micsoreaza neincetat pana la soltitiul de vara.

Traditia a fost caonsemnata, cu

unele diferentezonale, pretutindeni in Romania.
15 martie
ZILELE IMPRUMUTTE
Zilele imprumutate este denumirea !enerica timpului sc"im#ator,cu ninsoare,
lapovita si vant care urmeaza dupa zilele $a#ei. Zilele imprumutate sunt dedicate
pasarilor de padure, in special celor mi!ratoare %Ziua $erzei,Ziua $a#ei, Ziua
&turzului, Ziua 'ucului(, mieilor care se nasc in aceasta perioada a anului %Ziua
Mieilor(. desea, acestea zile primesc derminativul )zapada)* Zapada $erzelor,
Mieilor,Randunelelor etc. In raport cu conditiile meteorolo!ice, numarul zilelor
imprumutate difera de la an la an %Muntenia, Moldova, $ucovina(.

1+ martie
,-ILE .EP-ME.ITE
In opozitie cu ,oile .epomenite sau ,oile -prite, ,oile .epomenite sunt zile
#une de munca pentru unele activitati %Muntenia, -ltenia, /o#ro!ea, Moldova(.
Zonal, acestea formeaza un ciclu de trei zile, nefast pentru cei care nu le
respecta* 0oia din &aptamana $ranzei, 0oia din &aptamana Pastelui si 0oia din
&aptamana Rusaliilor sau 'alusului %$anat(.
11 martie
2I.ERE &.T-/ERULUI
Ziua de vineri dupa Lasatul &ecului de Paste, dedicata unuia din 'aii lui
&antoader, este asteptata cu mult interes de fetele nemaritate si nevestele tinere.
/imineata de noapte, inainte de rasaritul soarelui, fetele scot radacina -manului,
planta de nenumarate intre#uintari in cosmetica si medicina populara, in vra0i si
descantece. In timp ce era recoltata radacina si puneau sare si painepe locul
plantei, &antoaderul era invocat sa le dea frumusete si par #o!at* )Toadere,
&antoadere, /a cosita fetelor 3 'at cozile iepelor4) 5 )Toadere, &antoadere, 3 /a
cosita iepelor, 3 'a s6o poarte fetele, 3 'reasca lun!a ca ata, 3 Moale ca ata4). In
Transilvania de sud %Platforma Luncani(, unde fetele cule!eau pentru scalda
rituala frunze de popelnic, invocau aceasta planta, cu acelasi scop, ca pe o
divinitate* )Popelnice, Popelnice, 3 Eu iti dau pita cu sare, 3 Tu sa6mi dai cosita
mare4) 3 Traditia a fost consemnata, cu unele deose#iri, in pricipalele zone
etno!rfice ale Romaniei.
ZIU PE&TELUI
&ar#atoare cu data fi7a a pescarilor %11 martie( dedicata pestelui, este
sinonima cu le7ie. In aceasta zi, cand 8se z#ate9 stiuca sau pestele in apa
inainte de depunerea icrelor pentru inmultire pescarii nu ieseau la pescuit, a0unau
sau prindeau un peste mic, il descantau si il mancau crud %Transnistia,Tulcea,
$raila, :alati(.
LE;IE
&fantul, facator de minuni pe ape, a preluat numele si data de cele#rare a
'uviosului le7ie sau -mul lui /umnezeu din calendarul ortodo7. <recvent este
atestat ca reprezentare mitic sezoniera, patron al vietuitoarelor care ierneaza su#
pamant, in scor#uri si su# scoarta copaciilor, su# pietre sau ape. &e spune
despre el ca al incalzi si ar desc"ide Pamantul la 11 martie pentru a slo#ozii
vietatile care ar fi iernat intr6insul. /upa + luni, la Ziua 'rucii %1= septem#rie(,
le7ie incuia Pamantul. paritia si disparitia vietuitoarelor, cand incuie sau
descuie le7ie pamantul, sunt marcate de doua importante fenomene
astronomice* ec"inoptiul de primavara si ec"inoptiul de toamna. stfel,
sar#atorile populare de la 11 martie si 1= septem#rie functionau ca "otare
calendaristice care delimitau anotimpurile de #aza a anului* vara si iarna. Intr6una
din le!ende se spune ca omul avand multe de suferit de pe urma insectelor,
/umnezeu le6a strans pe toate in ziua de 1= septem#rie si le6a incuiat intr6o
lacra, apoi il c"ema pe le7ie sa o arunce in apa marii. 0uns pe malul marii
