
eternitatii *onte"tului in *are apare a*easta po&este. -data *e
a*easta halu*inatie de a'a este *ore*tata, totul in*epe sa re&ina
la lo*. De e"emplu, relatiile nu se mai raportea'a la 9mineK Ji 9in
a0ara meaK. A*um, de&ine posiil s? pri&e+ti la *eea *e pare
9*elalaltK Ji sa admiti *a 0iinta pe *are o intalnegi este una Ji a*e-
eaJi *u *el *are o pri&eJte, *u toate *a 0orma este di0era.
/entimentul unei entitati separate, *are tanjeJte i are
ne&oie de lu*ruri din mediul *are o in*onjoara, in*epe sa se
topeas*a, pre*um un 0ulg de nea, su ra'ele soarelui. <n lo*ul
a*esteia apare *on-inta, pre'enta, o iuire 0?r? o moti&atie
anume, *areia nu-i lipseJte asolut nimi*. <n lo*ul ideii *a te
a0li pe a*easta planeta 9pentru a otine *at mai multe pentru
tineK, &iata de&ine un 0lu" at genero'ititii spiritului. /*opul
&ietii este a*um s? ine*u&ante'i, sa iueJti 0ara limite, sa
daruieJti 0ara aJteptari.
<ntotdeauna, i*i Ji *olo, au 0ost oameni *are au tre*ut
prin a*easta s*himare de identi0i*are, de la 0orma, la lipsa
de 0orma, de la *ontinut la *onte"t. Cu doua,. milenii Ji jumdtate
in urrna, de e"emplu, traia un print pe *are it *hema /iddharta.
;imp de multi ani, a in*er*at tot *e era posiil in s0era mun*ii *u
/inele. <n 0inal, s-a oprit. /-a ae'at su *el mai apropiat *opa*,
*are s-a intamplat s? 0ie un pom sa*ru, Bodhi. <n timpul noptii, i-
au tre*ut prin minte tot 0elul de halu*inatii7 i'are 0ante'ii
se"uale, imagini de nemasurata ogatie Ji putere, &i'iuni
inspaimantatoare. Dar el a a&ut jude*ata sanatoasa Ji
pre'enta de spirit de a intelege *a toate a*estea erau produse
ale mintii sale. <n 'orii 'ilei, Tdata *u rds?ritul soarelui, a ajuns la o
*on*lu'ie simpla. A reali'at *a 0ie*are gand, 0ie*are amintire,
0ie*are dorinta Ji 0ie*are temere nu repre'inta de*at jo*ul Ji
a*ti&itatea mintiiG totul era
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
* e & a p e * a r e n u t e p u t e a i a ' a . E l s - a i n t r e a t * e r d m a n e d u p d * e t e eliere'i de 0aulatiile
mintii si a inteles *a natura sa reala era *onstiinta, *onstienta -
amele lard 0orma, liere. =oi numim a*est lu*ru
9*onstientdK, dar *u&antul *are de0ineste a*eastd stare, in
lima lui, era budh$ 1i, din a*ea 'i, el a de&enit *unos*ut
drept *el *e este budh sau Buddha. /e spune *a, atun*i *and s-
a reintors la prietenii sal din /arnath, *are it insotiserd in
*dutdrile sale, a*estia au oser&at o strdlu*ire radioasd pe
*hipul sau. 9<a sta00, *e s-a intamplat *u tine5K, 4-au intreat.
9Atiti e"traordinarS Ai des*operit o noua pra*ti*$ sau un nou
pro0esor5 Ce-ai 0a*ut5K
9Eu nu am0ti*ut nimi*K, se spune *a ar 0i rdspuns el.
;o*mai asta este 0rumusetea. =u s-a s*himat nimi*. =u s-a
imundtdtit nimi*. Este, pur i simplu, re*unoasterea a *eea *e
e mai pro0und de*$ intreaga s*himare.
<n ultimii doul'e*i de ani, in intreaga lume, o multime de
oameni au a&ut re&elatii similare *u *eea *e a reali'at Buddha
su pomul Bodhi - anume, *a *el *e sunt eu, *u ade&drat, nu
este numai Bill, sau C(nthia, sau Roert, *i este budhH
*onstienta, *onstiintl, pre'entd. A*east1 intelegere poate sa
apard instantaneu, in ori*e moment, iar apoi poate 0i umritl,
sa 'i*em, de presiunea platii *hiriei. Poate s? apard *a urmare
a unor pra*ti*i mai sustinute. Poate sa apard *hiar *a un
produs al &ietii de 'i *u 'i. <n *ele din urma, asta *hiar nu
*ontea'd. -datd *e ade&2rul a 0ost des*operit, jo*ul se muta
din*olo de halu*inatia separdrii. Credinta nelimitata in po-
&estile sedu*atoare ale mintii este spulerata *e&a mult mai
normal, mai pre'ent si mai stail are sansa sa stralu*eas*a
prin mentalitatea
Pe *ei *are s-au trans0ormat in a*est 0el, eu ii numes*
9translu*i'iK - denumire de0inita de di*tionarul Pester, ast0el7
9oie*t *are ii permite luminii sa patrundd, lard a 0i
transparentK. >n oie*t transparent - *um e un geam *urat -
este aproape in&i'iil. Printr-un oie*t transparent poti
&edea totul, *a i *and a*esta ni*i nu
Arjuna Ardagh
ar e"ista. Pe de altA parte, un oie*t opa* - *um ar 0i un
perete - lo*hea'a. *omplet lumina. >n oie*t translu*id
permite tre*erea luminii in mod di0u', mentinandu-si 0orma si
te"tura. -ie*tele din *ealalta parte nu se pot distinge *lar.
Cristalul este translu*id. %a 0el este o s*ulpture din gheata
gla'urata7 dad ra'ele soarelui ar tre*e prin ea, din spate,
am &edea lumina tra&ersand s*ulptura, tar a*easta ar pArea
*A stralu*eJte din interior.
-amenii translu*i'i par, de asemenea, *a stralu*es* din
interior. Ei au a**es la natura 0or *ea mai pro0unda7 pa*e,
in0init, liertate, statorni*ie - Ji, in a*elai timp, raman pe
deplin impli*ati in e&enimentele din &iata 0or personali
Gandurile, 0ri*ile dorintele <n*a &in si pleadG dar po&estea
personal1 nu mai este opa*aG ei au a*um *apa*itatea de a
re0le*ta *e&a mai pro0und, mai luminos Ji traini*, *e poate
strAlu*i prin ori*e.
;imp de multi ani, am luat sute de inter&iuri pro0unde
unor oameni translu*i'i, *ontemporani, Ji am studiat in*a alti
treispre'e*e mii. A*ele inter&iuri au umplut *loud sute *in*i'e*i
de *aseteG stenogramele totali'ea'a peste un milion de
*u&inte. Printre ei se a0lA s*riitori Ji pro0esori *unos*uti
pre*um7 E*$hart ;olle, B(ron .atie, Rain Dass Ji Jean #ouston.
Dar am stat de &ora Ji *u stomatologi, *oa0ori, *asni*e
oameni ai stra'ii. Am inter&ie&at politi*ieni, tra0i*anti de
droguri - pan
g
si pe *ontailul meu. <n a&ion, dis*ut
intotdeauna *u *ei *are imi stau alAturi. <n intreaga lume, oa-
meni apartinand unor medii sisteme de *redinta dintre *ele
mai di0erite atesta *a hipno'a separarii a 0ost deplJita. /i, aJa
*um mi-a spus so*iologul Paul. Ra(, 9gura tunelului se largeste,
*u 0ie*are 'i *e tre*eK. <n *on0ormitate *u *ele mai
*onser&atoare estimari, milioane de oameni ai 'ilelor noastre
au 0ost atin+i de o asemenea tre'ire - majoritatea, in ultimii
*in*ispre'e*e ani. Cartea mea din 300+, The
Translucent Kevolution, este re'ultatul a*estor
*er*etari
pre'inta portretul potential al noii 0iinte umane.
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
% u m e a d e a s t a ' i d i 0 e r a d e * e a i n * a r e a t r a i t B u d d h a G n u e s t e ni*i a*elai Pamant
pe *are a pagt <isus. )iata s-a s*himat. Chiar dad modul de a
intelege poate 0i a*elag, in pun*tele esentiale, pro&o*area
realitatilor 'ilelor noastre este di0erita. Cum trans0orms a*est
0el de tre'ire, &iata oiJnuita5 Care este relatia noastra *u Q-
du00le Ji a*tiunile, atun*i *and Jtim *a noi suntem *onJtiinta in
*are apar a*este ganduri5 Care este relatia noastr? *u
emotiile - *um ar 0i mania sau in&idia - atun*i and reali'am
*a a*estea tre* prin noi Ji nu repre'inta *ine suntem *u
ade&arat5 Cum este s? 0ii impli*at in relatii umane5 Cum este sa
ai dorinte se"uale5 Cum este s? 0ii parinte5 Cum este s? 0ii artist,
s? *ondu*i o a0a*ere Ji sa *aJtigi ani5 Cum este 0, 0ii preot sau
epis*op sau rain, in lumina a*estei tre'iri5
Atun*i and am pornit a*est proie*t de *er*etare, e"trem
de amitios, a&eam parerea greJit1 *a epidemia de tre'ire se
limita la re*uperarea hipiotilor, aJa *um eram Ji eu - oameni
interesati de <ndia, de ore'ul run, sau de parul purtat in *oada
de *al. Am des*operit, *u uJurare, *a nimeni nu detine &reun
monopol asupra s*himarii *onJtiintei.
%-am inter&ie&at pe Ri*hard #ollowa(, epis*op al
Catedralei din Edinurgh, retras a*um din a*ti&itate. =u &orim
ai*i despre un grup de spiritualitate. Catedrala din Edinurgh
este o 0or0aireati a pastrarii &alorilor *onser&atoare ale
protestantismului. Epis*opul #ollowa( mi-a spus7 9Este o
asemenea alinare sa des*operi *a
in*hisorii nu a 0ost ni*iodata in*uiata. Ca <isus, *el *aruia i-
am adresat rugd*iunile mele, se poate a0la *hiar in o*hii mei,
sau ai ori*drei alte persoane pe *are o pri&es*K. A*estea nu
sunt *u&inte rostite de Ram Dass sau de E*$hart ;olle - a*esta
era epis*opul Catedralei din EdinurghS
Am inter&ie&at oameni *are lu*rea'a in J*oli din orgul
=ew Aor$, *onsultanti *are lu*rasera pentru *ompania
olande'd >nile&er, *el mai mare produ*ator de unuri de
*onsum din lume. Am 0ost Jo*at sa a0lu *a toti dire*torii
*ompaniei sunt impli*ati in pro-
Arjuna Ardagh
*esul tre'irii. Ei merg impreuna in retreaturi, iar in lumina
a*estei modi0i*ari a *onJtiintei, ei au s*himat multe lu*ruri in
*adrul *ompaniei lor. Am gasit e*ologi, do*tori, politi*ieni,
artiJti /i *asni*e *are au simtit atingerea eternitatii, intr-o
manieri *e le-a s*himat modul de a trdi. %a *ap?tul lungii
perioade de *er*etare, nu mai a&eam ni*io indoiala asupra
0aptului *a, ori*at de dura ar 0i pro&o*area *areia treuie sa-i
0a*em 0ats *a rasa, ne a0lam in stadiile timpurii ale unei
modi0i*dri majore in *onJtiinta *ole*ti&a, *are *apata a&ant,
*u 0ie*are 'i.
/ituatia noastra de pe a*easta planet1 poate 0i
*omparat1 *u un 0ilm *u James Bond, in *are intriga urmea'a
intotdeauna a*elaJi s*enariu. >n 9tip eauK - de oi*ei 0oarte
ogat, la*om oare*um neun - are intentia premeditate de a
prelua puterea asupra lumii, distrugand tot *e poate, pe
par*urs. Din *ate imi amintes*, top 9tipii diK sunt 2rati, *u
nume *a Dr. =o 6Dr. =uU sau Gold0inger 6De-get de aurU. De
oi*ei, el *ondu*e o *orporatie *landestine, la ni&el gloal,
*are, *el mai adesea, are o a*ti&itate de 0atadd, *u i' de ine-
0a*ere. Agentii lui sunt ti*aloJi, inumani Ji a*tionea'a pre*um
rootii. Apoi, este dragalgul de James Bond, *entrat in *orpul
sau, tr?ind momentul *u toata 0iinta sa, lipsit de ori*e teams.
El este plin de umor, *hiar in 0ata mortii - Ji de po0ta de &iata,
in ori*e situatie. <ar /i iar, in *iuda tuturor osta*olelor, Bond
sal&ea'd lumea. De oi*ei, este &ora de o *urse *ontra
*ronometru7 &a reui Dr. Destru*tion 6Dr. DistrugereU sa
detone'e mama tuturor omelor Ji sa ne trans0orme pe toti
in plasma, sau &a reug James, de unul singur, sa lupte *u sute
de ti*aloJi Ji sa sal&e'e situatia5 Bond iese intotdeauna din
in*ur*aturl, in ultimul moment, iar 0ilmul se termin
g
*u o noua
idill *u o 0ats 0rumoasa *a o 'eita.
<ntr-un anume 0el, a*este s*enarii e"agerate ne-au
pregatit pentru situatia *u *are ne *on0runtam la a*est
in*eput de mileniu. Amenintarea la adresa stailitatii lumii
noastre pro&ine dintr-o e"presie *ole*ti&a a la*omiei,
intru*hipat?, in esent?, de *orporatiile
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
g l o a l e , * a r e p u n p r o 0 i t u l < n a i n t e a i n t e g r i t a t i i . C a s i i n * a ' u l l u i B o n d , translu*i'ii sunt prea
putini. Dar, *a si Bond, ei sunt supli, se"i, salmi, amu'anti si tot
mai moti&ati in demersul de a s*hima so*ietatea,
Asa *a iatii-ne aid, se'and pe marginea s*aunelor
si
asistand la ultimele si *ele mai palpitante se*&ente ale
0ilmului. -are &om &edea &iata, asa *um o stim noi, ireparail
mutilate de la*omia *orporatists si de 0undamentalistii
preo*upati sa-si demonstre'e 0or insisi *a doar ei au dreptate,
iar dusmanii din luna respe*ti&e, nu5 /au suntem, in s0arsit, la
in*eputul unei s*himari *ole*ti&e, *e du*e spre insanatosire5
=u are rost sa stain in asteptare, *u ratele in*ru*isateG paginile
de 0inal ale s*enariului in*a se mai s*riu, tar &oua
mie ni s-a dat misiunea de a-4 du*e la un s0arsit.
De*i, *are este perioada de timp in *are a*est thriller gloal
&a ajunge la 0inal5 Cat timp mai a&em5 Am adresat a*easta
intre-
are unui mare numar de autoritati renumite, >n*le dintre
rapoar-
tele de mediu, pri&ind epui'area resurselor, perturarea
tiparelor
&remii datorita in*al'irii gloale si topirea *alotelor gla*iale,
au dat
semnalul *a in*eputul *elei de-a doua de*ade a a*estui se*ol
mar-
*hea'a timpul in *are &a 0i imposiil sa ignori deteriorarile
su0erite.
Peter Russell a e"trapolat a*est lu*ru la a**elerarea &ite'ei
de *one*tare pe *omputer, prin intermediul <nternetului
si
la
*res-
terea numarului de oameni *are au a**es la <nternet pe plan
mon-
dial, lumea 0iind inter*one*tata mult mai repede de*al s-a
odd-
pat, Russel *rede *a, in primii ani at urratoarei de*ade,
putem a*-
*epta ideea aparitiei unui 9*reier gloalK. @ie*are dintre *ele
'e*e
miliarde de *elule din *reier are *apa*itatea de a se
Arjuna Ardagh
*one*ta *u
on*e alts *elula, aproape instantaneu. Cand *ominam
*resterea
*one*tadi la <nternet, &ite'a *one*tarii
si
*resterea &ite'ei de
0un*-
tionare a *al*ulatoarelor, putem &edea posiilitatea *erta *a
a*est
*reier gloal sd de&ina realitate, in urmatorii ani. Russel
des*rie
a*east? *onstiinta planetar
(
*a 9miliarde de mesaje *are se
miss
(
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
inainte Ji inapoi, intr-o retea de *omuni*are in *ontinua
*reJtere, legand miliardele de minti ale omenirii, intr-un
singur sistemK.
Con*omitent, atat numdrul oamenilor in0luentati de o
tre'ire radi*ald, *at Ji pro0un'imea a*estei tre'iri, *reJte in
0ie*are 'i. <ntr-un anume sens, *u *at situatia din e"terior se
inr?utatVte, *u atat mai multi oameni sunt stimulati s? se
tre'eas*a din &isul separdrii Ji al dorintei. Este greu de
estimat, *u e"a*titate, num2rul oamenilor translu*i'i de pe
glo. Ei nu se inregistrea'a /i nu se *on0ormea'd unor reguliG
dimpotri&a, tind s? 0ie independenti de ori*e apartenenta,
0iind mai degrad lei, de*at o0 in turna >nii so*iologi Ji
&i'ionari, *um sunt Paul Ra(, Barara !ar" #uord i Duane
Elgin, estimea'a *a numarul oamenilor ale *aror &ieti au 0ost
atinse, destul de pro0und, de 0enomenul tre'irii Ji *are mani0ests
e0e*te trans0ormatoare de durata ar 0i de ordinul milioanelor -
num?rul *res*and in mod e"ponential. %a in*eputul de*eniului
urmdtor, num2rul estimat ar putea atinge Jai'e*i, pana la
Japte'e*i de milioane, repre'entand 4R din populatia lumii.
Poate *a nu este o *oin*identa 0aptul *a pre&i'iunile
multor traditii indi*a primii ani ai urmatorului de*eniu, *a pe
un timp al s*himarii *uanti*e. >nele dintre a*este traditii
pre0igurea'a *olapsul multor sisteme *reate de oameni, *are
0a* parte din normalitatea in *are am *res*ut. Altele pun
a**entul pe aparitia unei not 0iin*e umane, mai e&oluate,
elierat? de sentimentul mutilant al separarii, pe *are o
per*epem a*um *a 0iind asolut normall Calendarul ma(aJ, de
e"emplu, *onsiders anul 3043 *a 0iind s0arJitul timpului
psihologi* - an dupd *are &om intra intr-o nou1 era, elierata
de stapanirea mintii.
%(le Patson a 0ost primul *are, in *artea sa, The
Komeo Irror
*
, a sugerat *a e su0i*ient *a 4R dintr-o
populatie sa tread, printr-o trans0ormare, pentru *a intreaga
populatie sa se modi0i*e. !ai
* Iroarea Komeo n)tr
Arjuna Ardagh
r e * e n t , ! a l * o l m G l a d w e l l a s * r i s * a r t e a T h e T i ! ! i n & o i n t
*
, i n * a r e demonstrea'a,
intr-o maniera *rediil$ modul in *are, in *adrul unui *ole*ti&,
s*himarea apare la ni&el lo*al. El pre'inta un om a *arui
a*tiune impotri&a &iolentei organi'ate din oraul =ew Aor$ a
0ost esential$ determinand o s*ddere sensiila a ratei
*riminalit?tii la ni&elul intregului oraJ - aJa *um, de
e"emplu, o Jana, de oameni pot lansa o noua mods pentru
in*altaminte, *are s? in0luente'e intreaga Gar$ Este ne&oie
doar de *ati&a oameni - *ei *are treuie - pentru a trans0orma
e&enimente i'olate, intr-o ade&?rata epidemi*. /tudierea
tendintelor in mar$eting - *um ar 0i tre*erea de la *asetele
audio, la CD-uri, *a pre0erinta media pentru mu'i*a - arat$ iar
Ji iar, un pas *uanti* al *reJterii gradate *atre un 9moment de
*umpanaK, urmat de un salt rus*, *are a**eptarea
uni&ersal$
Atun*i *and =i*olaus Coperni* a sugerat *a Paimantul este
o planets intre alte planete *are se in&artes* in jurul
soarelui, teoriile sale au 0ost realmente ignorate pe tot
par*ursul &ietii lui, iar re'ultatele majore ale mun*ii sale nu
au 0ost puli*ate Or%i 4+:E, anul in *are a murit. ;'*ho
Brahe, Johannes .epler, Galileo Galilei Ji, mai tar'iu, <saa*
=ewton, au 0ost *ei *are au do&edit *a teoriile lui Coperni*
sunt *ore*te. =u a 0ost ne*esar *a a*eJtia s? mearga din uJa
in :4, pentru a-si impartag des*operirile in intreaga Europa
renas*entisti =u a 0ost ne&oie de*at de *ati&a oameni inteli-
genti, *are au &eri0i*at teoriile 0or Ji, in *ati&a ani, o
paradigms a 0ost inlo*uita *omplet *u o alta. <n *iuda
puterni*ei re'istente din partea *elor a0lati la putere, teoriile
a*estor astronomi au pre&alat, in *ele din urma, deoare*e
erau ade&arate Ji &eri0i*aile prin meta-de de *er*etare
oje*ti&e.
=e a0lam la in*eputul unei not s*himari de paradigm$ la
0el de puterni*a. ;eoria lui Coperni* era despre uni&ersul 0i'i*
Ji a pus
5 Moinentul tie rilscruce$ A*east1 sintagn-a se re0er$ in
so*iologie, *lipa in *are *e&a *e inainte era unit de&ine
*omun, iar in *limatologie, este pun*tul din e&olutia *limei
P?mantului, in *are apar s*him?ri ire&ersiile. n.tr
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
a'ele Jtiintei moderne. Epidemia de tre'ire, *are to*mai *apla
amploare, tine de *onJtiinta uman? Ji poate *ondu*e la
0undamentarea unui salt e&olutionist nemaiintalnit in
e"istenta omenirii.
Am in*heiat *artea The Translucent
Kevolution, *u trei s*enarii posiile, 0ie*are putand a&ea
lo* in a*eJti ani *riti*i, *are au mai limas pans in 3043. Primul,
pe *are unii oameni *hiar it iau in serios, este posiilitatea
*ompletei noastre disparitii. <n *adrul a*estui s*enariu,
0undamentaliJti de pretutindeni sunt de'lantuiti. Ei iJi arun*a,
omele, propo&aduies* s0arJitul 0iintei umane et*. =u putem
e"*lude total a*easta posiilitate, deJi pare 0oarte putin proa-
ill. De oi*ei, &iata iJi g?seJte intotdeauna propriul e*hiliru.
Pe *el de-al doilea s*enariu 4-aJ numi 9*ri'a e"tremaK.
/*himarea tiparelor *limati*e generata de in*al'irea glooid,
epui'area resurselor de petrol Ji dis*repantele de natura
e*onomi*s dintre oameni pot determina un *olaps al
so*ietatii organi'ate, *aruia omenirea ii &a supra&ietui,
tre*and, insa, printr-o praugre.
Celui de-al treilea s*enariu i-as da numele de 9mira*olK.
Cum&a, printr-un 0el de inter&entie Di&in
g
, toti oamenii se &or
tre'i, intr-un ritm eHtrem de ra!id) Aproape peste
noapte, not toti &om tre*e de la a arde petrolul, la a 0olosi
surse de energie alternati&e. )om in*eta sa toleram ra'oaiele
0undamentaliste, iar energia Ji *reati&itatea *e &or 0i elierate
pe par*ursul pro*esului &or 0i su0i*iente pentru re0a*erea
stratului de o'on Ji &or a&ea grija de in*il'irea gloala
iar 0ie*are dintre not &a respira uJurat Ji se &a rela"a. !ultor
oameni, a*est lu*ru 4i s-ar parea de un optimism ridi*ol. /e
pare Ca ar 0i ne&oie de inter&entia a *e&a *e depaJeJte
*onJtiinta umana.
>nii, de e"emplu, pot 0i uimiti de aparitia *er*urilor din
la-nut, *are au aparut in &estul !arii Britanii Ji in alte lo*uri.
Cine le-a 0a*ut5 Pe masura *e *omple"itatea 0or a *res*ut, s-a
redus posiilitatea *a ele sa 0ie 0a*ute de mana omului.
<ndi0erent *ine le-ar 0i 0a*ut, pare sa 0ie &ora de o mare
inteligentl, *u un simt deoseit
Arjuna Ardagh
a l 0 r u m o s u l u i J i d i s p u n a n d d e o m a r e p u t e r e . A r p u t e a , a * e l c e v a *are a *reat arta
in lanuri, sa ne ajute Ji pe not sa ne tre'im5
<n anul 300:, *and am terminat *artea, la 0el *a multi alti
oameni, aJteptam /i speram s? se petrea*d un mira*ol.
Curand dupd aparitia *artii, eu Ji sotia mea am primit o
in&itatie de la >ni&ersitatea>ni0i*arii, o organi'atie din sudul
<ndiei. >nul dintre 0ondatorii a*esteia imi *itise *artea Ji ne-a
in&itat s?-l&i'itam. <nitial, nu am dorit sa dam *urs in&itatiei,
pentru *a amandoi petre*useram, deja, o mare parte a &ietii
su in0luenta maeJtrilor Ji a in&ataturilor indieneG dar, *um un
lu*ru du*e la altul, apoi la altul, in *ele din urma, am a**eptat
in&itatia.
Ceea *e am des*operit a*olo poate 0i *onsiderat 0oarte
ine a*el gen de mira*ol, pe *are multi dintre noi 4-am
:teptat. <n ultimii *ati&a ani, 0enomenul initiat la >ni&ersitatea
>ni0i*arii s-a raspandit in intreaga lume, atragand atentia
unora dintre *ele mai inteligente autoritati in domeniul
studierii *onJtiintei *ole*ti&e. <n <ndia, a*est 0enomen este
numit 9Dee$shaK, iar in &est, el a 0ost denumit, simplu7
9Bine*u&antarea >ni0i*ariiK, do&edindu-se a 0i, in opinia multor
s*riitori Ji pro0esori respe*taili, *el mai e0i*ient *atali'ator al
tre'irii, intalnit &reodata atat la ni&el personal, *at Ji *ole*ti&.
Bine*u&antarea >ni0i*arii este o simpla transmisie 0a*uta, de
oi*ei, de *ite *ei *are o o0era, prin plasarea mainii pe *apul
*elui *are o primeJte, timp de mai putin de dou1 minute.
/olutia deoseita pe *are Bine*u&antarea >ni0i*arii o
pentru starea noastra *ole*ti&e *onste in masura in *are
tre'irea
este o 0un*tie neurologi*a. Poti a&ea tot 0elul de introspe*tii
spiri-
tuale, poti e0e*tua numeroase pra*ti*i personale, dar, da*d
e*hili-
rul a*ti&itatii neurologi*e din interiorul *reierului nu le poate
sus-
tine, ele nu &or a&ea ni*iun e0e*t. Bine*u&antarea >ni0i*arii
pro-
du*e modi0i*ari in e*hilirul a*ti&itatii neurologi*e din *reier,
per-
mitandu-i s? sustina tre'irea, in mod spontan Ji 0are e0ort.
SPI;IT:ALITAT.' S.9C. SI9BBL:;I
A*est 0e-
nomen 0iind re*ent, *er*etarile reali'ate pana in momentul
s*rierii
Arjuna Ardagh
a*estei *arti sunt in 0a'a preliminarl. /pe*ulatiile in*ipiente,
a'ate pe interpretari ale s*an2rilor EEG
6ele*troen*e0alogra0U /PEC;
L
Ji pe masuratori
ne*on&entionale, reali'ate *u dispo'iti&e *uanti*e de tipul
.arna$ 6regenerator *ereralU Ji Amsat 6pentru s*anarea io-
*ondu*tiilitatiiU, *ondu* la a*eleaJi *in*i *on*lu'ii
preliminare, pri&ind modul in *are Bine*u&antarea >ni0i*arii
in0luentea'i *reierul. <n primul rand, se pretinde *a are lo* o
redu*ere a a*ti&itatii *elulelor ale *reierului reptilian,
re*unos*ut de to
g
a lumea *a 0i!d hipera*ti& la omul
modern. #ind *on*entrata pe supra&ietuire, a*easta este o
parte a *reierului improprie luarii de*i'iilor pri&ind modul in
*are traim. <n al doilea rand, masuratorile preliminare au
aratat o e*hilirare a se*retiilor hormonale *oordonate de
*orte"ul limi*. <n al treilea rand, *er*etatorii au e&identiat o
diminuare a a*ti&itatii din loii parietali, 'ona orientarii Ji a
aso*ierilor. <n al patrulea rand, s-a oser&at o *re+tere a
a*ti&itatii loilor 0rontali, in spe*ial in partea stanga. /i, in
*ele din urma, s-a *onstatat o *re+tere a *oerentei la ni&elul
intregului *reier, do&edit1 de *reJterea a*ti&itatii neurologi*e
din *orpul *alos.
Do*torul Andrew =ewerg este *onsiderat unul dintre e"-
pertii de prestigiu mondial in domeniul studierii *reierului Ji a
stadiilor mai inalte ale *onJtiintei. Prin *er*etarile asupra
e0e*tului pra*ti*ilor de meditatie indelungata ale tietanilor,
e*hipa sa de la >ni&ersitatea din Penns(l&ania a proat
multe dintre trans0ormarile similare *elor mani0estate in
urma apli*arii Bine*u&antarii de >ni0i*are. El *onsiders *a
loii parietali ai omului *ontemporan sunt de aproape trei on
mai hipera*ti&i la majoritatea oamenilor. <n timp *e
0un*tionarea 0or normala ne permite sa per*epem spatiul
tridimensional, atun*i *and sunt atat de hipera*ti&i, ei
generea'a un sentiment e"agerat de separare de mediul
in*onjurator, *are da halu*inatii. Cand a*ti&itatea loilor
parietali se redu*e pan
g
la un
Sinle !hoton emission com!uted tomora!h3 ?SP.CTJ "!t" o
t"hni
" tomogra$i" nucl"ar' car" $olo!"!t" ra@" gama1 n1 tr 1
Arjuna Ardagh
a n u m i t p r a g , p e r * e p t i a u n u i / i n e s e p a r a t d i s p a r e J i a p a r e s e n t i mentul de uni0i*are, pe
*are =ewerg il numeJte7 e"perienta @iintei >nitare Asolute.
Cer*etdrile sale rele&a, de asemenea, o intensi0i*are a
a*ti&itatii loilor 0rontali, in spe*ial in partea stangd, pe *are
o *onsiders *a 0iind aso*iata *u o pre'enta superioara Ji *u o
stare de ine sau de 0eri*ire, nedeterminata de o *au'a
e"terns.
Bine*u&antarea >ni0i*arii este spe*ials, deoare*e a*este
modi0i*ari ale 0un*tiilor neurologi*e, pre*um Ji *ele sur&enite in
per*eptia suie*ti&a a realitatii, au lo* in doar *ate&a minute
Ji nu in 'e*i de ani. in plus, e0e*tele sunt *umulati&e. /tudiile-
pilot demonstrea'a Ca o singura Bine*u&antare a >ni0i*arii
determind redu*erea semni0i*ati&d a a*ti&itatii loului
parietal Ji intensi0i*area
loului 0rontal. Dup1 o saptamand, a*este e0e*te nu
in*etea'a *omplet Ji, prin Bine*u&antari ulterioare,
modi0i*arile *reierului de&in mai pro0unde Ji se staili'ea'a.
Prin administrarea unui nu-mar su0i*ient de mare de ast0el de
Bine*u&antari, *reierul re&ine la o stare de e*hiliru optim Ji
apoi ramane aJa.
Din anul 300:, and Bine*u&antarea >ni0i*arii a in*eput sa
0ie raspandita la ni&el mondial Ji a 0ost primita de milioane de
oameni, mii de persoane au ene0i*iat deja de o s*himare in
0un*tionarea *reierului, iar numlrul 0or *reJte e"ponential. ate
a*estea nu se petre* la &oia intamplarii. >ni&ersitatea >ni0i*arii a
0ost 0ondata de doi pro0esori, /ri Anima Ji /ri Bhaga&an. Ei au
a&ut &i'iunea potentialului a*estui 0enomen impart:it de mii de
oameni din intreaga lume, *are au 0ost instruiti pentru a darui
Bine*u&antarea >ni0i*arii. Ei *onsiderd *a, pe masura *e
Bine*u&antarea >ni0i*arii se raspandeJte, ea &a grai
atingerea unui moment de ras*ru*e7 un numar su0i*ient de
oameni se &or trans0orma in 9*ei tre'iti in >ni0i*areK, *are &or
*onstitui *atali'atorul s*himarii la ni&el *ole*ti&. Ei *onsiders
*a toate a*estea &or a&ea lo* in *ati&a ani. Care este data
estimate, la *are *onJtiinta *ole*ti&a a omenirii &a tre*e de la
separare la uni0i*are5
Anul 3043.
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
Gill !d"ards
f
nu!ei cum s"a discutat in eseul lui
$r*una
TTT $rdah, multi, cred cd
transf'rmarea s!iritu"
ald ce va avea loc in*urul anului 5%65
este una a s!erantei, unified,* ci
comuniunii) $cest fenomen este
adesea nu"
o 8mare trezire
a
) /ill Idwards,
!siholo, !rofesor de s!iritualitate ci
autor de 'estsellerziri, s!une cd
secretul realizeirii acestei marl treziri
este foarte sim!lu " tre'uie sd
inveitdm sd im'rdtiim ceea ce /ill
Idwards numeste 8iu'irea ford
o!relii() Ia ne im!eirteimte viziunea
sa asu!ra !reviziunilor !rivind haosul
ci dezinterarea dinaintea anului 5%65
D6 dd ras!uns unei intre'eiri care ii
freimeintd !e multi7 Ce !utem face in
viata noastrd cotidiand, ca sd ne
!redtim !entru schim'drile ce vor
veni0
=oaptea tre*uta, am &isat *a eram o *aprioara *e
*utreiera liera prin padure, sarind peste 0erigi Ji paraie,
oprindu-se sa pas*a intr-o poiana impadurita, *u ure*hile
'&a*nind in alerta, *u o*hii atenti Ji nasul 0rematand la tot *e
se intampla in jurul meu8ei. !-am tre'it din &is, m-am ridi*at din
pat Ji am des*his oloanele. %umina diminetii s-a stre*urat in
*amera Ji am pri&it spre gradina. %a *ati&a pag, mai jos de un
stejar, o *aprioara se uita in sus, pri&indu-ma. Pentru o
0ra*tiune de se*unda, mi-am simtit ure*hile '&a*nind Ji nu am
mai Jtiut da*a sunt *aprioard sau 0iinta umana.
<n traditia :tinaglor ameri*ani, *aprioara este
simolul landetii Ji al iuirii ne*onditionate. Ea
ne aminteJte *a iuirea este marele &inde*ator
*are in&inge ilu'ia separdrii. Cand iuirea este
pre'enta, nu e"ista 0ri*a. Cand nu e"ista 0ri*a, totul
este ine-
Gill Edwards
& e n i t i n i n i m a t o J i t o r e l a " e ' i p r o 0 u n d . < u i r e a n e d a * e r t i t u d i n e a *a totul este ine.
=e elierea'a. <uirea uneJte, pe and 0ri*a sepa-
intuneri*ul este, mai degraa, asenta luminii Ji, la 0el *a
lumina diminetii, iuirea se re&arsa da*d nu o alungam.
0 NOA COSMOLOGIE
Pentru mine, a*este &remuri ale marii tre'iri
6adi*a, perioada -a in anul 3043 Ji in dup1 a*est anU sunt,
in intregime, legate de iuire, de e"tinderea *onJtiintei,
din*olo de &e*hile mituri ale Creatiei Ji de intelegerea
ade&arului *a intregul *osmos se sprijina pe iuirea
ne*onditionata, de *are nu putem 0i separati. <uirea este
*eea *e suntem. !ai mult de*at atat, noi nu suntem &i*timele
sortii, ale ghinionului sau ale $armei, *i suntem *o-*reatori
Di&ini, ai tot *eea *e ni se intampli 60ad e"*eptieU. =oi suntem
0ragmente *reatoare sau s*antei ale /ursei8 Dumne'eu8<uire.
A*est >ni&ers iuitor ne o0era sprijin pentru *a &isurile sa ni se
implineas*a, iar noi suntem 'ei Ji 'eite-u*eni*i, *are le pot
permite &iselor sa prinda, sau nu, &iata.
<n pre'ent, multi dintre noi Jo&aie intre doua lumi
di0erite7 lumea 0ri*ii, luptei, &ino&atiei Ji &i*timi'arii - *are este
oglindit? de Jtirile media - Ji lumea *are se ri*li*a, *ea a iuirii,
u*uriei, &inde*2rii Ji *onJtiintei spirituale *e apare din
spatele s*enei, prin grupul in *ontinua *reJtere al 9*reatorilor
de *ulturaK, *are au o noua
*onJtiinta
l
. -data *e plJim pe deplin in a*eastd noul
realitate, &iata de 0ie*are 'i *apata *alitatea e"perientei
spirituale Ji ne simtim din *e in *e mai &ii. Reali'am *a lumea
din a0ara este o oglin*la a lumii interioare. =u e"ista o
separare reala intre inauntru Ji in a0ara - e"a*t *a in *a'ul
*aprioarei din &isul meu, *are a aparut in gradina mea din
lumea reala. Pe masuri *e tot mai multi *reatori de *ultura
trdiesc prin a*east? perspe*ti&e large, reunindu-se pen-
tru a elaora proie*te *reati&e Ji ino&atoare, lumea se &a
s*hima.
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
<n ultimele *ate&a milenii, omenirea a 0ost sujugate prin
Ji emitere de jude*ati. Religia a 0ost 0olosita *a un agent de
*ontrol so*ial Ji de uni0ormi'are. Credinte i'are de-a dreptul
neuneJti, intr-un Dumne'eu plin de manie, justitiar, au 0ost
impregnate in su0letul omului Ji ne-au *on&ins *a, a 0i spiritual
sau demn de iuire, inseamn? scifii 'un) Adi*a, sa 0a*i *eea
*e &or altii Ji s? te *on0orme'i regulilor Ji aJteptarilor so*iale din
a0ard, punand ne*esitdtile altora inaintea propriilor ne&oi, ss te
sa*ri0i*i pe tine insuti, negandu-ti propria personalitate
in*er*and sa demonstre'i *a e+ti merituos sau spe*ial.
Cei mai multi dintre noi au pastrat in sine o &o*e
interioard re*e, *riti*s, represi&a - a*el dumne'eu launtri*,
*are ne jude*a Ji *are ne spune *um sa ne *omportatn, ne
*riti*s in mod *onstant, ne tine *u 0ata ple*ata i induJ4 sau
neaga sentimentele noastre ade&arate. Dat 0iind *a emotiile Ji
dorintele sunt limajul su0letului, totul de&ine e*hi&alent *u
u*iderea a*estuia. Pe masura *e ne *edam puterea a*estui
judedtor interior, de&enim supu+i Ji *apti&i. =e simtim pring
in *ap*ana Ji ni se is 0orta. -loanele 0erestrelor sunt in*hise.
Re'ultatul ine&itail este an"ietatea, depresia, imolna&irea
0i'i*a, relatiile dis0un*tionale Ji o lipsa *oplegtoare a u*uriei,
pe *are nu ne-o putem e"pli*a.
!area tre'ire inseamna tre*erea la o *osmologie mai
matura, in *are nu mai suntem niJte &iermi ne0eri*iti, in
*autarea sal&arii Ji ni*i nu ne mai simtim aandonati, *u
*ru'ime, de un Dumne'eu distant 6sau asentU. <n s*him,
suntem 0iinte Di&ine Ji *reatoare, in 0orma umana. /untem
s*antei ale Di&initatii *are e&oluea'a *on+tient. <n mod
parado"al, a*est *on*ept matur despre Dumne'eu Ji *osmos a
aparut din taramul *are, *and&a, <l renega pe Dumne'eu,
*onsiderandu-% inutil Ji irele&ant7 lumea Jtiinti0i*a. %a granita
dintre 0i'i*d Ji iologie, o =i'iune psiho-energeti*s a realititii
intoar*e 9unul simtK *omun *u susul in jos. <n *adrul
a*estei noi *osmologii, uni&ersul este o retea inter*one*tata
de energie-
Gill Edwards
* o n J t i i n t ? . C o n J t i i n t a e s t e * e a * a r e d e t e r m i n e * o l a p s u l 0 u n * t i o n a r i i undelor *uanti*e,
*eea *e inseamna, in mod esential, *al mintile noastre sunt
*ele *are *ontrolea'a *e se intampla in &ietile noastre - /i nu
un Dumne'eu *are ne jude*a. =u primim *omen'i din *er. =u
suntem &i*time ale Jansei, sortii, $armei, sau ale moJtenirii
ge-
neti*e
L
. <n s*him, des*operim un uni&ers in *are iuirea
este atat de ne*onditionat?, <n*a spune 9DaSK ori*arei dorinte
pe *are o a&em. =u se pun intreari. =u este ne&oie sa o *aJtigi
sau sal o meriti. =u e"ists duiu asupra 9permisiuniiK de a a&ea
a*ea dorinta. >ni&ersul are resurse in0inite Ji poate *oordona
ne*esitatile *ele mai inalte ale 0ie*aruia. Cere Ji ti se &a da.
Este *hiar atat de simplu.
Ei ine, nu, nu este chiar aJa de simplu. Dupe *um arata
noua Jtiint?, energia urmea'a gandul. %u*rurile pe *are ne
*on*entram, sunt *ele pe *are le primim. =e *on*entram
asupra prolemelor -Ji ele de&in mai di0i*ile. =e *on*entram
asupra 0ri*ilor - Ji ele, la un moment dat, se &or materiali'a. =e
*on*entram asupra a *eea *e dorim - Ji atragem *are not
oie*tele dorintei. =e *on*entram asupra lipsurilor - Ji nu le
&om putea depag. PrimeJti *eea *e aJtepti. <ti do&edeJti *a ai
dreptate, iar i iar. Poti a&ea tot *eea *e iti doreJti, dar treuie
sal emiti in e"terior semnale *onse*&ente. Credintele,
na'uintele Ji aJteptarile tale treuie sal 0ie *oerente.
Ce anume de'integrea'a energia noastra, generand
semnale in*oerente sau *ontradi*torii5 Frica *udecata *a
nu suntem su0i*ient de uni. /entimentul *a nu meritam Ji *a
suntem nedemni. )ino&atia 0atal de dorintele noastre. ;eama
*a, dad &om a&ea *eea *e dorim, ii &om pri&a pe altii de *eea *e
ei iii dores*. Con&ingerea *a ar treui s? 0im uni Ji supuJi, sau
*a ar treui sal-i punem pe altii pe primul lo*, sau *a ar treui
sal 0a*em tot *e putem mai ine, din *eea *e a&em. Credinta *a
&isurile nu pot de&eni realitate, sau *a &om primi rasplata mai
tar'iu, dad su0erim Ji ne sa*ri0i*am a*um. ;eama de
K A se &edea *artea <ioloia credinfei, de Bru*e
%ipton, puli*ata de Editura @or Aou. n. ed.
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
a s*hima *e&a. ;eama *a &iata se de'agreg2. 0 pu'derie
intreaga de alte ganduri negati&e ne tin lo*ati in &e*hea
*osmologie - a unui Dumne'eu *are ne jude*l din *eruri, sau a
*redintei *a lumea este un lo* solid Ji limitat, asupra *aruia
a&em un *ontrol minim.
Araham a sugerat *a a'a &ietii este liertatea, *a
s*opul &ietii este u*uria, iar re'ultatul &ietii este e&olutia.
3
Pentru mine, a*easta triads a liertatii, u*uriei Ji e&olutiei
repre'inta temelia unei spiritualitati e&oluate, a'ata pe noua
paradigm? a spiritualitatii - iuirea ne*onditionata, in *are
0ie*are dintre noi este o s*anteie *reatoare a /ursei in0inite Ji
omnipre'ente de energie-*onJtiinta. %iertatea, u*uria Ji
e&olutia *onstituie noua ;rinitate s0anta. /untem *o-*reatori,
impreun? *u energia /ursei - *eea *e inseamna Ca dam
naJtere, in mod *onstant, noilor &isuri Ji dorinte, pe *are in&atam
*um s? e mani0estam in realitatea 0i'i*a. =oi am ales s? 0im
ai*i, pentru a ne u*ura de &remuri supere, splendide /i
minunateS
Sco!ul vietii este 'ucuria) <n mi*area =ew
Age, e 0ires* *onsideri *a s*opul &ietii este e&olutia
spirituald - dar a*est lu*ru alimentea'a imediat
*redinta *ldere8mantuire, Ji anume *a *e&a este
gregt in *eea *e ne pri&eJte Ji *a ar 0i ne&oie de
reparatii. <n a*elag timp, nu suntem ai*i ni*i pentru
a ne pune in sluja lumii. De asemenea, a*easta
*redinta &ine de la partea supusa Ji manipulate din
noi, *are se *rede nedemna Ji &rea sa ne justi0i*e
e"istenta 6sau de la o parte *are se *rede
superioaraU. De 0apt, s*opul nostru este sa
e"perimentam u*uria. Ce uJurareS Deoare*e
0undamentul &ietii este liertatea, 0elul in *are
alegem sa gasim u*uria depinde doar de noi.
A*easta este o Planet1 a lierului aritru. =u e"ists
jude*ata asupra alegerilor pe *are le 0a*em - a*um,
sau de a'i inainte. Deoare*e uni&ersul este aliniat
*u iuirea, u*uria Ji liertatea, &iata tinde sa se
Gill Edwards
des0a& are mai lin /i mai uJor, dad alegem sa 0im
0eri*iti, de*at da*e in*er*am sa 0im 9uniK in o*hii
altora.
<ata de *e ii graes* pe oameni s? aleaga sa 0ie 0eri*iti,
in lo* de a in*er*a sa 0ie uni
E
- sau, dupa *um spune Joseph
Campell7
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
9 > r m e a ' d - t i 0 e r i * i r e a K . D a d , t u * r e ' i * a a 0 i s p i r i t u a l 6 s a u i u i t o r U inseamna sa 0ii un,
atun*i ai o mare prolems. De 0apt, tu ai identi0i*at
spiritualitatea *u lumea ego-ului - lumea jude*atii - i &ei de-
&eni ne&roti*. <n*er*and sa 0im uni /i &irtuosi, ne simtim
singuri
lipsiti de putere. De 0ie*are data *and in*er*am s? 0im uni, ne
dam &oie s? 0im *ontrolati de alti oameni, de pre*epte
religioase, datorie, oligatii, sau de presiunea de a ne
*on0orma. =e suprimam sau negdm ori*e sentiment sau
dorinta *are par ina**eptaile *elorlalti
ne *ontorsionam in toate 0elurile, in*er*and sa otinem
aproare sau admiratie. =e de*one*tam, ast0el, de la
indrumarea emotional7a, intuiti&e - Dumnezeului din
noi " *are ne *allu'este permanent *atre implinirea
na'uintelor.
)iata de&ine o ands rulanta, pe *are inaintam 0ard
u*urie. De *ate on dansam pe mu'i*a alt*ui&a, in*epem s?
ne pierdem pe noi insine s? ne distrugem potentialul uni*.
%a 0el *a in piesa ,amlet, de /ha$espeare, si ora*olul
din Delphi spunea7 90ii *redin*ios tie insutiK. Da*a ne ramanem
*redin*iosi noud inine, onorandu-ne propriile sentimente i
nd'uinte, &om in*epe sa traim o &iati *are ne apartine *u
ade&arat si *are de-&ine tot mai plin$ de &eselie, iuire, mai
autenti*d, ogata, *reati&e
plina de intelesuri. Dad, ne urmam 0eri*irea, onordm Di&inul
0eminin. Da*a ne onordm sen'ualitatea, se"ualitatea,
*reati&itatea, idealurile si tot *eea *e ne 0a*e inima sa *ante,
atun*i ne imratisam su0letul. Pasim in *osmologia holisti*d *e
se de'&aluie a*um, in *are totul este sa*ru i Di&in. ;opim
granitele dintre Cer i Pamant. @eri*irea ii *on0ers energiei
noastre *oerenta - *are, la randul ei, atrage mai mult2
u*urie, mai multe mira*ole sin*roni*itati.
;RA=/ @-R!AREA RE%A;<<%-R
-ri de *ate on impaitim lumea in ine si rau, *on0li*tul i
ne&ro'ele sunt ine&itaile. Energia noastra se s*indea'a si ea.
-ri de Cate on ne mandrim *a i-am spus 9nuK prajiturii *u
*reme, *a am lu-
Gill Edwards
*rat in timpul pau'ei de pran', sau i-am 0a*ut o pla*ere
partenerului, *u pre*ut propriilor sentimente, ne supunem
&e*hii *osmologii.
<n*er*area de a 0i uni pro&ine din modul de gandire
dualist. Ea se a'eala pe jude*ata, sau pe iuire *onditional
alimentea'a *on&ingerea *a a&em intotdeauna dreptate -
adi*a, *ine&a 0a*e ine i alt*ine&a gremte - o parte a /inelui
are dreptate 6judeatorul din interiorU +i o alts parte este rea i
nu are dreptate 6sentimentele,
durile sau dorintele noastreU. A*est *on0li*t interior se &a re0le*ta
in *on0li*te *u *eilalti. /*i'iunea noastri interioara du*e la
proie*tarea intuneri*ului din noi, asupra altora. A*easta este
rada*ina r$oaielor, terorismului, geno*idelor, rasismului,
agresiunilor se"uale, dis*ordiei din 0amilie, 0ra*tionarii
religioase, *aut2rii tapului ispa+itor, *a +i a *elor mai multe
di0i*ultati din *adrul relatiilor.
.arl Jung spunea7 9Regula psihologi*d spune *a, atun*i and
o situatie interioara nu este *on+tienti'ata, ea se petre*e, in
e"terior, *a soara !ai e"a*t, atun*i and indi&idul ramane
di&i'at +i nu de&ine *on+tient de *ontradi*tia sa interioara,
lumea treuie neaparat s?
materiali'e'e *on0li*tul i sa 0ie imp artita in jumatati opuseK.
:
A*easti dinami*a 0ormea'a o mare parte din ne0eri*irea din
lume i lo*hea'a *apa*itatea noasta naturals de a iui *u
inima des*hisd +i de a &ori sin*er, 0are s? a*u'am pe *ine&a
sau sa 0im in de0ensi&e.
Ghandi spunea *a noi treuie sa fim s*himarea pe
*are &rem s? o &edem in lume. Deoare*e toata energia este
inter*one*tad, noi suntem *u totii una, la ni&el energeti*. Ceea
*e suntem are, de departe, un mai mare impa*t de*at
*eea *e spunem sau 0a*em. Dad suntem iuitori /i in pa*e *u
noi in+ine, &om ajuta la aspandirea iuirii i pad in lume.
Energia noastrl radiala mult mai departe de &ietile noastre
personale, la 0el *a undele de la supra0ata apei unui la*
mare. Atun*i *and suntem negati&i+ti sau *riti*i - *hiar
i numai in intimitatea mintii noastre - a*eastd energie
a0e*tea'a lumea. Atun*i and suntem iuitori, &eseli,
impa*iuitori, *reati&i &i'ionari, a*este sari in0luentea'a, i ele,
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
lumea in*onjuratoare.
Gill Edwards
- r i * u m , a s t a n u e o s * u ' a p e n t r u a n e p e d e p s i , o n d e * a w o n a&em o stare
proast?, *and ne simtim *uprinsi de negati&itate, suparati,
disperati sau in0ri*osati. Dad rea*tiondm in a*est 0el,
alune*am inapoi in &e*hea *osmologie. 0 parte *ru*iald a
iuirii de sine este sa a**eptam *eea *e suntem - ori*um am
0i - i sa spunem 9DaK, la ori*e simtim sau ni se intampla.
Parado"ul este *a nu putem s*hima nimi*, dad, ne impotri&im.
Atun*i *and o 0a*em, opunem re'istenta, *eea *e lo*hea'a
*urgerea energiei. ;reuie sa a**eptam *eea *e se a0la in
0ata noastr?, pentru a des*hide usa dare s*himare, *hiar
dad este &ora de o emotie negati&d, de o situatie pe *are o
*onsideram di0i*ila sau dureroas1, de *omportamentul altor
oameni, sau de *eea *e se intampla in lume. Ca s? putem spune
9DaK a*estor in*er*ari, treuie sa mi*sordm re'istenta. <uirea
noastr? treuie sa 0ie ne*onditionata. ;oleranta nu este
iuireG aproarea nu este iuireG dependenta nu este iuire.
<uirea &indeal si trans-0orma totul, dar treuie sa 0ie
*onstient1 - alt0el nu este iuire.
=oi putem iui *u ade&arat, numai atun*i and !in *a
sun-tern uni i na'uim s? 0im 0eri*iti. =u putem iui, in timp *e
doar ne strdduim s? 0im uni. %umea jude*<tii ne prinde in
*ap*ana ego-ului - putem doar sa-i supunem pe altii, sau s?
permitem s? 0im supusi. Atun*i *and in*er*am sa le 0a*em pe
pla* altora, dar a&em sentimentul de lipsd a propriei &alori,
in*er*am sa 9*astigAmK iuire, sa*ri0i*and /inele nostru *el
ade&aratG dad emanAm sentimente de rusine nesiguranta,
relatiile noastre le &or re0le*ta inapoi, *atre noi. Da*aK
in*er*am sa 0im uni - identi0i*andu-ne *u dumne'eul interior,
*el *are jude*d - &om de&eni *riti*i /i &om tinde sa-i *ontrolam
pe *eilalti, 0a*andu-i raspun'atori pentru sentimentele noastre
i dorind *a ei sa traias*a dupa modelul nostru de *ine
*um ar treui sa 0ie ei. -ri*um, iuirea prietenia sin*era nu
par a-si 0a*e lo* in ast0el de situatii.
Prin *ontrast, atun*i *and na'uim sa 0im 0eri*iti, emitem
&iratii de iuire de sine, &aloare i apre*iere de sine, iar
relatiile
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
noastre le re0le*ts. A*est lu*ru se mani0ests prin 0aptul *a
de&enim mai pro0un'i, mai 0eri*iti Ji mai autenti*i. Cu alte
*u&inte, multe dintre in&dtaturile pe *are le-am primit despre
9*e inseamna iuireaK - sa*ri0i*iu de sine, a-i pune pe *eilalti
pe primul lo*, ale 0i loial *elorlalti, *u pretul propriilor
sentimente sau un
g
-stare, sau a to simti indreptatit sa le
pretin'i *elorlalti sa se *omporte aJa *um iti doreJti to - in
realitate, ne indepartea'a de relatiile pline de iuire, 0d*andu-
ne pri'onieri ai *o-dependentei. /untem *onduJi spre iuirea
supusa, *are alune*a, in mod *onstant, in *i*lurile no*i&e ale
*ontrolului Ji sa*ri0i*iului, ale lamarii Ji &ino&atiei. <uirea
supusa ne 0ragmentea'a *onJtiinta Ji ne sugruma potentialul.
