1 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042

COALA POSTLICEAL SANITAR CAROL DAVILA

PROIECT : LLP-LdV/IVT/2013/RO/042 Professional skill development of nursing students
COORDONATOR PROIECT : Prof. LIDIA MARIANA MOISE


MODULUL III PREGTIREA CULTURAL


1.SCURT ISTORIC AL CIPRULUI.

Cypru de Nord i Cypru de Sud Linia Verde.
Dup Alexandru cel Mare, Cipru a fost cedat Egiptului, dar unui Egipt elenist condus de dinastia
greac a Ptolomeilor. Insula a fost preluat de romani n anul 58 i.Hr. i primul pro-consul roman
a fost celebrul Cicero. Ciprioii au avut parte de nu mai putin de 600 ani de Pax Romana Cea
mai lung perioad de pace din istoria zbuciumat a insulei. Asaltat de arabi, insula a ramas n
minile bizantinilor n ciuda distrugerii a numeroase orae, fiind ocupat doar de cruciaii catolici
din Apus, condui de regele englez Richard Inima de Leu. A fost apoi cedat unei familii nobile
apusene, Lusignan care a adus puterea catolic pe insul. Grecii ortodocsi au nceput s fie
persecutai, familii din Occident au colonizat insula, multi clugari refugiindu-se n munii din
interior. Cruciaii au preferat campiile i coasta, obinnd averi fabuloase din comerul trans-
mediteraneean.
ntr-un final, Cipru a czut n mainile Veneziei, dar Epoca de Aur se ncheiase. Cipru se pregtea
de razboi. Dei nconjurat de lumea musulman, Cipru a continuat s reziste. n jurul ei, imperii
i regate mult mai mari czuser sub loviturile Semilunei Palestina, Egiptul, Bizanul, Serbia,
Bulgaria.
n 1570, o imens armat otoman a atacat insula i n ciuda unei rezistene acerbe i eroice,
marile citadele Nicosia i Famagusta au fost cucerite. Insula a fost ocupat, biserica latin a fost
interzis, catolicii au fost ucii, iar cei care au supravieuit, fie au fost vndui ca sclavi (brbaii)
sau au populat haremurile nvingatorilor (femeile), dar bisericii ortodoxe i s-au restaurat
drepturile, iar ranilor greci li s-a distribuit pmntul fotilor feudali apuseni. n schimb, 20.000
de coloniti turci au debarcat n insul, mai ales n nord. Cipru a devenit insula a dou culturi
diferite.
Otomanii au condus Cipru pn n 1878. Regimul otoman a fost indolent i corupt, iar insula a
decazut n saracie. n 1821, cu ocazia Revoluiei greceti, arhiepiscopul a fost spnzurat (ca i
Patriarhul de la Constantinopole i multe alte fee bisericeti), iar micarea de desteptare greac a
nflorit. n 1878, Anglia a obinut guvernarea Ciprului. De ce era interesat perfidul Albion ntr-o
insul srac i uitat de lume ? Simplu Anglia a achiziionat toate zonele strategice de pe
drumul dintre metropola i India: Gibraltar Malta Cipru Egipt (cu Suez) Yemen Oman,
tot drumul spre Indii era britanic ! Axa britanic avea nevoie de Cipru !
Grecii au vzut n ocupaia britanic un pas spre unirea (enosis) cu Grecia. n 1915, n timpul
primului razboi mondial, Anglia a oferit Cipru Greciei n schimbul intrrii n razboi. Grecia a
refuzat. Oferta Angliei nu s-a mai repetat. Marea Britanie s-a retras n 1960 dup ce s-a asigurat

