Ferice de cel iertat!

Trenul de provincie se straduia din greu sa straba-ta tinutul muntos. Batrana locomotiva cu
aburi gafa-ia si gemea, ostenindu-se sa-i duca pe calatori la lo-curile de odihna. Pretutindeni se
vedeau fete vesele si nerabdatoare. Doar ntr-un compartiment n care sedeau doi barbati, cel mai
tanar parea sa fie cu totul nefericit. Pe inima lui apasa ceva greu. Tovarasul lui de calatorie l privi
ganditor si n cele din urma nce-pu sa vorbeasca despre vreme si despre peisajul fer-mecator,
pentru a putea intra n vorba cu trista per-soana din fata lui. Si mai repede decat se astepta, gheata
se sparse. Tanarul, care parea asa de grav, de nelinistit si tulburat, ncepu sa povesteasca, la nce-
put timid, nesigur si cu lungi pauze. nsa cand obser-va ca este ascultat nu din curiozitate, ci din
compati-mire, iar ca ntrebarile ce i se pun arata interes ade-varat, atunci si revarsa inima n
cuvinte.
!Da, am petrecut multa vreme n nchisoare", spuse el. !#ni de zile... #zi-dimineata am fost
elibe-rat. #cum ma aflu n drum spre casa. #h, ce ocara am adus rudelor mele$ %u m-au vizitat
nici o data la nchisoare n toti acesti ani. De scris, mi-au scris foarte rar. %u le-o iau n nume de
rau. &u le-am ne-socotit iubirea. Dar poate nu m-au vizitat, pentru ca era prea scumpa calatoria.
'at despre scrisori, la noi acasa nu s-au scris niciodata prea multe. Totusi sper ca m-au iertat,
chiar daca nu par sa stea asa lucrurile. #h, cat de mult mi urasc trecutul si cat de mult re-gret
totul$" #gitat si ascunse fata pentru o clipa n dosul palmelor.
#poi continua( !Pentru a le usura parintilor hota-rarea, le-am propus ntr-o scrisoare sa-mi dea
un semn prin care sa-mi dau seama daca m-au iertat sau nu. Daca m-au iertat, sa agate n marul
cel mare din-spre linia ferata o panglica. Daca nu vor sa ma ntorc acasa, atunci nu e nevoie sa dea
nici un semn, iar eu voi ramane n tren si voi pleca mai departe, cat mai departe. ncotro...) %ici
eu nu stiu$"
Pe masura ce se apropia de localitatea parintilor sai, era din ce n ce mai agitat, iar ncordarea
lui la-untrica devenise atat de insuportabila, ncat i era im-posibil sa priveasca pe fereastra. !n
curand vine po-dul cel mic, apoi bariera si apoi... si apoi..." Tovara-sul de calatorie schimba locul
cu tanarul agitat si i promise ca va fi atent la marul cu pricina. ndata ce l vazu, puse mana pe
umarul tanarului( !*ata-l$" Doar sopti cuvantul, caci vocea i se opri n gat, iar lacrimile i umplura
dintr-o data ochii. !Totul este n ordine. Tot pomul este acoperit cu panglici albe$" n aceeasi clipa
disparura amaraciunea, grijile si toata frica. Parca traisera o minune$ Tanarul era de nere-
cunoscut, asa i straluceau ochii acum.
+, de ai sti cat de mult doreste Tatal ceresc sa te ntorci acasa, la &l$ 'hiar fara sa fi spart vreo
ban-ca, sa fi atacat vreun om sau sa fi facut nchisoare, esti un prizonier. ,iecare dintre noi este
din nastere un prizonier al eului sau, un prizonier al pacatului. Te-a apasat si pe tine vreodata
aceasta robie) #tunci fa si tu ca tanarul despre care relateaza Biblia$ &l a spus( !-a voi scula, ma
voi duce la tatal meu si-i voi zice( .Tata, am pacatuit mpotriva cerului si m-potriva ta.../" 01uca
23.245. nsa el nu numai ca a spus aceasta, a si facut-o n realitate. &l s-a sculat si a plecat spre
casa. Probabil, pe drum a fost tot asa de nelinistit, plin de ndoieli ca si acel tanar din tren. n-sa
spre deosebire de acela care a vazut marul acope-rit cu panglici albe, acestuia i-a iesit n
ntampinare nsusi tatal. n 'uvantul lui Dumnezeu citim( !'and era nca departe, tatal sau l-a
6
vazut si i s-a facut mila de el, a alergat de-a cazut pe grumazul lui si l-a sa-rutat mult" 01uca
23.785. #cest semn al dragostei dumnezeiesti este valabil si pentru tine. ,erice de cel iertat$ Deja
astazi poti numi aceasta fericire ca fiind a ta proprie.
Negri albi si albi negri
'um ati spus) %egri albi) -a faceti sa rad$ #cestia nu e9ista$ Probabil, aceste e9presii ti-au
trecut prin gand citind acest titlu. &i bine, nici eu nu am n-talnit pana acum vreun negru alb. Sau
poate totusi) -a gandesc la un batran muncitor de la constructii de drumuri, a carui piele este
bronzata si tabacita de soare si vant. -a gandesc la grupurile de turisti, care se ntorc acasa dupa
vacantele de vara din sudul n-sorit( au plecat cu fetele palide si se ntorc bine bron-zati, uneori de
nerecunoscut.
Pentru ceilalti, care nu pot pleca n concediu sau trebuie sa-si petreaca vacantele pe vreme
ploioasa, e9ista solare, capsule de caroten si industria cosmeti-ca. n definitiv, nu putini oameni
pun pret pe culoa-rea pielii, cautand sa arate bronzati n tot cursul anu-lui. Pentru toti acestia
e9ista creme de piele, care, si fara concediu la -allorca si fara soare, poarta de gri-ja ca un alb sa
devina un negru. Prin ntrebuintarea unui astfel de preparat, chiar n mijlocul iernii, o se-cretara
dintr-o regiune industriala arata asa de bron-zata, de parca s-ar fi ntors chiar atunci din Tunisia
sau de la schiat din zona alpina.
#cum nsa nu te duce la cel mai apropiat magazin ca sa-ti procuri o astfel de crema de piele$
:enunta si la caroten si la suc de morcovi cu litrul$ 'hiar si solarul nu este fara urmari. Pe buna
dreptate, medicii avertizeaza cu privire la folosirea cu abuz a unor ast-fel de metode. Dar pentru
frumusete se fac multe sa-crificii$ De fapt e ridicol, pentru ca si oamenii de cu-loare fac ceva
asemanator, dar nu pentru a deveni si mai negri, ci pentru a deveni albi.
Deja n secolele trecute, unii e9ploratori ai #fricii au relatat ca anumite triburi de negri
prelucrau un fel de argila deschisa la culoare ntr-o pasta moale, cu care si ungeau trupul, ca,
dupa parerea lor, sa le de-vina pielea mai deschisa. #stazi nsa doamnele si domnii de culoare
vanitosi au un mijloc mai simplu( si cumpara de la cea mai apropiata drogherie un !decolorant"
de piele si au acelasi succes. Deci e9is-ta si !negri albi", daca vrei.
Si totusi stim cu totii ca dintr-un negru nu se poate face un alb si nici invers. n acest sens,
toate trucurile nu schimba nimic. #ceasta ne aminteste de cuvantul biblic( !Poate un etiopian sa-si
schimbe pielea sau un pardos sa-si schimbe petele) Tot asa, ati putea voi sa faceti binele, voi, care
sunteti de-prinsi sa faceti raul)" 0*eremia 26.765.
%u, ne este imposibil sa iesim din pielea noastra si sa mbracam o alta. 1a fel si pantera si
pastreaza blana ei cu pete.
Tot asa este si cu omul. %u suntem n stare sa fa-cem nimic bun, pentru ca din copilarie suntem
obis-nuiti sa facem raul. Din fire, nu suntem buni, cum au afirmat unii filozofi, ci mai degraba
prin pacatul ori-ginar suntem rai si incapabili sa rezistam n fata Dumnezeului celui sfant. Dar
acestui Dumnezeu sa-* fie aduse lauda si multumire, pentru ca &l poate sa savarseasca minunea
salvarii pentru toti aceia care n lumina 'uvantului Sau si recunosc starea lor paca-toasa si
;
pierduta, asa cum citim n *saia 2.24( !De vor fi pacatele voastre cum e carmazul, se vor face albe
ca zapada$"
mi amintesc de un negru, care, la o adunare de evanghelizare, le-a spus ascultatorilor sai
urmatoare-le cuvinte( !&u am o fata neagra, nsa am o inima al-ba, care a fost curatata prin
sangele lui *sus. <oi care stati n fata mea aveti fete albe, dar poate aveti inimi negre. #stazi,
acum, lasati ca inimile voastre sa fie spalate prin sangele Domnului *sus, -antuitorul$ .,ericiti
sunt cei cu inima curata, caci ei vor vedea pe Dumnezeu$/"
Este vorba de dreptul tau de cetatean
1a scurt timp dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, Benito -ussolini a emis un
decret, care interzicea italienilor emigrarea n Statele =nite ale #mericii. ntr-un oras italian, doi
barbati erau afectati de acest ordin. &i doreau sa se rentoarca n Statele =nite. Traisera multi ani
n S.=.#., asadar #merica devenise patria lor.
=nul din cei doi era un bancher renumit. Pe cand era tanar, parasise *talia si emigrase n Statele
=nite. Prin harnicie ajunse n scurt timp la prosperitate si prestigiu. Dar nu se interesase de
ndeplinirea condi-tiilor, care sunt necesare pentru a deveni cetatean a-merican. 'e-i drept, locuia
n #merica si si nsusise avantajele acestei tari pana acolo, ca devenise milio-nar. 'u toate
acestea, cetatenia americana nu era va-labila pentru el. &ra si ramanea un cetatean italian.
#cest bancher tocmai si terminase pregatirile pentru a se rentoarce n Statele =nite. nsa chiar
a-tunci aparu decretul lui -ussolini. 1a nceput, acest decret nu l nelinisti n mod deosebit. Sigur
de sine, se duse la consulatul american. #colo ceru sa-i vor-beasca personal consulului si l ruga
sa i rezolve primirea unei vize. 'at de surprins si suparat a ramas nsa cand a aflat de la consul ca
el nu are nici o sansa de a putea emigra$ 1a nceput protesta mpotriva a-cestui fapt, apoi spumega
de furie. nsa totul a fost n zadar$ #poi se ruga din nou si l implora pe consul, dar fara succes. &l
nu era cetatean american, ci ita-lian. Bogatia lui, realatiile private si de afaceri, per-fecta vorbire a
limbii engleze, toate acestea nu i-au putut fi de folos. # fost nevoit sa ramana n *talia.
'elalalt barbat era o persoana simpla si se nde-letnicea cu agricultura. Traise doar cativa ani n
#-merica, vorbea o engleza stricata si nu avea maniere americane. Si totusi, el voia sa se ntoarca
n #meri-ca, noua sa patrie. Se duse asadar la autoritatile com-petente si ceru permisiunea de a
parasi *talia.
!Sunteti cetatean al Statelor =nite)" ntreba func-tionarul. !+, >es$" si apoi ncepu sa
vorbeasca repe-de ntr-un amestec de italiana si engleza( !&u sunt cetatean al Statelor =nite$ #m
depus juramantul pe constitutia americana$ #ici sunt documentele mele$" ,unctionarul
consulatului e9amina pasaportul si i dadu viza. !Dumneavoastra puteti calatori", spuse a-cesta
zambind, !doar sunteti american$ Decretul lui -ussolini nu va afecteaza."
*ar tu, n ce fel de calatorie te gasesti) 'hiar daca nu ai nici o intentie de emigrare, odata va
trebui sa pleci, fie ca vrei, fie ca nu vrei? va trebui sa pleci ntr-o alta tara. ncotro va duce
calatoria ta) n slava vesnica sau departe de Dumnezeu)
Trebuie sa stii un lucru important( locul de desti-natie nu se hotaraste dupa moarte, ci aici si
astazi$ Pentru a putea ajunge n cer, trebuie sa obtii de pe acum cetatenia cereasca.
3
nca ceva( aceasta cetatenie cereasca nu o poseda din nastere nici un om, chiar daca e
cumsecade, chiar daca provine dintr-o familie distinsa, onora-bila, pentru ca l cunoaste bine pe
domnul preot sau pentru ca are documente !religioase". %u, toate a-cestea nu ajuta la nimic. nsa
Domnul *sus @ristos vrea sa-ti daruiasca aceasta cetatenie. Pentru a-ti da-rui aceasta minunata
cetatenie cereasca, pe &l 1-a costat viata pe crucea de la Aolgota. Dumnezeu 1-a trimis la moarte
pe singurul 1ui ,iu pentru tine$
Tuturor celor ce cred n lucrarea de mpacare a lui @ristos, 'uvantul lui Dumnezeu le zice(
!#sadar, voi nu mai sunteti nici straini, nici oaspeti ai casei, ci sunteti mpreuna cetateni cu sfintii,
oameni din casa lui Dumnezeu" 0&feseni 7.2B5.
Aandeste-te n mod serios la acest lucru$ &ste vorba de cetatenia ta$
Merita sa fie vazut
%enumarati turisti din toate continentele viziteaza 1ondra, capitala #ngliei. -ulti viziteaza
renumitele monumente arhitectonice ale acestui oras grandios cu opt milioane de locuitori, iar un
obiectiv impor-tant de vizitat este si catedrala Sf. Pavel, cea mai mare biserica din #nglia. &a este
asezata chiar n i-nima orasului. #rhitectul Sir 'hristopher Cren, con-structorul mai multor
cladiri renumite, a construit si aceasta biserica ntre anii 2DE3-2E28.
#ceasta catedrala avea sa devina cea mai impor-tanta creatie a sa. n anul 2E76, la varsta de B2
de ani a ncetat din viata si a fost nmormantat aici. Deasu-pra mormantului sau este scrisa o
inscriptie modesta( !Daca i cauti monumentul, atunci priveste n jurul tau$"
Si alti oameni de seama sunt nmormantati n aceasta catedrala. #ici poti gasi cavoul
curajosului amiral %elson, care n anul 2483 a castigat o mare lupta navala n fata coastei de sud a
Spaniei, la Tra-falgar, mpotriva flotei franco-spaniole si care a fost ranit mortal n aceasta batalie.
De asemenea, aici e nmormantat si generalul Cellington. Poate ti a-mintesti de la cursurile de
istorie ca el mpreuna cu maresalul prusac BlFcher, n anul 2423 la Caterloo n apropiere de
Bru9elles, au nvins definitiv pe mandrul %apoleon si oastea lui.
Dar vreau sa-ti atrag atentia asupra altui lucru. Daca vei merge vreodata la 1ondra, nu trebuie
sa pierzi prilejul de a vizita catedrala Sf. Pavel, unde vei putea vedea tabloul pictorului englez
Cilliam @olman @unt 0247E-2B285 intitulat( !The 1ight of the Corld" 01umina lumii5. Tabloul
vorbeste insis-tent oamenilor, care zi de zi stau n fata lui. n acest tablou predomina ntunericul.
=n chip maiestuos si bland l nfatiseaza pe ,iul lui Dumnezeu. &l poarta o coroana de spini si
tine n mana stanga o lumina vie, care strapunge ntunericul. 'u mana dreapta ba-te ntr-o usa. Pe
aceasta usa se pot vedea cuie rugini-te, aschii, printre care se catara un maracinis salba-tic. &
ciudat nsa ca usa nu are nici o clanta. +are sa fi uitat pictorul sa o faca) Si de ce a nfatisat
aceasta usa atat de respingator, ncat, ndata ce privesti ta-bloul, observi ca nu a fost deschisa
niciodata) Sub tablou se afla un pasaj din 'uvantul lui Dumnezeu, care vrea sa-l ajute pe cel ce
priveste sa nteleaga ta-bloul( !*ata &u stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul -eu si deschide
usa, voi intra la el..." 0#poca-lipsa 6.785.
