CURS 9

I. CONTINUITATE SI DISCONTINUITATE URBANA

1. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urana!
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre e"teriorul
#eno$enului uran%
&' proces evolutiv & #or$a urana este concreti(area in
ti$p si spatiu a #eno$enului uran
S&au incercat de#iniri ale #eno$enului uran)
a. spri*inite pe relevarea #unctiunilor urane% cresterea urana
si #or$a+i$a,inea urana
. deter$inarea #eno$enului uran pornind de la coroorarea
#unctiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe a(a structuralista)
& structurile urane sunt intr&o continua trans#or$are
& e"ista $ai $ulte directii de deter$inare structurala)
& structura $or#olo,ica&#unctionala
& structura spatial volu$etrica
Feno$enul uran este di#erit de #or$a pe care o i$raca
orasul% #iindca #or$a si structura pot #i privite din $ai $ulte
puncte de vedere -plastic% $ate$atico&,eo$etric% topolo,ic.
Feno$enul uran se de#ine/te pornind de la deter$inarea
esen0ei sale si sustan0ei sale.
1. 2ARA23ERUL FENOMENULUI URBAN
1. 2entralitate
1. 2on#lictualitate
4. Si$ultaneitate
1. 2entralitate& #eno$enul uran se $ani#esta printr&o ,rupare de
oiecte% actiuni% #eno$ene intr&un spatiu $ai $ult sau $ai
putin deli$itat.
1. 2on#lictualitate& #eno$enul uran asocia(a consu$ul si
productia 5' o stare de con#lictualitate
4. Si$ultaneitate& toate aceste ele$ente asociate cu #eno$enul
uran se des#asoara si$ultan.
De e"e$plu)
strada & loc de $ani#estare a #eno$enului uran in ti$p si
spatiu6 il releva pe un anu$it plan al co$ple"itatii sale6 pentru
ca 1% 1 si 4 se e"pri$a pe $ai $ulte niveluri de spatialitate si
pe $ai $ulte directii de interes -econo$ic% social% politic%
$aterial% spiritual.
&' #eno$enul uran 5 !realitate ,loala! -Le#evre.
Situatia este e"pri$area% in esenta % a #eno$enului uran.
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un
moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretiare complexa, e!identa, a unei anumite
structuri urbane"
CONCULZII)
1. E7IS3EN3A URBANA este o $ani#estare a #or$ei urane%
aceasta #iind inclusa conceptual si practic #eno$enului uran.
1. FORMA URBANA -nu insea$na doar volu$etric urana.
insea$na orice concreti(are in static+dina$ic a #eno$enului uran%
putand include) #or$e spatiale% #or$e de or,ani(are teritoriala%
#or$e de viata urana.
4. S3RU23URA URBANA are rol)
& pasiv & de inter$ediere de la esenta spre sustanta
#eno$enului uran
& activ & canali(area pe cai #avoraile a proceselor
#eno$enului uran
8. E7IS3EN3A URBANA releva o evolutie i$pusa de procesul
#iresc de trans#or$are a structurii urane.
Oservatie)
& #eno$enul uran are o des#asurare continua% in#inita prin
$ultitudinea tipolo,ica% spatiala% te$porala a succesiunilor
sale #eno$enolo,ice
& #or$a urana are $o$ente de sta,nare% discontinuitate.
4. FENOMENUL URBAN 2A SIS3EM
2ARA23ERIS3I2ILE LE9I3A3II FENOMENULUI URBAN
& Feno$enul uran are dula re#erinta
1. Referinta la lo#ica formei, care se re#era la toate aspectele
cuanti#icaile ale #eno$enului uran -cresterea ppopulatiei%
supra#ata% intinderi% desc:ideri de spatiu% densitati..
& este o #or$a a lo,icii ,e$etrice% care se re#era la spatialitate &
con#i,uratie spatiala% topolo,ie% #or$a volu$elor construite% directii
de interes
1. Referinta la dialectica continutului - co$ponentele atat de
diverse ale #eno$enului uransunt re(ultaul unui con#lict % sau
conduc la un con#lict -e"e$plul cu vecinii.. Intre #or$a si continut
e"ista o anu$ita independenta.
