Sunteți pe pagina 1din 588

HUMANITAS

Jurnal

1935-1944

Text îngrijit de GABRIELA OMĂT

Prefaţă şi note de LEON VOLOVICI

Dedică m

aceas t ă edi ţi e lu i Har ry F r o fll,

a r j i pl l f ll f să apa r ă.

r ă d e c a r e J u m a l uln u

E DITORII

Prefată ,

Nu e de l oc s i gur că M i hai l Sebastian ş i-ar fi p u blicat jurn a l u l ,

net ran s figurat

la mo a rt e a s cr ii t o ru l u i . A ş a cum m a i f ă cuse l a înc e putu l c arie r e i lite rare, e de p r e sup u s că l -ar fi f o l osi t p e n t ru un n o u roman d e tip

co nfe s i v sau , m a i cu r înd , pentru un proiectat ese u - m ă rturi e ,

ţio n a t î ntr-o în se mnar e . E încă un m o ti v, p e n tr u cel (s au ce i ) c ar e- I

e diteaz ă post um , nu d e păşea s c ă rolu l u nui

l i t e rar , cum ap a re ast ă zi , l a pe s t e cin c i z e c i d e ani d e

m e n -

regi z or te h n i c l a un pregătiri l e pentru ca

specta c o l de teat r u, ad ic ă acela de a face t oa t e

" spectaco lul "

de s pi rit ul ş i in te nţiil e

să aj un l a p u b lic , întreg , n eal t e r a t , t m a i apr o ap e

celui care l-a c r eat .

La nici 28 d e a ni , cînd î nc epe ace s t j u r n a l ( fe br u ar i e 1935) ,

Seb a s ti a n se a f l ă î ntr - un " c ea s g r e u " . C r iza fusese dec l a n şată cu u n

a n în u rmă de s c an d a lul în j uru l roma nulu i D e d o u ă mi i de a ni ş i al

şocantei prefeţe a l ui Nae I o n esc u , ca r e ju s t i f i ca teo log ic a nt i s e mi-

tismu l . A tac uri l o r

roma nul ş i acc e pt a r ea pr efe ţei , S e b ast i a n l e - a răsp uns î n tr-u n eseu ma g i stra l , Cum a m deve n i t hu l i gan , în c h e i at î n dece mbri e 1934 . A i ci va face , c u o b i şn uita l ui lu c i di ta t e , ş i b i l a nţul d e d u p ă ca t as t ro f ă:

d e to a t e n u a nţel e ş i d i n t oa t e dir e cţi il e ,

v i z î n d

D e d o u ă mi i d e a ni a fos t un a c t r i s c a t d e s in c e rit a t e . Pe U 1 l l i a l u i , r ă mîn e

o c as ă pierd u , un s imbo l căz ut , o ma r e p rie t e n i e s ăge t a t ă . Puţin sc r u m ,

a

s p u n fără să b r a v e z p e n i m eni

Îns um i , c ă nu vo m plăt i v r e oda t ă d es tu l d e sc ump dr eptul d e a fi s in guri ,

fără ju m ă t ă ţi d e a mi nt i r i , r ă j um ă t ăţ i d e afec ţ i un i, ad e vărur i .

p e mine

tît a tot . ( ) E o numărăt oare

tri s t ă: n u m a i es t e u na de pri man tă.

ş i , m ai a le s, f ă r ă să mă b r avez

r ă jumăt ă ţi

Î m i

de

Z iarul Cuvân t u l ( " casa pie r dută") ,

1 928 , f u s e se s uspend a t

î n redacţia c ă ru i a l ucrase din

1934 , dup ă as a-

m a i înainte , în ianu a rie

sina re a l u i l . G . Duca.

(Nae Io n esc u ), prezenţa sa în

red a c ţie n u ar ma i f i fost p os i b i . Scriito rul se simte însing u rat, cu

po litic ă,

Or i cum ,

ţ i nînd seam a d e noua o r i e nt a r e

p ro g ard i s t ă , a d i rector u lui

s

la Cuvânt ul şi în gru p ar e a

" C riteri on", a mbele d omi n ate de person a l i tate a lu i N ae Ion es cu,

cl im a t i nt e lec t u al

e ntimen t u l, c a re s e a c c entu e az ă

în ani i i medi at următori, c ă a c e l

în c a r e s e f orm ase ,

în c epe s ă se destra n1 e , er o d a t de p o l i tiz area ex c esi ş i ra d ica l ă a

men tor u l ui şi , su b inf l u e n ţ a lu i c ov îrş ito a r e ,

luci ţi p ri e t eni .