2 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
c vor menine dou baze suverane pe insul (ambele n sud) i c puterea va fi mprit ntre
turci i greci. Turcii dei reprezentau 20% din populaie, primeau 30% din posturile
administrative, 33% din locurile parlamentare i 40% din armat.
Primul preedinte al Ciprului a fost arhiepiscopul Makarios care n ciuda vetmntului preoesc
avea vederi de stnga. SUA i Marea Britanie suspectau apariia unei Cube n Mediteran, deci
arhiepiscopul nu era unul din favoriii Occidentului. n ciuda acestui lucru, Makarios continua s
militeze pentru enosis, unire, ceea ce l fcea popular printre greci, dar crea nelinite printre turci.
n 1967, o lovitur de stat militar de extrem dreapt a abolit monarhia n Grecia i a aliniat ara
regimurilor de dreapta dictatoriale din Sudul Europei Portugalia lui Salazar i Spania lui
Franco. Ciprul socialistului ortodox Makarios, a devenit din frate, duman.
n iulie 1974, Grecia coloneilor i CIA au pus la cale o lovitur de stat care s duc la
ndepartarea lui Makarios i unirea insulei cu Grecia. Lovitura de stat n-a fost foarte bine
executat arhiepiscopul Makarios a scapat cu via, iar liderul de dreapta Nikos Sampson s-a
proclamat preedintele Ciprului. Cinci zile mai tarziu, n urma unor violene anti-turceti, trupele
Turciei au debarcat la Kyrenia. n cteva zile, 37% din teritoriul Ciprului a fost ocupat de trupele
turceti, mii de ciprioti greci au fost ucii sau au fugit n sud, lsndu-i toate bunurile n nord. O
sptmn mai trziu, n faa exploziei populare determinat de lamentabilul eec din Cipru,
regimul coloneilor se prabuea la Atena. n decembrie, arhiepiscopul Makarios revenea
preedinte. Dar preedinte al unui Cipru de Sud. La nord de linia verde, se constituise guvernul
lui Rauf Denktas i sub protecia Turciei se crea Republica Turc a Ciprului de Nord.
Timp de 29 de ani, aproape nimeni nu a trecut Linia Verde. Pe 23 aprilie 2003, liderul nord-
cipriot, Rauf Denktas a anunat deschiderea graniei i posibilitatea ca orice cipriot s treaca cnd
i cum vrea ntre orele 6 i miezul nopii. Republica sudic a paralizat i nu a tiut ce s fac. Mii
de turci au traversat Linia Verde n acea noapte i au rmas masc cand au vazut bogia sudului,
dar doar civa greci au trecut peste resentimente i au vizitat nordul srac. Astzi, sunt mult mai
muli turci care trec n Republic decat greci care s treac n Nord. Mii de turci au aplicat pentru
cetenia Ciprului, ara UE. i mult mai muli turci trec zilnic n Sud la munc. Grecii mai puin.
Cele dou ri sunt parc n oglind n ambele orae, gseti muzee ale ororilor perioadei ca
n orice rzboi, nu exist ngeri i demoni, ci doar diavoli. n ciuda aruncatului vinei peste Linia
Verde, att grecii ct i turcii au ucis, distrus, torturat, violat. Poate unii mai mult decat alii, dar
asta conteaz mai puin, iar rnile par s nu se vindece, cel puin n sud.
Cele dou zone sunt desprite de baricade de beton (vopsite n culorile greciei, respectiv turciei,
depinde dinspre ce parte le vezi), de srm ghimpat, de butoaie metalice n care pe vremuri se
depozita petrol. Grania este ciudat, anormal, de altfel cum te apropii de ea, simi o schimbare
de kharm n aer. Dac pn acolo, strzile sunt pline, zumzaie de lume, cnd treci de un anumit
col, deodat fiinele omeneti dispar, doar pisicile mai patruleaz strazile. Unele case sunt
parasite i drpnate, altele proaspt vopsite, dar par de asemenea abandonate.
De-a lungul oraului, prin mijloc, e ncropit un zid care nu are nimic din zidul ordonat nemesc al
Berlinului, e doar o aduntur de blocuri de beton, srm ghimpat i butoaie care trec prin curi,
peste case, prin gradini. Este zona n care nu ai voie i n care i astzi ai anse imense s fii
mpucat.
Punctul de frontier de la strada Ledra e nsa mai degajat. La captul strazii, dai de un col cu
poze ale unor protestatari greci cu pozele celor dragi disparui, steaguri ale Greciei i Ciprului i