Re#eririle #eno$enului uran catre lo,ica #or$ei si catre
dialectica continutului *usti#ica intele,erea lui ca un siste$.
Aceste re#eriri i$pun relatii intre co$ponentele co$ponentele
#eno$enului uran% ast#el incat acestea se reali(ea(a in siste$e si
in susiste$e.
Feno$enul uran poate #i)
& unitar+$ai putin unitar
& dens+$ai putin dens
& intens+$ai putin intens
$enomenul urban ca sistem se de#ineste nu$ai prin
inter$ediul #or$ei urane6 #apt care ne conduce la ideea cunoasterii
si diri*arii #eno$enului uran -a proceselor si actelor sale. prin
anali(a atenta% coroorata a $ani#estarilor de orice #el ale #or$ei
urane.
8. DIALE23I2A FORMEI URBANE. 2ARA23ERUL A23I; SI
DE3ERMINAREA S<A3IO&3EM<ORALA
Oservatie) #or$a urana are un caracter dialectic% care re#lecta
evolutia #eno$enului uran
TRASATURI:
1. 2apacitatea de a se e"pri$a #oarte di#erit #ie
a. in concret = in cadrul unei anu$ite e"istente urane%
prin i$a,ine% $iscare% sunet%
. in astract = i$a,inativa = in cadrul repre(entarii
e"istentei urane ante sau post&e"istent)
1. ,ra#ic% prin $i*loace $ate$atico&,eo$etrice%
te:nice% plastice
1. veral% prin concept psi:o&sociolo,ic sau
$ate$atico&statistic.
& #or$a urana are capacitatea de a trece de la o $ani#estare
lo,ica% dar astracta -printr&un anu$it li$a*. intr&o #or$a de actiuni
e#icace% din care re(ulta o anu$ita e"istenta urana
%"2ARA23ERUL A23I; evidentia(a 4 laturi)
a. O selectivitate cu caracter istori) orice #or$a urana% orice
e"istent uran este re(ultatul unei evolutii istorice. For$a urana
are capacitatea de a evolua% selectatnd in decursul ti$pului
diversele valori in cadrul e"istentei urane respective.
. O capacitate de reunire = a unor continuturi vec:i sau noi
intr&o totalitate
c. O posiilitate de a indica o strate,ie urana) la nivelul deci(iei
sau al conceptiei% o re(olvare pentru o anu$ita e"istenta urana
daca se iau in considerare datele caracteristice privind $odul de
$ani#estare in locul respectiv a #or$ei urane.
4.DE3ERMINAREA S<A3IO&3EM<ORALA A FORMEI
URBANE
For$a urana nu este indi#erenta de spatiu&ti$p% dar nu luate
ca atari% #iindca ele sunt ele$ente trans#or$aile% i$pri$and
e"istentei urane o succesiune de stari.
Deter$inarea spatio&te$porala a #or$ei urane se situea(a
intre inovatie si traditie.
For$a urana nu treuie sa se conture(e la un $o$ent dat
asoluti(and spatiul% ti$pul% sau un $odel conventional.
CURS 10
II. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
1. Concept
<ri$a prole$a re#eritoare la #or$a urana este di#erentierea
spatiala.
Diferentierea spatiala este o $odalitate care e"plica
e"istenta in cadrul oricarei situatii urane a unor spatii di#erite intre
ele.
Di#erentierea spatiala este re(ultanta dialecticii in procesul de
constituire a #or$ei urane% in sensul ca #or$a urana este
e"pri$area spre o #inalitate a #eno$enului uran% #inalitate care
este intr&o continua desavarsire.
