Ghearul de la Scrioara este primul ghear ca mrime din ar i al doilea din lume i se

bucur de o mulime de vizitatori care coboar

pn n inima peterii pentru a vedea cu ochii
lor acest mare ghear. Vechi de peste 4000 de
ani ghearul are o grosime de !! m i este
lung de 400 m.
Principalul motiv pentru care merit vizitat
Ghearul de la Scrioara este aventura de a
cobor n adncuri. Temperatura scade
considerabil la coborre, iar turitii sunt sftuii s
se mbrace ros, chiar dac afar este var.
!ccesul se face printr"un aven de #$ de metri
adncime, de pn la %& de metri diametru. 'ei
se simte i friul i umezeala care nu sunt deloc confortabile, privelitea compenseaz.
(ifrele arat c portalul peterii este nalt de )# m i lat de *+ m. 'e asemenea, blocul de hea
are un volum de *&&.&&& m cubi, o rosime de )),, m iar nlimile stalamitelor variaz de la
civa centimetri i a-un chiar pn la + metri. 'eclarat ca prima peter monument al naturii
din .omnia n */0$, petera are ca atracii Sala 1are dar i 2iserica, o sal ornamentat cu
stalamite de he. !mbele sunt accesibile publicului.
Petera hear se afl n Parcul 3atural !puseni, iar pentru a a-une acolo se pornete din centrul
Grdei de Sus, la dreapta, pe drum asfaltat, apoi la prima intersecie la stna, pe un drum
pietruit i, dup ma4im ) 5m de mers, nainte de a intra n sat se desprinde un drum asfaltat la
dreapta, care urc n serpentine spre Ghear. 'up apro4imativ $ 5ilometri, a-unei pe platoul
Ghear, unde putei lsa maina n parcare i mai merei apro4imativ #&& de metri pe -os pn la
intrarea amena-at n peter, ntr"un peisa- montan feeric.
"pa "oie este cu siguran una din
#rumuseile $udeului %lba un loc despre care
se tiu puine lucruri. !flat la doar 0 5ilometri
de Sebe, .pa .oie are milioane de 6riduri7
roii, care se pot vedea din satelit. !cesta este
locul ideal pentru iubitorii de aventuri cu
parapanta. .pa s"a format prin eroziunea apei
asupra solului, care a provocat, n timp, alunecri
de teren masive. .ezervaia eoloic uimete
prin decorul de statui i frontoane rozalii.
8nicitatea este dat de alternana arilelor roii
cu resii cenuii, alctuite n formaiuni slab cimentate. Pe ln decorul special pe care l ofer
rpa, poate fi admirat i peisa-ul floral, cu specii prote-ate de lee i fauna.
S-au spus multe legende depre Gaura Hoilor de la Rpa Roie, ns ce mai credibil este despre
Lic a lu Brn!, al crui singur talent era s se strecoare n spaii nguste, ca o pisic" #uncea
ca pstor la Rpa Roie, pe care a$unsese s o cunoasc %orte bine" &ntr-o diminea, ns, o
banc din Sebe a %ost spart" Houl, spunea un poliist de atunci, ar %i trecut printr-o %erestruic
prin care doar un copil putea s treac" 'irete, autoritile l-au ntemniat pe Lic-(isic, dei nici
un ban n-a %ost gsit n timpul anc)etelor" &ntre timp, iubita lui Lic era *ut urcnd mereu la
Rpa Roie" +st%el, lumea credea c la Gaura Hoilor i-ar %i ascuns Lic banii" S-a %cut i acolo
o anc)et, dar tot nimic, -up eliberare, Lic a plecat cu iubita lui n +merica, de unde, la scurt
timp, a nceput s trimit %amiliei sume mari de bani" .um a reuit Lic-(isic s ctige att de
mult ntr-un timp att de scurt, nu se tie" -ar umbl *orba c acetia ar %i %ost banii %urai de Lic
i ascuni n Gaura Hoilor sau, cine tie, n crpturile Rpei Roii"
Gaura 9oilor este, de fapt, o roap spat n roca nisipoas a rpei. !ici se sesc nume
scri-elite nc din secolul al :;:"lea
i ascunde numeroase leende cu
hoi, haiduci i aventurieri.
<n .pa .oie, n terenul
mltinos al albiei Secaului, a fost
descoperit scheletul fosilozat al
unui dinozaur carnivor numit
=>elociraptor7 sau =2alaurul
bondoc7, dup forma sa ca a unui
curcan. Tot ln Sebe, au fost
site urmele unui alt dinozaur,
lun de *& metri, 1ahiarosaurus.
"pa "oie se gsete la ieire