=e tine *apti&i in &e*hea *osmologie.
Ca parte din marea tre'ire, *red *a ne a0lam in perioada
tran'itiei *ulturale, de la iuirea supusa, la iuirea 0ad.
opreli0G de la psihologia limitata a ego-ului, la *onJtiinta
multidimensionall a /inelui. Ca re'ultat, relatiile personale sunt
tot mai haoti*e. Dupa parerea mea, tiparul de*linului
matrimonial Ji *el al 0amiliilor mi"te nu sunt, neaparat, un
lu*ru
Dupd *um rele&l terapia de 0amilie, tiparele 0amiliei
dis0un*tionale tind sa 0ie transmise, in*onJtient, urmatoarelor
generatii. Copiii ajung adulti *are per*ep gregt *a 0iind iuire
ori*e au primit in *opildrie, doar pentru *a s-au oiJnuit aJa.
De asemenea, in &iata de adulti ei simt Ca au 9legaturi de
loialitateK *u persoane in *adrul unor relatii la 0el de
dis0un*tionale - lantul durerii este transmis mai departe.
Proail *a ailitatea de a rupe relatiile limitatoare este
esentiall in anularea &e*hilor noastre tipare de relationare,
o0erindu-i urmatoarei generatii posiilitatea unor not optiuni Ji
mai multd liertate. Poate *al o parte *ru*iala a tre'irii noastre
spirituale *onsta in a ne eliera de &e*hile moduri in *are ne
simteam in siguranta, pentru a *onstrui tipare mai sanatoase
de a *onstrui relatii. <n a*est sens, treuie s. in*etam sa mai
jude*am un mariaj *a 0iind un
e J e * , d a * a s 0 a r J e J t e p r i n d i & o r t . % a u r m a u r m e i , u n e l e d i n t r e r e l a t i ile com!let
Gill Edwards
nereucite, pe *are le *unos*, au durat 'e*i de ani.
!arianne Pilliamson
L
*onsiders *a, adesea, o *asatorie
de-&ine o 9in*hisoare a'ata pe &ino&atie Ji pe simtul
proprietatiiK
+
-o des*riere usturatoare a iuirii supuse. <uirea
supusa ne intinde *ap*ana 0ri*ii, &ino&atiei, *ontrolului Ji
*on0ormarii, 0a,*andu-ne mai mi*i de*at suntem in realitate.
Dar a*um Pain in urma a*el model in&e*hit al iuirii /i
angajamentului, *u toate re&endi*arile, *u setea de stapanire
Ji *u sentimentele de 9a 0i indreptatitiK Ji *onstruim o noun *ale
pentru iuirea 0ara opreliJti. ;indem *alm o iuire mai
pro0unda, *are sa ne permits sa ne e"tindem *onJtiinta Ji sa
ne e"primam potentialul *reator Ji plin de iuire - iuirea *e
ne *on0ers liertatea de a 0i *eea *e suntem *u ade&arat.
De-a lungul ultimilor ani, drumul meu m-a *ondus, pe
negteptate, in a0ara unei *asatorii, *are, deJi a'ata pe
prietenie Ji intelegere, era limitati&2 /i idimensionall !a
0a*ea sa raman adormita, 0ad *a ma*ar sa oser&.
Printr-o e"perienta a iuirii *onJtiente, mi-am rein&iat
pasiunea Ji sen'ualitatea, m-am regasit Ji m-am re*one*tat *u
emotiile mele, !i-am re&endi*at &isurile Ji dorintele pierdute.
Drumul meu a 0ost nespus de ane&oios Ji dureros, deJi am
elierat multe dintre limita,rile pe *are le tinusem as*unse, tamp
de multi ani, !i s-au /0aramat &e*hile me*anisme de aparare.
!-am simtit neaparata, e"pusa Ji &ulneraill, *a Ji *and o
&e*he armura ar 0i 0ost s0agata de pe mine, lasandu-mi liera
*arnea moale Ji ro'. A*easta e"perienta m-a s*himat pro0und, in
moduri pe *are nu mi le-aJ 0i putut imagina &reodata. !-a ajutat
sa inteleg 0elul in *are ne *ontrolam J4 ne limitam pe not inJine.
/i m-a in&atat *e insearrin$ *u ade&arat, iuirea de sine,
iuirea pentru *eilalti, pentru lumea intreaga.
L autoarea artilor /ratia de fiecare zi maicd ,
puli*ate de
Editura @or Aou. n. ed.
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
;RA=/@-R!AREA /-C<E;A;<<
<n spatele s*enei, sute de mii de oameni se trans0orms
din pun*tul de &edere al modului in *are pri&es* &iata Ji
relatiile interumane. A*este 9trans0ormari ta*iteK iJi 0a* drum
in toate sistemele so*iale, pregatind apropierea unei re&olutii
lande, *are &a s*hima total - de la sdnatate, la edu*atie.
Este uJor sa oser&i prolemele *u *are se *on0runtl
lumea. ;otuJi, tre*erea in noua *osmologie ne *ere sa ne
*on*entram pe na'uintele, &i'iunile Ji sperantele noastre
pri&ind &iitorul, in opo'itie *u *riti*a, anali'a /i e"pli*area a
*eea *e e greJit, sau *u in&inuirea *elor *are 9se *omports
ranK. Energia urmea'a gandul. =oi &isam *a a*east? lume
noua sa prinda &iata Ji, de a*eea, a&em ne&oie de &isuri
&i'ionare, pline de pa*e Ji iuire.
intru*at ne a0lam *u un pi*ior in &e*hea paradigma Ji *u
*eralalt in *ea noua, suntem tentati sa 0olosim &e*hile moduri
de aordare, pline de jude*ati, Ji sa *riti*am a*tualele
sisteme. /tiu *um este, am 0a*ut-o Ji euS Am petre*ut doua'e*i
Ji *in*i de ani *ritiand medi*ina alopata Ji promo&and
aordlrile alternati&e in domeniul sanatatii. Am *riti*at
religia patriarhal?, tendintele a*tuale din edu*atie Ji alte
sisteme so*iale. ;otuJi, am in&atat *a pe *e ne *on*entram,
a*eea primim. Atun*i *and jude*am sistemele, oamenii, pe not
inJine *a 0iind uni sau rai, ne a0lam in &e*hea lume a
intru*at *onsideram *a a&em dreptate, nu putem
de&eni promotori e0i*ienti ai s*him2rii so*iale. =umai iuirea
0ara opreliJti ne poate eliera.
<n *ele din urma, am inteles *a ma *on*entram
pe *eea *e &edeam *a 9rau Ji greJitK Ji perpetuam
diso*ierea dintre 9noi Ji eiK. Am in*eput sa-i&ad pe
do*tori, preoti, pro0esori, politi*ieni, a&o*ati *a 0iind
uni, iuitori Ji ine intentionati. Proail *a unii
a&eau alte prioritati de*at sa pri&eas*a lumea intr-
un alt mod, dar eu &oiam inteleg. )oiam s? ma
*one*te' *u ei. Am in*eput prin a 0a*e
Gill Edwards
p a * e * u p a r t i l e r e n e g a t e d i n m i n e , p e * a r e e i l e r e 0 l e * t a u . ) i n e o & r e me *and a&em
ne&oie sa ne separam de &e*hile sisteme, and e ne*esar s?
spunem 9nuK si s? mergem mai departe. )ine o &reme *and
treuie sa stailim granite dare, sa ne gasim propriul drum, sa
ne re&endi*am identitatea
si
s? ne *lari0i*am propria &i'iunea.
Apoi, &ine timpul and putem 0a*e pa*e, ne putem re*on*ilia
si
integra.
>nii *red *a &e*hile noastre sisteme so*iale au de&enit atat
de dis0un*tionale, in*at, pe masura *e ne apropiem de anul
3043, pur simplu se &or prausi, *a ne indreptam spre haos
si
de'integrare - iar apoi, un intreg stol de pas?ri Phoeni" &or
renaste din propria *enusa. )i'iunea mea personall arata *a
&a 0i o re&olutie pa*i0ists landa. Cred *a not putem integra
noile perspe*ti&e, in *adrul &e*hilor stru*turi adu*and ast0el o
integrarea prin iuire, a tuturor /inelor noastre a0late in
*ontradi*tie si initiind s*himarea, din interior.
De e"emplu, re*ent, am *o-0ondat un proie*t pentru
r$li*area ni&elului de spiritualitate
si
pentru un e*umenism
mai pro-0und, in *adrul iseri*ii mele lo*ale. =oi organi'a.m
intruniri
suplimentare, a'ate pe *reati&itate, u*urie
si
*elerare, in timp *e ser&i*iile traditionale din slujele de
dumini*a isi *ontinua a*ti&itatea, &enind in intampinarea
ne*esitatilor *elor *e sunt adepti ai &e*hii teologii. /*opul
nostru este sa integram
si
sal onoram ne*esitatile 0ie*arei
persoane impli*ate. =oul proje*t ii o0era o *ale po'iti&a de a
merge inainte, unei iseri*i mid, *are, in mijlo*ul 0oametei
spirituale tot mai raspandite, nu reusea sa atraga un
numar mai mare de oameni in parohia sa. in lo* sa e
atasam eti*hete de ine sau rau, aordarilor anterioare, am
re*unos*ut *a era ine sa &enim in intampinarea ne&oilor unor
oameni
si
*a introdu*erea ser&i*iilor *omplementare ajuta la
0ormarea &i'iunii dare asupra unui &iitor mai luminos.
A**eptarea *u iuire este una dintre *heile a*estei not
aorda0t Parintii nu pedepses* un *opilas *are de aia in&ata
s? mean ga, 0iind*a nu poate alerga sau nu se poate *atara si
nu-4 atjo*o-
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
r e s * , p e n t r u * i L s e l e a g a n i p e p i * i o a r e . = i * i n o i n u a r t r e u i s ? * r i t i *am a*ele paVi din noi -
re0le*tate in lumea e"terioar1 - *are in*i se agati de
&e*hea paradigmi.
A*este &e*hi oi*eiuri pe *are le-am de'&oltat au 0ost
0olosite timp de *ate&a milenii. Ele ser&es* *redintei *a a na'ui
sa 0ii 9unK, sau a *onsidera *i ai intotdeauna dreptate
repre'inta singura *ale de a rimane in siguranta Ji de a 0i
iuit. Poate *a a*este oi*eiuri au intelep*iunea 0or Ji ne pot
dirui *e&a, doar atun*i *and le pri&im *u inima des*hisi Pans
*and nu &om iui Ji nu &om a**epta 0ie*are parte a a*estor
*omportamente - &e*hi sau noi - ele &or *ontinua si re'iste
s*himirii Ji &or 0amine agitate in ra0tul &e*hiului mod de a
gandi. A*est lu*ru in*lude toate rolurile pe *are a*esta it
joa*i in so*ietatea noastri7 medi*ina alopati, edu*atia a'ati
pe partea stangi a *reierului, lamarea Ji &i*timi'area in
sistemul justitiei, ierarhi'area pe *riteriul puterii, in a0a*eri,
au'ul asupra *opiilor, dis*riminarea 0emeilor sau
prolemele e*ologi*e. <ntr-un 0el, treuie si mentinem un
e*hiliru deli*at intre a 0i *onJtienti de modul in *are &e*hea
*osmologie ne *ontrolea'a, ne limitea'i Ji ne distorsionea'a
Ji, in a*elgi timp, sa nu i ne impotri&im prea mult Ji ast0el s?
de'&oltam o re'istenta *res*andl 0ati de s*himare.
/ingura solutie este iuirea, nu a*ea iuire *onditionati,
*are spune 9;e &oi iui numai da*l...K, sau 9;e &oi iui atun*i
*and...K, *i iuirea ne*onditionata, *are spune7 9;e &ad. ;e aud.
;e iues*.K
<uirea 0ari opreliJti. <uirea *are spune 9daK la oric"#
iuirea *are in*lude Ji imritiJea'1, in lo* si e"*ludi sau s?
respingi. <uirea 0ara opreliJti &inded &e*hile rani Ji di&i'iri.
Pans *and nu ii &om atinge *u iuire, *ompasiune Ji
intelegere, pe *ei *e pot parea pring in &e*hea Ldire - sau
*hiar pe *ei *are a*tionea'2 in moduri distru*ti&e - ju*am
a*elegi jo*uri &e*hi ale 9*elor uni Ji *elor riiK. Ramanem
pring in 0ri*l Ji jude*atl. ;ralm in lumea &e*he a dualititii. %a
un ni&el interior, a ne apropia de *eilalti *u iuire
simoli'ea'i o integrare a sinelui nostru launtri*. A*easta
Gill Edwards
0 a * e s a s i m t a * a a r e g r i p d e a l t i i . = u p u t e m r e s p i n g e s a u a s * u n d e ni*iun aspe*t al
sinelui, 0ara sa platim un preG - aJa *a nu ne putem simti pe
deplin in pa*e, dad, nu am 0a*ut pa*e *u lumea, aJa *um
este ea a*um, i *u a*eia pe *are i-am 0i jude*at sau i-am 0i
dat la o parte. E lo* pentru s*himare Ji ameliorare, *ad
e&olutia Ji *reJ- terea 0a* parte din natura 0ireas*a a &ietii.
%umea nu &a 0i ni*iodata in per0e*ta liniJtite, deoare*e in
ori*e sistem e"ists 0orte *onser&atoare, *are lupta sa pastre'e
status Vuo-u46sa mentina situatia e"istentsU. Proail *a
a*ele parti *onser&atoare din noi slujes* unei 0un*tii
0olositoare, protejandu-ne de o s*himare prea rapids, sau
ajutandu-ne sa *lari0i*am *are ne sunt ade&aratele
na'uinte. @ie-*are dintre noi este o pies? uni*l in a*est
pu''le *osmi* - iar 0ie-*are parte este ne*esara pentru a
*ompleta intregul jo*.
APROAPE DE 2012
Personal, eu nu *red *a in de*emrie 3043 se &a
petre*e *e&a dramati* 6*u toate *a *ei *are se tern de
Armaghedon ar putea *rea propria 0or jude*ata de apoiU.
;otuJi, atun*i and &om pri&i in urmi, &om oser&a o
s*himare lupin a *ongiintei umane in ultimele de*enii, *a Ji
and ne-am 0i tre'it din somn, la ni&el *ole*ti&.
Pe masura *e ne indreptam ate marea s*himare,
nenumarati oameni renunti la &e*hile oi*eiuri, tipare, relatii
Ji situatii, adesea 0iind, aparent,0ortaii sa eliere'e tot *eea
*e ii tine in tre*ut, sau ii mentine agatati. =u mai putem
*ontinua sa pretindem *a suntem 0eri*iti - dad nu suntem.
;reuie sa in0runtam *eea *e nu merge ine, sau nu se ridid
la ni&elul &isurilor Ji dorintelor noastre. Asta inseamn? *a
treuie sa ne oiJnuim *u s*himarile rapide - la ni&el
personal Ji gloal. Dad &om putea ,<n&L sa 0im pe a*este
&aluri ale 0lu"ului s*himar, tre'irea noastra, la ni&el gloal,
&a 0i relati& wart Ji *hiar amu'ant1. Cu *at ne &om opune
mai mult s*himare, sau &om in*er*a sa o oprim, *u atat &a 0i
mai di0i*ild. ;reuie sa a**eptam sa nu ne mai *ramponam Ji
sa 0a*em s*him-
<>B<REA @ARA -PRE%</;< =E E%<BEREAXA
ad neaJteptate in &iata noastri ;reuie s? 0im gata sa ne
des*hidem inimile, sa ne urm,am 0eri*irea, sa a&em
in*redere Ji sa mergem odata *u 0lu"ul. ;reuie sa renunta,m
la rAdl*ini Ji sa ne asumain angajamente legate de lo*urile in
*are ne *ondu*e inima. AJa *um spunea Paulo Coelho,
liertatea nu este asenta angajamentu-
lui, *i ailitatea de a-ti asuma tot *e este un pentru tine$
N
?cest ti! de angajament - spre deoseire de *el *are &ine din
sentimentul datoriei, din oligatie sau promisiuni - adu*e
intotdeauna u*urie, elierare Ji e"tindere. Dad, pare di0i*il Ji
restri*ti&, inseamnA, in mod in&ariail, *aK noi 9in*er*lm sa 0im
uniK Ji in a*est mod ne mi*praln energia.
0 *osmologie san<toasa ne poate trans0orma &iata de
0ie-*are 'i. <n lo* sa pri&im &iata *a pe o J*oal1 se&ers a
su0letelor reele, sau *a pe o road $anni*a de *are putem,
e&entual, s*apa 6dad suntem su0i*ient de uni sau noro*ogU,
sau doar *a pe un a**ident statisti*, 0ara un inteles sau un
s*op anume, treuie sa o pri&im *a pe un dar minunat. =oi nu
ne a0lAm ai*i pentru a 0i uni sau per0e*ti. =u suntem ai*i
pentru a do&edi *a suntem merituog. =u ne a0lam aid pentru
a-i ser&i pe altii 6pe *heltuiala noastr1U, sau pentru a sal&a
lumea. =u treuie sa *:tigAm sau sa meritam iuirea. =u
treuie sa 9ne *omportim ineK, sau *on0orm unor reguli sau
*erinte din a0ari. <ntr-un >ni&ers plin de iuire, ne putem re-
la"a. in siguranta. /untem demni de in*redere.
/untem iuiti 0ara *onditii. /untem *aratori *osmi*i, intr-o
a&entura magni0i*a prin realitatea 0i'i*a Ji - in *alitate de
s*antei *reatoare ale Di&initatii - putem a&ea, 0a*e sau 0i ori*e
dorim. =u e"ists limite. =u suntem papuJi manipulate *u s0ori.
Putem *rea propriul Paradis pe Pamant. <ar *heia pentru a 0a*e
toate a*estea este iuirea ne*onditionata - pentru noi, pentru
*eilalti, pentru intreaga lume.
<uirea 0ad opreliti nu separl lumea in un Ji ran, *ore*t
Ji greJit, sigur sau peri*ulos. Ea spune un pro0und 9daK &ietii. Ea
a0irma *a 9tot *eea *e este in tine Ji in mine este unK.
Creea'a relatii
I!BIEA FAA, )PE"ISTI (E E"IBEEA-A
0 a d . s a - i 0 i e t e a m a . E a l o * u i e J t e i n t r - u n u n i & e r s n e p r i h a n i t . E s t e i u irea *are dAruieJte,
g
ra a a&ea ne&oie sa primeas*a. Este iuirea *are nu are
ne&oie de nimi*, nu *ere nimi*, nu aJteaptA nimi*. Este iuirea
*are ne inspira Ji ne ajutA sa e&oluAm. Este iuirea *are ne
elierea'A. Ea ne trans0orms din e*uri palpaitoare, in
strAlu*itoare ra'e laser. <uirea 0lea opreligi ne permite sa ne
*on*entram energia Ji intentia, in moduri *are ne pot s*hima
&iata in mod spe*ta*ulos. Tot ceea ce experimentiim depinde
data iubirea )
de sine, pentru ceilalti, pentru intrea&a lume ) este o iubire su)
pusei, sau unaftirti de opreli&
Atun*i *and iuim *onJtient, ne asumam
responsailitatea pentru propria e"perientl, in lo* sa-i lanam
sau s? in*er*Am *ontrolAm pe *eilalti. /tim *a nimi* nimeni
9din a0araK nu este raspun'ator pentru *eea *e simtim sau
tram *a e"perientA.
;otul re0le*ti *eea *e am tinut as*uns in propria
*onJtiint1. =imi* nu poate opri implinirea na'uintelor
noastre, *u e"*eptia propriei re'istente, 0ri*i sau jude*iti. <n lo*
sa ne *on*entram pe *e este ine sau rau, in&atAm sa ne
a**eptam pe noi, a**eptam pe *eilalti Ji sa a**eptAm
intreaga lume. Apre*iem tot *eea *e este minunat in &iata
noastr1 Ji in *eilalti oameni.
<n lo* sa insistim pe *eea *e nu !rem, ne 0o*ali'im
atentia pe *eea *e !rem cu ade!arat$ A**eptam realitatea Ji
tindem *ite 0elul in *are am &rea -. 0ie. =e s*himim lumea din
interior, *are e"terior. Apoi, ne re*one*tam *u *eea *e suntem
noi *u ade&arat. /untem tre'iti. /untem &ii. )isurile noastre
*ele mai 0ante'iste pot de&eni realitate.
/i, aproape
g
ra sa agam de seams, granitele dintre Cer
/i PamAnt se topes*.
< i t
) "!ME I( '!S <E TE-IE
#le"ell'n (aug&an-#ee, PH.D.
nul 5%65 este adesea numit ince!utul
I!ocii de $ur #n urmatorul eseu,
!rofesorul sufist,
Llewell3n Vauhan"Lee, descrie
!osi'ilitatea unei treziri
la nivel lo'al, intro era a unificeirii, in
care con%iinla
Divin
&
va reveni in viata de fiecare zi) Dar
este im!or"
tant cum !artici!eim noi la acest moment
% cum !utem
contri'ui la trezirea lumii)
8Fie ca not fim cei care vor reinnoi
aceasta eHistentei)(
&etta,actGe
P
ta,
;<!P>% ;RA=X<;<E<
/unt multi *ei *e au 0a*ut pro0etii *on0orm *?rora anul
3043 &a 0i momentul unei s*himAri e"traordinare. <n
Calendarul ma(aJ, 3043 mar*hea'i s02rJitul timpuluiG alte
pro0etii it *onsider1 in*eputul unei noi Epo*i de Aur.
Deoare*e a*um ne apropiem de a*est an, lumea noastri
tre*e, *u ade&irat, printr-o s*himare a**elerati -are a*easta
pre&esteJte un sErJit, un in*eput, sau pe amandoul5
Am intrat intr-un timp al *ri'elor pe plan gloal. ;raim
in*onjurati - aproape su0o*ati - de ruinele *i&ili'atiei noastre,
a0late in agonie. Credinta ultimelor se*ole in dualitate Ji
separare, *on*entrate pe gindirea rational
-
A, a determinat un
mare progres Jtiinti0i* Ji material, dar a *reat, in a*elaJi timp,
o rupture distru*till intre spirit Ji materie. A*easta *redinta %-a
e"ilat pe Dumne'eu in *eruri
i-a luat @am2ntului sa*ralitatea.
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
Deoare*e intregul nostru respe*t 0ats de propriile
*orpuri Ji 0ats de *orpul Parnantului s-a pierdut, ne je0uim Ji
poluam, in mod sistemati*, lumea, distrugand *hiar
e*osistemul de *are depinde supra&ietuirea noastra. Cu0undati
in materialism, am uitat de *e ne a0lam ai*i. Am *reat un pustiu
e"istential, 0i'i* Ji spiritual, iar su0letele noastre Ji su0letul
lumii sunt in0ometate.
E"ists o traditie *are spune *a a*easta era a separarii &a
0i urmata de o era a uni0i*arii, in *are simpla *onJtienta a
pre'entei Di&ine &a 0i redata omenirii, iar Di&initatea se &a
intoar*e, din nou, in &iata de 0ie*are 'i. Dad, pri&im *u atentie,
in mijlo*ul distrugerii putem &edea not semnale, seminte ale
unei *on-inte gloale, o *onstienti'are pro0unda a 0aptului *a
toti suntem unul, parte a unui sistern &iu, *are inter-
relationea'a in mod organi*. <ar in *onte"tul a*estei
*on-enti'ari, se tre'ete o a$a *onJtiinta - *onJtiinta primara a
>nimii, *are apartine &ietii i este e"presia dire*t? a
Di&initatii.
0 alti traditie spune *a, dad o singura 0iinta poate tre*e
prin trans0ormarea spirituall, atun*i intreaga lume poate
0a*e la 0el. E"ists o promisiune stra&e*he, *on0orm *areia
lumea, *a 0iinta &ie, spirituals, se poate tre'i, iar inima ei se
poate des*hide Ji sa in*eapa sa ante. Ce-ar insemna asta, ni*i
nu ne putem imagina. E"ists urme in memoria noastra
an*estral1, despre &remea in *are lumea era trea'i data
sa*rul *ante* al Creatiei, *and totul era plin de &iata Ji
magi* Ji 0a*ea parte din a*est *ante*. Poate *a a*eea era
Epo*a de Aur, *are poate sa renas*a a*um.
A*estea sunt pro0etii, posiilitati, semne, promisiuni. Dar
toate in&ataturile spirituale ne spun *a numai momentul
pre'ent este real. =umai in acum suntem &ii Ji a&em a**es
la Di&initatea din not Ji din &iata. Ceea *e *ontea'a este 0elul in
*are ne 0olosim momentul. Ramanem *apti&i in a*est &is auto-
distru*ti&G nar*isist, amu'andu-ne *u ju*ariile tri&ialitatii5 Dad,
indri'nim sa ne tre'im in pre'ent, &om putea au'i o *hemare
din adan*ul Creatiei, un strig?t *e ne in&ita sa
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
l u * r a m i m p r e u n l , s a o s p r i j i n i m i n a * e s t e & r e m u r i d e t r a n ' i t i e , s ? *ontriuim la naJterea
&iitorului, sa ajutam lumea s? se tre'eas*a.
0 ()!A "!MI(A
)iata este uni*a - Ji aJa a 0ost mereu. %umea este un
tot unitar, &iu, organi* - Ji tot *eea *e apartine Creatiei 0a*e
parte din ea, in mod &ital Ji inseparail legat *u tot *e
inseamnl &iata, tot aJa *um o *eluld indi&iduals sau un organ
sunt legate de organismul din *are 0a* parte. )iata este &ie Ji
are propria inteligenta Ji s*op. A*est s*op - *are este Ji al
nostru, pentru *a nu suntem separati de &iata - repre'inta
una dintre re&elatii. <n multitudinea 0ormelor sale, Creatia
de'&aluie 0ata as*unsa a lui Dumne'eu - 9Am 0ost o *omoarl
as-
*unsa Ji mi-a 0ost dor sa 0iu *unos*ut, aJa *a am *reat lumea.K
4
Ca martori ai Creatiei, putem ajunge sal *unogtem pe
Creator.
Dar am uitat a*est lu*ru. %umea noastra de a*um nu
ade&ereJte Di&inul, *i propria noastra aroganta, la*omie Ji
amageala *a a&em putere. <n dorinta noastra osesi&a de
*on0ort material, de a a&ea *at mai multe lucruri, am je0uit
0amantul, *a Ji *and a*esta nu ar 0i 0ost nimi* alt*e&a de*$ un
oie*t de e"ploatat Ji ne-am pangdrit propria lume. ;ram *a
Ji and &iata ar 0i *e&a din a0ara noastra - *e&a *e putem
stapani Ji *ontrola - Ji nu o parte a propriei noastre 0iinte. Am
pierdut ori*e legatura *u natura reall a &ietii Ji *u telul ei,
*at Ji relatia noastra *u a*esta. <ar &iata a permis *a toate
a*estea sa se intample. Pans a*um, *el mai adesea &iata a
rimas re*epti&e, in aJteptare, pri&indu-ne *um ne urmam
dorintele, oie*tand prea putin, *hiar dad simtea jalea
oamenilor *are iJi reneaga natura Di&in
g
.
A*um se s*hima *e&a pro0und in adan*ul &ietiiG o era se
s0arJeJte Ji, din mie'ul Creatiei, *e&a prinde &iata, intr-un nou
0el. 0 %umina din *entrul lumii, *e a dormit timp de milenii,
este reaprinsa. Este %umina &ietii insasi, *are se tre'este si iii
aminteste natura sa
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
a d e & i r a t a J i s * o p u l s i t u D i & i n . C u a * e a s t a t r e ' i r e , 0 i i n t a & i e * a r e e s t e lumea noastra tre*e
prin trans0ormarea propriei sale esente.
%umina a*estei tre'iri este e"tern de dinami*a. Ea se
metamor0o'ea'a 0oarte repede, adu*and in orita sa alte
energii, alte 0orte din interiorul Creatiei - unele deja tre'ite,
altele inerte - Ji pune in liertate energii in migare, *are ne
&or s*hima lumea. ;re'irea %uminii din *entrul lumii poarta
potentialul unei noi re&elatii - posiilitatea unui nou mod de a
trai, de a 0i Ji de a a&ea relatii *u oamenii *u &iata - in *are
unitatea Creatiei Di&ine este re&e-
Ji *elerata. <n *lipa de 0at?, noi ne a0lam pe pun*tul de a
intra in a*est nou stadiu al e&olutiei &ietii /i *onJtiintei - o noua
paradigma pentru lume.
A*um se mani0ests o *onJtienti'are *res*uta a s*himarii
in *onJtiinta, spre uni0i*area gloal1. Re0erindu-ne la
e*ologie, am 0ost oligati sa re*unoaJtem *a suntem o singura
Planet1, un uni* e*osistem &iu, inter*one*tat. ;ehnologia
<nternetului Ji a tele0oniei *elulare ne-au o0erit instrumentele
pentru *omuni*area gloala, iar *omertul Ji 0inantele au Ji
ele o dimensiune
;otuJi, sunt putini *ei *are au re*unos*ut pro0un'imea
a*estei s*himari, semnele *a lumea se tre'eJte. Cei mai multi
sunt prea o*upati, prea pring in a0a*erile lor, pentru a putea
oser&a *e&a atat de nou. Cei *are sunt 0i"ati pe imaginea
unui Pamant 0?r? su0let, nu &or re*unoaJte noua %umina a
a*estuia Ji nu ii &or per-mite sa patrunda in &iata lor. Ar 0i
prea amenintator.
Cu toate a*estea, %umina *e du*e la tre'ire in*epe sa
in0luente'e *onJtiinta umana. Ea trimite mesaje de speranta
unei disperari *ole*ti&e, unei mase *ole*ti&e lipsite de su0let.
%umina ii atrage pe *ei *are &or sa lu*re'e *u ea.
A*easta %umina are ne&oie sa lu*re'e *u *onJtiinta
noastra umana, pentru *a sa se tre'eas*i la &iata in
intregime implineas*a potentialul. Ea are ne&oie *a noi sa 0im
treji in momentul tre'irii, sa 0im &ii in a*est moment al
ren:terii. =e *heama pe 0ie-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
* a r e d i n t r e n o i - p e 0 i e * a r e i n 0 e l u l s a u - r e a m i n t i n d u - n e a n g a j a mentul an*estral de a 0i
martori Ji de a parti*ipa la *eea *e se naJte a*um. Este
amintirea noastra, este tre'irea noastra. Este %umina din noi,
propria *unoaJtere *a toti suntem unul. ;otug mai este <n*a
*e&a - *e&a *e i se da a*estei lumi.
PaJind in arena a*estei %umini, de&enim o parte din
*eea *e to*mai se naJte7 *ontriuim la a*easta lu*rare *u
%umina noastra indi&iduall, iar *u propria noastra *onJtiintl, la
a*easta tre'ire. /alutam re&enirea >nimii Di&ine a pre'entei
Di&ine, inapoi pe Pam<nt. /i, de asemenea, punem sta&ila
0ortelor intuneri*ului, pretentiilor emise de la*omie, 0ri*a /i
osesia puterii, *e &or <n*er*a
<mpiedi*e a*easta renaJtere, *a sa se asigure *a nimi* nou nu
&a putea al7area.
<n ruga*iunile Ji in *onJtienta noastra, noi protejam
a*easta renaJtere, a*easta tre'ire a %uminii lumii. Este un
simplu angajament al su0letului nostru 0ata de su0letul lumii -
o re*unoaJ- tere a ne&oii sale de noi, Ji a ne&oii noastre de
*eea *e se &a ngte.
Pentru a 0i in pre'enta a*estei %umini, treuie sa Pain in
urma multe dintre dramele Ji *on0li*tele *e apartin &ersiunilor
ego-ului nostru, despre noi i lume. ;reuie sa ne legam de
a*easta %umina *u propria %umina - *onJtienta pura din noi
inJine, *e apartine unei dimensiuni mai <nalte a 0iintei noastre,
dar Ji propriei noastre *onJtiente instin*ti&e, despre >nimea a
tot *e inseamna &iata. Cand o &om 0a*e, &om intelege ea nu
suntem separati de &iata Ji *a %umina lumii traieJte in noi.
=oi suntem %umina lumiiG noi purtam *unoa+terea *elui mai
<nalt s*op al &ietii, in %umina 0iintei noastre autenti*e. Ea este
pre'enti in 0ie*are respiratie. Este amintirea noastra despre
Di&initate, natura noastra esentiala *e respir1 %umina Ji &iata
a*estei lumi.
;re'irea %uminii lumii repre'intl propria noastra tre'ire,
in-tru*$ ne tre'im la esenta propriei noastre naturi Ji la
s*opul nostru, la intelegerea ade&irului primordial *a noi
suntem at totii >nul.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
C O AC R EA R EA U N EI LU M I N O I
Este &ora si de *e&a *omplet nou, de o noua energie
o noud *onstiinta, *e au 0ost date a*estei lumi, in a*est
moment al e&olutiei sale. Atun*i *and adu*em %umina
*onstiintei noastre, in %umina a *eea *e se naste, de&enim un
partener in Creatie. A*easta este *o-Creatia ade&drata7
intera*tiunea %uminii *u %umina, a %uminii noastre
indi&iduale, *u %umina lumii, intera*tiunea dinami*a *u uni*a
%umind a iuirii /ale Di&ine.
%umina noastr1 autenti*l &ine din s*2nteia Di&in
g
din
noi. Ea poarti *el mai pro0und s*op al &ietii noastre, *e apartine
s*opului Di&in al Creatiei. =e ndstem *u a*east? s*anteieG este
usor de oser&at in *a'ul *opiilor, in o*hii lor, in rdsul u*uria
lor. Dar, pe misura *e ne maturi'Am, ea 9se estompea'd in
lumina oisnuita a
'ileiK.
3
;reuie s? o re&endi*2m s? o reaprindem, prin
pro*esul, uneori dureros, al reamintirii si retre'irii pe *are it pot
adu*e pra*ti*ile spirituale mun*a interioar$ A*easta este
*onstiinta omeneas*l reall, *are apartine *onstiintei /inelui. Ea
este mult mai puterni*l de*dt ne-am putea in*hipui. Este
posiil sa simtim *a, prin *onstiinta, putem da 0orma &ietii.
Poate *a am oser&at modul in *are o simpl
(
s*himare de
atitudine ne poate modi0i*a *ir*umstantele, dar nu a&em idee
despre puterea *onstiintei, *a 0ort
(
*atali'atoare si de
*ondu*ere a intregii Creatii.
A*um, ni se *ere sa ne tre'im in %umina noastr2 sa ne
asumain ade&dratul rol de *o-*reator in e&olutia lumii. %umina
lumii se .tre'este, iar *onstiinta noastr2 este ne*esard pentru a
ajuta la adu*erea a*estui inteles as*uns, in *onstiinta lumii si a
omenirii. Putem ajuta lumea sa re&ind din nou la &iata,
*ontriuind la modelarea urmatorului stadiu al e&olutiei sale.
Cum parti*ipdm noi la a*east? mun*a5 <n*epem, pur
simplu, prin a ne intoar*e atentia *are &iata insai, l2sAnd
deoparte distragerile i imaginile 0alse asupra &ietii, pe *are <li
le-am *reat pdnd
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
a * u m . P r a * t i * i l e s i m p l e d e * o n J t i e n t i ' a r e n e p o t a j u t a . ; e h n i * a d e a
g
a *on-enti'arii
respiratiei ne readu*e atentia la *eea *e este esential.
@aptele simple de unitate iuire, adresate altora, ne re-
*one*tea'a *u reteaua ade&arata a &ietii - ade&aratele
inter*one*tari intre oameni. A in&ata sa mergem intr-un mod
sa*ru ne poate readu*e atentia asupra naturii sa*re a lumii.
A*easta este pra*ti*a aJtinaglor ameri*ani, de a merge
*onJtient, *u atentia *on*entrate pe 0aptul *a p1Jes*, punand
pi*iorul pe Pamantul sa*ru. 9Pra*ti*a
pre'entei lui Dumne'euK, des*risi de Parintele %awren*e
E
, in
*are *ine&a </i des0a&ara a*ti&itatile intregii 'ile, 0iind
permanent *onJtient de pre'enta lui Dumne'eu, readu*e
pre'enta Di&ina in &iata de 0ie*are 'i.
Tdata *e a**eptam Ji apoi re*unoagem lumea *a 0iind
o 0iinta &ie, de esenta Di&ina, in *are suntem pre'enti in
0ie*are moment al 0ie*arei 'ile, propria noastra, %umina Di&ina
&a 0i pre'enta in &iata. %umina noastra po ate 0i pre'ent1 numai
in simplitatea momentului in *are ne dam. @ara *unoagerea
*onJtienta a 0aptului *a suntem parte din Creatie, *a 0iinte
&ii, &om 0amine deoparte, spe*tatori in*ongienti ai propriului
destin Ji ai destinului lumii. A ne asuma responsailitatea
pentru soarta planetei noastre nu inseamna doar *onJtienta
e*ologista, *i /i un pro0und respe*t 0ats de natura Di&in
g
a
Pamantului Ji o re*unoagere a ade&irului *a %umina *are se
tre'eJte in lume, are ne&oie de pre'enta Ji impli*area noastra.
Ea are ne&oie de %umina noastra Di&in
g
. /i, intru*at %umina
noastra apartine *onJtiintei noastre reale, ea
intera*tionea'a *u %umina lumii, prin *onJtiinta noastra
*onJtienta.
<n 0ie*are moment, %umina lumii se s*himi Ji e&oluea'a.
Esenta dinami*i a &ietii este *ea *are poarta in ea se*retul
Creatiei, materiali'area *u&antului lui Dumne'eu. ;ot a$a *um
%umina noastra poarta intelesul real al &ietii, s*opul su0letului
Ji al modalitatii de a implini a*est s*op, Ji %umina lumii
*unoaJte intelesul real al &ietii, s*opul su0letului salt Ji *e
anume ii treuie pentru a-4 reali'a.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
A * e a s t a % u m i n a e s t e s t r a & e * h e - J i t o t u J i n o u d - J i r e p r e ' i n -
o rea*tie *ontinua la momentul Di&in. Ea poarta in ea
istoria reala a lumii Ji ade&arata *unoatere a s*opului
a*estui mira*ol in *are traim. <n a*est moment din e&olutia
lumii, a*est mira*ol de-&ine tot mai *ongient Ji are ne&oie de
%umina noastra, pentru a adu*e intelesul sau as*uns in
*onJtiinta lumii Ji a omenirii. Este ne&oie de noi, pentru a
ajuta lumea sa rede&ina &ie.
IMA,I(I A"E 0IETII
Prin simpla re*unoagere a naturii Di&ine a &ietii, in
*onte"tul unei e"isten*e oiJnuite, ne des*hidem - atat noi,
*at lumea din jur - *atre a*ele dimensiuni *are ne-au 0ost
as*unse de uitare, de dependenta noastra de materie. Am
uitat *u totii *a &iata este o adunare ogata Ji misterioasi, a
multor lumi. Am pierdut *unoaJ- terea pe *are o a&eau preotii
Ji amanii din &e*hime - dar Ji 0aptul *a, in a*este dimensiuni
ne&a'ute, salaJluies* energiile primordiale ale &ietii. >itand,
am pierdut aspe*tul &ietii in intregul ei Ji ne-am de*one*tat de
la 0ortele reale *are ne modelea'a lumea. Atun*i and
suntem pre'enti in &iata, in mod *ongient, elierati de soli-
*itari Ji programe as*unse, and u permitem &ietii sl se
des0a&are *on0orm prin*ipiilor sale interioare intrinse*e,
des*hidem din nou poarta dintre lumi. <n *adrul *ontiintei
noastre, lumea e"terioara Ji *ea interioara, &i'iilul Ji
in&i'iilul, se pot intalni Ji *omuni*a una *u alta, iar lumea
noastra poate de&eni din nou intreaga.
Re*one*tarea lumilor este 0undamentals pentru
retre'irea &ietii, pentru *a, in simoli*ul taram nemani0estat,
energiile primare ale &ietii se grupea'a in tipare arhetipale
*are ne modelea'a &ietile. Atun*i *and permitem intalnirea
lumilor din interiorul *onJtiintei noastre, re*apatam a**esul
*atre a*est taram Ji ate puterile *are a*tionea'a a*olo. =oi
inJine de&enim lo*ul in *are se intalnes* lumile, in *are *apata
0orma puterile primordiale ale &ietii, ar-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)144444444444444
h e t i p u r i l e a s * u n s e . A * e s t a e s t e l o * u l u n d e i a u n a J t e r e t i p a r e l e J i i m a ginile *are modelea'd
&iata *ole*ti&a a unei ere *are to*mai is naJ- tere. Raman2nd
*entrati in noi inJine, in a*el pun*t al intalniru, ne putem 0olosi
*onJtienta, pentru ale in0luenta 0ormele Ji dire*tia.
-dat2 *u tre'irea %uminii lumii, se s*himd insdJi
stru*tura interioara a &ietii Ji se elierea'd energiile
primordiale ale Creatiei, *e nu au 0ost a*ti&ate timp de
milenii. Pentru *a intr1 din nou in jo*, ele dau n:tere unor
not posiilitati Ji tipare, prin *are &iata poate *urge Ji
Di&initatea se poate re&ela in lume. A*estea sunt tiparele
arhetipale *are &or determina stru*turile 0undamentale ale
erei urnatoare, aliile prin *are &or *urge apele &ietii. <n
a*este &remuri, energiile primordiale sunt <n*a in *urgere. Prin
dire*tionarea *onJtiintei noastre - a*ea *onJtienta din noi,
*are este a*ordata la *ele mai <nalte s*opuri ale noastre Ji ale
&ietii - putem in0luenta tiparele pe *are a*estea le &or 0orma
in *ele din urmdG putem ajuta la determinarea stru*turilor *e
se &or naJte din ele, a imaginilor arhetipale *e &or modela
&iata, in era *e &a &eni.
A*esta este o perioada *u un potential enorm, dar *u
in*ertitudini in0ri*oJltoare. Pe masurd *e &e*hile tipare se
di'ol&d, iar *ele noi de aia <n*ep sa prind1 0ormd, noi energii
pline de putere sunt elierate. %umina din mie'ul Creatiei
este viata care se nacte) Ea are 0orta uriga Ji
puterea *e apartin &ietii. <n *iuda 0aptului *a a&em ilu'ia *a
am putea-o *ontrola, nu o putem 0a*e Ji ni*i nu o putem
asimila - Ji ni*i nu ar treui sa o 0a*em7 puterea sa intrinse*d
este ne*esara pentru a re&itali'a lumea. =oi nu suntem ai*i
pentru a *ontrola &iataG ne !ani ai*i pentru a atesta Ji a
onora Di&initatea, pe masura *e se mani0est2 intr-un nou mod,
prin 0ortele naturale ale &ietii. ;reuie sa adu*em %umina
*ongiintei noastre in %umina tre'irii din interiorul &ietii, ast0el
in*dt a*este energii primordiale sa poata 0i a**esate in mod
*reati&, pentru a nu se de'l?ntui prea multd distrugere Ji haos.
Prin *onJtiinta noastr?, putem ajuta la dire*tionarea a*estor
energii, in aJa 0el in*dt ele ss *ree'e, in 0lu"ul lor,
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
imagini ale &ietii *are sustin &iata in intregul ei - lumile &a'ute
Ji *ele ne&a,'ute, &iata 0i'i*a Ji *ea a su0letului - ast0el in*at
a*estea sa re0le*te unimea &ietii, ade&arata sa natura Ji
s*opul sat, Di&in.
0 parte din a*easta lu*rare este s*risi, pur Ji simplu,
pentru a ne 0a*e sa 0im treji, atenti la imaginile *e apar atat in
interiorul nostru, *at Ji in lumea din jut >nele imagini au aparut
deja in lumea e"terioara - de e"emplu, Porld Pide Pe
6wwwU, *are pre'inta si-
milaritati 0rapante *u stra&e*hea imagine <ndiana a retelei lui
<ndra
:
*u imaginea transmisa de primul astronaut, a lumii noastre
&a'ute din spatiu, o singura s0erd 0rumoasl, 0ad granite sau
0ragmentari, sau *a in lumea arhetipall, in *are numa,rul B,
de e"emplu, apare *a un simol important al *elor dou1 lumi
*are se intrepatrund.
Dar dad nu re*unoaJtem a*este simoluri *a *eea *e
sunt Ji nu le primim *u u*urie in *onJtiinta noastra, ele nu-
Ji &or atinge, pe deplin, potentialul. Ele sunt mult mai mult
de*$ simple imagini ale lumii noastre, *are ne ajuta sa o
inttlegem Ji sa ne des*ur*am in ea. Ele &in din pro0un'imile
simoli*e ale &ietii Ji poarta energia ei primordiala, Ji
hranitoare. Au puterea de a *rea 0orme, de a modela
e&enimente, de a re*on0igura *onJtiinta *ole*ti&a. Ji
a*tionea'a *a intermediari intre lumea &i'iil?, 0i'i*a Ji
tiramul launtri* al %uminii. Cand le re*unoaJtem *a atare, ele
ne alinia'a *onJtiinta *u des0aJurarea interioara a &ietii - de
e"emplu, *i0ra B, sau simolul in0initului, ne alinia'a *u modul
in *are energia &a *urge, 0ad e0ort, hare lumi, in era *e &a
&eni. Reteaua ne alinia'i *u natura inter*one*tata dinami* a
unlmii Ji ne permite sa lulm parte, in mod *onJtient, la
s*himarile *e au lo* in inima &ietii.
Atun*i and adu*em s*anteia Di&ina a *ongiintei
noastre *elei mai inalte, la a*este not imagini ale tre'irii
&ietti, %umina noastra se adresea'i %uminii din mie'ul
CreaGiei Ji ajuta imaginile sa &ina &ii in a*easta lume, *u
potentialul deplin al *elei mai inalte *onJtiinte si al *elui mai
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
inalt tel al &ietii.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
D a r & a t r e u i * a n o t s a 0 i m t r e j i i n 0 a t a a d e & a r a t e i n a t u r i a *eea *e se tre'eJte
a*um, pentru a o putea re*unoaJte. <maginile erei *e &a &eni
&or re0le*ta unimea &ietii, energia eiG ele pot aparea oriunde Ji
&or lua 0orme neaJteptate. <nternetul este un e"emplu
remar*ail. El este o imagine puterni*a a s*himarilor *are se
petre* in mie'ul Creatiei, *u toate *a intelesul pro0und Ji puterea
a*estuia au 0ost tainuite, partial datorita omnipre'entei sale.
<ntru*at poarta energia &ietii, el a de&enit, rapid,
g
at de mult
un mod de a 0i al &ietii noastre, in*at nu ii oser&am
dimensiunile pro0unde, simoli*e, Ji *aile prin *are a*esta
lu*rea'a pentru a ne restru*tura lumea. El <n*a aJteapta sa 0ie
re*unos*ut *a una dintre imaginile arhetipale ale &iitorului
nostru - o imagine dinami*a a tre'irii &ietii dtre ea insa.Ji, *a
un singur organism &iu, *e-Ji are rada*inile in tiramul
simolurilor Ji *are poarta energia reala a &ietii insag. <nter-
netul nu numai *a re0le*ta, dar Ji a0irma unimea &ie a &ietii,
*apa*itatea a*esteia de a e&olua Ji de a se adapta, de a se
re*on0igura rapid Ji *ontinuu, intr-o nes0arJit1 retea moila
de *one"iuni.
;reuie sa ii re*unoaJtem dimensiunile sa*re, natura sa
simoli*i, dad &rem mani0este intregul sail potential. Alt0el,
s*opul sau *el mai inalt &a 0i umrit de interesele i dorintele
*entrate pe ego, pe *are le deser&eJte in pre'ent <nternetul,
iar energia sa &a *urge la un ni&el in0erior. ;oate imaginile
*are apar, legate de &iati au ne&oie *a not sa ne des*hidem
*atre dimensiunile 0or legate de simoluri, ast0el in*at sa
putem re0le*ta inapoi spre ele %umina s*opului Di&in al &ietii.
Pe masura *e energiile primordiale *urg, *reind 0orme,
re*unogterea noastra poate ajuta &iata sa se re*on0igure'e in
tipare, in imagini arhetipale *e ii &or permite &ietii sa in0loreas*a
din nou, *a o e"presie Ji re&elare *ongienta a Di&initatii Ji a
unimii sale atot*uprin'atoare.
=u e"ists *arti, J*oli sau traditii *are sa ne spuni e"a*t
*um sa 0a*em a*est lu*ru. =umai la intalnirea dintre
*ongiinta noastra Ji *ongiinta in *urs de tre'ire din interiorul
&ietii - propria noas-
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
tra *onJtiinta tre'it?, pe masura *e ii dam &iata, in 0ie*are
moment - ne &a ajuta sa gasim in0ormatiile de *are a&em
ne&oie. Pentru in esenta sa, &iata stie de *e anume are
ne&oie pentru a se autosustineG ea Jtie *um sa e&olue'e Ji
*um sa se re*ree'e Ji, intru*at ea este o rea*tie *ontinua la
momentul Di&in, Jtie *u pre*i'ie *e anume este ne*esar, in
0ie*are moment. Ea stie spre *e e *a'ul sa ne indreptam
atentia Ji *um sa o dire*tionam in modul *el mai ene0i*. Ea
stie e"a*t *e este ne*esar pentru a adu*e planeta noastra
su0erind. inapoi in e*hiliru, pentru a &inde*a P?mantul Ji
su0letul omenirii, *are s-a rata*it intr-un mod atat de dureros.
/i, pe masura *e &iata se retre'este, a*easta *unogtere &a
rede&eni
pentru noi. )iata este gata sa ne in&ete. Printr-un dialog al
%uminii *u %umina, inteligenta din interiorul &ietii poate
*omuni*a dire*t *u inteligenta noastra ne &a arlta *e treuie
sa Jtim.
Ceea *e *unoaJte &iata despre ea insaJi, este mult
superior *unoasterii noastre *urente i intinderii a*tualelor
noastre stiinte. Cand punem %umina *onstiintei noastre in
dialog *u %umina &ietii, ne &om des*hide *atre noi ori'onturi
de *unoagere i intelegere, *are o stiinta *u totul noul a &ietii
/i %uminii, *um ni*i ma*ar nu am &isat liana a*um, *are o
noua gams de posiilitati pentru 0iinta umana. Atun*i and ne
des*hidem plenar *atre &iata - asa *um este ea in realitate -
&om e"perimenta, din nou, *a &iata este &ie /i *omuni*a, in
mod dire*t, *u noi, intera*tionand *u noi in multe dimensiuni
di0erite - nu numai in dimensiunea 0i'i*a, pe *are noi o
per*epem *a 0iind &iata, dar si in taramurile simolurilor, ale
*onstiintei pure si ale dimensiunilor de %umina ale magi*ului,
0antasti*ului i uluirii pline de e&la&ie, *are nu s-au mai
mani0estat in lumea noastra, de 0oarte multa &reme. Atun*i
and ii &om permite din nou &ietii sa-si e"prime inteligenta sa
pro0undl, &eselia umorul, e"ta'ul pasiunea, ne &om a0la intr-o
lume mult mai dinami*a, 0luids i plina de posiilitati in 0ie*are
moment - asa *um nu *redem a*um *a ar 0i posiil.
0 %>!E <= C>R/ DE ;REX<RE
0 P ) S I B I " I T A T E < E A " E , E E
/e petre* s*himlri esentiale in interiorul &ietii, *are
sunt mult mai &aste de*$ am indra'ni sa ne imaginam.
>n lu*ru este *ert7 lumea, aJa *um o *unoaJtem, se
s0arJeJte. /*enariul la*omiei Ji al materialismului, *redinta
insolenta *a noi suntem stapanii lumii - lume pe *are o putem
e"ploata dupa unul nostru pla* - au *reat un *oJmar, *are
se*atuieJte insaJi 0orta planetei. Dar, in mijlo*ul a*estui &is al
mortii, un alt &is se naJte - unul a'at pe *onJtiinta unimii, pe
intelegerea ade&arului *a noi suntem un singur e*osistem
&iu, o singura *omunitate gloal1.
<ar in a*est &is al unimii se a0la semne *e arata *a
omenirea se tre'ege.
Poate *a pro0etiile re0eritoare la anul 3043 indi*a a*easta
posiilitate - un moment din timpul *osmi*, in *are, printr-o
re&arsare de energie, omenirea se &a tre'i la ade&arata sa
naturi Di&in
g
Ji &a s*apa de ramaJitele materialismului.
Cei *are se aleg s? se identi0i*e *u &isul muriund &or
e"perimenta a*easta s*himare *a pe un *ata*lism, *a pe
un de'astru gloal. <nsa altii o pot re*unoaJte *a pe *e&a *e
am aJteptat 0ari sa Jtim, o noui Era de Aur, in *are ne putem
intoar*e la simplitatea Ji u*uria *e apartin &ietii in esenta ei,
&iata aJa *um este ea - un timp in *are nu &a mai 0i ne&oie sa
ne distragem atentia *u ju*a,riile Ji dependentele noastre,
pentru *a simpla minune Ji u*urie *a suntem &ii ne &a <rani
pe not Ji su0letele noastre.
Chid glasul su0letului omenirii ne &a *anta - noul Ji
intregii Creatii - noi &om des*operi *a magia inerenta &ietii
este &inde*atoare Ji ene0i*a Ji *a, in intelep*iunea Ji unimea
sa, Pamantul Jtie *um sa iJi poarte de grill Ji *um sa aia grill
de *ei *are it lo*uies*.
Dar *eea *e *ontea'a este 0elul in *are ii raspundem noi,
momentului pre'ent7 dad suntem, sau nu, pregatiti sa 0im in
intregime re*epti&i la a*est timp al s*himarii.
444444444444444444444Ll"N"llyn >aughan3L""' PD1)1444444444444444
/ u n t e m , o a r e , p r e g a t i t i s a a j u t a m & i a t a s ? s e t r e ' e a s e a , s a u n e temem prea mult de
*e am putea pierde, 0iind prea *apti&i in umritele tinuturi ale
atgamentelor *redintelor noastre *ole*ti&e5
Dad suntem su0i*ient de lieri pentru a primi, *u u*urie,
un &iitor *are onoreala natura sa*ra a &ietii Ji potentialul sau
trans0ormator, &om des*operi *a ne re&ine un rol *entral de
ju*at.
%umina noastra este o parte din %umina lumii *are se
tre'eJte la natura sa Di&ina. %u*rand *u ea, putem de&eni *o-
*reatori ai urmatoarei ere.
