Fundamentele psihoterapiei an III, sem 1 (2011-2012)

1. Curentul integrativ n psihoterapie vizeaz urmtoarele direcii:

a. Eclecticismul tehnic
b. Asimilarea empiric
c. Integrarea teoretic
d. Abordarea pe modelul factorilor comuni
e. Integrarea holistic
. Clientul ideal pentru o terapie psihodinamic
a. Conine comportamentele impulsive ale terapeutului
b. !rezint conflicte de intensitate nevrotic
c. Are o toleran acceptabil la interpretri "i confruntri
d. #olicit activ a$utor pentru simptome din sfera interpersonal
e. Este implicat activ n procesul de schimbare
%. !sihoterapiile umaniste snt caracterizate prin
a. Centrarea pe potenialul de cre"tere "i dezvoltare a clientului
b. & viziune optimist n ceea ce prive"te acceptarea propriului trecut
c. 'n accent pe parado(ul acceptrii de sine ca motor al schimbrii personal
d. )ai multe "coli terapeutice* funcionnd mai degrab n sectorul privat de asisten
e. +aptul c problemele emoionale reprezint punctul de greutate al interveniei
,. !sihoterapiile au n comun urmtoarele aspecte
a. -ecesit un training riguros "i ndelungat pentru cei care vor profesa ca terapeui
b. Acoper ntreaga gam de tulburri psihopatologice
c. Au fost fondate dup studii riguroase efectuate de echipe de cercetare dedicate
d. Au reguli clare de pstrare a confidenialitii
e. Consider tabu contactul se(ual ntre terapeut "i client
.. /ermenul de nevroz* ca int a tratamentului psihologic* poate avea urmtoarele sensuri:
a. & tulburare a funciei nervoase a crei baz organic nu a fost nc identificat
b. )anifestri simptomatice care provin din conflicte incon"tiente
c. & afectare traumatic a funciilor nervoase
d. & reacie e(agerat la dificulti interpersonale
e. )anifestri psihopatologice la indivzi cu creiere sntoase
0. 1atalia seculara dintre 2psihici3 si 2somatici3 poate fi inteleasa ca:
a. Efortul sustinut al unor cercetatori sau practicieni de a favoriza e(plicatii cerebrale sau psihologice referitoare la
manifestari psihopatologice
b. Incercarea de a e(plica suferinta psihologica dintr4o perspectiva neurologica
c. Incercarea de a e(plica functionarea substratului cerebral in termeni psihopatologici
d. Alteranarea sau coe(istenta unor modalitati de explicatie si asistenta psihologica si medicala 5medicamentoasa6*
menite sa influenteze starile psihopatologice ale pacientilor
e. 'n conflict cronic fara un castigator clar
7. 1tlia secular dintre 2psihici3 "i 2somatici3 poate fi neleas ca
a. Efortul susinut al unor cercettori sau practicieni de a favoriza e(plicaii cerebrale sau psihologice referitor la manifestri
psihopatologice
b. 8ncercarea de a e(plica suferina psihologic dintr4o perspectiv neurologic
c. 8ncercarea de a e(plica funcionarea substratului cerebral n termeni psihopatologici
d. Alteranarea sau coe(istena unor modaliti de asisten psihologic "i medical 5medicamentoas6 menite s influeneze pe
strile psihopatologice ale pacienilor
e. 'n conflict cronic fr un c"tigtor clar
9. !entru ca un terapeut s dea dovad de autenticitate n relaie 5din perspectica rogersian4umanist6* el ar trebui s
fac apel la:
a. !ersuasiune
b. Empatie
c. Congruen
d. Interpretri
e. Acceptare
:. 8n terapiile cognitiv4comportamentale* relaia
a. Este nonevaluativ "i implic o acceptare necondiionat a clientului
b. Este pragmatic "i centrat pe obiective
c. Este caracterizat printr4o alternan a dezvluirilor clientului "i terapeutului
d. Implic motivarea clientului de a lucra "i n afara "edinelor de terapie
e. !resupune un rol activ al terapeutlui de a ghida procesul de schimbare
1;. <intre conceptele cheie ale terapiilor de familie* putem aminti
a. #imptomul prezent la un membru este e(presia unei disfuncii la nivelul sistemului familial
b. =ucrul cu un membru al familiei duce la schimbarea modalitilor de comunicare "i interaciune din sistem
c. >omeostaza familiei* care reprezint un nivel stabil de funcionare care nu poate fi modificat n cursul terapiei
d. ?raniele unui sistem familiar* care pot prezenta grade diferite de permeabilitate
e. =ucru cu un sistem familial poate duce la modificri ale rolurilor asumate de diferii membri n cadrul sistemului
11. Integrare teoretic nseamn
a. <emersul de a cuta dovezi empirice pentru o anumit abordare terapeutic
b. &ferirea de informaii teoretice despre diferite abordri terapeutice candidailor unei "coli de terapie
c. A vizat* n ultimii ani* n special ncercarea de integrare a curentului comportamentalist sau cognitiv4
comportamentalist cu cel psihodinamic
d. Este echivalent* n practic* mai degrab cu procese de integrare asimilativ
e. @izeaz aspecte teoretice din modele terapeutice diferite* cutnd identificarea unor principii "i regulariti comune.