S e b a s t ia n fuse s e, p î nă at u nci, o prezenţă di s ti n c şi a p r ecia t ă în

pu bl icistica şi viaţa literar ă , a ct iv î n p ol e m ic i ş i dezba t e r i de idei, î n

s paţiul cu l t u ri i , ca ş i în c el p o l i tic, m î nu in d f l o r e t a a rg u mentulu i cu

o sig ur a n ţă a co n v i ngeri lor

ţ in e un u i g r up so li da r de i nte l ectu a l i

a cît orva b un i şi stră-

ş i g u s tu lui s po r it ă d e s e n t i m e n tu l c ă a par -

ş i s c r ii t o r i ca re îş i propun

a du lm suf l u nou î n viaţ a l iter ară r om â n ească ş i î n mi şcarea ideilo r .

I ncidentul " p r e fe ţ ei" , cu to a te co n s e c i nţele sal e , a fo s t numai u n pr im

cutremur ş i Se b a sti a n va m a i contin u a în următorii patru - ci n c i a ni s ă

s e impl i ce î n vi a ţ a li t e r a " c a ş i c um nim i c nu s - a întîmpla t " . E I menţine î n ace l i ri t m ac tivit a t ea publici s t ică l a Revista FU/ldaţiilor Regale (unde a f o st ş i reda c tor , din 1936 pîn ă în 1 9 40) , l a Rampa,

Viaja Ro/leas, l'1/1depe/ldallce Roumaine şi a ltele .

In sp i r i tul şi mod a vr emii , nu p uţin i scriitori din gen e ra ţ ia S e b a st i an ţin jurn a le , c u mai m ult ă s a u m a i p in ă con s ec v enţă

c onvinge re. Nici Seb a st i an n u f ăcuse pîn ă atunc i excepţie , coche-

t în d c u j u m a lu l d e t i p gi dia n . Acum însă - s c r i i torul o s imte aproap e

d e la înc eput - e vo r b a de altceva; e m ai c u rînd s e ntimentu l că v i a ţ a

l u i i

ş

l

ui , tra ie c toria l u i int e l e c tu a l ă a u a j un s l a un punct cri ti c.

M a re a î n

ca

r e n a vi g h ează e p li n ă de s tînci pr i m ejdio ase;

un " jurnal

de bo rd "

îl

poa t e a j u ta să e vit e n a u f r a g iu l , i ar dac ă nu - po a t e rămîne , pe ntru

ce

i c e v or v e n i , m ă r t uria u n ui e şec c a r e s emni f ic ă m ult m ai mult

decît o Î n fr î ng ere i n div i duală. D e a i ci , do ri a văd ită

î n c i u d a mom e n t el or ,

de a nota tot,

D acă

n u p uţine . d e o b osea l ă şi d e s c u r a j a r e .

s e poate vo rb i de un model literar î n acest ultim j u rna l . e l p oa t e fi

g ă s it m a i cu r î n d Î n jurn a lul de int r o s p e Cţie de t i pu l c e l u i ţinut de

J ul es R en ard , pe c a re Seb astian î l com ente a z ă e ntu z iasma t î n 19 36:

J u l e s R e n ard este s i n c er itat ea

ipocI i z i e, to t ceea ce o c o t i i n ţă d e om p oat e cu n o a ş t e de - a lun g u l u n e i

v i e ţi ca r e nu e t o t de a un a

c

p e nt r u a f i a t ît d e n ecră tor i c u

s ă u i n tim es t e

lui ,

f

n săş i . l u r nal ullui

î

co n se m n ează,

pr in

ă c ut ă d in e r o i s m e.

f

E l n e d ez an n ează

uraju l c o n f e si u nii .

ără me na j a m e n t e.

P i ni oame n i a u l ua t v r e odată

e

c o n d e iul în m î n ă

i în ş i ş i . ( ) E xam en ul

E l a r e cur a j u l v a n i t ă ţ il or

l ui , c u ra j u l i nv i d i ilor

cu rajul l i t ă ţilor lui . Le m ă rtlU1 s eşte dir ect , f ăr ă a se s c uz a, cu u n fel de

cru z im e ir on i , p e care l llU 1 1 a ic o p i i i o au .