3 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
punctul vamal. Treci pe un culoar cu nite paravane n culori vesele cer albastru, siluete de
oameni colorain spatele paravanelor, sunt cladiri abandonate pe ele sunt urme de gloane.
Undeva, n zona de vest a oraului, turcii au fcut o concesiune. Catedrala catolic Sfnta Cruce
se afla pe teritoriu nord-cipriot, dar intrarea se face doar din Cipru de Sud. Toate uile catedralei
sunt blocate, mai puin intrarea din faa. De jur mprejurul bisericii, lipite de corpul ei, baricade
de beton, srma ghimpat, butoaie metalice. Aici este locul unde linia verde se ngusteaz la
extrem. O parte a strzii este n Sud, cealalt n Nord, n spatele unui gard nu mai nalt de 1
metru. n nord, undeva nu foarte departe de Ledra Palace, un loc de joaca pentru copii, pe o
parte, e un grad nalt, este Cipru de Sud aici nu e bine s ai un ut puternic, poi s-i pierzi
mingea pe vecie. Deasupra locului de joac, un post militar de observaie pe care scrie UN
(United Nations).

Baricade pe Linia Verde.

(Punctul de frontier).

4 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
Baricade pe Linia Verde
Catedrala Sfnta Cruce (catolic)

Administraia britanic
n timpul administraiei otomane, la fel ca i n restul imperiului, n Cipru comunitile erau
mprite n funcie de religie, iar fiecare comunitate era condus de liderul su religios.
n 1878, dup nfrngerea n faa Rusiei, Imperiul Otoman acord insula Regatului Unit pentru a
putea sri mai repede n ajutor n cazul unui nou conflict. De asemenea, Ciprul devenise inta
iredenitilor greci, iar otomanii nu mai vroiau s repete experienele neplcute din Balcani.
n 1914, britanicii ofer insula Greciei cu condiia ca aceasta s intre n rzboi de partea
Antantei, ns propunerea este refuzat. Dup ce devine republic n 1923, Turcia nu manifest
nici ea vreun interes asupra Ciprului.
O eventual independen nu era agreat de populaia musulman a insulei (minoritar n 1911
reprezenta doar 11% din populaia total ), care se temea de o eventual unire cu Grecia
(enosis).
n 1955 micarea greac enosist EOKA (Organizaia naional a combatanilor ciprioi) ncepe
o lupt armat mpotriva puterii coloniale. Drept rspuns, britanicii angajeaz turci musulmani n
poliie, pe care i nsrcineaz cu represiunea rebelilor. Astfel s-au creat condiiile perfecte pentru
ura etnic. De asemenea, pentru a-i contra pe greci, Marea Britanie implic Turcia n problema
cipriot prin invitarea statului la Conferina de la Londra din 1955.
Doi ani mai trziu, statul turc ncurajeaz apariia unei organizaii similare cu EOKA, TMT
(Micarea de aprare turc). n 1958, conflictele etnice i oblig pe britanici s traseze o linie de
demarcare n Nicosia, cele dou comuniti trind de atunci separate.

