Sunteți pe pagina 1din 43

Nervii

cranieni
Paraliziile de n oculomotori
Oculomotor comun III

Trohlear IV

Abducens VI
Nervul oculomotor comun III
Componenta motorie
somatica: controlul
musculaturii extrinseci a
globului ocular:

Ridicatorul pleoapei
superioare,
Drept intern,
Drept superior si inferior,
Oblic inferior.
Componenta motorie viscerala implicata in
controlul musculaturii pupilare (reflex
fotomotor si de acomodare)

Inerveaza muschii constrictori ai pupilei si
muschii ciliari.
Traseu intracranian
Paraseste trunchiul cerebral pe fata
anterioara fiind in strins contact cu stanca
temporala.

Are un traseu de-a lungul sinusului
cavernos superior de nervul trohlear si
abducens; patrunde in orbita prin partea
superioara a fisurii orbitale.
Clinic
Ptoza palpebrala
Strabism divergent
Limitarea miscarii globului ocular
Diplopie
Modificari pupilare: midriaza
Trohlear IV

Inerveaza muschiul oblic superior.

Determina rotatia interna si partial
abductia globului ocular.
Clinic
Rotatia externa a globului ocular.
Diplopie verticala.
Dificultate in mentinerea privirii in jos si in
interior (frecvent raportata ca dificultate la
coboritul scarilor).
Note that the left eye is
higher than the right eye in
the top center photograph
(primary position). In right
gaze, left hypertropia
increases; in left gaze, left
hypertropia decreases. In
tilting the patient's head to
the left, left hypertropria
increases; in tilting his
head to the right, left
hypertopia
decreases. Most cases
are not this obvious on
gross inspection.

Nervul abducens VI

Inerveaza muschiul drept extern al
globului ocular.

Strabism convergent.

Diplopie in privirea laterala.
Paraliziile supranucleare
Sindroamele Foville:
Leziuni de arie frontala 8;
Paralizii ale miscarii conjugate orizontale
Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie
controlaterala.

Sindromul Parinaud
Leziune mezencefalica
paralizia conjugata a miscarii pe verticala

Sindromul Balint:
Leziune occipito-parietala bilaterala
Paralixia psihica a privirii

Paralizia internucleara
Paralizia adductiei cu
pastrarea reflexului de
convergenta;
Nistagmus monocular
controlateral;
Pozitionarea in abductie
a globului ocular
controlateral.

Poate fi prezenta in
scleroza multipla.

Nervul trigemen

Fibrele senzitive au originea in ganglionul
Gasser.

Se distribuie sub forma a trei brate:
Oftalmica
Maxilara
Mandibulara.

Componenta senzitiva asigura inervatia
fetei, mucoasa jugala, limba (termo-
algezic), dintii, pielea scalpului si
meningele in 2/3 anterioare.

Componenta motorie asigura inervatia
muschilor masticatori, milohioidieni si
burta anterioara a digastricului.
Nevralgia esentiala de trigemen
Ticul dureros al fetei
Durere paroxistica, unilaterala, severa,
recurenta care intereseaza de obicei un ram,
rareori mai multe ramuri ale trigemenului.
Debut brusc; intre crize asimptomatic.
Durata scurta, repetate de mai multe ori pe zi.
Zona trigger care declanseaza durerea la
stimuli mecanici, termici, etc.
Nevralgia esentiala de trigemen
Mecanismul inca necunoscut poate fi
datorat prezentei unor sinapse anormale
(efapse), ce determina un scurt circuit
electric, posibil secundar demielinizarii,
sau unor modificari la nivelul vasa
nervorum.
Tratament: antiepileptice.
Interventii chirurgicale

Nevralgia secundara de trigemen
Meningioame, tumori primare sau
metastatice care intereseaza baza
craniului, leziuni ale sinususului cavernos,
schwanoame te nerv trigemen, etc.
Prezenta de paroxisme dureroase pe un
fond dureros continuu.
Modificari ale examenului clinic cu
diminuarea reflexului de clipire.
Paralizia de trigemen
Frecvent unilaterala.

Hipotonie si atrofie in teritoriul muschilor
maseteri si temporali.

La inchiderea gurii mandibula deviaza de
partea afectata.

Nervul facial

1. Motor
2. Senzitiv
3. parasimpatic

Paralizia faciala periferica
Semne statice:
Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului
Comisura bucala mai coborata
Sant nazo-genian mai sters
Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne dinamice:
Accentuarea asimetriei faciale
Imposibilitatea ocluziei palpebrale
Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale (m, b,
p)
Absenta contractiei pielosului gatului.
Etiologia paraliziei faciale periferice
Traumatisme
Inflamatorie
Tumoral
Metabolic
Vasculite
Idiopatic (paralizia Bell)
Complicatiile paraliziei faciale
Sindromul lacrimilor de crocodil