D
+are nu se refera usa din acest te9t biblic, cat si usa din tablou la inima omeneasca) 'u
siguranta$ *ar pictorul a ncercat sa nfatiseze aceasta inima ome-neasca asa cum este ea din fire(
plina de ntuneric si necuratie, respingatoare si antipatica. 'at de dispera-ta ar fi fost situatia
noastra, daca Domnul *sus @ris-tos, care Se numeste pe Sine !1umina lumii" 0*oan 4.275, nu ar fi
batut la usa inimii noastre$ &l asculta ncordat, daca bataile 1ui sunt auzite si daca se des-chide
usa inimii, ca sa aduca lumina, viata si bucu-ria$ #cum ntelegi si tu, desigur, de ce lipseste ma-
nerul usii pe dinafara. Pictorul a vrut sa arate celor ce privesc tabloul ca usa inimii poate fi
deschisa nu-mai pe dinauntru. Domnul *sus nu forteaza usa ini-mii omului. nsa &l bate..., uneori
ncet, altadata mai tare. Tu nsuti trebuie sa-* deschizi. #i auzit vreoda-ta bataia la usa inimii tale)
Deschide-* fara sovaiala$ %u stii, daca astazi sta pentru ultima data n fata usii tale.

Panica pe stadion
Aranite barate pe o lungime de D38 de Gilometri... 1a granita, control sever de pasapoarte...
48.888 de barbati n stare de alarma... <ehicule blindate peste tot... 'e se ntampla) #meninta un
nou razboi n mijlocul &uropei) Din fericire, nu$ n ciuda tuturor masurilor de siguranta care au
nghitit mai mult de 2D8 milioane de euro, invazia huliganilor si a lupte-lor de strada cu politia din
Bru9elles si 'harleroi au lasat o urma a devastarii. Pe langa aceasta, abia cu cateva luni nainte
avusese loc baia de sange a fot-balului n Turcia.
*stanbul, 3 aprilie 7888... Dupa jocul din *stanbul contra 1eeds =nited, fanii au fost omorati
prin lovi-turi de cutit ca niste vite. 'urand vor fi, probabil, si alte instrumente de omor. Tipatul
dupa razbunare va acoperi totul, iar ratiunea si memoria vor fi abando-nate. Sangele si jocurile
formeaza un ntreg.
'ine si mai aminteste de orele cele mai ntune-coase ale sportului) Pe stadionul @e>sel, numit
azi stadionul :egele Badouin, din Bru9elles, n 7B mai 2B43, cand a avut loc jocul dintre Huventus
Torino si ,' 1iverpool, sarbatoarea planuita a fotbalului a de-
venit o grozavie cu efect de lunga durata.
Deja nainte de semnalul de ncepere, cete de scandalagii au nceput sa loveasca n fanii
Huventus-ului cu drugi de fier si pietre. Bilantul betiei de san-ge de nedescris a fost 6B de morti si
;38 de raniti. Politistii au reusit cu greu sa respinga contraatacurile a sute de italieni. Secretarul
general al uniunii fot-balului european =&,# a afirmat n retrospectiva( !#m trecut cat pe-aici pe
langa o catastrofa totala cu mii de morti."
#lt insert retrospectiv$ 1ima, duminica, 7; mai 2BD;... 'apitala Perului avea o zi mare.
*ubitorii fot-balului din toata tara venisera n grupuri. -ulti cala-torisera toata noaptea, iar unii
chiar mai multe zile n sir. Hocul eliminatoriu dintre echipele nationale ale Perului si #rgentinei va
arata care echipa va zbura la ToGio pentru a lua parte la Hocurile +limpice. Pentru multi iubitori ai
sportului, sosirea la 1ima ncepu cu o deceptie. Saptamani de-a randul economisisera bani pentru
biletele de calatorie si pentru biletele de intrare, nsa stadionul national cu cele 38.888 de lo-curi
ale sale era arhiplin. Toate biletele fusesera van-dute. 1a orele 23, cand s-a auzit semnalul de
ncepe-re, mii de oameni se mai nghesuiau nca la intrare, fara a mai putea patrunde pe stadion.
E
Pe stadion domina o atmosfera sarbatoreasca. n tribune era tumult si zarva. -icul grup de
suporteri argentinieni si ncuraja echipa prin aclamatii n cor, nsa masa imensa a publicului
peruan l acoperea cu vocea lui. 'ei unsprezece argentinieni jucau cursiv si sigur? puteai spune ca
joaca aproape elegant. Dar si peruanii erau n forma cea mai buna si se luptau cu toate fortele. &ra
un joc rapid, curajos si emotio-nant. Prima repriza se termina cu 8(8. Dupa lovitura de deschidere
din repriza a doua, multimea fierbea de emotie. =n entuziasm de nedescris clocoti printre
spectatorii argentinieni cand mingea, imposibil de retinut, se opri n poarta peruanilor. #ceasta a
fost rasplata pentru lunga lor calatorie din sudul tarii, de aproape peste 6.888 de Gilometri
departare. Peruanii nsa nu se dadura batuti. &chipa lor ataca ndarjita. #poi, cu zece minute
nainte de terminarea meciului, din gatlejul ragusit al celor 38.888 de spectatori se auzi un singur
strigat( Aol$ Aol$ Aol$ Bucuria a fost fara margini. S-a egalat$
Dar ce se ntampla pe terenul de joc) ntre arbitru si jucatori avea loc un schimb aprins de
cuvinte. Se auzeau vorbe de ocara si amenintari. &duardo Pazos, arbitrul din =ruguai, nu acorda
golul. &l spunea ca fluierase cu putin timp nainte, pentru ca un jucator argentinian fusese faultat.
@otararea lui declansa un tipat de manie si deceptie printre spectatorii de la pe-luze. Stadionul
clocotea, de parca erai ntr-un cazan n flacari. 'azura primele sticle pe terenul de joc. %elinistea
masei se intensifica. #rbitrul, complet ne-putincios, fluiera ntreruperea jocului.
'a urmare, furia si agitatia luara o amploare si mai mare. 'e bine ca terenul de joc era
nconjurat de un gard de 7,3 metri din sarma mpletita, care tinea departe multimea nfuriata$
#fara de aceasta, mai era si politia de fata. 'omandantul politiei din 1ima avusese grija nca de la
nceput sa plaseze oamenii lui mbracati n uniforme albastre de jur-mprejurul gazonului, echipati
cu casti de otel, pistoale, bastoa-ne de cauciuc si bombe lacrimogene. Politia sud-a-mericana se
asteapta de la orice n timpul unui meci de fotbal. ,anaticii sportului din Peru se nfuriau u-sor. si
pierdeau repede controlul si se repezeau asu-pra arbitrului sau a jucatorilor. #sa ca politia trebuia
sa intre rapid n actiune.
ntr-o clipa, doi temerari reusira sa treaca peste gardul de sarma si se napustira asupra
arbitrului. Po-litistii reusira sa-i opreasca, mpingandu-i napoi cu bastoanele de cauciuc. n acest
timp nsa, niste ado-lescenti navalira n jos pe culoar si ncercara sa sara gardul. Politistii i
mpiedicara cu toate fortele, n timp ce tot mai multi se ndreaptau spre gard. 'at ai clipi din ochi,
acestia taiara sarma si facura gauri mari n gard, dupa care se napustira pe terenul de joc. ntre
timp, spre norocul lor, arbitrul si jucatorii fusesera dusi n siguranta. nsa mania multimii nu mai
cunostea granite. =nii dadeau foc bancilor de lemn din tribune, altii daramau un zid de baraj si
aruncau cu caramizi n politisti. Pentru a se evita varsari de sange, trebuiau neaparat mpiedicate
alte ciocniri ntre politie si fanaticii turbati. #sa ca politia ncepu sa foloseasca gazele
lacrimogene. -ii de oa-meni se necau, tuseau, si frecau ochii si totusi nu puteau sa vada. n felul
acesta, un zid nepatruns de oameni ramanea pe loc.
Dintr-o data multimea tresari ca zguduita de un soc electric. ,iecare ins stiu ce are de facut(
#fara$ %umai afara$ n momentul urmator, multimea se n-ghesui spre iesire, coborand spre
tunelurile late de patru metri, ce duceau sub tribune, afara n strada. ,iecare dorea sa-si salveze
viata, sa poata sa respire, sa si castige libertatea. n acel vartej, multi au fost doborati si calcati n
picioare.
4
nsa urma ceva ngrozitor. =sile grele de metal de la capatul tunelurilor erau nchise. 'u scurt
timp na-inte de terminarea jocului, portarii si parasisera pos-turile pentru a urmari ultimele
minute ale meciului international si nu se mai putura ntoarce. <al dupa val de oameni aproape
nnebuniti se rostogolea spre usile nchise. Tipete disperate se stingeau fara a fi luate n seama.
-ulti se sufocau striviti sau calcati n picioare.
n aceasta catastrofa, cea mai mare din istoria fot-balului, si-au pierdut viata peste trei sute de
oameni, iar numarul ranitilor a fost foarte mare. =sile nchise le-au blocat drumul spre viata si
libertate.
Si n 'uvantul lui Dumnezeu este vorba despre usi nchise. 'itim despre un barbat cu numele
%oe, care le-a vorbit semenilor sai despre judecata viitoa-re a lui Dumnezeu, chemandu-i la
pocainta. Pentru aceasta, el s-a ales doar cu batjocura si dispret. # fost socotit drept nebun, caci s-
a apucat sa constru-iasca pe uscat timp de zeci de ani o corabie foarte mare. nsa pedeapsa
anuntata acestor oameni, atat de siguri de sine, s-a mplinit. n decurs de patruzeci de zile si tot
atatea nopti, toate izvoarele de apa de pe pamant si toate zagazurile cerurilor au schimbat us-catul
ntr-o mare imensa. Dar despre %oe si arca lui citim( ! ...Domnul a nchis usa dupa el" 0Aeneza
E.2D5. %oe si familia sa au fost salvati si pusi n sigu-ranta, pe cand ceilalti au fost nimiciti. 1a
nceput, corabia salvatoare a fost pusa la dispozitie pentru toti. #poi nsa usa s-a nchis n fata
multimii de bat-jocoritori, nepasatori si sovaielnici. #ceasta usa a fost singura care i-ar fi putut
salva de la pierzare. Timpul de har trecuse irevocabil. -ulta vreme, Dumnezeu i chemase la
pocainta prin %oe. #cum nsa, sentinta dreapta se e9ecuta. Domnul nsusi, care mai ntai le
oferise mana salvatoare, devenise judecatorul tuturor neascultatorilor si batjocoritori-lor.
#ceasta povestire despre !usile ncuiate" are o nsemnatate sfanta. %ici astazi nu poate sti
nimeni cand se va nchide pentru totdeauna usa harului. Domnul *sus spune tuturor oamenilor(
!&u sunt =sa. Daca intra cineva prin -ine, va fi mantuit" 0*oan 28.B5. &l singur este calea, care
duce la viata vesni-ca. %imeni nu poate veni la Dumnezeu Tatal decat prin &l. De aceea &l
avertizeaza nca si astazi pe cei ce sovaie si vor sa mai amane. #cestora li s-ar putea ntampla ca si
fecioarelor nechibzuite, care au venit prea tarziu si n a caror pilda impresionanta citim( !...si s-a
ncuiat usa" 0-atei 73.285. Bataile n usa si strigatul lor( !Doamne, Doamne, deschide-ne$" nu le-
au mai putut ajuta. # fost prea tarziu. =sa a fost nchisa pentru totdeauna. &le au mai putut auzi
cu-vantul sever al Domnului( !#devarat va spun, ca nu va cunosc$" De aceea intra pe usa harului
cata vreme mai este deschisa$
Un avion propriu
'um) %u ai un avion propriu) Pacat$ #tunci ai poate o vila frumoasa) 'e) %ici vila) #tunci n
mod sigur conduci un autoturism de marca aleasa. Pof-tim) Doar o motoreta) +, bietul de tine$
Permite-mi sa te compatimesc putin. 'urand vei observa nsa ca nu o iau asa n serios cu
compatimirea.
-ai ntai vreau sa-ti povestesc despre o femeie tanara si frumoasa, care poseda toate lucrurile
pe ca-re tocmai le-am enumerat. n afara nsa de un avion privat, o vila splendida la Paris si mai
B
multe automo-bile de lu9, mai avea nca multe alte lucruri care erau proprietatea ei. Poseda
bijuterii pretioase de o valoa-re aproape inestimabila, iar ca animal de casa crestea o pantera
neagra mblanzita, pe care obisnuia sa o scoata la plimbare. nsa nca nu ti-am spus numele a-
cestei femei care e demna de invidiat. <orbesc de-spre manechina, odinioara cunoscuta n toata
lumea, %ina D>er. ,iica a unui avocat englez, ea a venit la Paris unde a lucrat pentru cele mai de
seama case de moda. 1a varsta de 7; de ani s-a casatorit cu baronul german Th>ssen, un mare
industrias. 1a nunta, n afara de mai multe cadouri pretioase, acesta i-a mai facut un dar cu totul
aparte, si anume i-a daruit tine-rei sale sotii o insula proprie n -area 'araibilor. 'u toate acestea
nsa, casatoria lor nu a fost de durata. 1a divort se zice ca a primit ca despagubire o suma uriasa.
Si a doua ei casatorie cu printul Sadruddin Ihan, un unchi a lui #ga Ihan, nu a facut-o fericita.
S-a ajuns din nou la divort si ea a primit de la acesta mai multe milioane drept despagubire. De
atunci a trait ntr-o nesfarsita bogatie, n vila ei din Aarches, o suburbie vestica a Parisului, pana
cand frumoasa manechina de 63 de ani a fost gasita moarta n vila ei. Se sinucisese.
#cum cred ca ti dai seama cine merita n realita-te compatimirea. Si mai sunt nca multi
bogatasi sau unii care vor neaparat sa devina bogatasi, pe care ntr-adevar am putea sa i
compatimim. n felul aces-ta, multi si pierd banii la jocuri de noroc, saptamana de saptamana,
pentru ca vor sa castige !lozul cel ma-re", care sa i elibereze de griji si sa i faca fericiti. nsa
daca s-ar scrie odata o carte despre viata acestor castigatori !fericiti", ma tem ca nu s-ar putea citi
de-spre prea multa bucurie si fericire. #sa a murit italia-nul %icola Saccini ntr-un spital de boli
nervoase din Aenua. &l si-a nsusit un castig de milioane, care nu mai fusese niciodata castigat.
Din acel moment nsa, viata lui a luat o ntorsatura nefericita. Dupa cateva luni s-a despartit de
sotia lui, si-a cumparat case si si-a pierdut banii prin speculatii. %u a fost n stare sa faca fata
sumei fabuloase si ispitei ei. Pana la urma,
sarac si lipsit, a ajuns la casa de nebuni.
Biblia relateaza ntr-o parabola despre un om bo-gat, a carui tarina rodise mult. &l si-a propus
sa-si construiasca granare mai mari si si-a zis( !Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani?
odihneste-te, mananca, bea si veseleste-te$" 'itim mai departe( !Dar Dumnezeu i-a zis( %ebunule$
'hiar n noaptea aceasta ti se va cere napoi sufletul? si lucrurile pe care le-ai pregatit, ale cui vor
fi) Tot asa este si cu cel ce si aduna comori pentru el si nu se mboga-teste fata de Dumnezeu"
01uca 27.2B-725. %u devii fericit prin bogatii pamantesti. De asemenea !iubirea de bani este
radacina tuturor relelor" 02 Timotei D.285. n zilele nostre, oamenii sunt n mod deosebit iubitori
de bani 07 Timotei 6.75. :evistele, televizo-rul si internetul arata aproape numai oameni cu fete
stralucitoare n mijlocul unei lumi mirifice. %oua formula magica este( bunastare, bunastare peste
ori-ce$ :ealitatea nsa este cu totul alta. Priveste n jur si uita-te la semenii tai$ +bserva lacomia
lor de mbo-gatire si cum gonesc spre ghiseele loto. ,etele lor arata nefericite. &9ista o singura
cale, ca sa devii cu adevarat fericit. Dumnezeu spune n 'uvantul Sau( !,erice de omul care --
asculta$" 0Proverbe 4.67-6D5. Pe singurul 1ui ,iu, *sus @ristos, &l 1-a facut sarac pentru noi,
pentru ca, prin saracia 1ui, noi sa ne mbogatim 07 'orinteni 4.B5. De aceea vino la &l$ %umai &l
te poate face bogat si fericit.
O multime de lucruri...!