din Sebe spre &aia "omn
unde se #ace stnga pe lng
unitatea militar. &ei drumul
este accidentat este accesibil
pentru orice main. &e la "p
n sus ns accesul este mai
di#icil.
'etatea 'lnic ofer o e4perien nou celor
care vor s petreac mai multe zile acolo
deoarece cu doar ,& lei pe noapte turitii pot
beneficia de o camer locuibil chiar ntre zidurile
cetii.
(onstrucie de tip romanic care a intrat n <ista
Patrimoniul 1ondial 83?S(@ datorit faptului c
s"a pstrat pn astzi n condiii foarte bune,
(etatea (lnic este unul dintre cele mai bine
conservate monumente din Transilvania. (etatea
are o form rectanular i a fost construit ca
resedin a contelui (hAl de Bellin la -umtatea
secolului al :;;;"lea. Cn interiorul (etii pot fi vizitate cele 0 turnuri DTurnul Porii, Turnul 'on-on i
Turnul SlniniiE. Cntre comple4ul medieval mai cuprinde, pe ln cetate, i 2iserica ?vanhelica
dar i casa parohial.
<a (etatea (lnic se a-une pornind din Sebe spre Sibiu pe '3*, iar dup *& 5m de mers se
face dreapta pe 'F *&%G i nu departe se zresc turnurile cetii.
Proramul de vizit este permanent, iar doritorii pot s fac un tur al cetii pltind preul de , lei
pentru aduli, ),, pentru elevi, studeni i pensionari iar ta4a foto este de + lei.
(etera Vntarele (onorului o#er probabil
cel mai impuntor peisa$ din $ude deoarece
vizitatorii care a$ung la aceast peter pot
vedea o cascad lung de )00 m ape repezi
care se pierd sub stnci i zeci de metri de
perei vinei care compun n totalitate peisa$ul
de la Vntarele (onorului. 'ascada se
recunoate dup vuietul puternic al celor *! m
de ap n cdere.
.ezervaia propriu"zis, aflat la marinea sud"
vestic a culmii 2edeleu, conine uriaul aven
oval >ntarea. 'imensiunile avenului sunt e4trem de mari, de peste *,& m lunime, *&& m
lime i $& m adncime. i aici, ca i la 9uda lui Papar s"au produs tot feluri de prbuiri care
au dus la formarea pereilor abrupi.
'rumul spre Petera >ntarele Ponorului ncepe din centrul satului Slciua de Fos, cum se trece
de al doilea pod i continu la dreapta cu un drum nust ct pentru o sinur main. !poi urc
tot mai abrupt pn ce iese din pdure i drumul se continu pe un platou montan cu priveliti
rare. 'rumul este asfaltat pn sus, astfel c urcarea nu este foarte dificil. Pe ultimii $&& m ns
traseul continu cu mers pe -os pn la rezervaie.
Satul "imetea este un loc unde se poate
vedea un peisa$ unic n lume cu case albe i
#erestre verzi care #iind neschimbate de sute
de ani atrag #oarte muli turiti n #iecare an.
Special la acest sat care are o populaie
ma$oritar de origine maghiar este #aptul c
din cele +00 de case mai mult de $umtate
dintre acestea i pstreaz culoarea alb
speci#ic secolului ,-,.
.n anul )*** un arhitect /01S'2 a propus
localitatea pentru a intra in (atrimoniul
3ondial. &e$a un sector din 4udapesta d n #iecare an #amiliilor de aici cte +00 de lei ca
s5i remprospteze #aadele i s le pstreze stilul autentic. <ocalitatea .metea este unic
n .omnia din punct de vedere arhitectural. Cn anul *$+&, un incendiu puternic a distrus toate
casele, dar minerii de aici au reuit n civa ani s le reconstruiasc.
*/// comuna a fost distins cu premiul =?uropa 3ostra6 al (omisiei ?uopene pentru conservarea
patrimoniului cultural material. Totodat, n )&*) .metea a fost inclus pe lista celor mai
frumoase sate din .omnia.
Cn
'ac spui c lacul -ezer5
-ghiel este unul din cele mai
frumoase locuri din .omnia,
nu vei rei cu absolut nimic.
(u o superb culoare verde"
smarald i aezat ntr"un
adevrat paradis de munte,
lacul de bara- natural format
pe calcar din -udeul !lba
este o adevrat atracie
turistic. Teoretic, e un loc de
evadare, dar, la ci turiti vin
aici, ai putea spune c e una
din cele mai populare zone
slbatice din reiune.