le7ie desc"ide, din curiozitate, lacra. Instantaneu, !andacii, lacustele, insectele
se raspandesc pretundindeni, in apa marii, in nisip, pe ier#uri, in copaci. /e
atunci, sustine traditia, 8.u numai pamnatul, ci c"iar si apa marii e plina de tot
felul de 0i!anii si !an!anii. Iar pe le7ie pentru ca nu a ascultat de /umnezeu, la
transformat in cocostarc ca sa adune, intre 11 martie si 1= septem#rie insectele
imprastiate9. In satele din 'ampia Romana, unde oile incetatu sa mai fie "ranite
din aceasta zi cu fan si otava, fiind scose la iar#a verde, sar#atoarea le7ie se
numea Lasatul. Timpul era in prea0ma ec"inoptiului de primavara, suficient de
cald pentru ca insectele sa 8 invieze9, reptilele sa se 8 dezmorteasca9, stiuca sa
se 8z#ata in apa9 anauntand perioada de reproducere, al#inele sa iasa din stup in
cautare de "rana. /e aceea, sar#atoarea era numita, local, si Ziua &arpelui, Ziua
Petelui, Retezatul &tupilor. La le7ie se !re#lau si se maturau o!razile, tarlele si
o#oarele, se aprindeau focul prin !radini si livezi, se ocoleau casele si acareturile
cu tamaie si carpa arsa pentru alun!area serpilor si insectelor, se le!au tulpinile
pomilor fructiferi cu paie sa nu se catere omizile pe cren!i, se suna din clopotei
sau se faceau z!omote #atand din fiare vec"i pentru a speria serpii, soparlele,
salamandrele, #roastele %Moldova, $ucovina, Transilvania, $anat(.
1> martie
&.T-/ERUL 'EL MRE
&antoaderul cel Mare este o reprezentare "ipormorfa, temuta si respectata
atat de supusii sai, 'aii lui &antoader cat si de oameni. Local, este numit
&antoaderul cel &c"iop. Prin comparatie cu oamenii 8 insemnati9, considerati rai
si periculosi, romanii cred ca si divinitatile de care se tem tre#uie sa fie sc"iope*
<ilipul cel &c"iop, &c"ioapa, numele Ursitorii care urseste rau la nasterea
copilului, &ntoaderul cel &c"iop si altele %$anat(.
1? martie
ZP/ $ERZEL-R
.umele ninsorii care cade in luna martie dupa inc"eierea Zilelor $a#ei este
dedicata primelor pasari mi!ratoare care poposesc primavara in Romania,
#erzelor. Intrucat in luna martie pot sa cada dupa ? martie mai multe ninsori,
acestae poarta numele si al altor pasari mi!ratoare%Zapada 'ucului, Zapada
Randunerilor si Zapada &turzului(. Traditia este atestata in tinuturile
e7tracarpatice%$ucovina, $asara#ia, /o#ro!rea, Moldova, Muntenia(.
@A martie
ZILELE M-&IL-R
'iclul de ? zile care urmeaza dupa zilele $a#ei /oc"ia, intre Macinici %?
martie( si le7ii %11 martie(, cu vremea in !eneral frumosa si primavaratica, este
numit Zilele Mosilor. /aca in acesta perioada apar si zile fri!uroase, cu ninsori,
lapovita si vant, acestea sunt numite !eneric, zile imprumutate.
@1 martie
'-'-&UL
Pentru a afla diferite momente ala zilei si noptii, oamenii o#servau &oarele si
Luna, stelele si planetele. /in pacate astrii nu pot sa fie o#servati intodeauna din
cauza timpului noros, iar aprecierea pozitiilor lor pe #olta cereasca este, fara ale
instrumente de masurat, apro7imativa. Tre#uia ales un orolo!iu terestrul mai
apropiat si mai usor de o#servat care sa indice diviziuni repeta#ile ale timpului
diurn. .u era nevoie de prea mare spirit de o#servatie pentru a constata ca
animalele si pasarile au un comportament diferit in anumite momente ale zilei si
ale noptii. In loc sasi #ata capul pentru a creea o masinarie de masurat timpul,
omul a cautat mai intai in natura or!anisme vii care sa6l informeze despre
scur!erea vremii. /in motive practice, acestor orolo!iu natural era de dorit sa
fie cat mai aproape de locuinta si !ospodaria omului5 tre#uia !asit printre
animalele si pasarile domestice.
