Pubertatea este perioada de dezvoltare a corpului de la copilarie spre maturitate.

Este marcata de mari

modificari fizice,cea mai importanta fiind maturizarea din punct de vedere sexual a baietilor si fetelor,care
face posibila reproducerea. Pubertatea desemneaza ansamblul modificarilor fizice ce au loc in corpul unui
copil, in timp ce adolescenta se refera nu numai la schimbarile de ordin fizic, ci si la noile ganduri, trairi,
responsabilitati si relatii pe care le au tinerii, adultiindevenire. Atat pubertatea cat si adolescenta marcheaza
tranzitia de la copilarie la varsta adulta.Dar pubertatea se refera mai ales la modi ficarile anatomice care
marcheaza cresterea si maturizarea corpului. Aceste aspecte fizice sunt controlate de variatiile rapide ale
hormoni- lor,mesagerii chimici ai corpului.Aceste schimbari includ cresterea rapida si dezvoltarea
muschilor,implinirea corpului,cresterea sanilor la fete,ingrosarea vocii si cresterea parului pe corp la baieti
etc.Ince putul si sfarsitul pubertatii este relativ usor de identificat,desi acestea difera semnificativ de la un
individ la altul.In urul varstei de !" ani la fete si in intre !#-!$ ani la baieti are loc un salt de crestere.%ata
de crestere se diminueaza semnificativ in urul varstei de !&-!' ani la fete si !(-!) ani la baieti.In acest
moment,corpul este aproape adult, si matur din punct de vedere sexual.
Pubertatea incepe la orice varsta cuprinsa intre aproximativ !! si !( ani,media fiind de !$ ani.De
obicei,la fete incepe cu un an mai devreme decat la baieti.In ultimii !'" de ani,in tarile dezvoltate,copiii
aung la pubertate la o varsta din ce in ce mai mica.
*a inceputul secolului +I+,in Europa ,ccidentala de exemplu pubertatea incepea in general in urul
varstei de !( ani.-caderea var- stei la care se aunge la pubertate se datoreaza,in mare parte,alimen- tatiei
imbunatatite,igienei si ingriirii medicale..hiar si in prezent, problemele de sanatate,cum ar fi orice
afectiune mai grava,pot intar- zia inceputul pubertatii cu un an sau mai mult.
Dupa pubertate urmeaza adolescenta,cand au loc alte modifi- cari fizice./otusi,mai importante sunt
schimbarile emotionale,de dis- pozitie si comportament.*a pubertate maoritatea copiilor intra in re- latie cu
cei de acelasi sex.Pe masura ce aung la adolescenta,devin tot mai interesati,sau nu mai sunt atat de timizi
sau intoleranti cu cei de sex opus.
De-a lungul copilariei baietii si fetele tind sa creasca in inal- time si greutate constant si la intervale
regulate.Aproximativ la varsta de !" ani la fete si de !# ani la baieti,viteza de crestere scade timp de un
an.Pe masura ce se aunge la pubertate,creste din nou,iar pe o pe rioada de doi ani se mareste rapid.Acest
salt in crestere poate avea ca rezultat o crestere in inaltime de #" cm si o luare in greutate de apro ximativ
!0 1g..ifrele variaza in functie de alimentatie,de miscarea fizica si de factori ereditari copiii cu parinti
inalti cresc cel mai mult de obicei in aceasta perioada.
Aceasta crestere rapida este asociata cu o crestere in dimen- siuni si intesificarea activitatii
inimii,plamanilor si ficatului.Inima tre- buie sa pompeze sange in corp cu o forta mai mare,lucru vizibil intr-
o crestere treptata a tensiunii arteriale in timpul pubertatii.
*a varsta de !' ani tensiunea arteriala aunge la nivelul normal al unui adult..resterea presupune
formarea de noi celule si tesuturi,ceea ce necesita mai multa energie.In pubertate copiii au nevoie de mai
multa mancare pentru a ramane in forma si sanatosi. .erintele zilnice de energie cresc de la aproximativ
!0"" de calorii la #'"". /otodata,au nevoie de cantitati mai mari de calciu2pentru cres- terea oaselor3si de
fier2pentru formarea celulelor sangelui3.
4odificarile fizice care se produc in timpul pubertatii sunt declansate de diferiti hormoni.Acestia
sunt mesagerii chimici ai cor- pului si circula prin intermediul sangelui.5iecare este produs de catre un
organ,o glanda si are efecte asupra altor organe sau a anumitor tesuturi altundeva in organism.6ormonii
asociati cu pubertatea sunt produsi de glanda pituitara de la baza creierului,de testicule sau de ovare si de
glandele suprarenale pozitionate deasupra rinichilor. *obul anterior al glandei pituitare actioneaza primul.El
este pus in miscare de mesaele nervoase ale hipotalamusului din creier,care pere sa contina un ceas
biologic,ce porneste doar la varsta potrivita.
Primul hormon secretat de lobul anterior al glandei pituitare este hormonul somatotrop sau
hormonul de crestere.Acesta actionea- za direct asupra tesuturilor corpului2anatomic numite somatice3de-
terminand cresterea si multiplicarea celulelor.%ezultatul este,de exemplu,marirea oaselor si a muschilor.
In al doilea rand sunt hormonii gonadotropi.Acestia actio neaza asupra organelor de reproducere
gonadele.Ei includ hormo- nul foliculo-stimulator25-63 si hormonul luteinizant2*63 la fete si hormonii
stimulatori ai celulei interstitiale2I.-63la baieti.Denumirile stiintifice ale hormonilor se refera la tipurile de
celule asupra carora au efect.5-6 si *6 actioneaza asupra ovarelor,stimulandu-le sa pro- duca estrogen si
referat.clopotel.ro
progesteron,hormonii sexuali feminin.5-6 si I.-6 stimuleaza testiculele sa produca testosteron,hormonul
sexual masculin.
7landa pituitara produce si corticotropina sau A./6,care determina glanda suprarenala sa-si
mareasca productia de hormoni androgeni,atat la baieti,cat si la fete.6ormonii androgeni au functii si efecte
variate si cuprinzatoare asupra trasaturilor generale ale corpului.8nele dintre acestea sunt diferite de cele ale
hormonilor sexuali,iar altele le intaresc.
Intregul proces hormonal poate fi comparat cu munca unei orchestre,unde glanda pituitara este
diriorul,iar muzicienii sunt celelalte glande producatoare de hormoni,cum sunt ovarele si testicu- lele.Intr-o
asemenea analogie,hormonii sunt comparabili cu muzica in sine,avand influenta asupra intregului organism.
Efectele testosteronului si hormonilor androgeni la baieti determina cresterea penisului si
capacitatea acestuia de a intra in erectie,facand posibila intrarea acestuia in vaginul femeii.,rganele asociate
cu penisul prostata,epididimul si vezicula seminala- cresc si ele.Pielea scrotului se ingroasa,iar in sacul
scrotal testiculele-perechea de glande sexuale,de forma ovala- incep sa produca sperma.Prostata si vezicula
seminala produc lichidul seminal care mentine sperma in viata,iar eacularea spermatozoizilor devine
posibila.
Alaturi de aceste transformari ale organelor sexuale se pro duc si importante modificari ale
caracteristicilor corpului.Incepe sa creasca parul pe fata,pe maini si pe picioare,sub brat,deasupra si in urul
penisului si al scrotului si,la unii baieti,pe piept si pe spate.Pe fata ,apar mai intai deasupra buzei superioare
si pe obrai,apoi se extinde pe barbie si pe gat.9ocea se ingrose si,pe masura ce creste la- ringele,variaza de
la tonalitati oase la inalte.Pielea se modifica la randul ei,devenind mult mai grasa.Acest lucru poate duce la
aparitia acneei,o boala a pielii cauzata de blocarea porilor cu grasime.In sfarsit,formele generale ale corpului
se modifica si,pe masura ce umerii se largesc,bratele si picioarele devin mai musculoase.
Pubertatea la fete este marcata de cresterea sanilor si de inceputul menstruatiei,scurgerea lunara de
sange din mucoasa uterina.Pe masura ce ovarele incep sa produca ovule mature,respectiv celule-ou,secreta si
estrogen si progesteron.Impreuna,acesti hormoni specializati intregesc dezvoltarea organelor de reproducere
ale fetei. /rompele uterine sunt pregatite sa transforme ovulul in uter.
In fiecare luna,peretele uterului e pregatit sa primeasca ovulul fertilizat.Daca in perete nu se fixeaza
un ovul,stratul superficial al mucoasei uterine se desprinde,pornind scurgerea de sange sub forma de
menstruatie.9aginul asteapta sa primeasca sperma de la barbat.In primele luni ale pubertatii,ovulele produse
nu sunt perfecte sau suficient de mature pentru a se produce fertilizarea.Este ca si cum corpul tanar al femeii
stie ca nu este pregatit pentru a purta o sarcina.
9ocea fetelor nu se schimba in timpul pubertatii,dar le creste par pe corp,de regula doar sub brat si
in urul vaginului.*a aproximativ $": din fete parul pe corp apare inainte de dezvoltarea sanilor..resterea
parului pe corp la pubertate este cauzata de hormonii androgeni,asa-numitii hormoni masculini,dar la
fete,estro- genul stabileste cantitatea si aria de acoperire cu par,diferit de baieti.
-anii cresc si devin pregatiti pentru a produce lapte.Deseori,cresterea sanilor este inegala la
inceput,un san fiind usor mai mare sau mai rotund decat celalalt.De-a lungul adolescentei, cei doi aung la
aceleasi dimensiuni.In urul fetei,abdomenului,coapselor si feselor,se depune tesut gras,determinand
rotunirea corpului. In sfarsit,pielea capata o usoara stralucire si o textura mai matasoasa.
*a pubertate, creierul incepe sa produca anumiti hormoni, care trimit un mesa organelor sexuale; testiculele
baiatului si ovarele fetei. Acestea incep sa functioneze, producand hormoni sexuali. In cazul fetelor,
modificarile fizice apar mai devreme, in urul varstei de <-!! ani, cand sanii incep sa se dezvolte, iar cativa
ani mai tarziu se instaleaza menstruatia.
=aietii >intarzie> cu un an sau doi. Astfel, in urul varstei de !#-!$ ani vocea baietilor incepe sa se ingroase,
apare pilozitatea 2ca urmare a secretiei de testosteron3 si se remarca o dezvoltare a masei musculare 2in
special in zona umerilor, care devin mai lati3.
Ce-l preocupa pe tanar in perioada pubertatii si cum il poti ajuta?
.hiar daca pubertatea se caracterizeaza, in principal, prin modificari de ordin fizic, acest lucru nu inseamna
ca la nivel emotional nu se petrec schimbari - si inca, unele semnificative. De obicei, tinerii >se inchid> in ei,
referat.clopotel.ro
interiorizandu-se? inteleg, din punct de vedere fizic, ce li se intampla, dar atentia care li se acorda este ceva
nou si ii poate speria.
5etele se simt enate din cauza ca pieptul lor incepe sa se dezvolte si atrage atentia baietilor, iar acestia, la
randul lor, se simt destul de ciudat atunci cand incep sa se barbiereasca.
Interesant - si, in egala masura, problematic - este faptul ca tinerii se obisnuiesc destul de repede cu evolutia
corpului lor si acest lucru incepe sa le placa, pentru ca se simt adulti, chiar daca nu sunt inca, din nici un
punct de vedere. Daca in copilarie tu erai cea care initiai ocurile si ii atrageai cu masinute, papusi, trenulete
electrice si ursuleti, acum tanarul vrea sa preia initiativa si are impresia ca este atotstiutor.
Interdictiile de a iesi seara la discoteca, impunerea unei ore limita pentru a veni acasa, pregatirea temelor
sunt tot atatea motive de cearta si, in unele cazuri, de amenintarea >fug de acasa@>.
8n aspect important este sa discutati si sa-l previi despre modificarile iminente - de preferat, inainte de
aparitia acestora. Daca nu stiu despre menstruatie, respectiv despre polutii nocturne, copiii se pot speria. Au
e nevoie sa provoci o >discutie serioasa> pe aceasta tema, copilul s-ar putea speria si inchide in sine. De
exemplu, profita de ocazie daca il auzi spunand o gluma mai >fara perdea> si adu in discutie subiectul cu tact
si diplomatie.
Este recomandabil ca baiatul sa discute cu tatal, iar fetita, cu tine - se evita momentele enante si, pe langa
aceasta, fiecare parinte poate sa-i impartaseasca tanarului despre propria experienta 2>nu ai de ce sa-ti fie
teama, tuturor ni se intampla, acesta este un indiciu ca incepi sa te maturizezi3. In aceeasi nota, ar fi indicat
sa-i vorbiti si despre modificarile fizice care apar la persoanele de sex opus.
Probabil ca nu-i vei putea raspunde la toate intrebarile intr-o singura discutie. -i nici nu ar fi prea indicat,
pentru ca avalansa de informatii noi si inedite il pot bulversa. .el mai bine este sa parcurgeti subiectul
treptat, oferindu-i de fiecare data tot mai multe detalii, lamurindu-i necunoscutele si raspunzandu-i la
intrebarile care apar pe parcurs - si acestea nu vor fi deloc putine@
Au amana aceasta discutie. Exista riscul ca adolescentul in formare sa incerce sa afle singur ceea ce il
intereseaza si sa se informeze din surse improprii, care il pot deruta. Aceasta ca sa nu mai spunem ca, daca
simte ca tu ai evitat aceasta problema, va aunge sa-i fie rusine de sine si de corpul sau, creandu-si complexe
atat de ordin fizic, cat si emotional.
adolescenta
Aceasta etapa are caracteristici speciale si cerinte proprii, adolescentul stabileste noi relatii cu semenii de
ambele sexe, isi orgaizeaza si-si consolideaza o independenta emotionala fata de parinti si alti adulti. -e
dezvolta intelectual si-si alcatuieste un sistem de valori civice.Este in cautarea personalitatii sale, a identitatii
sale, nerabdator sa-si aleaga un persona, gata sa-si cucereasca locul sau in lume.
Emotivitatea apare cu putere in adolescenta. 4ania, teama, nelinistea, gelozia, invidia, afectiunea, bucuria,
curiozitatea sunt sentimente si trairi emotionale pe care adolescentul le resimte cu intensitate. .and este
criticat, ridiculizat, cand ceilalti doresc sa-i impuna, este indignat, se simte fustrat cand este blocat in
realizarea a ceea ce-si doreste, discerne cu acuitate propria-i valoare si se revolta chiar impotriva comportarii
sale.
4anifestarile sunt variate; tristete, bucurie, efuziune, anxietate, mutism, agresivitate, mai ales urmare a unei
inferioritati sociale reale sau imaginare.
/eama de scoala, dificultatile in relatiile de prietenie cu ceilalti, alegerea drumului profesional sunt surse ale
nelinistii sale.
Principala caracteristica a adolescentului este altruismul, el vrea sa imbratiseze cauzele cele mai dificile, sa
se dezvolte nelimitat.
Acum trebuie sa dovedeasca parintele ca stie intr-adevar sa fie reazemul spiritual al copilului.
referat.clopotel.ro
Adaptarea sociala
/anarul adolescent incearca identificarea cu adultii; este tentat sa bea, sa fumeze, sa conduca automobilul, sa
aiba relatii sexuale.
Prieteniile pentru confidente cu membrii de acelasi sex, grupurile de prieteni cu interese si aptitudini comune
sunt forme de exersare a vietii sociale.
Interesele
/impul liber al adolescentului permite o largire a posibilitatilor de socializare si de dezvoltare a sa. Parinti
trebuie sa-i invete, cu tact, sa foloseasca acest timp, sa fie preocupati de ceva si daca este posibil, sa se
entuziasmeze pentru o anumita activitate.
/rebuie incuraat sa practice un sport, sa participe la diferite activitati organizate la varsta lui 2bineinteles,
benefice3.
-ocietatea ii starneste interesul, stabileste noi contacte sociale, convorbirile il auta sa gaseasca noi puncte de
vedere, ii provoaca o atitudine mai libera fata de multe subiecte si-l auta la gasirea argumentelor.
Propria persoana il intereseaza, acorda mare atentie hainelor 2unde iar trebuie sa intervina tactul parintilor3
-e contureaza interesul pentru o anumita profesie, interes pe care parintii trebuie sa-l sesizeze si sa-l aute in
alegerea facuta daca observa seriozitate in gandirea tanarului, daca nu, cu tact, fara a-i stirbi autoritatea, sa
incerce a-i arata si alte fagase profesionale, nu impuse; tanarul este cel care-si alege vocatia.