A*easta este optiunea *e ne-a 0ost data7 nu sa aJteptam
&iitorul, *i sail ajuam sa prinda &iata.
:<C 8AA
9&
-
91
K1 !
-
CC1
2012
I('EP!T!" !(EI ()I EE
Janosh
e mdsurd ce se a!ro!ie anu65%65, multi
!retind
eHists mesa*e, aici, !e &dmdnt, care
confin cheile transformarii
s!iritualitdfii fi a coniintei) Cercurile
din lanuri, s!un unii, !ot confine
mesa*e des!re sosirea erei lui 5%65) %n
urnatorul eseu, 2anosh, artist
cunoscutla nivel international,
decodificd unele dintre mesa*ele care,
!otrivit lui, ne vor a*uta sa ne !redtim
!entru era ce va veni) Il ries!unde la
intre'd ri de enuk Ce semnificd, de
fa!t, cercurile din lanuri0 Ce ledturd
au acestea cu anul 5%650
Anul 3043 tre'eJte, de mult timp, un interes deoseit.
A*east? data se apropie *u repe'i*iune Ji, *on0orm ma(gilor,
&om parasi lumea *elui de-al patrulea /oare Ji &om intra in luna
*elui de-al *in*ilea /oare. Pro0etiile ma(aJe indi*a 0aptul *a
a*easta data &a mar*a un timp al s*himarii, armoniei Ji
renaJterii. 3043 &a repre'enta o tran'itie la noul era, numai
dad, &om 0i atenti Ji des*hig atat *atre lumea &i'iila, *at Ji
*ltre *ea in&i'iill. Pro*edand ast0el, &om intelege *e se
intampla /i de *e. =e &om putea stimula Ji tre'i su*onJtientul
/i &om a&ea posiilitatea de a parti*ipa la *rearea noii realitati
*are urmea'a s? aparl. /unt multe posiilitati pentru a 0a*ilita
a*easta s*himare. Pentru a*easta perioada *are urmea'a, eu
am des*operit *a ii pot ajuta pe *eilalti sa tread, de
su*onJtientul lor, *u ajutorul artei mele. )a&oi <mpartag
Janosh
a*easta alternati&e - dar, mai intai, &om &ori despre a*easta
noua era *are &ine *are noi.
PERIOADA DE TRAN!ITIE
!ulti intreaa *e &a insemna tre*erea de la a patra, la
a *in*ea lume. Cer*etatorul, istori*ul Ji antropologul
guatemale' Carlos
B a r r i o s , * a r e a p e t r e * u t d o u 2 ' e * i J i * in * i d e a n i s t u d i i n d s i s t e m u l *alendarului ma(aJ,
spune urmatoarele despre perioada dinaintea anului 30437
9=u ne mai dam in %umea *elui de-al patrulea /oare, dar ni*i
nu suntem <n*a in %umea *elui de-al *in*ilea /oare. /untem intr-
o perioadi dintre *ele dou2 %umi, in &remuri de tran'itie. Pe
masur1 *e par*urgem perioada de tran'itie, asistam la o
*olosala *on&ergeL gloall de distrugere a mediului, de
haos so*ial, de r?'oi Ji de s*himAri *ontinui ale =mantului.
;oate a*estea au 0ost pre&a'ute prin intermediul matemati*ii
simple, in spirals, a *alendarului ma(aJ. ;otal se &a
s*hima.K
Barrios, printre multi alGi e"perti, pre'i*e CA data de 34
de*emrie 3043 &a mar*a in*eputul unei not ere, *a urmare a
tre*erii meridianului solar peste e*uatorul gala*ti* Ji a alinierii
@am2ntului insuJi *u *entrul gala"iei.
RE<=;-ARCEREA C-=Y;<<=;E<
Potri&it *redintelor inteleptilor ma(aglor din Guatemala,
apartinand Clanului )ulturului, *el de-al *in*ilea *i*lu &a 0i
*ara*teri'at prin intelep*iune, armonie, pa*e, iuire, *on-int1
Ji reintoar*ere la ordinea naturii. Ei in0irmi, de asemenea,
temerile multor oameni, *are *onsiderl *2 a*esta &a 0i
s0irJitul lumii.
&rimul ciclu a fost o enerie feminine>,
iar elementul era foc) $l doilea ciclu a fost
al eneriei masculine, cu elementul!d"
mdnt) $l treilea ciclu afost o enerie
feminine>, cu elementul aer) $l !atrulea
ciclu este o enerie masculine>, cu
elementul a!e>) $l cincilea ciclu va fi o
fuziune a eneriilor feminine %
masculine) Il va constitui o tranzitie in
care nu vor mai eHista confruntdri intre
!olaritati) Il va aduce echili'ru nu vor mai
eHista ierarhii in care unul it domind !e
Janosh
altul, $m'ele enerii se vor s!ri*ini una !e
alta) De aceea, aceastd !erioadd este
definite> ca find armonie, reat al iu'irii
reintoarcere la coniintel) Ilementul sdu
va fi eterul)
2012
I('EP!T!" !(EI ()I EE
Ba'andu-ne pe *unoaJterea ma(aglor asupra >ni&ersului
6o *unoaJtere *are este <n*a sto*ata in mintea noastra
su*onJtienta, uitata Ji neutili'ata de oamenii o**identali ai
'ilelor noastreU, nu ar treui s? ne temem de *eea *e s-ar
putea intampla peste *ati&a ani. <n s*him, ar treui sa a&em
<n*redere in intelep*iunea 0or an*estrald Ji sa aJteptam *u
neradare a*easta tre*ere intr-o noud lume, intr-o noul
dimensiune.
!ulti sunt *urioJi sa tie *e inseamna a*easta
reintoar*ere la *onJtiinta Ji *um ni se &a ea 0a*e *unos*uta.
Din pro0etiile mame, *are datea'a de se*ole, pare a 0i un salt
destul de mare spre &iata noastra de 0ie*are 'i, ai*i Ji a*um.
;otuJi, a*eleag in0ormatii pri&ind tran'itia din anul 3043,
la *are in-am re0erit <nainte, se a0l? peste tot in jurul nostru.
A*est salt nu &a 0i, pra*ti*, *hiar atat de mare pre*um ar
putea *rede unii. /tra&e*hea *unogtere ma(ag a 0ost *u not
tot timpul, depo'itata, adan* in mintile noastre su*ontiente.
Pentru a adu*e a*easta *unoaJtere <napoi la supra0ati, *u
s*opul de a ne pregati pentru s*himarile majore *e &or
al7area in *alea noastra, treuie doar sa ni le reamintim din
alte surse. A*este surse se a0la peste tot, pentru a ne <ndruma
inspre e&olutia din 3043. <n0ormatia pe *are o adu* se &a
materiali'a in 0ata ori*ui, atun*i *and &om 0i atenti la *eea *e
se intampla - atat in realitatea &a'uta, *at Ji in *ea ne&a'uta.
Ea se &a de'&alui ori*ui se &a des*hide *atre energiile *are
(
in dintr-o alts dimensiune.
A*um, sa &? relate' *um am *unos*ut niJte
0iinte
din alt1 dimensiune7 pe Ar*turieni.
ARCTURIENII DESPRE ANUL 2012
%a *ate&a 'ile dupl Con&ergenta Armoni*a din 300E 6and
a a&ut lo* o e*lipsa de <na, in timpul *areia *in*i planete au
0ormat o /tea a lui Da&idU, am trait e"perienta unei intalniri *u
ar*turienii.
Janosh
A r * t u r i e n i i s u n t 0 l p t u r i m u l t i d i m e n s i o n a l e , * a r e t r a i e s * i n t r - o dimensiune
paralel1 *u realitatea noastra. Ei sunt 0iinte e"traterestre
ine&oito are, *are pot si *omuni*e *u simturile noastre
intuiti&e, mai degraal de*al sa se 0ad &a'uti sau au'iti. Pe
par*ursul &i'itei lor, am &a'ut multe *ulori minunate, in 0orme
geometri*e.
<nspirat de mesajele ar*turienilor, am in*eput sa *ree' o
arta *are semana *u imaginile re*eptionate de o*hii mintii
mele. Dupi *e am postat a*este imagini artisti*e pe wesite-
ul meu, am a0lat de la *ei *are le-au &a'ut *a, in mod
in*onstient, am *reat o arta *are era o repli*a a *er*urilor din
lanuri.
Ca si ma(asii, ar*turienii au de transmis mesaje proprii,
0oarte a*tuale. >nul dintre multiplele 0or moduri de *omuni*are
*u not este prin intermediul *er*urilor din lanuri. <n a*est mod,
ei ne o0eri si *hei *are sal ne ajute sa ne reintoar*em la
*onstiinta *are se &a mani0esta in anul 3043.
Ar*turienii sunt responsaili pentru aparitia majoritatii
*er*urilor din lanuri, din intreaga lume. Dupa *um au aratat, in
mod in*ontestail, *unos*utii *er*etatori @redd( /il&a, Roert
Boreman si e*hipa B%; Resear*h, <n*., este imposiil *a multe
dintre *ele mai *ompli*ate *er*uri din lanuri sa 0i 0ost reali'ate
de mana omeneas*a. <n mod deoseit, omul de stiinta Paul
)iga( a intalnit multe aspe*te ale unor 0enomene i'are si
anormale. El a 0ost unul dintre *ei *are au des*operit pre'enta
unor e0e*te ele*tromagneti*e ine"pli*aile, in interiorul si in
jurul *er*urilor din lanuri.
Ar*turienii *are au 0a*ut *er*urile ne-au lasat in0ormatii
*are ne &or intensi0i*a *resterea *onstiintei, pe par*ursul
anilor -a la tran'itia din 3043. intelep*iunea 0or este
*odi0i*ata in a*este *ontururi si 0orme geometri*e misti*e dar
per0e*te. <n 0ie*are an, 0ormatiuni de *er*uri magni0i*e apar in
lume, in lo*uri prin *are tre* lini-
ile %e(
L
. %iniile %e(, sau %e(s, sunt linli de-a lungul *arora se
alinia'd lo*uri stra&e*hi, pe supra0ata Pamantului. A*este
'one emana o energie e"trem de puterni*a.
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE
@ormele geometri*e gasite in *er*urile din lanuri sunt
adesea numite, 9geometria sa*raK, *unos*ua Ji *a tipare Ji
0orme *e apar, in mod natural, in intregul >ni&ers. )e*hile
traditii - *um sunt *ea ma(ag, egipteana a aJtinaglor
ameri*ani, printre altele - au re*unos*ut a*este 0orme /i
*hiar au des*operit semni0i*atia numeri*s Ji supranaturali a
geometriei sa*re. A*este *i&ili'atii au *onstruit temple Ji
stru*turi similare a*estor tipare ale geometriei sa*re.
Geometria sa*ra este o parte inerenta CosmosuluiG toate
0iintele &ii sunt 0ormate din elemente de 0ormA geometria,
*hiar la ni&el *elular. <n a*est sens, geometria sa*ra este
lima *ea mai uni&ersald pe *are a *unos*ut-o PA.mantul
&reodat?. ;iparele geometri*e ins*rise in *er*urile din lanuri
re'onea'2 *u su*onJtientul nostru, iar a*esta re*unogte
mesajele, *hiar dad *ele *in*i simturi nu o pot 0a*e. /*opul
*omuniarii 9supranaturaleK a ar*turienilor, prin intermediul
*er*urilor din lanuri, este de a alau'i omenirea in e&olutia sa
ate un ni&el mai malt de *onJtiintd.
Prin 0olosirea a*estei energii, a simolurilor sta&e*hi, a
*odurilor Ji a tiparelor hologra0i*e *e apar in a*este *er*uri,
ar*turienii ne ajud sa ne pregAtim - in mod *onJtient si
su*onJtient -pentru noile timpuri *e &or &eni Ji, in spe*ial,
pentru 3043.
CODURILE ASCUNSE, AFLATE IN CERCURILE DIN LANURI
<n ultimii *ati&a ani, *er*urile apArute in lanuri au
de&enit mult mai sutile Ji mai *omple"e. !oti&ul it *onstituie
e"tinderea Ji e&olutia *onJtiintei omenirii. Pe misura *e anul
3043 se apropie, oamenii iii des*hid mintile - in*et dar sigur
- ate *unoaJterea sto*at1 in a*este 0ormatiuni. <n timp *e
pri&im a*este 0orme ale geometriei sa*re Ji ne a*ordam la
energiile pre'ente in interiorul a*estora, *onJtiinta noastra se
inalta. Cu at *er*urile sunt mai *omple"e,
liniile %e( sunt alinieri ipoteti*e ale unor lo*uri de
interes geogra0i*, *um ar 0i monumentele Ji megalith.
E"istenta 0or a 0ost semnalati in anul 4C34, de *ite
arheologul amator Al0red Pat$ins. n. tr.
Janosh
* u a ta t m a i m u lt * o n J tiin ta n o a s tr a e s te s tim u la te s a . e & o lu e ' e . <n0ormatiile <ngloate in
a*este 0ormatiuni de *er*uri gases* o *ale pentru a ajunge la
su*onJtientul nostru, *hiar dad not nu suntem *onJtienti de
a*est lu*ru, la ni&el 0i'i*. Dad ramanem des*hii, ne &om
implini s*opurile mai inalte, in nenumarate moduri di0erite, la
ni&el 0i'i*, mental, emotional Ji spiritual.
<ntr-un mod *u ade&arat minunat, suntem *allu'iti spre
*omuni*area *u alte 0orme de &iata, *are e"ists paralel *u a
noastra. @ormele Ji imaginile din 0ormatiuni *ontin in0ormatii
despre originea a*estora. =oi nu suntem *apaili, in*a, sa
de*odi0i*am toate a*este in0ormatii, *u *reierul nostru sau prin
metode analiti*e de Qdire. Ca 0iinte umane, suntem
*on*entrati pe *eea *e &edem. A*est lu*ru poate repre'enta
un de'a&antaj, atata timp *at intelegerea in0ormatiilor *e
(
in
din *er*urile din lanuri sunt intelese Ji asorite mai uJor in
mod su*onJtient, mai degrai de*$ dad ne a'2m e"*lusi&
pe o*hii Ji ure*hile noastre. Prin simpla *on*entrare pe
*entrul unei 0ormatiuni, in0ormatille *uprinse in *odurile sale
&or 0i sto*ate in mintile noastre su*onJtiente. Ele ne &or ajuta
sa ne elieram de dureri, presiuni, <ndoieli, 0ri*a Ji la*omie.
Energia din interior re'onea'l *u propriul nostru tipar energeti*
Ji *auta sa &inde*e durerea pre'enta sau *ea *u *are ne-am
putea *on0runta. Este important s? intelegem *a a*este
*er*uri din lanuri sunt ai*i pentru a re0le*ta 0rumusetea
e"traordinar
(
Ji intelep*iunea pre'ente in 0ie*are 0iinta umana.
Ele ne &or ajuta Ji ne &or *alau'i in intelegerea pro0unda a
tuturor aspe*telor Creatiei.
<E')<IFI'AEA MESA.E")
Eu ii ajut pe altii sa e"perimente'e in0ormatiile
e"traordinare *uprinse in mesajele ar*turienilor, prin
intermediul artei mele. Arta mea in*ear*a sa se ridi*e la
ni&elul 0ormelor din *er*urile din lanuri. Eu o0er pre'entlri
&i'uale, peste tot in lume i pre-
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE
@igura 3D7 5A primi putere, @igura 3F7 ,A te preda5
' i n t l u * r a r i l e m e l e u n o r a u d i e n t e d e s * h i s e , d o r n i * e d e * u n o a J t e r e . <n mod uimitor, multi
oameni au gisit mesaje *are au un e0e*t trans0ormator asupra
&ietii lor, iar a*est lu*ru le &a permite sa se pregateased
pentru s*himarile *e &or &eni in 3043.
Prin a*este desene, eu raspandes* intelesul
semni0i*atiei geometriei sa*re pre'ente in *er*urile din lanuri.
Dupa *um este pre'entat in @igurile 3F Ji 3D, a te preda /i a
primi putere sunt mesajele pe *are mile-au dat ar*turienii.
Ele pot 0i &alute integrate in arta mea, pe site-ul Pe7
www.the-ar*turians.*om, iar unele pot 0i &a'ute in *artea Ji in
$it-ul meu, Sacred /eometr37 -nlock Your
&otential with the Le3s of the $rcturians
*
)
EXTINDEREA CONSTIINTEI
34 de*emrie 3043 se apropie *u repe'i*iune. Ar*turienii
*onsiders ea 34 de*emrie 3043 este data la *are &a in*epe
tre*erea in *ea de-a *in*ea dimensiune a e&olutiei noastre7
tre*erea la un nou Pamant, la o noul armonie. ;hnpul se
a**elerea'a, *u *at ne apropiem de anul 3043. Pe masura *e
are lo* a*est pro*es, not in&itim *e inseamna Creatia Ji *are
este drolul nostru a*ti& in *a-
5 %eometrie sacraH potentialul, folosind cheile arcturie)
nitor n$ tr$
Janosh
d r u l a * e s t e i a . / u n t e m * u t o t i i * a p a i l i s ? n e * r e a m p r o p r i a r e a l i tate, propriul drum
in &iata. Contriuim la *rearea a*estei realitati prin *u&intele,
gandurile Ji a*tiunile noastre - *are poarta, 0ie*are, propria
energie. Dat 0iind *a suntem *apaili sa ne *ream propria
realitate, treuie sa Jtim unde ne du* gandurile noastre.
Pentru *ei *are suntem in*ep$ori, pentru a *rea Ji a
materiali'a din inima, este ne*esar sa ne dearasam de
&e*hile oi*eiuri tipare *are ne trag tot timpul inapoi. Doar
atun*i &om 0a*e lo* Creatiei pure.
;reuie sa &a intreati dad &reti sa preluati
responsailitatea pentru a &a *rea propriul &iitor. A*esta
este un timp al a*tiunii, in *are tots oamenii sunt, partial,
responsaili de *rearea tre*erii intr-o noul realitate, in anul
3043. @a*em a*est lu*ru prin propriile *u&inte Ji Qdud. )om
alege drama sau &om alege pro&o*arile5 Alegerea ne
apartine in totalitate.
GEOMETRIA SACRA SI SFANTUL GRAAL
-menirea !ama Pama,,nt par*urg era unei puterni*e
e&olutii. <n 3043 in*epe Era )ars$orului Ji is s0arJit Era PeJtilor.
Prin e"tinderea *ongiintei noastre Ji prin 0aptul *a de&enim
mai *onstienti, in anii *e &or &eni, &om &edea realitatea intr-un
mod di0erit. Ati oser&at, proail, *a &2 simtiti lo*ati, stres$i
Ji ne0eri*iti, mult mai des de*$ inainte. <n0luentele tre*utului,
mun*ii, relatiilor ne in*etines* de'&oltarea Ji ne *reea'a
lo*aje emotionale Ji spirituale. =e Q<an tot mai des la telul pe
*are it a&em de urmat 4& P% i$'t: (& -& '& (r$* $i-i Ji in*otro
mergem5
<n jurul anului 3043, multi ig &or gasi raspunsurile.
Puterea geometriei sa*re ne &a ajuta sa intelegem *e se
intampla Ji ne &a *alau'i, prin su*onJtient, spre &iitor - un
&iitor in *are toti &om de&eni unul. A*easta unime este
re0le*tata in legatura puterni*a dintre puterea geometriei
sa*re asupra mintii noastre su*onJtiente Ji dutarea /0antului
Graal.
3043 <=CEP>;>% >=E< =-< ERE
Cand ma re0er la /0antul Graal, am in &edere *autarea
misterelor 0undamentale *are stau la a'a e"istentei noastre
Ji reamintirea a *ine suntem *u ade&arat Ji de unde &enim.
A*estea sunt ade&arurile pe *are noi toti dorim sa e
*unogtem.
Geometria sa*ra ne poate *ondu*e la propriul nostru
/tant Graal, *u *onditia sa a&em in*redere. Geometria sa*ra
nu se gaseJ- te doar in *er*urile din lanuri, *i in tot *eea *e
se a0l? in jurul Ji *hiar in interiorul nostru. De la alinierea
stelelor Ji stru*turile arhite*toni*e &e*hi, pani la 0ie*are *elula
din *orpul nostru - Ji *hiar in ataile inimilor noastre -
geometria sa*ra e pretutindeni. >ni&ersul, Pamantul Ji tot *e
este &iu sunt *reate dui7a proportia de our - proportia
geometri*i 0undamentals a per0e*tiunii Di&ine. Dad &om
renunta la impotri&irea noastra in*a,patanata, admitand *a anu-
mite lu*ruri nu pot 0i &l'ute, au'ite sau simtite - Ji &om intelege
*a ade&arul 0undamental Ji *onJtiinta mai inalta &or aparea
numai and ne &om eliera de realitatea materiali - aia
atun*i ne &om @an in &oia puterii geometriei sa*re. =u numai
*er*urile din lanuri poarta a*este intelesuri. ;ot *eea *e
e"ists in natura ne transmite a*est mesaj ade&arat. Dad
pri&iti mai aproape, e
(
eti &edea in *opa*i, in 0lori Ji in
propriile trupuri.
Geometria uni&ersals re'onea'a *u su*onJtientul
nostru are un e0e*t &inde*ator asupra ori*ui se des*hide *alm
a*easta *unogtere, *are deja se a0la as*unsi in noi. Este
matri*ea Creatiei noastre. Ea ne 0a*e *eea *e suntem - /inele
nostru autenti*. <ata *e ne *one*tea'a la *autarea /tantului
Graal. !agia &itala a a*estei legende este, de 0apt, *autarea
suprema a misterului re0eritor la *ine suntem noi *u ade&arat5
=oi nu &edem lu*rurile asa cum sunt, *i le &edem aJa
*um suntem noi) /untem intr-ade&ar puterni*i, din*olo de ori*e
masura. A*easta putere, *ominata *u intelep*iunea noastra
interioara, este *apaila sa *urga lin in noua era, *e &a &eni in
*urand.
eri BAS CCn
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
BIC. ATI >.CIT LA C.L 9AI 9A;.
SPECTACOL DE PE PAMANT
Christine Page, M.D.
e s!un ca, in 5%65, femininul se va
reintoarce,
intruchi!at de sim'olurile
Sfintei Fecioare, a Mamei % a
Rri!turoaicei intele!te) $ceasta
manifestare a feminitStii va im!lica,
inerent, moartea sau diminuarea
eneriei masculine) Conform celor
s!use de autoarea
!rofesoara Dr) Christine &ae,
aceastei modificare a !uterii
femininGmasculin, !oate fi !erce!uta
ca 8incheierea cdlatoriei eroului () #n
urmatorul eseu, ea !rezinta nu numai
modul in care miturile incarndrilor
noastre feminine % masculine se
ra!orteaza la cilleitoria noastrd
!ersonald s!re 5%65 % la o nowt
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
con%iin dar % cum !utem folosi
leciiile acestor sim'oluri,si mituri, ca
sei ne !reiitim !entru schim'drile ce
vor veni)
@eli*it?ri, 0a*eti parte dintr-un grup sele*t, *are a
*aJtigat lo'ul *el mare, *a s? 0ie ai*i, pe a*east? Planets, in
a*este timpuriS Premiul nu numai *a &? asigur1 un lo* in primul
rand, dar Ji o oportunitate uni*a de a *o-*rea &iitorul rasei
umane. Contriutia &oastraK, impreuna *u *ea a altor su0lete
tre'ite, &a *rea o matri*e *e ii &a in0luenta pe strAmogi &oJtri,
dar /i uriatorii 3F.000 de ani ai e"istentei omenirii. =<A pentru
*e ati lu*rat de-a lungul multelor in*ar-
nariG a*esta este momentul pe *are 4-ati ateptat. A*estea sunt
&remuri pe *are &i le
(
eti aminti.
Pentru prima data in 3F.000 de ani, /oarele nostru Ji,
impli*it, Pamantul, sunt aliniate *u ;aietura =eagra
L
din
gala"ia noastra, Calea %a*tee. A*easta *ale din pra0 interstelar
este *unos*utd de ma(:i su numele de 9drumul negruK Ji ne
*ondu*e dire*t in *entrul gala*ti*.
Con0orm *elor din &e*hime, *are urmareau *erul in 0ie*are
noapte, Calea %a*tee le repre'inta pe marea mama Ji marele
Jarpe, amandoua 00ind sinonime *u moartea Ji renaJterea,
elementele esentiale ale trans0ormarii. ;aietura =eagra este
pri&ita *a un simol, atat al &aginului des*his al mamei, *at Ji al
guru *ls*ate a Jarpelui. -ri*are ar 0i simolul, mesajul este
a*elaJi7 a*esta este portalul prin *are ne-am nas*ut - Ji tot aid
ne &om intoar*e, *and &om muri.
Rar au mai e"istat &remuri mai potri&ite pentru a
intelege a*est ade&ar, intru*at a*um in*heiem ultima 0a
g
a
*eea *e *unoJteau *a 0iind lumea *elui de-al patrulea /oare i
aJteptam naJ- terea unei lumi asolut noi, la ora r2saritului
de soare, din 'i&a de 34 de*emrie 3043. !eta0ori* &orind,
suntem atrag, 0ara posiilitate de s*apare, tot mai departe pe
drumul negru, su *ontrolul gaurii negre din *entrul gala"iei.
=e a0lam in ultimele momente ale agoniei &e*hii ere, iar
holograma pe *are o numim realitate se destrailL 0a*andu-i pe
multi oameni sa e"perimente'e anHietatea ne"
cunoscutului " per*eputa, adesea, *a 9haosK. <n a*elag
timp, intreaga noastra Creatie din ultimii 3F.000 de ani se
reintoar*e la noi, aJa *a putem strange pepitele de our ale
intelep*iunii Ji s? elieram po&ara po&eJtilor *are ne in*onjoara.
Prin a*est pro*es, lumina noastra interioarl de&ine mai
puterni*l, 0a*andu-ne mai uJoara
L ;aietura =eagra. - 69Dar$ Ri0tKU regiune de pra0
interstelar de la nordul Centrului Gala*ti*, pans din*olo de
*onstelatia A*&ilei pe *are ma(agi o *un4:
.
teau /i o numeau
9Drumul =egruK 6Oiala eU *are se intinde e"a*t peste
E*uatorul Gala*ti*, in lo*ul in *are /oarele se &a a0la in anul
3043 n.tr.
Chri sti ne Page, !. D.
t r e * e r e a d e - a l u n g u l ; a i e t u r i i = e g r e , p a n i * e i n t r a m i n * e n t r u l g a la*ti* si in lumea
misterelor sale.
Pentru popoarele indigene, a*est *entru repre'inta
inima marii mame. Ai*i *alatoreau regii-preoti
si
samanii,
pentru a primi *unoasterea
si
intelep*iunea *e puteau 0i
trans0ormate in realitate, pentru inele -rli si al poporului lor.
A*est lo* este *onsiderat portalul *e du*e la realitatea
multidimensional1, la lumi paralele, la &id, la lo*ul ne0iintei
si
o*eanul posiilitatilor - *are, in &remurile tre*ute, erau
a**esiile doar elitelor, sau *elor *are intrau in start de
meditatie pro0unda. A*um, in a*este &remuri e"traordinare,
*omorile sale ne sunt a**esiile
si
noua, dad putem pasi
din*olo de tiparele noastre limitati&e si putem reaprinde
ino*enta
si
u*uria *e ne permit s? ne armoni'am *u pulsul
marii mame.
/untem *a niste *opii intr-un maga'in *u dul*iuri, iar
marea mama ne o0erd o gams nelimitata de unatati. Dar,
dad, inima mintea noastra sunt <n*a <n*uiate intr-o anumita
paradigms a *redintei re0eritoare la not si la lume, tot *eea *e
&om &edea
si
&om alege stint dul*iurile *are ne sunt 0amiliare
si
&om tre*e pe langa toate *elelalte. A*esta este, *ategori*, un
moment potri&it pentru a ne asuma ris*uri.
PERIOADA INTERMEDIARA
!area s*himare a *onstiintei a in*eput la s0arsitul
anilor ,B0, and, din pun*t de &edere astronomi*, soarele isi
<n*epea *ea de-a trei'e*i
si
sasea tre*ere peste gura
;aieturii =egre, la *are ne-am re0erit. A*easta perioad2 a
*uprins atat Con&ergenta Armo0lied din 4CBD, *at
si
tre*erea lui
=eptun si a lui >ranus prin *onstelatia Capri*ornului, in 4CBC.
A*est ultim e&eniment a determinat *aderea 'idului Berlinului,
*olapsul >niunii /o&ieti*e s
i
destramarea altor reguli
restri*ti&e, adu*and liertate multor popoare indigene,
*arora li s-a dat dreptul de a-si pra*ti*a ritualurile sa*re.
Chri sti ne Page, !. D.
@ereastra *atre oportunitatea de a e"perimenta
aundenta Ji o*eanul posiilitatilor, a**esiile prin *entrul
gala*ti*, &a 0i disponiila *am pans in anul 303E, *and /oarele
se indepartea'a, in s0arsit, de gaura neagra Ji ig in*epe
urmatorul *i*lu de 3F.000 de ani, al des*operirii de sine Ji al
oportunitatii *reatoare.
!eta0ori* &orind, a*easta perioada ar putea 0i
*ara*teri'ata prin disparitia lunii de pe *erul noptii. Pe durata
ei, &e*hea lun
g
moare, *edand lo*ul 0iului Ji mogenitorului ei,
*are &a aparea, dupa trei 'ile, *a o semilund sutire, argintie.
AJa *um nu putem &edea moartea Ji renaterea lunii, ni*i
tre*erea dintre lumi nu poate 0i *lar de0init1. Dar, pentru
ma(ag, la rasaritul soarelui din 'i&a de 34 de*emrie 3043
se &a nate lumea *elui de-al *in*ilea /oare, *are se &a
re&ela pe deplin, in jurul anului 303E.
'E (E E-E0A.. 0IIT)!"*
Pro0etiile spun *a intrim intr-o era gu&ernata de
elementul eter. Des*ris adesea *a o sinte'a a *elor patru
elemente materiale - pamant, 0o*, aer Ji apa - eterul este de
natura *elesta, imateriala Ji e"ists din*olo de limitele timpului
Ji spatiului. ;otui, natura sa imateriala nu treuie
suestimata, deoare*e nu este mai putin real de*at lemnul,
&antul, 0la*2ra, piatra sau *arnea. <n esenta eterului se
mani0ests o 0u'iune a polaritatilor, *are elimina ne&oia de
separare in intuneri* Ji lumina, negati& Ji po'iti&, sau un Ji
rau. ;oate sunt a**eptate *a e"presie a a*eleiag esente,
*reata *u iuire, in pre'enta !arii !ame. <n mod *ert, un
asemenea *on*ept ii pro&oa*a pe *ei *are pre0ers s? *reada *a
un *amp uni0i*at inseamn? *a &om 0i *u totii la 0el, *u idealuri
identi*e, a'ate pe *uloare, *ultura, religie sau se". <n noua
lume, uni0i*area T0eria de elementul eter soli*its
re*unoagerea unitatii prin di&ersitate, in *are fiecare
as!ect al sursei *reatoare este respe*tat Ji onorat 0ail
jude*atl, prejude*ati sau i'olare.
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
C e d e & i n e * l a r a * u m e s t e 0 a p t u l * a a s e m e n e a n i & e l u r i d e a * *eptare nu &or 0i atinse
prin predi*i, ruga*iuni sau *ontrol, *i prin e"traordinarele &aluri
de *ompasiune *are in*ep, deja, s? inunde planeta noastr?. 0
asemenea *ompasiune Di&in
g
nu tine de emotii, nu este
ataJataK de ideea de a 0i a**eptata, *i este disponiila, tuturor,
indi0erent de oi*eiurile, gandurile sau *redintele 0or. ;otuJi,
*eea *e putem 0a*e este s? imratiJam pre'enta ei, atun*i
*and pa-/im din*olo de ne&oia de a ne des*onsidera Ji de a
*rede *a nu meritam sa primim *e&a. Doar atun*i &om Jti *a
iuirea este in0inite.
A*easta s*himare a per*eptiei este primul semn *e ne
arata *a ne indreptam *atre in*eputul Erei )2rsatorului,
simoli'ata de o *onJtiinta so*ial? e"tins?, de *ooperarea in
*adrul *omunit?tii, de responsailitatea de sine Ji de
ailitatea de a pri&i lu*rurile in ansamlul lor. A*eastd era,
transmute *omportamentul ego*entri*, &enerarea maestrului,
pierderea puterii personale, iresponsailitatea 0atii de
a*tiunile personale - toate a*estea 0iind *ara*teristi*e Erei
Pegilor, *are se apropie de s0arJit.
-data *e p:im din*olo de osesiile de sine, in*<r*ate de
emotii *um ar 0i &ino&?tie, lamare, jude*are, *onJtiinta, de
&i*timai, ni se o0era #ansa de a e"perimenta ade&aratul
inteles al *ompasiunii. Asta se intampla pentru *a, in mediul
eterului, in *are timpul Ji spatiul e"ista in acum, toate
a*tiunile noastre se intalnes*, simultan, *u o rea*tie
multipli*atd, a$a *a e"periment?m, in mod automat, e0e*tele
0aptelor noastre asupra ori*ui alt*ui&a. Prin urmare, in lumea
a *in*ea, &om des*operi *a nu e"ista ni*io separare intre not Ji
persoana8oie*tul pe *are ne *on*entram atentia. Gandurile
noastre &or produ*e un e0e*t la *are suntem, instantaneu,
sensiili. <n esenta, nu &om mai putea ramane *u *redinta *a
-ndurile 0 emotiile noastre sunt as*unse in siguranta, atata
timp *at ele raman in *ontinuare nee"primate Ji nerostite.
Pe masura *e responsailitatea noastra 0ata de *onJtiinta
*ole*ti&? se intareJte, &om ajunge sa apre*iem *u ade&arat
RC"
Chri sti ne Page, !. D.
tie nu-ti pla*e, altuia nu-i 0a*eK, deoare*e a*um &om intelege
*a nu e"ista ni*io di0erenta ,lute not /i *eilalti. Cu alte *u&inte, tot
*e ii 0a* altuia, imi 0a*, simultan, Ji mie,0iindal to ci eu
suntem unulU
%a a*est ni&el de intelegere este 0oarte *lar *a
ra'oaiele se &or s0arJi, au'urile &or in*eta, iar se*retele
rugnoase &or ethane in tre*ut. =u &a mai e"ista ni*io dorinta
de a-i rani pe altii, de &reme *e, prin asta, n-am 0a*e alt*e&a
de*at s? ne ranim pe not inJine. AJa *um m-a in&atat un
pro0esor intelept7 9@ara separarea mentinuta prin 0ri*a Ji
jude*at?, &om ajunge s? *unoaJtem, *u ade&?rat, *om-
pasiunea. Apoi, &om e"perimenta telepatia spirituala, in *are
toate mintile /i inimile se intalnes*, unite printr-o *au'a
*omuna.K
DE CE =E A@%A! A<C<5
A*um, dupa *e am pre&a'ut &iitorul, ar 0i, poate, ene0i* s?
intelegem *e am 0a*ut ai*i, pe Pamint, in ultimii 3F.000 de ani.
Con0orm in&ataturilor al*himi*e - Jtiinta naisti*ilor
e"perienta omeneas*a este una a unor *i*luri *ontinue de
moarte Ji renaJtere, in *are Pamantul se ridi*a in *eruri, iar
*erurile *ooara pe Plmant.
Cum este *os, asemenea % sus, Cum este
sus, asemenea % *os
;alitele de smarald ale lui ;oth
L
Ai*i nu este &ora despre o *alatorie intr-o singura
dire*tie - *i, mai *urand, ea este *onstituita din *i*luri Ji
spirale, *are se deplasea'a in amele dire*tSS Ji in *are sus
nu este mai important de
* Td'litele de smarald, *unos*ute Ji *a Td'litele
Smaradine, Ta'ula Smaradind sau Secretul lui ,ermes
este un te"t *are are s*opul de a re&ela
se*retul sustantei primordiale Ji transmutarea sa. /e
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
*onsiders *a ele repre'in-
lu*rarea lui #ermes ;rismegistus, un intelept sau 'eu
egiptean, identi0i*at *u 'eul egiptean ;oth, sau8J4 *u 'eul gre*
#ermes. A*est te"t s*urt Ji *ripti* a 0ost e"trem de apre*iat de
*Atre al*him:tii europeni, *are 4-au *onsiderat *a lu*rare de a
g
pentru mun*a lor, in spe*ial in aspe*tul ei hermeti*. 0ur.
Chri sti ne Page, !. D.
* a t j o s . A i l i t a t e a d e a t r e * e * u u J u r i n t i i n t r e a * e s t e d o u i d i m e n s i u n i it &a in'estra pe
*drator *u darul nemuririi - o *ara*teristi*i *e se *redea a 0i
re'er&ata doar 'eilor Ji 'eitelor. Cu toate a*estea, toti marii
maeJtri din tre*ut au &enit s
s
a transmits a*elaJi mesaj. Ei au
ap2rut pe Pdmant pentru a ne reaminti *a, in primul Ji in
primul rand, noi suntem 0iinte Di&ine, indi0erent dad suntem
in stare eteri*, sau materiald. Din e"perienta lor, ei Jtiau *at
de uJor este pentru not sa rat$im *alea, *edandu-ne puterea
unor 0iguri autoritare, *are iJi aroga, *u u*urie, roluri de 'ei. <n
a*est moment important al e&olutiei P2mantului, !aeJtrii
in2ltati ne *heamd pe toti sa ne amintim *ine suntem noi *u
ade&arat.
CALATORIA EROULUI
<n ultimii 3F.000 de ani, ne-am miJ*at de multe on intre
sinele nostru eteri*, spiritual Ji *el dens, material, *u s*opul
de a ajunge sa ne intelegem - in esenta, de a ne *unoaJte pe
noi inJine *a 'ei. )estea hula este *? nu &a treui s,a
aJtep0am *a a*east1 &iati s? se termine, pentru a
e"perimenta *ele dou1 lumi. >r*ah pe s*ara dintre a*este
dimensiuni di0erite, de 0ie*are data *and intram in starea de
&isare, *are apare in timpul somnului, a meditatiei, a &is2rii *u
o*hii des*hig, a *i*lurilor lunare, sau intre respiratii.
<n timpul 0ie*aruia dintre a*este momente, &e*hiul
nostru sine tre*e printr-o mi*a moarte, des*hi'andu-ne inimile
Ji mintile *are noua inspiratie. <n *iuda retinerii unora de a
a**epta moartea 0i'i*l, pro*esul mortii Ji renaJterii este
natural Ji, se poate spune, la 0el de uJor de reali'at, *a Ji
respiratia. 0 analogie 0olositoare este s,a ne imaginam *a
s*,anteia noastr1 *reatoare, sau mintea, este o undita de
pes*uit. De 0ie*are data *and 0asam deoparte *eea *e ne este
*unos*ut Ji intram in starea de &isare, ni se d1 Jansa de a ne
arun*a undita in o*eanul posiilitatilor, *unos*ut *a 0iind
*onJtiinta *ole*ti&a sau imaginatia. A*este &aste 'one de
*unoaJtere *ontin un poten-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
tial ne*unos*ut, asemanator *u&intelor din a*easta *arte, *are
aJ- teapta sa 0ie aduse la &iata, de *$re s*anteia *reatoare a
*ititorului.
Pe masura *e ne pes*uim noile idei Ji anali'am *e am
prins, simtim ne&oia de a urgenta materiali'area a*estor
intelesuriG aJadar, eroul s"a nitscut) A*easta este latura
mas*uline a e"ploratorului, pre'enta in 0ie*are dintre noi, *are
paJeJte in lume hranindu-Ji ideile, pan
g
dau roade. %a 0el *a
un ine*unos*ut arhetip al mitologiei moderne, a&enturile Ji
pro&o*arile eroului *onstituie mie'ul multor minunate po&eJti
populare, *e ii inspire pe altii prin 0aptele sale indra'nete. Cu
timpul, in*er*arile la *are este supus eroul se in*heie prin
in*oronarea lui *a ree, *are iJi *elerea'i reali'arile Ji
sta mandru in mijlo*ul a *eea *e a *reat.
DeJi multi *red *a au su**es, implinirea destinului unui
su0let *ere mai mult de*$ reali'ari e"terioare. Energia sa
treuie trans0ormata in interior, pan
g
*and &a 0i disponiila
intr-o 0orma *e &a putea 0i 0olosit1 la imogitirea *onJtiintei
*ole*ti&e. Pentru *a a*easta s*himare s? se petrea*$
arhetipul regelui treuie sa *ede'e lo*ul *elui al iu'itului,
*are plead din 'ona luminilor stralu*itoare Ji se indreapta
*eea *e ii &a e"tinde *orpul de %umina 6*orpul .aU - &ehi*ulul
su0letului in 'ona dintre lumi. @ara un *orp de %umina
puterni*, suntem oligati sa ne arun*am undita in a*eeaJi
intindere de apa, iar Ji iar, in*hipuindu-ne *a &iata este *e&a *e
doar se intampla Ji *a suntem lipsiti de ori*e posiilitate de
alegere. Pe masura *e lumina noastra interioara de&ine
puterni*a, ni se o0era Jansa nu numai de a ne deplasa *u
uprinta intre lumi, dar Ji de a putea arun*a undita mai
departe Ji mai adan*, in o*eanul nelimitat al posiilit$ilor.
Ast0el, *u sensiilitate, *ompasiune Ji indeminare,
re0le"ia de sine a iuitului demontea'a, *u in*etul, po&eJtile
*onstruite *u at$a grija - *u intelegere 0ate de e0ortul depus
in timpul *rearii, 0or - pani *and tot *e ramane este esenta.
Aid, *on0runtat *u mie'ul pur al po&eJtii, unde toate maJtile Ji
&alurile au 0ost inlaturate, iu-
Chri sti ne Page, !. D.
i t u l i m r a t i s e a ' a e s e n t a p u r l , 0 a r a a e m i t e j u d e * a t i - i , * u p r o - 0und. *ompasiune,
elierea'a, in *ele din urma, %umina intelep*iunii *are
hraneste su0letul. Ast0el de momente de *laritate i elierare
apar adesea *and e"*lamam7 9AhalK , sau *and a0irmam7 9!-am
luminatG e *larSK sau 9!-am prinsSK <uitul a *astigat a*um
*alitatea de a 0i de&enit iniele!tul " un e*hi&alent eteri* al
regelui. <ar, in *alitate de intelept, a&em posiilitatea sa
e"perimentam7
e
Elierarea de &e*hea po&esteG
E
>surarea inimii si a mintiiG
>
<n*heierea &e*hilor tipare de atra*tie, *are &a 0a*e
*a anumite tipuri de oameni i situatii sa dispari din
&iata noastraG
&
Posiilitatea de a alege unde s? arundm undita, data
&iitoareG
t
0 mai mare usurinta de a &edea intregulG
0
Reintoar*erea la o*eanul tuturor posiilitatilor al
!arii !ame, la &id si la lo*ul
g
ra timp al nimi*ului.
SFARSITUL CALATORIEI EROULUI
<n a*easta perioada e"traordinar
(
din istoria
noastra, e"ists putini oameni pe planed, - dad
e"ists - *are au &enit pe planets *a sa in*eapa o
*alatorie *omplet noul. Cei mai multi dintre not stint
aid pentru a in*heia misiunea pe *are ne-am
asumat-o in urma *u 3F.000 de ani. E"isl unele
posiilitati de &eri0i*are a *onte"tului in *are
Calaria noastra e posiil sa se 0i s*urtat, sau in
*are am *ant in *ap*ana 0ara iesire a ilu'iei -
treuie sa ne elieram, pentru a *ompleta *i*lul /i
pentru a adu*e %umina ne*esara in *orpul nostru
de %umina, .a.
Faza Iroului
F
Ce &isuri idei pastre'i in imaginatia ta, pe *are nu ai
a&ut ni*iodata timp sa le hrinesti5
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
)
Ce regrete ai a&ea, da*a lumea s-ar s0arsi maine5
Chri sti ne Page, !. D.
Ce seminte ale dorintei an 0ost plantate - Ji apoi
aandonate - pentru un alt proie*t5
n
Este timpul sa-ti asumi un ris* in &iata ta5
@a"a 3e&elui
@
Cat de uJor 4,0 este sa-ti sar2toreJti reali'arile5
C
Cat de *on0ortail te simti, *and porti *oroana
su**esului5
s
Care ar 0i trei reali'ari de *are eJti mandru, in mod
spe*ial5
s
Cum s-ar s*hima relatiile tale, dad ai 0i stapanul
*oroanei5
@a"a +ubitului
@
*at de mult din identitatea ta se impli*at1 in
aparente Ji angajamente e"terioare5
a
Cine eJti tu, atun*i and inlaturi &?lurile Ji maJtile5
C
*at de uJor iti este sa o0eri *ompasiune tuturor
aspe*telor /inelui, in*lusi& *elor *are iti
pro&oa*d ruJine sau stanjeneala5 P- iui
pirtile de neiuit, din tine5
@a"a +nteleptului
@
Ce tipare de *omportament sunt moarte Ji treuie
elierate5
r
Ce relatii nu ar supra&ietui trans0ormarii tale5
C
Ce *redinte proprii te tin departe de a teal
e"perienta &ietii in deplin$atea ei5
&
*at de uJor iti este sa renunti la *ontrol Ji sa
te aandone'i in ratele !arii !ame5
Pe misuraK *e in*heiem 0ie*are *i*lu al des*operirii de
sine, e"tragem esenta pull a %uminii Ji o adaugam *orpului
nostru de %umin?, .a. Cu timpul, a*est *orp sutil iJi de'&olti
propria 0orts magneti*l Ji in*epe sa atragi, *u o &ite'a tot mai
mare, oameni Ji e&enimente *are it &or ajuta in *alatoria sa, pe
*are o numim sin*ro-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
n i c i t a t e . S c o & u l n o s t r u s u & r e m e s t e ) . & u t e m t d i & e P 2 m 2 n t i n c o r purile noastre de
%umin$ 0ail a mai 0i dependenti de *orpurile 0i'i*e pentru a
supra&ietui. Ast0el, am putea *unoaJte nemurirea *are, pan
g
a*um, a 0ost a**esiila doar dtor&a 0iinte, in*lusi& !aeJ- trii *um
ar 0i <isus, El !or(a, @e*ioara !aria, /t. Germain, Buddha,
!ohamed, Djwhal .hul Ji .uan Ain.
INTOARCEREA FEMININULUI
<n de*ursul ultimilor 3F.000 de ani, s-a a*ordat multa
atentie aspe*tului mas*ulin al Di&iniatii, deJi ade&arul este d
pro*esul de trans0ormare poate a&ea lo* doar prin deplina
*ooperare a Di&inului 0eminin, a0lat in 0ie*are dintre noi. El
singur poate o0eri &asul al*himi* *are *uprinde misterul mortii
Ji al renaJterii - *alit?ti de *are aspe*tul mas*ulin se teme
adesea Ji tinde s? le e&ite *u ori*e pret. Chiar Ji in tari aparent
liere, intreaga 0at1 a aspe*tului 0eminin este <n*. as*uns$ deJi
nu <ntotdeauna a 0ost aJa. <n *ele mai multe dintre &e*hile
traditii, !area Xeit2 era atat de &enerat$ indt Ji 'eii iJi
<n*linau *apul in pre'enta ei.
E"ista multe legende mitologi*e *are s*ot in
e&identa a*est aspe*t, deJi urm2toarea po&este
&ine din timpuri relati& moderne. <n timpul *rdrii
Constitutiei <roVuois
L
, *are a de&enit a'a Consti-
tutiei /tatelor >nite, s-a hotdrit *a Je0ii treuie sl 0ie
aleJi de 0emeile triului. !oti&atia a*estei de*i'ii
pro&ine din intelegerea pro0und2 a 0aptului *a
numai 0emeile *unoJteau inima Aratilor, doar ele
erau *one*tate la aundenta PAm2ntului, numai ele
Jtiau *e simti atun*i *and ii inmormante'i pe *ei
dragi Ji doar 0emeile puteau de*ide dad ori*e
atalie sau d'oi meritau sa*ri0i*iul &ietii.
L Constitutia <roVuois, *unos*ut? Ji *a Ga(anashagowa,
a 0ost do*umentul de a'aK al Con0ederatiei <roVuois, *reata in
44:3 - o *on0ederatie *are a in*lus *in*i triuri indiene, apoi
Jase, Ji *are se a0la pe teritoriului a *eea *e este a*um statul
Chri sti ne Page, !. D.
=ew Aor$ Ji 'onele in&e*inate, de-a lungul marilor la*uri. n.ed.
<maginati-&a *e re0ormare gloala ar a&ea lo* in politi*a /i re-
ligie, da*a doar 0emeile ar &ota.
Aspe*tul 0eminin al Di&inititii este adesea des*ris in
*ulturile anti*e, *a Xeita in trei iposta'e7 @e*ioara, !ama si
Xgripturoai*a <nteleapta. @ie*are iposta'a este per*eputa *a
a&and un rol spe*i0i* in pro*esul Creatiei7 @e*ioara-*reator, !ama-
*ea *are are grija, Xgripturoai*a inteleaptd-distrugator.
E"emple ale 'eitei *u trei 0ete sunt7 Par&ati8Durga8>ma
6.aliU, din traditia indiand, Anai8Bad8!a*ha 6!orriganU, in
<rlanda si #ee8#era8#e*ate, in Gre*ia. Ea apare si in *ele trei
aspe*te ale lui Guine&ere, din legenda Regelui Arthur, *a Diana
;ri0ormis a drui'ilor si su 0orma Par*elor, din *ultura romans.
Pentru a energi'a 0ie*are aspe*t al 0eminitatii, este
important si e aordam separat - deli, in esenta, ele se
mani0ests *on*omitent.
@EC<-ARA
De0initia e"a*ta a a*estei energii arhetipale este 9a 0i
des2&arsit 0ats de sineK. 0 asemenea stare de plenitudine ne daK
posiilitatea de a intelege de *e, in mitologie, 0e*ioara este
adesea per*eputa *a ne0iind maritata, deoare*e ea 9nu are
ne&oie de nimeni alt*ine&a, pentru a-si desa&arsi intregulK.
Culoarea ala a &esmintelor sale a**entuea'a *apa*itatea ei de
a radia autenti*itateG nimi* nu 0amine in umra, iar to ate
aspe*tele /inelui sunt imratisate in numele iuirii. <n esent?,
ori*ine intru*hipea'a 0e*ioara repre'intl o amenintare la adresa
*elor *are detin *ontrolul asupra *elorlalti, prin manipulare,
rusine, &ino&atie si 0ri*a, deoare*e 0e*ioara nu poate 0i
supusa prin santaj emotional. Din a*est moti&, in ultimii doul
mii de ani, imaginea ei a 0ost adesea per&ertita, ast0el in*at ea
este 'ugra&ita *a imatura si neatinsa de u*uriile &ietii.
Cu toate a*estea, impa*tul 0e*ioarei in e"istenta noastra
nu &a 0i sters ni*iodatl. Ea repre'inti /inele nostru *el mai inalt,
*are poarta modelul spiritual pe *are am ales sa-4 materiali'am
in a*eas-
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
t o & i a t i . D o r i n t a s a * e a m a i m a r e e s t e * a n o i s a a j u n g e m s a i u i m J i sa a**eptam toate
aspe*tele sinelui nostru, pentru *a Ji noi -. radiem lumina pull
a autenti*it?tii. Pastrand in minte a*est lu*ru, ea ne &oreJte
*u &o*ea dis*ret? a intuitiei, ajutandu-ne 0, na&igam pe drumul
nostru, prin &altoarea amagirilor /i sa o*olim stan*ile stag-
tiara. Ea ne da indi*atii simple, pentru a ne ajuta sa ne
mentinem atentia asupra implinirii destinului su0letului
nostru, indemnandu-ne sa ne intream7
d
-are a*tione' manat de iuire, sau de teams5
-
!un*a8ser&i*iul meu imi hraneJte, oare, su0letul5
!
Relatiile pe *are le am ii permit, oare, su0letului meu
sa e&olue'e5
s
/unt, oare, stimulat de &iata mea5
@e*ioara nu ne paraseJte ni*iodata, stand alaturi de
noi in *ele mai intune*ate momente, and suntem aproape
in&ing de indoiald Ji de temeri, sau and ne a0lam la o
ras*ru*e. Ea ne *unoaJte in pro0un'ime modelul pe *are 4-
am ales Ji ne itnoldeJte, deli*at, s? ne urmam destinul
su0letului. A*esta este un lu*ru mult mai pro-0und de*at ne-am
putea imagina, pentru *a 0e*ioara are un rol mult mai pro0und,
identi0i*andu-se *u po&eJtile mitologi*e ale &irginelor &estale
romane, sau ale preoteselor )irginei Brigid, din <rlanda. A*este
0emei tinere erau pregatite spe*ial pentru a indeplini rolul de
pa'ni*i ai inimii Ji, in parti*ular, pentru a !l zifocul
ve,cnic, *el *are nu treuia lasat sa se stings ni*iodata.
/i *e repre'enta, de 0apt, a*est 0o*5
!aestrul su0it, #a'rat <na(at .han, ne o$ra *el mai *lar
raspuns la a*easta intreare, in lu*rarea sa7 The
S!iritual Messae of
,azrat #na3at Lhan, Vol) 6, The +a3 of
#llumination
*
7
L !esajul spiritual al lui Pa"rat +nayat Jhan, ;ol$ 1, .alea spre
iluminare n.tr.
Chri sti ne Page, !. D.
8Dacil iu'irea este !urd dacd
sclinteia iu'irii a ince!ut sd
strdluceascd, atunci nu mai e nevoie se(
meri undeva anume, !entru a cd4tia
s!iritualitate, fiindcd ea se afld in interior)
Cineva tre'uie sd sufle in !ermanenid
asu!ra scanteii, !ane( o transform
s
( intr"
unfoc ve4nic) $doratorii din vechime
aifocului nu au venerat unfoc ce se
stinea " ei au adoratfocul etern) -ntie se
afkifocul ve4nic0 +n inima ta$
Romanii, dar Ji alte popoare anti*e, &enerau inima -
0ie inima unei persoane, on a unei *i&ili'atii - Jtiind *a, 0ad
ea, e&olutia Ji *reati&itatea ar stagna imediat, *eea *e ar
du*e, in timp, la moartea organismului. Ei Jtiau *a inima este
mai mult de*$ o simpia pompa Ji o *onsiderau un
trans0ormator al energiei, *are poar-
un om sau o *ultura prin di0erite taramuri ale
multidimensionalitatii, liana *and alege sa traias*a din*olo de
limitele timpului Ji spatiului Ji s? *unoas*a eternitatea. Cei
mai multi dintre noi au e"perimentat o asemenea liertate in
&ietile lor, in momentele de u*urie, de 0eri*ire pro0unda,
sau in starea de ine*u&antare, spe*i0i*s momentului *and to
indragosteJti. ;impul pare sa stea in lo*, sen'atiile mai
inalte, *ulorile de&in mai stralu*itoare Ji ne simtim *a Ji
*and aundenta lumii ni se T0ed pe ta&i.