&urpinzator, cu mii de ani in urma, popoare aflate in diferite colturi ale lumii au
ales acelasi orolo!iu* cocosul. In antic"itate dar si in Evul Mediu, armatele de
uscat purtau cu ele cate un cocos pentru a vesti sc"im#area santinelelor pe
timpul noptii. - functie asemmanatoare indeplinea si cocosul urcat cu cateva
!aini la stanele carpatice de catre pastorii romani. vand darul de a canta in
pre0ma miezului noptii, moment de cumpna, de confruntare a spiritelor #une de
cele rele, poporul l6a pus pazic la "otarul dintre fortele malefice si cele #enefice.
/upa cantatul lui, spiritele necurate isi pierdeau puterea, se ascundeau pentru a
intra din nou in actiune, in noaptea urmatoare. 'antecul cocosului sim#oliza
trecerea momentului critic si anunta victoria &oarelui si al luminii aspura noptii si
intunericului. El anunta nu namai orele noptii, ci si curatirea spatiului nocturn de
fortele ostile omului.
In #asme, cocosul este un persona0 fantastic cu forte miraculoase* aduce
#o!atii imense stapanului, este sfetnicul lui <at6<rumos, avertizeaza pe Ileana
'osanazeana de venirea Zmeului sau a lui <at6<rumos. tmosfera eni!matica
creata in 0urul cocosului, datorita faptului ca acesta canta la miezul noptii si la
"otarul timpului diurn %noapte6zi(, a fost folosita in diferite practici ma!ice. stazi
continua sa 0oace rol ritual la inmormantare%cocosul dat de pomana peste sicriu
sau peste mormant( si, uneori, in ceremonialul nuntii %aducerea cocosului fript la
masa cea mare sim#oliza apropierae zorilor, moment cand invitatii tre#uiau sa se
ridice si sa plece(.
'ocosul continua sa fie un apreciat #arometru meteorolo!ic la indemana
taranului pentru a aprecia timpul ploios sau secetos, vremea !eroasa sau
moinoasa. &e crede ca, prin catecul lui pe pra!ul casei, anunta sosirea
musafirilor. /esi ceasornicul a patruns astazi in cele mai izolate catune, oamenii
continua sa se orienteze pe timpul noptii dupa cantecul cocosilor. cestia indica
cel putin trei momente principale ale noptii* miezul noptii la primul cantat, trei ore
inainte de ziua la al doilea cantat si crapatul de ziua, cand canta mai des %apune
!rupul de stele numit :ainusa si apare Luceafarul de dimineata(.
@@ martie
TR I.I.TE B TR I.P-I
/enumirea populara a ec"inoptiului, fenomen astronomic marcat de
intersectia eclipticii cu ecuatorul ceresc la apro7imatuiv @1 martie%ec"inoptiul de
primavara( si la @C septem#rie %ec"inoptiul de toamna( cand ziua si nopatea
devin e!ale, se numeste, local, Tar inaite 6 Tar inapoi.
@C martie
:EME.II &I '-M-R
:emenii este o constelatie de pe "arta cerului din care poporul a retinut
pentru orientare pe timpul noptii numai doua stele* 'astor si Polu7 %-lt, Pra"ova,
r!es, .eamt(. &teaua Polu7, care stra#ate cerul de la rasarit la apus in timpul
lunilor cde toamna se numeste 'omoara %$rasov, .eamt(.
@= martie
ZIU &RPELUI
/ata de 11 martie se crede ca ies serpii din adaposturile in care au "i#ernat
intre Ziau 'rucii si le7ii, este numita Ziua &apelui. Pentru a6i casti!a #unavointa
pe timpul verii, sarpelui nu I se pronunta numelue de ziua lui sau I se adreseaza
folosind nume eufemistice %/omn, 'urea, 'el care se Tareste(, nu era omorat
conform o#iceiului si zicalei populare* 8-moara sarpele ce iti iese in cale49 . In
aceasta zi erau rasfatate si alte vietati care se trezeau la viata dupa somnul de
peste iarna* #roastele erau numite Iepe, !an!anile /oamne sau 'ucuoane,
sarpele 'urea etc.