Adolescenta ocupa totusi, un loc important, caci este varsta marilor prefaceri, a marilor efervescente, varsta
la care se plamadeste omul de maine. este, in plus, varsta marilor intrebari, a viselor indraznete, a zborului
avantat, cu aripi largi deschise, spre inaltimi, spre viitor. -ocotita, metaforic, cand Bvarsta ingrataC, cand
Bvarsta de aurC, adolescenta ramane, de fapt, ceea ce D.D. %ouseau numea, pe buna dreptate, Ba doua
nastereC.
Despre adolescenta s-a scris mult, mai mult decat despre oricare etapa a dezvoltarii personalitatii umane,
adolescenta constituind, pe plan mondial, obiectul unor lungi si strauitoare preocupari atat din partea
psihologilor, cat si a pedagogilor, sociologilor, fiziologilor, medicilor si psihiatrilor.
Aparent s-ar putea crede ca diversitatea specialistilor, care si-au orientat preocuparile catre adolescenta, nu
reprezinta altceva decat o forma concreta de manifestare a ceea ce, in mod frecvent, numim astazi, Bcaracter
interdisciplinar al lumii contemporaneC. In realitate, insa, noi apreciem ca orientarea specialistilor din
numeroase si variate domenii de activitate catre problematica adolescentei reflecta, in primul rand,
complexitatea ei.
.u toata aceasta concentrare de forte, cu toate rezultatele bune obtinute in elucidarea unor vechi controverse,
in domeniul adolescentei, raman inca numeroase probleme de rezolvat. 5ara a fi total de acord cu continutul
afirmatiei =iancai Eazzo, care sustine ca Bdrama adolescentei subzistaC, vom recunoaste , totusi, ca fiind
demn de retinut, spiritul acesteia; adolescenta ramane o problema controversata.
.aracterul controversat decurge, fara indoiala, din natura complexa a problemei adolescentului, darnu numai
de aici. -e pare ca pozitiile de pe care au fost privite si analizate multiplele probleme ale adolescentei,
precum si optica fiecarui dintre specialistii care au abordat un aspect sau altul al acesteia, au condus la
mentinerea caracterului controversat.
-e afirma, de exemplu, ca pshihologia a prezentat, mult timp, o imagine foarte particulara a adolescentului si
anume pe aceea a tanarului intelectual, preocupat mai mult de visuri decat de realitati, de discutii teoretice,
decat de consideratii materiale.
In literatura de specialitate si-a facut simtita prezenta si teza ca la caracterul contradictoriu al problema
adolescentei si-a adus o anumita contributie si Bliteratura romanticaC prin aceea ca a facut crizei psihologice
referat.clopotel.ro
a adolescentei, o descriere sentimentala, de cele mai multe ori exagerata si, uneori, dramatizata pana la
exces. Desi i s-au sesizat limitele unei asemenea Bconceptii literareC, ea a fost, totusi, BtolerataC nu numai
pentru ca era BplacutaC, ci si pentru ca permitea usoare constructii BromantateC.
*a randul lor, unii hebelogi au abordat problematica adolescentei de pe anumite pozitii filozofice.
Imprumutand de la fondatorii existentianismului teza ca angoasa este elementul fundamental al sufletului
uma, acestora nu le-a fost greu sa deduca de aici Btonalitetatea de anxietate a adolescentei, facand din ea
nota dominanta a lumii spirituale a acesteia.
Abordand acelasi aspect, de pe pozitii fiziologice si psihiatrice insa, alti hebelogi au auns la concluzia ca
BnesigurantaC si BinsatisfactiaC sunt fenomene absolut personale, derivand nu din Bnatura sufletului umanC,
ci din conditiile mediului, din viata particulara a fiecarui subiect. 4ai mult decat atat, aceasta senzatie de
BnenorocireC personala, se alimenteaza din radacinile afective ale personalitatii si, adesea dispare, in mod
treptat odata cu dezvoltarea progresiva a inteligentei.
.ontroversele-impinse, adesea, pana la adevarate confuzii-au fost create si de succesiunea in timp a unor
conceptii mai cuprinzatoare asupra adolescentei, conceptii cu un continut diametral opus. Astfel, intre cele
doua razboaie mondiale, in hebelogie isi gaseste un loc tot mai larg teza ca tendinta de marginalitate-
contestatie protestatare dominant negativa fata de lumea adulta-este un atribut al adolescentei, indiferent ca
aceasta teza ia forma B-turm und DrangC-ului scolii hebelogice germane, sau pe cea a Bnevoi de evaziuneC,
apartinand scolii hebelogice franceze.
Tineretea
1. .aracterizare generala
9Frstelor adulte, din cadrul carora face parte si tineretea, le lipseste Gn general consistenta si nota de
concret regasite Gn copilarie si adolescenta, fiind vazute ca o categorie aparte pentru ceea ce se petrece cu
individul Bdupa ce cresteC. Pornind de la teoriile propuse deE. Eri1son, .h. =uhler, ..7. Dung si altii,
specialistii au Gnceput sa recunoasca faptul ca perioada adulta nu constituie un stadiu monolitic, o faza
nediferentiata Gntre adolescenta si senectute. -e considera ca persoana trece pe parcursul existentei prin
numeroase transformari, iar ideea conform careia perioada adulta este o stare a existentei este Gnlocuita cu
conceptia care o priveste ca pe un proces de devenire continuu.
, problema controversata este cea a limitelor de vFrsta ale tineretii. *imita inferioara se suprapune
peste perioada de la #" la #&H#' de ani, cunoscuta si ca perioada adolescentei prelungite, fiind una pregnant
de trecere spre statutul virtual de adult. *imita superioara este fixata la $'de ani, implicFnd o dilatare pFna la
&" de ani. 8. schiopu si E. 9erza 2!<0!3 considera ca perioada tineretii se poate Gmparti Gn trei subetape; de
adaptare profesionala si familiala 2pFna la #0 de ani3, de implantatie 2#0 $# de ani3, Gn care se intensifica
experienta profesionala, apare si se dezvolta statutul de parinte si cea de-a treia, de stabilitate relativa a
adaptarii 2$# $'H&" de ani3.
Pentru perioada tineretii marea maoritate a autorilor disting doua categorii de sarcini trasate de
dezvoltarea personala. , prima categorie vizeaza sfera relatiilor sociale, care satisfac nevoile de afiliere si
intimitate ale persoanei. -unt mentionate aici competentele sociale necesare pentru interactiunea si
cooperarea cu ceilalti, accentul fiind pus pe relationarea Gn cadrul cuplului de Gndragostiti si cel marital. ,
alta categorie se refera preponderent la formarea si dezvoltarea capacitatilor specifice activitatii
profesionale, incluzFnd aici abilitatile necesare pentru cFstigarea independentei economice, gestionarea
resurselor financiare, conturarea rolului profesional si realizarea pe acest plan. .a atare, maturizarea
persoanei este efectul rolurilor noi pe care persoana si le asuma pe planul relatiilor interpersonale pe cel
profesional, tineretea fiind privita ca perioada a deciziilor importante referitoare la aceste domenii.
referat.clopotel.ro
In continuare vom prezenta diferite abordari ale dezvoltarii Gn perioada tineretii, precum si aspecte
ale evolutiei la aceasta vFrsta din punctul de vedere al caracteristicilor fizice si starii de sanatate, functionarii
intelectuale si udecatii morale. Ae vom referi apoi la domeniul vietii sociale, la cele doua tipuri de solicitari
mentionate anterior, impuse de cursul dezvoltarii Gn aceasta perioda; stabilirea relatiilor cu
partenerulHpartenera Gn cadrul cuplului erotic si angaarea persoanei pe plan profesional.
2. Abordari ale dezvoltarii la vrsta adulta
9iziunea traditionala asupra ciclurilor vietii accentua perioadele Gn care dezvoltarea umana era
asociata cu schimbari notabile datorate proceselor de crestere si maturizare. 7radual, interesul comunitatii
stiintifice s-a Gndreptat si spre perioadele Gn care aceste doua procese ating nivelul maxim de evolutie. A
fost extins si asupra vFrstelor adulte modelul stadial al dezvoltarii. Acesta presupune ca dezvoltarea
umana consta Gntr-o succesiune de stadii, fiecare avFnd anumite caracteristici particulare. %ezolvarea cu
succes a solicitarilor trasate de evolutia Gn cadrul fiecarui stadiu are ca rezultat sporirea adaptabilitatii
persoanei, Gn timp ce Gn caz contrar apar repercusiuni negative asupra evolutiei ulterioare.
2.1. Teorii stadiale
Pentru a explica perspectiva asupra dezvoltarii oferita de modelul stadial vom trata secventele
corespunzatoare vFrstei tineretii identificate de autorii care sustin acest model.
In cadrul teoriei psihosociale a dezvoltarii, E. Eri1son 2!<('3 considera ca perioadei tineretii Gi
corespundestadiul intimitatii versus izolarii. Asa cum am vazut fiecare stadiu este asociat cu o anumita
sarcina trasata de dezvoltarea personala. Principala sarcina a individului consta Gn a se implica Gntr-o relatie
intima, apropiata cu o alta persoana, care poate sa-i solicite o serie de compromisuri. %ezolvarea cu succes a
crizei este conditionata de dobFndirea Gn adolescenta a sensului identitatii personale. Astfel persoana este
pregatita pentru a BfuzionaC cu partenerul, este capabila sa se implice plenar Gn situatiile Gncarcate emotional
induse de relatiile intime. .ei care se tem de aceasta implicare profunda, considerFnd contopirea cu o alta
persoana ca o pierdere a propriei identitati, aung sa se simta izolati. Pe masura ce tFnarul rezolva cererile
intimitatii si competitivitatii, care deseori intra Gn conflict, dezvolta un simt etic pe care Eri1son Gl considera
semnul tineretii. Punctul de vedere al autorului conform caruia cFstigarea sensului identitatii se produce Gn
adolescenta este criticat, considerFndu-se si tineretea ca o perioada Gn care cautarea identitatii continua.
Astfel Bfiecare descopera Gn sine o fiinta noua, pFna atunci latenta, potentiala, dar care se trezeste brusc prin
iubire. In sfFrsit, dragostea este poate, mai Gnainte de orice, o reciproca daruire de noi identitati, de fapt, de
ceea ce este perceput ca de ambii drept noua lor identitate, ieri Gnca secreta, azi dezvaluitaC De asemenea
Eri1son omite importanta rolului dezvoltarii vocationale Gn conturarea identitatii personale.
2.2 Cercetari ce vizeaza dezvoltarea n perioada tineretii
/eoriile stadiale ale dezvoltarii la vFrsta adulta au stat la baza unor studii proiectate pentru a
identifica fazele specifice ale dezvoltarii. --a remarcat astfel o cercetare longitudinala 2studiul 7rant3
avFndu-l ca autor pe 7. 9aillant2!<)) apud Papalia si ,lds, !<0)3 si un studiu realizat de D. *evinson si
colaboratorii sai 2!<)0 apud 9ander Eanden, !<0'3
-tudiul 7rant a fost initiat Gn !<$0, cFnd 7. 9aillant a selectat un numar de #(0 subiecti de sex masculin,
studenti ai 8niversitatii 6arvard, pentru a urmari evolutia lor ulterioara. In raportul sau din !<)) autorul
sustine - pe baza rezultatelor referitoare la <' dintre subiectii aunsi la vFrsta de '" de ani - ca evolutia lor
nu a fost modelata de evenimente izolate, ci a trecut prin anumite faze. 9aillant introduce un stadiu
intermediar Gntre stadiile eri1soniene intimitate versus izolare si altruism versus egocentrism, acesta fiind
numit consolidarea carierei. El apare Gn perioada $"-&" de ani atFt la femei, cFt si la barbati si poate
produce dificultati de relationare Gn cuplu. Partenerii fie ca Gsi focalizeaza atentia asupra realizarii lor
profesionale, negliFnd relatia dintre ei, fie ca se afla Gn stadii diferite, unul dintre ei centrat asupra
carierei, celalalt asupra calitatii relatiei lor.
referat.clopotel.ro
D. *evinson si colaboratorii sai au cuprins Gn studiu &" de barbati, avFnd diverse profesii si vFrsta
cuprinsa Gntre $' si &' de ani. Pe baza interviurilor structurate pe diferite aspecte ale existentei 2educatie,
cariera, religie, politica, loisir, relatii cu parintii, fratiiHsurorile, sotia, copiii si covFrstnicii3 si a probelor de
personalitate aplicate, autorul a construit o teorie a dezvoltarii. .onform ei scopul dezvoltarii la vFrstele
adulte este constituirea unei structuri a existentei. Aceasta cuprinde anumite aspecte externe 2participarea la
viata socio-culturala a grupului3 si interne 2sistemul motivational si trairile emotionale ale persoanei3. Pe
masura ce oamenii Gsi formeaza aceste structuri, trec prin perioade stabile cu durata medie Gntre ( si 0 ani,
dupa care Gsi remodeleaza structura existenta. Aceste perioade de tranzitie dureaza &-' ani si Gn cadrul lor
persoana experimenteaza diferite variante pentru urmatorul stadiu 2.avanaugh, !<<$3.
-tadiile dezvoltarii sunt;
/ranzitia spre tinerete 2!0-## de ani3
.onfrunta persoana cu sarcina de a-si cFstiga autonomia emotionala si financiara fata de familia de
provenienta. Persoana alege fie sa-si continue studiile, fie sa munceasca 2sau ambele variante3, existFnd
totusi un echilibru Gntre desprinderea de familie si continuarea relatiilor Gn calitate de membru al ei.
Intrarea Gn lumea adultilor 2##-#0 de ani3
Individul trebuie sa se adapteze solicitarilor GntrucFtva contradictorii a doua sarcini ale
dezvoltarii; explorarea varietatii rolurilor de adult 2partener Gn cadrul unei relatii de iubire, angaat Gntr-o
activitate profesionala, membru al unor grupuri sociale si civice3 si aparitia unui grad de stabilitate cu privire
la asumarea acestor roluri. Echilibrul Gntre aceste doua sarcini nu este usor de stabilit; daca optiunea pentru
anumite roluri nu se realizeaza la timp, structura existentei este lipsita de sens, Gn timp ce aparitia prea
devreme a angaarii Gn aceste roluri poate duce la pierderea unor oportunitati superioare celor fata de care s-a
produs implicarea.
*a finalul acestei perioade apar doua aspecte maore; idealul si mentorul. Primul se refera la o
imagine, o proiectie a viitorului, Gn special Gn domeniul profesional, dar si al vietii de familie. Apoi multi
dintre subiectii lui *evinson au fost puternic influentati Gn evolutia profesionala de un mentor, o persoana
mai Gn vFrsta care, prin interesul pentru proteatul sau, Gi ofera coordonare si suport moral si chiar material Gn
diverse probleme.
/ranzitia spre $" de ani 2#0-$$ de ani3
Este o faza de evaluare a alegerilor facute Gn perioadele anterioare si Gn care se iau anumite decizii
referitoare la optiunile ulterioare. 8nii trec usor peste aceste perioade de tranzitie, modificFnd cu relativa
usurinta aspecte ale existentei lor, iar altii traiesc adevarate dileme, nefiind multumiti de evolutia lor, Gnsa
incapabili uneori de a o modifica.
/ranzitia spre $" de ani este socotita cruciala; daca structura adoptata este compatibila cu capacitatile si
idealul persoanei, constituie baza unei existente pline de satisfactii? Gn caz contrar duce la sentimente de
nemultumire si lipsa de sens.
Aceste trei perioade sunt considerate de autor ca faze de noviciat, ele pregatind persoana pentru anii
urmatori.
-tabilizarea 2$#-&" de ani3
referat.clopotel.ro
Este stadiul celei de-a doua structuri a existentei; Gn diferite domenii 2familial, profesional, social3
sunt luateangaamente mai profunde, sunt proiectate obiective care trebuie sa fie Gndeplinite Gntr-o anumita
perioada de timp. -pre sfFrsitul perioadei persoana se simte constrFnsa de controlul, presiunile pe care le
exercita asupra sa cei care Gi sunt superiori.
Emergenta autodeterminarii
Apare Gn ur de $<-&" de ani cFnd persoana Gsi doreste mai multa independenta. Este momentul cFnd
renunta la mentor si Gncearca sa se afirme Gn rolurile cele mai valorizate Gn grupul social, luptFnd
pentru promovare sau o alta forma de recunoastere.
.oncluziile studiilor prezentate sunt GntFmpinate de o rezerva explicabila din partea comunitatii
stiintifice. -e pune problema Gn ce masura succesiunea de stadii este caracteristica pentru populatia studiata.
.ercetarile au cuprins loturi putin numeroase de subiecti de sex masculin, apartinFnd clasei de miloc.
%ezultatele sunt afectate si de evenimentele sociale care au avut loc pe parcursul studiilor si care au
influentat doar indivizii din acea generatie.