Explicatie:
O anu$ita e"istenta urana e"pri$a la un $o$ent dat o
anu$ita #inalitate% dar acea e"istenta urana nu ra$ane
de#initiva% pentru ca e"istenta urana este de#inita de o serie
de #actori care suporta $odi#icari. In ur$a acestor $odi#icari
poate re(ulta o deteriorare partiala sau totala a e"istentei
urane. In ur$a acestui proces de trans#or$are se a*un,e la
o noua #or$a% constituindu&se ca o noua e"istenta urana%
adica un nou $o$ent de #inalitate.
&' #or$a urana ca #inalitate a #eno$enului uran este intr&un
proces de continua desavarsire.
& acest proces de continua desavarsire crea(a di#erentierea
spatiala care apare)
&" in cadrul aceluiasi spatiu urban -ele$ent5cadru pentru o
e"istenta urana de la un $o$ent la altul al evolutiei lui..
%" in cadru teritorial) cand un spatiu uran a*un,e la o
#inalitate de $o$ent% di#erita de ce a unui spatiu uran in
acelasi $o$ent.
& In interiorul orasului% anali(a di#erentierii spatiale se #ace)
&" Intr-o sectiune temporala oriontala = constituirea in cursul
ti$pului a spatiilor urane respective. -anali(a structuralista.
%" Intr-o sectiune temporala !erticala = se insista pe
caracterul evolutiv al spatiului uran respectiv.
Di#erentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.
& In interiorul orasului distin,e$)
&" Spatii omo#ene
%" Spatii 'etero#ene
1. Spatiul urban omo#en - este de#apt un spatiu care presupune
uni#or$itate% lipsa de ele$ente particulari(atoare% practic un spatiu
#ara topie% -Le#evre.
topie- con#i,urare co$ple"a -spatiala% #unctionala% sociala%
cinetica.% care se re#era la toate $ani#estarile #or$ei urane
pe un anu$it plan de esentiali(are. Este o sc:e$a a #or$ei
urane care se reali(ea(a $intal pornind de la identitatea
e"istentei urane.
1. Spatiul urban 'etero#en = spatiu di#erentiat -in interioruol lui sau
#ata de alt spatiu din cadrul aceluiasi or,anis$ uran..
& Aceasta di#erentiere re(ulta pe $ai $ulte planuri6
a. di#erentiere de #unctiune) #iecare spatiu uran poate sa
aia o anu$ita do$inanta #unctionala% c:iar daca el cuprinde
locali(ari ale $ai $ultor #unctiuni.
. di#erentiere de po(itie) aceasi #unciune ase(ata in po(itii
di#erite ,enerea(a re(olvari si de(voltari spatiale di#erite.
c. di#erentiere de conceptie) spatii urane care au aceeasi
#unctiune si aceeasi po(itie% dar sunt concepute pentru
oa$eni% sau ,rupari di#erite de oa$eni% sunt di#erite.
& Un rol i$portant in di#erentierea spatiala o are $odelarea
spatiului uran de catre ,rupuri sociale)
& 9rupuri sociale)
1. clase sociale sau paturi sociale
1. or,ani(atii si institutii care au caracter de stat.
De e"e$plu)
& Di#erentiere spatiala la <aris
& a"ul E&;% a"ul Senei
& a"ul N&S% a"ul care s&a de(voltat $ai inatai
& orice deplasare de interese in teritoriul uran are un traseu!
pe care il preia pana in $o$entul in care isi ,aseste un loc propriu.
& 3raseul are 4 (one) 1.%1. = doua $ar,inale distinct
di#erentiate6 4. = (ona $i*locie% di#erentiata prin inter#erenta celor
doua particularitati.
2. Categorii topice spatiale
In cadrul #or$ei urane distin,e$ 4 cate,orii de spatii in
raport cu conceptul ,eneral de di#erentiere spatiala)
&" spatii iotopice
%" spatii 'eterotopice
(" spatii utopice
&" Spatii urbane iotopice:
& spatii concepute in acelasi #el% spatii care sunt le,ate intre
ele pri$ aceleasi trasaturi caracteristice% spatii care pot #i identice.