5 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
Independena
n 1959 britanicii cedeaz n faa cererilor de independen, cu condiia de a pstra pe insul
dou baze navele. De asemenea, tratatele de la Zurich i Londra ce recunoteau independena
Ciprului limiteaz suveranitatea noului stat: Marea Britanie, Grecia i Turcia au dreptul de a
interveni n caz de probleme majore, iar unirea cu Grecia este strict interzis.
Constituia din 1960 prevedea ca cele dou comuniti (mprite pe criterii religioase) s se
administreze singure; la fel era mprit i justiia. Preedintele republicii trebuia s fie grec, ales
de ctre greci, iar vicepreedintele turc, ales de ctre turci. Acesta din urm avea drept de veto
asupra deciziilor ce priveau aprarea, securitatea i diplomaia.
Programele colare erau preluate de la Atena, respectiv de la Ankara, iar de zilele naionale ale
Greciei i Turciei erau permise arborarea drapelelor i intonarea imnurilor naionale ale celor
dou state-mam.
Pentru naionalitii greci, independea nu era dect o etap spre realizarea enosis-ului. Pe de alt
parte, naionalitii turci ncercau s turceasc populaia musulman, adesea grecofon, i s
pregteasc spiritele pentru o viitoare mprire a insulei.
Conflictele i mprirea insulei
n 1963 izbucnesc conflicte sngeroase, iar turcii sunt forai s se grupeze n mici enclave, ce
ocupau doar 1,5% din suprafaa insulei. n aceste aezri, propaganda naionalist i militarizarea
populaiei mergeau mn n mn.
Dup o perioad relativ calm, la 15 iulie 1974 o grupare enosist, sprijinit de Junta Militar din
Grecia, a preluat puterea, iar preedintele Makarios a fost silit s fug din Cipru. Pe 20 iulie
trupele turceti au debarcat, pornind rzboi mpotriva gruprii militare. Makarios a revenit i a
reluat conducerea, iar eecul din Cipru a dus la cderea Juntei din Grecia.
n august 1974 armata turc deporteaz aproximativ 200 000 de greci din nordul insulei, iar n
acelai timp turcii din sud se refugiaz n nord. Astfel, n 1975 este creat Statul Federal Turc al
Ciprului, un prim pas spre formarea unui stat independent. Dup opt ani de negocieri euate cu
guvernul cipriot, pe 15 noiembrie 1983 este declarat independena Republicii Turce a Ciprului
de Nord, sub conducerea lui Rauf Denkta. Noul stat este recunoscut doar de ctre Turcia, care
menine o for de 30 000 de soldai n partea de nord a insulei.
Linia de demarcare care iniial mprea doar Nicosia, acum mparte toat insula.
Partea greac se dezvolt beneficiind de recunoaterea internaional, turism i de afluxul de
libanezi fugii din calea rzboiului civil. Partea turc, nerecunoscut internaional i supus
embargoului comercial stagneaz, muli turci ciprioi alegnd s emigreze.


6 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
Sperane de reunire
n 2001, odat cu grava criz economic ce a afectat nordul Ciprului, partizanii reunificrii au
ieit n strad sub lozinca Aceasta este ara noastr!. De asemenea, ONU i Uniunea European
ncurajeaz iniiativele unioniste pacifiste.
Pe 23 aprilie 2003 autoritile turce deschid linia de demarcaie pentru circulaia ciprioilor n
ambele sensuri, pe timpul zilei.
Referendumul propus de ONU (Planul Annan) pentru crearea unei federaii este aprobat de
turcii din nord la 24 aprilie 2004, dar respins categoric de grecii din sud. Astfel pe 1 mai 2004
Cipru intr n Uniunea European cu o treime din teritoriu sub un regim ilegal i pe care armata
turc refuz s-l prseasc.
Problema Ciprului a devenit o problem a UE i afecteaz candidatura Turciei. n ultimii ani
situaia s-a mai detensionat prin venirea la putere att n sud ct i n nord a unor lideri
conciliatori.
2. CULTURA - OBICEIURI, TRADIII , RELIGIE N CIPRU.
In Cipru vei gasi doua culturi diferite cea greceasca si cea turceasca, existand si cateva
schimburi artistice intre cele doua comunitati. Cipriotii sunt celebri in lume pentru bisericile lor,
cu icoane pictate si cu influente arhitecturale franceze si britanice. Scena muzicala a Ciprului
este dominata de traditia folk a Greciei, dar in cluburile de pe litoral vei asculta si muzica
internationala, ritmuri hip hop, R&B sau reggae.
Gastronomia cipriota este extrem de savuroasa, imprumutand obiceiuri si ingrediente de la
popoare foarte talentate in bucatarie. Branza Halloumi, din lapte de capra si oaie, este originara
din Cipru si se serveste taiata felii, aromatizata si preajita pe gratar ca apertiv.
Veti gasi in Cipru si peste sau fructe de mare foarte bine gatite, acompaniate de castraveti si rosii
proaspete, cu ierburi aromatice. Daca mergi in vacanta in Cipru trebuie sa incercati lountza
(friptura de porc afumata), souvlaki (porc si pui la gratar), pourgouri (bulgur), dar si fructele si
legumele care cresc pe insula (vinete, rosii, pere, portocale, capsuni, pepene glaben, avocado sau
fistic). Ciprul este recunoscut in lume si pentru deserturile sale delicioase, printre care se
numara rahatul aromat si dulce.
In Cipru nu doar cultura lor varieaza, ci bineinteles si religia. Astzi grecii sunt de religie
ortodoci reprezentnd 80 % din populaia insulei (peste 700.000 de locuitori). Alte minoriti
sunt formate din turci (18 % din populaie, de religie musulman) pentru cea mai mare parte a
insulei n care controlul a fost preluat de ctre Turcia n 1974. Este prezent, de asemenea, o
minoritate armeano catolic, una maronit ( Arhiepiscopia din Cipru), n plus fa de de
catolicii de rit latin. Numrul catolicilor ciprioii se ridic la aproximativ 25.000 de credincioi.
In functie de religie, cipriotii greci si cei turci au diferite sarbatori si obiceiuri. In cazul
persoanelor care apartin religiei greco-catolice, cele mai importante sarbatori sunt urmatoarele:
Vinerea Mare, Paste, a doua zi a Pastelui, Rusalii si Craciunul. In cazul cipriotilor turci cea mai
mare sarbatoare este Ramadanul, care dureaza o luna. In acest interval de timp postesc de la
rasaritul soarelui pana la asfintit si incearca sa devina mai buni, mai respectuosi si sa fie de ajutor