.ele doua cercetari au vizat doar subiecti de sex masculin, rezultatele lor fiind considerate valabile si
Gn cazul femeilor, desi aceasta generalizare nu este ustificata pe deplin. .a atare vom prezenta unele
particularitati ale dezvoltarii acestora. Diferiti autori 2Aeugarten, !<0#, 7illigan, !<)) apud 9ander Eanden,
!<<$? .ross si 4adson, !<<)3 considera ca la baza diferentelor dintre femei si barbati stau urmatorii factori;
.onstruirea identitatii
In cazul barbatilor ea se realizeaza prin dobFndirea autonomiei, independentei, cultivarea
asertivitatii, a spiritului de competitie si urmarirea propriului interes. In schimb Gn cazul femeilor identitatea
se dezvolta prin cultivarea responsabilitatii si atasamentului caracteristice relatiilor cu ceilalti. Pe baza
asteptarilor cuprinse Gn rolul de gen, prin Gnvatare directa sau observationala, femeile acorda o mai mare
importanta relationarii cu altii.
Atitudinea fata de cariera
.ele mai multe femei si Gn prezent se definesc Gn primul rFnd Gn termenii oferiti de rolurile pe care le detin
Gn familie si mai putin prin prisma rolurilor profesionale, chiar si Gn conditiile unui nivel ridicat al
succesului profesional. 4ai putine femei decFt barbati Gsi fixeaza un ideal, obiective clare pe care le
urmaresc Gn cursul evolutiei profesionale, si au un mentor.
Deseori apar conflicte Gntre roluri, femeile confruntFndu-se cu doua seturi de expectante; pe de-o parte se
asteapta din partea lor de catre partener si societate sa Gndeplineasca maoritatea sarcinilor domestice
considerate traditional Gn exclusivitate domeniul femeii, iar pe de alta parte trebuie sa se achite cu succes
de obligatiile profesionale.
%ealizarea pe plan profesional implica anumite costuri, care sunt mult mai usor de perceput Gn cazul
femeilor. In timp ce '!: din femeile care ocupa o pozitie Gn executivul unor companii de prestigiu
americane sunt necasatorite, doar &: din colegii lor de sex masculin au acelasi statut marital? (!: din
aceste femei nu au copii, comparativ cu doar $: dintre barbati 29ander Eanden, !<0'3. Aceasta diferenta
este ilustrata si de studiul lui *evinson; pentru subiectii sai succesul profesional era asociat cu o mare
probabilitate de a Gntemeia o familie si de a avea copii. In concluzie, femeile care sunt angaate Gntr-o
activitate profesionala sunt Gn mica masura motivate pentru a atinge un Gnalt nivel al realizarii profesionale.
referat.clopotel.ro
In cazul Gn care Gsi doresc succes pe plan profesional, pretul platit pentru atingerea idealului lor este mult mai
mare, comparativ cu barbatii.
Autoarele mentionate insista asupra ideii conform careia atFt nevoia de realizare bazata pe propriile
competente si calitati, cFt si nevoia de a-i protea, de a avea gria de ceilalti, trebuie sa fie considerate la fel
de importante prin prisma dezvoltarii la vFrstele adulte.
2.3. Perspective critice asupra modelului stadial al dezvoltarii la vrsta adulta
A fost pusa de asemenea Gn discutie nu numai relevanta acestor studii, ci si a Gntregului model care
sta la baza lor. /eoriile stadiale ale dezvoltarii la vFrsta adulta sunt criticate pentru ca Gn cazul acestor etape
ale vietii este mai dificil de surprins diferente calitative care apar Gn diferite puncte ale dezvoltarii, asociate
cu o anumita vFrsta cronologica a persoanei. /emele psihologice raportate de adultii de toate vFrstele sunt
recurente si nu apar Gntr-o ordine fixata, Bnu emerg cu adevarat doar Gn anumite momente Gn viata, pentru a fi
fiecare rezolvata si apoi lasata Gn urma ca si cum ar fi ancorata. Identitatea este construita si reconstruita?
problemele intimitatii si independentei, a implicarii profunde Gn relatii cu persoane semnificative, presiunea
timpului, reformularea scopurilor existentei, Gmpacarea si acceptarea propriilor succese si esecuri, toate
acestea Gl preocupa pe tFnar Gn aceeasi masura ca si pe cel Gn vFrsta. Este un truism, chiar daca uneori nu este
mentionat, ca preocuparile adultului sunt recurente. Ele apar si reapar Gn noi forme de-a lungul unor perioade
lungi de timp. Datorita acestui lucru este o greseala sa prezinti vFrstele adulte ca pe o serie de stadii
independente si bine delimitate.
Astfel se considera ca nu poate fi postulata cu exactitate prezenta unei secvente invariante de stadii,
evenimentele maore ale vietii avFnd loc Gntr-o ordine variabila. Este propusa abordarea dezvoltarii la
vFrstele adulte din prisma desfasurarii Gn timp a evenimentelor existentei 2timing of events model3. Daca
modelul anterior se bazeaza pe o succesiune invarianta de stadii relationate cu vFrsta cronologica a
persoanelor, Gn cazul noului model se considera ca evolutia indivizilor este diferita Gn functie de
evenimentele specifice ale existentei, acestea avFnd statutul de aloane care marcheaza dezvoltarea la
vFrstele adulte.
In copilarie si adolescenta cresterea si maturizarea semnaleaza trecerea dintr-un stadiu Gn altul;
copilul spune primul cuvFnt, face primul pas, schimbarile corpului fac vizibila trecerea spre pubertate si
adolescenta. *a vFrstele adulte Gnsa, accentul nu mai este pus pe ceasul biologic, ci pe cel social.
Persoana trece printr-un ciclu social regulat, renuntFnd la anumite roluri asumate anterior,
interiorizFnd altele noi. 9Frsta este asociata Gn grupurile sociale mai largi cu anumite expectante privind
comportamentul si rolurile persoanei. .ea mai mare parte a conduitei Gn situatii sociale este prescrisa prin
reguli sociale, adica standarde de comportament Gmpartasite social, Gnvatate direct 2prin mecanismul
recompensei si pedepsei3 sau indirect 2prin observarea consecintelor comportamentelor altor persoane3. Ele
definesc comportamentul adecvat pentru diferite perioade 2norme ale vFrstei3, existFnd un BorarC prescris
pentru desfasurarea evenimentelor sociale maore ale existentei 2angaarea Gntr-o activitate profesionala,
casatoria, retragerea din activitate etc.3. Aceste norme sunt mai evidente cFnd sunt cuprinse Gn reguli
formale, explicite cu privire la roluri; scolarizarea obligatorie pFna la un anumit nivel, vFrsta de la care poti
fi servit cu tigari sau bauturi alcoolice sau ai drept de vot etc. %egulile apar Gnsa si sub forma asteptarilor cu
privire la rolurile potrivite pentru persoane de diferite vFrste, transpuse Gn opiniile membrilor grupului
2reguli informale3. /oate aceste reguli sunt interiorizate de catre individ si formeaza ceea ce =. Aeugarten a
numit ceasul social, un set de convingeri ale individului care fixeaza reperele utilizate pentru evaluarea
gradului de similitudine Gntre propria evolutie si normele sociale caracteristice acelei etape a dezvoltarii.
Astfel persoanele descriu un eveniment al vietii ca desfasurFndu-se prematur, la timp sau cu GntFrziere.
Aparitia la timp a unor evenimente care sunt asteptate, dorite si considerate normale pentru o
anumita perioada a existentei este traita pozitiv, Gn timp ce evenimentele care nu pot fi anticipate solicita un
efort mai mare de adaptare din partea persoanei. /endintele actuale merg spre un ciclu al vietii mai fluid si
referat.clopotel.ro
spre o societate Gn care vFrsta este mai putin relevanta Gn cazul unor evenimente 2suntem din ce Gn ce mai
putin surprinsi de bunica de &# de ani sau proaspatul tatic de '' de ani3.
Partizanii teoriilor stadiale accepta variatiile interindividuale datorate factorilor interni, de
personalitate si externi, de mediu, care pot fi destul de mari Gntr-o anumita etapa a vietii, sustinFnd ca exista
totusi o succesiune de stadii.
3. Caracteristici fizice si ale starii de sanatate
Prototipul tFnarului se apropie cel mai mult de idealul uman din punctul de vedere al aspectului si
formei fizice; de la #' de ani, cFnd functiile organismului sunt pe deplin dezvoltate, pFna la aproximativ '"
de ani declinul lor este gradual si foarte greu de remarcat. Intre $" si &' de ani Gnaltimea ramFne
neschimbata, dupa aceasta vFrsta GncepFnd sa scada. 5orta musculara atinge punctul maxim Gntre #" si $" de
ani, urmata de o scadere gradata de !": Gntre $" si (" de ani? declinul survine Gn cea mai mare parte pentru
muschii picioarelor si spatelui, fiind mai putin pronuntat pentru musculatura bratelor 2Papalia si ,lds, !<0)3.
.ercetarile arata ca Gn cazul strFngerii mFinii la $" de ani forta este aproximativ <': din cea de la #" de ani,
la &" de ani <!:, la '" de ani 0):, iar la (" de ani )<: 29ander Eanden, !<0'3. , situatie similara fortei
musculare se Gnregistreaza Gn cazul timpului de reactie, perioada sa de vFrf GnregistrFndu-se Gntre !0 si $" de
ani. In sfera acuitatii senzoriale apare deseori un declin care Gncepe Gn tinerete, dar devine observabil dupa
&" de ani. Aceste schimbari sunt de obicei minore si se produc gradual, putFnd fi usor compensate. Declinul
Gmbraca la Gnceput forma cresterii pragurilor senzoriale absolute, astfel GncFt sensibilitatea pentru nivelurile
mai scazute ale intensitatii stimulilor este mai mica.
/inerii reprezinta segmentul cu cele mai putine probleme de sanatate din populatia generala. Decesul
tinerilor survine foarte rar din cauze naturale, cele mai importante fiind accidentele, mai ales cele rutiere.
8rmeaza cancerul, afectiunile cardiace, sinuciderea si omuciderea. -unt prezente si aici diferente Gntre sexe;
rata mortalitatii Gn cazul barbatilor este dubla fata de cea a femeilor. Pentru barbati cauza principala o
constituie accidentele rutiere, iar pentru femei cancerul.
-tarea de sanatate este determinata nu numai de ereditate, ci si de stilul de viata. -tudiile au indicat
ca ea este relationata cu nivelul educational si economic al persoanei si cu statutul marital. Persoanele mai
educate provin din familii cu un nivel economic mai ridicat, avFnd o alimentatie mai sanatoasa,
prezentFndu-se mai frecvent la controale medicale periodice cu rol Gn preventia unor afectiuni si beneficiind
de un mai bun tratament medical. Ele sunt si Gn mai mare masura sensibilizate Gn legatura cu importanta unui
stil de viata sanatos. Dintre factorii legati direct de starea de sanatate fac parte; consumul de alcool si tutun,
stresul, practicarea regulata a exercitiilor fizice si alimentatia.
3. unctionarea intelectuala
Experientele noi ale individului ridica diverse probleme, care necesita o continua perfectionare a
capacitatilor sale cognitive. In domenii diferite - profesional, al relatiilor interpersonale, al gestionarii
resurselor financiare - tinerii se confrunta cu noi situatii care trebuie depasite Gntr-un mod care sa permita
adaptarea perpetua a lor.
.Fnd se investigheaza dezvoltarea intelectuala din perioadele copilariei si adolescentei accentul este
pus pe diferitele stadii prin care aceasta trece si diferentele calitative dintre stadii, problema care apare si la
vFrstele adulte.
$.!. 4oduri post-formale de operare
Pornind de la perspectiva piagetiana Gn care dezvoltarea intelectuala se Gncheie cu stadiul operatiilor
formale, studiile au pus Gn evidenta faptul ca nu toti adultii rezolva cu succes probele piagetiene tipice pentru
gFndirea formala. .eea ce pare important este educatia formala, gFndirea la nivelul operatiilor formale
referat.clopotel.ro
necesitFnd expertiza Gntr-un anumit domeniu, lucru admis si de D. Piaget. Astfel, adultii utilizeaza operatiile
formale Gn domeniile lor de competenta, dar recurg la operatii concrete Gn domeniile mai putin familiare lor,
fapt demonstrat experimental de %. De*isi si D. -taudo 2!<0" apud. -igelman si -haffer, !<<'3. Autorii au
prezentat studentilor de la specializarile fizica, stiinte politice si filologie trei tipuri de probleme a caror
rezolvare presupunea operatii formale, o problema de fizica, alta politica si ultima de critica literara.
%ezultatele obtinute indica faptul ca din fiecare grup aproximativ <": dintre subiecti au rezolvat problema
de specialitate recurgFnd la operatii formale, Gn timp ce problemele din domeniile Gn care nu erau experti au
fost rezolvate corect doar de '": dintre studenti. Aceste date atrag atentia asupra importantei luarii Gn
considerare si a experientei individului si a naturii problemei pe care acesta o are de rezolvat.In timp ce
anumiti autori au investigat cauzele pentru care unii adulti Gn anumite contexte au performante scazute Gn
sarcinile cognitive ce implica operatii formale, altii s-au centrat asupra dezvoltarii dincolo de stadiul
operatiilor formale. .aracteristic pentru modurile post-formale de operare sunt;
gFndirea relativista - unele studii au sugerat ca adultii, comparativ cu adolescentii, vad informatiile ca
fiind relative, mai degraba decFt absolute.
7Fndirea relativista Gnseamna Gntelegerea faptului ca nu exista fapte pur si simplu, ci le
consideram realitati construite, iar cunostintele noastre depind de perspectiva subiectiva a cunoscatorului.
8n absolutist considera ca adevarul este unul singur si este inerent naturii realitatii, pe cFnd un relativist
porneste de la ideea ca exista o multitudine de moduri Gn care poate fi privita o problema si ca premisele de
la care pleaca persoana vor influenta concluzia la care aunge a consideram problema pe care 7. *abouvie-
9ief si colaboratorii sai 2!<0$ apud. -igelman si -haffer, !<<'3 au prezentat-o subiectilor lor preadolescenti,
adolescenti si adulti; >Dohn este cunoscut ca alcoolic, consumFnd cantitati mari de alcool mai ales cFnd
participa la petreceri. 4arJ, sotia lui, l-a prevenit ca daca mai vine Gnca o data acasa Gn stare de ebrietate, Gl
va parasi si va lua cu ea si copiii. In aceasta seara Dohn a GntFrziat datorita unei petreceri organizate de
colegii sai de munca si a venit acasa beat>. Intrebarea la care trebuie sa raspunda subiectii este daca 4arJ Gl
va parasi pe Dohn. .ei mai multi adolescenti si preadolescenti raspund, cu mici ezitari Gn care arata
ambiguitatea situatiei, ca Gl va parasi, aplicFnd principiile logicii informatiilor care le-au fost date. %aspunsul
lor reflecta nevoia de a gasi raspunsul corect, ambiguitatea fiind considerata o problema, mai degraba decFt
o stare de fapt. Adultii au realizat Gn numar mai mare ca premisele de la care se porneste pot fi diferite,
raspunsul final depinzFnd de premisele care sunt alese.
gFndirea dialectica - caracterizata de capacitatea de a accepta si rezolva contradictiile dintre ideile,
punctele de vedere antagonice
Problemele cu care persoana se confrunta Gn existenta cotidiana cuprind uneori incongruente,
existFnd si sisteme de cunoastere incompatibile. Persoanele aflate Gn stadiul operatiilor formale cauta
adevarul aplicFnd principiile logicii formale, atingFnd o stare de echilibru cognitiv Gn care toate partile
problemei se potrivesc si capata sens. In cazul operatiilor post-formale, persoanele detecteaza incongruentele
si paradoxurile, sesizFnd meritele fiecarui punct de vedere, Gn final fiind sintetizate noi elemente din tezele si
antitezele emise. Acest mod de a privi problemele deriva si din largirea orizontului lumii sociale, care ofera
frecvent contactul cu puncte de vedere diferite si uneori cu roluri aflate Gn conflict2.avanaugh, !<<$3.
gFndirea sistematica - recunoscFnd ca incongruentele si contradictiile sunt inerente, persoanele trebuie
sa gaseasca un sistem cuprinzator prin care sa-si organizeze experienta, devenind foarte importanta
capacitatea de a rationa asupra sistemelor de cunostinte. Este necesara integrarea contradictiilor Gn
interiorul unui sistem, interpretFndu-le ca o parte a unei totalitati mai largiAu este pe deplin clarificat
daca aceste capacitati cognitive pot fi considerate un nou stadiu al dezvoltarii intelectuale sau pot sa se
dezvolte si Gn stadiul operatiilor formale, fara a-l Gnlocui. Important este ca indica faptul ca dezvoltarea
nu se opreste Gn adolescenta, adultii fiind capabili sa rezolve problema informatiilor contradictorii care
apar Gn viata de zi cu zi, asupra carora sunt posibile perspective diferite., alta stadializare a dezvoltarii
intelectuale, care include si evolutia la maturitate si vFrsta a III-a, este cea propusa de -chaie 2!<))-
!<)0, apud .avanaugh, !<<$3. Dezvoltarea intelectuala cuprinde cinci stadii si se desfasoara printr-o
referat.clopotel.ro
serie de treceri de la >.e trebuie sa stiuK> 2achizitia cunostintelor si a competentelor Gn primele doua
stadii caracteristice copilariei si adolescentei3 la >.um trebuie sa utilizez ceea ce stiuK> 2integrarea
acestor cunostinte si abilitati Gntr-un cadru practic, pe parcursul stadiilor responsabilitatii si a celui
executiv, Gntre $" si (" de ani3 si mai departe la >De ce trebuie sa stiuK> 2cautarea Gntelesului si a
scopului, care culmineaza cu Gntelepciunea vFrstei a treia3.Ae vom referi Gn continuare la modificarile
care apar Gn sfera capacitatilor intelectuale pe perioada vFrstelor adulte si la particularitatile procesului de
rezolvare de probleme.