(um se a-uneH dac vii
dinspre !lba ;ulia pe 'rumul
3aional +#, faci vreo *,
5ilometri pn la ;hiu, apoi
cinci pe 'F %/ pn la ;hiel,
pn dai de drumul forestier
care duce spre lacul din
1unii Trascu. Ii dac e
forestier, e cam prost i lun,
adic vreo $ 5ilometri, care te
duc pn la lacul aflat la o
altitudine de aproape *.&&&
de metri. 'ar, odat a-uns
acolo, vezi c ar merita s fi
fcut i mai mult.

Primul lucru pe care l vezi e
c tot lacul e de un verde
superb. 3u un verde crud, ci
un verde mult mai frumos,
care se completeaz cu cel
al veetaiei din -ur. >orbim de cel mai mare lac carstic din .omnia.

<acul, mai derab lun, erpuiete pe apro4imativ -umtate de 5ilometru i se lete mult n
unele zone, pn la vreo #&& de metri, dar se i nusteaz n altele. 'ac vrei s intri n ap, ai
ri-, cci e rece i, n unele locuri, foarte adnc.

Pentru amatorii datului la pete, trebuie s tii c lacul ;ezer ;hiel e considerat rezervaie
natural i se accept doar pescuitul sportiv n sezon.

Pe malurile lacului ai fie copaci dei, care coboar pn la buza apei, fie adevrate puni unde
turitii vin i fac rtare, stau cu cortul sau pur i simplu se rela4eaz pentru o vreme.

Cmpins chiar pe lac, avem i o frumoas caban silvic, pe care acum doritorii o pot nchiria i
care ofer o privelite de neuitat.

'ealurile din -ur se ridic i ele la nlime. (e impresioneaz e nu doar veetaia proaspt"
proaspt de munte, ci i modul n care se succed dealurile, care se ntretaie sau se onduleaz
superb, dar i faptul c poi si sute de animale domestice, mai ales oi.

Prin pdure, poi vizita, plecnd de la lac, i munii din -ur. 'e e4emplu, o drumeie interesant ar
putea fi pn pe >rful Strilu. (u ri-, ns, cci marca-ele lipsesc i s"ar putea s te trezeti
rtcit. (e poi spuneJ (u reu te"ai putea rtci ntr"un loc mai frumos.
(um se a-uneH din !lba ;ulia pe '3 +# pana la ;hiu" *, 5m ,apoi pe '( %/ pana la ;hiel",5m,
iar de aici pe drumul auto forestier pana la lac"*&5m. 'rum din ;hiel pana la lac nu e bun, dar e
rezonabil. Se poate si mai rau.
2biective turistice 6urda