%" Spatii urbane 'eterotopice:
& spatii care releva locuri di#erite% sustinandu&se #iecare prin
caracteristici #unctionale% spatiale si de cuprindere di#erite.
& spatii urane :eterotopice pot e"ista si in cadrul aceluiasi
spatiu.
Oservatie) o stare :eterotopica+i(otopica con#era unui spatiu
o$o,enitate+:etero,enitate.
(" Spatii urbane utopice:
& spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata%
reali(and la nivelul conceptului o le,atura intre i(otopia si
:eterotopia urana.
& spatiul utopic este suiectiv% aprecierea sa #iind le,ata de
psi:ic.
& spatiul utopic este un spatiu si$olic% spatiu cu disponiilitati
de i$a,inar.
E"e$ple de spatii utopice)
& in cadrul orasului% o piata or,ani(ata% dar e"tre$ de a$pla%
ale carei li$ite ies din #irescul perceptiei u$ane. In deter$inarea
unei anu$ite a$iante intervine psi:is$ul nostru -cele doua #iltre%
i$a,ine reala si i$a,ine $entala.
& orice spatiu uran in ti$pul noptii% atunci cand o serie de
aspecte si con#i,uratii se esto$pea(a% c:iar daca in ti$pul (ilei el
este un spatiu i(otopic sau :eterotopic.
Oservatie)
& spatiul utopic este un spatiu real% utopicul #iind o re(ultanta a
perceptiei% a sen(atiei.
& spatiul utopic este di#erit de utopia urana
& asocierea in cadrul or,anis$ului uran a unor spatii
i(otopice% :eterotopice si utopice re#lecta o co$ple"itate
$ulti#unctionala% reali(andu&se la nivelul spatiului uran.
Spatii urbane amorfe:
& pot #i spatii neor,ani(ate inca% spatii atro#iate
& spatii care treuie $entinute c:iar prin restructurare = spatii
a$or#e = spatii indi#erente. -Strada nu este un spatiu indi#erent..
& Si$ti un spatiu atunci cand el are o #unctie care te c:ia$a
spre el.
& Spatiul uran treuie utili(at con#or$ unei or,ani(ari spatiale
si #unctionale care are in vedere necesitati pre(ente% dar si
posiilitati viitoare.
Spatii urbane neutre:
& ec:ivalentul in (ona urana a spatiului interstitial din
structura urana.
& are rolul de a $entine ec:ilirul in teritoriu.
E
N
V
S
Seletia t!pia in spati"l "r#an$
&selectia topica este $i*locul #unda$ental% oiectiv sau
suiectiv% in conturarea trasaturilor or,anis$ului uran.
& este posiil ca la un anu$it $o$ent dat o e"istenta uran
sa re(ulte ca re(ultat al selectiei topice)
De e"e$plu) piata San Marco = ;enetia.
& in cursul de(voltarii orasului -a unui ansa$lu% a unei (one.
particularitatile sale se retin prin #iltrul spatiului o$o,en!% re(ultand
un spatiu unitar.
<RO2ESUL5UNI3A3EA S<A3IULUI URBAN
& se reali(ea(a
& in a#ara conte"tului initial -3ar,u Mures = intre,irea
esplanadei necesita o noua unitate.
& in conte"tul initial -Siiu
& unitate
& de stil & ori,inara -cladirile sunt reali(ate in acelasi stil.
& arti#iciala -reali(a$ in continuare cladiri in
acelasi stil..
& de convenienta = unitate evolutiva = i$ina con#i,uratia
de ele$ente initiale cu noile re(olvari in cadrul
ansa$lului.
& se poate vori de unitate intre nou si vec:i nu$ai atunci cand
ansa$lul pre(inta o alcatuire #unctionala co$ple"a si ele$entele
noi nu se re(u$a la a #i doar un si$plu cadru.
& inte,rarea #or$ala = poate opera
& la nivelul spatialitatii ,enerale
& la nivelul plasticii particulare
& un spatiu uran unitar este un spatiu uran particular% iar
celelalte atriute care pot sa apara conduc intr&o anu$ita directie
valoarea particulara.