28
-arele filozof grec Socrate 0;DB-6BB .@.5 se afla odata cu un grup de discipoli ai sai n portul
Pireu, cartierul comercial al #tenei. #colo vazura cum o multime de marfuri aduse de vapoare
erau ncarcate si transportate apoi mai departe la orase, spre a fi oferite cumparatorilor pretentiosi.
Dupa ce privira un timp animatia din port, Socrate, bine dispus, si ne-tezi barba lunga si zise
discipolilor sai( !'at de mul-te lucruri e9ista n lumea aceasta de care eu nu am nevoie$"
#ceasta vorba a lui Socrate arata, desigur, o atitu-dine sanatoasa si evidentiaza o mare
ntelepciune. Daca s-ar e9prima aceste cuvinte n zilele noastre, a-tunci valoarea lor ar fi si mai
mare, deoarece dupa a-proape 7.388 de ani dupa Socrate oferta de bunuri si prestari de serviciu de
tot felul este incomparabil mai mare ca pe timpul vechilor greci. -ajoritatea oamenilor cred astazi
ca trebuie sa posede multe lu-cruri. #stfel si consuma toata viata si aspiratiile n stradania de a
castiga cat mai mult, pentru a-si ago-nisi ceea ce cred ca le-ar fi necesar. n secolul trecut s-au
putut deosebi ntr-o succesiune n timp diferite perioade marcate prin tendinta spre anumite
lucruri. #sa de e9emplu, dupa anii de foamete si lipsuri, a e9istat asa-numitul val de mancare,
apoi au urmat valul de mbracaminte, valul de locuinte, valul de motorizare, valul de calatorii si n
cele din urma valul de lu9. nsa mi se pare ca multi dintre cei ce se gandesc la ceea ce au nevoie
sau ar avea nevoie fac o greseala fatala. 1a 'el de care au neaparata trebu-inta, la Domnul *sus,
nu se gandesc, ci mai degraba l ocolesc intentionat.
Te rog, nu-i imita pe acestia$ Daca vrei ca barca vietii tale sa strabata toate talazurile n timp ce
rav-nesti dupa bunurile ametitoare ale lu9ului, atunci n mod sigur vei naufragia si nu vei gasi
fericirea. #-ceasta fericire vrea sa ti-o daruiasca Domnul *sus, a-tunci cand &l devine pentru tine
capitanul si carma-ciul vietii. &l ti spune prietenos( !Pentru multe lu-cruri te ngrijorezi si te
framanti tu, dar un singur lu-cru trebuieste" 01uca 28.;2-;75(
!<ino si urmeaza--a$" 0-atei 2B.725.
Un joc periculos
-inunat era cerul albastru si nisipul lucitor$ &ra o dupa-masa linistita si frumoasa de
duminica. -area din fata tarmului BorGum, care de obicei era furioa-sa, era linistita ca n somn.
:eflu9ul potolise valurile agitate, mpingandu-le departe n larg. De-a lungul coastei nisipoase
BorGum se apropiau trei baieti sprinteni si bine dispusi. :adeau si sareau zburdal-nici. Se
ndreptau spre un pod de nisip masiv si ne-ted. %avalira asupra configuratiei, care de departe
parea un sarpe urias, spalat de valuri, si si facura de lucru acolo. &ra lantul greu si gros cu care
era anco-rat cablul transatlantic. &l nainta prin mare pana aici n fata BorGumului. %umai n
perioada reflu9ului, cand masele de apa se retrageau mult, lantul era vizi-bil. #lge cafenii si iarba
de mare de culoare verde deschis atarnau de puternicele verigi forjate ale lan-tului. =Je, unul din
cei trei baieti, ncerca sa ridice putin lantul. 'u muschii ncordati reusi sa ridice a-proape o
jumatate de metru lantul, care cazu apoi plesnind n nisipul umed. 'eilalti doi ncercara ace-lasi
joc.
22
Dupa aceea urma un alt joc la rand. Propunerea a fost ca lantul sa fie ridicat cu un singur
picior, pe ca-re l bagau ntr-o veriga a lantului. ncercarea a reu-sit. nsa, cand ridicau piciorul si
lantul putin deasu-pra pamantului, celalalt picior se afunda tot mai a-danc n terenul ud si lipsit de
stabilitate. Dar ce se ntampla) =Je, cel mai puternic dintre ei, se ndoi dintr-o data si cazu pe
spate. n timp ce ncerca sa se sprijine cu ambele maini si sa se ridice, ceilalti doi izbucnira n ras
aratand cu mana spre fundul panta-lonilor uzi ai lui =Je. 'urand nsa observara ce se ntamplase
de fapt. Piciorul lui =Je ramase prins ntr-unul din inelele lantului. Hens si @einer i striga-ra
razand si glumind( !#cum esti prins, ai cazut n cursa. #cum te vei neca$", dupa care pornira sa-l
a-jute pe prietenul lor. =Je nsusi se tragea si se smu-cea din toate puterile, n timp ce prietenii
ncercau sa-i desfaca cizma si sa-l descalte. Dar n zadar$ Pi-ciorul se umflase deja foarte tare.
ncepea deja sa se ntunece$ n acest timp, la nceput abia perceptibil, apoi tot mai tare, auzira un
urlet nspaimantator. -area..., venea flu9ul$ 'u frica mortii se trudeau, se smuceau si trageau.
Picaturi de sudoare se prelin-geau pe obrajii lor nfierbantati si disperati. =Je ge-mea si tipa.
-area nsa se ntorcea nestavilita. 'u-rand se aflara toti sub apa pana la coapse si fiecare minut,
fiecare val nou facea ca cei trei baieti sa se afunde mai adanc. %u mai e9ista nici o solutie? cei doi
se luptara cu ultimele sfortari sa ajunga la uscat. Pe prietenul lor nefericit, care statea prins n lant,
l acoperira valurile si noaptea vesnica... Hocul, care la nceput a parut inofensiv, a devenit
e9perienta ama-ra.
Tot astfel, cine nu-1 cunoaste pe *sus ca pe Dom-nul si -antuitorul sau personal, este prins
ntr-un lant greu, un lant care nu-i da drumul, ci l tine strans cu o putere irezistibila, de fier( lantul
pacatului si al vinei. # nceput poate aparent inofensiv, dar apoi a trebuit sa constati( nu ma mai
pot elibera$ #stfel, ntr-o zi te va lovi flu9ul unei judecati teribile, nsa drepte. Dar am un cuvant
pentru tine, o veste buna. &a spune ca !Domnul izbaveste pe prinsii de razboi" 0Psalmul 2;D.E5.
!Deci, daca ,iul va face slobozi, veti fi cu adevarat slobozi" 0*oan 4.6D5. -ai vrei a-tunci sa
traiesti cuprins n lanturi)
Numai oameni cinstiti
:egele Prusiei, ,rederic al **-lea 02E27-2E4D5, a fost numit nca din timpul vietii ,rederic cel
-are, caci a fost ntr-adevar un mare barbat de stat. # fost foarte iubit de popor, care a pretuit mai
ales simtul lui de dreptate. n anii de mai tarziu a fost numit simplu, cu adanc respect( !batranul
,ritz". De multe ori se amesteca printre oamenii din popor, ca sa le poata cunoaste grijile si
problemele. Pe de alta parte, nimanui nu trebuia sa-i fie frica sa-si spuna dolean-tele naintea
marelui rege.
ntr-o zi, batranul ,ritz a vizitat o nchisoare. #-colo a stat de vorba cu detinutii si s-a interesat
mai ales de faptele lor si de parerea lor fata de hotararea judecatoreasca. -arele rege, care n
simpla lui haina albastra a stat de vorba cu fiecare ocnas n parte, a trebuit sa constate, spre marea
lui mirare, ca toti cei ntemnitati erau nevinovati. =nii spuneau ca au fost calomniati. #ltii, ca au
27
fost victima unei erori, altii se prezentau a fi victime ale unor judecatori ne-drepti. :egele,
rabdator, i-a ascultat pe toti. 1a urma a ajuns la un om, care parea foarte descurajat. 1a ntrebarea
de ce este asa de ngrijorat, acel barbat a raspuns( !-aiestate, eu sunt un ticalos$ -ai ntai am
nceput sa chiulesc de la scoala. -ai tarziu m-am eschivat mereu de la munca. #ceasta i-a ntristat
mult pe bunii mei parinti. Dar eu eram un libertin. Prin lenevia mea, am intrat n datorii, dupa care
am atentat la lucrurile altuia. <iata mea este ratata. #h, de-as mai putea ndrepta odata totul$"
:egele prusac a spus despre acest pacatos plin de cainta( !&l este singurul nemernic ntre toti
oamenii acestia cumse-cade. Sa plece imediat, pentru ca ceilalti sa nu fie stricati sub influenta
lui$" De la acesta, regele se mai astepta la ceva destoinic si la un nceput de viata no-ua. Despre
ceilalti, batranul ,ritz a spus( !,lacaii a-cestia pot sa stea mai departe la racoare. &i n-au nici
rusine, nici sentiment de vinovatie, mint si sunt con-vinsi de propria lor dreptate."
'at de multi tineri si batrani se supraestimeaza pentru a aparea n fata altora drepti si cinstiti$
n o-chii oamenilor poate ca si sunt. n fata lui Dumnezeu nsa, nu e9ista nici un singur om fara
vina. %u trebu-ie sa fi stat la nchisoare sau sa fi omorat pe cineva. # fi convins de propria
dreptate este un suficient pa-cat pentru a nu putea intra n cer. 'alea larga, care duce la pierzare,
are si ea un !trotuar". #cesta nu du-ce prin murdarie adanca, nsa conduce spre pierzare vesnica.
Si cat de multi merg ntr-acolo, fara griji si siguri de sine$ 'onceptia lor de viata este e9act dupa
placul lor si ei se afla ntr-o societate numeroasa si foarte buna. Dar astfel de oameni nu mai pot fi
aju-tati, numai daca li s-ar deschide ochii la timp sa va-da. *sus @ristos a spus( !'aci n-am venit
sa chem la pocainta pe cei neprihaniti, ci pe cei pacatosi" 0-a-tei B.265. *ar n alta parte a zis( !%u
cei sanatosi au trebuinta de doctor, ci cei bolnavi" 01uca 3.625.
Daca esti cinstit, atunci trebuie sa recunosti ca si
n viata ta nu sunt toate n ordine. %u te ascunde du-pa prete9te si nu te nvesmanta n mantaua
fatarnici-ei$ %u ti ascunde nelinistea si greseala$ -arturises-te-* celui mai mare rege vina ta$ Prin
aceasta faci primul pas, pentru ca &l sa te poata ajuta.
ncadrativa pe banda!
&ram pentru prima oara ntr-o calatorie cu auto-turismul n +landa. &ram bucurosi sa privim
casele cochete cu gradinile ngrijite, canalurile, digurile si morile de vant, toate asezate atat de
perfect, straluci-tor de curate si n culori vii, de parca priveai ntr-o carte cu ilustratii. Dintr-o data
am vazut pe asfaltul de pe autostrada scris cu litere mari, albe o indicatie pentru soferi(
!presortare".
#m izbucnit n ras, caci cuvantul acesta ni s-a pa-rut atat de neobisnuit. Totusi imediat ne-am
dat sea-ma ce voia sa spuna acest cuvant olandez !presorta-re". nsemna( !#tentie, urmeaza o
intersectie impor-tanta$ ncadrati-va$"
'hiar si la noi n tara, naintea intersectiilor prin-cipale putem citi acest indicator( !ncadrati-
va$", iar pe partea carosabila sunt indicate directiile prin sa-geti mari, albe. <ai de soferul care
ntarzie sa se n-scrie la timp pe banda de circulatie dorita$ &l va fi condus de puhoiul de
autovechicule ntr-o directie cu totul falsa.
26
!ncadreaza-te$" ti spune si 'uvantul lui Dumne-zeu. Te apropii de marea rascruce. Timpul de
har se apropie de sfarsit. ncotro vrei sa te ndrepti) <rei sa apuci la dreapta sau la stanga) Daca
nu te ncadrezi din timp, atunci nu mai ai posibilitatea sa-ti schimbi directia. Si ia seama,
ncadrarea trebuie facuta la timp$ #nii tineretii tale sunt cei mai potriviti. -ai tarziu ti va fi mult
mai greu sa parasesti soseaua cu directia falsa.
#ceasta mare intersectie va sosi. 'at de curand, nici tu nu poti sti. De aceea e important sa te
!n-cadrezi" din timp. +rice amanare este periculoasa. 'uvantul Domnului spune clar( !<remea
este aproa-pe$" 0#pocalipsa 2.65. #stazi mai rasuna nca striga-tul( !ncadrati-va$" #stazi nca mai
este timp pentru pocainta si ntoarcere. *nvitatia Domnului *sus este valabila si astazi( ! ...pe cel ce
vine la -ine, nu-l voi izgoni afara" 0*oan D.6E5.
Pe esafod
#i ntalnit n cartile de engleza si povestea cu-noscuta despre Sir Calter :aleigh si zelosul sau
slujitor) #cest Sir Calter :aleigh 02337-2D245 a fost unul din renumitii amirali ai #ngliei si
totodata un e9pert n e9peditii de descoperiri. :egina &lisabeta * l-a apreciat foarte mult pe acest
om curajos si cinstit. #cesta a calatorit adesea peste ocean n #merica pentru regina. Dintr-una din
aceste calatorii a adus si foi de tutun, din care a vazut ca fumeaza indienii. # mai adus si o pipa
veritabila, pe care a considerat-o proprietatea lui. 'e-i drept, 'olumb adusese deja tu-tunul n
&uropa, nsa fumatul acestuia ramasese to-tusi nca multa vreme necunoscut.
ntr-o zi, pe cand Sir :aleigh se afla n camera lui de studiu si tragea din pipa nvaluit ntr-un
nor gros de fum, servitorul sau intra n camera. #cestuia nu-i veni sa-si creada ochilor, cand vazu
ca din narile si gura stapanului sau iesea un nor gros de fum. De spaima ramase ncremenit pe loc,
apoi iesi iute. #pa-ru din nou cu o galeata plina cu apa si, nainte ca Sir :aleigh sa-i poata spune
vreun cuvant e9plicativ, i arunca apa drept n obraz. Servitorul a fost convins ca savarsise o fapta
buna, caci se gandise ca acolo trebuia stins ceva. Si chiar daca Sir :aleigh nu a fost de-a dreptul
ncantat de dusul neasteptat, a trebuit sa rada la urma din toata inima.
Dar nu totul din viata acestui mare barbat este asa de cunoscut ca aceasta ntamplare hazlie.
-ai putin cunoscut este faptul ca i s-a facut o mare nedreptate si n cele din urma a trebuit sa
moara pe esafod. n anul 2D86, regina &lisabeta * a murit, urmandu-i la tron Hames *, fiul -ariei
Stuart. :aleigh a cazut n dizgratie si a fost condamnat la moarte pentru pretin-sa nalta tradare.
Sentinta nsa a fost amanata. # fost tinut la nchisoare timp de treisprezece ani n turnul 1ondrei,
nchisoare ce era pentru ntemnitatii politici din acea vreme. Pentru ca regele a avut nevoie de Sir
:aleigh pentru o noua actiune cutezatoare n Auiana, l-a gratiat. Deoarece acea e9peditie a esuat,
nsa fara vina lui, regele a renuntat definitiv la temerarul navi-gator si a dispus sa se e9ecute
sentinta de moarte rostita cu cincisprezece ani n urma. :ealitatea este ca acest :aleigh a fost unul
din cei mai nobili fii ai poporului sau. # fost un om foarte talentat, care a scris o istorie universala
n cinci volume si numeroa-se lucrari stiintifice.
nsa el nu a fost numai un savant, ci si un adeva-rat barbat, curajos si ndraznet ca nimeni altul.