1. Clienii "i aleg* cel mai frecvent* o anumit psihoterapie pentru c
a. #tiu c respectiva psihoterapie si4a dovedit eficienta prin studii clinice
b. Au recomandri pentru un anumit psihoterapeut
c. #nt influentati de mode si tendinte generale* de tipul revistelor glossA sau a televiziunii
d. #tiu c respectiva psihoterapie a a$utat si pe alti cunoscuti sau membri ai familiei
e. Au trecut printr4un proces de selectie riguros si documentat* bazat pe criterii clare
1%. !aradigma matriceal a lui !aul "i propune s rspund la urmtoarele ntrebri
a. Care tratamentB
b. Este cel mai eficient pentru toate persoaneleB
c. Cu anumite probleme specificeB
d. &ferit de ctre cineB
e. 8n ce circumstane generaleB
1,. Clientul ideal pentru o terapie de tip cognitiv4comportamental
a. !rezint probleme multiple "i nespecifice
b. Este motivat n a formula obiective clare de schimbare
c. Are o disponbilitate crescut n a lucra pentru a ndeplini obiectivele "i n afara "edinelor de terapie
d. Este motivat s analizeze particularitile relaiei terapeutice mpreun cu terapeutul
e. #olicit activ a$utor pentru controlul simptomatic
1.. 8n cazul terapiei psihodinamice* relaia are umrtoarele caracteristici
a. /erapeutul ncura$eaz o dinamic particular a relaiei* evitnd criticile* asigurrile* ncura$rile "i sfaturile
b. /erapeutul este suportiv "i empatic cu clientul
c. /erapeutul evit o stare conflictual cu clientul* fiind atent s nu aduc n discuie reaciile clientului fa de cadrul
terapeutic
d. /erapeutul poate fi perceptu de client ca rece "i distant
e. /erapeutul nu cedeaz presiunii de susine o relaie care s respecte dinamica unei relaii interpersonale obi"nuite
10. !rofilul unui client CA@I# 5dupa =uborsDA6 nseamna ca
a. <e multe ori* de terapie a$ung sa beneficieze clienti care nu au foarte multe probleme
b. Cei tineri sunt primiti mai frecvent de terapeuti in terapie
c. !ersoanele care in viata de zi cu zi sunt persoane de succes vor avea sansa sa fie mai usor acceptate ca si clienti
de terapie
d. In terapie a$ung numai persoane inteligente
e. Capacitatile de verbalizare a clientului cu referire la problemele sale emotionale sunt un atu pentru un rezultat
favorabil al terapeiei
17. !rofilul clientului CA@I# 5dupa =uborsDA6 inseamna ca:
a. <e multe ori de terapie a$ung sa beneficieze clienti care nu au foarte multe problem
b. Cei tineri si atractivi sunt primiti mai frecvent de terapeuti in terapie
c. !ersoanele care in viata de zi cu zi sunt persoane de succes vor avea sansa sa fie mai frecvent clienti de terapie
d. In terapie a$ung numai persoane inteligente
e. Capacitatile de verbalizare a clientului cu referire la problemele sale emotionale va fi dezvoltata in cursul terapiei
19. !arado(ul pasarii <&<& in psihoterapie este un fenomen discutat si actualmente* care afirma ca
a. Eezultatele globale ale psihoterapiilor sunt parado(ale si incerte
b. !entru aceeasi problema clinica* n mod parado(al terapiile au rezultate diferite
c. Eficienta terapiilor pare sa fie similara pentru probleme similare
d. E(ista abordari terapeutice variate si uneori contradictorii care pot duce la rezultate similare
e. Eezultatele globale ale psihoterapiilor nu tin* probabil* numai de apartenenta la un curent
teoretic* ci de factori variati* care fac ca multe psihoterapii sa functioneze
1:. !entru evaluarea eficientei psihoterapiilor* putem folosi urmatoarele metode
a. )etoda studiilor comparative
b. Aplicarea analizelor sistematice
c. Cercetari randomizate dublu4orb
d. Comparatii ingrediente activeFplacebo
e. Analize de satisfactie a consumatorilor
;. Concluziile studiului lui EAsencD din 1:. scot la iveala urmatoarele aspecte
a. !sihoterapia este inferioara tratamentului obisnuit sau listelor de asteptare
b. Aplicarea metodei psihianalitice duce la imbunatatirea starii ma$oritatii clientilor
c. )edicii de familie si personalul nespecializat contribuie n egala masura la imbunatatirea starii de bine a
persoanelor in suferinta psihologica
d. In procesul de ameliorare a unei tulburari de intensitate nevrotica ar trebui sa tinem seama si de evolutia naturala a
tulburarii
e./erapiile comportamentale sunt superioare celor psihanalitice si listelor de asteptare
1. #eligman afirma ca studiile care implica statistica in evaluarea eficientiei psihoterapiilor sunt limitate pentru ca:
a. !sihoterapia nu are o durata si un format fi(
b. In psihoterapie conteaza mai mult satisfactia consumatorului
c. !sihoterapia este o modalitate auto4corectiva
d. Clientii obisnuiti ai psihoterapiilor nu prezinta probleme multiple
e. !sihoterapia este rezultatul unei implicari si alegeri active a clientului
. Eezultatele analizelor sistematice* cum este cea a lui Eoth si +onagA* arata ca terapia psihodinamica are posibile
rezultate in urmatoarele probleme clinice:
a. <epresie
b. /ulburarea de an(ietate generalizata
c. /ulburarea obsesiv4compulsiva
d. /ulburarea posttraumatica de stres
e. 'nele tulburari de personalitate
%. <efinitia clasica a procesului psihoterapeutic* formulata de #trupp in 1:79* cuprinde urmtoarele elemente:
a. !sihoterapia este un proces interpersonal
b. !sihoterapia vizeaza vindecarea unor probleme emotionale* cognitive sau comportamentale
c. !sihoterapia este efectuata de un profesionist certificat
d. !sihoterapia isi propune* printre altele* sa modifice atitudinile clientilor
e. !sihoterapia vizeaza ameliorarea starii de bine a clientilor
,. #tudiul4ancheta a lui 1oisvert si +aust arata ca
a. Aplicarea unor terapii diferite duce la rezultate diferite pentru clienti
b. Ameliorarea* pentru ma$oritatea clientilor* este rapida
c. Cel mai bun predictor al succesului terapeutic este e(perienta clinica a terapeutului cu problema respectiva
d. E(ista o proportie de 1;G dintre clienti* care se agraveaza in cursul terapiei
e. Invatarea meseriei de psihoterapeut este mai degraba rezultatul e(perientei directe si nu studiul literaturii
.. !sihoterapia are ca si elemente definitorii
a. & persoana in cautare de a$utor si o persoana care este e(pertul
b. Clientul nu are o reprezentare proprie a ceea ce poate insemna schimbare
c. Interactiunea psihoterapeutica este una eminamente verbala
d. Clientului ii este oferit o e(plicatie cauzala asupra problemei si interpretari legate de simptomatologie
e. Clientul si psihoterapeutul* in cadrul modelului psihoterapeutic* identifica impreuna modele repetitive si particulare
care stau la baza problemei
0. !sihoterapia are ca si elemente definitorii:
a. & persoana in cautare de a$utor si o persoana care este e(pertul
b. Clientul nu are o reprezentare proprie a ceea ce poate insemna schimbare
c. Interactiunea psihoterapeutica este una eminamente verbal
d. Clientului ii este oferita o e(plicatie cauzala asupra problemei si interpretari legate de simptomatologie
e. Clientul si psihoterapeutul* in cadrul relatiei psihoterapeutice* identifica impreuna modele particulare de interactiune
in cadrul situatiei de cabinet
7. !sihoterapia implica punere in $oc a unor mecanisme care tin de relatia de a$utor 5helping relationship6* o
particularitate antropologica observata la toate popoarele. <intre caracteristicile relatiei de a$utor* putem enumera
a. Are o pondere importanta afectiva si mai putin cognitiva
b. #e bazeaza pe comunicare directa si onesta
c. Este o relatie intensa* care poate fi confortabila* dar poate fi insotita si de o serie de emotii puternice si negative
d. !une pret pe confidentialitate si suport
e. #e modifica in functie de informatiile pe care cel care ofera a$utor le primeste de la cel care solicita a$utor
9. <intre interventiile interpersonale* ma$oritatea psihoterapiilor considera unele dintre cele mai $os inutile sau de
descura$at:
a. #faturile
b. #uportul empatic
c. =audele si incura$arile
d. -eutralitatea terapeutului
e. #olutiile oferite de terapeut
:. Eeferitor la Hmetafora pastilei3* propusa de #hapiro* este dificil sa efectuam cercetari in domeniul eficientiei
psihoterapiei pentru ca:
a. @ariabilele de proces sunt multiple* iar relatiile de tip cauza4efect sint comple(e
b. Ingredientele active sunt cunoscute* masurate si manipulate
c. E(ista un raspuns linar in functie de Hdoza3 ingredientului activ
d. <iferitele terapii au nevoie de metode diferite de evaluare
e. E(ista relatii non4liniare intre proces si rezultat
%;. /erapia cognitiv4comportamentala porneste de la urmatoarele principii cheie
a. +iecare comportament si gind repetitivFnedorit are o anumita functie care va putea fi inteleasa de catre client
b. Emotiile nu intra in sfera de interes a terapiilor cognitiv4comportamentale
c. Identificarea si modificarea gindurilor sau comportamentelor nedorite este o buna premisa de reechilibrare
psihologica
d. Eficienta terapiilor este cu atit mai crescuta* cu cit obiectivele de schimbare pot fi mai clar delimitate
e. Interventia consta in deliberarea amanuntita asupra modului in care e(perientele din trecut au influentat
simptomatologia actuala
%1. In general* rezultatele meta4analizelor din ultimele % decenii cu privire la eficienta psihoterapiilor au aratat:
a. & eficienta superioara a terapiei comparativ cu consilierea psihologica
b. & eficienta sensibil egala a psihoterapiilor intre ele
c. Eezultate pozitive in ceea ce priveste interventiile placebo* care se dovedesc mai bune decit conditia Hfara
tratament3
d. & superioritate a terapiilor bazate pe simptom 5terapii comportamentale si cognitiv4comportamentale6
e. & superioritate a interventiilor medicamentoase sau psihiatrice
S-A VAI!A" A#$#%
%. In locul instinctului mortii* psihanalistii contemporani prefera sa vorbeasca despre:
a. @ina
b. Agresivitate
c. +urie
d. Conflict cu #upraeul
e. #ublimare
%%. /ratamentul propus de reprezentantii curentului romantic 5Eeil* >einroth6* presupunea pentru pacienti:
a. 'tilizarea disciplinei ca metoda terapeutica
b. & abordare empatica si multimodala a problemelor aduse de pacienti
c. 'tilizarea unor metode de contentie 5camasi de forta* impachetari in cearsafuri ude etc.6
d. 'n control al pasiunilor prin intarirea vointei