Este a*eeag stare de *onJtienta pe *are o
e"perimentam in momentul de 0ats, dad ne aliniem *u inima
!arii !ame, din *entrul gala"iei. ;ot *e ni se *ere este sa-i
daruim su0i*ienta iuire, pentru a intretine 0o*ul *e &a a*tiona
*a un stimul in *alatoria noastra in &idul atemporal, *u
o*eanul sat, de posiilitati. A*esta este lo*ul in *are 0e*ioara
intra in s*ena. Dorinta ei *ea mai mare este *a noi sal edstam
in plenitudinea noastra - a*olo unde are lo* 0u'iunea dintre
&iata noastra interioari Ji *ea e"terioara, Ji intre lumea
noastra spirituals Ji *ea materials.
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
Ea Jtie *a, dad materiali'2m in realitate 0ie*are aspe*t al
modelului nostru spiritual Ji apoi ii atragem esenta in inima
noastra, in numele iuirii, 0o*ul nostru de&ine mai stralu*itor,
*orpul de lu-
Chri sti ne Page, !. D.
m i n a m a i p u t e r n i *
s i
n e p u t e m m i s * a * u u s u r i n t 1 i n t r e d i m e n s i u n i . Po&erile *are
impiedi*a a*east1 mis*are lier2 in*lud agajul pe *are it
purtAm *u noi din tre*ut, po&estile neterminate, amagirile
legate de &iitor
si
atasamentul de *on&ingerea *a ne putem
*ontrola &iata. Prin indrumarea pe *are ne-o o0erd 0e*ioara
putem, in *ele din urmd, s? elieram po&ara *are ne tine
*apti&i in realitatea
redundantd
si
se pdsim *u in*redere in ne*unos*ut,
pentru a ne in*-l'i din nou la 0o*ul nostru &esni*.
!A!A
Dintre toate arhetipurile, imaginea mamei este ultima
*are a 0ost *ompromisl de-a lungul timpului, majoritatea
oamenilor apre*iind darurile hranei
si
aundentei pe *are ea
le dell in 0ie*are moment al &ietii. Ea este o*eanul tuturor
posiiliatilor, in *are ne arun*-m undita, sursa *are it
hraneste pe erou, pe par*ursul
toriei sale, este tronul pe *are Bade regele, pestera in *are
treuie s? p2trunda iuitul, pentru a se *unoaste mai ine,
apele *are it int?mpira pe intelept a*asd, la *apAtul eal2toriei
sale.
>nele po&estiri mitologi*e &ores* despre m-hnirea
mamei *-nd isi pierde *opilul, sau and a*esta plead de a*asi
;otusi, iuirea !arii !ame este at2t de pro0und1, in*at, desi
indurerata, ea *elerea'a momentul in *are *opilul porneste
*a implineas*l destinul. =u asta trlieste ori*e parinte5 -are nu
puterea iuirii o determin+, pe pasArea-mama sa-si imping? puiul
din *ui, a&-nd in*redere in 0aptul *a 'orul repre'int1 o
*alitate innls*ut25 Aundenta mamei ne este intotdeauna
disponiila, *ats &reme ne apropiem de ea *u iuire, onestitate
si respe*t - *ali0ati *are-i intretin 0o*ul. Atun*i and nu reusim
s2-i respe*am *erintele, usa *Atre darurile sale se in*hide, iar
noi &om 0i l2sati s? simtim durerea ple*arii sale. <n a*este
timpuri, pe planeta noastra este &ital s2 in&atlm
respe*tim
si
sa onori,m !ama, pe *are o aso*iem *u hrana pe
*are o man*2m, *u energia *are ne sustine, *u moilierul pe
*are stain
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
sau *u trupul 0i'i* *e ne poart1 prin a*eastA &iati. Cred *a este
e&ident pentru noi toti, *a ea iJi retrage sprijinul, in*et, pe
mAsurl *e &e*hea lume moare, iar *ea nouA se naJte. Cu toate
a*estea, aundenta noii lumi se a'ea'i pe ailitatea noastr1 de
a o apre*ia pe !area mama, acum,Di, de a*eea, a&em o
mare Jans? s?7
m
=e u*uram de tot *e ne o0era, *u mull respe*tG
=
/A *onsiderAm *a lo*urile sa*re sunt *asa ei sl le
&i'itam, du*and *u noi darul u*uriei, rasului, ante*ului
Ji dansuluiG
J
/A pri&im pomii Ji plantele *a pe plamanii sAi, 0arA de
*are nu &om putea respiraG
- /A pri&im r2urile Ji o*eanele *a pe sangele sat,, *e treuie pAs-
trat *urat Ji nepoluat, pentru a ne putea hrani in
*ontinuareG - /A pri&im stan*ile Ji muntii *a pe oasele
sale, *are ne dau
siguranta i stailitateG
s
/a *onsideram *a toate *elelalte 0iinte de pe planetA
sunt 0amilia noastr?, 0ie*are re0le*t2nd o parte a naturii
noastre umaneG
- /A pri&im 0ie*are om *a pe o parte din noi inJine, Ji sa-4 in-
t2mpinAm *u iuire, onoare Ji respe*t.
!GRIPTUROAICA INTELEAPTA
>ltimul personaj al trinitAtii este, proail, *el mai greu
de integrat, dar, totodat1, Ji *el mai important in a*est timp al
de'integrArii Ji renaJterii. Xgripturoai*a inteleapti, sau Xeita
intune*at1, este pre'ent1 in toate *ulturile Ji adesea e
in0atiJata *a o &rajitoare sau *a o atrana hada, in*onjurati
de animale negre Ji a&and grija de un *a'an pus pe 0o*. Ea
apare in postura lui .ali - distrugAtoareaG Cerridwen -
&rajitoarea m2n*Atoare de *ada&re, /e*hmet - leul *u
0asu0larea de 0o*G <sis - regina &ulturG !organ %e @a( - regina
mortii Ji Persephone - distrugAtoarea.
=u e de mirare CA pre'enta ei este legat1 de moarteG ea
repre'int1 iarna, de'astrul, luna in de*lin Ji 'i&a jude*atii
de apoi,
Chri sti ne Page, !. D.
r e a m i n t i n d u - n e m e r e u * a r e g e n e r a r e a s e p o a t e r e a l i ' a d o a r p r i n de'agregarea a tot
*eea *e tine de *eea *e este &e*hi.
A*um, la in*heierea *i*lului de 3F.000 de ani, ea
repre'inta gaura neagra din *entrul gala"iei, *are ne trage tot
mai aproape, iar &aginul ei este repre'entat de ;hetura
=eagra. Este ne*esar sa ne amintim *a /inele nostru *el mai
inalt este *el *are a *hemat-o sa ne ajute in pro*esul
trans0ormarii i *a nu mai e"ists *ale de intoar*ere.
Dad regele a**epts *a destinul sail este s? moara,
pentru *a, in timp, 0iul Ji urmaJii sai s? se nas*$ iuitul intra in
pante*ul sau peJtera 'eitei intune*ate. A*easta s*himare a
*on-intei este des*ris$ in mod oimuit, *a noaptea intune*ate
a su0letului, *and, in po0ida a *eea *e se intampla in lumea din
a0ard, ne reintoar*em atentia, in mod ine"pli*ail, in interior Ji
*autam un spatiu pentru introspe*tii. Este de in*eles ea 0amilia
Ji prietenii sunt, *el mai adesea, surprinJi de a*easta alegere,
ei ne0iind oiJnuiti, *on0orm *ulturii o**identale, sa a*orde timp
a*estei parti esentiale a *i*lului de Creatie. #ind &a'ut *a un
episod de depresie, ni se re*omanda 9pastile ale 0eri*iriiK,
pentru a ne ridi*a din intuneri* Ji ni se o0era in*urajare pentru
a re*2pata moti&atia de a merge mai departe. <n toate
*ulturile anti*e se *onsidera *a mun*a interioara a *oorarii
in in0ern este esential? pentru supra&ietuirea nu doar a
indi&idului, dar Ji a intregului tri. ;oti erau in*urajati sa o
&i'ite'e pe Xeita intune*ate, prin pra*ti*i *um ar 0i *autarile
&i'ionare, pelerinajelei, pentru 0emei, meditatiile in timpul
*i*lului menstrual.
<n intune*imea pVterii sale in pre'enta *a'anului pus
pe 0o*, 'eita it sprijina pe iuit s? dea la i&eala po&eJtile *e au
0ost *reate in jurul unei e"perien*e, ast0el in*at s*opul real al
Creatiei sa poata 0i des*operit, iar esenta intelep*iunii sa 0ie
elierata. A*easta parte a *diatoriei nu este uJoar$ pentru *a
adesea de&enim pro0und atgati de lumile pe *are not le-am
*reat Ji de po&eJtile pe *are ni le spunem noui inJine. )edem
*a metodele Xgripturoai*ei intelepte sunt primiti&e Ji lipsite
de iuire, pentru Ca ea smulge *arnea Ji
)RE!>R< DE CARE =E )-! AD>CE A!<=;E
mAruntaiele po&eJtilor noastre, *a un &ultur, Ji ne 0iere la 0o*ul
*a'anului sail. Cu toate astea, uni*ul sau s*op este sa ne
*ondu*i in lo*urile <ntune*ate ale su0letului nostru, a*olo unde
ruJinea Ji 0ri*a ne impiedi*a sa ne iuim pe noi inJine pe
deplin J4, *u ajutorul iuirii noastre interioare, s2 imrati-ni,
in <ntregime, a*ele pArti re-negate din inima noastr$ Pe
masur1 *e 0ie*are aspe*t aandonat al /inelui se reintoar*e in
inima, lumina noastr1 interioar2 *reJte Ji *orpul de %umina, .a,
de&ine mai puterni*. <n *iuda 0aptului *a dispunem a*um de o
*onJtient? mai inalta, mi*ul nostru sine &a 0olosi ori*e Jiretli*
pe *are it *unogte, pentru a ne tine agatati de ultimele
&estigii ale lumii in agonie, ratind posiilitatea de a apre*ia
enorma iuire pe *are ne-o o0era Xeita <ntune*at$ in dorinta ei
de a ne ajuta sane re*unoaJtem pe noi ingne, in ade&arata
noastr1 luminA. Ceea *e noi &edem *a moarte, ea &ede *a
renaJtere in %umina.
<n *ele din urin$ iuirea Xeitei in&inge Ji o regAsim in
inima noastra, *a sa o iuim *hiar Ji pe ea, intru*$ este o
parte din noi -Ji simtim pa*ea *are i'&or:te, pe mAsur1 *e
inteleptul se aandonea'i in apele *alde ale !arii !ame. Cu
timpul, el &a alege, <n*a o data, arun*e undita in &astul
o*ean al tuturor posiilitatilor Ji s? *ree'e *e&a nou.
DR>!>% <=A<=;E
=e a0lam ,intr-una dintre *ele mai *reati&e perioade din
istoria PlinAritului, and &idtorul este des*his tuturor posiilitatilor.
Responsailitatea noastr2 este sa dorim s? iuim, sa a**eptam
Ji sa integr<m in inimi 0ie*are aspe*t din noi inJine Ji 0o*ul nostru
&eJni*, ast0el in-*at sa generam energia /i %umina ne*esare
*alltoriei in &id, *u posiilititile sale multidimensionale. <nima
!arii !ame ne aJteapt$ intuitia noastri ne &a ghida, iar iuitul
nostru aJteapta in interior. ;ot *e a&em de 0l*ut, este sa ne
reamintim de *e ne a0lam ai*i.
-[[[ 9 :e:
3043, Aliniamentul gala*ti* i
!area Xeiti
EF"E'TLL AS!PA "!I ISIS
A STII(TEI SA'E A E,IPTE(I")
Sharron Rose
liniamentul alactic se afld in centrul
!revi"
ziunilor astronomice !entru anul
5%65) Pdatd cu o schim'are a
con%iin6ei, se crede cu tdrie cd 5%65 %
aliniamentul alactic vestesc
revenirea eneriei zeitei) Sharron
Kose identified sim'oluri ale Reitei #sis
% hierolife ei!tene, intrucdt ele
sunt leate de fenomenul !e care
il!revede !entru era ce va veni,
ince!dnd cu anul 5%65) De la Madona
Neara, !dnd la di*erite alte reincarndri
ale lui #sis, Kose scoate la iveald
!rofeiii stravechi cu!rinse in
sim'oluri,ci mituri, care fac referire la
aliniamentul alactic, la 8Calea
reintoarcerii( din Ca'ala fi la nunta
sacra =reunirea eneriilorfeminine %
masculine.) Ia adreseazd intre'dri,
cum ar fi7 cum inter!retau ei!tenii
antici, aliniamentul alactic0 Ce
inseamnd inter!retarea lor, in
viziunea ctiin fei for sacre0
!ulti au s*ris despre relatia simoli*a dintre s0arJitul
*alendarului ma(aJ Ji aliniamentul gala*ti*. Eu aJ dori sa ma
*on*entre' pe aliniamentul gala*ti* din 3043, aordandu-4
dintr-o perspe*ti&e 0oarte di0erita, a*eea a simolurilor /i a
in&ataturilor meta0ori*e ale Egiptului anti*, *are au *onstituit
a'a Ji 0orta de ghidare *are straate intreaga *unoaJtere
misti*a o**identals.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
/ i m o l u r i l e , m i t u r i l e J i m e t a 0 o r e l e * u p r i n d p o t e n t i a l u l d e a de*lanJa in noi toti,
numeroase *one"iuni intuiti&e Ji aso*ieri. <n intreaga
anti*hitate, simolurile erau 0olosite de *i&ili'atiile traditionale
*are lo*uiau planeta, *a parte a in&ataturilor 0or e'oteri*e Ji
initiati*e. /imolurile erau menite sa des*hidi inima Ji
aptitudinile intuiti&e, pentru a deJtepta *onJtienta *ui&a,
pentru a *ontempla Ji a pdtrunde in esenta 0ortelor *are
0ormea'a tesltura e"terioara a uni&ersului Ji tesatura
interioara a 0iintei umane. Ele erau o parte esentiall a
*unoaJterii pe *are noi o numim Jtiinta sa*ra.
/per *a, impletind la un lo* mitul, simolul, Jtiinta /i
*ontemplatia, A. -=< pot o0eri o nou1 intelegere a semni0i*atiei
puterii trans0ormatoare a aliniamentului gala*ti*, atat din
perspe*ti&e personail, *at Ji uni&ersald.
<n 34 de*emrie 3043, Pamantul se &a alinia *u /oarele Ji
*u *entrul gala"iei. Ce inseamna a*est lu*ru, din pun*t de
&edere simoli*5 <n prima parte a *estui eseu, &om in*epe sa
de'&aluim unele dintre in&ataturile e'oteri*e pri&ind a*est
aliniament gala*ti*, e"plorand miturile Ji simolurile anti*e
egiptene, aso*iate *u <sis Ji *u *entrul gala"iei.
M 1 1 N -
O
P G
@<G>RA 3B Anedj hr 6hairU Auset uret #e$au-t
;e salut <sis, marea *unos*atoare a magiei 6sau a
*u&intelor *e au putereU
PARTEA INTAI: ISIS SE DE!ALUIE
A 0ost odata *a ni*iodata, in lungile 'ile pierdute din
&remea lui Al .hem, sau a Egiptului anti*, un templu din /ais,
in*hinat lui <sis. >rmatoarele *u&inte erau s*rise pe altarul
a*estui templu7
8Iu sunt cea care se!ard Cerul de
&limeint Iu am iniliat omenirea in mistere)
Iu le"am ardtat calea cdtre stele) Iu am
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
r d n d u i t t r a i e c t o r i a S o a r e l u i % a L u n a I u s u n t z e i t a r d u r i l o t O a
vSntului % a mdrii) Iu i"am adus im!reunci
!e 'eir'ati !e femei) Iu i"am dat omenirii
leile ci am sorocit ceea ce nimeni nu !oate
schim'a) $mfeicut ca dre!tatea sdfie mai
!uternicit deceit arintul aurul) $m feicut
ca adevdrul se ifie considerat un lucru
minunat) Iu sunt cea denumitd zeiia
femeilor)(
8Iu #sis, sunt tot ceea ce a fost, este va fi
mereuO
niciun muritor nu mi"a ridicat vreodatd
vdlul)
Fructul !e care 6"am zeimislit este
Soarele)(
inscri!tie din Tem!lul lui #sis, din Sais
Pentru egipteni, *entrul gala"iei era simoli'at de marea
'eitai <sis, in rolul sau de !ama a Creatiei. Ea era materia
!rimordiald s
i
pante*ul se*ret al e"istentei. Ea repre'enta
sursa maretei re&arsari a ra'elor si pra0ului *osmi* si a altor
elemente rare, *are au al*atuit materialul pe *are oamenii
nostri de stiinta 4-au dete*tat *a pro&enind din *entrul
gala"iei. >riasa atra*tie gra&itationala a a*estui *entru
produ*e o 0ormatiune gala*ti*a in 0orma de &artej, *are ne
apare, pri&ita de pe Pamant, *a o roata *u sti0turi. A*est &at
.
- tej
de stele iese *ontinuu din *entru, in&artindu-se in jurul
a*estuia. <mensele rate *urate ale Cali %a*tee sunt 0ormate
din pulere si parti*ule *are au ap?rut din *entrul gala"iei.
Centrul gala"iei este asolut imens, dimensiunea lui 0iind de
peste un milion de on mai mare de*eit *ea a /oarelui nostru.
>nul dintre marile se*rete ale Egiptului anti* *onsta in
0aptul Ca *entrul gala"iei este soarele se*ret, *are e"ists in
spatele /oarelui. in limaj al*himi*, *entrul gala"iei a 0ost
denumit
si
soarele negru, soarele as*uns sau soarele in&i'iil.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
Era soarele se*ret al eter-
nului 0eminin, soror m3stica
5
)
"so
y
a mistica, este juniltatea 0eminina a parteneriatului
irat80emeie. In traditia al*himi*l, *ei doi lu*rea'i
impreuna pentru a gasi piatra 0ilo'o0all, sau /lantul Graal.
n.tr.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
P e n t r u e g i p t e n i , < s i s e r a * r e a t o a r e a t u t u r o r l u * r u r i l o r . E i * r e deau, din toat? inima,
*u&intele sale, ins*riptionate in ;emplul din /ais, *u trei m0i
de ani in urma, *are spuneau *a7
8Iu, #sis, sunt tot ceea ce a fost, ce
este % ce va fi mereu) Fructul !e care 6"
am miscut este Soarele)(
Pri&it
(
prin prisma gandirii simoli*e, o asemenea
a0irmatie Ji ins?g imaginea lui <sis pot *on0ine in0inite ni&eluri
de in0ormatii, as*unse o*hilor noJtri neJtiutori.
Este important s,a oser&2m *a a*est *u&2nt sun
6soareU, aJa *um este s*ris pe altarul ;emplului lui <sis din
/ais, se re0er1 la uriga stea galen? *are ineal'Vte Ji
hr?neJte planeta noastra. !itul egiptean ne spune *a #orus,
*opilul Di&in, *are apare sugand la s2nul 'eitei, este 0iul lui <sis
Ji al iuitului ei sot - -siris. Dar, *on0orm egiptenilor anti*i, #orus
simoli'ea'< Ji /oarele *are stralu*eJte pe *erul nostru. Prin
a*easta simpla 0olosire a simolului Ji a meta0orei, egiptenii
ne spun el. <sis, *entrul gala"iei noastre, a dat naJtere
/oarelui nostru galen, stralu*itor.
#orus, 0iul lui <sis Ji a lui -siris, este, deopotri&d, i 90iulK Ji
9/oareleK. #orus este repre'entantul tatalui /?, -siris. Energia
lui #orus din interiorul nostru, tre'ita Ji intarit1 de <sis, de&ine
rAsaritul &ointei de a desa&arg mareata lu*rare Ji de a atinge
<luminarea deplina in de*ursul a*estei &ieti - pro*es pe *are
marele spe*ialist egiptolog, <sha /*hwaller de %ui*', 4-a numit
9super-re&olu-
tia &oluntar4K
4
.
/e*ole mai t2r'iu, mitul lui <sis, -siris Ji #orus a 0ost trans-
0ormat de *ite *reJtini, in mitul @e*ioarei !aria, *are da
naJtere 0iului *are mintuieJte omenirea. Prin po&estea misti*A
a @e*ioarei !aria Ji a 0iului sau, <isus, mitul lui <sis Ji al lui
#orus, al !arii !ame *are dd naJtere 0iului %uminii, a renas*ut
in era noastra moderns. A*esta este un aspe*t e"traordinar Ji
0as*inant al *reJtinis-
444444444444444444444444444Sharron ;o!"444444444444444444444444
m u l u i , * a r e t r a n s 0 o r m s p e r s o n a j e l e m i t i * e a l e E g i p t u l u i , i n n o t
e"-
presii simoli*e a 'eilor si 'eitelor anti*e.
Pe masuri *e in&?taturile Egiptului anti* - lo*ul de nastere
al traditiei o*ulte - s-au 0aspandit in Europa, miturile
simolurile marii 'eite <sis au ap?rut su 0orma !adonei
=egre. <n grandioasa
sa lu*rare, Les M3steres des Cathedrales
*
,
enigmati*ul al*himist 0ran*e', @ul*anelli, mentionea'a7
9-dinioarl, *amerele suterane ale templelor ser&eau drept
la*asuri pentru statuile lui <sis, *are, in &remea patrunderii
*restinismului in Galia, au de&enit a*ele fecioare nere,
pe *are oamenii 'ilelor noastre le in*onjoarl *u o deoseit1
&eneratie.K El *ontinua, spunand *a 0e*ioarele negre repre'intd,
in simolismul e'oteri*7 8&ei meintul virin, un suie*t
pe
*are artistul treuiealeaga *a tema a *apodoperei sale.K
3
<n mod 0re*&ent, !adonele =egre erau *on0e*tionate din
ro*s &u$ani*a de *uloare neagra, pro&enita din adan*urile
plmantului. Din a*east? perspe*ti&a, !adona =eagra
repre'inta materia sau sustanta primordial1, sustanta
originara din *are s-au materiali'at toate transmutarile
al*himi*e. Ast0el, ea a aparut dire*t din insasi materia *are
*reea'i planeta noastra. Ea iii tine 0iul in rate, *are pe plan
e"oteri* <l in0atisea'i pe *opilul <isus, dar, pe plan e'oteri*, it
repre'inta pe #orus, 0iul lui <sis si al lui -siris. As*unsa adan*
in misterele o*ulte ale traditiei *restine, des*operim o repre-
'entare simoli*a a *entrului gala"iei, *are di nastere
/oarelui. @aptul *a a*este mituri al*himi*e sunt, in primul rand,
de natura astronomi*a, nu ar treui sa ne surprinda.
Ce sa intelegem *and miturile spun *a <sis a dat nastere
0ru*tului *are este /oarele5 E *lar *a egiptenii este posiil sa 0i
stiut mai
5Misterele catedralelor$ @ul*anelli 64BEC - 54C+EU este mai
mutt *a sigur un pseudonim, asumat la sarsitul se*olului al
4C-lea, de *ite un al*himist 0ran*e, a drui identitate <n*a nu
este *unos*uta. El mai e numit /i !aestrul Al*himist. Este autorul
a doua *2r6i, !isterele *atedralelor, puli*ati la Paris, in anul
4C3C Ji Mes -emeures Philosophales, puli*ati in anul 4CE0.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
6Pi$ipediaU n.tr.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
m u l t d e s p r e a d e & a r a t a * o s m o l o g i e a u n i & e r s u l u i n o s t r u - p o a t e *hiar mai mult de*$ se
*unoaJte asta'i. Pentru a e"pli*a a*easta, este ne*esar sa
arun*am o pri&ire asupra mun*ii astro0i'i*ianului
Paul %a )iolette Ji a *artii sale, <e3ond the <i <an
*
) El
a studiat date *ole*tate de =A/A, teles*opul spatial #uel Ji
sute de alte surse, pentru a des*rie o noua teorie re0eritoare la
modul in *are e"ists o interdependent? intre /oarele nostru Ji
gala"ie. Dad a*easta teorie este *ore*tl, ea ajuti, *u ade&arat,
la e"pli*area simolului egiptean al lui <sis, *a *entru al
Gala"iei.
Dupa *um sustine %a )iolette, a*easta supra0ata din
*entrul uriaJei noastre gala"ii spiralate de&ine uneori a*ti&a Ji
e"plodea'a, literalmente. A*easta este o stare pe *are
astronomii o numes* Ga-
la"ia /e(0ertK, sau Nuasar,. Con0orm a*estei teorii, are lo* o
transmisie *ontinua de ra'e gama, impulsuri ele*tromagneti*e,
pra0 *osmi* Ji alte elemente, a*estea 0iind impinse in a0ara
*entrului gala"iei, pe par*ursul e"plo'iei.
%iteralmente, tot *eea *e tine de partea solids a gala"iei -
in*lusi& toate stelele, planetele, neuloasele Ji *ometele - este
un re'ultat al a*estor 0orte *osmi*e di&erse, *are imping totul
dinspre *entrul gala"iei, spre in a0ari.
<n anul 4CC3, misiunea -l3ses, a =A/A, a raportat *a
*ele mai multe dintre energiile *osmi*e dete*tate in spatiu
&eneau dire*t din a*easta sursa.
Periodi*, toate gala"iile tre* prin a*est stadiu e"plo'i&. %a
)iolette *al*ulea'a *a, ultima data, gala"ia noastra a 0ost
a*ti&? in urma *u apro"imati& 4E.000 de ani. El *rede *a
a*easta e"plo'ie din *entrul gala"iei este posiil sa 0i durat o
mie de ani.
-incolo de 'i& 'an&$ n tr.
) dupd numele astronomului .arl Jeenan 1eyfertQ se referd la o clad de
&alaxii cu nuclee, care produc emisii spectrale liniare din &a" inalt ioni"at$ n$tr
obiect c!asistelar, care emite intens radiounde radiatii ce
apartin domeniilor ultra!iolet 0 infrarocu$ n$tr
% a ) i o l e t t e n e s p u n e * a , d i n p e r s p e * t i & a P a m a n t u l u i , a * e a s t a emisie in*rediila
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
de %umina ar a&ea 0orma unui o*hi uriaJ pe *er, *uprins intre
/agetator Ji /*orpion.
E
Pe langa 0aptul *a arata *a un o*hi,
pentru stramoJii noJtri, a*easti imensa e"plo'ie gala*ti*a
semanai *u un uter. A*easta &i'iune a unui uter gala*ti*,
*are a stralu*it pe *erul noptii, timp de o mie de ani sau mai
mult, a dat naJtere mitului lui <sis.
<n timpul a*estei 0a'e e"plo'i&e, *hipul lui <sis s-
a re&elat in s0arJit Ji a dus la apelati&ul sat, de
!ama a Creatiei. Dupa a*est stadia de str?lu*ire
e"traordinar
(
Ji and a*est *entru al gala"iei se
liniJteJte, <sis de&ine <n*a o data 'eita in&aluit1 in
negru, al *irei
*hip este din nou as*uns &ederii noastre.
:
>nul dintre *ele mai pro0unde se*rete ale al*himiJtilor
din &e*hime *onsta in *unoaJterea pre*esiunii e*hino*tiilor
L
.
Xodia*ul era *on*eput ast0el lu*$ sa mar*he'e marele *i*lu
al Pamantului, pe masura *e a*esta tre*e prin miJ*area sa
de pre*esiune, de 3F.000 de ani.
E destul de *urios 0aptul *a, 0orarile in nu*leul de gheata,
e0e*tuate de Dr. %a )iolette in Groenlanda, arata *a a*este
e"plo'ii periodi*e din *entrul gala"iei apar la inter&ale de
3F.000 de ani. Proail *a, datorit? unor me*anisme
nedes*operite, ritmul in *are se 9dadaK Pamantul pe a"a sa,
*orespunde ritmului e"plo'iei periodi*e a nu*leului gala*ti*.
Pamintul /i &e*hiul nostru sistem solar se a0la la
aproape 3F.000 de ani lumina de *entrul gala"iei. =oi nu-4
putem &edea, atun*i *and gala"ia se a0la in 0a'a ei pasi&a. /unt
3F.000 de ani lumina de pulere, materie Ji stele intre Pliant -
*are se a0la la margineaindepartata a &orte"ului spiralei
gala*ti*e - /i marele *entru al &e*inatitii
L mis*are 0oarte lent2, de la ras$it spre apus, a
pun*telor de e*hino*tiu ale Pamantului, *are 0a*e *a
anotimpurile sa re&ini, inaintea 0inali'$ii aparente de
re&olutiei a /oarelui. n.tr.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
n o a s t r e * o s m i * e . C e n t r u l g a l a " i e i n o a s t r e s t r a l u * e J t e d e m u d e o n mai puterni* de*$ ori*e
a$a parte a *orpului gala*ti*. Cu toate a*es-tea, din *au'a
pulerii Ji a s0aramaturilor *osmi*e, a*east? pre'enta minunata
timane as*unsa pri&irii noastre. ,!u00le intune*ate ale lui <sis
sunt trase intre planeta noastra *entrul Creatiei.
Dupl *um am &a'ut, ins*riptia de pe templul lui <sis din
/ais a0irma *a 0ru*tul *aruia i-a dat naJtere 'eita este /oarele.
<n timp, steaua noastra radiants s-a *reat din pulerea
s*ipata din spasmele *uptorului ar'ator ge'at in *entrul
intregii Creatii, in &e*inatatea noastra gala*ti*a. <ntr-ade&ar,
se poate spune *a tot *eea *e e"ists, intreaga natura,
0iintele umane - *hiar Ji *onJtiinta umana - pro&in, la
originea lor, din a*est pante*e al gala"iei.
Dad ea este <sis, atun*i gala"ia noastra este !area
!ama, 0otta *reatoare, 0eminina, din *are apare totul,
pante*ul sail proli0i* Band naJtere in*ontinuu, la milioane de
#oruJi, sau stele *are stralu*es* puterni* pe *orpul sau *eres*.
A*easta *unoaJtere a 0o*urilor interioare Ji a ga'elor
*omprimate ale Creatiei, arse Ji trans-mutate in *reu'etul
pante*elui sau, se a0la la a'a traditiilor o**identale de
al*himie. A*esta este unul dintre se*retele 0undamentale ale
a*estei &e*hi Ji sa*re Jtiinte egiptene.
De asemenea, <sis Ji @e*ioara !aria sunt aso*iate *u
%una. Dupl *um &om &edea, e"ists legaturi interesante intre
*i*lul %unii Ji marile *i*luri gala*ti*e. !ulte traditii al*himi*e
europene au 0olosit *alendarul anual de 4E luni.
A*est *alendar a *reat un al 4E-lea semn, numit
-phiu*hus, sau purtatorul Jarpelui. /ituat e"a*t in *entrul
gala*ti*, intre /*orpion /i /agetator, -phiu*hus era semnul
se*ret al al*himiJtilor.
/u**esul e"perimentelor al*himi*e depindea de
*alitatea momentului in *are a&eau lo* a*estea. -phiu*hus,
*entrul gala"iei, soarele se*ret Ji semnul as*uns a 'odia*ului
0or o*ult, gu&erna
a*easta *alitate a timpului.
+
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
A A N V *
S
L n
@<G>RA 3C Ah-a en mut-a Auset.
<nima mea ii apartine lui <sis, mama mea
Este interesant de remar*at *a, pentru primii *reJtini,
!aria !agdalena era *el de-al treispre'e*elea Apostol. Din pun*t
de &edere simoli*, ea o repre'inta pe <sis *ea as*unsa, al
treispre'e*elea semn, *entrul gala"iei, o 0orts *reatoare
puterni*d, as*uns? &ederii noastre. A*est semn misterios al
'odia*ului a disparut odata *u aparitia *alendarului solar roman,
*are *ontinea numai douispre'e*e luni. A**eptarea traditiei
solare a inlo*uit rapid traditia anti*s lunara8gala*ti*a /i a
introdus epo*a moderns a tehnologiei Ji a mginilor.
/tim *a aliniamentul gala*ti* impli*l alinierea
Pamantului, a /oarelui Ji a *entrului gala"iei. Am &a'ut *um
un *alendar lunar, de 4E luni, introdu*e un nou semn in 'odia*,
numit -phiu*hus, purtatorul Jarpelui, *are este ae'at intre
/*orpion Ji /agetator, in inima *entrului gala"iei. Dar *um se
raportea'a %una la aliniamentul gala*ti* Ji la in&ataturile
simoli*e ale marii 'eite5
Dr. Pilhelm Rei*h a0irma *a *entrul gala"iei emitea &aluri
de energie orgoni*a, *e erau mai puterni*e in 'ona e*lipti*i a
gala"iei. Din 0eri*ire, sistemul nostru solar se a0la in a*easta
'ona. A*esta este moti&ul pentru *are /oarele se alinia'i *u
*entrul gala"iei.
<n pre'ent, Pamantul Ji %una *onstituie un singur sistem.
/e poate spune - mai degraa de*$ *a %una oritea'a in jurul
Pamantului - *a %una Ji Pamantul dansea'a impreunl. Planeta
Pamant Ji %una se rotes* una in jurul *eleilalte, *a o halted
*elesta. A*easta intera*tiune neoiJnuita modulea'a
0re*&entele *ampurilor ele*tromagneti*e ale Pamantului.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
Pamantul pluteJte, impreun? *u %una, pe marea &alurilor
*are se ies din *entrul gala"iei. Pamantul Ji %una se leagana
pe marea
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
g a l a * t i * a , i a r a * e a s t a m i * a r e d i n a m i * i e s t e d e n u m i t l p r o * e s i u n e a e*hino*tiilor.
Din perspe*ti&e e'oteri*a, a*este &aluri gala*ti*e sunt
emanatii ale Di&initatii 0eminine, *are *urg din inima
primordial, a Creatiei. A*est intens *urent 0eminin, *unos*ut *a
/ha$ti, in traditia tantri*a Ji *a /he$hina, in traditia *aalisti*,,
repre'inta 0orta hranitoare a &ietii insL suprema putere de
<luminare a 0ie*arui lu*ru Ji a 0ie*arei 0iinte. Ca o s*anteie
ele*tri*al *e dal drumul unui proje*tor de 0ilme, pentru a
trimite in a0ar, ra'e de lumina - ra'e *are se *ontopes* apoi,
pentru a *rea imaginile unduitoare de pe e*ran - a*easta 0orte
Di&in
g
0eminine e"plodea'al in e"terior, din suprema sursa, in
&aluri s*lipitoare de luminis*entd, *are se *ontopes* Ji
*apatai 0orma in realitatea materiall.
F
Balansul de 3E,+ grade a *apetelor a"ei Pamantului
repre'inta, *on0orm oser&atiilor, dinami*a e0e*telor a*estor
&aluri gala*ti*e. Ca o geamandura pe mare, *are sai, in timpul
0urtunii, sistemul Pamant8%unl salt, Ji se intretese *u 0lu"ul
*ontinuu al %uminii Ji energiei *urentului Di&in 0eminin, i'&orat
din *entrul gala"iei. Pulsul *entrului gala*ti*, attle inimii !arii
!ame <sis, modulea'a &alurile de energie orgoni*a. A*easti
0re*&enta re'onanta a &alului apare la inter&ale de 3F.000 de
ani. %a 0ie*are 4E.000 de ani, in timpul
*entrul gala"iei Ji /oarele se inalta in aliniament *u
Pamantul.
A*est &al din *entrul gala"iei modulea'a miJ*area de
rotatie a sistemului Pamant8%una. A*east? dinami*a *entral,
demonstrea'a *a sistemul Pamant8%una se in&arteJte in
re'onanta *u &alurile generate de *entrul gala"iei. Pamantul Ji
%una sunt *a un ponton *e pluteJte pe o*eanul gala*ti*,
*ontrolat de puterni*ele &aluri gala*ti*e Ji de pulsatiile 0or
dinami*e. Pamantul Ji %una pulsea'a in ritmul inerent *entrului
gala*ti*, sau al ?tailor inimii lui <sis. A*easta inseamna Ji *a
*eea *e indi*a masura de timp a *i*lului lunar este modulat
indeaproape de ritmul gala*ti*, *are este mai e"tins.
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
= u m a r u l s a * r u d e a ' i d i n * a l e n d a r u l = u m a r a t o r i i % u n g i a l ma(aJilor este
t'ol$inul de 3F0 de 'ile. Dupi *um am &a'ut, 0re*&enta
sistemului Pam2nt8%una este a*ordata la 0re*&entele armoni-
*e prin*ipale, *are
(
in din *entrul gala"iei. Pentru egipteni,
a*easta era hataia inimii lui <sis. Este ne&oie de 3F.000 de
ani pentru *a o note din a*easta armonie sa sune. =umarul
3F0 este o 0ra*tiune din numarul 3F.000. A*easta armoni*a
0ra*tall 3F, 3F0, 3F.000 repre'inta 0a*torul determinant in
e&olutia *onJtiintei omeneJti.
Armoni*a 0ra*tala este rele&ata Ji de *oin*ideL
pre*esiunilor. =u numai *a durea'a 3F.000 de ani, pentru a
tre*e printr-un *i*lu pre*esional *omplet, dar *entrul gala"iei
se !a la apro"imati& 3F.000 de ani lumina 0ats de Pam2nt. 0
alta, *oin*ideL uimitoare este *a media de &iata a omului
este de *ir*a 3F.000 de 'ile. Din perspe*ti&a Jtiintei sa*re,
a*este *oin*idente sunt umre sau amprente ale unei
dinami*i gala*ti*e mult mai e"tinse.
PARTEA A DOUA: ISIS SI AR#ORELE IETII
eflectii asu&ra aliniamentului
gala*ti* /i all *aaliste de intoar*ere
<n @igura E0, este pre'entati o 0rumoasi ruga*iune,
ins*risa pe Papirusul lui Ani
L
, prin *are adeptii u *er lui <sis,
!ama >ni&ersail Ji prote*toarea misterelor sa*re, s?
patrunda in inimile 0or Ji sl des*hida *amera stelei. Din
perspe*ti&a simolisti*$ a*easta *amera - sau reJedinta lui
<sis - este Calea %a*tee Ji *entrul gala"iei. %a un alt ni&el, este
*entrul pineal Ji o*hiul *unoaJterii 6al per*eptiei dire*teU, din
a$himia taoista. <n traditia tantri*a indo-taoista, a*esta este al
treilea o*hi, o*hiul intelep*iunii, sau o*hiul Da$ini. Este o*hiul
interior se*ret, *el *are pri&eJte in timpul &iselor Ji al &i'iunilor,
*el *are &ede din*olo de &alurile realitatii materiale.
5 .artea e&ipteand a mortitor, datand din a 4C-a dinastie
6apro". 43+0 ChU. Ani a 0ost o persoana o0i*iala la *urtea
regilor din dinastia a 4C-a. n tr.
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
48
&&&&&
,
V
4
C a
I I I
Auset, nehas em her a
un <sis, tre'este-te in
inimile noastre
* V1W)
666 000
-.$.7_-4[E4b 4
Au-n a$h-a$h ar-et pa0i 6eUmtun ami ari .heperu ar
#ru
Des*hide *amera stelara, ast0el in*at
sa ne putem indruma trans0ormarea in #orus
@<G>RA E0
Din perspe*ti&e *aalists, *amera stelar2 este taini*ul
se,irah, -a'at ) *unoaJterea *are se a0l1 de-a lungul
trun*hiului *entral al Arorelui &ietii, sau simolul a"elor
&ietii. Da, at este un re*epta*ul pentru *urentul *ontopirii
/ha$ti8/he$hina, *are iese din primii trei se0iroti - Jeter,
suprema *oroan? a Regelui, esenta
Ji asolut1, Po8hman, sau intelep*iunea, *unoaterea
instantanee Ji 'inah ) inteligenta re&elatoare Ji *reati&e. Ca o
*oroana radiant? de %umina, aJe'ad deasupra *apului *ui&a,
a*easta trinitate de se0iroti *anali'eaa str?lu*irea Di&in
g
,
dire*t in interiorul *entrului pineal8*amera stelari <ndi0erent
*e nume ar a&ea7 *amera stelara, Da, at sau *entrul pineal,
a*easta este poarta *atre
unirea lui /ha$ti *u /hi&a, /he$hina
L
Ji Cel /ant -
ine*u&2ntat 0ie El, om Ji Di&in. Cand intram in *amera stelarl,
&Alul se ridi*a. 0 intalnim marea 'eita <sis in to
g
a splendoarea
ei, aJtept2ndu-ne pentru a ne pune 0at. in 0ats *u realitatea
Di&in
g
.
5 pre"enla lui Dumnezeu. n. tr .
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444
4 .nA - = A = t
@ < G > R A E 4 A $ h - % u m i n a s p i r i t u a l ? . G l i 0 a d e s u s , = , a r a t a d u a l i t a t e a i n
mis*are. Adhugat1 la A$h, da. An$h, %umina in
mani0estare.
#orus, *are este atat 0iul lui <sis Ji al lui -siris, *at Ji
/oarele - steaua stralu*itoare *e luminea'? lumea noastra
- repre'inta Ji pun*tul in *are se insu0leteJte /inele, iar
impulsul spre o <luminare deplina, pe par*ursul a*estei
&ieti, e*lipsea'a ori*e alt? dorinta. Este interesant de
remar*at *a, prin naJterea lui #orus, num2rul 'eilor din
*osmologia heliopolitana a Egiptului anti* a *res*ut de la C,
la 40 - numar sa*ru, *e simoli'ea'a implinirea Ji
intoar*erea la in*eputuri. Doar prin des*hiderea *amerei
stelare a lui <sis Ji prin dorinta de integrare deplina, aJa
*um este repre'entata de #orus,
se poate reali'a aspiratia spre uni0i*area *u /ursa
/upremi.
B
Adesea &edem *a <sis poarta An$h-ur, sau e"presia
simoli*a a %uminii spirituale uni&ersale, a$a *um se
mani0esta ea in dualitate. Dupa *um se poate &edea in
pi*turile Ji s*ulpturile egiptene, An$h este *el prin *are este
transmis 0lu"ul datator de &iata, al *urentului
/ha$ti8/he$hina.
<n @igura E3, putem &edea *um An$h-ul este o
repre'entare timpurie a Arorelui &ietii. Arorele &ietii este
hierogli0a, sau shitolul *ompo'it *are se a0la la a'a
in&itaturilor .aalei.
C
Din *ontemplarea personal1 a
simolului lui <sis, a Arorelui &ietii din
5 ?n8h este o hierogli0d egipteani, simol a &ietii
lungi. @araonii primeau o amulets su 0ormf de an8h, la
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
naJtere. n.tr
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
.aala Ji a sistemului indian al *ha$relor, a apirut
posiilitatea de a a&ea o imagine 0as*inanta a naturii
aliniamentului gala*ti*. Pentru o intelegere deplinl a a*estei
imagini, treuie *uprindem intelesul stra&e*hi al in0atiturii
egiptene, 9*um e sus, asemenea este Ji josK, sau al ideii
antropo*osmi*e7 9*eea *e se mani0ests in lumea dina0ari, se
mani0ests Ji in interiorul Pam2ntului insug Ji in tar2murile
interioare ale 0iintei noastre.K
@<G>RA E37 An$h, Pamul &ietii, An$h *a Pam al &ietii
<n Ta'*le de Smarald, marele intelept egiptean,
#ermes ;rismegitus, s*ria7 9Este ade&arat, 0a, ni*io min*iuna,
sigur /i asolut ade&arat. Ceea *e este dedesut e asemenea
a *eea *e este deasupra, iar *eea *e e deasupra este
asemenea a *eea *e este dedesut, pentru a in0iptui
mira*olele unui uni* lu*ru. /i, intru*$ toate lu*rurile au 0ost Ji
au ieJit din >ni*ul, din meditatia /a, tot
aJa, totul se ngte din a*est uni* lu*ru, prin potri&ire.
40
K
<n 0ie*are parte esentiala a realit2tii noastre e"ist, un
tipar atot*uprin'$or, sau o stru*ture mAreata, *are se
repetl de la ni&elul ma*ro*osmi*, la *el mi*ro*osmi*. <n
*u&intele marelui spe*ialist Ji pro0esor in domeniul
iudaismului, rainul Adin /teinsalt'7
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
9 D e a * e e a , o m u l p o a t e 0 i p r i & i t * a u n s i m o l s a u m o d e l a l E s e n t e i Di&ine, intreaga sa
stru*tura interioara si e"terioara materiali'and relatii i aspe*te
di0erite, e"istente in a*ea esenta supremlK.
44
An$h-ul, Arorele &ietii /i sistemul *ha$relor sunt
repre'entad simoli*e al a*estui tipar uni&ersal de e"primare.
@ie*are are propriile *ara*teristi*i uni*e, dar *eea *e le este
*omun si de mare importanta, in *onte"tul aliniamentului
gala*ti*, este stalpul *entral, *analul *entral, sau *oloana,
*ea mai dire*ts *ale de a iesi din /ursa Di&ina si de
intoar*ere la ea.
Pri&ind la Arorele &ietii, se poate oser&a *a la a'a sa se
a0la. se0irotul Malkhut " sau regatul, resedinta /he$hinei -
re*ipientul suprem i deplina re0le*tare materials a %uminii si a
energiei /ursei primordiale. Deasupra a*estuia se a0l? Yesod,
%una, sau taramul emotiilor, al se"ualitatii, 0orta lunar$
re0lu"ul i 0lu"ul. !ai sus de Aesod este Nerd, /oarele, taramul
0rumusetii, prin*ipiul armoni'a-
temelia inelui, *ompasiunii ade&arului. Deasupra lui
;i0eret este Da> at, se0irotul in&aluit, aisul, *entrul gala"iei i
lo*ul gno'ei. !ult mai sus de Da,at, *a o *oroana a Creatiei, se
a0ll Leter, trans*endenta asoluta unitatea suprem$ a0lata
din*olo de dualitate. Atun*i and are lo* aliniamentul gala*ti*,
la 34 de*emrie 3043, Pamantul 6!al$hutU, /oarele 6;i0eretU i
*entrul gala"iei 6Da,atU - intregul stalp *entral al Arorelui
&ietii - &or 0i aliniate. A*easta aliniere pre&esteste un timp de
mad oportunitati pentru omenire
Con0orm in&ataturilor *aaliste ale lui <saa* %uria, atun*i
and radianta luminoasa a /he$hinei *urgea din /ursa Di&ina,
se0irotul, sau &asul simoli* al Arorelui &ietii, nu putea pasta o
asemenea lumina. /u re&arsarea a*estei radian*e Di&ine,
primii trei se0iroti -.eter, #o$hmah Ji Binah - rimaneau neating
dar *ontinuau sa re&erse %umina. Ceilalti Japte se0iroti *are au
mai limas nu erau su0i*ient de puterni*i pentru a re0ine
%umina purlG &asele se0irotilor erau sparte, iar %umina se
spulera in s*antei. A*este s*antei *ddeau,
444444444444444444444444444Sharron ;o!"4444444444444444444444
p r i n & i d u l m e t a 0 i ' i * , i n S i t r a $ c h r a , * e a l a l t ? p a r t e , i n t e r p e n e t r i n d lumea a*tiunii Ji a
realitatii materiale, in !al$hut, lumea /he$hinei, a
mani0estArii pAmintene, a timpului Ji a spatiului. Ada aim
0luturii de noapte sunt atrag de luminA, s*Anteile atrageau
strat peste strat
de in&el$uri, *unos*ute su numele de keli!or, *are oturau
%umina Ji *unoagerea /ursei noastre primordiale.
43
A*eastA meta0orA se regasege distin*t in *on*eptele indo-
tietane de kleshas, sau origini ale su0erintei umane.
.leshas - pro0anarea emotionall sau 9otrA&urileK - ne leagA
de nes0Argtele *i*luri ale mortii renagerii. AJa *um norii de
0urtuna se rotes* in &artej pe *er, as*un'And &ederii lumina
radiant1 a /oarelui, la 0el Ji $lehas-urile ignorantei8amAgelii,
0uriei8agresiunii, ataJamentului8 dorintei, mandrie)arogantei,
gelo'iei8in&idiei in&Aluie *laritatea natural1 a mintii. Pentru a
atinge ade&arata <luminare, 0ie*are tre-
uie *urete mintea de a*este murdArii, transmut2ndu-le in
*alitAti iluminante ale mAretiei, *laritAtii, dis*ernamAntului,
stapAnirii de sine Ji intelep*iunii *are ne implinege pe deplin.
Prin a*est puterni* pro*es de trans0ormare, &Alul se ridi*i Ji
suntem pug 0at1 in Q0a *u ade&Arata noastr1 natur1 eternA.
<n realitate, noi suntem 0iinte eterne. /untem o re0le*tare a
o repre'entare 0ra*tali Ji o oglindA a /ursei Di&ine. Ca
seminte ale %uminii pure Ji ale energiei /ha$ti8/he$hina, noi
sun-
tem modul in *are Di&initatea ajunge s? se *unoas*a pe sine.
/un-
tem 'ei8'eite in*arnate - o emanatie materiali'atA, *ristali'at1
Ji o
intrupare a PArintelui nostru Di&in, proie*tia in e"terior a
aun-
dentei Di&ine 6/he$hinaU in realitatea 0i'i*A 6!al$hutU. ;oti
suntem
0atete uni*e ale imaginii *omplete a unui >ni&ers
inter*one*tat,
5 .abala considerd cd tot ce exists in aceasta fume face parte fie din
1itra -'Jedushah :partea sfantd<, sau din 1itra ?chra :partea impurd< care,
literal, inseamnd Apartea cealaltd", sau partea care sine de Jelipah$ #ntre
acestea nu exists nimic ) fiecare&and, cu!dnt, actiune sau creatie
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
pro!infie din Jedushah, fie din Jelipah$ n$ tr$
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
* a r e e & o l u e a ' i * o n t i n u u . i n & a l u i t i i n 4 : 4 4 4 4 $ a r m e i , i n & e l i t i i n s t a r turile $elipot-ului, ne-
am uitat mostenirea Di&ine. ;otusi, indati *e se des*hide
poarta *ite a*easta *unoastere an*estrali, e"ists potentialul
*a o mare trans0ormare sa se produ*i.
Asa *um spun toate in&ataturile pra*ti*ile marilor
traditii de intelep*iune, de pe intregul Pimant, &ine un
moment de tre'ire, *and *autatorul iii intoar*e inima i mintea
de la *on0u'ia 'gomotul lumii e"terioare ale materiei, *alm
lumea interioara a spiritului. Tdata *e a*easta se intampla,
and *ine&a in*epe sa re*unoas*a 0rumusetea gratia unei
realititi Di&ine mult mai e"tinse, apare na'uinta dup1 o
liertate de sine, dupa *laritate, integrare
uni0i*are. Prin a*est pro*es de puri0i*are, prin de&otament,
angajare /i a*tiune juste, su0letul pri&este in interiorul
in*epe sa tanjeas*a dup1 *asa lui din %umina.
Figura GG !$en + et a/ der seneP/
!a ridi* *a %umin?, *a sa risipes* intuneri*ul
Con0orm *unoasterii *aaliste, *ea mai importantl sar*inl
a 0ie*arui e&reu este sa parti*ipe la tikkun, sau restaurarea
lumii. <n shevirah, spargerea &aselor sau *aderea din
gratie, 0ie*are s*anteie a /he$hinei, 0ie*are s*anteie a
su0letului a e"perimentat durerea
su0erinta separarii de %umina magi*a a >ni0i*arii Di&ine. Dintr-o
anumita perspe*ti&e, nu am reusit sa, adu*em %umina in
intuneri*, sa *uritam materia prima de noroi si murdarie, sa
transmutam intuneri*ul in %umina. =u am reusit, pentru a
putea e"perimenta natura dualitatii si a e"istentei materiale.
Am dat gre(, ast0el in*at, atun*i and &ine &remea, and
momentul 0inal al reintegrarii i <luminarii &a *oori asupra
noastra, unimea *u /ursa suprema sa 0ie nespus de dul*eS
Aliniamentul gala*ti* 5i !area Xeta.
A=A !A
0
M)(A
%a ni&el simoli*, aliniamentul gala*ti* repre'inta
pentru not un prilej de a modi0i*a a*est pro*es. Calatoria in*epe
atun*i *and ne liniJtim mintea Ji as*ultim &o*ea inimii, *and
des*operim spatiul liniJtii interioare Ji ne armoni'am =>Q
inimii *u pulsul gala*ti* al !arii !ame. <n a*est spatiu al liniJtii,
putem ,in*epe sa *autim, sa per*epem Ji sa dam la o parte
straturile intuneri*ului *are ne in*onjoara la ni&el 0i'i*, mental
Ji emotional. Prin lumina *lara a a*tiunilor juste, a ade&drului
Ji integritatii, prin puterea
siunli, s*anteia sau saminta esentiala a lui /ha$ti8/he$hina
este hranita Ji in*epe sa *reas*a in interiorul nostru.
/tru*turile intarite
ale 8elipoturilor #i 8leshas)urilor, gandurile Ji emotiile
negati&e,
tiparele oipuintei Ji slai*iunea $armi*l se topes*.
@i gura E: =u$ ua em ennu en .hu ammu Ou
Eu sunt una dintre a*ele 0iinte stralu*itaare de %umina
Din perspe*ti&e *aalists, *and se intampla ast0el, apele
s0inte in*ep sa *urgl, *oorand de la .eter, *ha$ra *oroana,
prin *analul *entral al *orpului, in !al$hut, *ha$ra de <na, Ji in
taramul )mantean al /he$hinei, pentru a lua *onta*t *u Ji
pentru a de*lanJa .undalini /ha$ti - energia 'eitei, *are
saliguieJte in interiorul nostru. Prin a*est *onta*t *u radianta
Di&in
g
, .undalini /ha$ti este tre'ita. <ntr-un 0lu" ritmi*,
asemanator &alurilor Jerpuitoare, ea se ridi*a
prin &orte"urile ondulatorii ale *ha$relor Ji ale se0irotilor.
4E
;re*and in sus prin Aesod, ea se re&ars?, *uratand
ultimele ramagte ale de'ordinii noastre mentale Ji emotionale
- norli *on0u'iei *are ne in&aluie. <n *entrul inimii, ;i0eret, ea
se ridi*i *lo*otind - la*aJul gratiei, 0rumusetii Ji *ompasiunii.