Dar nainte de toate, a fost un crestin. n toate mprejura-rile din viata sa, a avut parte de harul si
2;
credinciosia Dumnezeului sau. # savurat aceasta pace cu Dum-nezeu, pentru ca s-a simtit n
siguranta la pieptul si n bratele lui *sus. Pe data de 7B octombrie 2D24 a trebuit sa se urce pe
esafodul din 1ondra. S-a suit pe esafod ca un erou. 'and si-a asezat capul pe butuc, calaul l-a
ntrebat daca sta bine asa. #tunci :aleigh i-a raspuns( !&ste totuna, prietene, cum sta capul, atata
vreme cat sufletul meu este n ordine." + spendida marturie a unui osandit nevinovat$
'um stau lucrurile cu sufletul tau) +preste-te o clipa si judeca$ Aandeste-te la cuvintele scrise
n &vanghelia dupa -atei 28.74( !%u va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide
sufletul? ci te-meti-va mai degraba de 'el ce poate sa piarda si sufletul si trupul n gheena"$
!ouazeci si cinci de milionari la bord
naintarea omului n spatiul cosmic ne tine pe toti n tensiune. ntre puterile mondiale de frunte
are loc un mare concurs al oamenilor de stiinta, al astronau-tilor si al rachetelor. 'are natiune va
avea succes si va putea patrunde mai adanc n univers) #ceasta n-trebare stapaneste milioane de
oameni.
Si n trecut au avut loc evenimente care au fost urmarite cu ncordare de popoare ntregi. 'ine
va castiga ntrecerea n ghetarii vesnici si va ajunge pri-mul la Polul Sud) <a fi englezul Scott sau
cercetato-rul norvegian #mundsen) ntr-adevar, a fost o lupta emotionanta, pana ce, n 24 ianuarie
2B27, Scott, du-pa eforturi aproape supraomenesti, a ajuns la Polul Sud. #colo nsa, spre
dezamagirea lui, a vazut flutu-rand deja steagul norvegian. #sadar, Polul Sud, nca nevazut de
ochiul omenesc si niciodata calcat de vreun picior omenesc, a fost cucerit ntr-un timp foarte scurt
de doua ori. #mundsen cu cainii lui si-berieni ajunsese deja n 2E decembrie 2B22 si nalta-se aici
semnul biruintei. Scott si oamenii lui s-au n-tors descurajati. Slabiti de lipsuri si necaz, la ntoar-
cere au nghetat cu totii n zapada vesnica, unde ca-teva luni mai tarziu au fost gasiti mpreuna cu
preti-oasele lor jurnale de zi.
#nglia era nca ngrijorata din cauza eroilor ei disparuti, n timp ce un nou eveniment
emotionant a miscat inimile. n primavara anului 2B27 a fost lan-sat un vapor urias si lu9os, care
trebuia sa cucereas-ca pentru #nglia !'ordonul #lbastru" al oceanului, acea nalta si ravnita
decoratie pentru cea mai rapida calatorie cu vaporul peste +ceanul #tlantic. Toti au sperat, ba
chiar s-au asteptat la un lucru sigur( !Tita-nicul", cel mai mare, rapid, sigur si mai frumos va-por
din lume, va pune n umbra vapoarele celorlaltor natiuni.
Toti au dorit sa fie de fata, cand acest vapor urias va readuce pentru #nglia !'ordonul
#lbastru", sa asiste cand acest colos, n prima lui calatorie, va tra-versa n timp record #tlanticul.
%u a lipsit nsa nici aroganta, nici mandria organizatorilor acestei cala-torii si nici a calatorilor
care pentru bani multi si-au putut procura un bilet de vapor. Pe corpul vasului urias, o mana
calomnioasa a scris cu litere mari sa se poata citi de departe( !%o Aod" 0%u avem nevoie de
Dumnezeu5. 1a bord, o distractie trebuia sa faca loc alteia. Pe vapor se gaseau 777; de oameni,
iar prin-tre acestia erau 73 de milionari. Toti erau ntr-o dis-pozitie buna, se amuzau si dansau.
n noaptea spre 23 aprilie 2B27, vaporul de lu9 a ajuns n apele din Terra-%ova, unde pe timp
de pri-mavara trebuia sa te astepti la ghetari plutitori. =n vapor din apropiere a avertizat
nentrerupt !Titani-cul" prin telegraf ca e9ista pericol de ghetari( !-ai ncet$ -ai ncet$" nsa
23
!Titanicul" nainta nebuneste, caci biruinta trebuia castigata cu orice pret. n noap-tea aceea, pe
vapor s-au petrecut tot felul de lucruri. # avut loc o petrecere furtunoasa. +rchestra a cantat fara
ntrerupere.
Dintr-o data, o zguduitura puternica a strabatut corpul urias al vasului. Dansatorii s-au clatinat
n-groziti. -ai ntai a fost o ntrebare, apoi o banuiala, dupa care o certitudine nfioratoare. 'u
viteza re-cord, !Titanicul" lovise un ghetar e9act n locul unde era scris( !%o Aod". Peretele
vasului a fost taiat de ghetar. #pa a nceput sa patrunda n vapor. Panica a izbucnit. 'apitanul a
poruncit sa se pastreze calmul si sa se coboare n barcile de salvare. Dar oare cine putea sa
pastreze calmul, cand s-a constatat ca barci-le de salvare nu ajungeau decat pentru o parte din
pasageri) n felul acesta a nceput lupta e9asperata a unora mpotriva altora pentru un loc n barca
de sal-vare. !Titanicul" transmitea fara ntrerupere S+S... S+S...
nsa singurul vapor din apropiere, care avertizase n mai multe randuri cu privire la pericolul
ghetari-lor, nu dadea raspuns. %umai tacere, disperata tace-re$ Telegrafistul acestui vas se dusese
la culcare, pentru ca la semnalizarea lui nu primise nici un ras-puns de la !Titanic". Dintr-o data,
lumini, lumini$ =n alt vapor se vedea la orizont. #ici era ajutorul, salvarea. *mediat oamenii de
serviciu de pe !Tita-nic" au aruncat n aer rachete de semnalizare. nsa abia atunci au constatat ca
la bord nu aveau decat ra-chete luminoase, albe, care se folosesc ca semn de salut pentru alte
vapoare si pentru sosirea n port. :achetele luminoase, rosii pentru semnal de alarma nu erau
disponibile. #u fost prea mandri, ca sa le mai ia n calatoria !record". n noaptea ntunecoasa,
celalalt vapor nu a putut banui nimic despre agonia de pe !urias". # salutat napoi cu semnale albe
si a plecat mai departe.
-inutele !Titanicului" erau numarate. #pa se strecura cu putere prin spartura deschisa a
prorei. -anati de frica mortii, multi dintre pasageri au sarit pur si simplu n apa. #poi, dintr-o data
faimosul va-por s-a afundat vertiginos n adanc. 'ei ce pluteau fara ajutor pe apa au fost trasi
printr-un vartej urias n adanc. 23D6 de oameni s-au necat n valurile reci ale #tlanticului. =n
record groaznic$
Tu si eu, noi toti ne aflam ntr-o uluitoare calato-rie. -a refer la calatoria pe marea tulburata a
acestei vieti. Depinde de lansarea corecta. Sta scris la prora vaporului tau !'u Dumnezeu" sau
scrie !%o Aod") Poate ca nu este scris cu litere asa mari, ci numai foarte marunt si greu de
descifrat sau ntr-o scriere secreta pe care nimeni nu are voie sa o citeasca. #tunci gandeste-te ca
acest start gresit duce la de-zastru$ Dumnezeu n 'uvantul Sau ti spune clar( !,iule, da-mi inima
ta$" 0Proverbe 76.7D5. Doar acesta este startul bun. Toti cei care nu asculta de 'uvantul lui
Dumnezeu sunt atentionati cu mare seriozitate( !%u va nselati( Dumnezeu nu se lasa sa fie
batjocorit. 'e seamana omul, aceea va si secera" 0Aalateni D.E5. 'and observi ca plutesti pe un
curs gresit, nu te poate ajuta decat hotararea de schimbare a directiei. #ltfel, mai devreme sau mai
tarziu vei merge n pierzare. #i auzit cum radiotelegrafistul te previne si iar te previne ca sa-ti vii
n fire) #sculta-l, nu-ti !deconecta" constiinta, caci curand nu vei mai putea auzi semnalele lui
aducatoare de salvare$
Maratonul
2D
n anul ;B8 .@., D88 de corabii ale noii flote per-sane se ndreptau pe mare spre vest. ,rica si
groaza mergeau naintea lor. Darius, puternicul rege persan, si trimisese cei mai buni razboinici
pentru a-i nimici pe greci. Persanii debarcara pe coasta orientala a peninsulei #ttica, n campia
-aratonului. Siguri de victorie, adusera cu sine si lanturile cu care elinii urmau sa fie legati si
dusi ca sclavi spre rasarit. 1a scurt timp nsa, si grecii sosira la fata locului. 'ura-josul lor strateg
-iltiade nainta n mare graba cu 28.888 de ostasi narmati pana n dinti n ntampi-narea armatei
persane, care era mult mai numeroasa. Printr-un atac prin surprindere, grecii se napustira asupra
lor strabatand cu repeziciune ploaia de sageti nimicitoare, dupa care atacara cu o furie
ngrozitoare randurile arcasilor persani fara armura. Dupa o lupta tenace avu loc deznodamantul.
'u toata rezistenta ndarjita, invadatorii reusira doar cu greu sa se salve-ze n corabiile lor. 1a
apusul soarelui parasira coasta #tticii umiliti si nsangerati.
Arecii jubilau. Pentru prima data fusese nvinsa o
ostire persana. n amurgul serii, un alergator fugi ga-faind printre vii si livezi de maslini pana la
#tena, la o departare de peste ;8 de Gilometri. -ai striga cu ultima putere !<ictorie$ <ictorie$",
dupa care se pra-busi mort n piata din #tena.
#proape cu 7.388 de ani mai tarziu au avut loc n 2BD; Hocurile +limpice de la ToGio. Daca n
dome-niul sportului se mai ntampla minuni, atunci acestea au avut loc n ziua finala la atletism n
cursa maraton de ;7,2BD de Gilometri, n aerul sufocant si plin de fum al acestei mari metropole.
Pistolul dadu semnalul de start. Parca prea lent se pusera n miscare alergatorii, adevaratii eroi
ai dis-ciplinelor olimpice$ Pe o ntindere de peste ;7 de Gi-lometri, ce corespundea distantei dintre
localitatea greaca -araton si #tena, energia trebuia repartizata e9act. 'el cu numarul 2E de pe
ultimul rand din dreapta, #bebe BiGila, era unul dintre multii alerga-tori. #ceasta ntrecere, pe
care numai el singur o sta-panea suveran, avea sa fie maratonul sau. Doua mili-oane de japonezi
stateau de-a lungul traseului si l aclamau pe plutonierul n varsta de 7E de ani din garda palatului
imperial din #ddis #beba. Deja n 2BD8 la :oma castigase pentru &tiopia medalia de aur si, ceea
ce nimeni nu putea sa creada ca ar fi cu putinta, se va realiza si de data aceasta( aur la mara-ton
pentru &tiopia$ 'u un avans de peste un Gilome-tru, acest sportiv rezistent si zvelt a castigat ntr-
un timp, care pana atunci a fost socotit ca imposibil pentru distanta de maraton.
Sa aruncam o scurta privire asupra detinatorilor de performante de odinioara si din prezent pe
aceas-ta distanta. 'astigatorul olimpic din 1os #ngeles, n anul 2B67, renumitul argentinian
Kabala, care odini-oara batuse recordul n aceasta alergare n 7 ore, 62 de minute si 6D de secunde,
a dorit sa castige la Ber-lin n 2B6D pentru a doua oara medalia de aur, nsa dupa 77 de Gilometri
s-a prabusit. 1a fel si !locomo-tiva ceha", &mil KatopeG, care n anul 2B37 la @el-sinGi castigase
trei medalii de aur, si anume la 3.888 de metri, la 28.888 de metri si n maraton, a esuat n 2B3D la
-elbourne la a doua sa ncercare pentru me-dalia de aur la maraton. 1a olimpiadele din #tlanta,
n anul 2BBD, si Sidne>, n anul 7888, aproape n toa-te disciplinele a fost vizibil progresul n
antrena-ment. #u trecut n orice caz peste 68 de ani de la o-limpiada din ToGio. + noua generatie
de alergatori a pasit pe locurile de start. n #tlanta, alergatorul Hosia TugJane, nalt de numai 2,34
metri si ;3 de Gilogra-me greutate, a castigat medalia de aur pentru #frica de Sud n timpul
fantastic de 7 ore, 27 minute si 6D de secunde. Dar cu acest rezultat de vis s-a aflat n urma lui
#bebe BiGila, rege printre eroii singuratici ai strazii.
2E
Sa revenim la ToGio. 'and a alergat BiGila, a fost de fata si &mil KatopeG, precum si Hesse
+Jens, !minunea neagra", castigatorul a patru medalii de aur n anul 2B6D. 'e-i drept, ca om de
varsta mijlo-cie, bine situat, nici el nu a vrut sa renunte sa fie pre-zent la acest mare concurs.
'hiar si lor, oamenilor de specialitate, li s-a taiat rasuflarea cand #bebe BiGila, atletul de culoare,
dupa circa 23 Gilometri s-a distan-tat de grandiosul australian :on 'larGe si a pornit nainte cu o
viteza ca n povesti.
Dupa e9act o ora si ;4 de secunde a parcurs dis-tanta de 78 de Gilometri, dupa care alergarea a
conti-nuat pe un teren defavorabil. 1a Gilometrul 63 a baut o nghititura de ceai dintr-un pahar de
carton, fara sa-si piarda ritmul de fuga. 1a scurt timp dupa a-ceasta s-a vazut stadionul.
#dunandu-si ultimele pu-teri, a parcurs si ultimele sute de metri pana pe stadi-on, unde a fost
primit cu o e9plozie de bucurie de nedescris. Daca n-ai fi stiut ca viteazul atlet parcur-sese deja
peste ;8 de Gilometri, ai fi putut crede ca tocmai facuse o runda n jurul stadionului. Dar cro-
nometrul stadionului arata 7 ore, 27 minute si 22,7 secunde. KapoteG a e9clamat( !'ine alearga pe
a-ceasta pista cu urcusurile infinite n acest timp re-cord, acela nu mai poate fi numit grandios,
acela nu mai este un fenomen, ci este ceva de nedescris$" 'hiar si rezultatele remarcabile ale
urmatorilor aler-gatori au palit n fata unui asemenea record de timp. n timp ce ceilalti sportivi
deplin epuizati au necesi-tat ngrijiri medicale, BiGila si-a scuturat e9traor-dinara oboseala prin
cateva e9ercitii de gimnastica. +chii lui negri straluceau. Premiul ravnit era obti-nut$
Si n 'uvantul lui Dumnezeu, n cateva locuri e vorba de !alergare", precum si de pista de
alergari si premiul castigat. nsusi *sus @ristos si apostolii au vorbit n repetate randuri n pilde
pentru a fi ntelesi. Si viata ta este asemenea unei alergari. Daca aceasta va fi pe distanta scurta
sau maraton, nu are impor-tanta. *mportante sunt startul si tinta. %umerosi sunt alergatorii pe pista
larga a placerilor lumesti si a e-goismului. + astfel de alergare duce cu siguranta la o vesnica
pierzare. 1a nceputul acestui drum se afla o stralucire nselatoare, iar la capatul lui, noaptea.
#ceasta cu mult mai repede decat banuiesc cei mai multi$ 'hiar *ov a trebuit sa zica( !Kilele mele
alear-ga mai iuti decat un alergator" 0*ov B.735. De-ai dori ca timpul pus tie la dispozitie sa-l
traiesti spre cin-stea lui Dumnezeu$
Domnul *sus te cheama pentru a te conduce pe o noua cale. De aceea paseste pe stadionul
credintei$ Tot ceea ce mpiedica alergarea ta, pacatul si vina, &l vrea sa le nlature din calea ta.
+rice povara, o-prire si ntarzieri inutile nu sunt potrivite pentru un alergator pe pista de alergari.
!1upta-te lupta cea buna a credintei" 02 Timotei D.275. -ulti eroi adevarati au primit deja o
rasplata nemuritoare pe acest stadion al credintei. !Si noi, dar, fiindca suntem nconjurati cu un
nor asa de ma-re de martori, sa dam la o parte orice piedica si paca-tul care ne nfasoara asa de
lesne si sa alergam cu staruinta n alergarea care ne sta nainte. Sa ne uitam tinta la 'apetenia si
Desavarsirea credintei noastre, adica la *sus" 0&vrei 27.2-75.
!=itati ce este-n urma si lasati povara,
Priviti mereu-nainte, caci cel jerfit e =nul?
&l nveseleste ndata o inima bolnava,
'u drag si cu simtire &l rana ta o leaga.