3.2. 4odificari ale capacitatilor intelectuale
-tudiile transversale initiale pe aceasta tema, care comparau performantele la aceleasi probe ale
subiectilor apartinFnd diferitelor categorii de vFrsta, au pus Gn evidenta un declin al coeficientului de
inteligenta dupa #" de ani 2-igelman si -haffer, !<<'3. .ercetarile longitudinale pe aceasta tema au corectat
Gntr-o oarecare masura perspectiva, indicFnd faptul ca declinul nu se produce decFt dupa vFrsta adulta de
miloc si nu are severitatea estimata anterior. In ambele tipuri de studii exista anumite surse de eroare care
influenteaza negativ validitatea rezultatelor obtinute. Astfel Gn cazul studiilor transversale apare efectul
generatiei 2cohortei3, care postuleaza ca diferentele Gnregistrate la nivelul capacitatilor intelectuale se
datoreaza de fapt diferentei de natura educationala si de experienta de viata dintre subiectii care apartin
diferitelor grupe de vFrsta. %ezultatele studiilor longitudinale sunt influentate de testarea repetata a
subiectilor, precum si de pierderea pe parcurs a subiectilor 2moarte experimentala3, rezultatele finale
caracterizFnd Gntr-o masura mai mica populatia studiata.
, combinatie a celor doua tipuri este studiul secvential. 8n astfel de studiu a fost realizat de catre L.
-chaiesi colaboratorii sai 2!<0$, !<<' apud -antroc1, #""#3 pentru investigarea problemei regresiei la
nivelul capacitatilor intelectuale odata cu Gnaintarea Gn vFrsta. -tudiul a Gnceput Gn !<'( cu investigarea unui
lot de subiecti 2cu vFrsta cuprinsa Gntre ## si )" de ani3 pe baza aplicarii unui test structurat pe cinci domenii
2pornind de la factorii inclusi de /hurstone Gn structura inteligentei3; rationament, Gntelegere verbala,
memorie si fluenta verbala, rapiditate perceptiva, abilitati numerice si spatiale. Dupa ) ani lotul initial a fost
retestat si un alt lot 2subiecti cu vFrsta cuprinsa tot Gntre ## si )" de ani3 a fost luat Gn studiu, aplicFndu-li-se
aceleasi probe. Aceste loturi faceau posibila determinarea modului Gn care performanta subiectilor se
modifica Gntr-un interval de sapte ani si compararea performantei subiectilor apartinFnd cohortelor diferite
2celor care aveau ## de ani Gn !<'( cu cei care aveau aceeasi vFrsta Gn !<($3. Aceeasi strategie a fost
repetata Gn !<)", !<)) si !<0&, furnizFnd informatii despre generatii diferite si informatii longitudinale pe o
perioada lunga de timp 2#0 de ani pentru subiectii primului lot3.
%ezultatele studiului indica faptul ca efectul generatiei asupra performantei este semnificativ,
perspectiva oferita de studiile transversale fiind distorsionata datorita lui. 7eneratiile nascute mai recent le
depaseau pe cele anterioare aproape la toate probele. %ezultatele obtinute prin Gnregistrarea longitudinala
arata ca Gn cele mai multe domenii apar progrese pFna la $" de ani, dupa care - Gn medie - performantele sunt
relativ stabile sau chiar cresc pFna Gn ur de (" de ani, cFnd Gncep sa scada, Gnsa la o vFrsta mult mai Gnaintata
decFt cea indicata de studiile anterioare. %ata declinului este diferita pentru capacitatile investigate;
performantele la probele pentru masurarea rapiditatii perceptive si aptitudinii spatiale scad mai de timpuriu
decFt cele obtinute Gn cazul probelor de fluenta si comprehensiune verbala.
.a atare se face distinctia Gntre diferite tipuri de inteligenta. Inteligenta fluida 2considerata libera de
factorul cultural-educational, masurata prin probe de rationament si aptitudini spatiale3 atinge dezvoltarea
maxima la sfFrsitul adolescentei si Gncepe sa scada la sfFrsitul tineretii conform rezultatelor studiilor
transversale. -tudiile longitudinale sugereaza un declin mai tardiv si cu un ritm mai lent, Gnsa rezultatele pot
fi datorate unei Gmbunatatiri a performantei cauzata de testarea repetata si nu de Gmbunatatirea capacitatilor
intelectuale Gn sine. Inteligenta cristalizata implica sarcini care sunt Gn mai mare masura dependente de
factorul educational si cultural, performanta pastrFndu-se constanta pFna Gn perioada vFrstei a treia.
referat.clopotel.ro
3.3. %ezolvarea de probleme
In domeniul rezolvarii de probleme, un rol important revine tipului sarcinilor oferite; pentru cele
traditionale, prezentate Gn conditii de laborator, tinerii Gnregistreaza performante superioare adultilor maturi,
iar acestia, la rFndul lor, Gi depasesc pe subiectii din categoria vFrstei a treia. In cazul Gn care problemele sunt
derivate din domeniile Gn care persoana este competenta, deseori maturii Gi depasesc pe tineri, iar declinul
performatei vFrstnicilor nu mai este atFt de sever. .a atare, pentru sarcinile de laborator nefamiliare, fara
conexiuni cu experienta proprie, performanta tinde sa descreasca dupa perioada tineretii, iar pentru sarcinile
familiare, legate de domeniile de expertiza ale persoanei, performanta se Gmbunatateste pentru perioada de
miloc a vFrstelor adulte, declinul fiind mai mic pentru vFrsta a III-a 2-igelman si -haffer, !<<'3.
%ezultatele comparatiei dintre performanta tinerilor si adultilor maturi fac trimitere la paralela expert
- novice. Diferentele Gn procesarea informatiilor dintre aceste doua categorii influenteaza eficienta lor.
Aceste diferente sunt prezente Gn cazul urmatorilor factori 24iclea si *emeni, !<<<3;
- volumul si modul de organizare al cunostintelor - Expertii poseda pentru domeniul lor de
competenta mai multe unitati de informatii relevante dobFndite pe baza experientei si a reflexiei
asupra propriei performante?
- repertoriul si puterea strategiilor rezolutive - Puterea unei strategii se refera la nivelul la care se
afla ea Gn ierarhia strategiilor; cu cFt se afla la un nivel superior Gn ierarhie Gnglobeaza si
subordoneaza strategiile aflate la nivel inferior si are o putere mai mare?
- metacognitia - Este vorba de cunostintele despre modul Gn care functioneaza procesele,
mecanismele cognitive?
- adFncimea procesarii informatiei - -e refera la nivelul de procesare a informatiei, asociindu-se cu
o mai mare posibilitate de stocare a sa Gn memoria de lunga durata?
- capacitatea de transfer - Depinde de factorii mentionati, fiind un efect al acestora; volumul mare
si organizarea flexibila a cunostintelor, constientizarea limitelor si valorii strategiilor rezolutive si
capacitatea metacognitiva superioara conditioneaza transferul.
In cazul problemelor noi sau complexe rezolvitorul nu mai poate face apel la algoritmi. -e afla Gn
fata unui numar mare de alternative, fiind necesara utilizarea unor strategii euristice. %ezolvitorul va trebui
sa selecteze pentru investigare o mica parte din totalul alternativelor care sa-l conduca la rezultatul corect,
selectia avFnd la baza procedee euristice 2rationamente neformalizate care urmeaza scheme fluente3.
8tilizarea euristicilor Gn procesul de rezolvare a problemelor constituie o alta diferenta Gntre experti si novici.
4. !ezvoltarea judecatii morale
*. Mohlberg identifica Gn cadrul teoriei sale referitoare la dezvoltarea udecatii morale sase stadii,
structurate pe trei niveluri; preconventional 2stadiul ! si #3, conventional 2stadiile $ si &3 si postconventional
2stadiul ' si (3. /eoria sa accentueaza caracterul invariant si universal al succesiunii secventelor, considerFnd
acest lucru derivat din caracteristicile stadiilor dezvoltarii intelectuale propuse de D. Piaget. Acest lucru a fost
demonstrat experimental prin studii longitudinale transculturale, subiectii acestora, indiferent de cultura din
care proveneau, parcurgFnd succesiunea de stadii pFna la un punct. In plus, mai putin de ': din subiecti au
regresat de la un stadiu la altul 2inferior3, proportia lor fiind atFt de mica GncFt a fost considerata rezultatul
erorilor Gn cotare. /otusi dezvoltarea pFna la nivelul stadiului & este Gn mai mare masura sustinuta
experimental decFt dezvoltarea ulterioara 2stadiile ' si (3. Atingerea acestor stadii se realizeaza, daca acest
lucru se produce, doar Gn perioada adulta. -tudiile indica faptul ca maoritatea tinerilor Gntre $" si &" de ani
se gasesc la nivelul conventional, doar aproximativ !': dintre ei situFndu-se la nivelul postconventional
2-igelman si -haffer, !<<'3.
referat.clopotel.ro
.a atare dezvoltarea morala continua pe parcursul vFrstelor adulte si daca Gn copilarie si adolescenta
pare sa fie Gn mare parte dependenta de dezvoltarea cognitiva, Gn perioadele urmatoare rolul cel mai
important Gi revine experientei personale Gn situatiile sociale. Evenimentele care produc schimbari Gn
sistemul udecatilor morale ale adultului au o componenta emotionala puternica, aceasta declansFnd
reconsiderarea situatiei Gntr-un mod Gn care discutiile ipotetice, care nu implica experienta proprie, nu pot sa
o faca. Pe masura ce persoanele trec prin aceste experiente sunt din ce Gn ce mai deschise spre cunoasterea si
luarea Gn considerare a punctului de vedere al altora Gn legatura cu conflictele morale si sociale. .hiar *.
Mohlberg considera ca printre factorii care influenteaza dezvoltarea morala se numara, pe lFnga nivelul
dezvoltarii intelectuale, experientele sociale relevante, Gn categoria lor incluzFnd; interactiunile sociale Gn
cadrul carora persoana sesizeaza punctele de vedere diferite de ale sale, perioada mai lunga de scolarizare
care produce contactul cu diferite perspective si sisteme de gFndire si participarea la un sistem democratic de
guvernare care recunoaste dreptul de exprimare a opiniei proprii
5. Dezvoltarea sociala
Perioada tineretii este caracterizata prin asumarea unor noi roluri n diferite domenii,
acestea influentnd evolutia ulteriora a individului. n general persoanele fac primele alegeri legate
de relationarea cu partenerul/partenera n cadrul unei relatii intime profunde, precum si referitoare
la activitatea profesionala.
5.1. Stabilirea unei relatii intime de iubire
In cultura umana iubirea s-a bucurat de o atentia deosebita, regasindu-se Gn lucrarile filosofilor,
romancierilor si moralistilor, constituind o sursa de inspiratie pentru poeti, muzicieni si creatori ai
operelor de arta.
Dragostea este mai dificil de studiat cu miloace precise stiintifice, ea putFnd fi Gnteleasa pe deplin
doar caexperienta traita, de comuniune simultan sexuala, psihologica, spirituala 24itrofan si .iuperca,
!<<)3. IncepFnd cu anii N)" este prezenta o preocupare constanta a cercetarii psihologice pentru acest
domeniu, producFndu-se detasarea de spriinirea initiala pe elemente de psihologie BnaivaC.
, problema importanta spre care s-a Gndreptat atentia cercetarilor este cea a optiunii pentru un
anumit partener.
*a prima vedere acest proces este explicat Gn totalitate de trairea sentimentului pur al iubirii fata
de partener, Gn sociatatea actuala casatoriile aranate de rude tin Gn cea mai mare parte de domeniul
trecutului. Insa studiile arata ca optiunea pentru un anumit partener nu este atFt de libera pe cFt pare
pentru maoritatea oamenilor, fiind influentata de o varietate de factori. Acesti factori vor fi analizati
pornind de la modelul filtrului Gn selectia partenerului propus de 8drJ2!<)! apud -igelman si -haffer,
!<<'3.
Autorul considera ca alegerea unui partener este rezultatul unui proces de selectie constFnd dintr-o
succesiune de etape, Gn fiecare etapa un alt criteriu 2filtru3 dobFndind o importanta maxima.
Astfel, chiar daca umatatea ta perfecta se afla Gn -pania, pentru a te Gndragosti de acea persoana
trebuie GntFi de toate sa o GntFlnesti, GmpreunFndu-se conditia proximitatii spatiale 2proprinOuitJ3. In unele
cazuri acest factor este depasit cu autorul miloacelor tehnice moderne 2casatorii ale persoanelor care s-au
cunoscut corespondFnd prin posta electronica3, Gnsa decizia finala aste luata totusi dupa GntFlnirea celor doua
persoane.
.ercetarile de teren au pus Gn evidenta o corelatie pozitiva semnificativa Gntre acest factor si atractia
interpersonala 2AePcomb, !<(!? -egal, !<)&, apud =rehm si Massin, !<<"3, Gnsa releva si faptul ca dintre
referat.clopotel.ro
cei aflati Gn vecinatatea noastra fizica fac parte si cele mai apropiate persoane 2prieteni, prietene, iubitHa3,
dar si cele antipatizate. Prin urmare, proximitatea spatiala ofera posibilitatea interactiunilor sociale si nu
determina calitatea lor. De retinut ca efectul proximitatii nu actioneaza prin el Gnsusi; vecinatatea
favorizeaza contactele reciproce, miloceste comunicarea, iar asemanarea de opinii si valori constituie o
sursa de convergenta, atractie interpersonala. Proximitatea spatiala acumuleaza si alte criterii
homogramice 2etnie, statut socio-profesional, religie, rasa3 fiind asociata cu similaritatea culturala
De asemenea, expunerea repetata la anumiti stimuli duce, Gn anumite conditii, la cresterea pozitivitatii
evaluarii acelor stimuli 2efectul familiaritatii3, GntFlnire repetata cu o persoana marind gradul de atractie
fata de ea
/oti partenerii posibili
5iltrul proximitatii spatiale
Persoanele aflate Gn vecinatate spatiala
2cupluri posibile3
5iltrul atractivitatii fizice
Persoane Gntre care este prezenta
atractia reciproca
5iltrul mediului socio-cultural
Persoane similare din punct de vedere al
mediului socio-cultural de provenienta
5iltrul similaritatii atitudinal-valorice
Persoane cu valori si atitudini similare
5iltrul complementaritatii
Persoane cu un nivel ridicat de
complementaritate a numitor caracteristici
5iltrul gradului de implicare Gn relatie
.upluri stabile
5ig. ! - 4odelul filtrului Gn selectia partenerului propus de 8drJ
.el de-al doilea filtru este al atractivitatii fizice. Acest factor este unul important, experimentele
realizate pe baza GntFlnirilor cu parteneri necunoscuti 2blind date3 au indicat ca el este singurul semnificativ
Gn functie de care subiectii au evaluat cFt de mult le-a placut prima lor GntFlnire 2Lalster si colab., !<((,
apud Ilut, !<<'3. In explicarea importantei atractivitatii fizice Gn selectia partenerului au fost luati Gn
considerate anumiti factori;
- Gnfatisarea fizica este o recompensa Gn sine, satisfacFnd nevoi estetice ale celorlalti?
referat.clopotel.ro
- existenta unui beneficiu al celui care se asociaza cu o persoana atractiva, prin faptul ca o parte a
aprecierii pozitive fata de aceasta se va rasfrFnge asupra partenerului?
Acest efect se produce cFnd persoanele sunt observate Gmpreuna, fiind percepute simultan? Gnsa cFnd
ele sunt percepute succesiv, sunt evaluate prin contrast, pe baza compararii lor.