Hemispasmul facial
Tratament
Corticoterapie
Masaj facial
Fizioterapie

In anumite conditii poate necesita
interventii chirurgicale:
Decompresii
neurorafie
Paralizia faciala periferica
Afectarea la nivelul conductului auditiv intern
se asociaza cu hipoacuzie si vertij (afectare
n VIII).
Leziunea la nivelul ganglionului geniculat:
dureri in teritoriul senzitiv (zona Ramsay-
Hunt).
Hiperacuzie prin afectarea muschiului
stapedius.
Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii ( n
coarda timpanului).
Migrena
Cefaleele primare
Migrena
Cefaleea de tensiune
Cefaleea in ciorchine
Alte tipuri de cefalee
Migrena
Crize repetate de cefalee;
Caracter familiar / ereditar;
Mai frecvent la sexul feminin
Debut frecvent in perioada
adolescentei
Aspect in general normal la
explorarile imagistice


Caracteristicele cefaleei in migrena
In general sub forma de hemicranie
Durata (netratata) intre 4 72 ore
Caracter pulsatil
Intensitate medie / severa
Insotita de fono- / foto- / osmofobie
Frecvent greata sau/si varsaturi
Accentuata de efortul fizic

Prezenta a 3-5 astfel de episoade in antecedente
Clasificare
1.1 Migrena fr aur
1.2 Migrena cu aur
1.2.1 Migrena cu aur tipic
1.2.2 Aura tipic dar fr cefalee de tip migrenos
1.2.3 Aur tipic dar fr cefalee
1.2.4 Migrena hemiplegic familiala
1.2.5 Migrrena hemiplegic sporadic
1.2.6 Migrena basilar
1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilrie care constitue n
general precursori ai migrenei
1.3.1 Episoade repetate de voma
1.3.2 Migrena abdominal
1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului
1.4 Migrena oftalmic
1.5. Complicaii ale migrenei
1.5.1 Migrena cronic
1.5.2 Statusul migrenos
1.5.3 Aur prelungit dar fr infarct
1.5.4 Infarctul migrenos
1.5.5 Crize epileptice declanate de migren
Teoria
vasculara
Stadiul de vasoconstricie se pare c nsoete aura
migrenoas.
Dup faza de vasoconstricie urmeaz o faz de
vasodilataie att a vaselor intra- ct i extracraniene.
Vasele meningeale prezint o inervaie senzitiva extrem
de bogat.
Astfel dilatarea acestor vase activeaz sistemul
trigeminal ceea ce declaneaz durerea.
Teoria depresiei
corticale
Depresia cortical reprezint o und de
depolarizare care difuzeaz la suprafaa creierului
dinspre regiunea occipital cu o vitez de 3-5
mm/minut.
Debutul este printr-o und de excitaie urmat de o
perioad prelungit de depresie neuronal
asociat cu disfuncii ale metabolismului neuronal
i reducerea regional a fluxului sanguin.
Teoria neurovascular
Este focalizat pe disfuncia sistemului
trigemino-vascular.
Activarea terminatiile nervoase ale
nervului trigeminal cu eliberarea
consecutive de neuropeptide
(neurokinina A, substanta P si
calcitonin G related peptide) la nivelul
terminatiilor axonale din vecinatatea
menigelui sau a vaselor cerebrale.
Neuropeptidele eliberate de terminatiile
nervoase, determina vasodilataie care
favorizez plasmexodia.
Modificari induse sunt similare inflamaiei
motiv pentru care reacia a fost denumita
inflamatie perivasculara neurogena sterila.
Teoria modificrilor sistemului
serotoninergic
Modificrile nivelului plasmatic i trombocitar al serotoninei
n timpul crizei migrenoase au sugerat c aceasta ar putea fi
implicat n patologia migrenei.
Creterea nivelului plasmatic de serotonin determin
vasoconstricie, n timp ce scderea acesteia va genera
vasodilataie.
Serotonina plachetar scade brusc n timpul crizei
migrenoase.
Excreia urinar de serotonin i metaboliii acesteia crete
n timpul cefaleei ceea ce ara eliberarea de cantiti
importante de serotonin n timpul crizei dureroase.
Medicamentele care determin eliberarea de reserpin pot
precipita o criz migrenoas.
Teoria
integrativ
Teoria integrativ ncearc s reuneasc variatele
teorii ntr-un mechanism fiziopatologic unitar care
s explice apariia crizelor migrenoase.
Astfel factori ca stresul, lumina puternic,
zgomotul, dilataia arterei carotide pot active
structuri specifice de la nivelul trunchiului cerebral
Tratament - acut
Triptani: s.c., oral, spray nazal
Sumatriptan, Eletriptan, Naratriptan
Aspirina, paracetamol in doze mari
Antiinflamatorii

Antiemetice
Derivati de ergot
Somn
Tratament de fond
Daca exista peste 2 crize pe luna

Beta-blocantele
Antiepileptice: acidul valproic, topiramat
Antaganitii de Ca2+,
Medicaia antiserotoninergic sau
antidepresaivele triciclice