Pieptanari

Situl este amplasat in sectorul 4 pe soseaua Viilor in apropierea intersectiei acesteia cu

Bulevardul Pieptanari si are ca vecinatati Institutul de pneumologie Marius Nasta,Cimitirele
Evreiesc si Bellu.
Parcelarea a fost intocmita intre 1921 si 1935 la initiativa si sub auspiciile Casei Muncii CFR,si
cuprindea locuinte individuale adresate cadrelor superioare CFR.Zona trebuia sa fie un parc
residential cu locuinte unifamiliale cuplate P+1,economice,cu diverse elemente stilistice
neoromanesti(streasina larga,elemente de decoratie,loggii etc) avand in imediata apropiere un
parc si o scoala comunala ca dotari publice.
Ca tipologie ,parcelarea este reglementata, cu lotizare de mari dimensiuni,cu loturi in tre 300 si
350 mp cu deschidere mare la strada care favoriza insorirea buna .
Zona a ramas partial needificata iar parcelarul a suferit mutatii odata cu aparitia in anii 50` a
ansamblurilor colective din zona printre care si cele doua blocuri aflate in vecinatatea parcului.
Ca dominanta din punct de vedere volumetric apar blocurile, dominanta verticala iar ca
dominanta in plan,datorita numarului lor mare, locuintele unifamiliale.
Tipologia plantatiilor: Plantatii medii si joase in interiorul loturilor.
Spatiile libere apar sub mai multe forme: curtile in cazul caselor cuplate, folosite exclusiv de
proprietari,imprejmuite cu garduri care pe alocuri pastreaza inaltimea mica tipica locuintelor
interbelice dar majoritatea au suferit transformari;in prezent ,majoriatea sunt suprainaltate.
O alta forma de spatiu liber prezenta este parcul:parcul central din zona cu blocuri,apoi parcurile
propuse prin parcelare aflate in vecinatatea scolii,din pacate neamenajate .
Parcul central amenajat destul de saracacioscare aminteste mai mult de o alee dintre doua blocuri
decat de un parc,constituie un loc de destindere pentru locatarii apartamentelor,de sesizat absenta
unui loc de joaca pentru copii precum si a unei amenajari prielnice(aspect decrepit,lipsa unui
centru marcat al parcului,lipsa unei organizari judicioase a mobilierului din parc etc.).
Parcurile laterale ale scolii,total neamenajate, pastreaza urmele unei vagi delimitari(gardutul abia
vizibil)insa si-au pierdut utilitatea ,au devenit spatii de scurtcircuitare a distantelor intre
strazi(vezi prezenta cararilor formate in timp)
Tipuri de acces public privat la case apare gardul ca limita spre spatiul public,apoi se intra intr-
o curte dinspre strada,oficiala,demici dimensiuni si apoi traseul continua cu intrarea in
locuinta.apare de asemenea spatiul ramas fata de limita terenului care duce intr-o curte mai
generoasa ,intima spre care se deschid spatiile intime ale casei.
Blocurile tradeaza acest tip de organizare tipica locuintelor interbelice accesul realizadu-se direct
de pe trotuar in scara blocului,apare insa o copertina deasupra intrarii anuntand-o .
Dotarile de folosinta cotidiana lipsesc in prezent,insa au existat intr-un timp dovada facand
spatiile abandonate de la parter ,zona e deservita de magazinele si chioscurile aflate la parterul
blodurilor dinspre strada principala(calea Viilor).Ca dotari de nivel urbana exista in imediata
apropiere statiile de RATB si Metro-ul,acces auto facil strazi late,scoala si institutul de
pneumologie, diversele biserici ale cimitirelor din zona precum si moschee si o sinagoga.
Zona nu are o mixtitate de functiuni,desi unele case au deschise in curte/casa diferite
birouri(cabinet stomatologic,birouri de avocatura,juristi,cabinet veterinar etc)
Ca apropriere a spatiilor, in zona de case fiecare zona din fata caselor arata oarecum diferit,
oamenii si le-au insusit deoarece le folosesc(gunoi,acces etc),in zona de blocuri aceasta
apropriere este oare cum restransa la spatiul din dreptul fiecarei usi(apar elementele personale-
tablouri,flori pe scara blocului,un anumit finisaj pe peretele de langa usa) lucruri care
personalizeaza spatiul din dreptul usii.