@5 martie
ZIU 'U'ULUI
/intre toate pasarile care infrunta ri!orile iernii specifice climatului nostru
temperat continental sau care poposesc aici numai pentru varat, cucul ocupa in
traditil5e populare un loc cu totul privile!iat. .u e7ista in ornitolo!ia romaneasca o
alta pasare in care poporul sa6i fie dedicat atatea le!ende, povesti, cantece si
prover#e. 'ucul nu este o pasare cantatoare si nuci nu incanta prin coloritul
penelor sale. 'a infatisare este un uliu in miniatura. <iind o pasare mica, aportul
ei la distru!erea daunatorilor este ne!li0a#il. Isi depune ouale prin cui#urile altor
pasari, iar puii sai mai ro#usti, isi rastoarna fratii vitre!i peste mar!inile cui#ului
pentru a profita de un surplus de "rana si a se dezvolta mai rapid. 'ucul nu6si
face cui#, nu6si cloceste ouale si nu6si "arneste puii. <iind sim#olul primaverii, al
timpului frumos si al dra!ostei patimase, poporul ii iarta totul. In povestire de o
rara frumusete cucul apare antropomorfizat* ar!at, slu!a, tal"ar, "aiduc, parinte,
sot, amant etc. ceasta pasare ar fi putin cunoscuta in folclorul romanesc daca
prin comportamentul sau inceputul si sfarsitul cantatului la date fi7e nu ar marca
succesiunea a doaua importante fenomene astronomice* Ec"inoptiul de
primavara si soltitiul de vara* 8&i cucul, cum a sosit si i s6a dezle!at lim#a, indata
incepe a canta, si canta necontenit de la $una 2estire %@5 martie, sar#atoare
aflata imediata apropiere a ec"inoptiului de primavara(, pana la &anziene sau
pana la &anpetru %sar#atoare din pre0ma solstitiului de vara(9. 'onform traditiei,
la &anziene cucul se ineaca cu orz nemaiputand canta, se preface in uliu pana la
primavara viitoare.
'ucul este o sursa de inspiratie melancolica in cantecele de dor si 0ale, iar in
creatile a caror tema este despartirea a doi frati sau a doi soti amplifica
sentimentul e instrainare si sin!uratate. 'ucul prevesteste prin cantecul sau nu
numai venirea primaverii, ci si norocul omului pe acel ca si primul cantec al
cucului era intampinat prin cuvinte care implorau avutia, sanatatea , fericirea,
norocul. La auzul primului cantec al cucului toti doreau sa fie veseli, curat
im#rcati, #ine "raniti si cu #ani in #uzunar.
&upremul sim#ol al cucului este scur!erea neintrerupta a timpului si
repetarea anuala a scenarului din ciclul vietii* nasterea %primul cantat( si moartea
%ultimul cantat(. /e aceea, el are tainice le!aturi cu viata omului. Locul de unde
se aude prima data cantecul %in spate, in fata, in stan!a, in dreapta( sau unde
este asezat %pe o ramura uscata, pe o movila, pe o !ramada de !unoi(,
repeta#ilitatea cantecului etc. reprezinta semne #une sau rele pentru om* noroc,
sanatate, #oala, moarte, casatorie.
$L:-2E&TE.I
$una 2estire sau $la!ovesteniaeste ziua cand $iserica crestina
praznuieste vestea adusa <ecioarei Maria dera"n!"elul :avrilca va naste fiul
fara iaintasi, Iisus Dristos. &ar#atoare situata in imediata apropiere a
ec"inoctiului de primavara, cand sosesc randunelelesi incepe cucul a canta este
numita in 'alendarul popular si Ziua cucului. La $la!ovestenie se efectau multe
E.de purificare a spatiului, de alun!are a serpilor de pe lan!a casa, a insectelor
si omizilor din livezi, afumarea cu tamaie si carpe arse a cladirilor, curtilor,
oamenilor si vitelor %Transilvania, $anat(, producerea z!omotelor de care sa se
sperie fortele malefice prin tra!erea unui clopotel le!at de picE%Transilvania( sau
lovirea fiarelor %$anat(5 aprinderea focurilor in !radini si livezi5 scoaterea de lazi
a straielor si tesaturilor la aerisit. <ertilitatea in noul an era invocata prin stropitul
radacinilor prunilor de tuica si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi ca vor
fi taiati daca nu rodesc %$anat, Transilvania(. In alte zone ziua de $la!ovestenie
era insa considerata neprielnica pentru rodul pasarilor, animalelor si plantelor* nu
se puneau clostile sau sa credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui5 vacil
nu se 8!oneau95 nu se semana porum#ul %Moldova, $ucovina(. $la!ovestenia era
un timp favora#il pentru aflarea norocului si rodului pomilor fructiferi, pentru
previziuni meteorolo!ice. <emeile stran!eau apa provenita din neaua topita
pentru a fi folosita in practicile de medicina si cosmetica populara. Inportanta
sar#atorii este su#liniata de sacrificiul pestelui care se mananca, indiferent daca
ziua de @5 martie este de post sau de dulce.