E x i s t ă c î te va nivel u ri a le jur nal ulu i l u i Seb ast ia n , de seo ri a t î t d e

d is t i nc t e încît în s emn ă r i le

na le " . E mai întîi u n jurnal intim, al s t ă r ilor inte ri oare,

lui a r putea fi î mp ă r ţ i te î n cîte va " ju r -

al e xpe-

rienţelor sentime n tale , al relaţiilor de f a milie - cu mama şi cei doi fraţi ai lui - , tr a nscrierea unor vise , cîteod a t ă de o transparenţă stu - pefiantă, n u meroase impresii de lectură, multă muzică clasică ascultată c u frene z ie la radio sau în sala Ateneului . Este apoi u n jurnal de creaţ i e. Sebastian mai ţinuse şi pu b licas e (în 1929 , în Cu\'âll1u l , din nou în 1932 , î n re v ista A z i) asemenea notaţii de laborator scriitoricesc, devenite , în literatura dintre cele două r ă z b oaie, mai cu seamă în Franţa, o adev ă rat ă specie literară . Perioada c u prinsă acu m în jurnal , de criză şi izolare, este , con -

s ta t ăm, fert il ă literar. Se b astian scrie eseul despre cores po ndenţa lui Proust (ap[lfu t î n 1939) , reface şi publ i că romanul Accidentul

( 1940). D u pă s u ccesu l piesei Jo c ul d e -a va c a n ţa (montată în 1938) , compune în a n ii războiului alte dou ă piese de teatllJ care l - a u con - sacrat ca dramat u rg (S t eaua fără nu m e şi Ultima oră) , traduce şi pr e l u crează m a i m ulte piese pentru a se p u tea întreţine. Toate aceste scrieri , ca şi proiec tele rămase nefinalizate , c apătă î n jurnal, în co n- t r apunct , un comentariu paralel , î n tr-o măsură autonom, alcătuit din

s ubtile notaţii privind treptata elabor a re a textului literar , mărturii d e s p r e pătrunderea unor întîmplări şi situaţii r e a le , c a şi a unor fiinţe r eale, în ţesătura fi c ţiun i i , ilustrări ale modului în care fornla fina l ă

a t extul u i e i n flue n ţată de datele exterioare sau de părerile prie te- nilor , exprimate pe parcurs , î n repetate l ecturi în grup.

În zona j urnal u lui

intim se afl ă , la început, şi cel " evreiesc ",

evoluînd însă , datorit ă s chimb ă rii st a tutul u i evreilor , s pre o m ă rturie

nu numai a propriilor trăiri şi dileme , ci şi a dranlei evreieşti care se

d esfăşoară în a ceşti a n i . După scandalul rom a nului , Sebastian era ,

şi

în medii l e i n te l ect u ale evreieşti, " răţuşca cea urî t ă" , a t acat vio-

le

nt pentru apartenenţa s a la grupul de la Cuvântul , aflat din 1933

în derivă politică extremistă . De prin 1937 , jurnalul înregi s treaz ă

ef ectele d i scriminării ş i ma r g i nalizării evreilor . Aceste pasaje devin

p arc ă o co n tinuare f i rească , m u lt mai dramatică însă, a frămîntări lo r

e

r oului

din De două m i i de a n i . D u

ce trăise , a p roap e un deceniu,

e

u f oria acceptării şi consacr ă rii în mediul literar român e sc, Sebas -

tia n a cuno s cut apoi şi durero a sa experienţ ă a respingerii l egiferate

ş i a treptatei o s tracizări . EI e cu deosebire sensibil la formele tot mai g roteşti de persecuţie, notate cu stăp î nită r e semnare şi ironie. Cu toate diferenţele , u neori radica l e, pe terenul ideilor, Sebastian

m enţine r e laţi i a m icale cu nu puţi n i intel e ctuali evrei, fi e că e vorba

d e liderul şi ideologul sionist A . L . Ziss u , fie de com u nistul Belu Zilber , fie de scriitorii Felix Aderc a sau Cam il Baltazar , re a duşi cu t o ţ ii , prin forţa noii legislaţii, la situaţia umilitoare pentru ei de a se limita la un spaţiu cultural exclusi v evreiesc, creat în j ur u l instituţii- lor c o m un i t are (T e a t r u l " B araşeum " , lic eu l şi colegi u l evreiesc e tc.).

J

i l m a li li i n te l ectu al ş i p o liti c o c upă cel m a i m a r e sp a ţ iu . in cluzîn d

a ici ~i n o t a ţ i il e p r iv i t o a r e l a m edii le l i ter ar e şi inte l ec tu a l e fre c v en-

t a t e de S e b as tia n. î n s peci a l , . f oaia de te m p e r a tu r ă "

pri e t e ni a p ro p i i : Mi r c e a E l i a de, Cam il P e t resc u , A l . R ose tti , Petru Co m a m esc u . E u g e n I o ne s c u , A n t o ine B i b e scu , R a du C i o c ules c u .