24
#sa urcati voi liberi cu &l, n &l mai sus,
Spre naltimi cu soare ce n-au n veci apus.
&l merge nainte croind drumuri tot mai noi?
Pe dusmani si potrivnici lasandu-i napoi.
*ar tot ce va mai tine captivi pe vechiul drum
+, aruncati ndata ca pe un cosmar$
nmormantata fie lumea pentru voi
n groapa-n care *sus nvie pentru voi$
De aceea, tot mai sus sa ne-ndreptam privirea,
'u pas usor si hotarat sa-nfaptuim unirea$
'u -aestrul nostru sfant sa mergem mana-n mana,
Pe calea sfanta, dreapta si plina de lumina."
"e este dialectica#
Taranii unei cooperative au venit la primarul sa-tului si l-au ntrebat(
- Tovarase primar, spuneti-ne( 'e se ntelege prin cuvantul !dialectica")
Primarul a spus(
- Dragi tovarasi, eu nu va pot e9plica acest cuvant
n mod asa de simplu, nsa va voi spune un e9emplu. nchipuiti-va ca vin la mine doi tovarasi.
=nul este curat, iar celalalt este murdar. &u i invit pe amandoi sa faca baie. 'are din ei va accepta
mai degraba sa faca baie)
- 'el murdar, au raspuns taranii.
- %u, cel curat, a raspuns primarul. 'el curat este obisnuit cu baia. 'el murdar nu pune nici o
valoare pe ea. Deci care dintre ei va accepta baia)
- 'el curat, au raspuns taranii.
- %u, cel murdar$ #cesta are nevoie de o baie, a raspuns primarul. Deci cine accepta baia)
- 'el murdar, au raspuns taranii.
- %u, amandoi, a raspuns primarul. 'el curat este obisnuit sa faca baie, iar cel murdar are
nevoie de o baie. Deci cine va accepta baia)
- #mandoi, au raspuns ncurcati taranii.
- %u, nici unul din ei, a spus primarul. 'el mur-dar nu este obisnuit sa se mbaieze, iar cel curat
nu are nevoie de baie.
- Pai, tovarase primar, au protestat taranii, cum sa ntelegem noi lucrul acesta) De fiecare data
spuneti altceva si de fiecare data numai ceea ce vi se potri-veste socotelilor dumneavoastra.
- &i, vedeti, tocmai aceasta este dialectica, a spus primarul zambind.
#r fi ceva de ras n toata povestea aceasta daca nu ar fi totusi asa de grava. +are nu esti si tu un
ast-fel de dialectician) Stii ca ai facut ceva rau. + voce launtrica ti spune aceasta cu certitudine.
2B
ndata nsa vine o alta voce, vocea dialectica, a-vocatul celui rau. Stii ce spune aceasta cu
predilec-tie( !&i lasa, nu este chiar asa de rau. 'ine crezi ca o ia chiar asa n serios) %u fac si altii
la fel) Doar nu te-a vazut nimeni. + singura data este ca niciodata." #sa sau ceva asemanator se
poate auzi de la vocea aceasta. &a ncearca sa prezinte ca fiind inofensiv, sa rastalmaceasca si sa
prezinte altfel ceea ce s-a petre-cut n realitate. #ceasta voce satanica vrea sa contra-zica
permanent cugetul.
Diavolul este marele potrivnic care lucreaza cu ravna pentru a rastalmaci adevarul. 'uvantul
grecesc pentru diavol este !diabolos", care tradus te9tual n-seamna !a arunca totul n dezordine".
&l ncearca zi de zi sa faca dezordine n cugetul tau. si da toata os-teneala pentru a te mpiedica
sa citesti Biblia. %umai n Biblie gasesti singura masura incontestabila pen-tru bine si rau.
!'aci 'uvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taisuri(
patrun-de pana acolo ca desparte sufletul si duhul, ncheie-turile si maduva, judeca simtirile si
gandurile inimii" 0&vrei ;.275. #cest 'uvant minunat doreste mai na-inte de toate sa te conduca
spre *sus Domnul si -an-tuitorul, care asteapta sa vii acum la &l. #cest !a-cum" este asa de
important pentru tine$ ndata nsa, glasul celui rau este la post si ti spune( !%u te grabi, mai este
timp$" Dar aminteste-ti ca nimic nu este as-cuns$ Totul va fi descoperit 0-atei 28.7D5 de ochii
#celuia care sunt ca para focului 0#pocalipsa 2B.275$ *sus te cheama astazi sa vii la &l. %u-1 refu-
za$
Podul de peste $a%
1a Dundee, n fata coastei scotiene, furtuna urla amenintator. :aul Ta>, care de obicei era asa
de pas-nic ca un peisaj dintr-o ilustrata, se varsa ntr-un golf larg si pitoresc al -arii %ordului.
#cum nsa, n a-cest golf, totul era transformat din cauza furtunii. ,lu9ul izbea cu furie. <antul de
nord-est si croia drum adanc n mare si ridica valuri nfiorator de -nalte, carora furtuna le punea
capete de spuma zgo-motoase, pe care le lovea apoi cu putere uluitoare si le topea ntr-o ploaie
salbatica. ntre cele doua coaste ale golfului din -area %ordului, ea, marea mortii, asezase o
centura ucigasa pentru valurile furioase. n spatele zidului nestatornic de spuma de mare si a va-
lurilor se putea doar banui tarmul de apus. Din cand n cand cate un fulger, ce strabatea printre
peticele de nori, lumina ntr-o fuga nebuna coasta opusa. #-ceasta doar pentru o secunda, apoi din
nou era noap-te sinistra.
1a izbucnirea fulgerelor se zarea din cand n cand unul din cele 43 de arcuri ale uriasului pod
de cale ferata, care se ntindea pe o distanta de peste 6.888 de metri peste golful marin. Berbecii
greoi de apa se repezeau cu un zgomot nabusitor spre pilastrii si placile de otel ale podului. Din
nou un fulger mai luminos, care despica stratul de nori negri, arata cat de puternic balansa acest
pod. Printre mugetele fur-tunii patrunse un sunet straniu, strident. 1ocomotiva trenului accelerat
de la 1ondra suiera gafaind. nain-tea podului nsa, trenul se opri.
-ecanicul de locomotiva era nehotarat. +are sa ndrazneasca sa treaca peste pod de partea
cealalta pe o astfel de vreme) Kabovi un timp, apoi trenul porni ncet cu o noua suieratura
stridenta, care se a-mesteca n vajaitul valurilor ce se izbeau si cu bubui-tul tunetelor. -ecanicul
78
de locomotiva spera ca po-dul este suficient de solid pentru a rezista furtunii. Pe liniile
tremurande, rotile se nvartira ncet pana la mijlocul podului. Dintr-o data, un troznet asurzitor$
Tipete de groaza rasunara n vuietul elementelor dezlantuite. n cateva clipe, furia uraganului
smulse podul pe care se afla trenul si l arunca n prapastia nfioratoare.
Poate ai auzit despre aceasta nenorocire. S-a n-tamplat cu mult timp n urma, n noaptea de
74-7B decembrie 24EB. #ceasta trista ntamplare, care a zguduit odinioara toata lumea, a servit ca
inspiratie poetului Theodor ,ontane 0242B-24B45 pentru una din cele mai miscatoare balade ale
sale.
Toti cei care s-au aflat n acel tren au sperat ca podul va fi rezistent. &i s-au nselat. Toti au
murit, atat mecanicul de locomotiva, cat si cei ce si-au pus nadejdea n el. 1a ce i-a ajutat faptul ca
au sperat ca vor trece podul fara pericol)
Poate unii calatori, ce vor sa calatoreasca spre telul ceresc, se ncredinteaza unui !mecanic de
loco-motiva" care de asemenea i conduce peste niste po-duri nesigure. &i spun( !#m citit n
cutare carte sau am auzit de la conferentiarul acela ca am putea avea toata ncredintarea ca bunul
Dumnezeu ne va primi, daca totusi n-am fost chiar asa de rai, straduindu-ne sa facem ceva bun.
Doar Dumnezeu este dragoste, iar pacatosi suntem toti. &u am fost totdeauna religi-os, ba chiar
am fost si botezat. Sper..."
n loc de a ajunge n mparatia lui Dumnezeu, foarte multi s-au prabusit n adanc de pe acest
pod al !sperantei ca...". ntr-acolo duce numai un pod, nu-mai un singur drum, pe care Dumnzeu
nsusi l-a sta-bilit si despre care Domnul *sus spune( !&u sunt ca-lea, adevarul si viata. %imeni nu
vine la Tatal decat prin -ine" 0*oan 2;.D5.
&eclame
'um ai spus) !%u produce spuma)" %u-i rau de-loc$ 'uvinte ca !nu produce spuma, activeaza
respi-ratia, nvioreaza corpul, bun la gust, binefacator, pla-cut pentru piele" ne conduc nemijlocit
n nfloritoa-rea agentie germana de reclame, n birourile si ate-lierele creatorilor de reclame.
#colo nu se potriveste reclamatia miscatoare a filologilor naivi care se plang ca limba germana
devine superficiala, si pier-de puterea si devine saraca. #utorii de scrieri propa-gandistice sunt
energici. 1ucreaza fara ragaz sa dea noi impulsuri vocale. 'u un simt sigur satisfac si ce-le mai
tainice ramificatii ale sufletului. Stiu ce se a-nunta. -ai mult decat atat, hotarasc ce trebuie sa se
anunte, si aceasta pe toate canalele si frecventele.
#sadar, stimate consumator, e9amineaza-ti me-moria$ 'are din cuvintele de reclama
predominante, care dintre aceste cuvinte inventate dupa tempera-mentul autorilor de scrieri de
reclama ti racneste sau ti sopteste bland la ureche) 'are dintre ele sunt pe primul loc) Spui
!nou" sau !e9celent, plus, e9tra, dublu") ,ara ndoiala, esti pe calea buna. #cestea sunt cuvinte de
reclama cu o importanta semnifica-tiva. Si !alb" ai mai spus) Simplu !alb") @ai sa e9a-minam si
!albul" n numeroasele sale nuante si sa-l supunem criticii de te9t$ Sa ne punem ntrebarea( Stiam
noi odinioara ce se poate scoate din acest sim-plu cuvintel !alb") :usinati, trebuie sa marturisim
72
ca nu, noi n-am stiut. #bia ultimii ani ne-au adus claritate asupra faptului cat de alb poate fi albul.
Timpurile romantice cu !alba ca zapada" sau !alb ca lebada" au trecut de mult.
n sfarsit cunoastem un alb mai alb. 'e vrei sa spui) Albul cel mai alb care a e9istat vreodata)
+, nu$ #cesta a e9istat si anul trecut. 'iclonul alb) Da, si el$ Dar gandeste-te o data la super-
grozav-e9tra-alb$ #sa de alb, ca mai alb nici nu poate fi$ ,oarte bine$ Dar trebuie sa mai
avanseze, sa devina si mai alb. #sadar, n fata concurentei, oamenii constrang cenusiul din rufe sa
iasa, iar albul l silesc sa intre, o9igenul l constrang nauntru, iar murdaria afara dupa motto-ul(
'a soarele si vantul$ n sfarsit, gata cu rufele cenusii spalate fin la masina moderna de spalat$ n
sfarsit avem n fata noastra ntinse la uscat rufele albe cu continutul de ozon al padurilor finlan-
deze, cu parfumul de briza proaspata a primaverii n fiecare cuta. +, cum miroase acest alb
proaspat de padure si pe ce naltimi ale albului mai vrea nca sa ne duca$ Plin de presimtiri vad
cum la orizont apare albul luminos cu efect glacial sau camasa alba ca za-pada vesnica, ce se
poate purta doar cu ochelarii de soare.
Dar nu este vorba numai de culoarea alba. 'e s-ar ntampla cu dintii tai fara sa-i speli zilnic cu
noua substanta activa I-D83) Sau vrei, ca o personalitate constienta cum esti tu, sa te e9pui
mirosului mirosu-rilor si sa iei asupra ta cusurul spalarii neparfumate) %u, ci mai bine te hotarasti
sa te simti nviorat n tot corpul. 'e-i drept, totul cu masura, dar n mod regu-lat$ +ameni buni,
niciodata nu ne-a mers mai bine ca astazi$ %iciodata nu au fost reclamele atat de razan-te, atat de
pline de energie ca astazi.
Kambesti) Si eu$ Dar cand ma gandesc la toata zarva reclamelor, care, vrand-nevrand, ne
mbie in-sistent zi de zi, atunci as dori sa-i strig fiecarui orga-nizator de reclame( !-ai fa odata
pauza$" L cu a-ceasta iar am folosit un slogan de reclama. 'hiar si timpul liber, ce i mai sta la
dispozitie omului agitat din zilele noastre, a devenit un loc de ntalnire al re-clamelor. Sau nu s-ar
putea spune mai bine un loc de momeala) Toate e9citatiile acustice si vizuale sunt oferite, pentru
ca sa nu-i permita omului din zilele noastre sa ajunga la un pic de liniste, sa se reculeaga, sa
reflecteze. Pentru a-i sustrage atentia de la aces-tea, nu se face deloc economie cu mijloacele
banesti. Pentru reclama la televizor sunt cheltuite sume enor-me. 'ati copii din #frica sau de
altundeva ar putea fi salvati de la moartea prin nfometare cu suma care trebuie platita pentru 68
de secunde de emisie la te-leviziune)
*ar tie personal, doresc sa-ti dau un sfat bine in-tentionat( -ai fa odata pauza cu multele
distrageri$ <ino-ti n fire odata$ 'e-ar fi sa ncerci ca asta-seara sa nu apesi pe butonul de la radio
sau televizor la-sandu-te mbiat cu reclame si n loc de aceasta ai pu-ne mana pe o carte buna si ai
citi)
'e-ar fi daca ai lua odata n mana Biblia, sa ci-testi si sa te inspiri de acolo) n aceasta carte
vei gasi mari surprize pentru tine$ 'e-i drept, pe dinafara nu arata atat de atragatoare, este chiar
simpla si modes-ta. nsa Biblia contine aur curat, comori nepretuite. ,iecare minut ce l petreci cu
'uvantul lui Dumne-zeu nu este risipit.
Dumnezeu poate si doreste sa-ti descopere tot mai mult din 'uvantul Sau, facandu-l nespus de
pre-tios pentru tine. :oaga-te ca si regele David( !Des-chide-mi ochii, ca sa vad lucrurile
minunate ale 1e-gii Tale$" 0Psalmul 22B.245. #tunci vei observa ca a-ceasta carte ti se adreseaza
n mod sincer si cu cele mai bune intentii. 'ontinutul sumar al mesajului ei este urmatorul(
77
2. &sti un pacatos si de aceea Dumnezeu trebuie sa te condamne, pentru ca &l este drept si nu
trece cu vederea pacatul 0:omani 6.28-27? #pocalipsa 72.4? &vrei 28.625.
7. Dumnezeu este dragoste 02 *oan ;.4-285. &l vrea si poate sa-ti ierte toate pacatele, pentru ca
unicul Sau ,iu, Domnul *sus @ristos, a luat pedeapsa asupra 1ui, ispasind vina n locul tau.
#cest fapt este valabil pentru oricine si marturi-seste vina n fata lui Dumnezeu si crede ca
-antui-torul *sus a mplinit totul pe crucea de pe Aolgota.
'elui care l primeste pe @ristos si l urmeaza i sunt promise pacea cu Dumnezeu si o tinta
minuna-ta. 'are este raspunsul tau la aceasta oferta facuta de Dumnezeu)
Foarte bine lustruit
1a cunoscutul cabinet londonez de figurine de ceara al doamnei Tussaud, pe treptele de la
intrare se putea vedea un politist englez stand n picioare. =nii chiar au vrut sa discute cu el si sa
l ntrebe pe unde pot sa mearga mai departe. #bia atunci au observat ca el este facut din ceara.
#tat de natural, atat de ui-mitor de natural parea, de parca ar fi fost ntr-adevar un politist englez.
&ra doar o asemanare e9terioara.