4iserica de lemn din 7arcana nu se afla pe noua lista a monumentelor istorice.
<acasul de cult este situat in catunul cu acelasi nume, socotit drept cartier al
municipiului Turda, -udetul (lu- Dastazi Str. 9arcanaE.
2iserica a fost construita in anul *$)$ in localitatea Posaa de Fos, fiind utilizata
la acea vreme de comunitatea reco"catolica din localitate. ;n anul */,, a fost
stramutata in actuala sa locatie. Se stie ca pana in anul */+) biserica avea
hramul =Sfintilor !rhanheli7. 8lterior e4ista posibilitatea ca acesta s fi fost
schimbat cu hramul =;naltarea 'omnului7.
3ormantul lui 3ihai Viteazul este situat la 0 5m de
Turda, pe strada 2oata, -udetul (lu-. !ici a fost
inropat trupul marelui domnitor, capul lui fiind dus
la 1anastirea 'ealu de lana Taroviste, fosta capitala
a Tarii .omanesti.
Pe locul unde astazi este inormantat 1ihai >iteazul a
fost construita o capela in stil bizantin, de catre sotia
domnitorului, 'oamna Stanca, capela distrusa ulterior
de catre nationalistii fanatici mahiari.
Pe locul fostei capele a fost ridicata in anul */)0 o
troita, la dorinta lui Gerdinand ;, care fusese aici in
vizita cu .eina 1aria, in anul */*/. ;n prezent, troita
este e4pusa la 1uzeul de ;storie din Turda, din anul
*/++.
<a sfarsitul secolului al :;:"lea preotul >asile
1oldovan din Sanmihaiu, azi comuna 1ihai >iteazu, a
cumparat terenul cu mormantul, pentru a"l feri de rauvoitori.
'astrul roman (otaissa reprezinta cel mai important
monument istorico"arheoloic al orasului Turda, situat pe
platoul numit 'ealul (etatii. (onstruit de catre <eiunea
a >"a 1acedonica in anul *%$ pentru apararea 'aciei
Superior, castrul roman se afla pe lista monumentelor
istorice ale -udetului (lu-.
<a mi-locul secolului al ;;;"lea, castrul roman era cel mai
mare castru de leiune cu functionare indelunata din
'acia, avand la mi-locul secolului al ;;;"lea circa ),.&&&
de locuitori.
(astrul are forma dreptunhiulara cu laturile luni de ,+0
m si cele scurte de #&$ m. !re o poarta orientata spre
vest, spre o zona mai inalta, fiind situat pe un platou inalt, ferit de inundatii dar in acelasi timp fiind suficient
de aproape de un curs de apa.
!limentarea cu apa se facea printr"o conducta realizata din tuburi de teracota, in interior fiind dispuse mai
multe fantani.
!ici au fost descoperite numeroase obiecte precumH monede, mozaicuri, inscriptii pe piatra etc.
Pozitia castrului permitea observarea drumului spre 3apoca pana la mari departari.
(astrul roman Potaissa a fost introdus in circuitul turistic, o mare parte a ruinelor sale fiind consolidate si
putand fi vizitate de turisti dornici sa admire urmele civilizatiei dacice pe aceste meleauri.
'upa invaziile raufacatorilor, bisericile obisnuiau sa isi
impre-muiasca zidurile cu fortidicatii pentru a se apara de
atacuri viitoare. ;nvazia tatara din anul *)#* a determinat
construirea unei fortificatii in -urul actualei 2iserici
.eformat"(alvine din Turda >eche. 2iserica a fost
incon-urata cu un zid ros de aparare, avand patru
bastioane in colt.
8nul dintre bastioanele fortificatiei, mai e4act cel de nord"
vest, a fost demolat pe vremea pricipelui Siismund
2athorA, pentru a permite reconstructia si e4tinderea
Palatului Princiar din vecinatatea 2isericii, azi 1uzeul de
;storie. Gortificatia si biserica au avut de suferit si in timpul
luptelor lui Gheorhe 2asta si in urma conflictelor armate dintre (uruti si <obonti din anii urmatori. Kidurile
au fost refacute de catre principii Gabriel 2athorA, Gabriel 2ethlen si Gheorhe .a5oczi, pierzandu"si in
timp functia militara.
;n timp, fortificatia s"a deradat, in prezent pastrandu"se un zid cu lunimea de ), m, situat la #& m sud de
biserica, paralel cu strada 1ircea cel 2atran, intre biserica si curtile caselor invecinate, avand un bastion
trapezoidal de colt. Pe partea e4terna a zidului se mai pastreaza inscriptia L*%&$L, anul refacerii acestei
portiuni de zid. 'e asemenea, e4ista urme de zid in curtile unor case din Piata .epublicii, nu departe de
strada 1ircea cel 2atran, insa mai reu accesibile.
"uinele #orti#icatiei medievale din 6urda Veche este unul dintre cele mai importante obiective turistice
din %puseni, obiectiv pe care nu ar trebui sa"l ratati daca va aflati in apropiere.
Salina 6urda este situata in zona 'urau">alea Sarata, fiind cea mai cunoscuta destinatie turistica din zona
atat prin sala de tratament precum si prin vechimea sa. Salina este formata din patru mine saline, fiecare cu
aspect spectaculos.