- stereotipul Bceea ce este frumos este si bunC convingerea ca persoanele atractive fizic poseda si alte
caracteristici dezirabile 2efect de halo3. Ele sunt evaluate ca fiind mai sociabile, amabile, sensibile fata de
problemele semenilor, avFnd un viitor care promite satisfactii Gn plan familial si al carierei.
De remarcat Gnsa ca frumusetea nu aduce doar avantae; exista si stereotipuri negative. 5emeile sunt
considerate egocentrice si superficiale, iar barbatii mai putin inteligenti. Persoanele atractive sunt supuse
si unei presiuni sociale mai mari pentru a-si mentine Gnfatisarea placuta, trecFnd mai greu peste scaderea
atractivitatii fizice odata cu Gnaintarea Gn vFrsta. ,ricum aceasta presiune este mai ridicata Gn cazul
femeilor, datorita disparitatii dintre capitalul marital al celor doua sexe; barbatii pun un mai mare accent
asupra atractivitatii fizice a partenerei 2corespunzator capitalului marital traditional al femeii predominant
erotico-estetic3, pe cFnd pentru femei mai importante par a fi calitati precum ambitia, inteligenta si
statutul socio-economic 2care corespund capitalului material-social al barbatului3, dovedind ca barbatul
va fi capabil sa-si sustina economic familia 2-igelman si -haffer, !<<'3.
-tudiile de laborator si de teren arata ca Gn functie de atractia fizica autoevaluata, avem tendinta de a ne
alege un partener similar noua, functionFnd si Gn acest caz, ipoteza potrivirii. .onform acesteia persoanele
sunt atrase si au tendinta de a forma relatii cu cei care sunt similari din punctul de vedere al unor
caracteristici 26uston, !<0$?5eingold, !<00 apud =rehm si Massin, !<<"3.
8rmatorul filtru este cel al mediului social comun al celor doua persoane. Aici intervin ca si criterii de
comparatie a partenerilor variabile socio-demografice ca; rasa, etnia, religia, nivelul socio-economic si
educational. %eferindu-ne la aceste aspecte exista o puternica tendinta de a opta pentru un partener
similar noua 2homogamie3, ea fiind demonstrata prin analiza cuplurilor conugale. In legatura cu vFrsta
sotilor la casatorie, exista totusi o abatere sistematica catre o vFrsta mai mare a barbatului la casatorie
decFt a partenerei lui 2Ilut, !<<'3.
Dupa ce potentialul partener trece prin aceste filtre largi, urmatorul este cel al similaritatii atitudinal-
valorice. Investigatii pe cupluri maritale au dovedit ca exista o corelatie pozitiva Gntre similaritatea
axiologica, de personalitate si satisfactia, fericirea raportata de parteneri, atFt Gn cazul similaritatii reale
cFt si pentru cea perceputa de cei doi. /otusi, studiile ai caror subiecti sunt casatoriti, mai ales Gn cazul
unei perioade lungi de maria, nu au o relevanta prea mare pentu demonstrarea importantei efectului
similaritatii Gn optiunea pentru un partener. Pe masura trecerii timpului partenerii seamana tot mai mult
unul cu altul, de aceea sunt preferate cercetarile sistematice ale cuplurilor aflate Gn perioada BcurtariiC. si
acestea sustin, de asemenea, importanta acestui filtru Gn evolutia relatiei de iubire 2=rehm si Massin,
!<<"? Ilut, !<<'3. Explicatia o regasim si Gn teoria actelor comunicative dezvoltata de /h.
AePcomb 2!<(' apud %adu, Ilut si 4atei, !<<&3; atitudinile asemanatoare ale partenerilor fata de diferite
evenimente, persoane, valori 2numite Brelatii simetriceCfata de obiectul atitudinii3 constituie sursa de
confirmare, de validare sociala a opiniilor, functionFnd ca o Gntarire, consolidFnd relatia interpersonala,
dorinta de contact si de reiterare a dialogului.
PFna Gn acest moment, Gn procesul de selectie a partenerului a primat ipoteza similaritatii partenerilor
2B.ine se aseamana se adunaC3, homogamia aplicFndu-se Gn cazul tuturor factorilor prezentati.
-electivitatea socio-culturala opereaza la nivelul existentei cotidiene foarte fin, insidios, fiind mai
putin sesizabila la nivelul simtului comun, pentru care casatoria, relatiile de iubire apar ca fiind BlibereC.
-tudiile au indicat ca, pe lFnga similaritatea partenerilor 2reala sau perceputa de catre acestia3 mai intrevine
si complementaritatea. Ea se refera la compatibilitatea dintre doua persoane bazata pe existenta unor
caracteristici opuse pe care le poseda partenerii sau a nivelurilor diferite ale aceleasi nevoi 2B.ontrariile se
atragC3.
referat.clopotel.ro
.omplementaritatea este bine ilustrata Gn prescriptiile sociale fata de rolul femeii si al barbatului Gn
cuplu, fixate Gn rolurile traditionale de gen. Anumite comportamente si sarcini domestice sunt atribuite
persoanelor Gn functie de categoria de sex careia Gi apartin. Dustificarea acestei diviziuni a rolurilor are la
baza diferentele care exista, Gn opinia grupului social, Gntre femeie si barbat la nivelul caracteristicilor fizice
si de personalitate. Autorii considera ca mariaele bazate pe complementaritate de nevoi si trasaturi de
personalitate care se Gnscriu Gn prescriptiile sociale de rol 2de exemplu barbat dominant - femeie submisiva?
barbat cu avere si pozitie sociala - femeie frumoasa3 au sanse mai mari de stabilitate decFt cele bazate pe
complementaritatea inversa 2femeie dominanta, autoritara - barbat ascultator, supus3, presiunea sociala
actionFnd Gn sensul mentinerii rolurilor de gen.In final 8drJ noteaza ca, pe lFnga potrivirea partenerilor,
trebuie sa fie prezenta si dorinta acestora de a se implica Gn relatie, masura Gn care sunt pregatiti pentru o
angaare de durata fiind hotarFtoare pentru ca relatia sa fie una stabila si sa conduca la casatorie 2cuplu
stabil3.

5.2. Dezvoltarea carierei
Perioada tineretii este cea Gn care cele mai multe persoane se angaeaza si ocupa primul lor loc de
munca, dobFndind independenta financiara si asumFndu-si noi responsabilitati si roluri care le modeleaza
identitatea. -igur ca ocupatia oaca un rol important de-a lungul tuturor perioadelor, Gn copilarie fiind
prezente preocuparea pentru ceea ce persoana Bvrea sa devina cFnd va fi mareC, Gn adolescenta luptFnd
pentru a-si dezvolta identitatea vocationala si pentru decizia de a se angaa Gntr-un anumit domeniu de
activitate sau a se pregati pentru o profesie care solicita o noua perioada de scolarizare. Pe parcursul
perioadei de maturitate pot sa apara situatii Gn care persoana pune la Gndoiala alegerea facuta, schimbFndu-si
profesia sau uneori fiind nevoit sa faca acest lucru datorita somaului urmat de incapacitatea de a-si gasi un
loc de munca Gn domeniul pentru care s-a pregatit initial. Persoanele Gn vFrsta se confrunta cu problemele
retragerii din activitate, dupa pensionare simtind lipsa activitatii pe care o prestau si pierzFndu-si statutul pe
care-l aveau anterior acestui eveniment.
/eoriile dezvoltarii la vFrstele adulte pe care le-am prezentat ilustreaza legatura existenta Gntre
activitatea profesionala a individului si aspectele intelectuale si socio-afective ale dezvoltarii.
-tudiile indica faptul ca aceasta perioada este marcata de Gncercarea de a stabili o implicare ferma, o
angaare profunda fata de un anumit domeniu de activitate si de o anumita profesie.
.omparativ cu persoanele mai vFrsnice, la Gnceput tinerii au un grad mai scazut de implicare si
prezinta o mai mare rata a fluctuatiei profesionale si a absenteismului datorat unor motive subiective, ca
efect al Gncercarilor de a gasi profesia si locul de munca cel mai potrivit.
/inerii sunt constienti de faptul ca Gn aceasta perioada schimbarile sunt mai usor de facut decFt
mai tFrziu, presupunFnd mai putine costuri si au, de asemenea, un spirit critic mai ascutit fata de locul lor
de munca decFt dupa ce s-au implicat profund Gn exercitarea respectivului rol. -pre sfFrsitul acestei
perioade este prezenta la maoritatea persoanelor implicarea, angaarea accentuata, cu interiorizarea
rolului profesional.
PE%I,ADA /IAE%E/II
Este consideratQ perioada de vFrf a dezvoltQrii Ri puterii de punere Gn valoare a potenSialului fizic Ri
psihic.Perioada tineretii2#'-$' ani3 este de stabilizare si maturizare biopsihica deplin in care subidentitatile
sociale, profesionale, maritale, parentale se echilibreaza prin castigarea unui statut si rol cu influente
pertinente pentru evolutia personalitatii si comportamentul tanarului./ineretul zilelor noastre se
caracterizeaza printr-o atentie deosebita acordata vietii sociale si politice, ca siprin integrarea in profesie.
Dupa o intensa acumulare de cunostinte din perioadele anterioare, tineretul este matur biologic si psihic,
pregatit pentru a se adapta la noile conditii. *a intrebarea ce ii este specific uneimaturitati reusite, 5reud
referat.clopotel.ro
raspunde ca iubirea si munca sunt cele doua dimensiuni care definesc maturizarea.Iubirea se realizeaza, la
aceasta varsta, prin casatorie, iar munca prin castigarea idntitatii profesionale.5ramantarile sociale, politice,
frecventele seisme economice din lumea contemporana fac sa creasca dificultatile cu care se confrunta
tineretul si sa erodeze, pentru unii, o parte din aspiratiile si mentalitatile constituite in perioada adolescentei.
Aceastea presupun nu numai o pregatire mai buna a tanarului, dar si investitii psihice pentru a crea structuri
personale si comportmentale care sa faciliteze coechilibrare individului la un astfel de mediu. In societatile
anterioare nu se ridicau atatea probleme si tutela parintilor2cu dependenta economica si afectiva3 se
prelungea si in aceasta perioada, ceea ce a facut ca tanarului, ce se incadreaza in aceasta etapa, sa i se acorde
mai putina atentie pe linia investigatiilor concrete. In ultimul timp, psihologia varstelor acumuliaza date tot
mai interesante din cercetarile organizate a tot mai multe autori.In perioada tineretii, apare o tendinta
conturata de a observa continutul de valori al umanitatii, nivelul atins de aceste valori cu care este pus sa se
confrunte si masura in care este pregatit sa raspunda cerintelor vietii reale. -pre deosebire de perioadele
anterioare, in tinerete se diferentiaza, se constientizeaza prezentul de viitor si se adopta un mod personal de
prospectare cu incarcatura afectiv-motivationala pentru contributia ce si-o propune sa o aduca la destinele
lumii. In acest context, tanarul devine sensibil si recalcitrant la intalnirea cu nonvaloarea, noncompetenta si
la persoane devalorizate sau depasite de evenimente, dar este receptiv la cele care au calitati deosebite,
interesante si isi aduc o contributie la un domeniu sau altul. Inca din etapa de trecere spre perioada
tineretii2#"-#& ani, a adolescntei prelungite3, au loc o serie de restructurari ale planului intern si se manifesta
caracteristici specifice adultului tanar. Prin dezvoltarea tipului paternal, caracteristic societatii moderne cu
ritmul sau trepidant, tanarul se orienteaza tot mai mult spre angaarea sociala, spirituala si productiva./ipul
fundamental de activitate pentru tFnQr este cel de persoanQ activQ, angaatQ social Gn vederea producerii unor
valori materiale, spirituale sau Gn prestarea unor oferte de serviciu.
Tipul de rela"ii se complic# ntruct presupune$
-relaSii date de integrarea Ri respectarea ierarhiei profesionale?
-relaSii cu colegii de serviciu?
-relaSii cu familia de provenienSQ Ri cu noua familie?
-intercomunicare Gn plan civic, politic, sau pentru GntreSinerea afinitQSilor e lider.
.a urmare, tipul de relatii devine foarte complex, deoarece trebuie respectata ierarhia profesionala,sociala
si se stabilesc forme de intercomunicare functionale pentru planul cunoasterii. Alte tipuri de relatii noi sunt
cele ce privesc constituirea familiei si implicarea in viata intima a acesteia. Inca din subperioada
adolescentei prelungite, tanarul se confrunta cu situatii diverse, cum ar fi cele legate determinarea
studiilorpentru unii, serviciul militar sau angaarea intr-o munca salariata pentru altii. 4ai cu seama, acest
ultim aspect echivaleaza cu castigarea statutului social de adult si dobandirea autonomiei economice ce
presupune o mai mare independenta fata de parinti si creeaza posibilitatea constituirii propriei familii. Dar
tanarul este framantat de situatia de provizorat rezultata din nesiguranta locului de munca, a stabilirii
confortului de locuit, a incertitudinii cu privire la asigurarea celor necesare traiului, a problemelor
sentimental care se pot ivi etc.
DirecSii de dezvoltare specifice tinereSii? Intrebarea specificQ adolescenSei este T.ine sunt euKC. In tinereSe se
metamorfozeazQ Gn GntrebQri de tipul T.um pot sQ Gmi rezolv Gn practicQ aspiraSiileKC sau T In ce direcSie mQ
GndreptKC. Lhite 2!<)'3 a identificat ' TdirecSii de dezvoltareC specifice tinereSii; - stabilirea identitQSii eu-
lui, printr-o angaare serioasQ Gn rolurile sociale, de exemplu Gn rolul ocupaSional. Acest lucru autQ individul
sQ se defineascQ, sQ pQstreze o preocupare pentru un eu stabil Ri de calitate. DezvoltQ o opinie stabilQ despre
el? - independenSa relaSiilor personale dezvoltQ relaSii intense cu cilalSi, ceea ce-i va face sQ fie mai atenSi la
trebuinSele lor? - creRterea intereselor pentru studiu, pasiuni, ocupaSie, relaSii cu alSii? - umanizarea valorilor
referat.clopotel.ro
stabilesc legQturi Gntre norme, cerinSe morale Ri evenimentele de viaSQ. .onRtientizeazQ suportul uman al
valorilor Ri modul cum acestea sunt aplicate Gn societate? - extinderea ocrotirii devin mai interesaSi de
spriinirea celor cunoscuSi sau a celor deprivaSi, care suferQ. -ubetapele tinereSii si activitatea de invatare
-Gntre #&-#0 ani este o perioadQ de identificare profesionalQ primarQ, Gn care tFnQrul este pe poziSia de stagiar,
GncercFnd sQ cunoascQ Ri sQ se adapteze la programul de activitate, la cerinSe organizatorice, la
ritm, modalitQSi, stil. -e contureazQ rolul profesional propriu Ri rolul de soS, statutul de pQrinte. Apar
dificultQSi de surprindere a nuanSelor profesionale, de acoperire a unor Gndatoriri extraprofesionale,
stabilirea unui orar care sQ rQspundQ Ri vieSii de familie.
-Gntre #0-$# ani se acumuleazQ experienSQ, deprinderi, se intensificQ ritmul, se manifestQ responsabilitQSile,
apar intenSii de suplimentare a pregQtirii profesionale 2se Gnscriu la cursuri serale, fQrQ frecvenSQ3, se implicQ
mai mult Gn educarea copiilor. -$#-$' ani statutul social-profesional este Gn progres, contribuSia activQ este
la apogeu, apar noi Gndatoriri de coordonare, organizare. -e extind relaSiile oficiale pe verticalQ. AspiraSiile
pentru confortul familial progreseazQ, programul angaeazQ insistent soSii Gn educarea copiilor. -e elaboreazQ
Tstiluri de activitate educaSionalQC specifice fiecQrei familii de cerinSe, control dar Ri de participare la ocul,
la distracSiile copiilor. Intregul potenSial senzorio-percepriv Ri motric se manifestQ la nivel maximal,
pragurile diferenSiale ale
vQzului, auzului, mirosului etc. au cele mai mici valori, ceea ce GnseamnQ cQ tinerii au cele mai clare,
bogate, precise percepSii. Acestea se specializeazQ Gn funcSie de dominanta profesionalQ, Gntocmai ca Ri
spiritul de observaSie.
/otodatQ sunt marcate de resursele individuale, fiind puternic personalizate. -e dobFndesc GnsuRiri senzoriale
discriminative dupQ 0-!" ani de exerciSiu profesional.
Aprecierea vizualQ, solicitatQ intens, Gn electronicQ, biologie, la microscop, dupQ #) ani Gncepe sQ scadQ.
/ipologii auditive se formeazQ prin profesiile muzicale, sportive, miniere, la cei ce lucreazQ cu diferite
motoare, iar cele tactile sunt exersate prin; gastronomie, marinQ, aviaSie, construcSii de drumuri Ri poduri.