7 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
celor nevoiasi. Postul negru trebuie tinut doar peste 7 ani. Ramadanul se incheie cu sarbatoarea
numita Eid al-Fitr.
OBICEIURI DE PATE
- Postul Mare (n 2014, perioada este ntre 3 martie i 19 aprilie) prin abstinen, compasiune i
introspecie; aceast perioad este una de renatere moral;
- Slujba Sfantului Epitaf , care se scoate din biserica in Vinerea Mare, obicei intalnit si in biserica
ortodoxa romana
- Aprinderea focului din crengi n curtea propriei case, a unei coli sau a unei biserici, insemnand
pedepsirea lui Iuda Arderea lui Iuda
- In semn de bucurie dau foc la artificii si arunca cu petarde.
- Sacrificarea mielului i masa aferent: friptur de miel, koukouretzi (un preparat asemanator
drobului care se invelestein intestine , se prepara pe souvla), supa de miel,
- Vopsirea oulor roii, colorate, decorate cu cear, cerneal etc si ciocnirea lor la biserica
- Se prepar cozonac tzoureki.
- In sate se organizeaza un festival cu jocuri traditionale , concursuri pentru copiii si dansuri
traditionale.

BISERICI I MNSTIRI N APROPIERE DE ORAUL PAPHOS.
Mnstirea Chrysorrogiatissa Cipru

.

8 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
Manastirea Chrysorrogiatissa este situata la 40 de kilometri nord de Paphos, in Cipru si a fost
fondata in anul 112 de catre pustnicul Ignatios. Manastirea adaposteste numeroase icoane si
ornamente religioase valoroase, pastrate aici inca de la fondarea sa.Manastirea Chrysorrogiatissa
se afla la aproximativ doi kilometri sud de satul Pano Panayia din Paphos. Manastirea si-a luat
numele de la icoana Fecioarei Maria, care ofera lapte de aur din sani de aur. In zilele noastre
insa, din motive puritane, turistilor le este explicata in mod eronat orginea numelui icoanei. Se
spune ca numele vine fie de la o rodie de aur, fie de la muntele Rogia.