A*esta este lo*ul in *are .a - *el *e este, la un ni&el, 0orta
animatoare Ji matri*ea
444444444444444444444444444Sharron ;o!"44444444444444444444444
a s t r a l a a * o r p u l u i 0 i ' i * / i , l a a l t n i & e l , / i n e l e s a u e g o - u l * u m u l t i p l e l e sale personalitati -
se reunete *u 2a, sau su0letul *osmi*.
17
<nima prinde aripi, pentru *a 0iinta - a*um, pe deplin
integrata - it intilneJte pe Da,at, *entrul pineal, *entrul gala"iei
Ji tronul marii 'eite mama
1K
. Este *a si *um 0iul rata*itor s-a
reintors in ratele mamei sale, sau *a Ji and mireasa &ine la
patul nuntii. %ungii ani de e"il iau s0arit timpul uni0i*a,rii este
iminent. /ha$ti se reuneJte *u /hi&a, /he$hina se reunVte *u
Domnul Dumne'eu, in timp *e <sis te *uprinde in ratele sale
iuitoare Ji te adu*e a*as$ Pe masura *e spiritul tau etern se
ridi*a in 'or, de la Pamant spre /oare, spre *entrul gala"iei,
spre /ursa Di&in$ *orpul tau energeti* luminos in*epe sa
radie'e %umina Di&ina.
1H
in momentul de *ulminare - *u pun*tul omega al a*estei
e"pedente - eJti transmutat intr-o 0iint2 stralu*itoare de %umina,
-$a de splendida Ji stralu*itoarea Putere a Di&initatii. Al
de&enit a*um o 0iinta pe deplin reali'at$ *apaild sa
*alan'eas*a toate 0iintele *on-
Jtiente, pe drumul spre <luminare.
17
in&ataturile traditionale de pe intregul Pamant sustin *a,
in on*e moment, 0ie*are 0iinta umanl are oportunitatea de a
intalni Ji de a par*urge a*easta eterna *ale a re&enirii. Dar,
aJa *um au spus al*himitii, e"ists anumite timpuri *are sunt
*ele mai potri&ite pentru a du*e la indeplinire marele
e"periment al*himi*. Aliniamentul gala*ti* din 3043 - Ji anii
*are ne du* spre a*est moment - detin promisiunea Ji
potentialul in*eperii unei noi ere gala*ti*e8 lunare, *are
inlatura su0erintele *umplite, adu*atoare de moarte, ale erei
/oarelui. A*est moment al Jansei *ole*ti&e se apropie. A*um,
depinde de not sa per*epem, s? intelegem Ji sa e"perimentam
plenar e"traordinara sa putere trans0ormatoare.
I .$n
9Cri
"
n-n-n
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
Geo)) Stra'
9
Th
eau in comun # Chin"ul,
Calendarul Ma3a,
!rofefille ,o!i, eH!erienfele
din !rea*ma morfii ci con%iin6a
&iimantului0 Conform o!iniei lui /eoff
Stra3, eH!ert in domeniul anului 5%65,
toate aces"tea se !reocu!ei de
evolufia omenirii) ,ind unul dintre cei
mai remarca'ili s!ecialii in
!ro'lematica anului 5%65, in
urnatorul eseu Stra3 eH!loreazd o
lara varietate de surse % tot ce au
ele de s!us des!re anul 5%65, !entru
a ne a*uta sS ne formuldm !ro!riile
noastre concluzii, in leiiturei cu ceea
ce va urma)
#n anul 4CD4, 0ratii ;eren*e Dennis !*.enna au
e0e*tuat o *alatorie in indepartata jungl? a
E*uadorului, pentru a lua mostre ale unei auturi
din jungla Jamani*a, de *are au'isera doar *ati&a
antropologi. Ea de&enise *unos*uta su numele de
a3ahuasca, dupa sustanta *are *onstituie
prin*ipalul sau ingredient. Dupl o prelungita
e"perienta 9de *onta*tK, *ei doi 0rati s-au reintors in
/tatele >nite, iar ;eren*e a lansat o in&estigatie
asupra in0ormatiilor *ulese in E*uador. <ntr-un
Geo00 /tra(
ora*ol *hine'es* anti*, < Ching, el a Qit un 9&al al
noutatiiK *odi0i*at, *are demonstrea'a a**elerarea
s*himarii in >ni&ers, spre o ma"ima noutate,
atun*i *and timpul se &a
g
atL.
< Ching este o *ole*tie de Jai'e*i Ji patru de he"agrame,
0ie-*are 0iind 0ormats din Jase *ominatii de linii (in Ji (ang -
linii intrerupte Ji *ontinue - po'iti& Ji negati&, sau mas*ulin Ji
0eminin. Ast0el, e"ists trei sute opt'e*i /i patru de linii aJe'ate
intr-o anumita. ordine. >n pro*edeu matemati* *omple", de a
transpune toate in0ormatiile din su**esiunea originals .ing
Pen intr-un gra0i*, a per-
m i s s t u d i e r e a n o u t ? t i i i n * o n t i n u a * r e s t e r e , s a u a t e n d i n t e i s p r e *e&a *e stim deja -
e&enimente *are au mai a&ut lo* in tre*ut.
Pentru a determina unde ne Qam pe &alul timpului,
e"plo'ia omei de la #irosima, din 4C:+, a 0ost *onsiderate o
uriasi 9noutateK. E"a*t dupe o perioada timp *e *uprinde EB:
de ani lunari, inmultiti *u sai'e*i si patru, 0ie*are *onstand in 4E
luni lunare, gra0i*ul a atins pun*tul ma"im de noutate - pe *are
;eren*e 4-a numit 9oie*ti&ul hiperdimensional de la s0arsitul
timpuluiK.
<n anul 4CD+, 0ratii !*.enna si-au puli*at teoriile intr-o
*arte *areia i-au dat numele The #nvisi'le
Landsca!e, in *are arati *a pun*tul terminal al &alului de
timp &a 0i 4D noiemrie 3043.
<= PREAJ!A !-R;<<
Pe 4D septemrie 4CD+, Dannion Brin$le( &orea la
tele0on, in timpul unei 0urtuni. >n 0ulger a atins linia
tele0oni*a, trimitand mii de &olti prin *apul i *orpul sau i
proie*tandu-4 aproape de ta&anul *amerei. <nima i s-a oprit, iar
la spital, a 0ost de*larat mort, emitandu-se un *erti0i*at de
de*es. A 0ost a*operit *u o pan'a
transportat la morga... Apoi, el s-a tre'it. Era mort din pun*t de
&edere *lini*, de doua'e*i si opt de minute.
%a a*ea &reme, a*easta a 0ost *ea mai indelungati
e"perienti de moarte *lini*s, inregistrata &reodati. !ai tir'iu,
Brin$le( a po&estit *um a tre*ut printr-un tunel si a ajuns la o
lumina strilu*itoare, unde s-a tre'it 0ata in 0ati *u o entitate
argintie, stralu*itoare, si a tre*ut printr-un pro*es de
rememorare a &ietii si de autojude*ata. A 0ost dus sa
intalneas*a alte treispre'e*e entitati, *are i-au pre'entat trei
sute de s*ene din &iitor, *are au in*lus a**identul nu*lear de
la Cernoal, de'memrarea >niunii /o&ieti*e, ra'oiul din Gol0
s*himarile *limei Pimantului.
* &eisa*ul in&i'iil. n. tr.
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
D i n t r e o s u t i J a p t e s p r e ' e * e e & e n i m e n t e m a j o r e * e i - a u 0 o s t aratate, o sutA au de&enit
realitate pana in anul 3003, riminind *a doar Japtespre'e*e sa
aii lo* inaintea ultimei pro0etii. <n *adrul a*estei serii de
e&enimente, Brin$le( a spus *a intre anii 300: Ji 304: - mai
pre*is, intre 3044 Ji 3043 - un sistem energeti*, *e a e"istat
ai*i *u mult timp in urma, &a re&eni Ji totul &a *ulmina *u
s*himarea ele*tromagneti*a a polilor Pamantului, intre 3043
Ji 304:. <ntregul pro*es ii &a o0eri omenirii Jansa spirituals
de a-si inalta ni&elul de *onJtiinta.
De asemenea, Jose Argiielles a puli*at o *arte numita
The Transformative Vision
*
) % 0oarte s*urta
mentiune de la pagina E0+ rele&a *a anul 3043 este *el in
*are *i*lul de +.43+ de ani, al &e*hii *i&ili'atii ma(aJe, se
in*heie. Argilelles de'&olta a*est suie*t, in *artea sa din
4CBD, The Ma3an Factor
**
, adu*andu-4 in atentia
intregii lumi. ;eren*e !*.enna nu Jtia nimi* despre pun*tul
0inal ma(aJ 6el a a*tuali'at editia din 4CCE a *aVii sale, The
#nvisi'le Landsca!e
**
, pentru a-4 in*ludeU - Ji ni*i
Brin$le( nu Jtia nimi* despre a*est suie*t. in*epand *u anul
4CBD, di0eriti oameni au in*eput sa a0irme *a anul 3043 &a
repre'enta s0arJitul lumii. De doua mii de ani in*oa*e,
*reJtinismul a pre'is o iminenta 'i a jude*atii de apoi, *ulminand
*u anul 3000, an in *are, sla&a Domnului, lumea a ratat
s0arJitul /i ni*i pro0etia A3., pri&ind *aderea in masa a *om-
puterelor, nu s-a implinit. E uJor sa de&ii *ini* 0all de *eea *e
pare o alts pseudo-apo*alipsa. ;otuJi, toate pro0etiile
ine*unos*ute pri&ind 'i&a de apoi se a'ea'a pe Bilie, in
timp *e originile *alendarului =umaratorii %ungi datea'a din
anul 4+00 i.Ch. Predi*tiile lui Brin$le( sugerea'a *a pot 0i
s*himari in ine Ji *a pot a&ea lo* modi0i*ari *limateri*e
e"treme.
* Viziunea care
transforms) n)tr ) **
Factorul Ma3aD
)
)( n)tr)
*** &eisa*ul invizi'il) n) tr )
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
O L M E C I I
#
SI MA2AII
Arheologii spun *a olme*ii, prima *i&ili'atie *are a lo*uit
Ameri*a *entrald, s-au stailit a*olo intre anii 4B00 Ji 4+004.#r.
!ai multi e"perti in *i&ili'atia mama sunt a*um de a*ord *a
a*el *alendar utili'at de ma(asi a 0ost de'&oltat de olme*i, intr-
un oraJ numit <''apa, *are a 0ost lo*uit intre anii 4+00 Ji B00
i.Ch., /i in *are ma(asii au ap2rut in*ep0ind *u anul 3+0 i.Ch.
Dupi *um spune !unro Edmondson, spe*ialist in *i&ili'atia
mama, *alendarul t'ol$in 6*are, literal, inseamnd 9so*oteala
'ilelorKU s-a de'&oltat prin se*olul al )<<-lea i.Ch. Ji *uprinde
3F0 de 'ile, *are sunt o *ominatie de doua'e*i de semne ale
'ilei Ji treispre'e*e numere. Calendarul era 0olosit *a almanah,
o0erindu-i 0ie*areia dintre *ele 3F0 de 'ile o *alitate uni*2, *e
nu numai *? in0luenta *ara*terul *elui nas*ut in 'i&a
respe*ti&l, dar it i indemna sa indeplineas*$ sau nu, anumite
sar*ini, 0a&oraile sau ne0a&oraile. Asta'i, des*endentii
&e*hilor ma(asi sunt in numar de apro"imati& Jase milioane,
dintre *are *ei *are trAies* in tinuturile muntoase ale
Guatemalei au 0olosit in permanent2, timp de mii de a!,
*alendarul *u 3F0 de 'ile. Atun*i *and sunt intreati de *e
*alendarul sa*ru are 3F0 de 'ile, ei r2spund
a*esta are la a'2 perioada de gestatie umani
Calendarul =um2r2torii %ungi este *el *are 0a*e re0erire
la anul 3043 Ji are o relatie dire*tl *u *alendarul ;'ol$in,
deoare*e este *onstituit din doua sute Jai'e*i de $atuni, spre
deoseire de *ele 3F0 de 'ile din *alendarul ;'ol$in.
=umar2toarea %ungl a 0ost *omplet de'&oltat1 la mijlo*ul
se*olului al <)-lea i.Ch., *on0orm a0irmatiilor lui Edmonson, deli
*ea mai &e*he stela *are mar*hea'i data unui e&eniment
istori* al &remii indi*< o data e*hi&alent? *u anul EF 4.#r.
Calendarul =um?r2torii %ungi *onsta intr-o ierarhie de *i*luri7
doul'e*i de $ini sau 'ile e*hi&alau *u un uinal - sau o perioadi
de doua'e*i de 'ile - optspre'e*e uinali e*hi&alau *u un tun
6un an de EF0 de 'ileUG dou$e*i de tuni e*hi&alau *u un
$atunG i doud'e*i de $atuni e*hi&alau *u un a$tun. Dup2
tre*erea a 4E
Geo00 /tra(
a $ t u n i , s e a t i n g e u n m o m e n t a l C r e a t i e i , * a r e s e s * r i e 4 E . 0 . 0 . 0 . 0 . Cea mai &e*he data a
Creatiei este e*hi&alenta *u data de 44 august E44: i. Ch. din
*alendarul gregorian, a*easta *onstituind 9a'a de dateK a
*i*lului de 4E a$tuni, pe a'a *areia au 0ost *al*ulate toate
datele ins*rise pe stele. >rmatoarea data *are *orespunde
inregistrait 4E.0.0.0.0., *on0orm *alendarului =umaratorii
%ungi, este 34
de*emrie 3043.
L
PRECE/<>=EA
E"pertul in *ultura ma(L, John !ajor Jen$ins, a tratat
0oarte serios 0aptul *a =umaratoarea %ungl a 0ost, de 0apt, un
instrument de urmarire a *i*lurilor de pre*esiune. A*esta este
*i*lul de 3F.000 de ani in *are a"a Pamantului, *u o in*linatie de
3E,+ grade 0ats de 9&erti*allK, se roteJte Ji se masoara prin
migarea *onstelatiilor, *ontrar po'itiilor 0i"e ale rasaritului
soarelui, in timpul e*hino*tiului sau al solstitiului. Pun*tul
terminal al *i*lului *elui de-al 4E-lea a$tun, de la solstitiul
de lama din anul 3043, indi*a o 0ereastra de trei'e*i /i Jase
de ani 64CB0-304FU, in *are /oarele a0lat in solstitiul de iarna
risare la e*uatorul gala*ti*. Astronomii plasea'? pun*tul de
mijlo* al a*estui pro*es 0ie in 1LL-' 0ie in 1LLL1 -hne*ii Ji ma(aJii
4-au 0i"at in anul 3043. >nii *omentatori au spus *a ma(aJii erau
de*alati *u treispre'e*e-paispre'e*e ani, *and era &ora
despre pun*tul 0inal - pre*i'ie asolut impresionanta, hand in
*onsiderare 0aptul *a ei au e0e*tuat *al*ulele in urma *u *lod, mii
de ani, intr-o so*ietate netehnologi'ata. -ri*um, dupa *um &om
&edea, e"ists moti&e pentru a *onsidera *a anul 3043 este
semni0i*ati& in pro*esul aliniamentului gala*ti* Ji *a a 0ost
semnalat in mod delierat.
!itul Popol ;uh al ma(aglor se re0ers la trei perioade
dinainte, sau /od, 0ie*are in*heiata *u distrugeri. A*est
aspe*t este re-
L pentru lanturiri Ji detalii, *ititi *artea Calendarul
Ma3a4, de Larl 2ohann Calleman, puli*at2 de editura @-R
A->. n.ed.
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
0 l e * t a t i n * e l e p a t r u l u m i d i n m i t o l o g i a # o p i . A p o i , m a i e " i s t s J i u n mit ma(V ;'utujil,
readus in a*tualitate de !artin Pret*hel, *are arata *a a*um
ne a0lam in *el de-al *in*ilea /oare. =umeroase mituri
a'te*e des*riu, de asemenea, patru perioade
premergatoare sau /ori Ji un al *in*ilea /oare in *urs, dar ele
di0era din pun*t de &edere al tipului de distrugere in *are se
s0arJeJte un anumit /oare 6&ant, o ploaie de la&a, o e*lipsa *u
monPi Ji inundatii - se aJteapti *a a*tualul /oare sa se
s0arJeas*a printr-un *utremurU. A*eJti *in*i /ori sunt
repre'entati in *entrul Pietrei a'te*a a /oarelui, *are este o
piesa de a'alt gra&at$ *u un diametru de trei metri si
jumatate, *e ilustrea'a, de asemenea, &ersiunea a'te*i a
*elor doud'e*i de 'ile - semne ale almanahului sa*ru de 3F0
de 'ile.
E"ists *loud pi*turi murale ma(aJe, numite pi*turi
murale ale *elor patru /ori - una la PalenVue Ji *ealaltd la
;onina, amele in statul Chiapas din !e"i*. Ele pre'inta o
'eitate *entral$ *a un *raniu *u patru tig&e sau *apete
de*apitate, dedesut Ji 0ie*are repre'entand o noua renatere
a /oarelui - noul /oare, nas*ut la data Creatiei7 4E.0.0.0.0.
Dad, *raniu *entral este *omparat *u *el asemanator, ilustrat
pe Piatra a'te*d a /oarelui, se poate *onsidera *a /oarele in
*urs este, de 0apt, *el de-al *in*ilea /oare, sau a *in*ea lume,
mai degraa de*$ *el de-al patrulea. De 0apt, Jen$ins *er*e-
tea'a dadK *i*lul a*tual de 4E a$tuni este al *in*ilea dintr-o
serie. @ie*are /oare sau *i*lu de 4E a$tuni, aJadar, *ontine
*in*i mii doua sute de tuni, de*i seriile *elor *in*i /ori ar
totali'a doua'e*i /i Jase de mu de tuni, sau un *i*lu de
pre*esiune.
CRONOMETRUL PIETRIFICAT
Poporul tolte* din nordul !e"i*ului, la 0el *a ma(aJii, 0olo-
seau un *alendar de 3F0 de 'ile, dar Ji un *alendar de EF+ de
'ile, *unos*ut ma(aJilor su numele de *alendarul haa')
@ie*are 'i a&ea un nume in *alendarul *u 3F0 de 'ile in *el *u
EF+ de 'ile, dar treuia sa 0ie par*urse e"a*t Japte'e*i Ji trei
de *i*luri t'ol$in Ji *in-
Geo00 /tra(
*i'e*i Ji doi de *i*luri haa' pentru *a a*easta *ominatie
sa se repete de la sine. A*easta perioada este *unos*uta *a un
*i*lu *alendaristi*, iar tolte*ii organi'au, pentru 0ie*are *i*lu,
o *eremonie numita Ceremonia @o*ului nou, *u Jase luni inaintea
'ilei tre*erii la 'enit a /oarelui 6and a*esta se a0la e"a*t
deasupra *apuluiU. John !ajor Jen$ins a aratat *a, la origine,
a*easta Ceremonie a @o*ului =ou a 0ost o metoda de a
semnala *i*lul pre*esiunii.
CunoaJterea tolte*i a 0ost transmisa a'te*ilor Ji se Jtie
*a, e"a*t *u Jase luni inaintea Ceremoniei @o*ului =ou, preotii
treuia s? ur*e pe un &ir0 de munte, pentru a urmari dad
Pleiadele ajungeau la 'enit, la mie'ul noptii. <n *a'ul in *are
ajungeau la 'enit, insemna *a lumea nu urma s? se
s0arJeas*a. <n a*est 0el, ei Jtiau e"a*t *at de aproape erau
Pleiadele de /oare peste Jase luni, intru*at, in momentul a*ela,
stelele nu ar 0i 0ost &i'iile, din *au'a luminii diurne.
Atun*i and tolte*ii s-au mutat in peninsula Au*atan, din
sudul !e"i*ului, se pare *a ei Ji-au *ontopit *osmologia 0or de
'enit *u sistemul ma(aJ Ji au *odi0i*at re'ultatul in piramida lui
.u$ul*an, de la Chi*hen <t'a. Piramida are *aw noua'e*i Ji unu
de trepte pe 0ie*are din *ele patru laturi, totali'and EF:, plus
o treapta in
(
id7 in total, EF+ de trepte. A*esta este un semn
sigur *a este &ora despre *e&a legat de *alendar. <n 0ie*are
an, la e*hino*tiul de primi&ara, soarele de dupi-amia'a 0a*e *a
o umra sa 9*urgaK de-a lungul treptelor, &enind din *er.
E0e*tul este ampli0i*at de *apetele de Jerpi din piatra, *e se
a0li in partea de jos a 0ie*arei trepte. /arpele *u *lopotei
Crotalus durissus, pe a *arui piele apar desene in 0orma
de piramida in 'ig'ag, a in0luentat puterni* arta Ji arhite*tura
ma(aJaG el are Ji un mar*aj, in apropierea *lopoteilor sal, *are
este identi* *u hierogli0a ma(ag Ahau, aso*iata *u /oarele.
Clopotelul in sine este numit tza', in lima ma(aglor
Au*ate*, a*esta 0und Ji *u&antul 0olosit pentru denumirea
*onstelatiei Pleiadelor. Jen$ins argumentea'i *a .u$ul*an,
numele
m a ( a J a l l u i N u e t ' a l * o a t l - J a r p e l e * u p e n e a l t o l t e * i l o r J i a ' t e * i l o r - este, aJadar, un
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
simol pentru /oare-Pleiade-*onjun*tia la 'enit /i, aproape
*u sigurantl, ne dam a*um la in*eputul unei 0erestre de EF0
de ani, *and Pleiadele sunt in *onjun*tie *u /oarele la 'enit,
e"a*t deasupra Piramidei lui .u$ul*an. %a in*eputul 0erestrei
de EF0 de ani, este anul 3043, iar la 30 mai 3043 - la Jai'e*i
de 'ile dupe jo*ul umrei Jarpelui la e*hino*tiu - *onjun*tia
Pleiade/oarele la 'enit &a a&ea lo* in a*eeaJi 'i *u e*lipsa
solarl, in 'i&a 40 Chi**han, in *al*ulul intreg al t'ol$inului din
muntosul tinut ma(aJ. Chi**han inseamni Jarpe, iar *lopoteii
Jarpelui suns *a sa ne *heme la tre'ire.
APARITIA POPULATIEI "OPI
Con0orm *elor pre'entate in *artea lui @ran$ Paters7
Boo$ of the ,o!i
*
, aJtinaJii ameri*ani, #opi, spun *a
suntem in *ea de-a patra dintre *ele Japte ere - a Patra %ume -
Ji *a ne apropiem de tre*erea in *ea de-a *in*ea lume. Prima
lume s-a s0arJit prin 0o*G a doua lume s-a s0arJit *and Pamantul
s-a *utremurat, produ*and inundatii Ji aparitia unei ere
gla*iare, iar a treia lume s-a s0arJit su ape.
Chiar inainte de *ea de-a *in*ea era, &a a&ea lo* o 9mare
puri0i*areK. ;ran'itia este numita 9iegrea la supra0ataK Ji, in
0ie*are an, in luna noiemrie, triul #opi parti*ipa la o
*eremonie, +uwuchim, tinuta intr-o in*apere suterana,
numita kiva, in timpul *lreia se re*onstituie ieirea la
supra0ata, *onsiderata un pro*es al naJterii, iar initiatii tre*
printr-o 9renaJtere spiritualsK. <n podeaua in*aperii se -a o
groapa *are simoli'ea'a inaltarea anterioara, sau iegrea
dintr-a treia lume, in *ea de-a patra. 0 s*are *are du*e sus Ji
a0ara din $i&a, repre'inta apropiata iegre din a patra lume, in
*ea de-a *in*ea. Ritualul in*lude Ji o Ceremonie a @o*ului =ou
Ji *ultninea'a la mie'ul noptii, *and *onstelatia Pleiadelor se
did deasupra *apului.
5 .artea populatiei Popi$ n$tr $
Geo00 /tra(
A * e a s t a * e r e m o n i e a r a t a o l e g $ u r i d i r e * t s * u C e r e m o n i a @ o *ului =ou a tolte*ilor 6Ji,
mai t$'iu, a a'te*ilorU, pe *are Jen$ins a de*odi0i*at-o *a 0ind o
metoda de urma,rire a pre-*esiunii, *on0orm *odi0idrilor
9*easului deJtept$or pietri0i*atK, din piramida lui .u$ul*an, ai
drui Jerpi *u dopotei sunt setati sa 9dea alarmaK, in 3043.
!oses /hongo, ultimul repre'entant al &ra*ilor traditionali
ai triului /ene*a - *are a murit in anul 4C3+ - a preg$it-o pe
nepoata sa, ;w(ian =its*h, pentru a-i du*e mai departe
in&$aturile. Ele in*ludeau o pro0L *on0orm *areia ar urma 9o
perioadd de doul'e*i Ji *in*i de ani de puri0i*are, *e se &a
in*heia in jurul anului 3043, pe par*ursul dreia @am2ntul se &a
auto-puri0i*aK.
>n alt a tins ameri*an, un indian Puelo din nordul
statului =ew !e"i*o, numit /pea$ing Pind 6)2ntul *are
&oreJteU a *on0irmat, re*ent, *a a *in*ea lume &a in*epe in
de*emrie 3043.
<n anii ,B0, preotii Pagos, din triul Clero, *are traieJte in
inaltimile An'ilor peru&ieni, au anuntat, *a 0ormula lor,
Pa*ha$uti - turnarea lumii - &a a&ea lo* in 4CC0 Ji &a dura
dou$e*i Ji doi de ani. AJadar, 3043 &a adu*e in*eputul unei
noi Epo*i de Aur, numita Tari!a3 &acha, and lumea de
sus, lumea de jos Ji lumea de 'i *u 'i se &or uni.
&achamama inseamni !ama nmant Ji intalnim ai*i un alt
*u&ant *are de0ineJte lumea, al$uri de Era @amintului sau Era
%umii. Cei din triul Clero spun *a ;aripa( Pa*ha &a 0i 9era sand
ne &om intalni, din nou, *u noi inJineK. ;otuJi, Pillaru
#ua(ta, un mesager spiritual peruan, din natia N(e*hua,
spune *?, in 304E, un asteroid uriaJ &a tre*e aproape de
Pamint Ji &or supra&ietui numai *ei *are Ji-au iruit ego-ul.
A*easta &ersiune mult mai *atastro0ata este *on0irmaa Ji de
Credo !uttwa, un Jaman Xulu, *are spune *a, in anul taurului
roJu 63043U, o stea *u *oada 0oarte lung1, numita !u-sho-
sho-no-no, se &a intoar*e. >ltima oars *and a &enit, ea a adus
un potop *are a 0asturnat lumea, ast0el in*$ 9soarele
0asa,rea de la sud Ji apunea la nordK.
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
I( 0 E S A E , E) M A , ( ETI' A
Putem presupune *a alu'ia pri&ind 9rasturnarea
PamantuluiK se re0ers, de 0apt, la o s*him are a polilor
magneti*i, insotita de intalniri *u *omete sau *u un asteroid Ji
la posiile de'astre pe Pamant, *um sunt inundatiile 6sau
seismele Ji eruptiile &ul*ani*e, mani0estarea 0or depin'and de
&ariatiile regionaleU. Anul +43+, al *i*lului de 4E a$tuni
repre'inta o optime din perioada de patru'e*i si unu de mii
de ani, a *i*lului 9&ariatiei de in*linareK 6s*himarea in*linatiei
unghiului a"elorU, *are este utili'at pentru *al*ularea *i*lurilor
de topire a ghetarilor. >n a$tun durea'a patru sute de ani,
*are este perioada de rotatie a mie'ului Pamantului. A*easta
da *urs spe*ulatiei *on0orm *areia, in&ersarea polilor
magneti*i este pre&a'uta pentru anul 3043. <n *on0ormitate
*u numeroase rela-
Pamantul ar 0i treuit dej a sa tread prin in&ersarea
magneti*s Ji, deJi majoritatea geologilor &or spune *a o
in&ersare durea'a mii de ani, raportul pri&ind &ul*anul /teens
!ountain arata *a terenul se poate deplasa *u pana la Jase
grade pe 'i, *eea *e inseamna *a a*easta ar putea a&ea lo* in
doar trei'e*i de 'ile.
Cu toate a*estea, din =oua Xeelanda &ine un mit al
Creatiei *are sugerea'a o reinterpretare a &ariantei
*atastro0i*e. !itul maor al Creatiei, *are des*rie separarea
originara a Pamantului de Cer, Splin" *a, intr-o 'i, *and
omenirea nu &a 0i atentl, Pamantul Ji Cerul se &or praug,
distrugand totul. Cu&intele *are des*riu a*est e&eniment s-ar
tradu*e7 9*ortina &a *adeaK, 0ormula *e a 0ost interpretata
drept s0arJitul lumii. insa, dintr-un inter&iu luat re*ent de un
tan$ maor, unor *onationali mai &arstni*i, a reieJit nu numai
0aptul *a ei au pre'is a*est e&eniment pentru anul 3043, dar
Ji *a lima maori a e&oluat din &remea naJterii mitului, iar
*u&antul 9*ortinaK insemna, la origine, 9&alK - a*elgi *u&ant
0olosit *and oamenii mureau Ji se du*eau in spatele &alului,
iar *u&antul 9*ideaK insemna 9dispareaK. De 0apt, pro0etia
spune7 9&alul &a disparea.K
Geo00 /tra(
N U N T A S P I R I T U A L A
/e pare *a. 9s0arsitul lumiiK se re0ers, de 0apt, la un
s0arsit al a*estei ere si ea mai sunt de par*urs *el putin <n*a
trei ere, in *on0ormitate *u mitologia #opi. Arheologul
%aurette /ejourne spune *a a'te*ii au interpretat gresit
religia tolled, *e se a'a pe *on*eptul renasterii. /imolul
renasterii este sarpele, pentru *a a*esta
leapada pielea, iar pra*ti*a a'te*ilor de a-si jupui pri'onierii si
a le purta pieile a 0ost un re'ultat al a*estei interpretari
gresite.
Nuet'al*oatl, sarpele *u pene, *are este repre'entat pe
9*easul desteptator din piatraK, de la Chi*hen <t'a, repre'inta
o unire a Pamantului 6*arpeU *u *erul 6peneleU. E"pli*atia
&ine din lu*rarea lui !ar' /*ott, *are are o &ast
(
e"perienta in
*unoasterea indiana legarl de .undalini (oga. /e spune *a
a*est .undalini este un *arpe de 0o*, in*ola*it de trei on
jumatate, in *ha$ra rada*ina 6una dintre *ele sapte *entre de
putere, *are se a0la de-a lungul *oloanei &erteraleU. El este
in*ola*it in jurul 0alusului lui /hi&a - linia de 0ort
(
mas*uline,
*are &ine in jos, din *er. .undalini, spune /*ott, este o 0orts
*are urea din Pliant. Ea notea'a, de asemenea, *a e"ists
unele des*operiri ale radieste'istului Gu( >nderwood, *are a
s*ris
*artea &attern of the Past
5
, prin *are se *on0irms
a*easta legatura.
De e"emplu, geo-spiralele i'&oarele oare, des*operite de
radieste'isti, sunt <ntotdeauna in 0orma de spirale in*ola*ite in
multipli de trei i jumatateG .undalini (oga este o pra*ti*l a
tre'irii sarpelui, permitandu-i sa se ridi*e de-a lungul *oloanei
&erterale, pans *and atinge *ha$ra situate *el mai sus,
*ha$ra *oroana, unde intalnirea lui /hi&a *u /ha$ti du*e la
<luminare si la starea de /hamadie"ta'-anihilare a ego-ului
s0arsit al dualitatii. Ar putea 0i, a*easta, intalnirea *erului !aori,
*u 'eii Pamantului5 Ar putea 0i oare *ontopirea %umii de /us *u
%umea de Jos pentru a 0orma lumea de 0ie*are 'i5
* Ti!ar al tr"cutului1 n1tr
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
A r p u t e a 0 i * h i a r * o o r d r e a C h i s t u l u i i n d l t a r e a ! i r e s e i / a l e 5
Religia tolled, originals, a renaJterii aso*iata *u
Nuet'al-*oati, a 0ost re&elat1 a*um intr-un *ode" a'te*,
pierdut multi &reme, numit &3ramid of Fire*,
redes*operit Ji puli*at de Jen$ins.
Code"ul *hiar e"pli*A 0aptul *a a'te*ii au inteles *u
ade&irat greJit meta0orele, *re'and *a sa*ri0i*area ego-ului
Ji elierarea energiei din inim2 se re0ereau la sa*ri0i*iul
uman. El spune 9Nuet'al*oatl este omul *are atinge starea
de XeuK Ji *a 0ie*are om are propriul sau Jarpe, *are
repre'inta energia lui ;onatiuh, /oarele. mai spune *a 9in
a*est Jarpe doarme *ontiintaG in a*est Jarpe este as*unsd
Di&initateaG din a*est Jarpe &or *reJte aripile saleK. <n mitul
a'te*, Nuet'al*oatl este aso*iat *u )enus. Nuet'al*oatl s-a
sa*ri0i*at Ji a de&enit )enus. Disparitia de opt 'ile a lui )enus,
in *onjun*tia in0erioarA, a 0ost aso*iata *u *ele opt 'ile pe *are
Nuet'al*oatl le-a petre*ut in in0ern, inainte de a reaparea in
postura lui )enus. Cea mai strallu*itoare aparitie a lui )enus are
lo* atun*i *and ea apare in apropierea /oarelui, r2sArind
*hiar inaintea a*estuia, *a stea a diminetii, e"a*t dup? disparitia
de opt Ale. <n a*est 0el, miJ*are a lui )enus *odi0i*l *on*eptul de
renaJtere.
Dupl *um am &d'ut, prin prisma piramidei lui .u$ul*an,
e"ists o leg2tur1 intre Nuet'al*oatl8.u$ul*an Ji anul 3043. /e
pare *a a'te*ii aJteptau intoar*erea lui Nuet'al*oatl, intre
doua tran'ituri ale lui )enus 6*are au lo* in timpul disparitiei
de opt 'ileU, in-tru*$ au lo* dou? tran'ituri 6*are sunt
intotdeauna de e"a*t opt haa'i, de EF+ de 'ile 0ie*areU, in
4+B4 Ji 4+3F. Corte' a ajuns in 4+4C Ji a 0ost luat drept
Nuet'al*oatl 6a'te*ii intelegand din nou miturile, intr-un mod
prea literalU. =e a0ram in perioada din *adrul unei alte pere*hi
de tran'ite ale lui )enus7 unul a a&ut lo* pe B iunie 300:, iar
urmatorul &a 0i pe F iunie 3043. Amele tran'ite au lo* intr-o
'i <$, din Calendarul ;'ol$in, al ma(aglor.
Piramia$ocului1 n1tr 1
Geo00 /tra(
< n & e r s i u n e a a ' t e * l a * a l e n d a r u l u i d e 3 F 0 d e ' i l e , < $ e r a Ehe*atl, o iposta'i a lui
Nuet'al*oatl. Ast0el, in realitate, tran'itele &enusiene au lo*
*hiar in 'i&a lui )enus. Chiar inaintea urmatorului tran'it,
*onjun*tia Pleiade-/oare la 'enit &a a&ea lo* deasupra
piramidei lui .u$ul*an, in 'i&a Jarpelui, *on0irmand *a 3043
este data *ore*ti pentru intoar*erea lui Nuet'al*oatl.
<!ER/<A P%A/!A;<CA
9-portunitatea spirituals pentru omenireK, despre *are
&orete Dannion Brin$le(, poate 0i *on0irmata *a o &reme din
jurul anului 3043, sau *hiar in a*est an, and *e&a &a de*lanJa
o e"perient1 .undalini in mass, in randul omenirii. Care ar
putea 0i de*lanatorul5 >n e0e*t energeti* al insVi pro*esului
aliniamentului gala*ti*5 Bio*himistul rus, /imon /hnoll, a
*onstatat *a io*himia umana 6Ji neuro*himiaU *unt
in0luentate de orientarea Pamantului in raport *u stelele, dar
Ji de *i*lul petelor solare, *are &or ajunge la ma"imum, in
anul 3043. Con0orm unei alte lu*rari Jtiinti0i*e puli*ate de
James /potiswoode, ailitatile psihi*e ale oamenilor *res*
e"ponential, atun*i *and *entrul gala*ti* se ridi*a la
ori'ont.
Printre toate teoriile sustinute de di&erJi *er*etatori in
in*er*area de a e"pli*a *e se poate intampla in 3043 - Ji *are
in*lud7 *o-mete, planete neastamparate, asteroi'i, e"plo'ii ale
mie'ului gala*ti*, *i*luri de mega-pete solare, de&ierea
armoni*a, *onjun*tii neoiJnuite Ji *i*luri !ilan$o&it*h - e"ists
o teorie &alidata. Jtiinti0i* Ji *are se potri&eJte 0oarte ine *u
s*enariul lui Dannion Brin$le(. Ale"e( Dmitrie&, un geolog rus,
a anali'at s*himarile tot mai numeroase ale *limei
Pannantului Ji 0enomenele seismi*e, plus re*entele s*himari
ale *ampului geomagneti*. De asemenea, el a luat in
*onsiderare modi0i*arile solare Ji s*himarile mani0estate in
*lima Ji in *ampurile magneti*e ale altor planete din
sistemul solar.
0 *reJtere de 'e*e on a stratului de plasma interstelara
re0ra*tata, de la marginea helios0erei, indi*a 0aptul *a
sistemul solar
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
e s t e * o n d u s i n t r - o a r i e d e p l a s m a m a g n e t i ' a t i , * a r e , s p u n e D m i t r i e & , determine a*este
s*himari ale *limei si ale altor tipare. 0 0re*&enta *res*uta a
s0erelor de plasma in atmos0era *onstituie un semn al
9iminentei trans0ormari a P?m?ntuluiK, *are impli*a o
intera*tiune *u pro*esul de din*olo de lumea tridimensionala,
spune Dmitrie&.
Desi pare greu de *re'ut, Brin$le( nu este singura
persoana *are s-a intors dints-o e"perienta din preajma mortii,
*u predi*tia s*himarea Pam-ntului si *onstiintei sunt aso*iate
*u anul 3043. <n 4CFC, .en .al a trait o ast0el de e"perient?,
in *are a a&ut o
une pre'entata in *artea sa7 The /rand Catharsis
*
,
despre s*himarile de *onstiinta in perioada dinainte de anul
3043 - o perioada pe *are a &a'ut-o *a pe o e"perientd in
preajma mortii a Pam-ntului ITIS:Ei *a pe o renastere
gloalQ
<n 4CC3, Cassandra !usgra&e a a&ut o e"perienta in
preajma mortii, in timp *e era sal&ata de la <ne*, dupl un
a**ident de s$i nauti*, sit a &a'ut o a**elerare a s*himarilor
Pamantului p2na in anul 3043. Pam Re(nolds a a&ut o ast0el
de e"perienta - inainte de a muri din *au'a unei tumori
*ererale - si s-a intors pentru a &ori despre s*himarile
Pam-ntului, despre o s*himare in *onstiint1
des*operiri uluitoare in domeniul 0i'i*ii, inainte de anul 3043.
Ph(lis Atwater a a&ut trei asemenea e"periente, plus o
e"perienta legata de .undalini. A de&enit, apoi, *er*etator in
domeniu si a studiat e"perientele din preajma mortii traite de
*opii, iar pre&i'iunile a*ute de a*estia din nou, ajung la
pun*tul *ulminant din anul 3043. Ea a *ontinuat *u studiul
asa-numitilor Copii <ndigo -*opiii supradotati i *opiii *u puteri
paranormale - *are se nas* a*um in numar mult mai mare
de*$ inainte. A*esti *opii, spune ea, mani0ests a*eleasi *alitati
*a *ei *are s-au intors din e"perien*e in preajma mortii, iar ei
sunt &estitorii unui nou stadiu de e&olutie.
Dr. .enneth Ring, *are a in*heiat un studiu e"tins asupra
e"perientelor in preajma mortii, denumit Proie*tul -mega,
spune
5 Marcie catarsis :Marea purificare< n1 tr1
Geo00 /tra(
* a s * h i m a , r i l e p e r m a n e n t e * o n s t a u i n * r e J t e r e a r e s p e * t u l u i d e
sine, a altruismului, intr-o aordare mai putin materialists a
&ietii, o minte mai des*hisa Ji toleranta 0ats de *redintele
spirituale Ji religioase Ji multe *a'uri de telepatie, *lar&i'iune,
premonitie Ji alte ailitati psihi*e. El a oser&at *a, datorit1
de'&olt?rii tehnologiilor
de resus*itare, tot mai multi oameni au parte de e"periente in
preajma mortii Ji *onsiders, *on0orm teoriei *au'alitatii
0ormati&e a lui Rupert /heldra$e, *a a*eJtia &or atinge o
masa *riti*s. A*esta &a 0i
momentul re'onantei mor0i*e
L
7 atun*i and se atinge masa
*riti*s, iar s*himarea *onJtiintei are lo* la ni&elul intregii
spe*ii.
P;B(.TIA ). LA TB;T:*:.;B
<n aprilie 300F, des*operirea unei importante ins*riptii pe
situl ma(aJ *lasi* din ;ortuguero a de&enit de notorietate
puli*s. Cei *are studia'a *ultura ma(aJi Jtiau despre
monumentul F, de
apro"imati& trei de*enii, insa, o intreare pe *are
antropologul Roert /itler a adresat-o in *adrul unei dis*utii
online, *u un grup de
spe*ialiJti, a generat o noua tradu*ere, reali'ata de
epigra0istul Da&e /tuart. A*est monument este deteriorat Ji
in*omplet, dar urmatoarele *u&inte au putut 0i traduse7 Cel
de-al 4E-lea Ba$tun se &a s02rJi 6laU *el de-al patrulea Ahaw,
al treilea ., an$, in ^5b &a a&ea lo*. ^A*easta &a 0ib *oorirea
*elui de-al =oualea /prijin ^5b al Xeului ^'eilorb pentru ^5b.
Aordarea in*ru*iJata a =umaratorii %ungi, *alendarele
;'ol$in Ji #aa identi0i*a, 0ara e*hi&o*, a*easta data *a 0iind
34 de*emrie 3043.
5 3e"onanta Morficii este un termen treat de iologul engle'
Rupert /heldra$e, in *artea sa din 4CB4,A 4e9 1cience of Mife :0
nouei tiintei a !i&il' <$ El 0oloseste e"presia pentru a se re0eri la
*eea *e *rede *a este 9a'a memoriei in natura.... ideea
misterioaselor inter*one"iuni de tip telepati*, intre
organisme
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
amintirile *ole*ti&e din *adrul spe*iilorK. /tru*tura unor
sisteme din tre*ut a0e*tea'i aparitia unor sisteme similare
ulterioare, prin 9re'onanti mor0i*aK, *e a*tionea'i din*olo de
timp spatiu. n. tr.
Geo00 /tra(
A * e a s t a i n s * r i p t i e d i n e r a * l a s i * l t 2 r ' i e e s t e u n e * o u a l p r o 0 e tiilor *$tilor lui Chilam
Balam 6preotul jaguarU, din perioada ulterioarA *u*eririi
ma(aJilor de *atre spanioli. Calendarul =umlratorii %ungi a
in*etat sd mai 0ie 0olosit, <nd din timpul in&a'iei spaniole Ji, in
lo*ul *i*lului de 4E a$tuni 6 *are era 0ormat din 3F0 de
$atuniU, ma(gii 0oloseau *i*lul de 4E a$tuni 6*are era 0ormat
din 3F0 de tuniU. /pe*ialitii in *ultura mama numes* a*est
*alendar, =umAratoarea /*urti <n tradu*erea lui Chilam Balam
din ;i'min, !aud !a$emson atrage atentia asupra 0aptului
*? unele pro0etii, *are par a se re0eri la s02rJitul *alendarului
=umarAtorii /*urte, treuie sa 0i 0ost apli*ate initial la s02rJitul
*i*lului de 4E a$tuni, al *alendarului =umaratorii %ungi. Ca Ji
pro0etia ;ortuguero, pro0etiile lui Chilam Balam pre&ad o
intoar*ere a 'eilor, la s0arJitul *i*lului de 4E a$tuni.
<ntoar*erea lui .u$ul*an este pre&2'uta in
a*elgi moment, la o 'i de patru Ahau
L
. A*easta este perioada
de doue*i de ani in *are ne a0ram a*um, -ra in ariul 3043,
a*eegi perioada de doua'e*i de ani *are apare in pro0etiile
0A*ute in urma e"perientelor din preajma mortii. ;radu*erea lui
!a$emson spune7
Chiar acum, al 6C"lea 'aktun va veni
!lutind))) a!oi zeul va veni sd i viziteze
miculii) &ro'a'il 8du!d moarte( va fi su"
'iectul discursului sdu, in ultimele zile
care lead mdnunchiul celor 6C ='aktuni.,
in J $hau))) +ti redau cuvintele adevdratilor
zei, cdnd ei vor veni))) Riva va fi intoarsd
cu susul in *os))) !ietrele vor cadea iar
Cerul ci &elmeintul vor fi in intreime
inhifite de foc) Mor
,
tii vor trdiU $!oi vor
muri de Q+in* % se vor ridi"
ca imediat la cer
4
Re&enirea lui .u$ul*an sugerea'a o e"perientA .undalini
in masA, in timp *e alte pro0etii &ores* despre s*himarea
!in$tului Ji omenirea &a trdi o aparent1 e"perienta in
preajma mortii, *are, proail, ne &a propulsa intr-un stare
APAR<;<A GE--=E>R-=>%>< P-/;->!A=
post-umana.
5 ton patru, simbol ?hau$ n$tr
Geo00 /tra(
D E / C # < D E R E A C E % > < D E - A % ; R E < % E A - C # <
Pro0etiile pri&ind anul 3043 nu
(
in numai de la *ei *e au
e"periente in preajma mortii. E"ists relat?ri similare, *are
(
in
de la oameni *e au trait e"periente de ieire in a0ara *orpului
6de*orporali'ariU, au a&ut &ise lu*ide, &edere la distanta, stari
meditati&e de transa, progresii hipnoti*e Ji *hiar au 0ost
rapiti de *atre e"tratereJtri 69intalniriKU. /e pare *a se*retul
este as*uns in neuro*himia umanl ;eren*e !*.enna a a**esat
in0ormatii pri&ind anul 3043, in timpul unui e"periment *u o
*iuper*a halu*inogena, asemanato are *u *ele 0olosite de
ma(ai, *are *ontine psilo*(in - o *omponentl steins legata
de dimetiltriptamina 6D!;U.
Re*ent, Dr. Ri*$ /trassman a *on0irmat *a, la naJtere, in
momentul mortii in timpul e"perientelor misti*e - in*lusi& in
*a'ul e"perientelor *u e"tratereJtri - glanda pineall 6*are este
0oarte sensiill la s*himarea *impului geomagneti*U, din
*entrul *reierului uman, se*rets D!; in sange. Dr. Callawa(,
de la >ni&ersitatea .uopio din @inlanda, a sustinut des*operirile
lui /trassman Ji 9a demonstrat, in mod e&ident, *a
e"perientele din preajma mortii, de*orporali'arile Ji moartea in
sine sunt determinate de pinolina Ji de elierarea de D!; +-me-
-D!;K - /i, de asemenea, *a &isele lu*ide sent induse de D!;.
Pinolina Ji +-me--D!; sunt alte dou1 sustante halu*inogene,
se*retate de glanda pineall. Pinolina se dia. Ji in &irola - unul
dintre ingredientele &ariaile ale auturii ma(aJe, a(ahuas*a.
insag autura a(ahuas*a *ontine o mole*ula similara *u
pinolina, numita harmin
g
. De 0apt, datorita e0e*telor sale, ea a
0ost numita telepatina, din momentul in *are a 0ost e"trasa
pentru prima oars din a(ahuas*a. Apoi, s-a des*operit *a
a*elag al*aloid 0usese deja e"tras din planta siriana
&eanum harmala, i purta numele de harmin
g
.
Este oare posiil *a intrarea noastra in *entura de
plasma magneti'ata sa determine s*hitnari ale *limei
Pamantului, *a Ji o in&ersare geomagneti*i, *e &a de*lanJa
produ*erea de D!; Ji pino-
APAITIA ,E)+(E!)(!"!I P)ST+!MA(
% i n d , d e * a t r e g l a n d a p i n e a l A , l u * r u * a r e & a d u * e l a e " p e r i e n t e $ u n dalini Ji la
de*orporali'Ari, pre*um /i la *reJterea *apa*itatilor telepati*e,
in timp *e ne &om de'&olta ailitatile de a pri&i din*olo de
&al, in lumea in&i'iila5
Proail *a Jamanii ma(aJi, &ra*ii Ji preotii din Ameri*a
de =ord Ji de /ud puteau s? a*ti&e'e se*retia de D!; Ji de
pinolinA 6sau ajungeau la a*elaJi re'ultat, prin 0olosirea
psilo*iinului Ji a 2nturii a(ahuas*a - Autura junglei, *e
*ontinea D!; Ji
telepathinAU, pentru a a**esa un 0el de mega-minte gloald -
*ons->inta in de'&oltare a !amei PAmant. <n de0initi&, *i*lul de
4E a$tuni este un *i*lu de 3F0 de unitati - la 0el *a
&ersiunea ma*ros*opi*a a *alendarului sa*ru ;'ol$in, de 3F0
de 'ile, *are se a'ea'2 pe durata gestatiei umane.
Ast0el, *i*lul de 4E a$tuni poate s? m2soare o perioad?
de gestatie planetar
(
de +.43+ de ani, *are repre'int? durata
istoriei *i&ili'atiei umane. Dup2 *um sustine Peter Russel, un
neuron uman
*ontine 40
40
mole*ule, e"istand 40
40
neuroni in neo*orte"ul
*reierului uman. Populatia gloului este, in pre'ent, de peste
40
C
, tin'2nd *atre 40
40
. Cand ne apropiem de numarul *riti*,
partile iJi
pierd identitatea indi&iduals 6egoulU Ji de&in *omponente ale
unui intreg mai mare.
AJadar, @amantul este gata sa dea naJtere propriului
neo*orte" uman, pe masurd *e not de&enim neuroni umani ai
unui *reier gloal, *u sinapse telepati*e.
n.
0;6' n-n -n
6
5
%66B
"
RP# 6
5
)6t6(6%=
0 =->A -!E=<RE7 E)-%>;<A E< PA=A
<= 3043
B
/< !A< DEPAR;E
'!M 41 "EAPA<A SAPE"E PIE"EA%
0 'A"E TA(TI'A SPE TA(SF)MAE ,")BA"A
Daniel Pinc&bec*
aniel &inch'eck eH!licit7 8Samanismul
re"
!rezinta o tehnoloie de eH!lorare a
stdrilor modificate de con$intel, in
sco!ul o'tinerii anumitor rezultate7
vindecare, divinatie ci comunicare
cu !lanul
s!iritual() #n cartea sa 30437 ;he Return o0
the Nuet'al-
*oati, &inch'eck !reia rolul unui !man
modern !orne%e intr"o incursiune de
eH!lorare a ceea ce numecte
8eH!erimentul eHtravaant al
dndirii( care raviteazd in *urul
anului 5%65, ana*dndu"se intr"
ocercetare exhaustivol ce include
drourile !sihedelice) #n cartea sa, el
cerceteaza <urnin Man,
Stonehene, cercurile din lanuri,
eHtraterotrii multe alte fenomene,
a*undnd, intr"un final, un azetar
eH!ert al anului 5%65 al eveni"
mentelor ce ne actea!td in urmatorul
deceniu)
#n urmatorul eseu, el le oferd
cititorilor o !rivire de ansam'lu
asu!ra celor mai not !ers!ective cu
!rivire la anul 5%65 % descrie modul
in care am !utea folosi o tale
tantriccia !entru a evita distruerea %
a !une 'azele unei not ere a
con%iintei)
(5%657 #ntoarcerea #ui Xuetzalcoatl n1tr1
Daniel Pin*he*$
@ a p t u l * a , i n u r m d t o r i i a n i , a m p u t e a s a i n t r e r u p e m m a r J u l autodistrugdtor din
pre'ent Ji sa reali'am o *i&ili'atie planetar
(
armonioasa Ji
paJni*a, sa a**eptam o nature non-duals a uni&ersului Ji s?
instituim pra*ti*i e*ologi*e Ji ritualuri parapsihi*e *ole*ti&e,
le-ar putea parea unora un tel indepartat. insa istoria
gandirii umane de'&aluie tendinta e"traordinar
(
*a ideile -
*are, la in*eput, par radi*ale, asurde, sau din*olo de
intelegerea omeneas*a. -sa de&ind rapid oiJnuite, *hiar
anale, Ji s? *ondu*e la not *onditii Ji stru*turi so*iale di0erite.
<nainte de se*olul al O)<<<-lea, de e"emplu, oamenii *unoJteau
0ulgerul, dar nu a&eau idee *a el putea 0i modelat pentru a le
satis0a*e ne&oile Ji trans0ormat intr-o energie *e s*hima
lumea. Dup1 *e *ine&a a a0lat de a*est lu*ru, am de'&oltat o
*i&ili'atie industriald Ji am s*himat intreaga supra0at? a
Pilmantului, in mai putin de doua se*ole - o milionime de
se*unda din timpul *osmi*. Da*d am putut sa o 0a*em atun*i,
am putea sa o 0a*em din nou - in *onditii di0erite, *u s*opuri
di0erite, intr-o perioada mult mai s*urta.
A*esta este un moment 0ard pre*edent in istoria omenirii.
Progresul material at ultimelor se*ole a a&ut impa*t asupra
limitelor ios0erei, punand in peri*ol &iitorul nostru apropiat. %a
0el de surprin'ator pentru mintea modernd este 0aptul *a
multe *ulturi indigene din intreaga lume &ores* despre
a*easta perioada in mituri Ji pro0etii Ji ne pot o0eri o
perspe*ti&e asupra semni0i*atiei ei pro0unde. Pentru a*este
*ulturi, ne a0lam intr-o perioadd de tran'itie intre EreG a*easta
tre*ere nu impli*a doar s*himiri in *orpul 0i'i* al
Pamantului, *i Ji o trans0ormare a *onJtiintei umane - un *i*lu
regenerator de moarte Ji rengtere initiati*l, *e du*e la un ni&el
superior de mani0estare.
