COLEGIUL TEHNIC PETRU RARESBUCURESTI

LUCRARE DE SPECIALITATE
TEHNOLOGIA DE FABRICARE A STEARATULUI DE SODIU
COORDONATOR, ELEV,
Prof. ing. ANDREI MIHAELA Manea Roxana- Clasa a 13-a B
Profilul: Chimie industriala
Calificarea: Tehnician in chimie
industriala



2012

Sapunul prin definitie este o substanta tensioactiva , de fapt
este cea mai veche substanta folosita , cam de 4500 de ani.
Numele de sapun vine de la o veche legenda romana;
aceasta legenda se refera la Muntele Sapo unde erau
sacrificate animalele.Ploaia a amestecat grasimile cu seu , si
cu cenusa pe malul raului Tibru.
Dup consistenta lor spunurile se pot clasifica n:

spun clei, din care nu a fost separat lesia rezidual prin precipitare cu
NaCl;
spun de miez, spun tare de sodiu, obtinut prin saponificarea acizilor
grasi sau a grsimilor, urmat de precipitarea spunului cu electroliti;
spun lichid, obtinut prin diluarea cu ap a spunului past si adugarea
unor substante care mpiedic gelatinizarea (glicerin, alcool, sruri de
amoniu etc.).
Principalele surse de sapun sunt grasimile animale si vegetale.
Consumul mare de sapun a impus si gasirea altor surse de acizi grasi
decat grasimile animale.Astfel o parte din acizii grasi utilizati la obtinerea
sapunului se obtin prin oxidarea alcanilor superiori din petrol. Oxidarea se
face sufland aer in parafina topita la 80-1200 C. In prezenta unor
catalizatori(saruri de mangan).Acizii formati se separa de parafina
nereactionata si se purifica

Sapunul prezinta urmatoarele proprietati:

Densitatea spunului este mai mic dect a apei.
Spunurile metalelor alcaline (Na si K) se dizolv n ap.
Solutiile apoase de spun conduc curentul electric.
Spunurile dau reactii de dublu schimb.
Fig.3 -Proprietatea de spalare a
sapunului
Fig.4 Moleculele sapunului
METODE DE OBTINERE A SAPUNULUI
Transesterificarea
Sunt cunoscute trei tipuri de transesterificare:
alcooliza schimbarea gruprilor alcool;
acidoliza schimbarea gruprilor acid
schimbarea gruprilor ntre doi esteriPrin transesterificare se obin civa compui
importani:
esterii metilici ai acizilor grasi se obtin prin alcoliza grasimilor animale;
dimetiltereftalatul poate fi obtinut din deseurile de polietilentereftalat
alcoolul polivinilic este obtinut prin cataliza bazica a poliacetatului de vinil
polivinilbutiratul este obtinut prin acidoliza poliacetatului de vinil cu acid butiric

Hidroliza grsimilor i uleiurilor
Pentru hidroliza grsimilor sau uleiurilor cu apa este nevoie de o agitare foarte bun a
acestor dou faze nemiscibile. Reacia este desfurat n astfel de condiii nct sexiste
o solubilitate apreciabil a apei n faza de ulei (10-25%). Pentru aceasta se lucreazsub
presiune mare (40-55 at) n coloane de oel inox cu nlimea de 24-31 m i diametrulde
50-130 cm. Oxidul de zinc se adaug uneori drept catalizator .Grsimile sunt injectatela
partea inferioar a solventului de hidroliz iar apa la vrful lui.


MATERII PRIME
Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse, grasimile solide, bogate in acizi
saturati (cum sunt seul de bou sau de oaie), grasimile de cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate
dau sapunuri tari; grasimile lichide dau sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de
acizi nesaturati. Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec cu
grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C
18
) micsoreaza solubilitatea si
puterea de spumare. Dimpotriva, acidul lauric (C
12
) da nastere unui sapun ce spumeaza abundent,
de aceea, in sapunurile bune, se adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid.
Acidul oleic da, de asemenea, un sapun de buna calitate.
.Fig.5- Grasime lichida
Fig.6- Grasime solida

Procedeul continuu de fabricare a sapunului. Acizii grai distilai, n cazul cnd se fabric n
apropierea seciei de spun, se aduc sub form topit, la 50-80C, pe conducte termoizolate ; la
fel se pot aduce i de ia distane mai mari (de ordinul sutelor de kilometri), n cisterne auto sau
de cale ferat de asemenea termoizolate.
Hidroxidul de sodiu se aduce sub form de soluie apoas, concentrat, n, cisterne.
Dup cum se vede, n figura de mai jos pompa P1 preia acizii grai, iar









Fig.8-Schema procedeului continuu de fabricare a sapunului

pompa P2 - soluia de hidroxid de sodiu din cte un rezervor.

UTILAJE PENTRU FABRICAREA SAPUNURILOR
UTILIZARILE SAPUNULUI
Principala proprietate a sapunului este de a spala.
Spunurile comerciale pot conine ingrediente duntoare
snttii precum acetatul de benzil (iritant pentru ochi i
plmni i un cunoscut cancerigen) i A-pirina o
substan derivat din seva rinoas a pinului care poate
afecta sistemul imunitar.
Sapunul servete la fabricarea de unsori consistente.
Spunul moale este utilizat n industria textil .
UTILIZARILE SAPUNULUI