Icoana Panagia Chrysorrogiatissa infatiseaza pe Maica Domnului tinand in brate pe Pruncul
Iisus. Se crede ca icoana face parte din seria de 17 icoane pictate de Apostolul Luca. Potrivit
credintei, icoana a fost aruncata in marea Isafria din Cilicia de catre o femeie pioasa, in timpul
perioadei iconoclaste, salvand astfel icoana de la distrugere. Valurile marii au dus insa icoana
intr-un mic port din Acheleia, cunoscut sub numele de Moulia, din Paphos. Icoana a stat
adapostita intr-o pestera timp de 400 de ani. Pe data de 15 august 1152, data Adormirii Maicii
Domnului, pustnicul Ignatios, ghidat de o lumina galbena, a gasit icoana si a luat-o in chilia sa
din muntele Kremasti.
In curand insa, pustnicul Ignatios a construit prima manastire Chrysorrogiatissa, chiar pe locul
unde se afla si in zilele noastre. Din acele vremuri, manastirea se afla sub ocrotirea Manastirii
Kykkos. In anul 1768, episcopul din Paphos, Sfantul Panaretos, a construit si biserica manastirii,
care a ramas pana in zilele noastre.
In timpul otomanilor, manastirea a intrat in posesia unor terenuri cu maslini, in satele si
provinciile din Paphos, Limasol si Larnaca. In timp insa, terenurile s-au pierdut. Pe 24 octombrie
1967, manastirea a fost incendiata, insa in scurt timp a fost reconstruita dupa planurile originale.



In prezent, la Manastirea Chrysorrogiatissa nu adaposteste calugari, insa staretul Dionysios
locuieste aici. Manastirea adaposteste si o podgorie, datata din anul 1751. Vinul de la aceasta
manastire este considerat de o calitate excelenta, primind numeroase premii internationale.
La Manastirea Chrysorrogiatissa se gaseste si o cutie gravata in care se afla icoana Panagia
Chrysorrogiatissa. Pe aceasta cutie se afla 10 mici gravuri care spun povestea fondarii manastirii

9 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
si miracolele infaptuite de Fecioara Maria. Imaginele gravate infatiseaza povestea icoanei pictate
de catre Apostolul Luca si miraculoasa calatorie a icoanei in Cipru. De asemenea sunt infatisate
si cele sase miracole. Icoana este acoperita deoarece o legenda spune ca primii care au vazut
icoana au orbit.
Inca din cele mai indepartate vremuri ale ocupatiei otomane in Cipru, turcii s-au instalat in satul
Lapithiou, situat in apropierea Manastirii Chrysorrogiatissa. La inceput, turcii au lucrat la
manastire, insa apoi au transformat biserica din sat in moschee. In anul 1794, in timpul unei
revolte impotriva otomanilor, biserica profanata din sat a fost convertita din nou la crestinism.

3. DESCRIEREA ORAULUI PAPHOS. OBIECTIVE TURISTICE.

Paphos este, asemenea altor orase importante din Cipru, un adevarat centru cultural care este plin
cu obiective turistice, ruine ale unor cladiri stravechi, dar si cu plaje pe care turistii le apreciaza
foarte mult. Paphos are 5 repere majore Afrodita, zeita frumusetii, Sf.Apostol Paul, Paphos,
filu lui Pygmalion si Imperiul Greco-Roman. Intreg orasul a fost declarat sit arheologic si inclus
in patrimonial UNESCO.
Unul dintre cele mai importante obiective turistice este zona arheologica Situl Arheologic
Paphos, unde poti vedea numeroase constructii de o valoare impresionanta. Casa lui Dionyssos
este un punct turistic care atrage in fiecare an turisti curiosi sa-i descopere tainele, dar tot aici vei
gasi si Casa lui Theseus care nu este cu nimic mai prejos. In aceasta zona exista si un fort vechi
contruit de poporul turcesc, dar care intr-un final a ajuns in mana britanicilor. De-a lungul
timpului el a fost atat punct strategic de aparare, cat si inchisoare pentru criminalii acelor
vremuri, iar momentan este un obiectiv turistic valoros care trebuie vizitat.
Alt obiectiv turistic este portul vechi unde intalnim Castelul Paphos este situat la marginea
portului din Paphos. Aceasta a fost iniial construit ca un fort bizantin pentru a proteja portul. A
fost apoi reconstruit de familia Lusignan n secolul al -XIII -lea, dup ce a fost distrus n
cutremurul din 1222 . n 1570 a fost demolat de ctre veneieni iar dup capturarea insulei,
otomanii l-au restaurat i consolidat. De-a lungul veacurilor acest castel a avut mai multe
utilizri: ca cetate, ca inchisoare,ca depozit de sare in timpul dominatiei britanice, iar mai recent
castelul servete ca un fundal pentru a deschide Festivalul de cultura in aer liber in luna
septembrie. A fost inclus in patrimoniu in 1935 si este un punct de reper a orasului Paphos.
Mormintele regilor sunt situate aproape de mare, in partea de nord a necropolei Pafos. Unii
dintre ei se spune ca au apartinut aristocratiei din acest oras si nu pentru ca ar fi de rang
imparatesc.Unele incaperi ale necropolei sunt asemanatoare cu mormintele gasite in aria orasului
Alexandria, astfel se face legatura intre cele doua orase din perioada helenica. Mormintele regilor
aproximativ 100, dateaza din sec.IV i.Hr.si sunt sculptate in piatra solida in timp ce unele sunt
decorate cu coloane dorice. Se spune ca aici au fost ingropati nobilii din regiune si familiile
acestora ,de aici si numele: mormintele regilor.
Turistii care ajung in aceasta zona se pot bucura de frumoasele privelisti spre mare,iar dupa o
scurta plimbare printre stanci avung la golfulete stancoase .