--am dus prin toate camerele acestei e9pozitii ciudate. Pretutindeni acelasi tablou(
personalitati re-numite de toate nuantele, regi si conducatori de osti, politicieni, oameni de arta si
de stiinta$ %everosimila aceasta asemanare$ De asemenea, incredibil de tacuti deveneau multi
vizitatori ndata ce intrau n aceasta e9pozitie. Ti-ar fi venit sa crezi ca unii se vor amu-za. Dar nu$
-ajoritatea deveneau foarte tacuti. :a-maneau muti. #ceste figurine aveau un efect apasa-tor,
paralizant chiar. &le erau fara viata. %umai ma-surile e9terioare corespundeau.
'at de multi oameni ai zilelor noastre se ostenesc pentru a avea o masura e9terioara, o haina
crestina, o forma crestina pe dinafara$ &ste de speriat cata apa-renta ne nconjoara astazi$
Hohannes Busch a spus odata( !'ine nu este rosu, este rosiatic, iar cine nu este crestin, este
crestinesc." 'ata dreptate a avut cu aceasta$ Tocmai aceasta este problema n bisericile noastre,
este problema poporului nostru, chiar si a ntregii noastre tari asa-zisa crestina. 1a noi e9ista un
crestinism fara @ristos. #ici este religie, dar lip-seste viata. &9ista forme religioase, dar nu este
pute-re. Sunt multi oameni crestini cu pregatire, nsa asa de putini care marturisesc cu curaj.
&9ista asa de multe conceptii spongioase, nsa asa de putini bar-bati care sa stea pe terenul stancos
al propovaduirii biblice. Da, aceasta este situatia reala, ceea ce pro-duce confuzie n zilele noastre,
caci nsusi raul se n-valuie n fasoane crestinesti. 'at de bine se potrivesc cuvintele Scripturii
pentru timpul nostru( !Sa stii ca n zilele din urma vor fi vremuri grele. 'aci oamenii vor fi
iubitori de sine, iubitori de bani, laudarosi, tru-fasi, hulitori, neascultatori de parinti,
nemultumitori, fara evlavie, fara dragoste fireasca, nenduplecati, clevetitori, nenfranati,
nemblanziti, neiubitori de bine, vanzatori, obraznici, ngamfati? iubitori mai mult de placeri decat
iubitori de Dumnezeu? avand doar o forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea. Departeaza-te de
oamenii acestia" 07 Timotei 6.2-35.
76
De aceea tine minte ca numai acela este crestin care a primit de la @ristos o viata noua. Si tu
trebuie sa-1 recunosti pe *sus ca Domn al vietii tale si sa-1 urmezi. %umele de crestin,
asemanarea si forma nu au nici o valoare.
&ste precum automobilul care este lustruit la per-fectie. -otorul este nou, ca scos din cutie.
'auciucu-rile, franele sunt n perfecta regula. 'hiar si cheia este n contact, dar i lipseste benzina
n rezervor, i lipseste carburantul. 'u acest automobil poti sa co-bori dealul, dar va veni n mod
sigur momentul cand nu mai poti face nimic cu el si vei trai o surpriza ne-placuta. +, cat sunt de
multi aceia L vorbind n pilda aceasta L care nu au carburant$ &i calatoresc comod pe drumul larg
care duce la pierzare. Directia nsa este falsa. Toti vor ajunge la o tinta pe care n-au as-teptat-o.
'ine poate numara ostirea crestinilor cu certificat de botez care gandesc ca pot prezenta
Dumnezeului sfant un astfel de document crestinesc) Si cine poate numara multimea crestinilor
de ocazie) 1a botez, la casatorie, atunci da, le poti vedea masinile parcate n fata bisericii. De
asemenea, fortati de mprejurari, i poti vedea si la capela de la cimitir. 'u cata aparenta crestina
se nconjoara lumea$ 'alea larga care duce la pierzare vesnica are n realitate un trotuar lat cu
fatada crestina. #re un nume, si pastreaza simbolul, dar lipseste viata. Despre un astfel de crestin,
Biblia spune( ! ...ti merge numele ca traiesti, dar esti mort" 0#pocalipsa 6.25 si !avand doar o
forma de evlavie, dar tagaduindu-i puterea..." 07 Timotei 6.35.
'erceteaza-te daca ai viata din Dumnezeu sau nu-mai o forma de evlavie, o forma moarta$
Aandeste-te ca si pestii morti noata cu torentul. De ceea ce ai tu nevoie este viata din Dumnezeu.
'fara din murdarie!
!#dunam zdrente, oase, fier si hartie...", striga n cor o trupa mica de baieti care trecea pe
strazi. Doi dintre ei trageau n urma lor un carut zgomotos, n-carcat cu zdrente, oase, fier si
hartie.
mi amintesc de o ntamplare care s-a petrecut n Berlin. 1a marginea orasului, departe de
cartierele de locuinte, e9ista un sector imens unde se transpor-tau gunoiul si reziduurile orasului.
#colo era un loc urat mirositor. n acea imensitate de necuprins, n afara de stolurile de corbi
croncanitori si sobolanii care misunau printre gunoaie cautand cate ceva de mancare, mai era o
fiinta( colectorul de vechituri. 'u un sac mare n spinare si cu un bat lung n mana, el scormonea
printre gunoaie cautand fier vechi, sticle, oase, carpe si alte vechituri aruncate la gunoi. Din zilele
tineretii sale si pana atunci, acea zona s-a n-tins tot mai mult, cuprinzand o suprafata crescanda.
ntr-o parte a gunoiului de odinioara au crescut de multa vreme iarba, tufe si chiar copaci. Dar
drumul colectorului era zi de zi n urma gunoiului.
'u toate ca ncaruntise, tovarasia lui zilnica se compunea tot din doze de conserve ruginite,
ncalta-minte si cauciucuri uzate, cioburi, cutii vechi de car-ton si sticle, toate mprastiate n munti
cenusii si gu-noaie urat mirositoare. #ceasta era lumea lui de ieri, precum si de astazi. %u
cunostea o alta viata, decat aceea de a scormoni mereu n murdarie si praf. 'eea ce se ntampla n
jurul lui, nu-l preocupa. %u avea nici o legatura cu viata pulsanta din jurul lui. Aandu-rile sale se
roteau doar n jurul locului de gunoi. Pen-tru el, valoarea unei zile se calcula dupa cate zdren-te,
7;
oase si sticle cara acasa n sacul lui. #casa) #h, baraca aproape darapanata, n care locuia, nu era
ca-minul lui. De fapt, casa lui o constituia gramada i-mensa de gunoi situata la marginea orasului.
n pra-ful si n mirosul greu al acesteia si petrecea zilele lui triste.
ntr-o zi nsa, la locul de depozitare al gunoiului, venira la el doi barbati, un politist si un
functionar de la judecatorie, care i cerura datele personale si i fa-cura cunoscut ca este cautat. +
ruda de mult uitata din #nglia i lasase o mostenire care consta din mai multe milioane. Dar
colectorul de vechituri aproape ca nu dadu atentie celor auzite. %u i venea sa creada ca cei doi
soli se deplasasera special pentru el pana la locul gunoaielor si ca vestea lor avea vreo nsem-
natate pentru el. n timp ce cautau sa-l convinga, co-lectorul de vechituri deveni nelinistit si
agresiv, cre-zand ca vor sa l aresteze. n sfarsit, pricepu realita-tea. Se lasa de asemenea convins
ca starea lui mur-dara si zdrenturoasa nu i se mai potriveste. 'ei doi functionari i oferira banii
necesari ca sa se mbaie-ze, sa se barbiereasca si sa se mbrace cu haine noi din cap pana n
picioare. <echii lui cunoscuti nu-l mai recunoscura. #poi calatori cu functionarul de la
judecatorie, care l luase de la gramada de gunoi, n #nglia, unde i se plati de la o banca
londoneza mostenirea. Pe drumul de ntoarcere i dadu nsotito-rului sau unul dintre bacsisurile
cele mai generoase care s-au dat vreodata, 73.888 de euro.
Ti-ai dorit si tu vreodata o viata noua si curata) +are nu observi muntele de gunoi n care te
afli) Discutiile murdare pe drumul nspre scoala, bancuri-le soptite la locul de munca, pozele
aratate n secret, filmele, ilustratele si cartile rele L caracterizeaza ele viata ta) Si unde navighezi
pe internet) Toate aceste lucruri sunt mai rele decat o gramada de gunoi. Pu-tregaiul si otrava
putreziciunii si a mortii sunt n ele. 'u toate acestea, multi cunosc numai necuratia si permanenta
pofta si dorinta nestapanita dupa ele. n dosul zambetului radios al obrazului fardat se ascun-de
adesea o inima nefericita. Si totusi se scormones-te mai departe n muntii de gunoi, asa cum facea
odi-nioara colectorul nostru de vechituri.
#cum nsa fii atent$ =nul pe care tu 1-ai dat uita-rii de multa vreme a lasat un testament pentru
tine. 'hiar pentru tine$ &sti chemat la un mare drept de mostenire. -ilioanele pamantului sunt
doar un fir de praf fata de aceasta mostenire, caci vei deveni mos-tenitor al lui Dumnezeu
mpreuna cu @ristos. Pe toa-te acestea, simturile noastre le pricep cu mult mai putin decat
colectorul de zdrente mostenirea milio-nului sau. Sa nu consideri nsa aceasta solie drept o gluma$
%u te gandi ca aceasta nu te priveste pe tine$ 'hiar daca oamenii din jurul tau nu se lasa abatuti
din vechiul lor fagas, tu esti chemat sa devii un fiu al 'elui Preanalt. #ceasta a vestit-o &l cu
solemnitate si doreste sa te faca mostenitorul slavei Sale. %oi a-mandoi nu putem ntelege tot ce
cuprinde acest fapt? este mult prea mare pentru mintea si inima noastra$ Tu nsa trebuie sa iesi din
viata ta veche, din viata nenorocita cu miros de putrefactie si murdara de ne-descris. !'aci tot ce
este n lume( pofta firii paman-testi, pofta ochilor si laudarosia vietii, nu este de la Tatal, ci din
lume. Si lumea si pofta ei trece? dar cine face voia lui Dumnezeu ramane n veac" 02 *oan 7.2D-
2E5. De aceea trebuie sa te lasi spalat si curatat pe deplin. #i nevoie de aer proaspat si curat,
pentru ca sufletul tau sa poata n sfarsit respira adanc. Si ce bine ca !sangele lui *sus @ristos, ,iul
1ui, ne cura-teste de orice pacat" 02 *oan 2.E5. Arabeste-te, orele sunt pretioase$ #i putea muri pe
neasteptate, mai -nainte de a intra n posesia marii mosteniri$
73
E totul (n ordine cu tine#
Totul n ordine) #mericanul ntreaba simplu( !oGa>)" si scrie prescurtat( !o.G.". 'u siguranta,
ai auzit si tu de multe ori aceasta e9presie, caci cuvan-tul nu se foloseste numai n Statele =nite, ci
si n multe alte tari. Te-ai ntrebat vreodata de unde vine aceasta e9presie cu prescurtare specifica
o.G.) %u este chiar asa de simplu sa raspunzi la aceasta ntre-bare. &9ista mai multe e9plicatii
despre cum a luat nastere acest !oGa>".
Doresc sa povestesc aici cea mai verosimila isto-rie a genezei acestui cuvant. +ricum, un
cuvant en-glezesc, care sa sune asa, nu e9ista. De asemenea, n dictionarele foarte vechi, precum
si n scrierile lim-bii engleze nu se poate gasi acest cuvant. &l a aparut prima data n Statele =nite,
nu n #nglia sau n pose-siunile engleze. Prin urmare, acest cuvant nu poate fi mai vechi decat
S.=.#., iar Statele =nite e9ista ca stat din ; iulie 2EED, cand s-a despartit de #nglia prin renumita
declaratie de independenta. Probabil, aceasta e9presie deosebita a fost folosita pentru pri-ma oara
n timpul razboiului american de indepen-denta si a fost folosita fara nici o intentie si totusi ntr-
un mod foarte original de catre un ofiter german.
#cel german nu a fost nimeni altul decat cunos-cutul general ,riedrich Cilhelm von Steuben
02E68-2EB;5. nainte de a deveni general, a avut o viata a-gitata. 'a fiu al unui ofiter prusac, o
mare parte din copilaria lui a fost nevoit sa o petreaca n tabara de companie. 1a varsta de 2E ani
s-a nrolat n armata prusaca si curand a devenit sublocotenent, luptand curajos n bataliile
razboiului de sapte ani. 'urand dupa aceea, ,rederic cel -are l-a adus ca aghiotant n statul sau
major. -ai tarziu, l vedem ca maresal al curtii printului de @ohenzollern-@echingen, iar n cele
din urma drept colonel n armata din Baden. 'urand nsa s-a scarbit de intrigile de curte, si mai
ales propria lui neliniste l-a mpins la noi actiuni. n felul acesta a urmat sfatul unor prieteni, nalti
politi-cieni, si a calatorit peste marele ocean spre #merica de %ord, tara viitorului, care tocmai
lepada domina-tia #ngliei, pregatindu-se pentru lupte grele. Steuben a fost omul de care #merica
a avut nevoie mai mult decat de praful de pusca si tunuri.
-ilitia americana era indisciplinata, decazuta, fa-ra nici o pregatire. +fiterii ei nu cunosteau
nici tacti-ca, nici strategia de lupta. Pe timp ndelungat nu pu-teau tine piept trupelor engleze care
atacau, acestea fiind solidare si bine instruite. Steuben nsa, care n anul 2EE4 a fost numit
inspectorul general al armatei de catre 'ongresul S.=.#., a facut ordine temeinica. &l a elaborat
instructiuni practice pentru serviciul de instruire si a avut grija ca aceste instructiuni sa fie si
e9ecutate. 'hiar n calitate de conducator activ de trupe a castigat rapid succese importante. Dupa
ce independenta a fost asigurata si pacea a fost nche-iata, la recomandarea primului presedinte
Aeorge Cashington, pentru meritele avute fata de Statele =-nite ale #mericii, 'ongresul i-a
acordat o importanta proprietate de pamant mpreuna cu o pensie substan-tiala. Si astazi nca, n
luna septembrie a fiecarui an, societatea germano-americana !Steuben" face cu-noscuta parada
Steuben n %eJ MorG.
nsa cum se face ca e9presia !oGa>" i se atribuie generalului Steuben) Steuben a fost un soldat
de is-prava, nsa cand a mers la varsta de 3E de ani n #merica, nu a mai avut chef sa nvete limba
engleza. Totusi, silit de mprejurari, a trebuit sa-si nsuseasca cele mai importante cuvinte, cu toate
ca i-a venit foarte greu. ndeosebi ortografia lui se orienta mai mult dupa fonetica germana.
7D
Subalternii sai trebuiau uneori sa ghiceasca despre ce era vorba, ceea ce de multe ori era si un
motiv de haz. n felul acesta s-au raspandit cu repeziciune printre soldatii americani cele mai noi
greseli gramaticale ale sefului lor. Do-cumentele oficiale, pe care le avea de controlat si semnat,
trebuiau sa poarte nsemnarea !all correct( Steuben", ceea ce nsemna !perfect, n regula( Steu-
ben". 'a de obicei, generalul Steuben a transcris pronuntia engleza n ortografia germana si a
scris, n loc de prescurtarea !a.c." pentru !all correct", sim-plu !o.G.". Soldatii sai au gasit aceasta
prescurtare foarte hazlie si asa a ajuns !oGa>-ul" foarte curand de pomina, ramanand pana n zilele
noastre.
#cum, te rog, arunca din nou o privire asupra titlului. 'um ti merge) &ste totul !oGa>", totul
n ordine) %u, nu ma refer la e9teriorul tau, ci la omul dinauntru. Spui( !1a mine, totul este oGa>.