Re*unoaJterea importantei a*estei perioade apare
gra&ata in desenele *omple"e ale *alendarului ma(aJ, *are
iJi in*heie !arele Ci*lu de 4E perioade 'aktun, pe 34
de*emrie, 3043. Populatia ma(a, *are a trait in Era Clasi*a, a
treat, in peninsula Au*atan Ji in
0 =-)A -!E=<RE
G u a t e m a l a , o * u l t u r a s o 0 i s t i * a t a , i n a i n t e s a d i s p a r i i n m o d m i s t e rios, in se*olul al <O-
lea d.#r. <n po0ida ampli0i*arii *arentelor 0lagrante ale
*i&ili'atiei noastre, oamenii moderni *onsiders *a este 0oarte
putin proail *a o so*ietate netehnologi'ata Ji a'ata pe
mituri putea ss ajunga la o 0orma de *unoatere di0erit1, *are,
din multe pun*te de &edere, era mai a&ansata de*$ a noastra.
!ulti spe*ialiJti *ontemporani din a0ara mediului a*ademi* au
a&ansat ipote'a *on0orm *areia *i&ili'atia ma(a a ajuns la o
intelegere e"a*ta a tiparelor *i*li*e din e&olutia umana,
aso*iate *i*lurilor astrono-
mi*e. <n lu*rarile lui John !ajor Jen$ins, Carl Johann Calleman
L
Jose Arguelles, a*eastd ipote'a a 0ost e"aminata e"trem de
riguros.
<n *ele *loud *arti ale mele, <reakin P!en the
,ead Di 5%65) The Keturn of Xuetzalcoatl, am
intalnit pentru prima oars - Ji apoi am urmarit *u riguro'itate -
piesele de pu''le *are aratau *a lumea noastra moderns a 0ost
*onstruita pe a'a unui 9rationament irationalK, un empirism
redu*ti&, *e ne*esita o suprimare se&ers a dimensiunilor
psihi*e, intuiti&e Ji Jamani*e ale 0iintei. Dei *i&ili'atiile Ji
*ulturile Jamani*e anterioare nu erau *apaile sa 0ari*e un
tele0on moil sau un iPod, ele a&eau *u ade&arat o relatie
intera*ti&e Ji holisti*i *u uni&ersul, *uprinsa in e"presia
al*himi*a 9*um este sus, asemenea Ji josK. Ei Ji-au *on*reti'at
traditiile pline de intelep*iune in stru*turi monumentale, *um
ar 0i *er*urile de piatr1 din Anglia, sau piramidele ma(aJe,
*are erau instrumente astronomi*e pre*ise Ji *entre rituali*e.
Ei 0oloseau startle modi0i*ate de *ongiinta, a**esate *u
ajutorul plantelor psihedeli*e Ji al altor metode, intr-o Jtiinta
amani*a apli*atl.
Pe masur1 *e un numdr linens de oameni din <ndia Ji
China in*ep sa ene0i*ie'e, pentru prima oars, de *on0ortul
material &esti*, o did din Europa Ji /tatele >nite si-a deplasat
atentia spre tehni*i de *onser&are a mediului, spre alternati&e
not Ji stra&e*hi la medi*ina modernd Ji due dis*iplinele
spirituale. Astd'i, la patru'e*i de ani dupd prima i'u*nire a
*orwiintei Jamani*e in psihi*ul
Daniel Pin*he*$
m o d e r n , i n s * u r t a p e r i o a d a p s i h e d e l i * i a a n i l o r , F 0 , o s e r & i m din *e in *e mai
multi oameni re*uperea'a elementele a*estor traditii
pierdute, *er*etea'a pra*ti*i Jamani*e, tantra, (oga Ji alte teh-
ni*i indigene stra&e*hi de otinere a unor stari superioare de
*onstienta. A*eia dintre noi *are repre'inta a&angarda in
a*est pro*es de trans0ormare oser&a *a ritualurile intera*ti&e
Ji intelep*iunea spirituals a *ulturilor indigene, a'ate pe
mituri, au o importanta majors in &iata noastra. Am pornit intr-
o noul etapa a *alatoriei initiati*e, in*eputa *u o generatie in
urmd, *u a&antajul de a putea e&ita greJelile ta*ti*e,
de*laratiile stridente Ji polari'arile din tre*ut.
<ndi0erent de lu*rurile pe *are este posiil *a *i&ili'atia
ma(a sa nu le 0i Jtiut despre a*easta perioada, ne *on0runtam
*u *el mai *riti* moment al spe*iei umane, de la naterea ei Ji
pana a*um. Da*a este sa &orim doar de iarna anului 300F-
300D, s*himarile de *hina par sa 0i tre*ut de un prag in oraul
=ew Aor$7 la in*eputul lunii de*emrie, temperaturile erau in
medie *u 4+ grade mai mad de*$ in anul anterior. @lori *are
de oi*ei nu apar de*$ in martie, erau imoo*ite in Central
Par$. A*estea sunt *ele mai &i'iile indi*ii ale ade&arului
dramati* al situatiei nepli*ute in *are ne dram - ade&ar *are
este <n*a e&itat Ji suprimat *u putere de 0un*tionarii gu&erna-
mentali Ji dire*torii e"e*uti&i al marilor *ompanii
internationale.
Paradigma &e*he de patru sute de ani, a *i&ili'atiei
moderne - aJa *um este ea inteleasi in pre'ent - a ajuns la
0inal. @ara o reorgani'are radi*als o trans0ormare a pra*ti*ilor
gloale, este 0oarte proail *a spe*ia umana s? se distrugi,
aJa *um s-a intamplat *u multe spe*ii inaintea noastra. De
&reme *e s*himarile de *linta se a**elerea'a, *alota polara
se to&6e, iar padurile tropi*ale sunt taiate, peste 3+R din
numarul total al spe*iilor &or disparea in urmatorii trei'e*i de
ani - disparitia gloali a rogtelor Ji am0iienilor denoti un
&iitor *are ar putea 0i inospitalier multor 0orme de &iata,
in*lusi& pentru noi. Din perspe*ti&a unei anali'e pur
materialiste Ji rationale, urmatorii *ati&a ani repre'inta un
punt de *otitura pen-
0 =-)A -!E=<RE
t r u o m e n i r e , i a r o m a r e p a r t e d i n p o p u l a t i a / . > . A . - a l t e m i l i o a n e Ji milioane de
oameni de pe *elelalte *ontinente - se plima *a in transa
printre ra0turile supermar$eturilor, hipnoti'ati de re*lame
programate, gandindu-se *a situatia a*tuala poate *ontinua
0ail o s*himare radi*als a stdrii de lu*ruri de -ita. a*um.
<n timp *e parali'ia negarea stint rea*tii oiJnuite la
*ri'a *are ne pandeJte, e"ists Ji o perspe*ti&e alternati&i
Ceea *e apare drept haos ine&itail Ji *olaps este, de 0apt, un
pro*es natural *e insotete o etapa de e&olutie in *omtiinta
umana. Ceea *e suntem meniti s? traim pe par*ursul &ietii
noastre nu este s0arJitul lumii, *i naJterea mintii superioare a
omenirii. =u suntem simpli spe*tatori ai a*estei drame, *i
a*tori importanti, *e au prilejul de a in0luenta dire*t
re'ultatele.
<n *eea *e urmea'a, &oi s*hita elementele 0undamentale
ale a*estei paradigme alternati&e, pe a'a realitatilor
psihi*e Ji materiale. Apoi &oi des*rie, pe s*urt, *ite&a tehni*i i
pro*ese de de'&oltare *are, dad ar 0i implementate la timp, ar
putea a&ea o in0luenta po'iti&a asupra des0aprarii
e&enimentelor. Con0orm a*estei ipote'e, se poate otine
re'ultatul dorit, dad, un grup de a&angarda dep:eJte toate
osta*olele Ji *onditionarile anterioare, pentru a ajunge la o
*onJtienti'are intensi0i*ata a situatiei - apoi lu*rea'a e0i*ient
Ji unitar, pentru a propaga a*easta noua paradigms pe
Pamant.
<n *artea 2012H The 3eturn of theRuet"alcoatl, am emis teo-
ria *on0orm *areia, in pre'ent, suntem intr-un pro*es de
s*himare de la o 0orma de *onJtiinta - o 0orma de a 0i - la alta.
Ca produs se*undar al de'&oltarii gandirii empiri*e Ji
/tiinti0i*e, mintea modernd s-a prins in *ap*ana unui *on*ept
me*ani*ist despre uni&ers, o intelegere limitatd a timpului Ji o
negare a spiritului a intuitiei. Nuet'al*oatl - mitul Jarpelui *u
pene al populatiilor Ameri*ii *entrale - simoli'ea'a unirea
dintre pasare Ji Jarpe, sau dintre Cer Ji Pamint. Consider *a
a*est arhetip repre'intd, de asemenea, integrarea gandirii
rationale Ji empiri*e, *u *unoaJterea Jamani*a, in-
Daniel Pin*he*$
t u i t i & a J i e ' o t e r i * a . A m s t a l l s d o & e ' i i n 0 a & o a r e a a * e s t e i t e ' e , d i n multe domenii Ji
traditii 0ilo'o0i*e di0erite, e&identiind trei tendinte, *are par
sa repre'inte *ei mai importanti indi*atori.
Prima, des*risa mai sus, repre'inte *ri'a e*ologi*$
in*lusi& s*himarile a**elerate de *hina., disparitia spe*iilor Ji
epui'area resurselor. A doua este de'&oltarea rapids a
tehnologiilor noi, in spe*ial *ea a *omuni*atiilor Ji mass-media
- de la retele de <nternet, la tele0oane moile - pre*um i
*apa*itatile potential distrugatoare ale nanotehnologiei Ji
ale altor des*operiri &litoare, de&enite din *e in *e mai
plau'iile. Aparitia de noi instrumente in domeniul mass-
media Ji al *omuni*atiilor este insotita de s*himari pro-
0unde in psihi*ul uman Ji de noi 0orme de organi'are so*ial8.
A*est lu*ru este e&ident and ne uitam la unele e"emple din
tre*ut, *um ar 0i lima &orit1 Ji *ultura trial8, s*risul Ji
*i&ili'atia ierarhi*$ in&entarea tiparului Ji aparitia demo*ratiei
in plan gloal. <n pre'ent, utili'area tele0oanelor moile, a
<nternetului Ji a retelelor so*iale reorgani'ea'a *onJtiinta
umani - atat super0i*ial *at Ji pro-0und. Deoare*e suntem
impli*ati dire*t in a*este progrese Ji adoptam noi tipare
*omportamentale Ji suliminale, este di0i*il de anali'at modul
in *are ele ne a0eetea'a.
<pote'a mea este *a a*este noi instrumente au impa*t
asupra e"perientei interioare a identitatii personale Ji
modi0ied per*eplia de sine. <n ultimele se*ole, persoana
modern
.
8 Ji-a de'&oltat un simt puterni* de autonomie
indi&iduals Ji de i'olare e"istential8 Ji s-a indepartat de lumea
naturald. =oile instrumente de *omuni*are slaes* Ji disipea'a
granitele ego-ului. Din *e in *e mai mult, *u stilul nostru de
&iata in retea, ne e"perimentam identitatea mai degraa
*onte"tual, 0luid Ji relational, de*at *a o identitate separate,
0i"8 Ji permanenta. /a&antii pledea'a de multa &reme pentru
ideea *a identitatea este o *onstru*tie so*ial$ iar a*easta
mutatie 0enomenologi*a o demonstrea'a e"pli*it. Con*eptia
indi&iduals despre sine depinde de retele mai ample de
*one*ti&itate, in timp *e mass-
0 =-)A -!E=<RE
m e d i a - * a r e n e i n * o n j o a r i * a o a d o u a p i e l e - r e m o d e l e a ' 2 p e r m a nent pun*tele de
&edere *ole*ti&e, granitele personale Ji stru*turile morale. Cu
ajutorul repetitiei p2n2 la saturatie, s0era &irtual1 a mijloa*elor
de *omuni*are in mass poate 0a*e in aJa 0el in*at lu*ruri
*onsiderate odad. *ondamnaile - *um ar 0i tortura - sa de-
&in,a a**eptaile din pun*t de &edere so*ial. Pe masura *e
mass-media Ji *omuni*atiile undid mintea *ole*ti&d, am2girea
in mass de&ine un peri*ol *hiar mai mare. insd o noud
mi*are so*ial2, sau o *onJtientl mai autenti*a ar putea s? se
0asp2ndeas*a mai repede - la 0el *um un stol de pas2ri
rea*tionea'a la peri*ol, printr-o *oordonare e0i*ienti
A treia tendinti este greu de per*eput Ji imposiil de
*uanti0i*at pentru multi, deoare*e poate 0i inteleasd doar
suie*ti&. Eu *onsider *a in natura psihi*ului se des02Joar2, de
asemenea, o e&olutie Ji *2 e"presia ei este repre'entat2 de
a**elerarea sin*roni*itatilor, a intuitiilor telepati*e, pre*um Ji
a mani0estarilor parapsihi*e Ji psiho0i'i*e, de ori*e tip. Pentru
*ei *are sunt atenti la a*est 0enomen *e se des0lJoarl la un
ni&el mai sutil, realitatea materiall pare mai putin densi Ji -
intr-un ritm din *e mai a**elerat -mai rea*ti&i la *apa*ititile
psihi*ului.
)ilul dintre materie Ji *onJtiinta de&ine mai sutire Ji
mai permeail. A*est lu*ru este e&ident, atun*i and ne g2ndim
la e&olutia rapids a tehnologiei. ;ehnologia ne permite s?K
trans0ormam 90ormele gandK in mani0est2ri reale, la o &ite'd
din *e in *e mai mare. A*est lu*ru se intampll e0e*ti& Ji nu poate
0i negat. A*um *in*i'e*i de ani, &? puteati imagina o 0orma
s*ulpturald sau o piesa mu'i*ali *omple"a Ji erati *apaili si o
e"e*utati dupi ani de e0ort. Asta'i, presupunind *a.K a&eti
resursele ne*esare, instrumentele digitale &? permit reali'area
ori*arei 0orme sau *ompo'itii mu'i*ale in *Ate&a ore.
Progresele in tehnologie ii permit imaginatiei si-Ji reali'e'e
proje*tile *u mare a*uratete Ji &ite'a9 ateagand psihi*ul Ji
0i'i*ul intr-o relatie din *e in *e mai str2ns1.
D i n * o l o d e a * e s t e e " p r e s i i m a t e r i a l e e & i d e n t e , m o d i 0 i * a r e a *e se petre*e in
natura psihi*ului se de'&aluie printr-o relatie di0erita *u
realitatea. Pe masurd *e integram o *onJtienta a domeniului
Daniel Pin*he*$
arhetipal - sau *ontinuum-ul spatiu-timp al dimensiunilor
superioare, de0init de 0i'i*a *uanti*a - realitatea *e ne
in*onjoarl *ap$a o nou1 &aleL. <n*epem sa e"perimenam
lumea *a *er*ul unei mandale, o paraola gnosti*a, in *are
0iinta noastra este mai degraa un pun*t intr-o plas1, dedt o
'ond aritrar
(
in *are se intampli a**idente 0Ari sens. /pre
deoseire de 0enomenul material, *are poate 0i *uanti0i*at,
intensi0i*area energiei psihi*e de&ine e&identa, doar atun*i
*and ne *on*entr2m *onJtiinta asupra ei. Ca s? imprumut un
termen de la omul de Jtiinta Rupert /heldra$e, 9*ampul
mor0ogeneti*K pentru *apa*itati parapsihi*e de&ine mai
puterni*, pe m2sur? *e mai multi oameni intera*tionea'd *u
el, alimentandu-4 *u energie, prin atentia Ji *onJtienta lor.
<n se*olul al OO-lea, psihoanalistul Carl Jung a e"aminat
9realitatea psihi*uluiK, inter*one"iunea dintre minte Ji lume,
dintre psihi* Ji 0i'i*, e"primata prin sin*roni*ititi Ji alte
a*orduri o*ulte. Jung a inteles *a o pro0undd trans0ormare a
psihi*ului uman era in *urs de des0:urare. Potri&it lui Edward
Edinger, teoreti*ian al a*ti&itatii lui Jung, in pre'ent
e"perimenam 9arhetipul apo*alipseiK, termen *are are
*onotatiile distru*ti&e *unos*ute, dar *are este de0init, de
asemenea, drept 9de'&aluireK sau 9re&elatieK. Ca arhetip
negati&, el repre'inti distrugerea 0ormelor-g<nd Ji a modului de
&iat? anteriorG *a arhetip po'iti&, el repre'inta un e&eniment
important - 9&enirea /inelui in intelegerea *onJtientaK. <n
modelul lui Jung, 9/ineleK *uprinde e"presia *ompleta a 0iintei
noastre - in*lu'and atat elementele *onJtiente, *at Ji *ele
in*onJtiente. Ego-ul nostru limitat se teme *umplit de &enirea
/inelui - Ji totuJi, in mod parado"al,
doreJte sA-4 integre'e. Dupd *um des*rie Jung in ?ns9er to ,ob
*
#i alte lu*rari, arhetipul Christi* /i a Doua )enire repre'inta
0u'iunea
Kds!uns cdtre
lo(. n .tr
.
0 =-)A -!E=<RE
d i n t r e e g o J i / i n e , p r o * e s * a r e a r e l o * i n * a d r u l t i m p u l u i i s t o r i * , d a r *are, in mod
parado"al, este atemporal. Dupa *um e"prima Christos a*est
parado"7 9Ceasul se apropie - Ji el este a*umK.
DadK s0arJitul *alendarului ma(aJ semnalea'a
in*heierea a*estui pro*es arhetipal in timp istori*, putem
in*epe sa intelegem distanta psihi*a semni0i*ati&a pe *are o
&om par*urge in urmatorii *ati&a ani. Asta'i, majoritatea
oamenilor se identi0i*a *u *alea 0or indi&iduals Ji *u s*opurile
de0inite de ego. Pe masura *e ne &om apropia de 0inalul
a*estei e&olutii apo*alipti*e, ne &om pri&i din *e in *e mai
mult *a e"presii 0ra*tale ale unui *amp de *onJtiint? uni0i*at Ji
aspe*te *onJtiente ale unei e*ologii planetare - mintea Geei -
*are se s*hima *ontinuu, in 0un*tie de a*tiunile Ji *hiar de
gandurile noastre. Atun*i *and *ole*ti&itatea &a intelege
a*est lu*ru, &om tre*e din*olo de pragul istoriei, *u ingruirea
ei de ra'oaie, *u*eriri Ji sisteme de *redinta a0late in
*ompetitie. -menirea se &a uni su 0orma unui tri gloal,
asigurandu-le tuturor memrilor sai drepturi egale Ji un statut
egal, in *adrul unei *omunitati plane-tare. Dupd *e am
re'ol&at de'a*ordurile dintre noi, &om 0i pregatiti sa ne 0a*em
intrarea intr-o *i&ili'atie gala*ti*a, unde &om des*operi noi
mituri, noi to&araJi de drum Ji noi dimensiuni ale 0iintei.
/e pare *a o mutatie atat de pro0undi in psihi*ul
*ole*ti& poate a&ea lo* doar *a raspuns la o serie de
e&enimente traumati*e, asemanatoare *u *ontra*tiile Ji
*on&ulsiile *e insotes* naJterea. Cea mai *ompleta
des*riere pe *are am gasit-o, despre modul in *are a*est
pro*es s-ar putea deslaJura in urmatorii *ati&a ani, este
pre'entata in e"*elenta *arte a lui Christopher Ba*he Dark
Niht,
Iarl3 Dawn
*
, o e"tensie a a*ti&itatii teoreti*e a lui /tanisla&
Gro0, asupra starilor de *onJtiinta modi0i*ata Ji a matri*elor
perinatale. <ntr-o serie de &i'iuni pe *are le-a a&ut Ba*he, pe
durata unor Jedinte de terapie *u %/D, el a pre&a'ut
distrugerea unei mari
"4oapte +ntunecata, "ori timpurii1 n1 tr 1
Daniel Pin*he*$
d i n l u m e , d i n * a u ' a u n u i * a t a * l i s m n a t u r a l J i a p o i r e * r i s t a l i ' a r e a so*ietatii intr-o *ultura
planetar
(
.
9E&enimentele *are s-au adtut asupra Plmantului au 0ost
de proportii atat de ma"i, in*at nimeni nu a putut sa se i'ole'e
de eleK, s*rie Ba*he. 9Pani*a a *res*ut pans *and, in 0inal, toti
au 0ost 0ortati sa-Ji dud, &iata la ni&elul unei simple
supra&ietuiriK. Ca rea*tie la peri*ol, s-au de'&oltat noi stru*turi
so*iale, a'ate pe *olaorare Ji modele de 0amilie e"tinse.
9Era *a Ji and *ri'a e*ologi*i ar 0i modi0i*at *one"iunile din
*reierul spe*iei, permitand mani0estarea unor ni&eluri de
*onJtienta de sine not Ji mai pro0undeK. El iJi aminteJte o
e"traordinar
(
*ondensare a e&enimentelor7 9Ritmul din tre*ut
nu a&ea ni*io legatura *u ritmul din &iitor. @ormele noi *are se
de'&oltau nu erau 0lu*tuatii temporare, *i stru*turi psihologi*e
Ji so*iale permanente, *are mar*au urm2torul pas de e&olutie
in lunga noas-
tra *alatorie ate *onJtienta autoa*ti&ate
l
. Con0orm *adrului
temporal reali'at de Carl Johan Calleman, in *artea sa The
Ma3an Ca"
lendar and the Transformation of
Consciousness
*
, anii 300B-
3040 &or 0i *reu'etul in *are se &a *rea noua 0orma a
*onJtiintei umane, pe m?sura *e &e*hile stru*turi &or
disparea.
Bineinteles *a a*easta paradigms pro0eti*a este doar o
teorie, pans *and e&enimentele se &or des0aJura in plan real.
@ie*are dintre noi &a de*ide pentru el insug, da*a *eea *e am
pre'entat ai*i - *a Ji modul in *are o ast0el de ipote'i ii &a
in0luenta a*ti&itatea -este *e&a &alail. Dad *ine&a o is in
serios, aJa *um 0a* eu, atun*i se &a *on0runta *u un numar
de parado"uri 0as*inante Ji de nuante sutile, pe masura *e
prapastia se &a apropia. >na dintre primele rea*tii &a 0i 0uga de
*oJmarul tehno*rati* Ji mutarea intr-o *omunitate rural1,
unde&a la inaltime, unde oamenii &or in&?ta sa *ulti&e
p?mantul pentru hrana Ji iJi &or re*apata *unoJtintele de
ald pe *are so*ietatea moderns le-a pierdut. DeJi a*easta
ar putea 0i *ea
0 =-)A -!E=<RE
Calendarul ma3a4 ci transformarea coniintei,
.itura (or /ou
Daniel Pin*he*$
m a i $ i l l a l t e r n a t i & A p e n t r u u n i i , p e n t r u m u l t i d i n t r e n o i e a n u e s t e &iaill, din *au'a
oligatiilor 0amiliale Ji 0inan*iare. Personal, intuitia imi spune
*a ori*e a*tiune pripit1, moti&ate de teams, &a a&ea
*onse*inte negati&e. A*eia dintre noi *are au a&ut a**es la
in0ormatie mai de&reme, ene0i*ia'd de o o*a'ie deoseita Ji,
poate, au responsailitatea de a reorienta *onJtiinta *ole*ti&a,
in a*eastA perioadd intermediari Este posiil *a, inainte de
in*eputul *ri'ei, s? se in*eap1 *onstru*tia a*estor 9stru*turi
psihologi*e Ji so*iale permanenteK ale &iitorului. RAspandirea
unei *ontiente mai pro0unde Ji a instrumentelor *are -. se
o*upe de re'ol&area situatiei a*tuale, ar putea redu*e in mod
dramati* reper*usiunile distru*ti&e ale *ri'ei *are se apropie,
pre&A'ute de Ba*he Ji Calleman, de roman*ieri dis-
topieni
L
, *a J.G. Ballard Ji Corma* !*Carth( Ji multi altii.
<n *iuda aspe*telor materiale amenintaloare, a'a
a*estei tran'itii de la o epo*A la alta este realitatea noastre
psihi*A. Dad, este &ora despre 0aptul *a mintea Ji materia se
intrepAtrund din *e in *e mai mult, pe masur1 *e ne
apropiem de mutatia din 3043, atun*i ni&elul nostru de
*onJtiintA Ji puterea intentiei noastre &a determina
des0lJurarea e&enimentelor - in plan personal Ji pe s*ena
mai mare a lumii. Dad, tratam a*easta tran'itie *a pe o grea
in*er*are initiati*$ pe mAsura des0iJurArii e&enimentelor &om
a**epta parado"ul de a de&eni din *e in *e mai rela"ati, mai
des*hiJi, mai &eseli, mai limpe'i Ji mai plini de *ompasiune.
Atitudinea interioarA ne*esara pentru a*eastA
pro&o*are e&o*A 0ilo'o0ia tantri*d, aJa *um este ea de0inite de
*er*etAtorul Georg @euerstein7 9@ormula ,samsara este sinonim
cu nir!ana' impli*A o mutatie *ogniti&A total1, prin *are lumea
0enomenelor e 0A*ut1 se de&inA transparentl, *u ajutorul
intelep*iunii superioareK, s*rie el. 9%u*rurile nu mai sunt
per*epute *a 0und separate
autori ale *iror *irti pre'inta un &iitor sumru. n.tr.
0 =-)A -!E=<RE
u n e l e d e a l t e l e , * a n i J t e r e a l i t a t i i n s u l a r e i n s i n e , * i t o t u l e s t e p e r *eput unitar, este
inteles unitar Ji trait unitar. Di0erentele *are ar putea e"ista
sunt &ariatii sau mani0estari in interiorul a*eleiai @iinte
unitare.K Din perspe*ti&e tantrid - *e uneJte tehni*ile radi-
*ale ale al*himiei Ji Jamanismului, *u 0ilo'o0ia &edi*a Ji
udista non-duals - realitatea este *eea *e alegem s?
per*epem, in *iuda oridror aparente *are o *ontra'i*. Dad
samsara este nir&ana, atun*i totul se des0apara e"a*t aJa
*um ar treui sa se des0a&are.
Prin tehni*ile tantri*e, pra*ti*antul re*unoaJte pe
ori*are 9altulK - 0ie el *ada&ru in des*ompunere, sau 0inger
stralu*itor *a un aspe*t al /inelui. Cand adoptam a*easta
idee, ne dam seama nu mai e"ista ni*io prolems, ni*io
*ri'a *are s? ne*esite &reun raspuns nelinitit Ji urgent. De
0apt, rea*tiile a'ate pe hid pot doar sa e"a*ere'e
aspe*tele aparent negati&e ale situatiei a*tuale. Cel mai un
mod in *are putem ser&i pro*esul trans0ormational pentru
not pentru lume, este de a ajunge la un ni&el de a 0i in *are
s? nu e"iste jude*atl, ingrijorare sau proie*tii negati&e.
Capa*itatea noastra de a ajuta lumea Ji de a &inde*a
traumele omenirii depinde de lu*rul interior pe *are 4-am
0a*ut pentru a ne desa&arg Ji a ne e*hilira mintea - sau *eea
*e udismul de0ineJte drept nonatgament. =onataJamentul
este sutil - Ji totui pro0und - di0erit de starea de detgare. <n
timp *e detaJarea implid i'olarea re*e Ji lipsa de emotie, o
persoana 0ad ataJamente se mai u*urd <n*a de intreaga
gams de sentimente, de durere Ji de u*urie, dar nu se
identi0id *u a*este sari emotionale. /*himarea *are se *ere
de la noi nu este o tre*ere Q<ra, emotii, intele*tuala, *are o
perspe*ti&l 9spiritualsK sau parapsihi*a, *i este un pro*es
personal pe deplin integrat Ji intim. /untem *hemati sa ne
L Dr. Georg @euerstein - n.4C:D este un indolog
spe*iali'at in Aoga, *are a s*ris peste E0 de *2rti despre
religie, (oga, tantra Ji hinduism. !ir*ea Eliade a numit
*artea a*estuia, The &hiloso!h3 of Classical Yoa, 9una
dintre *ele mai pro0unde Ji originale *ontriutii pentru a
intelege (oga *lasi*iK n. tr.
Daniel Pin*he*$
d e s * h i d e m i n i m a J i m i n t e a i n 0 a t a 0 l A * a r i i r a d i a n t e a t r a n s 0 o r m A r i i . Pentru *ei *are
rispund a*estei pro&o*Ari, rAsplata &a 0i *u mult mai mare
de*$ sa*ri0i*iile.
=e *on0runam *u di0i*ultati parado"ale in a ne imagina
/i apoi a staili sisteme pro&i'orii, pentru a sprijini
trans0ormarea pe s*ar
(
largA a so*ietatii umane, intr-o
perioadd in *are timpul se a**elerea'd. <n timp *e
9de'&oltarea duraile a de&enit un *u&ant la modA, ne lipseJte
o strategie pentru a *rea o *ulturd gloala *are s? poat1 sustine,
*u ade&drat, ni&elul a*tual al populatiei. Gisim 0ragmente
dintr-un ast0el de plan, in lu*rarile multor &i'ionari, e*ologiJti,
e*onomiJti radi*ali Ji oameni de JtiintaG ar treui sA putem
asamla a*este proie*te risipite, intr-un model holisti*.
;otuJi, ori*e mod de aordare a'at pe solutii &a treui s?
rAmana nonprogramati*, 0le"iil Ji des*his s*himarii. Pe
mAsurA *e *onJtiinta umanA se &a indrepta spre sari mai
e*hilirate ale mintii, e0orturile noastre de tran'itie &or
re0le*ta *eea *e este stanga*i Ji nesigur in a*est pro*es.
AtAta &reme *at suntem angajati in a doua etap1 a
*alAtoriei initiati*e pentru psihi*ul modern, *are a in*eput in
anii ,F0, ne putem aJtepta la mani0estarea *i*lului Jamani*
tipi* de de'memrare Ji moarte-Ji-rengtere spirituali, la
ni&el indi&idual Ji *ole*ti& - parte din a**eptarea Ji integrarea
ni&elurilor mai pro0unde ale psihi*ului, pe *are adeptii lui Jung
it numes* indi&iduatie. in ultimele de*enii, a*ele segmente de
populatie *u o *on*eptie regresi&d, autoritarA - *are au e&itat
pro*esul de indi&iduatie, in intregime prin sisteme de *redint1
ipo*rite Ji printr-o negare ata&i*a a responsailiatii personale -
s-au organi'at e0e*ti& pentru a e"er*ita o in0luentA ne0asa
asupra politi*ii Ji dis*utiilor puli*e. %a polul opus, se*torul
progresist ramane ne*oordonat Ji lipsit de putere, impiedi*at
de *omple"e psihologi*e *e *ondu* spre un *omportament
dis0un*tional. Ar putea ,Area *a, in a*est moment, /tAnga - sau,
*el putin, majoritatea personaliatilor *heie, pre*um Ji *ei
*are detin
0 =-)A -!E=<RE
p u t e r e a - n u s i - a r e ' o l & a t * r i ' a d e i n d i & i d u a t i e . ! a i d e g r a a d e * a l sa depaJeas*a
starea de separare, organi'atiile nongu&ernamentale, *ele
nonpro0it Ji altele asemenea iJi mani0ests loialitatea Ji
*reea'a ataJamente sentimentale 0ats de o anumitl *au'a
sau entitate. A*est lu*ru impiedi*a reali'area unei *oordonari
e0i*iente a 0ortelor, pe o s*ars mai larga, pentru a atinge un
s*op *ole*ti&. <n multe *a'uri, *ampaniile progresiste se
adresea'a unor anumite simptome, dar ignord *au'a olii. 0
atitudine mai produ*ti&? s-ar putea inspira din de0initia lui
=iet's*he despre /uperman, *are *omin
g
9mintea lui Ce'arK
*u 9su0letul lui ChristosK.
<n timp *e prestigiul /tatelor >nite a s*$ut, *ultura
masted populara a limas o 0orts gloala. 0 rein&iere a
impulsului trans*edentalist
L
in &iata ameri*ana ar putea starni
o re&olutie spirituald in so*ietatea noastra. Dad ar 0i sa se
intimple asta, puterea e"traordinar
(
a mass- media ele*troni*l
- *are deo*amdata 0un*tionea'a in mare masura *a
me*anism de *ontrol, mentinand *onJtiinta de masa la o
0re*&enta joasa de materialism tensionat - ar putea 0i 0olosita *a
o 0orts supere0i*ienta de s*himare po'iti&a. Asta s-ar putea
intampla prin intermediul *analelor media e"istente, sau prin
*rearea de not portaluri pe <nternet sau la tele&i'iune.
0 *ampanie de mar$eting ine orientate ar putea
*uprinde Ji promo&a migarea &erde, o aordare de genul 0a
totul cu maw to pentru re'ol&area prolemelor,
pa*i0ism Ji de'&oltare spirituals, *a o solutie noua Ji *at se
poate de hippie. !ass-media *u noua 0ats ar eliera mari
mase de oameni, de sistemele de *redinta arhai*e Ji de
ideologiile manipulatoare, edu*andu-i asupra unei game largi
de
suie*te - de la perma*ultura
L
Ja meta0i'i*a. Pregatirea pentru
non&iolenta Ji re'ol&area *on0li*telor &or 0i, de asemenea,
esentiale-
L ;rans*endentalismul ameri*an se re0er? la un grup de
idei ino&atoare pri&ind literatura, religia, *ultura Ji 0ilo'o0ia,
apirute in prima parte a se*olului al O<O-lea, in statul =ew
England. /e numVte 9ameri*anK, pentru a-4 distinge de alte
intreuint?ri ale termenului trans*endentalK. n. tr.
Daniel Pin*he*$
p e m a s u r a * e p a r a d i g m a n o a s t r i s o * i a l i a * t u a l a & a d i s p i r e a , d i 0 e r i t e segmente ale
so*ietitii ar putea 0i tentate sa degenere'e in e"primarl
&iolente de 0rustrare.
AJa *um a oser&at ;homas #artmann, in *artea The Mast
Pours of ?ncient 1unli&ht 5 , *eea *e mentine sistemul so*ial
a*tual sunt, in *ele din urma, 9*aloriile ie0tineK. Dad, a*estea ar
0i sa s*ads din *au'a insu0i*ientei resurselor, atun*i i
*ara*terul oamenilor ar inregistra, 0are indoial1, un regres.
=oua paradigma promo&ata de mass media treuie sa 0ie atat
po'iti&a, *at Ji proa*ti&a, promo&and *ompasiunea Ji radarea
Ji insu0land sperante pentru un &litor drept Ji *instit, dui7:
in*heierea perioadei de tran'itie. Dui mass-media tre*e in
mod dramati* la transmiterea unui mesaj di0erit pe <ntreaga
planets, a*est lu*ru &a a&ea re&ereratii e"traordinare.
Potentialul so*ial al <nternetului, neinteles <n*a pe
deplin, ar putea *onstitui a'a unei not paradigme so*iale Ji o
in0rastru*ture uta$ permitand or*hestrarea pre*is? a
resurselor Ji a 0ortei de lu*ru, intr-o perioadd de *ri'a. 0
s*himare de a*est gen ar insemna ree*hiparea logi*ii
operationale a miJ*arii progresi&e - de la lupta impotri&a
status Vuo-ului, la *rearea unui nou *adru institutional, pentru
tre*erea iminentl spre o *ulture planetara. ;ehnologii au
reali'at proto*oale pentru o retea in&i'iil?, suterana, *are
integrea'a pro0ile indi&iduale, inter-operailitatea datelor Ji
standarde des*hise. 0 ast0el de retea le-ar permite
organi'atiilor Ji 0irmelor *u a*elegi *on*eptii sa 0adK s*him
de in0ormatii la un ni&el mai pro0und, sa in*uraje'e
transparenta, sa o0ere putere indi&i'ilor
- Ji nu marilor *orporatii - Ji sa sprijine de'&oltarea rapids a *o-
munitatilor lo*ale Ji &irtuale, a'ate pe impartirea resurselor,
interese spe*iali'ate Ji alte a0initlti.
Con0orm a*estei ipote'e, reprogramarea e0i*ienta a
tehnologiilor a&ansate &a ju*a un rol important in pro*esul
de tran'itie, ar practicil" arhai*e au Ji ele un rol la 0el de
important.
Lltimele ore ale soarelui strd!echi n1tr1
0 =-)A -!E=<RE
; r e u i e s a l a m i n * a l * u l a * e l 9 0 l a t l a n d K p o s t m o d e r n - * a s ? 0oloses* termenul lui
.en Piler - in *are 9ierarhiile naturaleK a'ate pe
re*unogterea ailitatilor di0erite, dar *omplementare, nu
mai e"istd. Pentru a re'ol&a a*easta prolema *omple"i,
putem sa adaptam elemente ale tehni*ilor rituale Ji ale
instrumentelor de Pare a de*i'iilor din *ulturile triale Ji
aorigene indigene Ji sa le adu*em in institutiile /i *omitetele
de *ondu*ere post moderne. Prin*ipiile de 0un*tionare
pri*eperea organi'ationala *are le-au permis *omunitatilor
indigene sa, prospere printr-o relatie e0i*ienti *u lumea
naturala, timp de mii sau 'e*i de mii de ani, repre'inta o
moJtenire e"traordinar
(
pentru noi, oamenii moderni, *ei *are
am pierdut legatura ade&arata dintre noi Ji lumea naturald -
dar Ji legatura intre noi - Ji *are ne *on0runtam *u pro&o*area
de a re0a*e a*este *one"iuni. <ndi0erent de intentiile noastre,
nu &om 0i in stare sa reali'2m a*est lu*ru, 0ail a 0i *alau'iti de
pastratori ai intelep*iunii din tre*ut Ji din pre'ent.
Atata &reme *at perioada a*tuala de tran'itie presupune
re*uperarea aspe*telor Jamani*e Ji parapsihi*e ale 0iintei, am
putea institui programe - *eremonii gloale - de utili'are a
*apa*itatilor latente ale mintii, pentru a repara eau, 0d*ut de
so*ietatea industriaid. /i in a*est domeniu, Jtiinta &ie a
so*ietatilor triale s-ar putea do&edi de nepretuit. %a 0el *um
am in&atat sa ne 0olosim de ele*tri*itate, &om in&dta sa
stapanim domeniile sutile ale energiei parapsihi*e Ji &om
0olosi a*easta putere, pentru a trans0orma Patantul. De la
*ulturile indigene, putem in&ata prin*ipiile de a 0olosi ritualul Ji
transa pentru a *on*entra energia psihi*a, intera*tionand *u
0ortele elementare, pentru a in0luenta *onditiile *limateri*e
Ji a alina su0erintele. Progresul rapid al *ri'ei e*ologi*e ar
putea oliga omenirea sa 0ad, un salt *a&e un mod de a 0i
parapsihi*, e"trasen'orial, *ominand *er*etarea Jtiinti0i*a Ji
parti*iparea amani*a, intr-o noua 0orma de angajament.
0 =-)A -!E=<RE
< n t r 2 n d m a i a d 2 n * i n t r a n ' i t i e , e s t e p o s i i l * a r e a l i t a t e a noastra s? se mani0este
su 0orme din *e in *e mai ne0amiliare, tre*]nd noi praguri de
noutate. Pe mAsura *e 9realitatea su0letuluiK &a de&eni mai
tangiil$ de'&oltarea &iitoarelor tehnologii ar putea ne*esita
impli*area *onJtiintei la ni&eluri mai pro0unde de intentie.
Proli0erarea metodelor de &inde*are stra&e*hi Ji a alternati&e-
lor noi, *are se a'ea'd pe 0olosirea energiilor sutile =chi,
!rana, *urenti eteri*i Ji aJa mai departeU, ar putea *ondu*e
spre o intelegere di0erita a *onstiintei, *are &a a&ea apli*atii
tehni*e in &iitorul apropiat. 9Es*hatonK sau 9singularitateaK,
pre'entata teoreti* de ;eren*e !*.enna, ar putea 0i intalnirea
dintre minte, me*ani*a *uanti*A Ji e*hipamentele materiale
*are ne asteapt1 in &iitorul apropiat. Capa*itatea noastr? de a
&alori0i*a un ast0el de potential ar putea depinde de ni&elul de
dis*ipline mental? Ji a*uitate e"trasen'orial1 intensi0i*at$ pe
*are it &om de'&olta in a*east2 perioada intermediar
(
- aJa
*um a spus =iet's*he7 9@apta it *reea'd pe 0aptaJ, aproape *a
un gand int2r'iatK.
<ntre timp, *el mai ine ar 0i dad am adopta o aordare
tantrid 0at,d de trans0ormarea planetar
(
- una de *olaorare
si nu de *on0runtare, de a**eptare /i nu de opo'itie. !2na
intins$ *are deed prietenie re*on*iliere paJni*a, inlo*uiVte
pumnul ridi*at, simolul stilului de a*ti&ism din anii ,F0. >n
mod in *are putem pri&i tre*erea dintr-o epo*a a lumii in alta
este a*el al unui *arpe *are iii leapada pielea7 in timp *e noii
sol'i se 0ormea'2 su ea, memrana de la supra0ata treuie
s? ram2nA 0un*tional$ alt0el sarpele nu &a supra&ietui. <n
timp *e &e*hea piele a *i&ili'atiei noastre Ji *on*eptiile *e o
insotes* par s? se u'e'e, sistemul treuie s? ramana pe lo*,
su0i*ient de mult pentru *a noua te"ture a *onstiintei Ji
in0rastru*tura potri&ita ei sa se intrep?trundi Con0orm
a*estei te'e, pe masura *e *onJtiinta uni&ersald &a *
g
au'i
pro*esul, nu ar treui s? a&em ni*io indoial2 *a &om reusi.
0 0I-I!(E PE(T! )ME(IE
Barara Marx !uar"
!utem fi, oare, !artici!anti
conienti la !ro!ria noastrd
evolutie0
Viitorolo de marcei, !rofesor ri
autor, <ar'ara MarH ,u''ard,
!re,3edintd a Fundatiei !entru Ivolutie
Comtienlei ci nominalizatei, in anii
trecuti, la !ostul de vice!reHdinte al
Statelor -nite, vor'ecte des!re
!osi'ilitdtile de evolutie ale
transformdrii care
3
in in anul 5%65) #n ur"
matorul eseu, ea discutd des!re
evolutia con%iintei, a so"
des!re 8inutantii eotici(
*
ci
des!re rasa umand) Ne s!une, de
asemenea, ce tre'uie se
,
facem ca sei
ne !reatim !entru noua s!ecie cu
care ne vom confrunta))) sau in care,
!oate, ne vom transforma)
-menirea se *on0runtd *u s*him2ri de e&olutie, 0ad
pre*edent. Este uimitor *um din 0aimoasa pro0etie a *ulturii
ma(ase ne &ine in0ormatia *a, pan
g
in 3043, ne *on0runam
*u sl?rsitul a*estei lumi, asa *um o stim, *u in*eputul *elei noi.
A*easta dati *orespunde pre&i'iunilor so*iale i e*ologi*e
sumre, ine *unos*ute deja. /a presupunem *? e"ist2 un
oare*are ade&dr in a*este pro0etii. Ce &i'iune despre &iitor,
despre lumea noua, ne-am putea imagina, ast0el in*at sd ne
*on*entram atentia asupra ei prin atragerea energiilor in
mod spe*ial, ea s? ne ajute sa tre*em prin a*east2 perioadd
de tran'itie5
L !utanti egoti*i7 grupuri egoti*e, inarmate *u puterea
tehnologiilor de genul *elei nude are, a nanotehnologiei,
iote*hnologiei, tehni*ii spatiale, iar in tot a*est timp, rdm?n
in a*eeasi stare de oameni egoisti, dominatori. E6.ti- T starea in
*are to identi0i*i *u ego-ul tau, a*ea putere *are *auti si
apere separarea si s? o ridi*e in sld&i, *are a*tionea'i in spiritul
separirii, a autonomiei nesAndtoase, on a independentei
in*apatinate si *are &rea sa o*ulte'e sau s? distrugd /inele
Di&in. n.tr.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
E O L U T I A C O N = T I I N T E I
Am o &i'iune a &iitorului *are i'&ora,Jte din oser&area
misterului e"traordinar al tre*utului nostru, din 4: miliarde de
ani de e&olutie uimitoare Ji din gene'a mani0estarea
*osmosului, p?nd in pre'ent Ji mai departe. >imitor este
0aptul *a din 9nimi*K s-a *reat tot *eea *e a 0ost, este Ji &a 0i.
@orta, inteligenta Ji pro*esul *are au *reat a*est uni&ers
0un*tionea'A <n*a in noi. /untem uni&ersul in persoanl /untem
mani0est?ri ale a*estui mister. /untem *osmosul *are se
re0le*ts in el insug i in*ear*d sa-Ji inteleagd originea,
naJterea, dire*tia Ji modul in *are poate s? *ontriuie *ons-
tient, la Pro*esul de Creatie.
Primim indrumari pentru propria noastra parti*ipare
*onJ- tientl la e&olutie. <n0atim din tre*utul nostru. Cum a
e&oluat oare natura - de la parti*ule suatomi*e, pan
g
la noi5
Cand intelegem a*eastd nou1 po&este despre Creatie - de la
prima s*anteie pan
g
la noi, *ei de a*um - oser&am un tipar
re*urent de o i mai mare *omple"itate, *are adu*e *u sine un
ni&el de *onJtiinta Ji de liertate din *e in *e mai <nalt. De la
atom la mole*ula, apoi la *eluld, la animal Ji la om, la Buddha
Ji Christos Ji atatia altii, 0444 la noi *ei de a'i, suntem in
pragul degenerarii sau al trans0ormarii. 9/2geata e&olutieiK,
*um o numVte John /tewart, a materiali'at o progresie *atre
sisteme unitare mai *uprin'itoare, printr-o *ooperare Ji o si-
nergie din *e in *e mai mari, *u salturi *uanti*e, *are
(
in unul
dupd altul. Ai*i /& $:%i speranta noastr1 pentru un &iitor
nem2rginit, a0lat intr-o permanenta e&olutie.
De asemenea, oser&2m *2 trans0ormarea este
pre*edat? de *ri'e. Prolemele repre'intd impulsuri spre
e&olutie. <ntensi0i*area tensiunii du*e on la in&olutie Ji
distrugere, on la e&olutie Ji trans0ormare. A*esta este un
moti& pentru *are 3043 ar putea 0i *utemurator Ji o*ant pentru
unii. !ai mult, oser&Am *a e&olutia *reea'a *e&a asolut
nou. )iat2 din &iata dinainte, &iata umand din &iata animal1.
Este oare posiil *a, din spe*ia noastr2, -. se nas*d
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
a * u m u n o m n o u i o o m e n i r e n o u d 5 P u t e m & e d e a s u * * e s i u n e a d e la #omo hailis,
#omo ere*tus, #omo neanderthalensis, #omo sapiens, pand la
#omo sapiens sapiens. De *e s-ar opri odata *u noi5 Este oare
posiil *a o noud spe*ie sa 0i 0ost purtat1 in p2nte*ele *ontiintei
de sine, prin a&ataruri, misti*i Ji &i'ionari, timp de mii de ani,
Ji a*um, datorita *ri'ei, a*est nou om s? se nas*a in milioane
dintre noi5 A 0ost anti*ipat drept #omo progressi&us 6;eilhard
de ChardinU, -mul gnosti* 6/ri AuroindoU, #omo sapiens
sapiens sapiens 6Peter Russell, #omo noeti*us 6John PhiteU,
#omo uni&ersalis 6denumirea mea pre0eratdU. Este posiil *a
pun*tul de mutatie 0undamental in a*east1 pro0etie s? 0ie
aparitia 9omului uni&ersalK - sau, indi0erent de *e nume i se
&a da - *a un 9nou etalonK. Poate &om atinge masa *riti*s
pentru a*est om, in 3043.
Prolema este *? am oser&at *a ne indreptdm *atre
s0aiJitul &iailit2tii Ji *hiar a supra&ietuirii noastre in etapa
a*tuald de *ons->inta de sine, ego*entri*d. De&enim 9mutanti
egoti*iK, aJa *um denumeJte Alan %ithman *ondu*erea a*tual2,
*apat2nd puteri pe *are oiJnuiam s? le atriuim 'eilor, in
timp *e rAm]nem la a*elL ni&el de *onJtiintl *a Ji strdmoJii
noJtri. Dad ne imaginlm pe noi inJine peste *ati&a ani in &iitor,
*hiar in 3043 - *u *onditia sl nu ne distrugem inainte de a*est
termen - oser&Am *ara*teristi*ile generale ale unei omeniri
mult de'&oltate, *are &alori0i*a din *e in *e mai mult
a&antajele o0erite de *onJtiinta umand, *apa*i0atile Ji
tehnologiile de e&olutie in s*opuri ene0i*e &ietii - lu*ru *e
du*e la o trans0ormare uriaJd a spe*iei umane.
;oate traditiile spirituale majore au ap2rut inainte *a
noi s? a&em &reo notiune despre pro*esul de e&olutie,
despre miliardele de gala"ii, despre 0aptul *a P2mintul nu este
*entrul uni&ersului, *i doar o planets mi*a, *e se roteJte in
jurul unui soare, in mijlo*ul unui uni&ers multidimensional, de
un mister *oplegtor. De asemenea, toate s-au in&entat inainte
*a noi s? *apatam puterea de a pro&o*a propria noastr2
disparitie sau trans0ormare, inainte de
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
a p a r i t i a e & o l u t i e i c o n c t i e n t e , i a r , i n p r e ' e n t , s u n t e m * h e m a t i s d i n Gelegem *um sd
sprijinim /i s? implinim potentialul &ietii pe Pamant. Ce&a
nou se intdmpla. Primul element al &i'iunii mele despre omenire
este *a #omo sapiens dd nastere, in multi dintre noi, unui om
mai 9uni&ersalK - om *are, in 0inal, &a 0i la 0el de di0erit 0at?
de noi, *um suntem si noi Q0a de #omo neanderthalensis.
A*est om uni&ersal &ine din toate rasele, natiunile,
religiile dis*iplinele. >nele dintre *alitatile 0iintei lui in*ep s?
de&ind e&idente. >n om uni&ersal se simte *one*tat, prin
intermediul inimii, *u tot *e inseamnd &iatd si este tre'it din
interior, de o dorint1 in0ld*dratd, i plind de iuire de a-si
e"prima *reati&itatea uni*d, spre inele sdu si al tuturor.
Pentru a*est om *are apare a*um, &2lul dintre dimensiunile
realitatii se sutia'd. De&enim 0iinte multidimensionale, *are
e"tind realitatea e"perientele deoseite, primind
indrumare din planuri superioare i epi0anii - intelegeri ruste
pro0unde - *e sunt &itale pentru a ne indruma e&olutia in
pre'ent. -mul uni&ersal ig de'&oltd o *onstiint? i o
spiritualitate e&olutionar$ *are ne &a o0eri un organism
*osmi* *omplet, a'at, stiinti0i* si spiritual, in *onstient?. <n
plus, pe misurd *e 0emeile &or a&ea mai putini *opii si &or trai
&ieti mai lungi, ne &om deplasa de la pro-*reare la *o-*reare,
de la reprodu*erea de sine, la e&olutia de sine, prin
identi0i*area s*opului in &iat2 o e"primare de sine
*reatoare, dand nastere la /inele 0eminin autenti* i
mani0estarea lui in lume. /i dratii, in 0elul lor,
e"perimentea'a a*eeasi e&olutie interioard. ;oti parti*ipdm
la *eea *e Carl Jung a numit continua intru!are a
Sinelui) /inele pe *are 4-am proie*tat in e"terior, ate 'ei,
se intoar*e a*asd su 0orma propriului nostru potential de
de'&oltare.
()!A SI(E,IE A E0)"!TIEI P"A(ETAE
#aideti sa plasdin a*est om nou in *onte"tul e&olutiei
plane-tare din 3043. Putem &edea *a toate sistemele se
prduses* - *el de asistenti medi*aid, de mediu, e*onomi*,
gu&ernamental et*. De asemenea, pri&ind atent, oser&dm
*a apar ino&atii /i solutii *re-
Barara !ar" #uard
a t o a r e i n t o a t e d o m e n i i l e . D e J i 0 a d l e g i t u r a i n t r e e l e , 0 a d 0 o n d u r i Ji 0ara promo&are,
ele sunt aid a*um Ji 0un*tioneall *u ade&2rat.
A0ithn de la <l(a Prigogine, laureat at premiului =oel in
*himie, *a atun*i *and sistemele de&in din *e in *e mai
dis0un*tionale, ele au tendinta de a *onsuma Ji mai mult din
energia proprie, pentru a se o*upa de propriile
dis0un*tionalidti. <n a*elaJi timp, in intregul sistem apar o
multime de mutatii sau ino&atii so*iale. =atura are tendinta de
a *on&erge *ite a *eea *e este *reator, de a materiali'a noi
sisteme, la un ni&el mai ridi*at de ordine. Chiar a*um, nu
suntem 0oarte departe de posiilitatea intera*tiunii
nonliniare, e"ponentiale, a elementelor ino&atoare, *eea *e &a
du*e la trans0ormarea sistemelor noastre so*iale. inseJi *ri'ele
*u *are ne *on0rundm pro&oa*? aparitia de ino&atii si solutii
sal&atoare, *are, *hiar in a*est moment, *reea'A noi retele
Ji leg2turi. >r*And doar un singur ni&el de *one*tiititate a
retelelor, ne apropiem de un salt spe*ta*ulos in 9*o-
inteligendK - in *apa*itatea *ole*ti&? a *eea *e este
emergent, plin de *ompasiune Ji *reator.
<n 4CB:, *hid am *andidat Ji am 0ost nominali'ata
pentru 0un*tia de &i*epreJedinte at /tatelor >nite, de *are
partidul demo*rat, am propus o noid 0un*tie so*iall 9Camera
la*iiK, *are urma sl de&ia la 0el de ampl
(
*a Ji departamentele
noastre *e se o*upau de r$oi. /*opul ei era sa *aute, si
inregistre'e, sa *one*te'e /i s,aK *omuni*e *e 0un*tionea'd
pentru &inde*area Ji e&olutia lumii noastre. =e putem imagina
*um intera*tiunea nonliniara, e"ponential$ a ino&atiilor utile ar
putea a**elera timpul Ji pro&o*a o mutatie, aparent rus*d,
e"a*t in a*est inter&al de timp legat de anul 3043.