3. Valoare particulara: Caracter si spacificitate.
& valoarea particulara a unui spatiu uran
& este o trasatura sau ,raup de trasaturi care&l deoseesc in
cadrul #or$ei urane% inscriindu&se ast#el intr&o anu$e tipolo,ie
spatiala ca ,eneralitate de ,rup% sau ca sin,ularitate.
& repre(inta deter$inarea sa calitativa% individualitatea sa
incorporand ,eneralul = re#lectare a esentei intr&o #or$a proprie
care se e"pri$a prin caracter si speci#icitate.
& caracterul este di#erit de speci#icitate.
& in aprecierea spatiului uran ne interesea(a)
1. e#ect
1. cau(a = $i*loace de reali(are
4. adaptarea la un e"istent $aterial = inventivitatea +
asi$ilarea e"perientei anterioare.
8. ti$pul si spatiul% ca loc al selectiei topice.
DEFINITIE) )aloarea particulara a spatiului urban este o re(ultanta
a inter#erentei unor participari de natura unei
,eneralitati restranse% con#erind caracter% si a unor
participari de natura sin,ularului% con#erind speci#icitate.
*aracter: caracterul unui spatiu uran insea$na calitate veri#icata.
&se deter$ina prin descoperirea in cursul perceptiei a
trasaturilor si ele$entelor #unctionale%
spatial&volu$etrice si co$porta$entale care deli$itand
o anu$ita ,rupare tipolo,ica restran, s#era de anali(a %
apreciere% incadrare a spatiului sau a (onei in care
e"ista.
Specificitate: nu este nu$ai re(ultatul unei e"istente sin,ulare
& e"ista spatii urane care evidentia(a speci#icitatea
printr&un ele$ent -E". 2a$panilul pentru ansa$lul
San Marco.
& e"ista spatii in care speci#icitatea re(ulta ca sinte(a a
ele$entelor co$ponente% ce pot #i de natura i(otopica
sau :eterotopica. -E". >ona centrala din Bolo,na =
succesiunea porticelor din lun,ul stra(ilor de la parterul
cladirilor.
ca$panilul = ele$ent de speci#icitate unic
porticul = ele$ent de speci#icitate co$un
Elemente de specificitate) sunt ele$ente care suordonea(a
#unctional % spatial volu$etric si co$porta$ental%
asi,urand in acest #el unicitatea ansa$lului.
& o speci#icitate se reali(ea(a in cadrul unitatii prin
contrast % cealalta prin si$ilitudine.
& Le,atura intre speci#icitate = do$inanta = unitate de ansa$lu
poate #i apreciata nu$ai in conte"tul de ansa$lu al spatiului uran
respectiv -e".) locul turn din piata Salii <alatului.
& Nu se poate #ace o deli$itare clara intre caracter si
speci#icitate% e"istand intotdeauna o (ona de suprapunere.
& <rin procesul de selectie topica% trasaturile de ,eneralitate
devin trasaturi de caracter care% retinute in ti$p% se constituie apoi
ca ele$ente de speci#icitate.
& Sunt ca(uri in care procesul este invers) ele$ente de
speci#icitate &' trasaturi de caracter &' trasaturi de
,eneralitate. E".) constructia urana industriali(ata.
& Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu
restrans sa #ie un ele$ent speci#ic pentru un teritoriu $ai
$are.
& <entru desprinderea caracterului si speci#icului unui spatiu
uran este necesara atenta lui incadrare in spatiu&ti$p.
& Speci#icitatea spatiului uran se situea(a pe dru$ul de la
#unctie la si$ol% i$punand spontaneitatea si pre$editarea lo,ica%
creativitatea artistica si creativitatea te:nico&stiinti#ica% insa trecute
prin #iltrul selectiei topice.
& Feno$enul uran este un susiste$ in siste$ul ,eneral al
de(voltarii societatii.