C . V i ş o i an u , T e o d ore s c u - Bra ni ş t e - şi a c e l o r d i n l ume a tea tra l ă

b ucu r e ş t ea n ă

a ctriţ e. R e l a ţii c ompl exe şi s i nu o a se, ma r c a t e nu o da t ă d e t en s i uni .

a r e l a ţ iil o r c u

- re gizo ri. croni car i teat ra li , actor i ~ i t umul t uoas e

d

ece pţi i . al t eo r i d e e xp r e s ii t ul bură t oare de so li d a ri ta t e f r a t emă.

P

u b li c area

nu ma i a un o r fr a gmen t e d i n ac est e î n s e mn ăr i p o a t e

d

e veni (c u m s - a ş i î n t î mplat u ne o ri) o s u r d e d e f o rm[ tr i sau i n ten-

ţ i o n at e mi s ti f i c ă ri . Ca î n ca zul mult or a ut o r i d e j ur n a l e d e scri i tor.

ş i l a Se b a s tian o a pr eci e r e dur ă d e s pre u n pr i e t e n a p ro pi a t e s t e ade- sea e x pre s ia un e i um o ri d e m o m e n t , a un ei mî nii sau f ru str ă ri

tr e c ă t oa r e. Cî t d e u ş or n e putem î n şel a (sa u , mai g r a v , put e m î n şe l a

p e a lţii ) a l e g î nd , de pild ă , CÎt e va în semn ă ri de pr e c iative sau zetl e mi-

toa r e de s pr e Car nii Pe tr es cu . Num a i tot a l i t a t ea ref e ri r ilor , i n c lu s i v cor es p o nd e nţa ş i num e r o , L < ; e l e p a g i ni p e care l e- a publicat Seb a s t i an

d e spre activitat e a literară şi publicistică a lui Camil Petre s cu , d ă

adevăr a ta i magine a unei prietenii de o r a r ă fo r ţă şi longevitate în

c a pricioasa lume literară. Jurn a lul m ai aduce o mărturie , ~ oate surprinzătoare: nici criz a teribil ă provocat ă d e prefaţa lui Nae Ionescu şi nici chi,tr , .conve r -

tirea gardi s " a lui nu duc la rup e rea relaţiilor d i ntre ei. Are loc,

ve dem

ide ilor politic e. Mîhnirea di s cipolului

decepţionat de cel care i-a

fost . şi lui. , .director de conştiinţ ă " a l t e rneaz ă cu irepresibila dist a n -

din jurnal . nun1ai o ine v itabil ă ş i net ă despărţire pe terenul

ţ a re ir o ni c ă , g e n e ratoare de situ a ţii ş i replici caragialiene.

n eve ros imil a pers i s t e nţă a cont a ctelor cu el şi ceil a lţi prieteni , . con- vertiţi " ( Mircea Eli a de . în primul rînd) are o explic a ţie afecti. d ar

p oa te e m a i curînd v orba de

a bi s ului ap ă rut între ei , v a m a i fi po s ibilă nd va ref a cerea ex cepţi o-

plurali s te cre a tă de ac eia ş i prie t e n i. î n

n a l e i a mbi a nţe intel e ctuale

e t a p a " C rit e rion " .

Poate c ă

o înc ă p ă ţîn a t ă

convingere că , î n c i ud a

E vo luţia de dup ă r ă zboi a unor a d int r e prietenii lui Seb asti a n

( Eli a d e , N o ic a, C ior a n ) , felul cum s - a u r e fe r i t ei , peste ani , la re l a ţia

lor cu S e b as tian ne îndr e pt ă ţe s c ,

cr e d , pres u pune m că, în î m pre-

jur ă ri nOlmal e.

leg ă tur a dintr e e i s - a r f i r est a bi l it , n u î naint e î n c a

S

catas trofa l ei c r ize p olit ice p r i n c a r e a c e i p ri e t e n i au tr ec ut .