Pragul diferenSial spre sfFrRitul tinereSii devine mai puSin dezvoltat dar capacitatea de receptare a
informaSiilor senzoriale specializate activeazQ la maximum. /inerii dispun de capacitatea de a GnvQSa
miRcQrile cu uRurinSQ, la cote Gnalte de precizie Ri de control
PFnQ la $" ani se obSin cele mai semnificative performanSe Gn GnvQSarea miRcQrilor complexe. /inereSea este o
perioadQ de evidentQ perfecSionare senzorial-perceptivQ Ri de socializare a acestor
resurse.Privind gFndirea, se rezolvQ operativitatea impregnatQ de specificul profesional. .ei ce lucreazQ Gn
domeniul tehnic opereazQ cel mai bine Gn sfera relaSiilor cantitative, cei care lucreazQ Gn contabilitate, Gn
istorie, vor prezenta abilitQSi pentru fixarea datelor, a cifrelor.
Apare acea specializare a gFndirii atFt Gn cFmpul selecSiei Ri decodificQrii conSinutului informaSional
profesional cFt Ri al modului de lucru, al raSionamentelor. -e apreciazQ cQ este perioada conservQrii
capacitQSilor de gFndire Ri a nivelului de inteligenSQ atins, fenomen care depinde de urmQtorii factori; - nivel
de Rcolaritate? - gradul calificQrii profesionale? - nivelul Ri volumul solicitQrilor intelectuale. AceRti factori
acSioneazQ Ri asupra memoriei. Procesele de stocare, depozitare Gn memorie continuQ Ri devin mai active cel
puSin din # motive;
satisfacerea unor trebuinSe de cunoaRtere Ri construirea unor competenSe profesionale, ceea ce dezvoltQ
memoria profesionalQ.
.reRte selectivitatea memoriei iar memorarea logicQ, memorarea voluntarQ deSin poziSii privilegiate. In
planul GnSelegerii, tinerii dovedesc preocupQri pentru surprinderea relaSiilor, cauzelor, pentru explicarea unor
mecanisme de funcSionare adeseori cu riscul unui consum mare de timp. Intensitatea cu care se manifestQ
afectivitatea, este mai puternicQ decFt la adult dar mai selectivQ decFt Gn adolescenSQ. InvestiSiile afective
sunt puternice, bine direcSionate Ri stabile. /inerii sunt capabili de dQruire profundQ, motiv pentru care se
considerQ cQ pot iubi sau urG fQrQ limitQ. .aracteristicile subidentitQSii sociale pun Gn evidenSQ prezenSa la
tineri a unor disponibilitQSi afective cu
GncQrcQturQ socialQ; adeziune faSQ de miRcQri, organizaSii, fundaSii, concepSii politice, sau atitudine
refractarQ, de respingere a orFnduirii, a sistemului. 8neori pot aunge pFnQ la fanatism sau GRi riscQ viaSa
negliFnd pericolele, consecinSele 2hippJ, reacSiile studenSilor din 5ranSa, .hina etc.3.
-e implicQ afectiv Ri Gn activitatea profesionalQ; familiarizarea cu locul de muncQ produce emoSii, tensiuni,
GncercQri suplimentare de control afectiv pentru instituirea unor relaSii pe orizontalQ Ri verticalQ.
.onfruntarea dintre realitate Ri proiecte, idealuri, produce TRocul realitQSiiC trQit sub nenumQrate stQri;
referat.clopotel.ro
decepSie, disperare, GndoialQ faSQ de propria persoanQ, teama de eRec, de neGmplinire. 4ulti autori, printre
care D.*evinson, considera varsta tanara ca fiind plina de vigoare fizica, cu
manifestari remarcabile de inteligenta, memorie, abilitati, aptitudini, dezvoltate maximal si care
favorizeaza un bun randament in activitatile desfasurate.
Eri1 Eri1son apreciaza varsta tineretii ca fiind dominata de amplificarea identitatii sociale si indeplinirea
de sarcini complexe, care duc la formarea unui statut specific aspiratiilor sale. *a acestea, autorul amintit
adauga dezvoltarea intensa a intimitatii prin trairea experientei dragostei si inceputul vietii de familie. Aoul
statut, de partener, implica, pe langa satisfactiile respective, si sacrificii, compromisuri in care se includ, in
unele situatii, abateri de al regulile morale pe care tanarul le credea ca fiind imbatabile. In acest stadiu,
maoritatea tinerilor aung la statutul de pQrinte care declanReazQ emoSii, sentimente total inedite, legate de
venirea pe lume a copiilor, de rQspunderile parentale.
-e consemneazQ situaSii Gn care acea fragilitate afectivQ determinatQ de iminenSa unor situaSii critice care
ridicQ gradul de sensibilitate, provoacQ anxietate, conflict, trQire accentuatQ a frustraSiilor, ce pot deteriora
sQnQtatea organicQ Ri psihicQAparitia unui copil in familie constientizeaza mai bine statutul de parinte si se
acumuleaza experienta pentru indeplinirea acestui rol. .ercetarile releva ca tinerii nu au o pregatire
corespunzatoare pentru depasirea, fara dificultati, a rolului respectiv si mai ales, pentru evitarea unor
seisme afective intre parteneri generate de asemenea situatii. /anara mama este confruntata si cu probleme
legate de educatia copilului, de cresterea si ingriirea sa.Experienta in cresterea si educarea copiilor, este
redusa si pentru aceasta se pot adopta atitudini prea rigide sau prea leere. -e dezvolta, astfel, stiluri de
actiune educationala la nivelul familiei.
.azurile dificile necesitQ chiar terapii Gn privinSa vieSii de cuplu conugal.
4otivaSia este dominatQ de trebuinSele de autorealizare Ri autoformare, activatQ de interesele cognitive,
interesele profesionale care se amplificQ Ri se consolideazQ mai ales dacQ tFnQrul trQieRte satisfacSia
concordanSei dintre proiecte, preferinSe Ri preocupQri la locul de muncQ. ExistQ numeroase surse de motivaSie
pozitivQ profesionalQ; promovQri, burse, cursuri de perfecSionare, titluri onorifice. 9ocaSia, odatQ descoperitQ,
este un instrument, factor motivaSional. *a nivelul vieSii de familie, motivele principale vizeazQ cooperarea,
comunicarea, starea de sQnQtate dar Ri de confort, apar unele interese pragmatice 2locuinSQ, mobilier,
maRinQ3. -unt active Ri interesele RtiinSifice, culturale, Gn funcSie de statutul profesional, de aspiraSii, de
competenSQ, de resurse. .ele mai multe se satisfac prin reSeaua informalQ Ri cu efort individual. Apare ca o
necesitate impusQ Gn primul rFnd de modificQrile care intervin Gn universul profesional; - rapiditatea
perimQrii unor cunoRtinSe Ri a apariSiei unor noi informaSii, domenii? - dispariSia unor profesii Ri apariSia
altora? - necesitatea dobFndirii unor noi abilitQSi individuale. Este impusQ Ri de imprevizibilul intervenit Gn
viaSa unor persoane; accidente, handicapuri, transferuri Gn altQ localitatea lipsitQ de aceleaRi profil
profesional. -e impune o GnvQSare care sQ reactualizeze pregQtirea, sQ o GmbogQSeascQ sau sQ ofere o
reprofilare.
Acestea se realizeazQ prin GnvQSarea ocupaSionalQ care are un regim mai condensat, de cele mai multe ori de
tip modular, este prin excelenSQ de tip interactiv, angaeazQ participanSii la operaSii practice, delimitate
problematic Gn cadrul activitQSii pe ateliere. Este o GnvQSare de necesitate care devine dominantQ pentru
mulSi tineri.
-e produce o schimbare Ri Gn raportul GnvQSare instituSionalQ Ri GnvQSare individualQ, independentQ, Gn
favoarea celei din urmQ. Au loc cursuri de aprofundare Ri de reconversie profesionalQ. Apar Ri alte forme;
GnvQSare inseratQ, GnvQSare interpolarQ, GnvQSare incidentalQ. --a constatat cQ ceea ce se
GnvaSQ la locul de muncQ este mult mai productiv chiar Ri Gn cazul celor care au un nivel de Rcolaritate
modest. *a bazQ se aflQ # motive;
- motivaSia profesionalQ care are Ri o anume GncQrcQturQ negativQ 2teama de a nu pierde locul de muncQ3? -
necesitatea unei adaptQri mentale la tipurile de solicitQri profesionale, persoanele implicate profesional
avFnd o receptivitate crescutQ a asimilQrii. 8n fenomen care a atras atenSia psihologilor este oboseala care
condiSioneazQ randamentul muncii productive Ri implicit al GnvQSQrii ocupaSionale. Activitatea respectivQ,
stereotipQ, viteza de execuSie a operaSiilor, solicitarea atenSiei, mediul ambiant uneori insuficient iluminat,
oxigenat sunt numai cFteva din cauzele care se repercuteazQ negativ asupra stQrii de sQnQtate Ri induc o
diminuare a capacitQSilor neuropsihice. /ermenul de TobosealQC are un grad mai mare de generalitate GntrucFt
vizeazQ aspecte numeroase iar unele dintre ele sunt doar trQite subiectiv dar nu Ri identificate. -unt suficiente
persoane care nu trQiesc starea subiectivQ de obosealQ cu toate cQ din punct de vedere comportamental sunt
referat.clopotel.ro
epuizate. Programarea Ri conSinutul GnvQSQrii trebuie sQ SinQ cont de indicatorii oboselii, dintre care evidenSi
sunt;
scQderea randamentului cantitativ Ri calitativ a activitQSii?
modificQrile fiziologice, respiratorii, circulatorii, apelul excesiv la consumarea unor substanSe
energizante? -
modificQri Gn planul activitQSii intelectuale, dificultQSi asociative integrative, rigiditate funcSionalQ
mentalQ, perturbarea fluentei vorbiri, a corectitudinii scrisului etc.?
suprasolicitarea automatismelor, apariSia ticurilor, a bulimiei, care poate deregla metabolismul
Ideal este ca GnvQSarea ocupaSionalQ sQ fie gFnditQ ca o modalitate de TodihnQ activQC care va solicita
legQturile nervoase ale zonelor de inducSie Ri astfel energia nervoasQ funcSionalQ se va reactiva, ceea ce va
diminua oboseala. Din factor provocator al oboselii, GnvQSarea poate deveni un factor care diminueazQ
oboseala.Integrarea socio-profesionalQ si congruenSa personalitQSii Perioada de tranziSie prelungitQ din Sara
noastrQ, are un impact puternic asupra consolidQrii statutului Ri rolului profesional, aflate la dispoziSia
oportunitQSilor sociale, cFt Ri a relaSiilor. Apare un fenomen specific social provizoratul cu cea mai
semnificativQ incidenSQ la nivelul tineretului care trebuie sQ-Ri adapteze proiectele privind pregQtirea Ri
exersarea profesiei,organizarea unui confort familial, la imprevizibil.DacQ adolescenSa este apreciatQ ca o
perioadQ de trecere spre statutul biologic potenSial de adult, primii ani ai tinereSii, iar dupQ alSii chiar
perioada cuprinsQ Gntre #"-#' ani, reprezintQ trecerea spre statutul social potenSial de adult, statut care
GnseamnQ dobFndirea unei autonomii economice 2remunerare salariu, venit legalizat3 Ri implicit o
independenSQ psihica. Integrarea socialQ se realizeazQ Gn mai multeplanuri. .el mai important este planul
integrQrii profesionale. Integrarea socio-profesionalQ pentru tineret reprezintQ un factor esenSial de
menSinere, de asigurare a sQnQtQSii fizice Ri mentale, de construire Ri dezvoltare a personalitQSii. In procesul
integrQrii profesionale pot apare unele dificultQSi, unele obiective ca; organizarea locului de
muncQ, dificultQSile GntFmpinate pentru realizarea sarcinilor revenite, uzura dotQrii, inegalitQSile de pregQtire
profesionalQ Gntre colegi? altele, subiective; lipsa de rezistenSQ, distanSa dintre nivelul Rcolar de pregQtire Ri
execuSie, dintre realitate Ri aspiraSii.Atitudinile tinerilor sunt diferite Ri vor depinde de tipul de personalitate
Ri chiar de sex. 8nele studii au constatat cQ persoanele de sex feminin sunt mai anxioase Ri mult mai marcate
de insucces Gn privinSa integrQrii profesionale. De asemenea, structurile de personalitate labile, irascibile,
anxioase, neechilibrate, lipsite de capacitate de efort, dramatizeazQ obstacolele, realizeazQ relaSii de
comunicare din necesitate, sunt dezinteresaSi faSQ de problemele colectivului.InadaptQrile profesionale sau
familiale se menSin la un nivel destul de ridicat Gn tinereSe. DereglQrile personalitQSii pot fi; - uRoare, care nu
influenSeazQ prea mult activitatea, aparSin psihopatologiei marginale? - grave, cu o simptomatologie
complexQ. EvoluSia lor este de la simplu la complex; iniSial tinerii sunt egoiRti, vocifereazQ, GRi impun
punctul de vedere, apoi devin violenSi, indiferenSi faSQ de viaSa socialQ, de dificultQSile profesionale create,
apoi recurg la fuga de acasQ, GnRelQtorie, prostituSie. -pre sfFrRitul tinereSii, fenomenul se tempereazQ, iar cei
mai mulSi se liniRtesc, GncearcQ sQ-Ri impunQ un mod de viaSQ activ, Gnscris Gntr-un regim de activitate normal.
Atragerea GncQ din perioada pubertQSii a tFnQrului Gn activitQSi responsabile, reprezintQ un exerciSiu cu valenSe
pozitive pentru uRurarea procesului de adaptare. Integrarea trece prin cFteva stadii, fiecare reprezentFnd un
moment ce nu poate fi eludat; acomodarea,
adaptarea, participarea Ri integrarea propriu-zisQ. Pe mQsurQ ce tFnQrul trece de la unul la altul, are loc Ri o
modificare a motivaSiei de rol. EvoluSia va fi de la subordonare la ascultare cFnd acestea sunt susSinute de o
motivaSie de recompensQ Ri de comportamente reglate din exterior la motivaSia de autorealizare din ultimul
stadiu, exprimatQ Gn comportamente motivate intern, autoreglate.Integrarea Gn profesie contribuie la
dobFndirea; -identitQSii de sine Gn sfera ocupaSionalQ, cFnd GRi probeazQ capacitQSile, resursele, dobFndeRte
competenSQ? -identitatea maritalQ se cristalizeazQ, se stabilizeazQ rolurile maritale? -identitatea socio-
culturalQ prin adoptarea normelor, prin integrQri extraprofesionale, prin roluri Gn conducerea unor organizaSii
sociale, politice. -e dezvoltQ conRtiinSa apartenenSei la generaSie, cQreia i se alQturQ pentru a o susSine Ri a
evidenSia capacitQSile lor, mai ales dupQ #0 ani. AptitudinileRi creativitatea aung la un nou nivel, se pot
exprima Gn produse cu semnificaSie socialQ conferindu-le o poziSie Gn ierarhia valorilor specifice.
/emperamentulRi caracterul se stabilizeazQ, exprimQ maturitate, capacitate de organizare. -eptimiu .helcea a
identificat urmQtoarele caracteristici ale structurii de personalitate la tineri; Pozitive; - energie Ri dinamism? -
orientarea expresQ spre viitor? - aspiraSii Gnalte? - generozitate Ri Gncredere Gn ceilalSi? - cura Ri temeritate? -
referat.clopotel.ro
preSuirea onoarei spiritului de dreptate, dar Ri a banilor Ri confortului? %e&ative$ - GncQpQSFnare Ri impresia
cQ Rtie totul mai bine decFt ceilalSi? - GnclinaSia de a face numai ce le place? - narcisism Ri egocentrism? - au o
anumitQ dozQ de iresponsabilitate Gn angaQrile lor? - pQstreazQ GncQ exaltarea adolescenSei Ri lipsa de mQsurQ
.riza de vFrstQ la $" ani. In milocul tinereSii omul suportQ o stare de crizQ, o cotiturQ Gn dezvoltare, din
cauza cQ imaginile de viaSQ formate Gntre #"-$" ani nu-l mai satisfac. AnalizFnd cale parcursQ, realizQrile Ri
cQderile sale, omul descoperQ cQ necQtGnd la bunQstarea exterioarQ actualQ a vieSii, personalitatea lui este
imperfectQ, mult timp Ri putere au fost pierdute Gn zadar, puSin a fQcut Gn comparaSie cu ce ar fi putut face etc.
.u alte cuvinte, are loc reevaluarea valorilor Ri reevaluarea criticQ a TEu-luiC sQu. ,mul descoperQ cQ foarte
multe lucruri nu le va putea schimba Gn viaSa sa; familia, profesia, decurgerea cotidianQ a vieSii.