@+ martie
&TELELE 'I-$.ULUI
Unul si acelasi !rup de stele din constelatia Taurului este numit de
a!ricultori :ainusa iar de pastori &telele 'io#anului. 'and &telele
'io#anuluia0un! la toaca, locul pe cer al &oarelui de unde se #ate seara toaca la
#iserica, pastorii apreciau ca oile s6au saturat de pascut si, ca urmare, le
aduceau la stana pentru muls %.eamt(.
@1 martie
$RZ
$arza, pasare mi!ratoare care soseste odata cu primavara, este
purtatoarea multor semne si sim#oluri privind* 8/aca #erzele pleaca din vreme,
se spune ca iarna va fi !rea si lun!a5 daca pleaca tarziu, oamenii zic ca iarna va
fi scurta si calduroasa95 #elsu!ul* 8/aca un om vede multe #erze primavara, vor
face multe care cu porum#95 norocul* 8'and oamenii vad o sin!ura #arza, zic ca
raman sin!uri, mai cu seama fetele si #aietii raman necasatoriti9 5 8/aca cineva
vede o #arza dimineata sau seara pana nu mananca, se zice ca6l spurca* si daca
a spurcat pe cineva dintr6o familie, se zice ca e semn de moarte95 incendiul*
8/aca se aprinde undeva o casa, vesteste oamenii prin tocanitul cu ciocul lor9.
/aca #arza nu ar lipsi din peisa0ul rural pe timpul iernii, aceasta ar fi fost
lipsita si de valuare caledaristica si meteorolo!ica. Este o pasare asteptata cu
nera#dare si primita cu un oaspete dra!. &e spune ca, drept rasplata pentru
in!aduinta oamenilor care ii permit sa6si construiasca cui#ul pe case sau in
apropierea caselor, #arza aduce un suprem sacrificiu prin omorarea unui pui.
@> martie
&ULIT PE 'ER
Unitatea populara de masurat timpul diurn, e!ala cu o 0umatate de ora, cu
care se apreciaza urcusul si co#orasul &oarelui pe #olta cerului este numita
sulita. Ziua de vara are 1> sulite lun!ime* noua de la rasarit pana la amiaza si
noua de la amiaza pana la apus.
martie@?
2IT /E 2IE, TU< /TT-RE /E PUTERE
&e spune ca un imparat um#land prin imparatie si vazand cate pricini
pornesc de la vinul tul#urator de minte, a "otarat sa scoata sa scoata din pamant
si sa starpeasca copacelul #lestemat al vitei de vie. Imparatul a murit si altii i6au
luat locul in scaun. -data. Un crai din tara aceea a pornit la vanatoare de
sal#aticiuni prin codru. &i6mpusca, si6mpusca, pana da de un urs. &6a luat dupa
el si l6a !onit, pana a a0uns la un sc"it unde traia un calu!ar #atran6#atran, de
cand Tata .oe. 'um aude !ala!ia, iese din c"ilie si vede ursul si pe cei ce6l
fu!areau. &e dez#raca de "aina calu!areasca, isi sufleca manecile, iese inaintea
namilei, il prinde de urec"i, ca incepuse sa tremure ca un miel. &6a minunat
imparatul si l6a intre#at, de unde are atata putere in trupF cesta i6a spus ca are
un #utuc de vie, o tufa datatoare de putere care face stru!uri la vreme de
toamna. Prisosul il stran!e si il pune in pod, de are tot anul. 'and a venit la vale,
imparatul a dat porunca tare* 8/e astazi inainte tufa de vie sa ai#a slo#ozenie sa
creasca peste tot cuprinsul imparatiei, impartasindu6se oricine din darurile ei, dar
numai atat, ca sa fie voinic de6a apuca si tine ursul de urec"e9.
CA martie
LE:E./ $R./U&II
&e spune ca #randusa de primavara si #randusa de toamna au fost doua
surori frumoase alun!ate din casa in fri! de mama lor vitre!a* pe una intr6o
primavara timpurie iar pe alta intr6o toamna tarzie. 2azandu6le neca0ite,
/umnezeu le6a prefacut in flori. /e atunci ele se tot cauta, fara sa se poata
intalni vreodata. Una floarea celor vii, infloreste primavara,alta, floarea celor
morti, infloreste toamna. &e zice ca cine va aduna #randuse de primavara, le va
uni in cununa cu cele de toamna ca ele sa6si puna tot dorul si le va da pe apa,
face o fapta #una pentru care /umnezeu ii va ierta multe pacate.
C1 martie
PR.ZUL MRE
Pranzul mare este un reper solar pentru a aprecia timpul diurn, sinonim cu
su#amiaza care indica, pe timp de vara, apro7imativ ora 11.