e. 'tilizarea unor mi$loace de tratament cu a$utorul curentilor electrici
%,.+reudienii contemporani sugereaza despre relatia terapeut4pacient ca:
a. Intensitatea ei stimuleaza e(periente emotionale latente* dar ceea ce apare intre terapeut si pacient se considera o
noua e(perienta influentata de trecut* nu doar o repetitie
b. Este preambulul unei relatii de prietenie benefice
c. Este sustinuta material de catre client
%.. /ransferul este:
a. !ozitiv
b. -egativ
c. -eutru
d. #implu
e. Comple(
%0. Comple(ul &edip se refera la:
a. An(ietatea de castrare simtita de baiat
b. Invidia de penis traita de fata
c. <orinta incestuasa a baiatului fata de mama sa si a fetei fata de tatal sau
d. Capacitatea copilului de a devein independent
e. Identificarea cu parintele de acelasi se(
%7. <ificultatile legate de studiul psihoterapiei provin din:
a. )ultiplicitatea unor modele de cercetare care dezbina comunitatea stiintifica
b. Incapacitatea cercetatorilor de a pune la punct o metoda placebo care sa fie utilizata ca standard de comparatie
c. =ipsa unor metodologii statistice care sa4si fi dovedit utilitatea in evaluarea psihoterapiilor
d. E(istenta unor miscari concertate a clientilor si apartinatorilor* care contesta rezultatele studiilor de eficienta
e. Interesul scazut al comunitatii psihoterapeutice de a investi timp si energie in studii de eficienta
%9. !rocesul primar de gandire* din perspectiva psihanalitica* face trimitere la:
a. ?andirea primatelor
b. Ideatia bebelusilor
c. Inconstient
d. #ubconstient
e. ConstientAnsIer
%:. !rincipiul realitatii este:
a. In stransa legatura cu Eul
b. 1azat pe ideea de securitate
c. &pus principiului placerii
d. 1azat pe ideea de ma(imizare a placerii
e. 1azat pe ideea de reducere a durerii
,;. #tadiul oral este:
a. <e la ; la cca 1 an
b. !erioada in care satisfactia copilului apare in mod predominant in activitatiile ce implica utilizare gurii
c. 'nul dintre stadiile dezvoltarii psihose(uale descrise de #. +reud
d. !utin important pentru dezvoltarea psihica a copilului
e. !erioada cand apare sublimarea ca si mecanism de aparare
,1. )ecanismele de aparare:
a. Apar in urma manifestarii conflictului psihic
b. #unt evidente numai la persoanele care au tercut printr4o cura psihanalitica
c. !rote$eaza Eul de an(ietate
,. !sihoterapiile umaniste sunt caracterizate prin:
a. Centrarea pe potentialul de crestere si dezvoltare a clientului
b. & viziune optimista in ceea ce priveste acceptarea propriului trecut
c. 'n accent pe parado(ul acceptarii de sine ca motor al schimbarii personale
d. )ai multe scoli terapeutice* functionind mai degraba in sectorul privat de asistenta
e. +aptul ca problemele emotionale reprezinta punctul de greutate al interventiei

,%. Conflictul este egodistonic cand:
a. -u este asociat cu niciun castig secundar
b. Este o e(perienta complet neplacuta
c. Cand tonusul Eului se dubleaza
,,. )odelul topografic al psihicului propus de #. +reud cuprinde:
a. #ubconstient
b. Inconstient
c. Constientul
d. Constient largit
e. Inconstient colectiv
,.. !rocesul secundar de gandire* din perspectiva psihanalitica* face trimitere la:
a. Constient
b. #ubconstient
c. Inconstient
d. ?andirea laterala
e. Ideile care apar in afara sedintei de psihanaliza
,0. Conflictul psihic:
a. Este un concept central in psihanaliza
b. #e refera la dinamica dorintelor si ideilor noastre
c. Apare doar in cazurile de psihoza
d. #e poate trata definitiv cu a$utorul psihanalizei
e. Este o observatie dintre cele mai puternice ale lui #. +reud
,7. +ranz Anton )essmer poate fi considerat fondatorul Hpsihoterapiei dinamice3* in acceptiunea lui Ellenberger*
pentru ca:
a. /enteaza o e(plicatie teoretica asupra suferintei psihologice
b. #e opune e(orcismelor lui ?assner
c. Aduce in discutie teoriile magnetismului animal ca model teoretic al influentei altor persoane
d. A absolvit medicina* ceea ce constituia pentru vremea respectiva un atu
e. A deschis o noua perspectiva asupra intelegerii functionarii psihicului
,9. Inca de la inceputul curentului psihanalitic* adeptii paradigmei s4au impartit in:
a. +reudieni
b. Jleinieni
c. Independenti
d. Eclectici
e. Integralisti
,:. #tudiile care evalueaza daca psihoterapiile functioneaza sau nu presupun:
a. #tudii de eficacitate* care inseamna analiza rezultatelor obtinute in cadrul unor studii controlate
b. #tudii de eficacitate* care presupune analiza efectelor clinice a interventiilor in conditii de cabinet
c. #tudii de eficienta clinica* care presupune analiza activitatii terapeutilor obisnuiti
d. Evaluarea validitatii interne* care presupune analiza relatiilor cauzale intre variabile luate in studiu
e. #tudii clinice radomizate* in care interventia psihoterapeutica este comparata cu interventii placebo
.;. +reud cand vorbea de 2castig secundar3 se referea la:
a. 1eneficiul material pe care il are psihanalistul de la client
b. #ensul ascuns al simptomului
c. /endinta psihanalistului de a se gandi la nevoia lui de a fi terapeut
.1. Calitatile unui psihanalist suficient de bun sunt:
a Curiozitatea
b Integritatea
c. Atentia liber flotanta
d. Constiinta Hpunctelor sale oarbe3
e. #ituatie materiala foarte buna
.. #copul general al psihanalistului este de a:
a. Interpreta dorintele si fanteziile instinctuale refulate in inconstient
b. Interpreta conflictele asociate dorintelor si fanteziilor refulate
c. #a ofere solutii adecvate la nevoile clientului
d. #a puna in act ceea ce clientul nu poate pun
.%. =a inceputul secolului KK* oponentul lui +reud* !aul <ubois* propunea metoda rationala in terapie. Aceasta
metoda:
a. +oloseste analiza mecanismelor de coping de tip rationalizare si intelectualizare
b. Este centrata pe intelegerea rationala a surselor disconfortului si pe actiuni planificate de a le controla
c. Influenteaza subtil si astazi interactiunea clinica a medicilor cu pacientii lor
d. @izeaza utilizarea unor mecanisme de persuasiune rationala
e. !oate fi folosita in analiza materialelor inconstiente ale pacientilor
.,. Energia #inelui este distribuita catre:
a. Instinctul vietii
b. Instinctul mortii
c. Instinctul se(ual
d. Instinctul agresiv
e. =ibidou
... @isele:
a. sunt considerate HCalea regala catre inconstient3
b. nu mai ocupa un punct central in psihanaliza
c. sunt un impediment in desfasurarea psihanalizei
.0. +ormatiunile de compromis:
a. E(prima in mod deghizat impulsuri se(uale si agresive inacceptabile
b. #unt reprezentate de simptomele nevrotice
c. A$uta la restabilirea echilibrului psihic
d. #unt abateri de la principiul realitatii* conform lui )elanie Jlein
e. E(prima natura demagogica a fiintei umane* dupa +reud
.7. In cadrul conflictului nevrotic* Eul:
a. Incearca sa impiedice accesul impulsului periculos spre constiinta
b. #e dezintegreaza
c. Esueaza si permite descarcarea impulsului in forma deghizata a simptomelor nevrotice
.9. Interpretarea transferului se face in psihanaliza pentru:
a. A pastra traditia psihanalitica
b. A aduce dorinta instinctuala latenta in constiinta
c. A depasi rezistenta in ceea ce priveste acceptare dorintei pulsionale
.:. Comple(ul &edip se rezolva prin:
a. Identificarea cu parintele de acelasi se(
b. Asimilarea valorilor parintelui de acelasi se(
c. Asimilarea standardelor si orientarii se(uale a parintelui de acelasi se(
d. Castrare simbolica a baiatului
e. &btinerea unui falus simbolic de catre fata
0;. Atunci cind a$unge la psihoterapie* clientul are un disconfort psihologic pentru ca:
a. )odelul e(plicativ asupra problemei este maladaptativ si creeaza la rindul lui probleme
b. <emoralizarea fata de problema creaza mai multa suferinta decit problema in sine
c. )ediul de viata a clientului este neschimbat
d. /iparul disfunctional al problemei a adus cu sine probleme relationale suplimentare
e. Clientul nu crede ca ar putea sa obtina a$utor medicamentos
01. +reud* la inceput* intelegea nevroza ca rezultand din:
a. !ulsiuni erotice reprimate
b. @ise tensionante repetate
c. Identificarea cu parintele de acelasi se(
0. Caracteristica de baza a unui serviciu de psihoterapie este:
a. & solicitare voluntara din partea clientului
b . 'n serviciu de cele mai multe ori decontat de sistemele de asigurari
c. 'n serviciu accesibil si uniform distribuit in teritoriu
d. 'n serviciu care nu dispune de un aparat de asistenta in urgenta
e. 'n serviciu in care nu se desfasoara interventii impotriva vointei clientului
0%. Catharsis* in psihanaliza* reprezinta:
a. <escarcarea efectului emotional asupra psihicului
b. 'n mecanism de aparare
c. Contractul terapeutic dintre client si psihanalist
0,. /erapia cognitiv4comportamentala porneste de la urmatoarele principii cheie:
a. +iecare comportament si gind repetitivFnedorit are o anumita functie care va putea fi inteleasa de catre client
b. Emotiile nu intra in sfera de interes a terapiilor cognitiv4comportamentale
c. Identificarea si modificarea gindurilor sau comportamentelor nedorite este o buna premisa de reechilibrare
psihologica
d. Eficienta terapiilor este cu atit mai crescuta* cu cit persoana are o gindire pozitiva mai accentuate
e. Interventia consta in deliberarea amanuntita asupra modului in care e(perientele din trecut au influentat
simptomatologia actuala
0.. 'n model meta4terapeutic in psihoterapie:
a. !ermite analiza si compararea psihoterapiilor intre ele* cu accent pe studiul eficientei fiecarei psihoterapii in parte
b. E(plica punctele comune ale psihoterapiilor* precum si mecanismele care actioneaza in timpul terapiei
c. Isi propune sa integreze concepte si principii ale orientarilor psihoterapeutice
d. !oate fi folosit pentru intelegerea felului in care psihoterapiile formuleaza cazul si propun metode de interventie
e. 'tilizeaza elemente statistice si matematice pentru a formaliza interactiunile si practica psihoterapeutica
00. #chimbarea in psihoterapie este posibila pentru ca:
a. Clientul impartaseste cu terapeutul un model al problemei si al schimbarii
b. /erapeutul pune in $oc mecanisme de persuasiune si influentare ale clientului