Prima atestare documentara a e4traerii
sarii in Turda dateaza din anul *)+*,
cand e4ploatarea era oranizata in
(amari de Sare, in care se facea
e4ploatarea, depozitarea, transportul pe
apa si vanzarea sarii pana in anul *+$%.
8lterior, e4ploatarea si valorificarea sarii
devin monopol de stat, incepand sa
apara probleme privind transportul sarii
pe drumul abrupt ce cobora de la salina.
;n acest sens a fost construita aleria
Granz Fosef si sunt modernizate minele
Terezia si .udolf.
Salina Turda a fost inchisa in anul */0),
doar mina .udolf fiind amena-ata ca
sala de tratament in anul *//). !ceasta
are o forma trapezoidala. ! fost deschisa
in anul *$%+, avand o latime de ,& m si
o lunime de $& m.
1ina Ghizela a fost deschisa in anul *$,+, planul initial fiind de transformare a acesteia intr"o mina similara
minei .udolf, insa nu s"au finalizat lucrarile de amena-are.
1ina Terezia este de tip clopot, avand o adancime de /& m, adapostind pe peretele nordic o faimoasa
cascada de sare.
Galeria Gerdinand are o lunime de /*+ m, fiind folosita intre anii *$,0"*$+& pentru transportul sarii la
suprafata. ;ntre anii */#$"*//) a azduit un depozit de branza.
;n timp s"au descoperit beneficiile mediului salin si rolul acestuia in tratarea afectiunilor respiratorii, datorita
temperaturii constante, a umiditatii aerului si a cantitatii mari de aerosoli prezente aici. (a urmare, mina
.udolf a fost amena-ata ca sala de tratament, fiind deosebit de cautata de turisti, atat pentru tratarea unor
afectiuni cat si pentru frumusetea locului.
3anastirea 3ihai Voda este un lacas de cult din
municipiul Turda, -udetul (lu-, infiintat in anul )&&) la
initiativa lui 2artolomeu !nania.
Situata pe strada !leea @beliscului nr. ,, biserica a fost
inaltata in stil bizantin, fiind o copie arhitecturala a vechii
1anastiri 1ihai >oda din 2ucuresti, ctitoria lui 1ihai
>iteazul.
!sezamantul monahal salasluieste lana obeliscul ce
marcheaza locul asasinarii marelui voievod 1ihai
>iteazul, in tabara de lupta ce se ducea pe acele
meleauri in auust *%&*.
;n prezent, manastirii i"au fost adauate un corp de chilii
si o staretie, devenind un loc de pelerina- pentru
credinciosi din toata tara, care vin in Turda sa descopere
meleaurile pe care a fost asasinat marele domnitor care
a infaptuit unirea din anul *%&&.
1ihai >iteazul a fost ucis de eneralul Gheorhe 2asta,
iar capul sau a fost luat de unul dintre capitanii
domnitorului si inmormantat de .adu 2uzescu
la 1anastirea 'ealu, lana Taroviste.
.elieful tarii noastre este printre cel mai impresionante din ?uropa prin diversitatea sa. Sectorul de chei
reprezinta cea mai pitoreasca zona e4istenta aici, creand un superb peisa- carstic de peste 0 5m lunime.
'heile 6urzii sunt o rezervatie naturala
prote-ata, situata la % 5m vest de Turda, de"a
lunul vaii 9asdate. Pe o lunime de )./&&
metri, (heile Turzii ofera un peisa- salbatic
unic, format dinH stanci abrupte, turnuri de
piatra, creste ascutite, rohotisuri, valcele
pietroase, arcade etc, adapostind peste
*.&&& de specii de plante si animale Dspecii
rare precumH usturoiul salbatic, acvila de
stanca etc.E.
(heile s"au format prin erodarea rocii de
calcar -urasic de catre raul 9asdate,
ocupand o suprafata de 0)# ha. .ezervatia
eoloica in care este inclusa zona, prezinta
un numar de %& de pesteri superbe, printre
care cele mai importante suntH Pestera
<iliecilor, Pestera 8nureasca, Pestera
1orarilor, Pestera 2linder, Pestera (etatuia
1are, Pestera !scunsa, Pestera 1odoloaie
etc.
;n aceste pesteri si"au asit adapost turdenii de"a lunul istoriei, cand se ascundeau de invaziile popoarelor
miratoare. !rheoloii au descoperit urme de civilizatie ce apartineau Paleoliticului 1i-lociu si din 3eolotic,
apartinand culturii (otofeni.
.elieful este impodobit si cu o serie de colturi stancoase, coloane, pereti abrupti de peste *&& de metri.
8n obiectiv turistic deosebit este (atedrala de piatra (oltul (ocosului, dar nu trebuiesc ratate nici (oltul
(etatii, Turnul Galben sau Turnul 2ors.
2iserica .omano"(atolica Turda
!ctuala 2isericM .omano " (atolicM din Turda a fost construitM ntre anii *#+,"*,&#, pe amplasamentul unei
biserici mai vechi, atestatM documentar de-a n anul *0#).
!dresaH Piaa .epublicii nr. ,#.
9ramul bisericiiH Sf. 1aria " 3asterea Sfintei Gecioare DanteriorH Sf. 3icolae, Sf. 1artinE.
2iserica este nscrisM pe lista monumentelor istorice din -udetul (lu-, elaboratM de 1inisterul (ulturii si
Patrimoniului 3ational din .omnia n anul )&*&