eb a s ti a n ,

a

cum pro mit e a , să fac ă , e li n p e rs p e c tiva s a , a n aliz a

Î n fa ţ a procesu lui ele rac l i 't lli z ar

p o lit i că a pr i e te n il or

i

ş

i

a

generaţiei sale , " măci nat ă d (' i < l'o l OI ' ii " ( ' unI n t ' az ă P e t r u Co m ar - nes c u), Sebas ti an se p O m eJl I ' t i ' < I l < l Ol i i o r i h u n c l i ' a p a l - : ca evreu ,

contes t at de o ideologie care v e d e în evr e u princ i pa l ul du ş man , şi

c a i ntel e ctual , rămas, p r ecum Bera n ge r , eroul piesei lui Eugen

Ion e scu,

si n gu r În faţa un or

opţiuni to t ali t are ş i c o lec tivis t e

c a re Î i

contes t ă

d r ep t u l de a exista

ca in divi d . Î nc ă

În 193 4 , la î nc e pu tul

acest ui proces , S e ba st i a n scr i a: " Nu e pentru pr i ma o ară cînd m ă

af l u la m ij loc . între mitr a l i e rele i de o lo g ic e a le e xt r e m e i dre pt e şi a le

e xt remei s tîng i . " Refuzul ex tr e m e lor r evine şi Î n j urna l : "D ar e u?

Eu c a re n u c r ed n ic i Într -uni i , n i ci Într-a l ţi i ?" Dintr e pr i et e nii apro-

pia ţ i , Euge n Ionescu a fost , desco p er i m şi î n acest

ju rn a l . m e reu

al ă tur i de Sebas t ia n , am în doi d ec i ş i , f i eca r e în fe lul lui . să facă fa ţ ă

, .rinoce r iză rii ".

~ U 1 i,Eu ge n Ion esc u v a

De spr e r e l a ţi a l o r Î n a c e ş ti

sc

r ie Î n 1 946 : . , Î1 i ub e mn aşa d e mult

M i h a i l S e b ast ia n Îşi p ăstras e

o

m i n te lu c i dă ş i o o m e ni e a u te ntic ă

Er a ac u m un prie t e n , un

frate

Se m a t u r izase. De v enise g r a v , profun d."

M

a t u ri za r e a e r a ş i un e f ec t a l s e ntimentului

tot m a i a p ăsă tor de

iz o l a r e ş i na u f r ag iu . Jurn a lul î nregi s tr e a cu pr e cizi e aces t d ur eros

trase u int e ri o r ce p oa te fi p e rceput , uneori , d e cei f oa rte a propia ţi:

sen z a ţ i a că toţi cei din jur u l lui s - a u în s cri s p e o a l t ă o r bit ă , I ă s î ndu - 1 tot mai s in g u r . d a r simulÎnd cu toţii noml a lit a t e a d e d i naint e. P r i e t e -

nii

unor

mesa j e. Î i poţ i gh i ci v u ln erabilitatea

de p a ria ş i în

ac e s te rînduri scri s e dintr - o concentrare m i lit a ră prietenului C a rniI

Pe trescu :

V rem e a t r ece î n ce t ş i viaţ a pe c are o duc c e r e n erv i m a i t a r i d ec ît ai

ob işn u iţi C l l s tilul s ăli e pistolar , c on fesiv dar di s cret , de o de-

l i cată ş i s c e pti c ă ironie , n t şoc a ţ i, În r ă stimpuri , d e p a tet i s mul

şi s entim e ntul

me i . A m c lip e d e ex a s pera re, c înd aş v r e . a să ur l u . Î ntJ ' - u n f e l s p e rie

Ş ti u e u ce Î mi r eze r v ă vi a ţ a d e a i ci

lip sa m e a de r e zi s t e nţă

n e rvo asă.

ncolo ? ( ) S c h imb ă i' il e

î

d e l a Fu ndaţ i e m ă n e l ini ş t e s c .

No u l sec r e tar

li te r ar a f o s t i n s t a l a t ? Nu - m i fac ilu z i i a s u pr a şa n se l o r m e l e aco l o , da r ,

d a c ă s unt d a t afar ă , a ş d o r i c a c e l puţ in l u c r ul s ă nu se p u b l i ce în zim ' e

ş i să n u se d ea l a r a d i o. Mi - m ' face ră u ai c i , und e ş i a, din a c est p Wlct

de ve d e r e, s i t u a ţi a m ea es t e foart e gr ea.

( Scr i s ori tr e C a I I /ii Pe tr esc u, II,

e d . F l o r i c a Ichim B u c ur ti , Min e r v a , 1 98 1 . )

Înştii a rea

d e co ncedi e re ,

s cr isă cu i nim i t a b i l a

p ol ite ţe biro -

repro duc d i n s u bst a nţi a l a mo n o -

cra ti c ă ,

nu a î n rzi a t să vi n ă . O

g ra f i e a Do r in e i Gr ă soiu (Mihail Sebastian sau ironia ui/ui destin):

" A ve m o no m- e a a vă Î nc un o ş t ii n ţa că, În b aza D e cretul u i Lege din

9 a ugust 19 4 0 , s u n t e ţ i l i ce i