c. Clientul accepta ca solutiile Hobisnuite3* de zi cu zi* nu l4au dus nicaieri* si este dispus sa incerce alternative noi
asupra problemei
d. /erapeutul ghideaza hotaririle si comportamentele clientului in directia generalizarii acestora in viata de zi cu zi
e. Clientul nu are nici o alta alternativa
07. )odelul structural al psihicului* propus de #. +reud* se refera la:
a. /rei instante ale psihicului
b. #ine* Eu* #upraeu
c. Id* Ego* #uperego
d. Etapele de dezvoltare psihose(uala
e. =a cadrul de lucru psihanalitic
09. +reud vorbeste despre:
a. !rincipiul placerii
b. !rincipiul introiectiei
c. !rincipiul realitatii
d. !rincipiul onestitatii
e. !rincipiul profesionalismului
0:. Conflictul nevrotic se deosebeste de conflictul pe care +reud l4a postulat ca fiind comun pentru noi toti prin:
a. Continut
b. -atura mai accentuate a conflictului in cazul persoanei nevrotice
c. #uferinta mai intensa a nevroticului
d. &rientarea se(uala
e. Capcaitatea de verbalizare
7;. +reud a spus despre compulsia repetitiva ca:
a. Eeprezinta o reactualizare a relatiilor si dinamicilor timpurii
b. !oate aduce numai nefericire
c. #e refera la modele nefunctionale din viata persoanei
d. Este singurul simptom necesar pentru a identifica un nevrotic
e. Este o manifestare a instinctului mortii
71. !rincipiul placerii este:
a. In stransa legatura cu #inele
b. 'n concept ce se refera la tendinta noastra de a ma(imiza placerea si a minimaliza durerea
c. Consacrat in literatura psihanalitca de #. +reud
d. !arte integranta a !rincipiului realitatii
e. In corelatie inalta doar cu shizofrenia
7. !sihoterapiile umaniste sunt caracterizate prin:
a. Centrarea pe potentialul de crestere si dezvoltare a clientului
b. & viziune optimista in ceea ce priveste acceptarea propriului trecut
c. 'n accent pe parado(ul acceptarii de sine ca motor al schimbarii personale
d. )ai multe scoli terapeutice* functionind mai degraba in sectorul privat de asistenta
e. +aptul ca problemele emotionale reprezinta punctul de greutate al interventiei
7%. In general* rezultatele meta4analizelor din ultimele % decenii cu privire la eficienta psihoterapiilor au aratat:
a. & eficienta superioara a terapiei comparativ cu consilierea psihologica
b. & eficienta sensibil egala a psihoterapiilor intre ele
c. Eezultate pozitive in ceea ce priveste interventiile placebo* care se dovedesc mai bune decit conditia Hfara
tratament3
d. & superioritate a terapiilor bazate pe simptom 5terapii comportamentale si cognitiv4comportamentale6
e. & superioritate a interventiilor medicamentoase sau psihiatrice
S-A VAI!A" A#$#%
A!&VA'A"
1.'n terapeut de succes are sansa sa fie cautat de un numar crescut de clienti care se supun profilului CA@I#.
.+armacoterapia* combinata cu psihoterapia* pare sa nu duca in mod neaparat la rezultate mai bune.
%.!rima meta4analiza in domeniul psihoterapiei* efectuata de #mith* ?lass si )iller* este* totodata* si prima meta4
analiza aplicata la un domeniu al sanatatii.
,.Efectele tratamentelor placebo in psihoterapiei sunt superioare conditiei de tip Hfara tratament3* avind un impact
terapeutic asupra persoanei.
..Actualmente* psihoterapia este considerata de corpuri de e(perti ca tratament de electie* superior tratamentului
medicamentos* pentru anumite tulburari psihiatrice.
0.<e regula* terapiile familiala sistemice presupun e(istenta a mai mult de un terapeut care interactioneaza cu
familia.
7.!unctul de vedere hipocratic asupra problemelor de suflet propune o perspectiva naturalista asupra suferintei
psihologice* e(plicata cel mai bine prin dezechilibre somatice umorale.
9.!sihoterapia* ca si disciplina* este mai degraba clasificabila in cadrul unor practici de tamadurie adecvate la
conte(tul secolului KK decit ca o ramura a psihologiei sau psihiatriei.
:. /ermenul de model bio4psiho4social a fost propus de Engel pentru a e(plica in mod adecvat toate valentele unei
suferinte psihologice.
1;. Cind afirmam ca procesul si rezultatele in terapie pot fi diferite* ne referim la faptul ca aceia care apeleaza la
terapie pot fi multumiti de felul in care s4a desfasurat terapia* chiar daca problema lor nu a suferit imbunatatiri notabile.
11. !sihoterapiaFpsihiatria dinamica studiaza procesele emotionale care pot e(plica aparitia sau mentinerea unei
probleme psihice.
1.!entru un deznodamint pozitiv in terapie* calitatile personale ale unui terapeut conteaza mai mult decit anii de
e(perienta* trainingul sau* participarea la supervizare sau durata terapiei personale.
1%. <e cele mai multe ori* clientii vin la terapie dupa ce au epuizat pe cont propriu o mare parte din incercarile de a
face fata unui simptom sau unei probleme.
1,.In terapiile cognitive si comportamentale* alaturi de comportamente* una dintre tintele directe ale interventiei este
emotia.
+ s4a validat A
1..!arado(ul pasarii <&<&* discutat pentru prima oara in anii ,; cu privire la eficienta psihoterapiilor* afirma si astazi
ca terapiile care au supravietuit si sunt in continuare in uz au clienti pentru ca acestia cred in eficienta lor.