--am o-rientat totdeauna dupa cele zece porunci, n-am furat niciodata si n-am nici o crima pe
constiinta." &i, poate fi adevarat, dar cum stai de pilda cu porunca a noua) nca n-ai spus
niciodata vreun neadevar) Sau cum stau lucrurile cu prima porunca( !Sa iubesti pe Dumnezeul
tau din toata inima ta"...) %u-i asa ca e9aminat la lumina trebuie sa recunosti ca la tine nu este
totul n ordine cum ar trebui sa fie) Si daca esti foarte sincer, ti aduci aminte si mai bine cat ai ne-
cinstit sfintele porunci ale lui Dumnezeu$
Dar sa presupunem ca n toata viata ta ai pacatuit numai o singura data fata de porunca
dumnezeiasca? sa zicem ca ai spus numai o singura data o minciuna, ceea ce este tot asa de rau, de
parca ai spune adeva-rul pe jumatate. Pentru aceasta esti supus ntregii ju-decati a sfantului
Dumnezeu, caci &l marturiseste n 'uvantul Sau( !'aci, cine pazeste toata 1egea si gre-seste ntr-
o singura porunca, se face vinovat de toa-te" 0*acov 7.285. #tunci vei avea pe buze ntrebarea(
!'ine va putea sta n fata lui Dumnezeu si cine va putea intra n cer)" #ceasta ntrebare este usor
de n-teles. &a face destul de clar cat de trista si deznadaj-duita este situatia ntregului neam
omenesc. Dar n fraza de mai sus, un cuvant este fals. 'orect ar trebui spus( #ceasta ntrebare face
destul de clar cat de tris-ta si deznadajduita ar fi situatia ntregului neam o-menesc, daca
Dumnezeu nu ar avea o evanghelie, o veste buna atat pentru omenire, cat si pentru tine. #-ceasta
veste se numeste( Dumnezeu te iubeste$ Dum-nezeu te cauta$ Da, Dumnezeu 1-a dat pe #cela, pe
care l iubea nespus de mult, pe #cela care nu a cal-cat nici o porunca si care nu a facut nici un
pacat( *sus @ristos, ,iul Sau. Hudecata, care o meritai tu, a fost e9ecutata asupra 1ui. +h, minune a
harului( Domnul *sus S-a lasat rastignit pe cruce, de bunavo-ie, din dragoste pentru Tatal Sau si
din dragoste pen-tru tine$
%u este aceasta o veste buna pentru un suflet con-damnat la moarte, cand un altul si asuma
vina, iar el este gratiat) #ceasta gratiere nsa nu o primesti auto-mat. Prin poarta stramta nu poti
marsalui n coloana. Pe aici trebuie sa se treaca unul cate unul. De aceea hotaraste-te$ De tine este
vorba$ Domnul *sus @ris-tos ti spune( ! ...cine asculta cuvintele -ele si crede n 'el ce --a
trimis, are viata vesnica si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata" 0*oan 3.7;5. +, de ai
asculta de 'uvantul Sau si de i-ai da creza-re$ #tunci ntr-adevar totul va fi !oGa>", totul va fi n
ordine cu tine$
Un ')"
7E
%u ma refer la #B'-ul pe care l nvata copiii la scoala. De asemenea nu ma gandesc la marea
socie-tate americana de radiodifuziune #B' 0#merican Broadcasting 'ompan>5, nici la
prescurtarea referi-toare la #rgentina, Brazilia, 'hile 0Statele #B'5. Si n domeniul tehnic, de
asemenea e9ista o multime de inventii si procedee tehnice unde ntalnim aceste trei litere( #B'.
nsa aici nu este vorba de nici unul din aceste familii de #B'-uri numite mai sus. #ici voi relata
despre cele mai periculoase #B'-uri care e-9ista. -a refer la asa-numitele arme-#B'. #ceasta
e9presie care suna inofensiv, pentru ca ne aminteste de abecedarul scolar, nu este altceva decat
denumi-rea colectiva pentru mijloacele de lupta atomice, bi-ologice si chimice. Si acestea sunt cu
totul altceva decat inofensive.
%umai putine stiri patrund n public despre ce lu-cruri ngrozitoare se ascund n spatele
fiecareia din-tre cele trei litere. #ceasta se datoreaza faptului ca strategii militari ai puterilor
mondiale vegheaza cu grija asupra secretelor lor. Posibilul adversar trebuie sa ramana n nestiinta
si de aceea se mascheaza cu un nvelis impermeabil acest arsenal al distrugerii. nsa ceea ce a
devenit cunoscut si mai devine este suficient sa caracterizeze acest #B' drept #B'-ul ororii.
Toate discutiile n legatura cu securitatea mondia-la culmineaza astazi n problema armelor
atomice. #supra efectului distrugator al acestui # din acest #B' suntem, n mare masura, teoretic
lamuriti. ,ap-tul ca un singur submarin echipat nuclear al clasei Poseidon are aceeasi putere ca
cea dezlantuita n ntregul prim razboi mondial ne cauzeaza fiori de groaza. =nde au aterizat
zecile de mii de presupuse rachete echipate atomic din anii nouazeci) %imeni nu stie e9act.
Putinele vechi puteri atomice si multe-le noi stau n secret n ciuda tuturor afirmatiilor so-lemne si
ale ceremoniilor din fata zecilor de camere de televiziune.
'urios este nsa ca celelalte forte de distrugere din camera rosie a dezvoltarii armelor celor mai
mo-derne par a fi uitate. #rma atomica revendica toata atentia, n timp ce materialul de lupta
biologic si chi-mic trece pe planul al doilea. n parte, aceasta consta n aversiunea naturala pe care
o simte oricine fata de lucrurile funeste. nsa dupa cum am mai spus, atarna greu n balanta faptul
ca e9ista foarte putine infor-matii asupra dezvoltarii celor mai noi arme B si '. n decursul anilor,
oricum multe noutati au patruns n viata publica. #cestea sunt atat de neimaginat, n-cat ratiunea
le-ar refuza, bucuroasa sa nu dea crezare acestor posibilitati moderne de purtare a razboiului.
'u toate acestea, se stie ca unele tari mari si mai putin mari cheltuiesc sume considerabile
pentru cer-cetarea substantelor biologice si chimice de lupta, n timp ce cheltuiesc sume si mai
ridicate pentru stu-dierea mijloacelor de aparare mpotriva acestora. %u numai S.=.#., :usia si
'hina lucreaza cu ravna n a-ceste domenii. :epublica ,ederala Aermania n ca-drul tratatului din
anul 2B3; si-a luat obligatia sa nu produca nici un fel de arme #B'. De asemenea, prin protocolul
de la Aeneva din 2B73 cu privire la con-ventia din @aga, semnatarii s-au obligat sa nu utili-zeze
mijloace de lupta chimico-biologice. +dinioara, omenirea se gasea nca sub teribila impresie a
nce-putului razboiului cu gaze din primul razboi mondi-al. Soldatii celui de-al doilea razboi
mondial au pur-tat dupa ei mastile cu gaz de pe un camp de lupta pe altul, nsa nici @itler, nici
Stalin n-au ndraznit sa n-ceapa lupta cu gaze to9ice.
Aazul to9ic, n ciuda tuturor amenintarilor, nu e cea mai periculoasa substanta chimica. 'ea
mai otra-vitoare substanta chimico-organica este botulinul. + cantitate nenchipuit de mica de
numai 8,884; de miligrame actioneaza mortal. &l poate fi pulverizat din avion sau mproscat prin
74
cartuse de gaz. &ste fa-ra miros si fara gust si, prin urmare, nici nu poate fi constatat. Provoaca o
paralizie progresiva care duce n cele din urma la paralizia respiratiei si a cordului, omul
ramanand deplin constient pana la moarte.
Daca deja este foarte dificil de a controla fabrica-rea si e9perimentarea armelor atomice, atunci
pare lipsita de perspectiva includerea lor n negocierile pentru dezarmare. &ste mult mai usor sa se
fabrice gaze si sa fie depozitate n secret. Pana si tarile mai putin dezvoltate sunt deja n stare sa le
produca.
n mod deosebit n timpul de astazi, mijloacele de lupta biologice devin tot mai amenintatoare.
Deja n timpul razboiului rece erau pregatite cantitati uriase de bacterii periculoase care pareau n
mare masura sa fi disparut de mult. 1a nevoie, acestea urmau sa acopere tara dusmana cu pesta si
holera. #ceasta ar fi nsemnat moartea chinuitoare a milioane de oa-meni.
#bia de curand serviciile secrete au descoperit ca n zilele noastre sunt dezvoltate arme
biologice mult mai agresive. #stfel n laboratoare este cultivata o noua forma a agentului patogen
de antra9 care este imun fata de orice tip de vaccin. n afara de aceasta s-a dezvoltat o substanta
de lupta biologica, ce con-sta din contopirea genetica a virusului aducator de moarte, &bola, cu
alti agenti patogeni. & de temut ca acesti virusi vor fi folositi nu numai n cazul unui razboi, ci si
n posibile actiuni teroriste. Daca ar fi introdusi prin sabotaj n apa potabila, ar putea conta-mina
n cel mai scurt timp regiuni uriase si sa le transforme ntr-un singur cimitir.
+ perspectiva ntr-adevar ngrozitoare se deschi-de n fata ochilor nostri. Toate acestea arata ce
este n stare sa faca omul cazut de la Dumnezeu. 'auza narmarii, a nelinistii si a fricii din toata
lumea este pacatul. +ricare mutilat de razboi, orice ruina este la urma urmelor efectul pacatului.
'uvantul pacat este un cuvant incomod. De aceea nici nu se foloseste astazi. -ai bine se
vorbeste de-spre comportament gresit. Pacat nu nseamna numai sa nu minti, sa nu preacurvesti,
sa nu furi, sa nu u-cizi. Si ngamfarea, aroganta si lipsa de iubire sunt pacate.
Pacat nseamna sa traiesti n asa fel, de parca Dumnezeu nu ar e9ista. ,iecare nsa, care traieste
n pacat, de parca n-ar e9ista Dumnezeu, este n adeva-ratul nteles al cuvantului despartit de
Dumnezeu. +are si tu ti-1 nchipui pe Dumnezeu, ca si multi al-tii, ca un om batran cu o barba
stufoasa, un om cum-secade sau ceva asemanator) Si aceasta tot pacatul a izbutit sa faca, pentru
ca multi oameni sa aiba o n-chipuire falsa despre Dumnezeu, care contrazice pe deplin ,iinta si
#totputernicia Preasfantului Dumne-zeu. n Biblie se spune ca pacatosii au !mintea ntu-necata,
fiind straini de viata lui Dumnezeu, din prici-na nestiintei n care se afla n urma mpietririi inimii
lor" 0&feseni ;.245. 'and un orb nu vede, lipsa lui de vedere este o dovada a orbirii lui. *ar cand
un om ca-re nu este nascut din nou nu pricepe ce este Duhul lui Dumnezeu, atunci aceasta este
dovada starii lui pierdute. !Dar omul firesc nu primeste lucrurile Du-hului lui Dumnezeu, caci
pentru el sunt o nebunie..." 02 'orinteni 7.2;5. !,iindca propovaduirea crucii este o nebunie
pentru cei ce sunt pe calea pierzarii" 02 'orinteni 2.245. =n alt loc din Biblie spune ca Dumnezeu
mai invita nca la mpacare, caci !pe via-ta -ea, zice Domnul Dumnezeu, ca nu doresc moar-tea
pacatosului, ci sa se ntoarca de la calea lui si sa traiasca" 0&zechiel 66.225. ncrede-te n &l? &l Si-
a aratat deplin dragostea Sa fata de noi 0:omani 3.45.
7B
)unica scriitorului *arl Ma%
Iarl -a> a scris despre Cinnetou si +ld Shatter-hand, despre comoara din lacul de argint si
testa-mentul incasilor si despre multe altele. +perele sale cuprind e9act E8 de volume. &ditiile lor
se ridica la milioane de e9emplare si cresc continuu. Dar ce este cu bunica lui Iarl -a>) 'e cauta
ea aici) Povestirile lui cu indieni doar nu sunt pentru bunici$ Si totusi bunica a fost aceea careia i-
a datorat aceste povestiri. &a, Hohanne 'hristiane -a>, a fost aceea care a e-9ercitat o influenta cu
efect durabil asupra lui si care apoi i-a stimulat fantezia. &l a pretuit-o foarte mult pe bunica lui,
de aceea a si scris detaliat despre a-ceasta femeie inteligenta.
Iarl -a> s-a nascut n 24;7 ntr-un orasel sa-racacios din Sa9onia. Tatal sau a fost tesator
sarac, iar Iarl a fost al cincilea copil din cei paisprezece frati. Din nefericire, noua dintre ei au
murit n primii lor ani de viata. Si micutul Iarl s-a mbolnavit grav la putin timp dupa ce s-a
nascut. Si-a pierdut lumina ochilor si si-a petrecut primii ani ai copilariei ntr-o continua boala si
orbire totala. -ai tarziu l-a tratat un medic iscusit. &l si-a recapatat vederea si a deve-nit un baiat
puternic si robust.
-ama sa a trebuit sa munceasca greu, ca sa poata ajuta si ea la ntretinerea familiei. Bunica
nsa s-a ocupat permanent de nepotii ei si ndeosebi de micu-tul orb, ngrijindu-l cu devotament.
#ceasta femeie nu numai ca a fost altruista, ci a dispus si de un ui-mitor talent de a povesti
istorioare captivante legate de viata, stimuland astfel fantezia micutului Iarl, ca-re era interesat sa
auda tot mai multe. &ra asa de en-tuziasmat de cele auzite, ca adesea ncepea sa plan-ga. +re n sir
putea sa stea linistit si nemiscat pentru a cugeta asupra personajelor din povestirile bunicii.
Dar sa-l lasam pe Iarl -a> nsusi sa evoce acest timp din amintirile sale( !%u vedeam nimic.
Pentru mine nu e9istau personaje, forme, culori, localitati. Puteam simti personajele si obiectele,
le puteam auzi si chiar adulmeca. #ceasta nsa nu era suficient pen-tru a mi le nfatisa fizic si n
imagini. -i le puteam numai nchipui. %u stiam cum arata un om, un caine, o masa? despre
acestea puteam doar sa mi fac o i-magine vaga n sinea mea. *ar cand cineva vorbea, desi nu
vedeam persoana, interiorul ei mi era nsa aproape. Tot asa a ramas si cand am nceput sa vad.
#ceasta este cheia succesului cartilor mele, e9plica-tia a tot ceea ce se lauda sau se acuza la mine.
%u-mai cine a fost orb se poate transpune cu imaginatia n toate cate le-am scris. &u ramaneam
peste zi la bunica mea. &a a fost tatal meu, mama mea, educa-toarea mea, ba chiar soarele meu.
Tot ce am acumu-lat, a venit de la ea. 'eea ce mi-a povestit bunica am repovestit adaugand si eu
cate ceva..."
De persoana bunicii lui se leaga o ntamplare ciu-data, care l-a impresionat n mod deosebit pe
micul Iarl. ntr-o zi, la pranz, bunica a cazut dintr-o data de pe scaun ca moarta. Toata casa s-a
alarmat. # fost adus doctorul. &l a constatat o apople9ie 0moarte su-bita prin atac de cord5.
Doctorul a declarat-o pe bu-nica moarta, iar dupa trei zile putea fi nmormantata. nsa ea traia$
-oartea era numai aparenta$ 'u toate acestea, nu si putea misca nici un madular, nici ma-car
buzele sau pleoapele ntredeschise. <edea si au-zea totul, chiar si plansul si jalea rudelor.
68
ntelegea si fiecare cuvant vorbit. #uzea si vedea tamplarul care i lua masura pentru sicriu. 'and
acesta a fost gata, a fost asezata nauntru si pusa ntr-o camera racoroasa. n ziua nmormantarii a
fost asezata pe catafalc, n coridor. #u sosit cei care duceau sicriul la mormant, la fel si preotul,
cantorul mpreuna cu corul biseri-cesc de copii. ,amilia a nceput a-si lua ramas-bun de la cea
aparent moarta. nchipuie-ti chinul aceste-ia$ Trei zile si trei nopti si-a dat toata osteneala posi-
bila sa arate printr-o oarecare miscare ca nca mai traieste, nsa n zadar.
#cum sosise ultimul moment n care mai putea fi recunoscuta starea ei de fapt. +data ce sicriul
ar fi fost nchis, nsemna sa fie ngropata de vie. -ai tar-ziu a povestit ca n marea ei frica si-a dat
toata oste-neala, ca atunci cand vor veni rudele sa-i stranga mana ca pentru ultima oara sa-si poata
misca macar un deget. #sa se face ca cea mai mica fata, care de asemenea tinuse mult la bunica,
tipa dintr-o data, n-galbenind de groaza( !--a prins de mana$ <oia sa ma tina strans$" Si ntr-
adevar, se vedea ca moarta a-parenta si nchidea si si deschidea mana cu miscari usoare.
+amenii, care au venit la nmormantare, au dat buzna afara. n graba a fost adus un alt doctor, iar
acesta a confirmat( Hohanne 'hristiane -a> a fost numai aparent moarta.