A*um, *and <nternetul 0un*tionea'1, a*est lu*ru este
posiil. Am putea 0i in pragul unui salt in sinergia so*ials -
unirea de grupuri Ji 0un*tiuni separate, pentru a 0orma un
intreg sistem organi* nou. /tim *a intregul este mai mare,
di0erit /i impre&i'iil 0ad, de suma partilor lui *omponente. =e
putem aJtepta la innoiri radi*ale.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
= e p u t e m i n d r e p t a a t e o d e m o * r a t i e m a i s i n e r g i * a , o d e m o *ratie a'ata pe
ino&atii *are apar in toate domeniile, o demo*ratie al *lrei
s*op este s?-i in*uraje'e pe toti sa Qe0t, tot *e pot Ji *ei
mai uni, in *adrul intregului a0lat in e&olutie. <maginati-&? o
so*ietate *o-*reatoare, *are elierea'a *ea mai important2
resursl ne0olosit1 de pe Pam2nt7 *apa*itatea *reati&itatea
suprimata sau greit *anali'at2, a popoarelor lumii. <maginati-
&? *um 0ie*are persoara este lierl s? 0ad, Ji sa se mani0este
la ma"imum de potential. Dato-
rita sinergiei, natura inregistrea'd salturi, atomii se
unes* pentru a 0orma mole*ule, *are se unes* pentru a
al*2tui *elule, *are *reea'i animale - iar a*um suntem
*one*tati *a un singur sistem &iu, pe planeta P,AmAnt.
/inergia *reea'a noul. 6Udata, nu era &iata, apoi a aparut &iataG
Tdata nu erau oameni, apoi am aparut noi. E&olutia ne in&ata
sa ne aJteptam la nepre&$ut, sa anti*ipam noul.
Din*olo de ino&atiile imediate, e"ist1 *Ate&a progrese *u
ade0arat radi*ale la ori'ont. Pe m2sur1 *e *omustiilii 0osili se
epui'ea'a des*operim noi surse de energie, ne !ain in
pragul unui salt *uanti*. Poate &a 0i posiil s? a**esAm energia
pun*tului 'ero -energia in0init
(
disponiila in 9plenitudineaK
spatiului. Poate &a 0i posiil s? ne e"tindem durata de &iata, s?
trAim Ji sa *oloni'Am sistemul nostru solar Ji sl ne plimam
prin gala"ie. Poate &om putea sa intram in *onta*t *u alte
0orme de &iata, *u alte dimensiuni ale realitatii. PAm2ntul da
naJtere, la propriu, unei omeniri uni&ersale, o spe*ie *apail2
s? e&olue'e in e*hiliru *u natura Ji s? *o-*ree'e *u spiritul -
sau s? in&olue'e Ji s? se distrugi
>na dintre *heile 0undamentale la toate a*estea este
e&olutia persoaneiG aparitia unui numdr mai mare de oameni
*apaili de *ompasiune Ji de o *onJtiint2 *uprin'2toare, *are s?
ghide'e a*este noi 0orte Ji s2 de'&olte noi sisteme Ji stru*turi
so*iale, *are s? potente'e &iata pe P2m2nt. Dad ne proie*tim
spre &iitor *a oameni uni&ersali, pionieri in *onstruirea unei
*ulturi Ji *i&ili'atii noi - o omenire uni-
Barara !ar" #uard
& e r s a l a , a t a t p e P a m a n t , * a t J i i n u n i & e r s u l d e d i n * o l o d e p l a n e t a noastra, putem &edea
planul general al unei trans0ormari uriaJe.
0 &i'iune pe termen lung pentru omenire ne arata *um ne
staili'2m in *onJtiinta uni&ersal?. <mpulsul interior de
e&olutie <n*epe sa se *onJtienti'e'e in noi. Capatam a**es la
ordinea sau la inteligenta *reatoare impli*ita a uni&ersului, iar
ea se mani0ests in propria noastra orientare Ji in a*tiunile
noastre.
/untem o spe*ie /patiu8Pamant - i, in timp, o spe*ie
uni&ersail Pe masura *e re0a*em Pamantul Ji elieram
*reati&itatea oamenilor, ne dam seama *a suntem *a niJte
peJti *are ies din mare i
(
in pe us*at. )om *onstrui lumi noi pe
a*est Pamant Ji in spatiuG &om e"tinde mediul terestru in
sistemul solar Ji din*olo de el. )om *o-*rea, impreuna *u
natura, o omenire *are sa traias*a in a0ara granitelor planetei
noastre. Pans *e /oarele se &a e"tinde Ji &a distruge intreaga
&iata de pe Pamant Ji toate sistemele solare, noi &om 0i o
spe*ie gala*ti*a. <nteligenta noastra *ominata, ampli0i*ata
*u ajutorul *omputerelor, &a repre'enta un salt uriaJ, din*olo
de tot *e am *unos*ut &reodata.
)om tr?i e"perienta *onta*telor *osmi*e Ji &om
des*operi nu suntem singuri in uni&ers. Este posiil *a in
trilioanele de sisteme stelare sa e"iste nenum?rate planete,
*u medii prielni*e pentru noi 0orme de &iata. Poate *a suntem
<n*a prea tineri pentru a ne intalni *u alte spe*ii. Cand se
n4te un *opil, sistemul lui ner&os <n*a nu este su0i*ient de
matur pentru a &edea 9alt1 &iataK. Dar manat de 0oame Ji de
ne&oia de a se *oordona, sistemul lui ner&os 0a*e *one"iuni,
*opilul des*hide o*hii, o &ede pe mama lui Ji 'ameJte, Copilul
re*unoaJte *eea *e nu a mai &a'ut ni*iodati. Poate *a
suntem in pragul primului nostru 9suds planetarK - o prima
tre'ire planetara.
Eu *red *a, pe masura *e ne &om maturi'a *a spe*ie
uni&ersals, &om in&?ta re'onanta Ji *one*ti&itatea
*ole*ti&a, ai*i, pe mant. Cu ajutorul unei ordini mai
armonioase, &om lua legatura *u alte 0orme de &iata *e ar
putea e"ista in uni&ers.
0 )<X<>=E PE=;R> -!E=<RE
< n l o * s a s t a i l i m * o n t a * t e * u * u l t u r i e " t r a t e r e s t r e , e u p r e & a d *a &om atrage
0orme de &iata *are au dimensiunile propriei noastre stari
superioare de a 0i. Dad nu ne maturi'am pe plan eti*, *hiar
*u toata tehnologia noastra inalt2, nu &om tre*e *u ine prin
urmatoarea etapl a e&olutiei noastre. Dad, in&atam *u
ade&arat sa e&oluam *onJtient Ji eti*, moralitatea Ji
*ompasiunea noastra &or progresa din*olo de omenirea -a de
*on0li*te de a*um. /-ar putea *a a*esta sa 0ie testul de
&iailitate pentru naJterea noastra *a 0orma de &iata
uni&ersali. Dad, Ji *and &om in&ata sa ne iuim unul pe
sa re'onam *u aspe*tele superioare ale 0iintei noastre,
*red *a &om des*operi *a ne dram intr-un uni&ers plin de &iata,
*a reprodu*em Ji 0a*em sa e&olue'e &iata de pe Pamant, intr-un
uni&ers de o di&ersitate e"traordinari Ji *al spe*ia noastra
se &a di&ersi0i*a Ji multipli*a, asemenea unor seminte
stelare, in tot uni&ersul.
Din*olo de asta, pot &edea *a 9Dumne'eu *reea'a *opii-
Dumne'euK. >rmea'i ss de&enim *o-*reatori in Pro*esul
Creatiei, -ra *e ne &om alitura altora *are 0a* a*elaJi lu*ru,
intr-un uni&ers in0init Ji auto*reator prin noi toti - lumi 0ara
s0arJit.
CUM NE PREGATIM PENTRU ANUL 2012?
;reuie sa intelegeti *a /inele superior, &o*ea interioara,
sunteti &oi. Adu*eti-&a proie*tiile a*asa, *a potential propriu de
de'&oltare. Cereti-i /inelui pro0und sa &? is in stapanire Ji sa
&a deplase'e identitatea de la ego, la esenta &oastra. A*easta
e *heia *atre a de&eni un om uni&ersal. Apoi, gasiti-&a menirea.
Cereti sa &i se spun? *e ati &enit s? 0a*eti ai*i. >rmati-&a
u*uria. pe *ei *are s*ot din &oi tot *e este superior . >n*le
se aduna doi sau mai multi dintre &oi, in numele a*elei
dimensiuni superioare a 0iintei &oastre, 9Eu /untK &a 0i alaturi
de &oi. E ne&oie de toata lumea. ;oata lumea este *hemata.
Cea mai mare ine*u&antare pentru ori*are dintre noi este
si spunem 9daK potentialului latent din interiorul nostru.
Apropiati-&a de *ei *are )A atrag Ji stailiti *at de multe
legaturi puteti, *u oameni *are gandes* Ji a*tionea'a *a &oi.
2012 TE-IEA "A 0 EA"ITATE S!PEI)AA Dr.
Meg Blac#urn $ose%
n ceea ce pri!e&e e!olutia asocial)G cu cilte!a
profetii despre anul 2012, multi se intreabd ce
pErti din specia noastrii !or e!olua$ Me& 'lac8burn Mo)
sey este de acord cu piirerea &eneralci, conform careia ar fi
!orba despre constiinta noastrE$ .heia, spune ea, se a,ld
in ?-4$ .um a,uttim aceastil schimbare, sau cum o
identificiim in noi? -r$ Mosey ne ofera metode practice,
simple 0 intelepte, pentru detectarea acestei puteri a
constiin1ei cifolosirea ei in !iata noastril$
Ce-ar 0i da*a, intr-o 'i, ne-am tre'i Ji am des*operi *a
per*eptiile noastre despre realitate s-au s*himat5 =u
&ores* despre s*himari sutile, *i despre moduri noi
di0erite de a &edea nu doar lumea tridimensionala, dar *hiar
Ji din*olo de ea5 Ce-ar 0i dad am in*epe sa &edem umre ale
*elorlalti oameni, sau 0iinte hologra0i*eG dad am au'i &o*i,
Joapte la distanta, *a de la o petre*ere, sau *are ni se
adresea'a dire*t, &orindu-ne despre timp i spatiu, despre
al*Atuirea realitatii, despre posiilitatile *ilatoriei *onJtiente,
in timp Ji spatiu5
Ce-ar 0i dad, dintr-o data, pur Ji simplu am cti despre *e
este &ora - *um ar 0i, *e urmea'a s? se intample, *e
gandes* *eilalti, sau *hiar e&enimente &iitoare5 Ce-ar 0i dad
am in*epe sa &edem sau sa simtim energii sutile, dad am
de&eni *onJtienti *hiar Ji de *ea mai mi*a s*himare din
*orpul nostru Ji din jurul nostru5 Am 0i *onsiderati neuni5 <n
mod *ategori*, nu.
<n 0ie*are 'i, din *e in *e mai multi oameni traies* di0erite
e"treme ale a*estor per*eptii noi *iudate. Ce se intimpla5 De
*e se
i n t a m p l a a s t a 5 C e i n s e a m n a 5 / u n t e m p r e g a t i t i p e n t r u s * h i m 2 r i atat de drasti*e, in
*adrul realitAtii noastre5 De *e li se intampla unora Ji altora,
nu5 Am putea sau ar treui sa 0a*em *e&a in a*est sens5
/untem &i*timele unui ni&el *iudat de *onJtiinta, *are a s*a-
pat de su *ontrol5 =i*ide*umS
Are lo* o mutatie de *onJtiinta. !ulti *red *a anul 3043 re-
pre'inta s0arJitul lumii - adi*a distrugere in masa Ji s*himAri
majore pe planeta noastra. DeJi este posiil sa apar1 anumite
e&enimente *are s? presupund trans0ormari ale Pamantului,
planeta noastra iJi tot s*himA aspe*tul, <n*a de la naJterea ei.
@aptul *a suntem aid, nu s*himd *u nimi* situatia.
Ade&arata semni0i*atie a pro0etiilor stra&e*hi despre
anul 3043 este *a se &a inregistra un salt uriaJ in e&olutia
omenirii. Pe masurd *e intram intr-o perioadd de tre*ere de la
o epo*a la alta, in plan *ole*ti& a&em Jansa de a in*eta s? mai
traim o e"istenta mar*ata de ignorant7a,. Pe par*ursul tre*erii,
&om des*operi *a modul in *are traim Ji per*epem lumea se &a
s*hima drasti*, 0at? de pun*tele de &edere anterioare sau
a*tuale. 0 s*himare a epo*ilor ne*esill o s*himare de
*onJtiint1 - un mod de a 0i, total di0erit. !ai intai, hai sa
*er*etam *?te&a *hestiuni 0undamentale.
/A re*unoaJtem *a lumea noastra se dia., la un moment de
*otitur1 intre supra&ietuirea rasei umane, sau distrugerea ei
de *a&e not mine. 0 parte din a*est 0enomen se datorea'a
de*i'iilor politi*e luate pentru a umple u'unarele *elor putini,
dar *ea mai mare parte a dilemei umane se datorea'A
&anitatii omenirii. <n multe pri&inte, ne-am oiJnuit *u 'ona
noastra de *ontort. <-am la-sat pe 9eiK sa aia grija de totul. 9Er
greJes*, nu noi " Ji, *u sigurant$ 9eiK pot re'ol&a prolema.
Am *reat o ilu'ie de sigurant1 Ji se*uritate, *are nu mai
0un*tionea'i. Pe mAsur1 *e ne apropiem de momentul tre*erii
la alta epo*$ pand in 3043 Ji dupl a*eea, se &or intampla
lu*ruri uimitoare in interiorul nostru, *are ne &or purta spre
0orme de *onJtiint1 noi Ji di0erite.
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
A E M D E J A 0 C O N M I N T 7 N E L I M I T A T A
ConJtiinta noastra este separata de pro*esul gandirii.
Comtiinta noastra nu *unoaJte limite Ji este
intotdeauna *onJtienta de *eea *e intampld in lumea
noastra Ji din*olo de ea, in alte realitati dimensionale. De 0apt,
*onJtiinta noastra e"ists pe deplin, in toate ni&elurile de
realitate, tot timpul, Ji 0a*e tot *e poate pentru a ne determina
si&edem indi*iile Ji semnalele pe *are le re*eptea'a din
intreaga Creatie.
Asta inseamna *a doud'e*i Ji patru de ore, timp de Japte
'ile, *on-inta noastra a*tionea'a *a un supermonitor, *are ne
spune in ori*e moment *and treuie sa ne modi0i*am *alea
sau modul de per*eptie. Deoare*e pro*esele noastre de
e&olutie s-au a'at, initial, pe supra&ietuire, *onJtiinta
noastra a 0ost 0ortata s? 0un*tione'e in 0undal. intru*at
*on-inta a limas as*unsa de *ongienta noastra de 'i *u 'i,
generatiile anterioare nu an putut au'i mesajele pe *are ea ni
le transmite permanent.
%a in*eputul e"istentei noastre, eram 0iinte *are
*omuni*au doar telepati*. Chiar trans0eram date prin
intermediul energiei su-tile, *are era purtata *atre noi, de
*ampurile ele*tromagneti*e e"terioare. Cand a*easta
energie tre*ea prin noi, ea de&enea literalmente una *u noi,
sau eel putin l2sa mesaje, pe masura *e *ir*ula prin *orp.
ConJtienta noastra nu a&ea limite, deoare*e e"ist_ e"-
trasen'orial - eram metae"istenti. ;raiam in a0ara limitelor
masuraile, Chiar Ji a*um, *and dormim Ji *and a&em
e"perien*e e"trasen'oriale, *onJtiinta ne poartd pe taramuri
0oarte indepartate de a*est acurn) /e intampla ast0el,
deoare*e, in ast0el de situate, sistemul nostru de0ensi& este
oprit, *reierul nu mai este la *omanda, iar *onJtiinta poate
sa *omuni*e mai ine *u noi. Cu timpul, am de&enit din *e in
*e mai deng. =e-am mani0estat *a 0iinte 0i'i*e, *a 0orme
solide, &ulneraile la mediu. Am 0ost ne&oiti sa ne protejam de
pradatori Ji de *onditiile unei planete instaile.
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
! a i t a r ' i u , p e m a s u r a * e m u l t i d i n t r e n o i a u i n * e p u t s a m i gre'e, rasele rad2*ina ai
*aror des*endenti suntem au in*eput sa pie*e din lo*ul 0or de
nagere, intalnindu-se deseori *u alte rase pe drum, in&atand
sa 0a*a negot Ji s*him de resurse, de'&oltand *omertul Ji, in
*onse*int?, sa, *omuni*e prin intermediul limajului.
Pe masura *e am in&?tat sa *omuni*am in a*est 0el, s-a
nas*ut arta ra0inamentului. Din *au'a di0erentelor de lims,
ne-am intreat *e &or sa 'i*l *ei *are nu erau din *lanul
nostru imediat, dad erau *institi *u noi, sau da*a mai era *e&a
*e nu Jtiam, sau nu puteam otine prin negot. Eram
ingrijorati dad nu *um&a o0eream prea mult, ast0el in*at am
in*eput sa ne plani0i*am *omuni*area. Gandirea liniara a
de&enit regula.. =e 0a*em planuri pentru &iitor, sau griji pentru
tre*ut. Ego-urile noastre au preluat *omanda Ji au pus
lu*rurile Ji mai mult in umra - am uitat *apa*itatile Ji intelep-
*iunea *onJtiintei noastre.
Ego-urile noastre ne mint de milenii, jude*and *ore*t
sau greit 0ie*are moment al e"istentei noastre, pans intr-
atat in*it multi dintre noi au in*eput s? ala di0i*ultati in
luarea de*i'iilor. =e-am pierdut *apa*itatea de a 0i *omplet
pre'enti in *lipa de 0ats, deoare*e ne-am l2sat *opleJiti de
haosul *reat de ego Ji de minte. A*est haos ne-a reprogramat
sistemele energeti*e, pans *and am in*eput s? 0un*tionam
intr-un mod mai putin intuiti&. =e-am desensiili'at 0ata de noi
ingne Ji 0ats de mediu, ne mai sesi'and sutilitatile din jurul
nostru, *are oiJnuiau sa ne *alau'eas*a pagi. %ipsa de
sensiilitate, *are a de&enit o regula, ne 0a*e deseori sa ne
simtim de'e*hilirati.
Datorit? e&olutiei Ji desensiili'arii, pirti ale *reierului
nostru au in*eput sa 0ie mai putin ne*esare Ji au de&enit mai
putin a*ti&e, oprind, in *ele din urma, o parte din *e in *e mai
mare a a*ti&itatii noastre mentale. Ast0el, *u timpul, am
ajuns la etape de e&olutie *and ne-am 0olosit doar un mi*
pro*ent din materia *enuie.
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
A m u i t a t d e * a p a * i t a t i l e n o a s t r e e " t r a s e n ' o r i a l e J i a m i n * e p u t s a n e a'am doar pe
simturile 0i'i*e.
CD.IA S. *AS.ST. IC A)C3:L CBST;:
Ca Ji *reierul, AD=-ul - material geneti* *odi0i*at din
al*atuirea noastra, *are di*tea'a *um ar?tim, *um a*tionam
Ji o multitudine de alte aspe*te ale e"perientei noastre
terestre - repre'inta Ji el o *omponenta 0oarte importanta
din sistemul nostru uni&ersal de *omuni*are. /implu Ji la
oie*t, AD=-ul rea*tionea'a atat la *onJtiintii, *at i la sinele
mental.
ConJtiinta tie intotdeauna *a este per0e*tl, pe *and
mintea ne spune permanent alt*e&a. !intea este partea de
gand Ji logi*s din noi, *are, in *ominatie *u ego-ul, ne spune
*a suntem in siguranta. Ji ne ajutil s? intelegem *e gandim *a
0a*em. /inele mental este limitat la materia *enuJie Ji
dependent de in0ormatiile primite pe par*ursul e"perientelor
&ietii. ConJtiinta noastra nu este limitata la e"perienta 0i'i*a
Ji 0un*tionea'i in *adrul stru*turii uni&ersale generale. Este
nelimitata Ji tot timpul *onJtienta de realitatile superioare.
ConJtiinta este al*atuita din energie luminoasi, *are
0un*tionea'a pe prin*ipii ele*tromagneti*e.
Cand suntem 0eri*iti, ne simtim ine Ji intregi. /i totuJi,
deseori, da*d ajungem la sisteme de *redinta *are ne separa
de *eilalti, sau a&em *omple"e de in0erioritate, dintr-un moti&
sau altul, suntem ne0eri*iti, iar metodele de *omuni*are ale
*orpului re0le*ta su0erinta noastra prin oala, *a0g in
greutate sau o stare generala proasta. Adesea, modul in *are
ne pre'entlm in e"terior repre'intd o oglindire dire*tl a
sinelui interior.
Cand *reierul este la *omanda, uJile ate ade&arata
noastra 0iint- - *onJtiinta, - sunt in*hise. Pierdem a**esul la
*unogterea superioara Ji la *apa*itatea de a ne reaminti
ade&drata noastra esenta. Ca urmare a e&olutiei ei, omenirea
a in*his, in general, uJile *dtre realitatea superioard. intru*at
AD=-ul rea*tionea'a la e"perientele noastre, la 0el *a Ji
*reierul, a$a *um traseele neuronale *e-
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
r e r a l e a u 0 o s t 0 o l o s i t e d i n * e i n * e m a i p u t i n , i a r m u l t e p a r t i a l e * r e ierului au de&enit
ina*ti&e, la 0el s-a intamplat /i *u paVi ale AD=-ului nostru.
;reptat, *omuni*drile *are au lo* de-a lungul AD=-ului au
tre*ut de la salturi a*ti&e, intre un segment protei* al lantului
Ji o alta 0orma hologra0i*a, la o 0orma de *omuni*are mai
liniara. Comuni*area in linie dreaptd s-a reali'at intre un
segment protei* al lantului de AD=, la urmatorul, dar nu s-a
limitat doar la ni&el io0i'i*, *i a tre*ut in *onJtienta noastra. <n
lo* s? posedam o *onJtienta omnipotentd, am 0amas limitati
la e"perienta terestra. De e"emplu, * ,and intera*tionam *u o
alta persoana, intregul *orp simte Ji *hiar as*ultd, pe plan
energeti*. AD=-ul rea*tionea'a la per*eptiile umane. Cand
*redem *a suntem in peri*ol, adrenalina *ir*ula prin *orp.
A*easta este o rea*tie 0i'i*a Ji nimi* mai mult. ConJtiinta Jtie
*a nu este in peri*ol Ji ne 0urni'ea'a in0ormatii despre *e
&rea sa spuna *u ade&arat *ealalta persoana Ji, in lo* sa
rea*tionam *u teama, Jtim imediat *um sa re'ol&dm
situatia - sau dad, treuie sa a*tion?m in &reun 0el.
%a randul lui, AR=-ul - partea din sistemul geneti*, *e
ser&eJte drept retea de *omuni*are in *orp Ji, in 0inal, ii
transmite in0ormatiile dire*t AD=-ului - s*himat Ji el tiparul
de *omuni*are. Campurile de energie ele*tromagneti*d
inerente, *are e"istau in *atenele de AD=, an s*a'ut 0oarte mult
in intensitate Ji, in unele *a'uri, au disparut *u totul. Ca Ji
*reierul, se*tiunile de AD= pe *are nu le 0olosim raman inta*te,
dar ina*ti&e. Din a*est moti&, am de&enit lim-
itati mental *at Ji geneti*, 0olosind mai putin de 40R din
AD=.
Asta, pan
g
a*um.
Pe masura *e ne apropiem de anul 3043, sunt multi
0a*tori *are determind s*himari in al*atuirea noastr?
ele*tri*l, ele*tromagneti*l Ji geneti*d, dar Ji in legdturile
inerente dintre ele. <n interiorul 0ie*druia dintre not - Ji in
spe*ial in interiorul AD=-ului nostru - e"ista amintiri stra&e*hi
despre /inele de altadatd. A*este
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
a m i n t i r i n e 0 a * s a * a u t d m p e r m a n e n t s d a 0 l a m * i n e J i * e s u n t e m . Deseori, e"trapolam
/inele Di&in in 0orma unui 'eu e"terior sau o alt? di&initate. Dar
noi suntem ceea ce cciutarn) Pe mdsur? *e e&oludm
intr-un 0ormat *ir*ular, apropiindu-ne din *e in *e mai mult de
in*eputurile noastre - /inele per0e*t - energia intregii naturi
*ontinua s? 0un*tione'e in spirals, aJa *um o 0a*e <n*a de la
in*eputul &remurilor. E&oludm Ji ne apropiem din *e in *e mai
mult de *eea *e eram la in*eput. De 0apt, inainte de in*eput.
Cand ne-am in*eput drumul *a spirit, *a %umind,
*onJtiintd purl, nu eram stingheriti de *orpuri 0i'i*e sau limite
de &reun 0el oare*are. Eram esenta per0e*tiunii. Energiile
sutile au *ir*ulat dintotdeauna in noi. Clnd a*este energii
tre* prin noi, ele poart2 mesaje spre <ntreaga noastrd 0iint?.
Pe m2surd *e ne apropiem de anul 3043, mesajele de&in din *e
in *e mai puterni*e Ji mai dare. Ele ne transmit s- ne tre'im,
*a Ji *and am 0i dormit multe milenii.
0oarte multi dintre noi and tramita *are ne *heami
spre o re alitate superioard.
'!M 0A I('EPE S'7IMBAEA*
;re'irea la realiati superioare, *are tre* din*olo de
realiatile noastre oiJnuite, se mani0estd prin multe simptome
Ji aptitudini. /imptomele oiJnuite ale tre'irii sunt s*himdrile
in modul de a per*epe lumea, s*himdrile pri&ind modul in
*are organismul nostru raspunde la alimente Ji stimuli e"terni.
Deseori, pe misurd *e *onJtiinta se modi0ied, trupurilor noastre
le este greu sa tins pasul. Deoare*e *orpul este natura noastrd
*ea mai densd, ele nu se pot adapta, la 0el de repede, la
s*himdrile energeti*e. >n e"emplu e"trem in a*est sens ar 0i
atun*i and su0erim un Jo* ele*tri*. Energia ele*tri*a este prea
mult pentru *orp. %a ni&el mai sutil, s*himdrile
ele*tromagneti*e ii pro&oa*a trupului nostru stimuldri de
di0erite tipuri. Cand a*est tip de stimulare este noud sau
di0erit1, *orpul rea*tionea'a simtind un dis*on0ort. Rigiditatea
*e0ei, a umerilor Ji gltului este un simptom 0oarte *omun, la 0el
Ji durerile tre*<toare de
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
a r t i * u l a t i i J i 8 s a u m u s * u l a r e , d e r a n j a m e n t e l e d i g e s t i & e , a m e t e a l a , pierderile de memorie pe
termen s*urt Ji momentele de asenta.
!omentele de asenta sunt *el mai ine des*rise de
a*est e"emplu7 intrdm intr-o *amera sa 0a*em *e&a Ji
des*operim *a lu*rul s-a 0ault deja - /i totui, nu ne amintim sa-
4 0i 0a*ut. /au in&ers, *redem *a am 0a*ut *e&a Ji &edem ea
nu-i a$a - Ji totuJi, memoria ne spune *a am 0a*ut lu*rul
respe*ti&. =u doar eu am a&ut a*este e"periente, *i multi, multi
altii. 6Udata *u mutati
g
e energeti*e, lu*rurile a*estea se pot
intampla uneori. Cand &alurile realitatii se deplasea'a sau se
modi0ied in densitate, realitatea de&ine dis*utaild. Con-inta
Jtie *e se intampla, dar mintea in*epe s? ne pun
(
la indoiala
sanatatea mintald.
>n alt e"emplu este atun*i *and ne amintim despre o
*on&ersatie a&uta *u o persoana /i, ulterior, a&em e"a*t a*eeai
dis*utie, *u a*eeaJi persoanl, dar intr-un moment din &iitor. De
data asta, insa, este oare*um di0erita 0ats de *um ne-o amintim.
De 0apt, am a&ut *on&ersatia initials in a0ara dimensiunii a
treia, in &iitor, intr-o alta realitate dimensionalaS ConJtiinta
noastra a sarit peste timpul liniar. A*elaJi lu*ru se apli*a Ji in
*a'urile de dZja-&u. ConJtiinta noastra a trait deja &iitorul,
inainte *a /inele tridimensional sa ajunga a*olo.
Deoare*e *onJtiinta nu urmea'a a*eleai reguli *a
majoritatea *elorlalte 0orme de energie, ea se poate du*e
oriunde Ji ori*and doreJte. Pe masura *e &om a&ansa *a ni&el
de e&olutie, &om in*epe sa de&enim din *e in *e mai *onJtienti
de aspe*tele multidimensionale ale /inelui. >Jile se des*hid
din nou, iar noi am in*eput sa oser&im a*est lu*ru. Alte
simptome ale realitatii superioare, *e se mani0ests Ji mai
mult, sunt sentimentele intuiti&e eunoaJterea *are &ine din
interior. =u ne dam seama *um de Jtim anumite lu*ruri - pur
Ji simplu, le Jtim.
Pe masura *e e&olutia noastra *ir*ulard *ontinua ate 3043
multi dintre noi in*ep sa raspunda la *hemarea tramitei,
intrea-
ga noastra 0iinta se des*hide Ji primeJte indi*ii *u pri&ire la
ade&a-
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
r a t a n o a s t r a n a t u r a . C r e i e r u l
s i
A D = - u l i n * e p s a s e t r e ' e a s * a . A * e s t e indi*ii mai *uprind
si
&ederea prin &?lurile eteri*e si in alte dimensiuni, telepatia
spontan$ &ederea la distant$ *unoasterea sen'oriald
*omplet1 a lu*rurilor *e &or urma si a gandurilor
si
moti&atiilor
*elorlalti. De 0apt, &iitorul *uprinde o multime de tipuri not de
per*eptii sen'oriale. Asta este *eea *e eu numes* al /aptelea
/imG - *unos*ut, alt0el, drept simtul nostru uni&ersal,
multidimensional. Cel de-al s aptele a /imt &a e&olua si mai
mult, pe masura *e ne &om apropia de anul 3043.
Pe masura *e a&ansam ate mutatia de *onstiint$ din *e
in *e mai multi oameni se tre'es*. Am 0ost *onta*tata de
nenumarate persoane *are se intreau *at sunt de staile
mental - sau in&ers, *are erau in*antate de e"perientele 0or in
alte realitati. >nii dintre oamenii *u *are am lu*rat a&eau un
ni&el de *onstienta atat de inalt, in*at intreaga 0or realitate - de
0apt, &ietile 0or s-au s*himat dramati*, aparent peste noapte.
Din e"perienta mea personals, *onstienta mea a 0a*ut *ontinuu
salturi, pan
g
in pun*tul in *are, de multe ori, simt
sunt *one*tata permanent la alte dimensiuni. >nii, *are au
a&ut talente deoseite toad &iata, in&atd sa se 0oloseas*d de
ele in moduri la *are ni*i nu au &isat. Altii in*ep sa 0ie *onstienti
de simturile superioare, in di0erite 0eluri. >neori, realitatea se
s*himi imediat *e se and &o*i, se &ad 0iinte, mai intai *u *oltul
o*hilor, apoi, poate mai tar'iu, mult mai *lar. Pentru altii,
*unoasterea se stre*oara in *onstienta umand, e"tin'and
realitatea *otidian$ pand *and *onstienti'area al-tor realitati
de&ine *e&a oisnuit. Deseori, ilu'iile pe *are le-am *reat in
realitatea de 'i *u 'i se prauses*, de'&aluind neade&?rul,
amagirea de sine, sau sistemele de *redinte denaturate,
*are se a'au pe realitatea impusa de stramosi, edu*atori,
preoti
si
altii *are au 0a*ut tot *e au putut, *u *eea *e stiau.
Cand realitatea noastra se modi0i*a atat de drasti*, este o
pro&o*are sa 0un*tione'i in lumea tridimensional$ pan
g
ajungi
in e*hiliru *u noua *onstienta. <n a*elasi timp, des*operim Ca,
pen-
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
t r u a t e a l i n l u m e a p e * a r e o J t i a m , e s t e n e & o i e d e u n n o u s e t d e a p t i tudini. Dar i sistemele
de &alori se s*hima. %u*rurile despre *are Tdata *redeam *a
sunt importante, par sa nu ne mai 0ie de 0olos. De e"emplu,
suntem *onditionati de *atre so*ietate, de pdrinti de Atli sa
atingem anumite tinte - su**esul 0iind s*opul nostru in
&iata. Dar nimeni nu ne-a spus &reodata *um arata, de 0apt,
su**esul. Am in*eput sa ne simtim goliti, in*er*and sa
satis0a*em a*este ne*esitati *u lu*ruri, posesiuni, sau *autand
e"perien*e *are sa ne o0ere din *e in *e mai multi stimuli.
/porturile e"treme *onstituie un un e"emplu. =e&oia de a
a&ea *e este mai mare si mai un este o alta mani0estare de
a*est gen. -data *u noua *on-enta inaltata., in*epem sa ne
dam seama *a, de 0apt, nu ne lipsete nimi*. in*epem sa ne
simtim impliniti Ji intregi in interior, iar ne&oile noastre de-&in
mai simple Ji perspe*ti&ele mai *omplete.
<lu'iile *elei de-a treia dimensiuni nu mai sunt
a**eptaile. )ine o &reme *and tre*em granitele *onJtiintei,
0ard posiilitatea de a ne intoar*e. Ade&arul in &iata de&ine o
*erinta. %u*rurile pe *are le a**eptam *a pe *e&a normal, nu
mai pot 0i a**eptate. De 0apt, pentru multi dintre noi, intreaga
per*eptie despre &iola se s*hima.
SC"IM#ARILE ENERGETICE DIN 2012
Pe masura *e *orpurile noastre energeti*e rea*tionea'a
la s*himarile energeti*e, tiparele ele*tri*e in*ep s? se
s*hime. Cream o a*ti&itate ele*tromagneti*a din *e in *e mai
mare, doar prin simplul 0apt *a e"istdm. A*easta a*ti&itate
ele*tromagneti*l ii permite *onJtiintei noastre sa ne 0ie din *e
in *e mai a**esiila. Din a*est moti&, de&enim mai *onJtienti
de realiatile sutile. Cel putin, ni se pare noua Ca sunt
sutile.
Apoi, pe masura *e *ampurile ele*tromagneti*e Ji
tiparele ele*tri*e se modi0ied, are lo* un alt 0enomen uimitor. <n
esenta, sun-tern al*atuiti din seturi de armoni*i, *are seamand
0oarte ine *u o *ompo'itie mu'i*ala *omple"l. @ie*are dintre
noi este o *ominape uni*a de energie Ji %umina. Energia Ji
%umina e"ista la 0ree-
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
& e n t e d i 0 e r i t e , * a r e a u * u l o r i d i 0 e r i t e - J i , d a * a l e - a m p u t e a a u ' i , s o norit?ti di0erite. Pe
masura *e e&oluam Ji energia ele*tromagneti*a /i *ea
ele*tri*a din noi rea*tionea'a la s*himari, 0re*&entele noas-
tre armoni*e se s*hima Ji ele. Ele de&in mai inalte, mai
asemanatoare *u sunetul armoni* al sursei noastre. )iratiile
noastre armoni*e se ra0inea'a din *e in *e mai mutt Ji, 6Udata
*u asta, per*eptiile noastre - *apa*itatile de a per*epe mediul
Ji pe noi inJine - se de'&olta in a*eeaJi m2sura. <n*epem s?
traim in lumea noastra 0oarte di0erit 0ats de modul de &iata
anterior.
Pe ,Rasura *e &iratiile noastre *res* Ji in*epem sa a&em o
relatie di0erita *u *ei din jur, tot *eea *e se intampla *u noi este
*omuni*at su 0orma de energii sutile, in intreaga Creatie. <ar
*reatia rea*tionea'a. Realitatea pe *are o per*epem in*epe sa
se s*hime, nu doar in noi, dar Ji in modul in *are se re0 le*ta
ea in jurul nostru.
Cand apar ast0el de s*himari, e"ists o rea*tie
uni&ersals, de la *el mai mi* aspe*t al Creatiei, pans la *el mai
mare. %a in*eput, in*epem sa oser&am *um se s*himi
lu*ruri neinsemnate. Per*eptiile ni se modi0ied. -amenii din
&iata noastra se modi0ied. Cei *are nu mai &irea'a *a noi par
-. se distante'e Ji in*epem sa atragem alti oameni, *are
sunt al*atuiti armoni* asemanitor noui -*are au o per*eptie
asemanatoare *u a noastra.
M)<IFI'AE ,")BA"A 9 M)<IFI'AE <IME(SI)(A"A.
-data *u aparitia a*estor s*himari spontane Ji *u
0aptul ea din *e in *e mai multi oameni, *are au o *onstru*tie
armonied similard., se aduna Ji intera*tionea'a, un num?r
mare de persoane iJi re*apata ade&arata 0or natura. /i ele
in*ep sa se adune. <n 0inal, &a 0i un moment din timpul
etern, in *are, atun*i and s-a tre'it un numar su0i*ient de
oameni, &a a&ea lo* o modi0i*are spontana in realitatea in
*are traim. !ulti numes* asta modi0i*are dimensionalaG de
0apt, asta Ji este.
De 0ie*are data and apare o mutatie de o asemenea
magnitudine, ea nu este doar dimensionala, *i Ji uni&ersals.
intreaga
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
C r e a t i e s e s * h i m a i n t r - u n a n u m i t 0 e l , p e n t r u a r e 0 l e * t a m e s a j u l p e *are 4-a primit, Ji se
*reea'a o noua realitate.
Eu nu *red *a anul 3043 inseamnd *a lumea se &a s0arJi,
sau *a omenirea &a disparea de pe 0ata planetei. <n s*him, &om
0a*e un salt uriaJ de *onJtiinta - unul *are &a s*hima
realitatea pe *are o *unoaJtem. E"ist1 posiilitatea *a
omenirea sa 0ie pe *ale sa se reuneas*a *hiar *u A*ela din *are
am &enit toti Ji sa e&oluim pan
g
in pun*tul in *are &om tre*e
spontan la o s*himare total? a per*eptiei, sau *hiar la o
e"istents total di0eritd. De *e nu5
/0arJitul *alendarului ma(aJ Ji a*ele *u&inte ale
prede*esorilor noJtri din &e*hime nu inseamn? *a &om
disparea de pe planetd - *i, mai degraa, *a am putea pa i
intr-o noud 0orma de realitate, iar epo*a de ignoranta in *are
traim de milenii se &a in*heia.
<n a*est pre'ent - *a intotdeauna, de alt0el - omenirea are
posiilitatea de a-si alege dire*tia Ji momentul de apogeu al
e&olutiei sale de pan
g
a*um. !ai mult, suntem la un pun*t de
ras*ru*e in e"istenta 0iintarii noastre, la *are tinem atat de
mult. Putem a**epta *u uJurint? s*himarile *are se petre*
in interiorul nostru, alegand
*ream o realitate noud Ji di0erita, *are s?-4 onore'e pe 0ie*are
dintre noi, *a parte dintr-un intregG sau putem alege sa ne
impotri&im tre'irii noastre, dand din pi*ioare Ji tipand pan
g
*hid uitain totul. Am a&ut intotdeauna posiilitatea de a
alege.
Pentru a tre*e uJor prin s*himarile aduse de anul 3043,
sunt opt lu*ruri esentiale de retinut. <ata-le7 o
Tre'uie set fim conienti de
!erfectiunea noastrd) /un-tern - Ji am
0ost intotdeauna - una *u /ursa. 0
$cce!t* and toria !entru care am
venit aid) De *e sa ne impotri&im e"a*t
lu*rurilor pe *are am &enit A. le in&atam5 l
Mentineti"vd interitatea !ersonals)
;reuie sa a&em in*redere in ade&arul *are
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
este al nostru, intre atatea altele, Ji sa ne
o0erim prilejul de a gasi ade&?rul din noi.
Dr. !eg Bl a*$urn %ose(
D
Q V i m c e e a c e s u n t e m , n u c e e a c e ! e r c e ! e m n o t c a a r v e dea
altii in noi) /untem *reati din %umina i Duh,
de*i nu poate e"ista imper0e*tiune, *i doar
*eea *e este *ara*teristi* spiritului. =u
treuie sa ne per0e*tionam, doar sa 0im
*onJtienti de /inele nostril Di&in, 0iinta
noastra per0e*td.
n
Tre'uie sa ne recunoactem
adevdrata noastra valoare)
A*est lu*ru este di0erit de a ne a**epta per0e*tiunea.
)aloarea noastra repre'inta modul in *are ne punem
in a*ord atat *u lumea din interiorul nostril, *at /i din
e"terior. A *rede *a &aloarea noastra este mai mare,
sau mai mi*a, de-*at a altuia, ne 0a*e s? pierdem
ori*e alt*e&a.
" Sd ne acce!teim !uterea) /untem
mareti puterni*i. Ade&arata putere nu &ine de
la ego, *i de la spiritul *ole*ti&. Puterea
ade&arata este landa. /untem 0a*uti din
%umina, esenta din *are sunt 0a*ute toate
lu*rurile. A ne 0i teama de puterea interioard
ar insemna sa *redem *a suntem in0eriori
tuturor *elorlalte lu*ruri. De 0apt, puterea ii
apartine Gratiei Di&ine, nu au'ului sau altor
a*tiuni negati&e - iar Gra*ia noastra Di&in
g
este ne*onditionata. Ade&arata putere este
*eea *e e iuirea, &iata traita *u un s*op Ji
*reatia.
" Sa ne aducem in lume valoarea,
!erfectiunea, !uterea ci
/ratia Divine.( pre'ent, s*himarea &ine
doar din pra*ti*area s*himarii. Asta
inseamna *a, pentru a 0a*e s*himari,
;REX<REA %A 0 REA%<;A;E />PER<-ARA
treuie sane s*himam mai intai pe noi.
;reuie sa ne *omportam aJa *um gandim,
nu sa as*undem *eea *e Jtim.
" Sd ne iu'im !e voi incine ci sa"i
incon*uram cu iu'ire, !e tots cei !e
care ii intdlnim) Pe masurd *e energia se
s*him-
a, *e &om a**epta de la *eilalti Ji *e &om rasa in
urma5 Putem &edea *a toti *eilalti sunt niJte oglin'i in
*are ne re0le*tam, *a durerea 0or se gaseJte Ji
unde&a in noi, *a u*uria 0or este i in inimile noastre.
A*esta este moti&ul pentru
* a r e a * t e l e i n t a m p l a t o a r e d e u n a & o i n t d s u n t a t ? t d e i m portante. De *aw on nu
am spus7 9>mlu in Gratia lui Dumne'euK5 Este
ade&drat. !a a 0ost intotdeauna.
- Mai presus de orice, sd ne amintim set respiramS Cand ne
int2lnim *u e"periente noi sau di0erite, a&em tendinta
de a ne tine respiratia. CAnd 0a*em ast0el, noi oprim
e0e*ti& *ir*ulatia din sistemul nostru energeti* intern.
Dad ne tinem respiratia de mai multe ori, energia
noastr2 in*epe sa se *ondense'e i ne pierdem
*apa*itatea de a a*tiona intuiti&. Dad respirdm de
*dte&a ori adAn* - *hiar i numai de patru sau *in*i ori
pe 'i - a*est lu*ru ajut2 la eliminarea densitatilor
nedorite din *2mpul nostru.
Poate *?, dad am putea au'i 0rumusetea armoni*ele
noastre interioare Ji *ominate, am au'i *ea mai 0rumoas2
sim0onie *reat1 &reodatd. Culoarea Ji lumina ar topi p2n2 Ji *ea
mai impietrita inima Ji ne-am opri din drum Ji ne-am alltura
*onJtient *orului uni&ersului, nedorind nimi* alt*e&a de*$ s?
riminem *u0undati in mu'i*d.
<ar *alendarul o &a lua de la in*eput.
1
1
31
3 i 3 $ 8 3 3 3 3 1 3 T 3 3 l M 1 n
0 n U
MAEA ')TIT!A, 'A B!S)"A
B
SI I(<!MAE
Joanna R. +ac', P&.D
e mdsurd ce evolutia rasei umane
!are in
TTT mod indisolu'il leatee de anul
5%65 in con,s
,
-inta !o!ulard, tre'uie sd ne ocu!dm
de evolutia mediului) Icofilozoful
2oanna Mac3, recunoscutd !entru
!are"rile ei ecoloice cu continut
s!iritual, crede ca suntem in !raul
unei mari schim'dri) $H cum scrie in
urmiltorul eseu, ea vede 8Marea
Coliturd( ca fiind 8!rinci!ala aventurd
a tim!urilor noastre7 trecerea de la o
societate 'azatd !e crecterea
industriald, la o societate ce sustine
viata()
Ce inseamnd sa trdieJti intr-un moment de *ri'd gloald Ji
mari
/dndul la Marea Cotiturd imi amintecte cd
nu tre'uie
sa salvez lumea de unul sinurO astfel am
mai multd enerie
!entru micul meu rol in ea " sd scot
elementele de milikirie
din Loala fiului meu)
activist antirecrutare, din San Francisco
Ma simt !uternic, atunci cei nd imi vdd
munca din domeniul
eneriei alternative, in conteHtul grande
&irada
L
.
consultant din <razilia
#mi !lace sd le s!un co!iilor din ta'dra
noastrd ecoloidi !roiectul for de
refacere a naturii face !arte din die
grosse Pandlung
L
*i cd ei fac, de
asemenea, !arte din el)
!rofesor in &ddurea Neani, /ermania
marea schimbare in l. portughe'd, in original
n.tr. marea schimbare, in l. germane in
original. n.tr .
!AREA C-;<;>RA, CA B>/-%A /< <=DR>!ARE
$cum recunosc el gran *amia
L
chiar aici, in
<arcelona, si, in
acelaci timp, imi face leatura cu activisti
din toatd lumea)
Ma simt mai !utin izolat)
res!onsa'il de comunitate din 1pania
E grande &irada, die grosse Pandlung, el gran *amio
-riunde ma du*, in ori*e grup *u *are lu*re', !area
Cotitura, marea s*himare, de&ine un *adru *on*eptual tot
mai atragator. A*esta este numele dat tran'itiei dintre
so*ietatea a'ata pe *reJ- tere industrials Ji so*ietatea *are
intretine &iata. <denti0i*a tre*erea de la o e*onomie *are se
autodistruge, la o e*onomie in armonie *u Pamantul *are sa
re'iste in &iitor. Ea uneJte Ji in*lude toate a*tiunile *are se iau
pentru a respe*ta Ji plstra &iata pe Pamant. Este *ea mai
importanta a&entura a timpului nostru.
Bineinteles *a majoritatea oamenilor impli*ati in
a*easta a&entura nu o numes* !area Cotitura. Ei nu au ne&oie
de a*easta denumire, pentru a lupta pentru supra&ietuire Ji
a *onstrui un &iitor sanatos de*ent. ;otuJi, din *e in *e mai
multi dintre not gases* *a a*est *on*ept este minunat de util.
Ca pro0esor, a*ti&ist Ji mama, !area Cotitura ma ajutd sa `;ad
*eea *e o*hii 0i'i*i nu pot7 marile 0orte impli*ate Ji dire*tia spre
*are se indreapta. <n a*elaJi timp, imi as*ute per*eptia in
*eea *e pri&eJte dile *on*rete pe *are se angajea'a oamenii
in a*easta s*himare gloald. Cu alte *u&inte, imi ser&eJte *a
usol? Ji indrumare.
IMAGINEA DE ANSAM#LU
Din nenumaratele *hestiuni so*iale Ji de mediu *are *on-
*urea'a pentru a *apta atentia, putem prelua *a'uri i'olate sa
ne luptam pentru ele, *u *uraj Ji dedi*atie. @ortele *u *are ne
*on0runtam par atat de mari, iar timpul este atat de s*urt,
in*at este uJor sa to terni *a e0orturile noastre sunt prea
impraJtiate, pentru a a&ea
* marea schim'are, in lb1 !panioli in original1 n1tr 1
J oanna R. !a*(, Ph. D
e 0 e * t e i m p o r t a n t e . A & e m t e n d i n t a d e a 0 a * e a p e l l a g ? n d i r e a p e t e r - men s*urt, *are a
prins in *ap*and politi*a noastr? e*onomi*s.
!area Cotiturd ne in&it? ss ne ridi*lm pri&irea de la
g2ndirea ingustd pe termen s*urt Ji s? &edem imaginea de
ansamlu. Ce di0erent? este *]nd &edem e0orturile noastre
*a parte dintr-o a*tiune &astd, dintr-un &al de s*himare
proportional *u *ri'a *u *are ne *on0runtdmS >rmea'a., aJa
*um au oser&at multi, o re&olutie *omparaild *a magnitudine
*u re&olutia agri*old de la sarJitul neoliti*ului i *u re&olutia
industriald din ultimele *loud se*ole. Pe mdsur1 *e so*ietatea
a'ata pe *reJtere industriald pierde *ontrolul, a treia
re&olutie - denumit2 re&olutia e*ologi*d, sau !area Cotiturd -
este ai*i. <n timp *e primele dou? re&olutii, aJa *um spune
0ostul administrator EPA, Pilliam Ru*$elshaus, 9au 0ost treptate,
spontane Ji, in mare parte, in*onJtiente, a*easta ^a treiab &a
treui s? 0ie pe deplin *onJtient2... Dad o &om 0a*e, a*tiunea
&a 0i asolut uni*d in rastimpul e"istentei omenirii pe
Pdm?ntK.
Ca usol2, !area Cotitura ne ajutd sd &edem dire*tia
spre *are se indreapt? e*onomia noastra politi*s. Deoare*e
so*ietatea a'ata pe *retere e*onomi*s se a'ea'a pe un
imperati& imposiil - *reJterea nelimitata a pro0itului
*orporatiilor - a*easta dire*tie du*e spre *olaps. =i*iun sistem
nu poate re'ista, da*s in*ear*l saK ma"imi'e'e o singurd
&ariaila. /istemul nostru este deja 9suprasoli*itatK, 0olosind
resurse din*olo de *apa*itatea de re0a*ere a P?m?ntului Ji
eliminand re'iduuri din*olo de *apa*itatea planetei de a le
asori. DeJeurile arun*ate in ios0erd a0e*tea'2 toate siste-
mele esentiale &ietii Ji distrug di&ersitatea ne*esard pentru
perpetuarea 0ormelor de &iat1 *omple"e. ;otug, &iata este un
pro*es dinami*, *e se reorgani'ea'd pentru a se adapta Ji
e&olua. %a 0el *um
P Bi%%i$* D.+%& R)-C&%/?$)/, nAs*ut in 3: iulie, 4CE3, este
a&o*at si primul dire*tor al EPA, En&ironmental Prote*tion
Agen*( 6Agentia de prote*tie a mediuluiU, <n*epand *u 4CD0. n
tr.
!AREA C-;<;>RA, CA B>/-%A /< <=DR>!ARE
sol'ii s-au trans0ormat in pene, ranhiile in plamani, apa de
mare in singe, tot :a, Ji a*um sunt la lu*ru imense 0orte
e&olutioniste. Ele *ondu* a*easta re&olutie a noastra prin
nenumarate modi0i*ari mole*ulare *omple"e, in *eea *e
pri&e+te *apa*itatea omului de a 0a*e o s*himare
*onJtienta.
;otuJi, aJa *um o arata tre*utul Pamantului,
disparitiile de spe*ii sunt intr-un numar la 0el de mare *a Ji
adaptarile reuJite. /-ar putea sa disparem de data a*easta.
Este posiil *a sistemele naturale s? se deteriore'e, 0ara
posiilitate de re0a*ere, inainte sa apara not 0orme Ji stru*turi
de intretinere a &ietii. A*easta este o parte din ingrijorarea
simtit1 pe tot gloul. A*easta ingrijorare nu poate 0i e&itatd,
dad. &rem sa 0im *institi Ji &igilenti.
!area Cotitura &ine 0ad sa o0ere garantii. Ris*ul de eJe*
este realitatea ei. <nsistand sa *redem intr-un re'ultat po'iti&,
ar insemna s? ne punem o*helari de or Ji sa ne impo&aram
inima. /-ar putea sa reuJim sa ne *on&ingem *a totul &a 0i
ine, dar o ast0el de *ertitudine ne-ar stimula, oare, *urajul Ji
*reati&itatea5
!area Cotitura, *a o usola *e indi*a posiilul, ma ajutd
s? a**ept nesiguranta. De asemenea, ma 0a*e sa *red *a,
indi0erent da*d reu+im sau nu, ris*urile pe *are ni le asumdm
in numele &ietii &or s*oate la lumina dimensiuni ale
inteligentei Ji solidaritatii umane, din*olo de tot *eea *e am
*unos*ut pan
g
a*um.
SCENA DE LA SOL
A*east? a treia re&olutie a *alatoriei noastre umane nu e
doar o posiilitateG este un 0enomen pre'ent, *ontinuu, &ariat.
!area Cotiturd este *a o lentils prin *are putem per*epe
amplitudinea la *are se des0aJoard a*easta re&olutie. A*easta
lentils repre'inta un element *ru*ial, deoare*e de'&aluie
progrese ignorate sau denaturate de mass-media, *ontrolata
de magnatii e*onomi*i. Dupd *um spune Gil /*ott-#eron7
9re&olutia nu &a 0i data la tele&i'orK. =u e thug de putin in
interesul industriilor *u pro0ituri de mai multe
J oanna R. !a*(, Ph. D
m i l i a r d e d e d o l a r i , s a u a g u & e r n u l u i * a r e l e s e r & e J t e , * a n o i s a J t i m *um ideile 0or sunt
*ontestate Ji inlo*uite de initiati&e alternati&e.
A*este initiati&e apar in toate domeniile, *a lastari *e S
<sar in gunoaiele unei *i&ili'atii dis0un*tionale. %entila
repre'entata de !area Cotiturd ne arata *a initiati&ele atat
de di0erite unele de altele, *um ar 0i o moara de &ant, un
pro*es impotri&a 0raudarii alegerilor Ji o 0lotila, de *aia*e
*are protejea'a mami0erele marine, apartin unei tran'itii
tre*ute. Este important de anali'at *ele trei dimensiuni ale
a*estei tran'itii, deoare*e ele ne 0a* s? &edem mai uJor
!area Cotitura in a*tiune Ji sa re*unoaJtem rolul nostru, in
*adrul saw DeJi ele &or 0i pre'entate in ordine - prima, a doua i
a treia - a*easta nu e in 0un*tie de importanti A*tiunea 0or
este sinergi*a Ji se sustine una pe *ealalt?.
Prima dimensiune in*lude toate e0orturile *e se depun in
pre'ent, pentru a in*etini distrugerea pro&o*ata de
so*ietatea a'ata pe *reJtere industrials. Ele &aria'a de la
petitiile *e pledea'a pentru protejarea spe*iilor, la supa
o0erita gratis 0amiliilor lard adapost, pan
g
la marJurile de
protest impotri&a 0ari*antilor de arme, a *ompaniilor *are
poluea'a, *are taie paduri i a altor a*ti&iati de a*est gen.