+ s4a validat A
10.#tudii cum sunt cele ale lui >oIard arata ca ameliorarea clinica semnificativa se produce dupa un numar mediu de
1.4; de sedinte.
+ s4a validat A
17.Analizele sistematice* cum sunt cele efectuate de +onagA si Eoth* duc la concluzia ca nici o modalitate
psihoterapeutica nu este superioara alteia.
+ s4a validat A
(sihoterapie)sem2)200* "'+&
1. & persoana foarte furioasa poate sa fi e(perimentat un eveniment traumatizant.
. !sihoterapia presupune vindecarea ranilor psihice sau restructurarea personalitatii umane.
%. &rice psihoterapeut acreditat trebuie sa respecte codul etic al profesiei de psiholog.
,. Conceptualizarea cazului este o parte importanta a procesului psihoterapeutic.
.. & persoana traumatizata evita constant stimului* situatii* ganduri care seamana cu cei implicati in evenimentul
traumatic pe care l4au traversat.
0. >alucinatiile pot si simptome ale stresului psottraumatic.
7. Atunci cand o persoana trece printr4un eveniment traumatizant poate avea reactii somatice atunci cand se
confrunta cu stimuli care amintesc de un anumit aspect al situatiei traumatice.
9. <ecesul unei persoane dragi reprezinta un eveniment traumatic.
:. /raumele psihice pot avea si consecinte pozitive asupra psihicului unui om.
1;. Codul deontologic trebuie respectat de orice psihoterapeut* indiferent de orientarea terapeutica.
11. !ozitia de martor al unui eveniment traumatic este si ea traumatizanta.
1. Atunci cand o persoana este traumatizata este firesc ca ea sa traiesca un sentiment de abandon.
1%. & persoana abuzata fizic va putea dezvolta dificultati de integrare profesionala.
1,. 'nii oameni prefera sa ramana in durerea si suferinta psihica decat sa se vindece emotional
1.. /erapeutii buni se confrunta si ei cu sentimente de neputinta in relatia terapeutica cu pacientii lor.
,+"I(& %-.I%&
1. &rientarea dinamica in psihoterapie cuprinde urmatoarele scoli de psihoterapie:
a. psihoterapia $ungiana
b. psihanaliza
c. analiza bioenergetica
d. psihoterapia transpersonla
e. analiza e(istentiala
/. analiza caracterologica
. Eelatia psihoterapeutica reprezinta:
a. o legatura intre client si terapeut c. o legatura intre terapeutul incepator si supervizor
b. o legatura intre terapeut si formator d. o legatura intre doi terapeuti egali
%. !sihoterapeutul reprezinta:
a. o persoana cu licenta intr4un domeniu umanist
b. o persoana cu orice tip de studii superioare
c. o persoana cu formare intr4o scoala de psihoterapie
d. a parcurs un numar de sedinte de psihoterapie pentru elFea insusiFinsasi
e. o persoana cu traumele vindecate
,. Clientul care apeleaza la psihoterapie poate fi :
a. un om care are o tulburare psihologica
b. un om cu o tulburare psihiatrica
c. un om cu dificultati de viata
d. un om care este perfect sanatos fizic
e. un om cu atacturi de panica
/. un om cu telburare depresiva
.. Eelatiile multiple* asa cum sunt ele definite de codul deontologic al psihoterapeutului* pot aparea atunci cand:
a. terapeutul devine prieten sau iubit cu o ruda a clientului sau
b. terapeutul este in acelasi timp si partener de afaceri cu pacientul sau
c. daca terapeutul are o relatie de prietenie anterioara terapieie cu clientul sau
d. daca terapeuta aplica mai multe tehnici terapeutice
e. daca terapeutul incheie terapia si apoi* dupa o perioada* incepe din nou o serie de sedinte terapeutice
/. daca terapeuta are o relatie se(uala cu clientul sau sau cu fratele acestuia
0. Intre pacient si terapeut e(ista:
a. o relatie de prietenie c. o relatie bazata pe studii stiintifice
b. o relatie de iubire non4erotica d. o relatie de a$utor reciproc
7. !rocesul terapeutic are la baza un demers:
a. empiric c. pe care orice om peste 19 ani il poate face
b. stiintific d. moral
9. &biectivele unei psihoterapii pot fi:
a. autocunoasterea clientului b. autocunoasterea psihterapeutului
c. promovarea sanatatii clientului d. promovarea sanatatii psihoterapeutului
:. Care dintre urmatoarele elemnte reprezinta componente ale procesului psihoterapeuticB
a. conceptualizarea clinica
b. evaluarea clientului
c. interventii psihoterapeutice specifice
d. evaluarea rezultatatelor psihoterapiei
e. relatia terapeutica
1;. Este adevarat despre restructurarea conflictelor psihice ca:
a. este unul dintre obiectivele mai multor scoli de psihoterapie
b. este unul dintre scopurile fundamentale ale psihanalizei
c. este unul dintre obiectivele psihoterapiei $ungiene
d. produce clientului alinarea suferintei psihice
11. Ca scopuri al mai multor scoli de psihoterapie intalnim:
a. restructurarea cognitiva
b. cresterea increderii in sine a clientului
c. eliminarea conflictualitatii psihice
d. imbunatatirea relatiilor cu alte persoane
e. diminuarea simptomelor manifestate de client
1. &rientarea umanista se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
a. se preocupa de valorificarea resurselor psihice ale oamenilor
b. considera ca e(perienta este baza vindecarii
c. presupune o relatie terapeutica a(ata pe autenticitate si egalitate