Biserica Agia Paraskevi din Bizant este interesanta din forma ei in forma de cruce, una dintre
cele doua de acest fel de pe insula. Dateaza inca din secolul al IX-lea.

10 MODULUL III PREGTIREA CULTURAL PROIECT LLP-LdV/IVT/2013/RO/042
Biserica Agia Solomoni - catacomba a fost initial construita in perioada helenica. Este formata
dintr-o incapere deschisa inconjurata de mai multe incaperi din piatra, intr-una dintre incaperi
exista un izvor de apa. Intr-o alta incapere exista ramasite ale unor picturi crestine ceea ce atesta
faptul ca la un moment dat a fost un lacas de cult religios.Agia Solomoni este una dintre locatiile
care au imbratisat ideologia crestina sin nu cea a zeilor. Potrivit traditiei, catacomba a adapostit
oamnii persecutati de catre romani.

Muzeul arheologic din Pafos are o colecie de antichiti cipriote atractive din zona Pafos,
datnd din epoca neolitic pn la 1700 AD. Exponatele, provin n principal din Palepafos
(Kouklia), Nea Pafos (ziua Pafos prezent) i Marion-Arsinoe (Polis), sunt completate de
descoperirile de la Pegeia, Kisonerga, Lempa, Arodes Pano, Salamiou, Akourdalia, Pomos,
Kidasi, Geroskipou etc . In cele cinci camere sunt prezentate interesante exponate datnd din
epoca neolitic la Evul Mediu. n prima sal vizitatorul poate vedea exponate din neolitic,
eneolitic i epoca bronzului, inclusiv monede fabricate in mometaria Paphosului, iar cea de a
doua incapere gazduieste exponate din epoca fierului si perioada clasica .O piatra funerara din
Marion cu Cyprosyllabic script-ul merit de asemenea de vzut. n a treia ncpere vizitatorul
poate vedea exponate din perioadele elenistic i roman. In centrul ateniei este statuia de
marmura a lui Asklepios i un bust de marmur al Afroditei. Camera a patra gzduiete
exponate din perioada roman trzie i perioada crestinismului timpuriu, n timp ce n a cincea
camera , sunt elemente din perioada bizantin i Evul Mediu, n general.
Muzeul Bizantin adaposteste o colecie de obiecte atractive din perioada bizantin, inclusiv
icoane bizantine si chiar cea mai veche icoana gsit n Cipru datnd din secolul VII sauVIII.
Muzeul Bizantin din Pafos se afl n incinta Episcopiei Pafos, si se pot vedea icoane bizantine,
colectate de la biserici si manastiri din districtul de Pafos. Cea mai veche icoana este a Fecioarei
Eleousa de la biserica Manastirii Agios Savvas tis Karonos, care dateaza din aproximativ 1200
d.Hr. i este un exemplu rafinat al artei bizantine.