4. Particularizare prin segregare:
& In do$eniul uranisticii% di#erentierea este di#erita de
separare&se,re,are.
& Atriutele se,re,at+nese,re,at% di#erentiat+nedi#erentiat
re#lecta doaua di$ensiuni) calitative si cantitative% di$ensiuni
distincte ale #or$ei urane6 doua aspecte posiil a #i luate separat in
considerare pentru o aceeasi e"istenta urana% o di$nesiune
relevand aspecte po(itive% iar cealalta% aspecte ne,ative.
& A#ir$area unei valori particulare -caracter% speci#icitate. nu
este co$patiila cu se,re,area% oricat de cate,orica ar parea
aceasta in de#inirea unor trasaturi distincte &' se,re,area nu o#era o
$ini$a (ona de trasaturi distincte% iar di#erentierea nu o#era o
in#initate.
& di#erentierea este) &in#or$anta -capacitate $are de a
in#atisa ceva.
&in#or$ata -incarcatura in#or$ativa
$are.
E".) Strada = spatiu uran unde se a#ir$a cel $ai ine
caracterul = speci#icitatea.
Strada) 1. in,usta si sinuoasa in orasul $edieval
1. $onu$entala si pretentioasa in orasul aroc
4. scoasa din drepturile sale in orasul postelic -uranis$
or,anic!.
8. asta(i = repusa in drepturi.
I$portant in de#inirea con#i,uratiei)
1. relatia de #unctionalitate intre strada si teritoriul adiacent =
strada isi evidentia(a interesele proprii
1. #unctia prioritara care a#ectea(a strada = i$pune scara si
caracterul spatiului
4. re(olvarea corespun(atoare a cladirilor ce se inscriu in
#ronturile stra(ii)
& aceeasi cladire nu se poate a$plasa cu aceleasi sanse
calitative pe)
& o strada de $ica+$are circulatie
& o strada pietonala
& pe un splai
I$a,ine urana -curs Sandu 9rasu?.
& ele$entele i$a,inii urane) oiectivele unui sit% punctele de
oservare si oservatorul.
& ter$eniii unei i$a,ini urane) privirea si vederea
& raport oservator+punct de oservatie
& tipuri de perceptie
& Strada este) &spatiu estetic
&e"istenta urana cu a$ple disponiilitati pentru
se$ni#icativ+si$olic% in sensul ca i$a,inile
$entala si reala nu pot #i separate.
Recla$a) &reda cos$etica urana. Strada% in intre,ul ei% treuie sa
o#ere oa$enilor un $ediu educational.
& I$a,inea urana) o i$a,ine caracteristica care ea insasi
pre(inta interes)
1. ca valoare in#or$ativa -restransa% dar le,ata.
1. ca valoare in#or$ativ&selectiva = $ai co$ple"a% conclusiva
4. ca valoare in#or$ativ&$e$orativa = suprapunere de i$a,ini
partiale contractate in ti$p = esentiali(ata% retinand ast#el
speci#icitatea.
& Speci#icitate se conturea(a calitativ+cantitativ
Speci#icitatea este di#erita de speci#ic -esentiali(area unui loc
co$un $ai $ultor locuri% o esenta a esentelor.
& Speci#icul or,ani(arii spatiale intr&un teritoriu este constituit
dintr&un ,rup de trasaturi caracteristice ,enerale centrali(ate intr&un
ti$p indelun,at.

i m p u n e
d i f e r e n t e r e a
u n s p a t i u
s e g r e g a t
u n s p a t i u
n e s e g r e g a t
n e d i f e r e n t i e r e a
Speci#ic) o esentiali(are a unui loc co$un $ai $ultor locuri -o
esenta a esentelor.
CONDITIONARE FOR%EI URBANE
Se$ne uranitatii se situea(a in planul calitativ+cantitativ. Ele
au rol in de#inirea ,loala a calitatii vietii.
2aliattea vietii re#lecta% de #aptcalitatea unui $ediu de viata.