Atat interiorul cat si exteriorul majoritatii locuintelor a fost partial sau total modificat
nemaipastrand aproape nimic din ambientul de altadata.
Ca extinderi au aparut in special garajele care jignesc oarecum aliniamentul fata de strada
precum si inaltimea limitei prescrisa in proiectul original.
Ca elemente de vernacular local,in zona de case, apar numeroase modificari ale cladirilor
existente:inchideri de balcoane, termoizolari,schimbari de finisaj exterior,de acoperise,si in
special modificari ale gardurilor-suprainaltarea si modificarea aspectului.
POT zonei:45%
CUT : 1.3%
Zona este relativ ieftina,250 E/mp neconstruit
Procent mare de spatii plantate,zona este incadrata in tipologia de parc rezidential.
Regimul de intaltime al zonei este de P+1 l.a care se mai adauga in unele cazuri, dupa modificari
le caselor, o mansarda,acest aspect este insa contrazis de prezenta blocurilor P+4E care umbresc
casele din spatele lor,lucru cu efect negativ asupra calitatii locuirii.
Ca densitate de elemtente de uz tehnic urban: stalpi,tomberoane putine , zona este aerisita din
punctul acesta de vedere,insa densitatea de masini variaza drastic: zona de case este aerisita
intrucat fiecare casa are spatiul de parcare in interiorul parcelei,in timp ce in zona de
blocuri,nefiind prezent un spatiu de parcare special amenajat,masinile sunt parcate pe trotuare
spre incomfortul pietonilor,de asemenea, in zona de blocuri nu exista un spatiu verde in jurul
blocului,cu exceptia unei unui mic rest ramas din constructie care serveste drept spatiu pentru
tomberonul de gunoi.
Cu toate acestea, zona de case , desi mai linistita,capata un caracter pustiu datorita lipsei de
comunicare a locatarilor cu spatiul public,a retragerii in spatele limitei,a baricadarii, in timp ce
zona de blocuri,desi cu o locuire mai lipsita de pretentii e zona cu vie,cu zgomotul copiilor ce ies
de la scoala si a masinilor care pleac si care vin .
Ca grupuri socio-demografice dominante constatam iarasi o segregare:proprietarii din zonele de
case sunt in general oameni cu venit mediu si mare precum si pensionari care au detinut functii
importante in CFR sau alte domenii,intr-o expresie, oameni cu bani.
In zona de blocuri,insa, apar cei cu venituri mici,pensionari cu pensii mici, multi chiriasi,datorita
pretului relativ mic al chiriei si al apartamentelor din zona(nici calitatea lor nu este
exceptionala!),un dinamism mai mare in timp al locuitorilor decat in zona de case.
Ca impresie personala, zona are un cracter omogen in zona de case si chiar in cea de
blocuri(micile blocuri CFRdin zonele de limite N-V S-E)insa este influentata negativ de aparitia
blocurilor din interiorul parcelarii , precum si a cortinei specific comuniste construita inspre
strada principala,care introduc un alt tip de locuire-locuirea colectiva intr-o zona in care trebuiau
sa fie si apar in majoritate covarsitoare exemple de locuire individuala,cel mult o mica
comunitate(zona de blocuri P+2 construite chiar de CFR)
Ca repere urbane, zona este aflata in cartierul rahova,la limita cu cartierul ferentari,avand ca
limite perceptive cortinade blocuri la N-Eprecum si strada constantin manescu ,inspre calea
viilor,la N ,N-V apar blocusoarele P+2 si strada baiulescu ion,situatie simetrica cu partea de S-E
unde apar blocurile CFR si bulevardul pieptanari;in zona de S-V limita este strada inginer teodor
dragu,parcelarea se schimba de la loturi mari si cu deschidere mare la strada la loturi inguste si
lungi, mici si cu case inghesuite la 2 calcane.