d. activeaza potentialul uman latent de vindecare
1%. #uccesul terapeutic:
a. este evaluat de catre client c. este evaluat si de client si de terapeut
b. este evaluat de catre terapeut d. este evaluat de client* de terapeutul sau si de cei care il cunosc pe client
1,. #imptomul este:
a. e(presia unui bloca$ psihic
b. motiv entru care o persoana poate cere a$utor psihoterapeutic
c. provocator de suferinta psihica
d. un comportament disfunctional pentru psihoterapia psihanalitica
1.. 'rmatoarele tehnici sunt specifice pentru orientarea comportamentalistaL
a. asociatiile libere
b. analiza de vise
c. tehnicile asertive
d. rela(area
e. desensibilizarea
/. $ocurile
10. <escoperirea spontaneitatii si autenticitatii este un scop terapeutic specific orientarii
a. comportamentaliste c. dinamice
b. umaniste d. pshanalitice
17. /ransferul si contratransferul sunt analizate in :
a. psihoterapia cognitiv4comportamentala c. psihoterapia rational4emotiva
b. psihoterapia $ungiana d. nu sunt analizate in nicio scoala de psihoterapie
19. ?radul de traumatizare al unei persoane va depinde de:
a. cat de mult control a avut in situatia traumatica prin care a trecut
b. cat de mult a iubit4o pe persoana care a decedat
c. profunzimea sentimentului de vinovatie pe care il resimte
d. cat de mult i4a fost amenintata viata
1:. & femeie care a trecut printr4un viol paote manifesta
a. furie
b. teama de relatii se(uale
c. depresie
d. an(ietate
e. simptome somatice
/. dificultati de a iubi
0. comportamante agresive
;. <epersonalizarea
a. poate fi un simptom al unei traume de abuz se(ual c. nu poate fi abordata psihoterapeutic* ci doar cu medicatie
b. este un manifestare evaluata doar de psihiatri d. este o emotie
1. !uneti in ordine fazele procesului traumatic dupa ). >oroIitz:
a. faza de perlaborare
b. faza de negare
c. faza de invazie a gandurile si imaginilor mnezice
d. faza e(pozitorie
e. concluzia relative
c. d* b* c* a* e
. -egarea apare in urmatoarele traume:
a. pierderea unei relatii semnificative
b. pierderea unui partener de viata
c. abuz fizic
d. abuz se(ual
e. este un raspuns firesc al psihicului uman la tramatizarea psihica
%. +ormarea intr4o scoala de psihoterapie presupune:
a. sa urmezi un numar de ore de dezvoltare personala* atatea cate doresti
b. sa urmezi cursuri de formare in scoala de psihoterapie respectiva
c. sa ai licenta in psihologie
d. sa ai un supervizor
,. & trauma psihica presupune e(istenta:
a. unei scheme a traumei
b. unei scheme compensatorii a traumei
c. unor scheme cognitive inadecvate
d. unor scheme comportamentale nepotrivite
.. Interventiile in criza sunt:
a. cele preventive c. specifice imediat dupa traumatizare
b. cele specifice dupa o perioada de cel putin % luni
de la evenimentul traumatic
d. nenecesare* doar optionale
0. Interventiile preventive au rolul de :
a. a pregati oamenii pentru o situatie traumatica
b. a forma abilitati care le4ar fi oamenilor de folos* de e(emplu in situatii de cutremure
c. a limita efectele traumatizarii care tocmai s4a produs
d. a vindeca efectele unei traume din copilarie pe care le are un adolescent
7. 'n psihoterapeut poate sa:
a. fie si profesorul clientului sau c. intre intr4o relatie de cuplu cu clientul sau imediat dupa ce termina
terapia
b. fie si colegul de apartament al clientului d. incheie terapia cu clientul sau daca vede ca nu se mai fac progrese
9. <aca un psihoterapeut nu are formare in hipnoza si un client nou ii solicita psihoterapie prin hipnoza* atunci:
a. psihoterapeutul invata pana la urmatoare sedinta
tehnicile hipnotice pentru a4l a$uta pe clientul sau
c. psihoterapeutul va refuza clientul spunandu4i ca este prea
ocupat
b. psihoterapeutul il trimite la un coleg specializat in
hipnoza
d. psihoterapeutul se va incrie la un curs de formare in hipnoza
:. Confidentialitatea este:
a. o regula de baza in psihoterapie
b. este mentionata de codul etic al profesiei de psihoterapeut ca obligatorie
c. cand nu poate mai fi prote$ata confidentialitatea* psihoterapia trebuie intrerupta
d. are si niste limite care tin de persoana psihoterapeutului
%;. <aca un psihoterapeut se imbolnaveste si nu mai poate continua pentru o perioada lunga de timp activitatea
terapeutica* atunci
a. va incheia terapia cu toti clientii c. va face pauza pana se va intoarce la lucru
b. va trimite clientii sai altor terapeuti cu care acestia
vor putea lucra
d. va oferi clientilor carti de autoa$utorare pana se va intoarce
el la cabinet
%16. Asocierea libera:
a. Este descrisa de +reud ca fiind impartasirea gandurilor pe masura ce acestea apar in minte fara a tine cont de
logica sau ordine
b. Este o forma contractuala de psihanaliza
c. #e refera la consimtamantul liber al clientului de a incepe cura psihanalitica
%6. !rincipiul determinismului psihic se refera la:
a. +aptul ca nimic in psihic nu se petrece in mod aleatoriu
b. Capacitatea absoluta a psihanalistului de a identifica solutia la nelinistea clientului
c. )otivatia pe care o are clientul de psihanaliza