PESTERA URSILOR DE LA CHISCAU - A fost descoperita ca urmare a deschiderii artificiale a

golului subteran n urma lucrarilor de exploatare a calcarului n cariera de la Chiscau.

Pe baza studiilor complexe ntreprinse de Institutul de Speologie E. Racoita! n colaborare
cu "uzeul #arii Crisurilor din $radea se stabilesc solutiile cerute de aceasta amena%are si
masurile specifice de protectie& iar la '( iulie ')*+ Pestera ,rsilor intra n circuitul turistic al tarii
ca cea dint-i caitate subterana amena%ata la nielul tehnicii mondiale. Aceasta pestera prezinta
forme carstice de o mare arietate si bogatie si mai ales este renumita pentru numeroasele
schele ale ,rsului de Caerna .,RS,S SPE/AES,S! 0este izitata de peste '++.+++
izitatori pe an1.
/a intrarea n Pestera ,rsilor s2a construit un frumos pailion cu trei eta%e&cupriz-nd casa de
bilete& sala de asteptare& un muzeu speologic si ghiseu cu obiecte artizanale& carti.
3aleriile Pesterii ,rsilor au forma aproape rectilinie& sunt dispuse pe doua eta%e& nsum-nd o
lungime de '4++ m. 5ielul superior fosil are o lungime de 6** m si este amena%at pt. circulatia
turistica& iar cel inferior& temporar acti& lung de 47' m& este declarat rezeratie stiintifica.
89xt:po; stic<:= #raseul turistic propiu2zis ofera izitatorilor chiar de la intrare& posibilitatea de a
admira o extraordinara gama de formatiuni stalactitice si stalagmitice& ariate ca marime si
forme& baldachine si gururi. >ormatiuni stalactitice cum sunt aici& asa numitele baldachine& ce
pot fi nt-lnite n putine pesteri din lume dau un aspect fermecator pesterii. Atmosfera de basm
este ntregita de stalagmitele fosile& extrem de dantelate si a-nd grosimi de peste 'm& de
stalactitele excentrice& foarte rare& proocate de deplasarea coloanelor de picaturi alimentare&
de stalactitele de tip ?macaroane? ori de depunerile numite ?ermiculatii?& printre cele mai
frumoase aflate n pesterile din Rom-nia.
@iersitatea stalagmitelor din Pestera ,rsilor sub forma de statuete& pagode animale2fabuloase2
lasa c-mp liber imaginatiei fiecarui izitator. ?"astodontul?& ?@raperiile din 3aleria ,rsilor?&
?Portalul? ?Pagodele?& ?/acul cu nuferi? sunt numai c-tea din frumusetile create de natura din
pestera.
Aizita ncepe n 3aleria ,rsilor sau 3aleria $aselor& care adaposteste '4++ de piese '6+ de
cranii si numeroase culcusuri ale ursului de pestera. Pe peretii acestor galerii se obsera
zg-rieturi ad-nci lasate de labele ursilor& a caror disparitie misterioasa s2ar datora& dupa unele
presupuneri& ncalzirii climei& izbucnnirii unei epidemii sau& poate& unui cataclism natural care ar
fi blocat iesirile pesterii. Acest urs& disparut cu mai bine de '4+++ ani n urma& atingea frecent B
m lungime.
/a capatul galeriei urmatoare& ?Emil Racoita? se afla un
schelet ntreg de urs expus& n pozitia n care l2a suprins
moartea. >osilele altor animale disparute n urma cu mai
multe zeci de mii de ani 0 o specie de capra neagra&
ibexul& leul si hiena de pestera1 descoperite aici& suscita
interesul specialistilor. 3aleria ?Emil Racoita? este o
galerie mpodobita cu numeroase stalagmite& domuri&
bazine cu apa& mii de stalactite. 3aleria are peretii
distantati la '+ 2'4 m iar bolta ei se situeaza la peste '+
m naltime.
A treia galerie ce poate fi izitata este 3aleria
/um-narilor& unde te nt-mpina o adearata padure de
stalagmite de un alb imaculat si neatins de m-na
omului./a capatul acestei galerii& poteca turistica si face
cu greu loc prin desimea concretiunilor si& prelungita cu
un tunel articial&lung de '(m&razbate n cele din urma la
suprafata& ncheind astfel traseul izitabil al
pesterii.#raseul subteran este parcurs n 64 minute.
#emperatura n Pestera ,rsilor oscileaza tot anul n %ur
de '+ grade.