Deseori des*urajanta i *hiar peri*uloasa, mun*a in a*easta
dimensiune amand de'astrul. /al&area unor &ieti, a unor
e*osisteme, a unor spe*ii este o latur? ne*esara pentru !area
Colltura. Dar *hiar da*a toate luptele din a*eastd dimensiune
ar 0i *aJ- tigate, tot nu ar 0i su0i*ient. 0 so*ietate *are sustine
&iata are ne&oie de 0orme Ji stru*turi noi. De'&oltarea a*estor
0orme noi repre'inta *ea de-a doua dimensiune.
Ai*i &edem aparitia de alternati&e &iaile - de la panouri
solare, la piete agri*ole, de la trusturi 0un*iare, la *ohousing
L
,
perma*ulturd Ji moneda. lo*als. =i*iodata in istoria noastr?
nu au apirut
*omunitate in *are &e*inii impart spatii *omune,
manand impreuna, imp2r0ases* grijile ne*a'urile si au *u totii
grij? de top *opiii din mi*utul *artier. <deea a ap?rut in
Danemar*a, in anii ,F0 gi s-a e"tins masi& in /tatele >nite.
n.tr.
!AREA C-;<;>RA, CA B>/-%A /< <=DR>!ARE
atatea modalitati de a a*tiona, intr-un timp atat de s*urt.
!ulte dintre ele - *a *ele din sanatate, *reJterea animalelor Ji
*ontrolul daunatorilor - ne*esita pra*ti*i &e*hi, traditionale.
Chiar dad sunt promitatoare, a*este 0orme Ji stru*turi nu pot
supra&ietui 0are &alori pro0unde, *are sa le intretind. Pentru
a proli0era Ji re'ista in timp, ele treuie s? oglindeas*a *ine
suntem Ji *e ne dorim *u ade&arat. Cu alte *u&inte, este
ne&oie de o s*himare pro0unda in modul in *are per*epem
realitatea.
A*easta este a treia dimensiune a !arii Cotituri7 o mutatie
in *onJtiinta. Atat personals *at Ji *ole*ti&a, atat *ogniti&e *at Ji
a*easta mutatie &ine pe multe *al. Este de*lawta de noile
Jtiinte Ji inspirata de traditii stra&e*hi. De asemenea, ea apare
*a o mare su0erinta pentru lumea noastra. @ara a 0i patologi*a,
a*easta durere s*oate la i&eala ade&arul despre &e*hile
notiuni ale sinelui i'olat Ji *ompetiti&. Ea de'&aluie
inter*one*tarea noastra in tesatura &ietii.
A*um, *hiar in a*est moment, *ele trei *urente - teama
pentru lumea noastra, des*operirile Jtiinti0i*e Ji in&ataturile
an*estrale - *urg impreuna. Din *on0luenta a*estor rauri ne
potolim se-tea ne tre'im la *eea *e am Jtiut Tdata7 suntem &ii
pe un Pamant &iu, sursa a tot *eea *e suntem Ji *unoaJtem. <n
po0ida se*olelor de *onditionare me*ani*istd, &rem sa
spunem, din nou, *a a*easta lume este s02nta. <ndi0erent
dad, sunt e"trase din teoria !amei Pamant, din teoria
sistemelor, teoria haosului, din teologia
sau din pra*ti*ile Jamani*e, ast0el de perspe*ti&e Ji
e"periente sunt asolut ne*esare pentru a ne eliera din
gheara so*ietatii a'ate pe *re+terea industriald. Ele ne
o0era s*opuri mai noile *eri mai pro0unde. Ele ne
rede0ines* ogatia Ji &aloarea PER/-=A%A, elierandu-ne
de ne&oia de a *onsuma Ji a *ontrola.
Atat de ogata este re*olta, in*at atun*i and ajungem
la a*este not intelegeri, nu prea mai este lo* de pani*s sau
auto-*ornpatimire. <n s*him, simtim re*unoJtinta, pentru
*a traim in a*easta perioada *and, in po0ida intuneri*ului
*are *ooarl peste
J oanna R. !a*(, Ph. D
n o i , i n e * u & a n t a r i l e a u n d a . E l e n e a j u t a s a r a m a n e m
0ermi, ast0el in*at s? ne putem uni 0ortele *a sa gasim
modalitatile prin *are lumea se &inde*a pe sine si sa pri&im
haosul a*tual, *a pe un strat pentru semintele &iitorului.
SEMINTE PENTRU IITOR
Printre ine*u&antarile de *are ene0i*ie' eu, se numara
*er*et?rile despre misterul timpului, pe *are le 0a* impreuna
*u *olegii mei. Prin pra*ti*i 9de e"plorare pro0unda a
tre*utuluiK, noi readu*em la &iata legaturile noastre *u
generatiile tre*ute i &iitoare si ne des*hidem &ietile graite
i 0ragmentate in 0ata marilor e"tinderi ale timpului.
/tramosii, *are ne-au dat &iata, de&in mai pre'enti pentru
noi - la 0el *a i *ei din &iitor, pe *are-i purtam in noi, su
0orma de seminte.
Anul tre*ut, a*este pra*ti*i, de mult pre'ente in
seminarele mele, au dat nastere unui e&eniment
e"traordinar. <n Australia, unde Dreamtime - timpul dinainte
de timp, and toate au 0ost *reate - repre'intd <n*a o realitate
a aorigenilor *are ne-au intampinat, *ate&a 'e*i de oameni
ne-am adunat pentru a dedi*a un *i*lu lunar *omplet,
*u0undarii in timpul *osmi*. E&enimentul s-a numit
Seminte !entru viitor7 &reeitire !entru
Marea Cotiturei)
A*olo, su stelele marii sudului, am simtit puterea a*estui
timp planetar. Prin ta*erea, ritualurile i rolurile interpretate de
noi, i-am simtit pe stramosi si pe *ei din &iitor *ir*uland printre
noi, in*urajandu-ne in lu*rarea pe *are noi treuie s? o 0a*em. <n
dis*utiile noastre, am simtit pre'enta *elor *are traies* a*um
si amplitudinea e0orturilor lor, a*ute in numele &ietii.
Comunitatea Pamantului a de&enit pentru noi nu doar o
promisiune, *i o realitate pre'enta.
Re&eniti la &ietile noastre de 'i *u 'i, ne numim unii pe
altii, lastari. Asta 0a*e din noi, !area Cotitura7 rasaduri
pentru &iitor. Cum pot eu sa so&ai a*um, *and sunt atat de
multe main si inimi la lu*ru i and toate generatiile ne o0erd
sprijinul lor5
)-A;< =A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA James
&'Dea
e "a s!us cd anul 5%65 re!rezintd
o ocazie 1+in
istoria omenirii, de a face
inventarul tuturor lucrurilor care nu
functioneazd ci de a le schim'a) 2ames
P>Dea, !re!dinte al #nstitutului de
Kiinte Noetice, crede di 5%65 este
anul scadentei, 8anul in care datoria
noastrii va fi scadentd ci nu vom mai
!rimi credit de la o Naturd seirdcitd ci
su!erim!ozitate #n urmdtorul eseu, el
eHamineazd situatia !ericuloasd !e
care am creat"o !entru not
lume,si anuntd vremea vindecdrii ce
va veni) #n interiorul nostru eHist=>
!otentialul unei mari schim'dri evolu"
tioniste, s!une el, !recum ci nis!unsul
la cdteva intre'dri esentiale ridicate
de aceastd noudfazd de dezvoltare7
Ce forma va lua aceastd mutatie
evolutioniski0 Cum acce!tam
interconeHiunea dintre not % cum
cultivam coniinta colectivd0 Cum se
face cd ne"am ndscut eHact !entru
anul 5%65 % !entru aceastd tranzitie
!rofundd0
)iata are ritm /i mis*are *i*li*a. Ci*lurile de gestatie,
rodire si des*ompunere repre'int1 ins2si esenta e"istentei /i
*entrul uni&ersului nostru. Cele mai importante ritualuri,
puneri in s*ena *hari misti*e sunt impulsionate de misterul
timpului
!isterele timpului nu sunt, totusi, impenetraile. Cei *are
au des*i0rat *Ate&a dintre miretele lui tipare - de la *ei mai
intelepti stramosi ai nostri, 0444 la atr2nii pAstrAtori de
intelep*iune de a*um - au inteles *a timpul de&ine o ilu'ie,
da*d nu se intretese *u semni0i*atia i s*opul &ietii. Ca s?
*er*ete'i misterele timpului, treuie ss *er*ete'i misterele
&ietii insAsi. /i asta, din Cate spun ei, ne*esit1 o un?
*unoastere a realit2tii.
+am"! B6)"a444444444444444444444444444
! a i i n t d i , t r e u i e s p u s * ? m u l t i d i n t r e n o t a u i n * e p u t
s ? 0 i e d e a*ord *u 0aptul *? &iata
uman2 poate 0i inteleasa doar in
*onte"tul a tot *e inseamila &iata i
*a originea ei se a0l? in momentul
naJterii a*estui uni&ers. <deea
limitatA, *on0orm *2reia Pdmantul a
0ost, 6Udata, *entrul uni&ersului a 0ost
inl2turat2 de mult, dar oamenii mai
au <n*a di0i*ultdti in a se raporta la
intreg.
DeJi putem presupune destul
de uJor *a nu e"ists &iata in
&e*inatatea a*estui sistem solar,
miliardele de sori Ji miriadele de
gala"ii surprinse de o*hiul
teles*opului #ule au in*eput s?
ne modi0i*e ideea a *e inseamna
*osmosul. Din *e in *e mai multi
oameni au in*eput sa inteleaga *a
&iata nu e"ists e"*lusi& pe P?mant.
De 0apt, ni*iun *al*ul matemati*
logi* nu *on0irm2 0aptul
am 0i singura e"presie a &ietii, din
uni&ers.
De a*eeaJi important2 - sau
*hiar mai mare - este sentimentul
din *e in *e mai pregnant *a nu e
util ni*i potri&it s? ne
dim la un uni&ers plin *u materie
moart2 si ga'e *are produ*, la in-
tdmplare, un e*osistem per0e*t
ordonat, doar in ene0i*iul e"*lusi&
al 0iintelor ipede. intelegem a*um
*a <ntregul uni&ers este ine reglat
Ji *a 0ie*are milise*und2 a nasterii
lui este *aliratd, ast0el in*it sa-i
permit? Creatiei s2K se deslasoare.
-amenii de stiint1 *ad in genun*hi
*u e&la&ie, atun*i *?nd *al*ulea'?
*oplesitoarea pre*i'ie a a*estui
uni&ers. /in*roni'area per0e*t? pare
s? 0ad parte din proie*t, irr &iata,
asa *um o stim, este *omple"
intretesut? intr-o mi*are *os-mi*a,
*are a in*eput *u miliarde de ani in
urmd. )iata, asa *um o stim, i
timpul, asa *um it stim, sunt
*one*tate in mod inseparail.
AC:L 2012
.ST. )ATA
SCA).CT.I
P.CT;:
B9.CI;.
;otusi, pra*ti* &orind, lumea
noastr? nu este organi'at2 in jurul
a*estui ade&2r7 timpul din *i*lul
uni&ersal este ignorat i ne luam
dupd *easul so*iet?tii - *el *are
m2soar2 su**esul, in 0un*tie de
indi*ele Dow Jones, de *reterile
e*onomi*e si de rata 0u'iunilor si
a*hi'itiilor, *are, in multe *a'uri,
de0a&ori'ea'd e*onomiile unor
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
state. ;impul de pe *eas s-a a**elerat atat de mult, in*at
&ietile oamenilor sunt din *e in *e mai *uprinse de stres,
epui'are si de imposiilitatea de a indeplini multitudinea de
*erinte 'ilni*e. =e luptam sa impiedi*am 0ragmentarea &ietii
noastre. /untem din *e in *e mai de'orientati. Cu *at suntem
mai soli*itati, *u atat lumea noastra pare sa-si piarda
e*hilirul - iar pierderea ritmului ne oliga la o *urs? *ontra
*ronometru, *are este insuportaila aproape imposiila. Este
o *ursa pe *are nu o putem *astiga. Asta, deoare*e timpul i
s*opul &ietii nu pot 0i indesate pe palnia ingustd a momelilor
0erile si 0urioase ale ego-ului. Desi, pe plan *ole*ti&, nu ne-am
organi'at sistemele so*iale in jurul marilor ade&aruri *are ne
modelea'a de0ines* e"istenta, nu am atins ni*i masa *riti*d in
*eea *e pri&este intelegerea deplina a *onse*intelor potentiale
ale distrugerilor pro&o*ate de urmarirea nein*etata a
interesului personal.
Dar putem sa ne *onsolam, oare*um, stiind *a din *e in *e
mai multi oameni inteleg *a, dup2 *e au de&orat haitatul
Pamantului *u o &ora*itate 0arl limite asolut in*onstient?,
suntem pe pun*tul de a primi nota de plata. intre2rile *u
*are ne *on0runtam dire*t sunt7 /e &or tre'i su0i*ienti oameni
la timp5 Ce anume ii &a tre'i5 Cum se &or s*hima5
A*esta este un aspe*t al semni0i*atiei anului 2012< este
data s*adentei pentru omenire - data and datoria noastra
&a treui tit1 si nu &om mai primi *redit de la o =atura
sara*it1 si super impo'itatd. De asemenea, este momentul *and
apelul la tre'ire dat de =aturd - *are se aude deja *u putere -
&a rasuna in su0letul omenirii *a o e"perienta *ole*ti&a, *a
0re*&ent? sau re'onanta comunV1 Cu 0a* a*easta a0irmatie pe
a'a di&inatiei samani*e, a pro0etiilor anti*e sau a *on0luentei
di0eritelor *alendare, deli le iau in *onsideratie *u respe*t si
interes. 0 0a*, pentru *a trdies* in a*este &remuri.
)ad do&e'i *e arata disparitia padurilor, s*aderea pan'ei
de apa 0reati*a, topirea *alotei polare, disparitia spe*iilor,
deserti0i*a-
44444444444444444444444444444+am"! B6)"a444444444444444444444444444
r e a , d e g r a d a r e a o * e a n e l o r , p o l u a r e a t o " i * a i a l t e a s e m e n e a s e m n e de de'e*hiliru
*limateri*.
)ad sisteme de *redinta pe *ale de disparitie, mase
de'orientate de oameni, lideri *orupti si popoare umilite, *are
glori0ied ra'oiul ma*elul.
)dd 0ata la*omiei *u multele ei moduri de ademenire
&dd 0ata sara*iei, *u multiplele ei aspe*te de su0erinta
inutila i neglij are. )reau s? spe*i0i* 0aptul *a &ad toate
a*estea, 0ail a emite Jude*ati. )ad *a 0a* parte din toate
a*esteaG este lumea mea. /unt parte din prolema si sunt
parte din solutie.
Asta, pentru *a aleg sa nu traies* in negare, deoare*e
am ales sa 0iu un martor al a*estor &remuri, *u toate
peri*olele i promisiunile lor, pentru *a pot &edea impli*atiile
&artejurilor timpului insusi, pe masurd *e ne apropiem de
anul 3043.
=u treuie sa ma *on&ingeti de *at de gra&e stau lu*rurile,
sau *at de mult se &or mai agra&a. Am 0ost in lo*uri unde ra'oiul,
masa*rele i &iolenta aproata de stat erau la ele a*asa.
Cunos* personal *at de *rude, intolerante si e"ploatatoare
pot 0i 0iintele umane. Cunos* la 0el de ine modul in *are
gu&ernele iii argumentea'd osesia pentru arme mai mari si
mai une, tramitand s*u'e despre 0anati*i &iolenti si
legiunile 0or de asasini. !-am intalnit *u &i*timele. <-am intalnit
pe *ei *are au 0ost atuti pentru a*ti&itatea 0or de pre&enire a
&iolului si a &iolentei impotri&a 0emeilor si a tra0i*ului de
*opii, terori'ati deoare*e in*er*au s? proteje'e drepturile oame-
nilor *are mun*es*, sau rutali'ati pentru *a in*er*au sa puna
*apat rasismului, torturii, omorurilor i geno*idului.
=u treuie sa ma *on&ingeti *a elitele marilor *orporatii
*ontrolea'a parghiile puterii in lume, sau *a, in general, mass-
media nu &ede *e se intampla. =u treuie sa-mi spuneti, pentru
*a aleg sa nu traies* in negare. /unt *onstient de &remurile pe
*are e traies*
din a*est moti&, nu `<d doar *at de gra&e sunt lu*rurile, *i i *at
de une ar putea de&eni.
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
DINCOLO DE PRAGUL ANULUI 2012
Retineti a*eastd idee7
Priceit de ran !oate sei fie " adicd,
eHtrem de reiu " este totu% !osi'il ca
evolutia umanei sei se a!ro!ie de o
mutatie care va duce la im!linirea celor
mai !rofunde % mai intense vise ale
noastre) IHact acum aici, la limita
dezastrului, eHista !osi'ilitatea reaki ca noi
sd desco!erim ca evolutia a seidit in noi
intreaa intele!ciune ci creativitate,
necesare !entru a transforma credintele
noastre cele mai disfunctionale) &oate ca
in fata noastrd se affil o !erioadei de
aliniere a vietii interioare cu actiunea
eHterioara,si de a!aritie a unei imaini a
realitdtii, comund atilt !entru ctiinta, cat si
!entru s!iritualitate)
=u &eniti la mine *u toate ideile mdrete despre
*apa*itdtile umane /i *u perspe*ti&ele ademenitoare ale
spe*iali-lor in 0i'i*a *uanti*d, pline de a0irmatii despre *um ne
*ream propria realitate, *lad negati leg2tura noastrd *u
marea rand pro&o*atd =aturii
marea su0erint? a omenirii. =u este *osmarul alt*ui&aG este at
nostru. Ce &reau sa stiu este dad - atun*i *dnd pri&iti *u *uraj
la ade&drul dureros al tuturor situatiilor *are ne asaltea'd in
a*eastd perioadd a istoriei noastre *ole*ti&e - puteti &edea de
*e unii dintre noi pri&im *dtre 3043 si din*olo de el, *u 0oarte
mult optimism5 Puteti sd a**eptati atilt semni0i*atia
*osmarului, cat ci semnele tre'i-4 rii noastre *ole*ti&e -
deoare*e singurul mod de a intelege realitatea, este a*ela de
a &edea *a ea este indi&i'iild, re0le*tatd atilt in umra,
cats in lumind, atilt in amar, catci in dul*e. ;impul
de'&dluie ade&drata naturd a lu*rurilor, pentru *a timpul este
pro*esul inalterail *are ne permite sa &edem lu*rurile asa
*um sunt, i nu doar *um par ele s? 0ie, la un anumit
moment dat.
Putem noi oare intelege *e repre'int1 timpul pe
planeta @amant5 Din*olo de spaimd, putem noi simti puterea i
0rumusetea a *eea *e ne-ar putea aJtepta, dupd pragul
repre'entat de anul 30435
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
+am"! B6)"a444444444444444444444444444 4
/ u n t e t i u n u l d i n t r e a * e i a * a r e s e t r e ' e s * * u
s e n ' a t i a & i e a unei meniri Ji a unui
s*op in &iata, pe *are ni*i o
*ri'a, indi0erent *at de
di0i*ila, nu o poate atenua
prin amoileala sau
disperare5 d
A&eti sen'atia *a ati
0ost nas*ut pentru
&remuri *a a*estea5 &
A&eti sen'atia &ie *a o
*i&ili'atie planetar
(
pro0und umand Ji
papi*a &a domni, *u
ade&arat, pe Pamant5
Da*a raspunsul este 9da, da,
daK, asta se intampli deoare*e
toate a*estea au e"istat in &oi,
dintotdeauna. /titi *a *eea *e se
naJ- te in 0iinta &oastr? este mai
&e*hi de*$ &oi *a a 0ost o sdmanta
s?dila in imaginatia umana, <n*a din
*ele mai &e*hi timpuriG sunteti &isul
de pa*e *are tanjVte sa is 0iinta,
sa-Ji mani0este 0ormele Ji sa si
gaseas*a e"presia deplind. ;impul
&-a purtat *$re a*est moment
important de de&enire. CoJmarul nu
s-a terminat, dar ati in*eput sa
in&$ati *um sa-i interpretati
mesajele dramati*e Ji pline de
pre&estiri, pe *are &i le T0ell din
marele mister. AJa *um simtiti *a
&e*hile 0orme sunt menite sa se
destrame, la 0el simtiti Ji *um sa-
manta naturii &oastre superioare
este pe *ale sa in*olteas*d.
Dar *at de &iaili sunteti *a
samanta a posiilit$ilor &iitoare5
/unt a*este sentimente i intuitii un
simptom al unui optimism nai&, sau
*hiar prostes*, sau sunt o oglindire
e"a*ta a unei realitati mai
pro0unde5 #aideti s? *er*etam mai
atent.
Pentru a putea *on*epe pa*ea
planetara, *ine&a treuie sa-Ji
imagine'e *a oamenii &or putea
renunta *omplet Ji se &or eliera de
ori*e ostilitate %td de *ei *are au
0a*ut *rime in tre*ut. Depagrea
sentimentului pro0und de separare,
*reat de osesii pline de jude*ati,
repre'inta un indi*iu semni0i*ati& de
e&olutie - unul pe *are ar treui
*onsideram pro0und
elierator.
Dad trdieJti *u o speranta
permanents in *eea *e pri&Vte
*onditia umand, asta se intampla,
proail, pentru *a nu to hranVti din
ura 0ats de dumani. Ce&a s-a
s*himat in tine. =u e"tragi sem-
ni0i*atii Ji 0orta &itals, din gandirea
polari'ata. !a gandes* *a modi-
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
0i*area din *onJtiinta to a depdJit tendintele moJtenite de a
ramane 0i"at in sentimente pline de jude*dti, sau pe osesii
despre altii.
MAREA TRECERE DE LA PEDEAPSA,
LA VINDECARE
Cand argumentele morale *ele mai rudimentare despre
ine Ji rau sunt 0olosite drept justi0i*are pentru agresiune
&iolenta Ji oprimarea oamenilor, a*easta dualitate de&ine
prin*ipiul organi'ator *entral pentru 0ormele polari'ate de
in*ludere Ji e"*ludere. Cau'alitatea este redusa la o serie de
do&e'i *e impli*a &ina Ji, Tdata *e *ulpailitatea este
do&edita, ea pre*ede, aproape in&ariail, pedeapsa. Binele
este rasplatit, iar raul este pedepsit, 0ard o e"aminare mai
pro0unda a *omple"itatii reale a ur'elii *au'ale7 in a*eastd
per*eptie a lumii, *ei *are 0a* lu*ruri rele apar din senin Ji nu
e"ists ni*i o legatura *au'ala *u alt*e&a, in
g
all de propria 0or
rea-&ointa. A*eastd dualitate simple nu 0a*e alt*e&a de*at sa
perpetue'e puterea *elor *are dores* sa mentind starea de
lu*ruri a*tuall Atitudinea trans0ormatoare nu se ghidea'a
dupd *ategorii limitate arti0i*ial, re0eritoare la *ine are
dreptate Ji *ine nu, *i mai degrad
'and *are dintre not este rdnit *el mai mult Ji *um iJi poate el
gasi &inde*area. =u se poate nega 0aptul *a ranile pot 0orma
*omportamente patologi*e peri*uloase - &edem do&e'i ale
a*estui lu*ru, peste tot - dar a *onsidera *a ranQ se
datorea'a unui eau *e treuie pedepsit sau ra'unat, nu le
0a*e s? dispara.
Tdata *e paradigma puniti&e Ji polari'ata, in *are apare
ine &ersus eau, este inlo*uita *u una de ranire Ji &inde*are,
tendinta de a emite jude*ati se &a atenua Ji ea, deoare*e nu
&om mai 0i preo*upati sa do&edim *ine este superior Ji *ine
in0erior, *i s? re0a*em e*hilirul, sa re*on*iliem *on0li*tele Ji
sa re0a*em starea de sandtate. Putem oare &edea *um
intreaga noastra perspe*ti&e so*ials Ji relatiile internationale
se &or s*hima, sau *hiar se &or trans0orms in mod
ire&ersiil, datorita unei orientari ghidata de metode Ji
strategii de &inde*are5 Cand &a &eni 'i&a *and una dintre
prin*i-
+am"! B6)"a4444444444444444444444444444
p a l e l e * a l i 0 i * a r i p e n t r u u n p o s t p u l i * J i d e * o n d u * e r e & a
0 i * a p a * i tatea de a &inde*a, de a to
angaj a intr-un dialog pro0und
re*on*iliator, *are s? demonstre'e
talentul real de a tre*e din*olo de
ostilitate, *atre *olaorare Ji
reali'area de oje*ti&e *omune5
Da*a anul 3043 repre'inta
apogeul *ri'ei, pre&estirea mortii
imperiului, demonstratia gra0i*a a
0undamentalismului irational,
ilantul e*ologi* ine&itail at
tiparelor sistemi*e de
supra*onsum, el repre'int? Ji un
pun*t de *otiturd de*isi&, and nu
mai a&em alts optiune de*dt sa
*autam &inde*are Ji ss gasim
impreund drumul de ieJire din haos.
intre anii 3043 Ji 3030, in
toate domeniile &om 0i martorii
mani0estarii unui mare e"periment
de &inde*are *ole*ti&a. /tiinta Ji
spiritualitatea &or 0orma o *oalitie
0ail pre*edent, pentru a *duta
*au'a patologiilor *are amenint? sa
intrerupd &iata pe Pamant - sau
*are ne 0a*e sa suportam, in
*ontinuare, traume Ji su0erinta. )a
0i o *olaorare *are ne &a o0eri o
perspe*ti&a mai largi asupra naturii
realitatii *are *ara*teri'ea'a intreg
*osmosul. Pe planetd, e&olutia ne
&a *ondu*e la re*unoaJterea
0aptului *a *el mai mare *apital al
nostru se gaseJte in intelep*iune
Ji un simt.
A*estea sunt, ineinteles,
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
doar ipote'e.
0 ACCE%ERARE <= C-=@<<<=;A
=-A/;RA C-%EC;<)A
=u Jtim *u siguranta *e
se &a intampla maine pe
planeta - Ji *u atat mai
putin, peste *ati&a ani. Ceea
*e Jtim este *um7 *
/a *itim *ontinutul
inimilor Ji mintilor
noastre. n
/d per*epem in o*hii
*eluilalt, o *apa*itate mare
pentru *ompasiune. p
/d oser&am *apa*itatea
noastra permanents de a
spune
ade&?rul, in *onditiile unei
manipulari 0ail pre*edent. m
/a *ulti&am iertarea 0at? de
*ei *are ne-au rant sau au
in*er*at sa ne su0o*e
&isele.
De asemenea, putem oser&a *a *ei *are sunt mai iuitori
Ji mai *on*ilianti nu in*eard sa ne 0orte'e sa a**eptam
ade&?rul 0or Ji au in&itat sa-4 e"prime in moduri *are permit
*a ade&arul *elorlalti sal se auda. Ji sa se simtd. )edem in
e"perienta noastra *otidiana *a, de 0apt, e"ists multi oameni
a dror pre'entd emana o nolete Ji o energie datatoare de
&iatd, *are in&ita la toleranta, la *apa*itatea de a a**epta
amiguitatea Ji di0erentele.
Cand pri&im mai atent, des*operim o po&este *are se
des0aJoara in insdJi *onJtiinta noastra - *are *apata treptat
*ontur Ji ne trans0orml lumea din interior, spre e"terior. Din
a*est spatiu interior, *a un sistem *omple" de rad2*ini *are
*res* in&i'iil su pamant, &oi Ji multi altii a&eti o e"perientd
sen'oriall puterni*a, *are &a spun *a in lume e"ists mult mai
multd iuire, de*at se &ede in institutiile importante, sau in
mass-media. in*epeti s? intelegeti, intr-un mod primar,
e"perimental, *a iuirea sta in *entrul e&olutiei Ji *a ea este
sursa &inde*arii. <uirea este o 0orts de e&olutie, intru*at din
ea ne hr?nim.
;raim intr-o perioada *and multi oameni iJi dau seama
paradigma materialists, *u toate atra*tiile /i ilu'iile ei, nu
poate alimenta dorinta umana, 0undamentals, de a i se o0eri
ingrijire 0i'i*a Ji emotionala Ji de a a&ea relatii potri&ite. AJa-
numitii pragmati*i *on&inJi Ji persoanele realiste au tendinta
s? dispretuias*d a*este notiuni. <ntru*at le *unoaJtem
argumentele, nu treuie sa le mai repetam. @enomenul pe
*are it dis*utam nu este un 0enomen ideologi*, *are se opune
starii de lu*ruriG el treuie inteles mai degrai *a o a**elerare
in *entrul 0iintei noastre - a**elerare mai putin sus*eptiill la
pro&o*area 0ri*ii Ji ne*onditionata de re*ompensele
a&antajului *ompetiti&, *i stimulata de e"perientele de
intregire, unitate Ji inter*one*tare. Este *eea *e 0ilo'o0ii Ji
teologii numes* aparitia *onJtiintei non-duale.
<n ultimele de*enii, s-a de'&oltat o Jtiinta *are
sustine puterea Ji 0orta a*estei realitati interioare
iuitoare Ji generoase. ler-
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
+am"! B6)"a4444444444444444444444444444
t a r e a , n e s p u n e e a , e s t e s d n 2 t o a s d . ! d n i a , r e s e n t i m e n t u l
J i i ' o l a r e a *ontra*ts inima Ji dau
naJtere la stres Ji depresie, *are
deteriorea'd starea noastrd de
sdndtate. ;rdim mai mult Ji mai ine
da*d pdstram legdturi pro0unde *u
*ei dragi. !editatia, ser&i*iul
de'interesat Ji re*unoJtinta sunt
surse puterni*e de stare de ine.
Atitudinile po'iti&e ne ajut? sa
depdJim pierderile Ji traumele.
A0irmarea, re*unoaJterea Ji
respe*tul ne 0a* s? in0lorim.
/untem 0eri*iti *and suntem
apre*iati Ji in*urajati. Am a0lat *a
a&em o inteligentd emotionala
e"traordinar
(
Ji *a ailitatea de a
a**esa i'&orul *reati&itdtii se
m2reJte mult, atun*i *and suntem
ingrijiti Ji a**eptati, putand s?
simtim pre'enta iuirii in inima.
)inde*area rdmane <n*a un pro*es
misterios, dar do&e'ile sugerea'd *a
e&olutia olii poate 0i uneori opritd,
iar tulurdrile psihologi*e depdJite.
Chiar Ji *i*lurile de au' pot 0i
trans0ormate, atun*i *and
des*2tuJam puterile optimiste ale
iuirii Ji *ompasiunii Ji ne elieram
de teams, &ino&atie, ruJine, regret
Ji de dependenta Eta, de
rd'unarea puniti&d.
DeJi am &d'ut ni&eluri de *ru'ime Ji
indi0erent1 *umplite Ji *utremuratoare,
i-am &d'ut Ji pe *ei *are au
supra&ietuit torturii, oprimdrii Ji
geno*idului Ji *are dau do&ada de
minunate *apa*iati pentru
re*on*iliere Ji trans0ormare. Am
&2'ut *riminali Ji &i*time *are iartd
Ji re*unos* 0aptul *a Ji unii Ji altii
sunt tot oameni. Am &a'ut *um
natura neimlan'ita a spiritului
uman, testatd de tot *eea *e ura
patologi*d poate sa de'ldntuie, s-a
ridi*at deasupra
A*esta este trium0ul realitatii in 0ata
ilu'iei Ji trium0ul ratiunii superioare,
in 0ata interesului propriu. A*esta
este drumul spre &iitor.
>= !-!E=;
!AJ-R DE
C-=@%>E=;
A E/;E <=
P%<=A
DE/@A/>RA
RE
Asta nu inseamnd Ca ar treui
sa ne pa*dlim, *re'and *a drumul
spre &iitor al omenirii este garantat
de *dtre o realitate a iuirii, *are
*autd sa ne aminteas*l *a suntem
*apaili ss trdim in a*ord *u
ade&drurile ei *ele mai pro0unde.
/tim *a toti *ei *are in*al*d legile
internationale, tin pri'onieri in
se*ret, torturea'd, iJi
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
apard interesele e*onomi*e *u ori*e pret, pro0its de pe urma
*on0li*telor militare, 0urni'ea'a arme mortale ori*ui,
ingrades*
0undamentale Ji *are ar putea, *u un dispret neun 0ats
de &iata umana, 0olosi arme nu*leare Ji ome iologi*e
impotri&a unor mari populatii *i&ile - &or re*urge la masuri
e"treme. /tim, de asemenea, *a patologia so*ials se poate
rdspandi mai repede *a 0ulgerul, *u *onse*inte de'astruoase.
A*um, lumea este din *e in *e mai interdependentd - iar
a*esta e un lu*ru uni*. /untem intr-un jo* gloal ire&ersiil.
<ndi0erent de amploarea distrugerii, sau de *ea a progresului
din e&olutia noastra - toate datorate tensiunilor Ji
*on0li*telor *are ar putea sl se oglindeas*d in de'e*hilire *lima-
teri*e, epidemii, resurse s*i'ute, dominatie *ulturald, sau
0undamentalism religios - situatia se &a mani0esta pe tot
gloul
Prin urmare, timpul Ji &iata pe Pamant ajung intr-un
pun*t major de *on0luenti.
@rontierele Jtiintei treuie ss *olaore'e strans *u
spiritualitatea, pentru a ajuta la progresul trans0ormarii
indi&iduale, so*iale Ji gloale. /ar*ina - atat a Jtiintei, *at Ji a
spiritualitatii - &a 0i a*eea de a ne ajuta sa ne elieram de
ilu'iile distru*ti&e ale progresului nostru Ji s? adu*a la lumina
natura realitatii. E&olutia ne o0era *adre de re0erinta in
*ontinua mi*are, *hiar da*a prin*ipiile 0undamentale raman
*onstante. Pe m?sura *e &om intelege mai ine a*este
prin*ipii, &om in&?ta s? renuntam la *eea *e este tran'itoriu
Ji ilu'oriu. Pro*esul nostru *ole*ti& de in&atare este plin de
di0i*ultati Ji pro&o*ari. >nii psihologi Ji neurologi spun *hiar *a
mai mult de*$ reali'?rile intele*tuale, *eea *e de0ineJte
progresul uman este *apa*itatea noastra de a in0runta /i de
a depag pro&o*arile.
<n po0ida unei 0olosiri ne*orespun'atoare a puterii Ji a
tuturor aspe*telor negati&e *are i'&oras* din *autarea noastra
poti*nit2 Ji pe diuite a ade&2rului, noi, oamenii, e&oludm in
*ontinuare. Prin*ipiile uni&ersale pri&ind legea, sistemele
demo*rati*e de gu&ernlmant, progresele tehnologi*e,
*omeVul international, edu*atia Ji
+am"! B6)"a444444444444444444444444444
s i s t e m e l e d e s a n - l 0 t - r e 0 l e * t s r e a l i ' a h i d e s * h i d e r i p o ' i t i & e , i n
* i u d a m u l telor dis*repante e"istente.
Pans a*um o sutd de ani, ar 0i 0ost
*e&a de ne*on*eput *a s-ar 0i putut
asigura atat de multa liertate, pro-
te*tie, hrana, medi*ine Ji lo*uinte,
pentru miliarde de oameni. DeJi
e"ists eJe*uri *atastro0ale Ji
*onse*inte alarmante ale modului
in *are ne-am de'&oltat noi,
oamenii, am oser&at o *reati&itate
*ontinua, atat in &iata *i&il1, *at Ji in
*ea politi*a - pre*um /i in e"tin-
derea tarp, a drepturilor e*onomi*e,
so*iale /i *ulturale. A&em o
perspe*ti&e mai uni&ersald Ji mai
*ole*ti&? despre *e inseamnd s? 0ii
0iinta umana. Con-inta noastra
*ole*ti&a a e&oluat.
!ai mult de*$ ori*and,
oamenii *autd intelep*iunea
pretioas? transmisa din generatie in
generatie - intelep*iune *ulti&ate de
traditii spirituale perse&erente Ji de
di0erite popoare indigene. <n
ansamlu, suntem mai de'&oltati
psihologi*, mai pluraliJti Ji mai putin
ras:ti de*$ inaintagi noJtri.
/anatatea minte-*orp nu mai este
o teorieG *i o miJ*are. Am ajuns sa
intelegem *a atitudinile Ji *redintele
noastre sunt esentiale pentru
unastarea noastra Ji a *elorlalti.
Am in*eput s? intre'arim *um
*onJtiinta insaJi este *au'ala.
E&olutia ne-a impins spre
inainte, soli*itandu-ne la ni&eluri
de o *omple"itate neanuit1, dar
ne-a Ji 0ortat sa mergem mai adan*
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
in interiorul nostru, *a sa ne ajute sa
ne dam seama de *eea *e se
intampld, atat de rapid, in jurul
nostru - Ji in intreaga lume. Ea ne
impulsionea'i sa gasim modalitati
prin *are sa ne an*orim intr-o
realitate interioara mai larga i mai
sigurd, sa gasim pa*ea Ji mijloa*ele
de e"istents ne*esare &ietii din
se*olul at OO<-lea. Con0runtati *u
&ite'a Ji *u impulsul s*himarii,
in&atam sa renuntam la elementele
peri0eri*e apu*am
mai strans *eea *e este esential.
!ulte popoare indigene
*onsiders *a a*est pun*t de *on0lu-
enta din istorie - Ji, pentru unii, anul
3043 in spe*ial - este o &reme a
puri0i*drii. Re'onanta 0or innas*utd *u
*i*lurile Ji *u reperele temporare le
spune *a =atura treuie sa se o*upe
a*um de to"inele a*umulate, pe *are
le gasim pretutindeni. Dar, pentru
indigeni, =atura
nu este separata de &iata umanlG nu treuie sa o
*onsideram *a 0iind o 0orts separatl, *are &ine la s0arJitul
&remurilor sa ne jude*e Ji sa ne pedepseas*a pentru
dependentele noastre pi*itoase 0ats de un progres *e nu
putea 0i sustinut. @a*em parte din =aturl, suntem o parte
pro0und legat? de proie*tul general, o parte *e nu poate 0i
separata de intreaga ur'eala a e"istentei /untem in inte-
riorul =aturii Ji, *a o mama iuitoare *are iJi &ede *opiii *a s-
au murdirit, *a nu au &enit a*asa *and au 0ost *hemati, *a
intra in u*lu* Ji sunt intr-un mare peri*ol, ea ne &a aminti
*at este *easul, unde suntem Ji *ine suntem dar Ji *ine este
ea)
A*um este &remea *hemarii ei - *hemarea =aturii *are
re'onea'd printre spiralele a nenumarate gala"ii, in&itandu-ne
sa 0im pre'enti, pe deplin atenti Ji s? ne amintim de lega,turile
noastre *u intregul, legaturi *e nu pot 0i distruse ni*iodata. Ca
oameni, am primit o *on-inta re0le"i&e Ji o *apa*itate de a
urmari 0lu"ul &ietii, din*olo de perimetrul sinelui Ji a ne&oilor Ji
preo*uparilor lui parti*ulare. A*easta *apa*itate repre'inta
mult mai mult de*at *apa*itatea intele*tuala de a gandi, de
a anali'a proleme de a pre&edea *onse*inte. Este
*apa*itatea de a simti re'onanta unui uni&ers mai larg, a unei
lumi mai *uprin'atoare Ji de a e"perimenta un respe*t Qlam
pentru tot *e inseamn? &iatl.
/tim a*um *at de pro0und simte *orpul
omenes* lumea din jurul sau. <nima noastra
or*hestrea'a o sim0onie de re'onanta ele*-
tromagneti*
.
8 Ji io*himi*a, *and simte pre'enta
iuirii. Cir*uitele din *reierul nostru de*lanJea'a
0ormarea de noi trasee neuronale, *and intalneJte
noi semni0i*atii Ji noi perspe*ti&e.
ConJtiinta noastra este e"trem de per*epti&i Ji lu*ida, and
este *u0undata in spiritual Ji impli*ata, *u *ompasiune, in
des0ap-
rarea intregii game de e"periente - *u alte *u&inte, and
este, in
mod parado"al, atat detgata *at i impli*ata. A*easta
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
detapre nu
presupune o situatie de separare sau indi0erenta. AJa *um
sulinia-
multe traditii, este &ora despre un aandon total o
detaJare
+am"! B6)"a4444444444444444444444444444
0 a t a d e l u p t a & o i n t e i i n d i & i d u a l e , a s t 0 e l i n * a t s ? n u 0 i e
l i m i t a t a d e l o gi*a interesului personal
marginit. <n a*est gen de aandon,
simtim o in*redere pro0unda *a,
su ni&elul super0i*ial al lumii &i'i-
ile, e"ista un dinamism, o
insu0letire plin? de inspiratie Ji *hiar
o sursa de *aldu'ire superioard. Pe
masurd *e detaJarea alimentea'a
sen'atia noastra de legatura
misterioasa *u o po&este mult mai
ampla, multidimensionald Ji
multi0atetat? de*at mi*a noastra
identitate, suntem elierati sa ne
impli*am in slujirea lumii, 0iind tot
mai *on&ini *a suntem repre'entanti
ai a*estui plan mai mare, mai
degrad de*$ *a misionari parti'ani
ai unei parti limitate din el.
Capa*itatea noastra de a de'&olta
*ompasiune pentru tot *e e"ista
este a*um mai mare de*$ ori*and.
Bineinteles *a a&em un drum lung
de par*urs, dar &edem rea*tiile
gloale la *atastro0e naturale Ji
oliG &edem o *reJtere a a*tiunilor
0ilantropi*e Ji sute de mii de
organi'atii *are militea'a pentru
drepturi, e*ologie Ji eliminarea
sara*iei - Ji la 0el de multe sustin
artele Ji *ultura.
>IC).CA;.A *LBBALA
A*ura imaginati-&a *a a*easta
rea*tie este multipli*ata in toate
grup$ile religioase Ji *ulturale - iar
a*tiunile puniti&e, *rima Ji
in0ra*tiunea sunt inlo*uite de
metode de &inde*are Ji de reinte-
grare, pre*um Ji de re0a*erea
)-A;< =
.
A/C>; PE=;R> )RE!>R< CA ACE/;EA
e*onomiilor Ji a sistemelor e*ologi*e
lo*ale, *are du* la *onstruirea
so*ie0ati *apaile sa aorde'e *on-
0li*tele prin dialog Ji sa *ulti&e
pretuirea 0ata de di&ersitate.
Pentru unii, &a 0i greu sa
*reada *a oamenii pot e&olua pe
a*easta *ale - i *hiar o &or 0a*eG
polari'area are tendinta de a ne
0i"a atentia Ji de a ne atrage in
0ragmentare Ji separare. insaJi
dimensiunea *ontrolului marilor
*orporatii i a ugetelor militare ne-
ar putea *rea un sentiment de
neputint2, iar super0i*ialitatea
persistenta a &ietii politi*e ne poate
*ondu*e spre *inism. Dar, *a Ji
oo*ii *are nu renunta sa
*reas*a, i omenirea &a in0lori. <n0lo-
rirea noastra &a insemna
mani0estarea unei *onJtiinte *are
nu &a mai 0i prinsa in *ap*ana
&e*hilor dualit$i, *i una des*hisa i
e"tin-
s?, din*olo de toate *redintele, identitAtile Ji apartenentelor
noastre marginite.in0lorirea noastra &a &eni
g
at din
interiorul marilor *orporatii, *at Ji din a0ara lor, din
interiorul Ji din a0ara domeniului politi*, prin modele de
a*ti&ism i altruism modi0i*ate.
/*himarea noastra *ole*ti&d &a 0i de0init1 de
sentimente de unitate Ji de *omuniune *u 9toata omenireaK.
)a 0i insotia de sentimentul *a &rem s?-i imrAt:Am pe toti
semenii noJtri, i de mare genero'itate. )om dori s? ne
des*hidem 0atA de *eilalti, s?-i intampinAm *u respe*t pentru
su0erinta noastra *omunA.
Cand &om 0i pregatiti s? ne des*hidem unul 0atA de
*elalalt, primul lu*ru pe *are it &om oser&a &a 0i rana.
RAnile treuie *urAtate, inainte -. se in*hidi
Ranile noastre Ji rAnile pro&o*ate =aturii sunt una.
Rana din =atur1 se adan*eJteG a &enit &remea sl o
&indedm.
Ce &remuri ogate in &indedri ne aJteapt1S Bineinteles
*a ele au in*eput deja. )i'uali'ati o a*ti&itate sustinutA de
&inde*are, in toate domeniile Ji pe intreaga planet$ din
3043 pad. in 3030 -/i
y
eti putea intre&edea amploarea
lu*rurilor *e &or &eni.
)-ati nAs*ut pentru &remuri *a a*esteaS
"
. _ " ' \
3
.F
< T
-
3
3 3 $ $ 3 3 l , A t
o
0
6 7
i
/ i 0 8 3 n6 n
PeiU ai platit pentru a*easta *arte 6in
0ormat digitalU, *ere-ti anii inapoi pentru
ea ai 0ost tras pe s0oara.
Ea este disponiila in mod GRA;><;.
http788do*spedia.org
'EI 'AE A! ')(TIB!IT
"A S'IEEA A'EST!I 0)"!M
ARJ>=A ARDAG# este autorul *2rtii The Translucent
Kevolution =Kevolutia translucidd. Di a altor *arti.
Cea mai nou1 *arte a sa, $wakenin into Pneness
=Trezirea intru -nime. Di 0ilmul sdu do*umentar *u
a*elasi nume, e"plorea'A 0enomenul >nime Dee$sha,
*are a tre'it un mare interes in ultimii ani. Arjuna este
0ondatorul @undatiei Esenta )ie 6;he %i&ing Essen*e
@oundationU, din =e&ada Cit(, Cali0ornia. El tine *on0erinte,
apare in permanenta in mass-media /i tine seminare,
retreat-uri
*ursuri in /tatele >nite si in Europa.
J-/E ARG>E%%E/, P#.D. este liderul spiritual =ew Age
pentru Planet Art =etwor$ si @undatia pentru %egea
;impului. El detine un do*torat in istoria artei si esteti*$ de
la >ni&ersitatea Chi*ago, si a predat la numeroase *olegii,
in*lusi& la >ni&ersitatea Prin*eton si <nstitutul de Artd /an
@ran*is*o. Dr. Agiielles este artist, poet si istori* e *el *are
a initiat Con&ergenta Armoni*a, din august 4CBD. El este
autorul *artilor Faclorul Ma"
3a,s, tim!ul si tehnosfera7 Leea tim!ului in
!ro'lemele oamenilor, Na"
viatorii Ruvu3a Di #ndliarea &dmantului) CAnd a
0ost intreat *um s-ar
auto-des*rie, Dr. Argiielles a raspuns7 9Ca un re&elator al
*onte"tuluiK.
GREGG BRADE=, autor *otat de New York Times *a
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
0iind unul dintre *ei mai importanti s*riitori *ontemporani,
este renumit la ni&el international *a pionier in unirea
stiintei *u spiritualitatea. Dupa dad *ariere de su**es,
*a inginer se0 proie*tare de sisteme in0ormationale
6!artin !arietta Aerospa*eU si se0 de operatiuni tehni*e
6Cis*o /(stemsU, Braden a s*ris numeroase lu*rari,
puli*ate in 4: limi si in 3E de tad, printre
*are se num?r2 Ifectul #saia, Codul lui Dumnezeu
Di noul sa.0 estseller, Matricea Divine ;imp de mai
ine de doui'e*i de ani, Braden a
*er*etat sate indepartate din munti, m2nAstiri &e*hi
te"te uitate, pentru a le des*operi se*retele
nemuritoare. ;o*mai a*este se*rete, *onsider2 el, ne
o0er1 solutiile prin *are s? 0a*em 0at2 *elor mai mari
pro&o*dri
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
din pre'ent. <n mod in*ontestail, lu*rarile sale ne arat1
*a a&em puterea de a &inde*a on*e oal1, de a rede0ini
pro*esul de im$r2nire Ji poate *hiar de a s*hima
realitatea in sine, prin imrdtiJarea 0ortei *on*entrate a
*redintei /i a emotiei omeneJti, *a un limaj *uanti* al
s*himdrii. )i'itati-i wesite-ul7 www.greggraden.*om .
CAR% J-#A= CA%%E!A=, P#.D. de0ine un do*torat in
iologie /i a lu*rat *a e"pert on*olog la -rgani'atia
!ondial1 a /hatatii. El a in*eput s? studie'e *alendarul
ma(aJ in 4CDC, iar a*um tine *on0erinte in intrea-
ga lume. Este autorul *2rtilor7 Ilucidarea celui mai
mare mister din
tim!urile noastre7 Calendarul ma3as Di
Calendarul ma3ac,ci transfor"
marea conctiintei) %o*uieJte in /uedia. Pentru a a0la
mai multe detalii des-pre a*ti&itatea sa, &i'itati7
www.*alleman.*om Ji www.ma(a-portal.net .
G<%% EDPARD/ este psiholog *ali0i*at, autoarea-n
mod
de viatti maic, $ pii
s
si s!re maie, IHtaz !ur,
#u'ire
e un dar) ) Ea a 0a*ut studii de meta0i'i*l, Jamanism,
psihologie Ji medi*inl energetid Ji de terapie
psihodinami*d Ji 0amiliaPsistemid. Pasiunea ei este de
a e"plora leg2turile reale dintre tdramurile &A'ute Ji
ne&aK- 'ute Ji dintre modul in *are este *reate realitatea
/i iuirea ne*onditio0lat8 Gill a tinut wor$shop-uri pe
tema 9)iat1 magi*e in !area Britanie Ji in lume,
in*epAnd *u 4CC0. Ea lo*uieJte in %a$e Distri*t, in nord-
&estul Angliei, Ji adorf s? 0ad plim2ri montane, s? s*rie Ji
sa predea. )i'itati-i wesite-ul7 www.li&ingmagi*all(.*o.u$ .
BARBARA !ARO #>BBARD a repre'entat o &o*e
proeminentd pentru miJ*area de s*himare no&atoare in
lume, in ultimii patru'e*i de ani. <n *alitate de &i'ionar,
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
autoare, *on0erentiar, arhite*ta, *o-0ondatoare
Ji preJedint1 a Fundatiei !entru o Ivolutie
Constientii Si 0ost2 *andidati
la 0un*tia de &i*e-preJedinte al /tatelor >nite, ea
postulea'A *a, in pre'ent, omenirea se a0l1 pe pun*tul de
a 0a*e un salt *uanti*. Printre *?rtile
sale se numAr? Ivolutie constientQ Trezirea
!uterii !otentialului nostru social, ImerentQ
Trecerea de la eo la esentQ aildtoria evolutivii
Di Foamea lui Iva si Kevelatia) /erialul ei
do*umentar, de pe suport D)D, se intitulea'd inallarea
omenirii7 % noud cale !arcursti im!reund)
toat" carlil" lui !unt !au &or $i publicat" " .itura (B; /B:
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
Pentru a a0la mai multe despre a*ti&itatea ei, &i'itati7
www. Barara!ar"#uard.*om .
JA=-/# este un gra0i*ian de origine olande'? *are,
din 300E, a *reat arta generate pe *omputer, in *are a
in*orporat prin*ipiile geometriei sa*re. Este proprietarul
unei galerii de arta in Amsterdam - Janosh Art and Design
- +i 0a*e in permanenta turnee in /tatele >nite +i Europa,
*u e"po'itii in di&erse lo*atii, de la super*luul /an
@ran*is*o pan
g
la =atiunile >nite. Pentru a a0la mai multe
despre a*ti&itatea lui, &i'itati7 www.janosh-art.*om .
J-#= !AJ-R JE=.<=/ este un *er*etator independent,
*are +i-a dedi*at &iata pentru a re*onstitui *osmologia si
0ilo'o0ia &e*hilor ma(a+i.
Printre *artile sale se num?ra7 TzolkinY &ers!ective
vizionare si studii
calendaristice, Stiinta sacra> a ma3a
s
silo.O
Cosmoeneza ma3asel 5%65
i $linierea alacticd) A 0ost pro0esor la <nstitutul Esalen
+i >ni&ersitatea =aropa, iar a*ti&itatea sa a aparut pe
*analele de tele&i'iune Dis*o&er( Channel +i #istor(
Channel. Pentru a a0la mai multe re0eritor la a*ti&itatea
sa, &i@itati< www.alignment3043.*om
J-#= %A!B %A/#, pro0esor, mitolog autor a *in*i *irti, a
0ost denumit su**esorul lui Joseph Campell. Ca spe*ialist in
Epo*ile %umii, in pre*esie si astronomie, a tinut *on0erinte
in /tatele >nite +i in Europa +i a aparut in numeroase
do*umentare. Cartea sa *ea mai re*enti,=u du!e>
chi!ul,si asemdnarea Sa, 6U0eed o perspe*ti&d
intima asupra misterelor din Europa pre-*re+tind propune
o *osmologie a'ati pe *on*eptul de Geea mitul gnosti*
al /o0iei, 'eita *are s-a trans0ormat in P?mant. <n *artea
Ceiutarea zodiacului, el *ompard *onstelatiile
*unos*ute in &e*hime, *u semnele astrologi*e populare
pre'inta o noua paradigma pentru destin. El este *o-
0ondator +i prin*ipal autor al www.metahistor(. org , un
wesite edu*ational, sponsori'at de <nstitutul !arion.
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
ER)<= %A/X%-, nis*ut in Budapesta, >ngaria, este
Do*teur des %ettres et /*ien*es #umaines la /orona
6ParisU /i detinatorul unor do*torate onori0i*e, a*ordate de
uni&ersitati din /tatele >nite, Canada, @inlanda /i >ngaria.
Este 0ondatorul +i dire*torul al /eneral Ivolution Ke"
search /rou!, 0ondator pre+edinte al Cluului
international din Budapesta, pre+edintele >ni&ersitatii
Pri&ate de E*onomie /i Eti*i 6)ienaU
CE< CARE A> C-=;R<B><; %A /CR<EREA ACE/;>< )-%>!
editorul re&istei +orld Futures7 The 2ournal of
/eneral Ivolution Di al
*artilor *u a*elaJi nume. A puli*at peste :00 de lu*r$i Ji
arti*ole Jtiinti0i*e, iar su numele lui au ap$ut B0 de *arti,
traduse in 30 de limi. El a editat Ji o en*i*lopedie in
patru &olume. %as'lo a primit numeroase premii, printre
*are Premiul @ran' %is't, Premiul Goi Pea*e, din Japonia
Premiul !andir o0 Pea*e, din Assisi. A 0ost nominali'at la
Premiul =oel in 300: Ji in 300+. Pentru a a0la mai multe
detalii despre a*ti&itatea sa, &i'itati7
www.*luo0udapest.org .
!EG B%AC.B>R= %-/E%A, P#.D. este pre'entatoare a
emisiunii
Dr) Me Show7 Conscious Talk for /reater