& In conditiile actuali de(voltari a societatii u$ane% #or$a
urana se constituie ca #actor #unda$ental de $ediu &' preocupari
pentru
1. $ediul #unctional = $ediul in care se reali(e(a anu$ite
#unctiuni privind e"istrenta o$ului
1. $ediul natural&$icrocli$atic = $ediul in care conditiile
naturale sunt #olosite rational% puse in valoare% si $odul
cu$ reali(arile pot in#luenta conditile de cli$a.
4. $ediul arti#icial&#i(ic = $odul in care se reali(ea(a
constructia si a$ena*area teritoriului = contea(a aspectul
aspectul vi(ual
8. $ediul socio&cultural = $odul in care i$inarea
naturalului cu arti#icialul% a traditiei cu inovatia% a
interesului individual cu cel colectiv duc catre #or$e
po(itive de $ani#estare psi:o&sociala a locuitorilor.
& Orasul nu $ai poare ra$ane la stadiul de produs. El este
inteles ca opera urana6 insusita% si nu suportata de o$.
& Le#evre considera orasul )
a. oiect -spatial.
. $ediatie -intre ordinea departata+apropiata.
c. opera
For$a urana sae situea(a intotdeauna in conte"tul unor
conditii)
1. interventia structuranta -conditii oiective
naturale si #unctionale.
1. #or$atia co$porta$entala -conditii oiective
psi:o&sociolo,ice.
4. constran,ere conceptuala -conditii oiectiv&
suiective% etice% estetice% politice.
Aceste conditii asi,ura #or$ei urane stailitate in ti$p si
spatiu% si valoare ca produs social.
For$a urana = esentiala co$ponenta a culturii urane.
ORASUL & ACT DE SINTEZA AL FOR%EI URBANE.
Orasul estre o $ani#estare coroorata% or,ani(ata a #or$ei
urane.
Intelsuri in evolutia istorica)
1. Orasul era apreciat ca opera = de la inceputurile
de(voltarii uranistice% pana la revolutia industriala. Asa
pute$ e"plica de ce din orasele vec:i ne&au ra$as
$arturii (onele repre(entative -piete. si nu locuinte.
-<iata capitoliului.
1. Orasul se trans#or$a din opera in produs = acest lucru
se inta$pla o data cu aparitia ur,:e(iei = pre$isele
revolutiei industriale
& orasul capata sensul unei valori de intreuintare% pier(andu&
si valoarea artistica. In constructia urana contea(a ocuparea
terenului cu cladiri cu randa$ent $a"i$%
&' S<A3IUL OMO9EN = proces de o$o,ei(are pe $ai $ulte
niveluri -social = econo$ice. in paralel cu un proces de crestere a
decala*ului calitativ intre aceste niveluri.
- procesul de o$o,eni(are se accentuea(a datorita)
1. distru,erilor din al doilea ra(oi $ondial
1. $i,rarii $asive spre oras
- trecerea de la orasul opera la orasul produs 5'
constran,eri urane 5' cri(a orasului 5' cri(a a #or$ei
urane
For$a urana se constituie dintr&o conver,enta de spatii%
oiecte% produse si interese care se releva intr&o e"istenta urana
$aterala si o constinta sociala urana. Din inte,rarea acestora
re(ulta se$nele uranitatii.
SEMNELE DE URBANI3A3E = nu sunt co$ponente ale
#or$ei urane% ci produse ale sinte(ei pe@ care aceasta o
reali(ea(a.
Relatia dintre structura urana si #or$a urana i$plica o
relatie de conditionare intre siste$ele te"turilor urane si
conver,enta pre(entelor si #aptelor urane care oiectiv si suiectiv
se intele, spatial in tiparul acestor te"turi.
E".) construirea pietonalului in spatiul uran.
Intervin)
1. Densitatea de interese
- interesul #unctional raportat la #unctionalitate
- interesul pentru in#o$are% raportat la i$a,inea urana.
- Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio&
culturala a (onei si structura #unctionala si spatiala.
1. For$area pietonalului.