AutorealizGndu-se la aceastQ etapQ de viaSQ, Gn perioada tinereSii, omul conRtientizeazQ cQ, Gn esenSQ, se aflQ Gn
faSa aceiaRi dileme cQutare, autodeterminare Gn noile condiSii ale vieSii, Gn corespundere cu posibilitQSile
reale. AceastQ crizQ se manifestQ Gn simSul necesitQSii de a Gntreprinde ceva Ri demonstreazQ cQ omul trece la
o nouQ perioadQ de vFrstQ v.adultQ. T.riza la $" aniC este o denumire relativQ; aceastQ stare poate apQrea
mai devreme sau mai tQrziu. Pentru bQrbaSi Gn aceastQ perioadQ este caracteristic schimbul serviciului sau a
modului de viaSQ, dar concentrarea lor asupra serviciului Ri carierei nu se schimbQ. .ele mai frecvente
motive de plecare de la serviciu sunt legate de insatisfacSia de ceva la postul dat; anturaul, salariul,
GncQrcQtura etc. DacQ insatisfacSia de muncQ apare Gn urma tendinSei de a obSine un rezultat mai bun, atunci
aceasta va contribui la perfecSionarea GnsuRi a lucrQtorului.*a femei Gn timpul crizei se schimbQ, de obicei,
prioritQSile, stabilite la Gnceputul tinereSii 5emeile orientate la cQsQtorie Ri educaSia copiilor, acum Gn mare
mQsurQ la atrag scopurile
profesionale. Iar cele care dQdeau toate puterile sale lucrului, acum le GndreaptQ spre familie Ri
cQsnicie./rQind criza de 3', omul cautQ posibilitatea de a-Ri stabiliza locul sQu Gn viaSa adultQ, confirmFnd
statutul sQu de adult; vrea sQ aibQ serviciu bun, tinde spre securitate Ri stabilitate. ,mul GncQ mai este
Gncrezut Gn posibilitatea realizQrii complete a speranSelor Ri dorinSelor, ce-i formeazQ visul Ri munceRte
intensiv pentru aceasta..ercetQrile referitoare la deosebirile gender Gn dezvoltare, au dat rezultate
contradictorii. 8nii autori menSioneazQ cQ perioadele de trecere Ri la femei Ri la bQrbaSi sunt strFns legate cu
vFrsta. AlSii considerQ cQ pentru femei indicatori ai trecerii reprezintQ stadiile ciclului familial. 2Mraig, #""$3
7. Uihi propuneTmodelele de comportamentC ca o clasificare a variantelor posibile de clasificare a
problemelor dezvoltQrii femeilor Ri bQrbaSilor. El, ca Ri alSi autori Gn special atrag atenSia crizei de #0-
$# ani cFnd foarte viu au loc procesele de reevaluare a valorilor Ri scopurilor vieSii, cQutarea locului sQu Gn
viaSQ, achiziSionarea noilor responsabilitQSi.,amenii se deosebesc Gntre ei prin modelele de comportament Gn
dependenSQ de alegerea fQcutQ la vFrsta de #" ani. In dependenSQ de diferitele modele comportamentale,
fiecare individual GRi elaboreazQ rolul sQu Gn viaSQ, de aceia este important aprecierea perspectivelor.
4odelele comportamentale se schimbQ, devin mai diversificate, reflectFnd schimbQrile lumii externe. Uihi
considerQ cQ fiecQrui model comportamental Gi corespunde un set de probleme psihologice, legate de faptul
cGt de eficient omul GRi rezolvQ problemele de dezvoltare o crizQ profundQ Ri rQmFnere la stadiile anterioare
de dezvoltare sau intrare reuRitQ Gn v.adultQ.4odelele de comportament a femeilorT7riuliiC -e cQsQtoresc Gn
ur de #" ani sau mai devreme Ri nu vor sQ iasQ din rolul sQu de femeie casnicQ.Ele nu reuResc sQ rezolve
problemele care sunt specifice acestei perioade; obSinerea independenSei Ri autonomiei, formarea identitQSii,
TeuClui integru. 5emeia se poate separa de pQrinSi, dar totdeauna nu poate fi independentQ; funcSiile
pQrinteRti 2economice Ri de verificare3 le ia asupra sa soSul.ExistQ cFteva posibilitQSi de identificare
patologicQ la acest model de dezvoltare; prin intermediul soSului,realizQrilor lui, copiilor, sexului. *a
identificarea prin soS femeia riscQ pierderea individualitQSii proprii.-tatutul se obSine prin realizQrile soSului
Ri posedarea lucrurilor ce reprezintQ simbolurile acestui statut2haine, maRinQ, restaurante...3. , altQ
posibilitate de identificare a deveni mamQ. AaRterea copilului oferQesenSQ existenSei, devine o demonstraSie
a existenSei feminine. De aceea femeile nelucrQtoare continuQ sQnascQ, neRtiind cu ce sQ se ocupe. 4ai apoi,
cGnd copii vor creRte Ri vor pQrQsi casa, cQutarea de sine Ri a esenSei vieSii sale va fi Ri mai grea. -exul poate
deveni un medicament pentru timpul liber Ri obligaSiile cotidiene. /inzFnd spre confirmarea cu autorul
sexului Ri negQsind Gn el satisfacSie, femeia nimereRte Gntr-un cerc vicios. Deseori aceasta duce la cQutarea
plQcerilor Gn altQ parte. Psihologii americani menSioneazQ cQ femeile ce nu lucreazQ sunt mai mult predispuse
spre infidelitatea soSului decFt cele ce lucreazQ.5emeile cu astfel de tip comportamental aung la criza de $"
ani nepregQtite, vulnerabile la loviturile soartei; ea este lipsitQ de independenSQ, este pasivQ, economic
dependentQ, nu are studii, profesie, identitate neformatQ, adicQ nu este rezolvatQ problema anterioarQ de
referat.clopotel.ro
dezvoltare. ARteptQrile de creare a relaSiilor ce vor aduce satisfacSie devin dureroase, grele, Gn special din
cauze interne; creRterea neGncrederii Gn sine,reSinere Gn dezvoltare generalQ, Gngreunate de dependenSa
economicQ. /ot mai mult se simte golul Gn sfera realizQrilor. Ea simte cQ a pierdut sensul vieSii, creRte
negativismul 26orni, !<<$3.-arcina dezvoltQrii2identitate, independenSQ3 este GngreunatQ de probleme Gn
familie Ri rQmFnerea Gn urmQ de semeni Gn sfera profesionalQ. *a o ieRire negativQ din crizQ este posibilQ
regresia la stadiul anterior de dezvoltare, creRte riscul neurotizQriiT-au-sauC Aceste femei la #" ani trebuie sQ
facQ alegerea Gntre dragoste, copii Ri studii, lucru. -e deosebesc # tipuri de astfel de femei; unele lasQ
gFndurile de carierQ pe mai tFrziu, dar spre deosebire de TgriuliileCpeste un oarecare timp tind sQ facQ
carierQ? altele tind sQ finiseze studiile, lQsGnd maternitatea, uneori Ri cQsQtoria pe mai tFrziu. In ! caz
avantaele sunt cQ femeia are posibilitate sQ efectuieze un lucru intern enorm, care-i va fi de folos ulterior Gn
stabilirea prioritQSilor. -pre deosebire de femeile TgriuliiC ele au trecut criza de vFrstQ de la adolescenSQ la
tinereSe, sunt determinate cu scopurile vieSii, este pusQ baza pentru viitoarea carierQ. Pericolul acestui model
de dezvoltare constQ Gn evoluSia crizei mai tGrziu, pierderea aptitudinilor profesionale Ri concurenSa crescGndQ
din partea semenilor. .onSinutul crizei; reprimarea acelei laturi a TeuC lui care doreRte acceptare profesionalQ
2carierQ3. -enzaSiile subiective; anxietate, aRteptQri nesigure, neclaritate. 2Uihi, !<<<3? insatisfacSie cu rolul
sQu de gospodinQ, opunerea din partea soSului, care, de cele mai dese ori, nu doreRte ca soSia sQ lucreze.
29it1in, <(? 5ridan, <#3 -tudii asupra femeilor din al doilea caz sunt puSine. De obicei, aceste femei sunt
unicul copil Gn familie, mamele nu au influenSQ asupra lor, taSii le susSin foarte mult autoaprecierea Ri devin o
sursQ emoSionalQ pentru ele. .onSinutul tipic al crizei; conRtientizarea faptului cQ le-a rQmas puSin timp
pentru a avea copil, simSul singurQtQSii. Incep a frecventa medicii, GRi schimbQ partenerii, se pot cQsQtori
rapid. ProblemQ e cQ femeii independente, cu un anumit statut social, Gi este greu sQ gQseascQ un partener
egal, iar bQrbaSii le privesc precaut. .QutQrile pot dura un timp nedeterminat Ri femeia poate sQ nu creeze
familie. Printre femeile ce nu s-au cQsQtorit pot fi evidenSiate un grup care GRi aleg alte scopuri de dezvoltare.
, altQ grupQ, care reuResc sQ obSinQ un echilibru cu individualitatea, mai GntFi fac carierQ, apoi se cQsQtoresc
Ri devin mame la $". Uihi numeRte aceastQ variantQ mai efectivQ. Avantaele acestui model sunt Gn faptul cQ
permite planificarea evenimentelor Ri femeia este mai pregQtitQ pentru trecerea vFrstei de $"; sunt create
relaSiile intime, familia Ri realizQrile profesionale. 2DupQ datele statisticii americane numQrul femeilor cu
acest model comportamental din !<0"-!<00 a crescut de # ori.3 .riza la aceastQ vFrstQ, de obicei, constQ Gn
faptul cQ Tceasul biologic C Gi spune femeii cQ poate GntFrzia Gn a deveni mamQ, Gncepe a presa soSul care
poate sQ nu fie gata pentru a deveni tatQ. -arcina de a deveni mamQ devine fundamentalQ. ProblemQ poate
deveni cQ Tam GntFrziat Ri nu mai pot avea copiiC Ri gQsesc ieRire Gn a Gnfia copii sau avFnd griQ de nepoSi.
TIntegratoareC IncearcQ sQ austeze familia, maternitatea cu cariera. .onSinutul crizei; femeia se simte
obositQ, vinovatQ Gn faSa soSului Ri copiilor, permanent trebuie sQ ertfeascQ ba cu familia, ba cu carierapentru
a reuRi tot. DupQ pQrere unor autori 2*evinson, <"? Uihi, <<3 femeia poate Gndeplini aceste roluriconcomitent
numai du 4etode de reabilitare; !./estulCIncrederea in sineC?
#. /estul B%elatii interpersonaleC?
$../estulC.omunicarea in conflictC,=aicu?
&.C.hestionarul caracterologic de *eonhard si -chmiesche1C?
'./erapii2relaxarea ontogena3;terapii prin muzica BEfectul 4ozartC,!<<$?
terapii prin desen $' ani.
(irsta adulta milocie
Materialele privind biografile oamenilor celebri si media de vrsta pentru creatia
de valoare n diferite domenii pun n evidenta un aspect important al dezvoltarii
psihice
n perioadele adulte: S-a constatat ca, n general, vrstele adulte mai tinere, desi
foarte
creative, au un potential de stabilitate mai redus (marea industrie a pus n evidenta
fuctuatia mare a fortei de munca pna la !-" ani#, find apoi urmat de stabilitatea
relativ mare a celorlalte vrste n procesul de perpetuare a progresului social-cultural
si
referat.clopotel.ro
profesional$ %ceste aspecte au creat o atentie crescuta pentru vrstele adulte si
pentru trecerea
lor pe planul mai activ al cercetarii$
&'ista un coefcient de interventie a factorilor biologici si n timpul vrstelor
adulte, ca si n cazul proceselor de crestere din vrstele tinere$ (a vrstele de peste
" de
ani au loc forme de e'primare de ma'ima forta, energie, prin care se realizeaza
contributia consistenta a adultilor la cerintele vietii sociale$ )e altfel, vrstele adulte
se
mai numesc si vrste active$
* serie de factori implicati n viata social-economica si culturala infuenteaza
longevitatea, activismul mai mare al omului modern fata de cel din alte perioade
istorice,
de e'emplu stapnirea energiei atomice, zborul pe (una, utilizarea electronicii, a
laserului, a informaticii etc$
+rintre psihologii mai cunoscuti, ,h$ -uhler a colectionat n .urul a /!! biografi
si "! de anamneze din literatura pe care le-a tratat din optica vrstelor si a ncercat sa
identifce curba ascendenta si degeneratoare a vietii umane pe aceasta baza$ 0lterior
a
disociat declinul biologic de cel intelectual$
1$ Stern a operat cu imaginea piramidei dinamice a vrstelor, n care spre anii
adulti vrful se caracterizeaza prin diminuare$ Si 1hite considera ca e'ista perioade
ale
vrstelor adulte ce continua concentricitatea perioadelor din vrstele de crestere$
2n ceea ce priveste aspectele diferentiatoare, %llport a enumerat sase trasaturi
specifce adultului si anume:
constiinta de sine larga3
relatii si raporturi intime3
securitate emotionala fundamentala3
preocupare obiectiva3
obiectivare de sine3
armonie relativa cu propriile achizitii din e'perienta personala$
,l$ 4$ (euba a elaborat o lucrare legata de vrstele adulte, n care a stabilit
diferente numeroase ntre adultul tnar, adultul de vrsta mi.locie si adultul tardiv$ %u
efecte infuentele culturale, sociale ale personalitatii adulte, dar se e'prima
particularitati
si n dezvoltarea senzoriala, nervoasa, glandulara, se dezvolta si complica planul
mental
si al simbolurilor etc$
5$ 6homae a atras atentia asupra periodizarilor efectuate pentru vrstele adulte3
trebuie sa se aiba n atentie rolurile, sarcinile care maturizeaza, n sensul implantarii
omului n sarcinile si n responsabilitatile sociale$ )in acest punct de vedere, e'ista
anumite particularitati ale 7amprentei trairilor subiective8 dupa acest autor, amprente
ce
se refera la actiunea trecutului, prezentului si viitorului$ +entru trecut se
caracterizeaza ca
find asimilat sau neasimilat, prezentul ca find constructiv sau cu obstacole, iar
viitorul
ca deschis, opac sau amenintator$
9$ -ergler a operat cu un model multidimensional de dezvoltare n care variabilele
sociale au fost scoase pe primul plan mpreuna cu atitudinile ca si cone'iunile dintre
ele,
referat.clopotel.ro
ca elemente deosebit de sensibile si importante$ &l s-a referit la faptul ca atitudinile
sunt
dimensiunile psihice cele mai sensibile, deoarece sunt infuentate de toate
evenimentele
vietii sociale, dar mai ales de :
concurenta sociala si profesionala3
situatia familiala3
interiorizarea lumii si a imperfectiunilor ei reale3
ocupatiile cu monotonia propriei vieti cotidiene3
interiorizarea caracterului defnitiv al propriului destin3
confruntarea cu caracterul fnit al e'istentei n lumea reala$
,$ ,$ Miles, analiznd stadiile adulte, s-a referit la aparitia copiilor si a considerat
ciclurile vietii ca tinznd sa fe a'ate pe ciclurile de aparitie si crestere a copiilor, a
familiei ca unitate
* serie de autori se opun opticii periodizarii adulte si emit ipoteza ca starea adulta
este de consolidare$ 9obert (ifton sustine si el ca o serie de caracteristici psihice se
optimizeaza, dar altele se deteriorizeaza, la fel ca 9$ -erguss care se refera la
capacitatile
biologice si psihologice ale functiilor, la productivitate, trasaturi caracteristice,
integrarea
profesionala, statutul social si rolurile de vrsta$
M$ :late a schitat o mpartire a vrstelor adulte, dupa cum urmeaza: tineretea,
maturitatea si involutia$ ,onsidernd controversata situatia tineretii ca registru de
vrsta,
autorul citat adera totusi la ideea ca tineretea ncepe la ;! de ani si se caracterizeaza
printr-o mai mare armonizare, stabilizare si maturizare, prin adncirea socializarii,
specializarea profesionala, anga.area n viata sociala$ Maturizarea (perioada adulta# e
considerata ca perioada unei ma'ime realizari < ca perioada celei mai nalte
productivitati, a armonizarii intereselor, aptitudinilor, deprinderilor, a modalitatilor
interrelationale, a constiintei, inclusiv a securizarii emotionale < si a structurii
conceptiei
flosofce de viata$ 2n fne, involutia (vrstele de involutie# se caracterizeaza prin declin
compensat, inegal, prin uzura datorata mbatrnirii etc$
Se poate constata ca, fuctuatia criteriilor de diferentiere a stadiilor, inclusiv a
celor adulte este foarte mare$ )atorita utilizarii de criterii diferite, se consemneaza
diferente n ceea ce priveste limitele inferioare si superioare ale fecarei etape adulte$
,ele
mai critice momente ale ciclurilor vietii sunt perioadele de trecere de la /= la ;" de
ani si
cele de dupa "! de ani$
2n literatura de specialitate se atrage atentia asupra crizei de la >! de ani$ %ceste
vrste sunt profund infuentate de evenimentele familiale$ +rimele se prelungesc
peste
limita inferioara spre zonele tineretii$ ?rstele terminale, ca si vrstele critice n .urul a
>! si a "!-"" de ani se afa sub semnul cresterii longevitatii si al iesirii din viata activa,
profesionala$ Se tinde sa se consolideze o vrsta matura tardiva prelungita datorita
cresterii conditiilor de viata, a suportului medical si de cultura medicala preventiva
mai
buna si mai larga, fapt ce pune n evidenta o dilatare a vrstelor adulte active$
10.1. Subetapele vrstei adulte
%vnd n vedere ideea ca stadiile dezvoltarii psihice au drept criterii de
referat.clopotel.ro
diferentiere tipul fundamental de activitate si tipul de relatii implicate, se poate
considera
ca e'pansiunea cumulativa n caracteristicile muncii profesionale si n ierarhia
posturilor
de munca constituie tipul fundamental de activitate n perioadele adulte, iar structura
relatiilor de munca sociale si de familie (valoarea lor contribuanta n afectarea si
dezafectarea identitatii si a subidentitatilor# constituie tipul de relatii caracteristice si
n
aceasta perioada$ ,a atare, se pot diferentia urmatoarele subetape adulte:
1) Prima perioada adulta, ntre 35 si 45 de ani, se poate considera ca se consuma
vrsta adulta de stabilitate n care implicarea profesionala este intensa, activitatea pe
acest
plan este cumulativa, activa si creatoare$ %deseori la aceasta vrsta se mai parcurge
o
scoala de perfectionare, de reciclare, o facultate sau un doctorat etc$ Statutele si
rolurile
sociale ncep sa fe mai ncarcate de responsabilitati, accesul n ierarhia profesionala
este
activ$
2n viata de familie, copiii ncep sa frecventeze scoala, ceea ce creeaza o crestere
relativa a continutului subidentitatii de parinte si o modifcare n evolutia familiei$
2) Perioada adulta dintre 45 si 55 de ani se caracterizeaza prin trecerea pe planuri
de mai mare responsabilitate profesionala si social-culturala, si aceasta cu att mai
mult
cu ct vor f mai multe etape de reciclare parcurse$ Subidentitatea de sot se va
diminua
usor ca si aceea de parinte, dat find faptul ca independenta copiilor (mari de cele mai
multe ori# nu mai necesita o atentionare permanenta n acest rol$ &volutia feminina
este
relativ mai tensionala si ncarcata de indispozitii si an'ietati cu substrat
biologichormonal
(menopauza#$
3) Perioada adulta prelungita (de la 55 la 65 de ani) se caracterizeaza printr-o
oarecare diminuare a fortelor fzice, find o perioada critica, mai ales pentru femei$
10.2. Caracteristicile personalitatii la vrstele adulte
*mul modern implicat n forme de responsabilitate comple'a pe directii,
subidentitati n care este solicitat (profesie, viata sociala, familie si statut matrimonial#
se
afa n mare parte absorbit n anga.amentele sociale si dispune de relativ putin timp$
Standardul de viata se afa n crestere$ 9esponsabilitatea n familie este comple'a3
copiii
au nevoie de hrana, mbracaminte, spatiu personal pentru nvatare si odihna,
distractii,
educatie$
2n perioada adultului tnar, personalitatea este antrenata n trairi afective intense,
aspiratii puternice, nu totdeauna n acord cu posibilitatile personale$ Se manifesta
conficte de rol si statut, deoarece adultul tnar, pregatit teoretic c ntlneste la locul
de munca persoane mai limitate, mai pragmatice$ * mare parte din disponibilitati nu
se
utilizeaza social, ceea ce creeaza nesiguranta si deruta latenta$ Studiul personalitatii
legat
de adaptarea profesionala si sociala a pus n evidenta pentru aceasta perioada tipuri
de
referat.clopotel.ro
situatii:
situatii n care se traieste disconfortul legat de 7socul realitatii8, ceea ce
are drept consecinta inadaptarea profesionala, bazata pe investitii mari
de aspiratii si cerinte de responsabilitati ce nu sunt adaptate la conditiile
reale ale locului de munca3
situatii n care adultul tnar investeste n activitatea profesionala
aptitudini, dar nu multe aspiratii si adaptarea se realizeaza, dar nu este
e'tinsa3
situatii n care adultul tnar investeste aspiratii$
2n perioada dintre >" si "" de ani se constientizeaza simtul reusitei si mplinirii sau
al nereusitei si nemplinirii n combinatii de reusita, cu nemplinire si simt de ratare
latent
sau nereusita cu impliniri (la persoane foarte creative#, nereusita si nemplinirea (simt
de
ratare activ#$ 2n fne, e'ista si cazurile de reusita n mplinire$
2n perioada de la "" la =" de ani, sub imperiul dezanga.arii profesionale are loc n
mai mare masura constientizarea simtului reusitei si al mplinirii, o ncarcare cu
neliniste
si an'ietate si pregatirea pentru un nou 7soc al realitatii8 (pensionarea#$
Vrstele de regresie(batrinetea)
,onsiderate ca vrste fragile, de involutie, etapele de dupa =" de ani pun mai
multe probleme clinice dect celelalte vrste$ @erontologia, stiinta despre batrnetea
umana, s-a nascut n conte'tul flosofei si medicinii cu mult timp nainte de epoca
noastra$ *bservatiile comune considera batrnetea ca vrsta a ntelepciunii, cu
tendinte de
mpacare cu lumea si de detasare de viata$
2nca din antichitate au aparut observatii pertinente privind batrnetea, observatii ce
au infuentat conceptiile si punctele de vedere ale 9enasterii si ale gndirii moderne$
Stadiile perioadelor de involutie.
,onceptul de batrnete a trezit numeroase dispute nu numai datorita faptului ca
mbatrnirea este foarte diferita n diferite arii geografce (factori bioclimatici#, dar si
de
la persoana la persoana$
Specialistii considera ca se poate vorbi de stadii: stadiul de trecere spre batrnete
(de la =" la A" de ani#, stadiul batrnetii medii (de la A" la B" de ani# si stadiul marii
batrneti sau al longevivilor (peste B" de ani#$
6ipul fundamental de activitate devine adaptarea la un nou orar de activitati
(familiale si sociale#, consultari profesionale etc$ 6ipul de relatii se modifca
restrngndu-se din aria profesionala, dar si din aria altor activitati$ 4esirile ncep sa fe
conditionate tot mai mult de timpul favorabil, nsorit si de dispozitie$ 2n perioada de
trecere, subidentitatea profesionala se dezofciaza si se integreaza n subidentitatea
social-obsteasca$ Subidentitatea maritala ramne esentiala$ Subidentitatea parentala
ramne relativ e'pansiva, datorita aparitiei nepotilor care solicita emotional
identifcarea
de prelungire a urmasilor$ 2nceteaza caracteristicile reproductive ale vietii la barbati$
&ste
o perioada de oarecare fragilitate biologica$ -olile mai curente sunt infarctul, cancerul,
bolile respiratorii$ )e obicei, bolile se trec greu$ (a femei sunt mai frecvente tulburarile
afective$
2n perioada batrnetii propriu!i"e, subidentitatea parentala se contracta usor,
referat.clopotel.ro
subidentitatea sociala se e'ercita n teritoriul social accesibil$ 2n perioada marii
batrneti subidentitatile suprapuse se contracta3 uneori poate
avea loc o disolutie de sine$
#aracteri"tici p"i$ice. 2ntregul tablou al activitatii psihice poarta, pe de o parte,
amprenta e'perientei de viata parcurse, pe de alta, a proceselor comple'e de
reechilibrare
ce antreneaza fortele compensatorii ale e'perientei si cele functionale ale
organismului$
?azul se degradeaza prin scaderea capacitatii de modifcare a cristalinului
(presbitie#$ Scade capacitatea discriminatorie a nuantelor de culori si cmpul vizual
cromatic$ %re loc scaderea claritatii imaginii, a acomodarii vizuale si convergente, a
acuitatii si discriminarii vizuale$
%uzul se modifca, de asemenea$ Scade sensibilitatea absoluta auditiva$ %uzul
fonematic devine mai putin sensibil$ Cenomenele de surditate se manifesta de cele
mai
multe ori datorita sclerozarii urechii interne$ 2n cazurile n care sunt afectate celulele
centrilor corticali ai analizatorului auditiv, au loc fenomene de surditate psihica ce se
manifesta prin faptul ca persoana n cauza aude, dar nu ntelege$ &'ista o scadere a
tolerantei auditive, o mai mare fragilitate a acesteia$
%e!voltarea proce"elor p"i$ice comple&e. +rocesele de cunoastere comple'e sunt
infuentate de e'perienta cultural-intelectuala, dar si de capacitatile functionale
constituite ntre timp, desi acestea sunt relativ mai fragile la deteriorare$ 2n ceea ce
priveste problema memoriei, apar cteva fenomene caracteristice$ Mai semnifcativ
este
faptul ca degradarea memoriei este mai pregnanta pentru componenta ei de scurta
durata
(MS)#$ Memoria de mai lunga durata (M()#, este mai rezistenta$ *amenii n vrsta
uita
usor unde au pus un obiect, ce au spus ntr-o mpre.urare sau alta etc$ 2n memoria de
lunga durata (M()# mai rezistenta, se fac totusi asociatii confuzive$ )evine mai lenta
gndirea, atentia, vorbirea (au loc si modifcari de voce#$ %ceasta din urma se
realizeaza
cu pauze relativ lungi$ ,oncomitent are loc o e'acerbare a emotionalitatii, a
nervozitatii,
a starilor de irascibilitate, a fenomenelor de dominare si refulare mai ales n faza a
doua,
cnd se manifesta si tulburari ale unor functii psihice < slaba cooperare, an'ietate,
capricii, dependente de moment etc$ )esigur, e'ista destule persoane n vrsta care
reusesc sa-si conserve luciditatea si echilibrul psihic general si ramn active,
cooperante,
deschise la nou, se pastreaza pe un palier de buna adaptare vreme ndelungata$ Multe
deprinderi se mentin chiar daca viteza actiunilor scade$ )eclinul psihic n batrnete
este conditionat de o serie de factori ce tin att de
natura subiectiva si de structura anatomo-fziologica a individului, ct si de conditiile
de
mediu, de rezistenta organica si mai cu seama a sistemului nervos central$ Se stie ca
viata
subiectiva a fecarui om este infuentata multilateral de felul n care traieste, de faptul
daca au actionat asupra sa sau nu factori stresanti, daca a dus o viata ordonata si
echilibrata, daca s-a realizat profesional si a avut satisfactii etc$ (a toate acestea
trebuie
adaugat si factorul genetic care poate contribui la conservarea functiilor psihice si la
mentinerea nsusirilor fzice n anumite limite sau dimpotriva, la accentuarea unor
referat.clopotel.ro
manifestari de 7prabusire8 psihofzica a individului$
4nteligenta poate sa se mentina relativ activa$ *perativitatea nespecifca se
conserva relativ bine n prima etapa (="-A" ani#$ 6otusi, tumultul ideilor scade, se
manifesta momente de vid intelectual, urmate de momente de constientizare a
declinului
pe care l reprezinta aceste momente < teama de anga.are n discursuri verbale pentru
a nu
aparea un astfel de vid$ 2n aceste conditii se manifesta reticente verbale, timiditate,
autism$ )upa A! de ani, discursul verbal devine mai rar n cadenta$
2n genere, emotiile devin ceva mai primitive$ )intre toate manifestarile
psihopatice prezente n batrnete, cele care se refera la tulburarile afectivitatii sunt
dominante si si pun pecetea pe ntregul comportament al acestora$ Starile depresive
au o
frecventa mai mare la persoanele n vrsta, la care determina un dezechilibru n plan
intern, pe de o parte, iar pe de alta parte, perturba relatiile individului cu cei din .urul
sau
si se creeaza fenomene de dezadaptare$ Se pare ca la ma.oritatea persoanelor n
vrsta
depresia este nsotita de o stare de teama fata de ideea mortii si regretul pentru
perioadele
fericite din viata individuala$ %semenea stari se accentueaza dupa pierderea
partenerului
sau a cunostintelor de vrsta apropiata$ 2n alte cazuri, ideea de inutilitate sau cea de
neluare n seama de catre cei din .ur imprima un caracter tragic de tristete si
sentimentul
de frustrare$ +ersoanele care sufera de depresie sunt pesimiste si inhibate, nefericite
si
nelinistite, manifesta negativism fata de conversatii si au greutati n activitatea de
concentrare$ -atrnul preocupat cu precadere de propria sa persoana traieste o
tensiune
neplacuta si devine iritabil la situatii nesemnifcative$
0n alt fenomen care se manifesta n tulburarile afective este cel de hipertrofere a
sinelui, ca urmare a raportarii la propria persoana a tuturor faptelor, si de .ustifcare a
comportamentului (sau# prin dilatarea drepturilor personale si atroferea sensibilitatii$
2n cazurile mai grave apare sindromul de depersonalizare care se e'prima printr-o
pierdere a
identitatii personale$ +ersoana n cauza se comporta ca si cnd nu-si apartine siesi,
emotiile sunt reci si lipsite de vioiciune, lucrurile se desfasoara 7ca n vis8 si este
inhibata
latura comunicationala$ )upa stresuri prelungite, sindromul depersonalizarii se
accentueaza si se manifesta asociat cu alte dezordini psihotice cum ar f ipohondria,
isteria etc$ Manifestarile depersonalizarii sunt mai frecvente la femei, dar se pare ca
fenomenele nu sunt att de violente ca la barbati$
Cunctia mnezica are si ea de suferit n vrstele naintate$ ,el mai adesea apar
hipomneziile, dar si manifestari mnezice relativ limitate$ )e cele mai multe ori,
hipomnezia apare pe fondul unor nevroze si psihoze cnd se manifesta ca fenomen
secundar$ )ar sunt si situatii cnd hipomnezia apare n prim plan si cnd are tendinta
de a
se agrava a.ungnd la amnezie$ (a persoanele n vrsta se ntlneste frecvent asa-
numita
amnezie infantila de origine afectiva$ ,teodata uitarea acopera momente din viata
individului si anume, primii /"-/A ani$ %ceasta amnezie prelungita este considerata de
referat.clopotel.ro
unii autori ca apare n urma apararii persoanelor, prin uitare, de unele momente
penibile
din viata$ (a unele persoane apare dominant fenomenul de perseverare$ 2n aceasta
situatie, se repeta pentru acelasi interlocutor faptele prezentate n alte ocazii$ ,nd i
se
atrage atentia de catre cei din .ur se supara, se enerveaza si manifesta un negativism
verbal temporal$ Cramntarile interioare se produc accentuat n situatia cnd
persoana si
da singura seama de nea.unsurile sale pe linia mnezica$
6ulburarile memoriei se asociaza frecvent cu cele ale gndirii si limba.ului$ 4deile
de persecutie creeaza impresia persoanei ca este n permanenta observata si
urmarita, ca
nimic din ceea ce spune si gndeste nu este pe placul altora$ %ceste stari se pot
asocia cu
ideile ipohondrice cnd persoana se crede bolnava somatic si nu i se acorda atentia
cuvenita, sau nu este crezuta$ 2n plan verbal e'primarea devine anevoioasa, lenta si
incoerenta$ )e multe ori oamenii n vrsta nu-si gasesc cuvintele potrivite, apar
repetarile
si usoare forme de blbiala$ Scrisul este nesigur, colturos, tremurat si sacadat$
Cenomenele parDinsonice, care intervin frecvent, ngreuieaza si mai mult transpunerea
ideilor n spatiul grafc$
2n plan comportamental, persoanele cu astfel de tulburari se manifesta ca nervoase,
irascibile si traiesc un sentiment de frustrare$ 2n situatiile mai difcile, comportamentul
aberant se traduce prin parasirea temporara a domiciliului, vagabonda. si fuga de
colectiv$
?iata social-culturala a persoanelor n vrsta este n genere mai putin apta de
activitati numeroase si variate$
(a vrstele naintate e'pectanta obiectiva si subiectiva a mortii este din ce n ce
mai mare$
Se diferentiaza trei fatete ale evenimentelor terminale: moartea biologica,
psihologica si sociala, fecare dintre acestea cu manifestarile specifce$
Problemele adolescentilor contemporani curg din faptul ca in societatea contemporana copiii nu mai
au un loc al lor, nu mai exista categorie pentru ei. Sunt siliti sa fie idealul adultului, ei nefiind de nici un fel si de
nici o culoare adulti.
referat.clopotel.ro