'eea ce povesteste Iarl despre bunica lui este neobisnuit, ca si atatea alte lucruri din cartile
lui. S-a constatat ca n trecut au fost ngropati astfel de morti aparenti. 1a nivelul stiintei medicale
din zilele noas-tre este mai mult decat e9clus sa nu fie recunoscuta moartea aparenta a unui om.
Pentru aceasta nu tre-buie sa ti faci griji. nsa altceva este mult mai im-portant si foarte serios(
multi oameni, care sunt n viata, sunt deja morti. #sa ne spune Biblia.
#cesti oameni pot parea sanatosi, vanjosi si ntre-prinzatori, nsa 'uvantul infailibil al lui
Dumnezeu afirma despre ei ca, fiind nca n viata, sunt morti. %u numai aparent, ci morti pentru
eternitate$
<reau sa-ti e9plic acest lucru pe baza Sfintei Scripturi. =rmarea pacatului, a vietii fara
Dumnezeu este moartea. 'uvantul lui Dumnezeu spune( !Plata pacatului este moartea" 0:omani
D.765. -oartea ca plata a pacatului se arata n trei feluri, iar prima data n moartea trupeasca.
+amenii mor, toti sunt supusi acestei morti, atat cei ntorsi la Dumnezeu, cat si cei care nu sunt
ntorsi la Dumnezeu. Dar copilul lui Dumnezeu are fagaduinta( !&u sunt nvierea si viata. 'ine
crede n -ine, chiar daca ar fi murit, va trai" 0*oan 22.735.
#poi se arata plata pacatului prin moartea spiri-tuala. -ulti oameni sunt morti spiritual. 'el
care nu este nascut din nou este mort n pacate. &l are u-rechi, dar nu aude, are ochi, dar nu vede.
&l nu poate si nu vrea sa primeasca si sa nteleaga ceea ce este dumnezeiesc 02 'orinteni 7.2;?
citeste si &feseni 7.2 si -atei 4.775. &l este un cadavru viu.
n sfarsit este vorba de moartea vesnica, ce este urmarea pacatului. -oartea vesnica este
condamna-rea vesnica. #ceasta este cea mai mare pedeapsa pentru toti cei care sunt morti
duhovniceste, pentru toti aceia care nu primesc vestea buna a lui Dumne-zeu si prefera sa traiasca
n pacat. Toti acestia vor auzi odata aceste cuvinte groaznice( !Duceti-va de la -ine,
blestematilor, n focul cel vesnic, care a fost pregatit diavolului si ngerilor lui$" 0-atei 73.;2? ci-
teste si #pocalipsa 78.2;-235.
*sus @ristos, printul vietii, ti ofera chiar astazi viata vesnica$ *a-1 pe cuvant si lasa-te salvat$
0*oan 3.7;5.
62
+candal pe scena
'unoscutul si talentatul violonist Sir Mehudi -e-nuhin 02B2D-2BBB5, dupa un concert al
grupului :olling Stones, a spus urmatoarele cuvinte memora-bile( !%u stiu daca muzica este o
limba care este n-teleasa peste tot." 'e nseamna aceste cuvinte) Prin aceasta a vrut sa spuna ca
el nu ntelege aceasta lim-ba a muzicii rocG. 'antaretul de muzica rocG -icG Hagger, unul din
grupul :olling Stones, a nteles un lucru( sa adune bani cu rocGul, sa stranga sume i-mense.
,ostele sale sotii s-au resemnat cu sumele primite. Sotia lui, Herr>, a primit dupa divort 23 mili-
oane de euro. ,osta iubita, 1uciana, a primit n 2BBB numai jumatate din suma. *ar -orad, fiul lui
-icG Hagger si al 1ucianei, va primi de la tatal lui 628.888 de euro pe an. #stfel !muzica" lui l-a
facut bogat.
Dar cum arata interiorul lui) ntr-un interviu cu ,ranGfurter #llgemeine Keitung, sub titlul !De
ce nu sunteti fericit, mister Hagger)", cantaretul a recunos-cut deschis( !#m dobandit tot ce am
visat. #m ajuns n punctul n care ti pui ntrebarea( # fost ceea ce mi-am dorit) #m recunoscut ca
nu a fost totul, ca mai trebuie sa e9iste ceva0$5." L !#m dobandit foarte multe lucruri. Dar tot nu
sunt fericit." L !%oul meu album l consider o productie interesanta. Dar acesta nu ma face
fericit." 'and a fost ntrebat n legatura cu unul din cantecele lui, !* canNt get no satisfacti-on", pe
care l-a scris la varsta de 78 de ani, a spus la-pidar( !#stazi tinerii sunt tot atat de nemultumiti L
nu gasesc nici o .satisfactie/."
,aptul ca rocGul nu este n stare sa raspandeasca liniste si pace se simte de la intrarea n scena
a trupei de muzica rocG. 1esinurile adolescentilor sunt relativ inofensive. Dar deseori au fost si
raniti si morti. Sun-tem deseori tare uituci. 'ine se mai gandeste la mor-tii calcati n picioare si
striviti si la ranitii festivalului de muzica rocG al trupei !Pearl Ham" din 68 iunie 7888 din orasul
danez :osGilde) -ulti au murit cal-cati n picioare n ziua de vineri, dar lucrurile nu s-au oprit
aici. ,estivalul a continuat si sambata pana du-minica inclusiv. The rocG is going on.
'ine si mai aminteste de nceputurile grupului :olling Stones n primele lor turnee prin
capitale) 'um s-au desfasurat lucrurile la nceput)
#gitatie mare n Berlin$ De data aceasta, nimic politic$ :evista !Bravo" a invitat grupul
muzical pop !:olling Stones" sa vina la Berlin, ca sa dea concer-te. :eprezentatia urma sa aiba
loc miercuri seara, 23 septembrie 2BD3. 'ei cinci englezi au sosit pe aero-port, unde au fost
ntampinati de o multime de admi-ratori. Dupa aceea tineretul a navalit literalmente n sala, ca sa-
si sarbatoreasca idolii. Pe unii tineri nu era usor sa-i deosebesti daca sunt baieti sau fete, caci unii
dintre adolescenti si lasasera parul lung pana peste umeri. #tat fetele, cat si baietii, fara e9ceptie,
toti purtau pantaloni lungi si stramti.
Din ce n ce tot mai multa lume venea sa vada si sa auda grupul !:olling Stones". nca nainte
de n-ceperea concertului pop, n sala supraaglomerata era o nghesuiala e9trem de periculoasa.
=nii tineri a-prindeau materiale inflamabile pentru artificii colo-rate. #ltii aruncau artificii cu fum
necacios. ,etele tipau. n sfarsit, grupul !:olling Stones" aparu pe scena si intra n actiune. si
aruncara capetele pe spa-te si nainte, n dreapta si n stanga, n timp ce instru-mentele lor scoteau
niste sunete asurzitoare. %u tre-cura nici doua minute, cand tinerii din sala, deveniti isterici,
ncercara sa navaleasca pe scena. Politia si puse toate fortele ca sa-i respinga. 'ativa admiratori
67
cazusera deja pe tribuna, pentru ca partea din fata a acesteia fusese unsa preventiv cu sapun
moale. Aru-pului de muzica pop i se paru prea riscant sa conti-nue reprezentatia si parasi
temporar scena. #bia du-pa ce politia forma un cordon dublu, grupul intra din nou n actiune
pentru a mplini cele douazeci de mi-nute ale reprezentatiei stabilite mai nainte. n gala-gia ce se
iscase n sala, muzica apoape nu se mai au-zea.
'urand nsa admiratorii se napustira dintr-o data n fata, apropiindu-se de vedetele lor
idolatrizate. ntr-o clipa, acestia disparura. ,ugira de pe scena, ca si cum ar fi fost n joc viata lor
si, sub protectia poli-tiei, se ascunsera ntr-un adapost subteran, de unde au fost condusi la hotel
pe cai ocolite. Dupa aceea sala se transforma cu desavarsire ntr-un vacarm. n timp ce n fata
salii, o mica orchestra intona ritmuri iesite din comun, ca la un ordin, admiratorii pop n-cepura sa
demonteze scaunele, altii sa arunce cu pie-tre si sticle de coca-cola n lampile electrice sau sa a-
runce cu bucati de scaune n multimea care tipa asur-zitor. Trei sute cincizeci de politisti ncercara
sa cal-meze masele, nsa zadarnic. Dupa o lupta nversuna-ta ntre politisti si admiratori, cei din
urma au fost alungati de pe arena. 1a ntoarcerea spre casa, aces-tia se asociara tinerilor
deceptionati care nu primise-ra bilete. De ndata masinile parcate au fost rasturna-te si deteriorate,
blocandu-se strazile. Tramvaiele ra-pide de cursa lunga au fost oprite. 'and linistea s-a restabilit
ntr-o oarecare masura, a fost deja tarziu.
Bilantul reprezentatiei !:olling Stones" n Ber-lin( pentru reprezentatia lor de douazeci de
minute au primit o suma uriasa? n urma lor a ramas un camp de lupta. %umai sala s-a ales cu o
paguba foar-te mare( bancile, scaunele au fost aproape complet deteriorate, jumatate din becuri au
fost sparte. nca-ierarea celor apro9imativ 78.888 de suporteri-pop, majoritatea fiind ntre 23-2E
ani, cu politistii s-a sol-dat cu 4E de raniti, dintre care multi foarte grav, care au fost transportati la
spital. Proportia pagubelor produse n afara de sala abia ca s-a putut calcula. 43 de tineri
recalcitranti au fost arestati.
n toate vremurile au e9istat lucruri care au cap-tivat inima omului vrajind-o si nlantuind-o.
&le au fost si sunt adorate n public sau tainic. 1a poporul *srael a fost un vitel de aur pe care l-au
turnat din bijuteriile lor si caruia apoi i s-au nchinat. 1a basti-nasii din padurile seculare au fost si
sunt niste figuri uracioase din lemn, cu ochii holbati. 1a oamenii de azi, n loc de idealuri, de jur-
mprejur cat vezi cu o-chii sunt numai idoli? acestia sunt atat de idolatrizati, ncat portretele lor se
poarta cu sine sau se decoreaza camera cu ele.
&9ista nsa idoli mult mai moderni? tot ceea ce ti acapareaza inima este un idol si tot ce
jertfesti idolu-lui tau ca timp si bani este idolatrie. Trebuie sa stii ca esti chemat la cu totul altceva.
Dumnezeu vrea sa te aiba$ &l ti spune( !&u sunt Domnul, acesta este numele -eu? si slava -ea
n-o voi da altuia, nici cin-stea -ea idolilor" 0*saia ;7.45. ,ii sincer$ %u te nse-la singur$ *dolatria
ta strict personala nu te-a facut fericit. Si tocmai fericirea este ceea ce cauti, de care ai nevoie$
Dumnezeu vrea sa ti-o daruiasca. &l i asi-gura pe toti care vin la &l( ! ...va voi curati de toate
spurcaciunile voastre si de toti idolii vostri" 0&ze-chiel 6D.735. De aceea vino la *sus @ristos$
%umai &l te poate face liber si fericit$
O jumatate de pod , o absurditate
66
+ jumatate de pod) Da, asa ceva e9ista. =nde) 1a #vignon, n sudul ,rantei. &l trece peste...
nu, el tocmai ca nu trece. #r fi trebuit sa treaca peste :hO-ne. Pe malul stang nsa, n evul mediu
era regatul Sfantului *mperiu :oman al natiunii germane, iar pe malul drept al raului :hOne se
afla regatul francez. Si fiindca cele doua regate nu s-au unit, podul a ra-mas neterminat.
#stazi, jumatatea de pod de la #vignon face parte din monumentele acestui oras bogat n
constructii romane vechi. %enumarate ilustrate cu fotografia po-dului care sfarseste n mijlocul
raului :hOne sunt trimise n toata lumea.
nsa un pod pe jumatate este o ntreaga nebunie. &l nu duce la tinta, la tarmul celalalt. *ar
oamenii ne-hotarati sunt nebuni. 'ata indecizie gasim n jurul nostru$ S-ar dori sa se asculte si de
Dumnezeu, dar si sa se slujeasca pacatului. #sa a fost si cu poporul *srael odinioara, pe timpul
profetului *lie. Pe de o parte slujea singurului Dumnezeu adevarat, iar pe de alta parte zeului
soarelui, Baal, din mediul lor pagan. #tunci *lie l-a pus n fata alegerii. # chemat tot po-porul sa
se adune pe muntele 'armel si i-a adresat ntrebarea( !Pana cand vreti sa schiopatati de aman-
doua picioarele) Daca Domnul este Dumnezeu, mer-geti dupa &l? iar daca este Baal, mergeti dupa
Baal$" 02 mparati 24.725.
Si astazi as dori sa pun aceeasi ntrebare multora. 'ine se mparte n doua, ntre a fi un urmas
al lui @ristos *sus si al mersului lumii acesteia, acela este incapabil sa traiasca. &l va fi sfasiat.
&rnst -oritz #rndt, marele poet german, spunea( !1ibertatea si mparatia cerului nu le castiga cei
cu inima mparti-ta$" #cesta este un cuvant adevarat. De aceea pune capat indiferentei$ *ndivizii
indiferenti sunt lasi 0ci-teste #pocalipsa 6.23-2D5. *sus @ristos doreste sa te predai cu toata fiinta
ta$ !%imeni nu poate sluji la doi stapani", spune 'uvantul lui Dumnezeu 0-atei D.7;5. %u te opri
n prag$ #colo te trage curentul si te vei alege cu o raceala si cu moartea$ %u dori sa fii pe
jumatate nauntru si pe jumatate afara$ Humatate pentru Dumnezeu si jumatate pentru lume
nseamna sa fii n ntregime n slujba diavolului. De aceea, ori aici, ori dincolo$ Pentru a fi un
urmas al lui @ristos este nevoie de tarie si hotarare, curaj si sacrificiu. Pentru aceasta ia o hotarare
serioasa si urmeaza-1 din toata inima$
$orta lui 'le-andru
Pe hipodromul de la curtea mparateasca din Pella, n -acedonia, asteapta un baiat. +chii lui
erau sclipitori, albastri, iar parul blond si lung i flutura. &ra printul #le9andru. Sclavii i adusera
un cal ne-gru, nfocat, cu ochii furiosi si agitati, un animal pe care nimeni nu putea calari. Dar
#le9andru observa-se ca numai atunci armasarul se speria si o lua la fu-ga, cand si vedea propria-
i umbra. Printul l aseza cu fata la soare? un salt calculat pe spatele calului, o lupta scurta ntre om
si animal, dupa care calul se su-puse inteligentei si puterii omului. -ai tarziu, acesta i-a fost cel
mai credincios nsotitor care l-a purtat prin toate bataliile si primejdiile vietii sale zbuciu-mate. Si
ce viata aventuroasa si bogata n raspunderi a dus calaretul sau$
Dupa moartea subita a regelui ,ilip, tatal sau, #le9andru, n varsta de douazeci de ani, a urcat
pe tronul -acedoniei n anul 66D nainte de @ristos. # fost educat sever si a fost erudit.
&ducatorul lui a fost nteleptul #ristotel 064;-677 .@.5, cel mai ma-re nvatat al timpului sau. Plin
6;
de ravna, #le9andru a studiat cartile de istorie, a citit pe poetul @omer. 'urand nsa, tanarul
monarh a fost pus n fata primei ncercari, caci grecii au refuzat sa-l asculte. # reusit nsa repede
sa-i convinga sa recunoasca stapanirea sa. # devenit adevaratul unificator al ntregului po-por
grec.
Prima sa tinta razboinica a fost cucerirea mpara-tiei persane. #ceasta mparatie se ntindea la
!infi-nit", pana la capatul lumii cunoscute pe atunci. nsa nici Darius al ***-lea, regele Persiei, nu
dormea. 'u multele sale nave de razboi si trupe, el era de o suta de ori superior micului grup al
macedonenilor si gre-cilor. +ricat de mare a fost riscul, #le9andru nu a cunoscut nsa nici o
ezitare. *nstinctul lui l-a manat spre #sia -ica. 'u oastea lui a ajuns la locurile ve-chii cetati Troia
si curand s-a ciocnit cu ostile persa-ne. S-a napustit n lupta n fruntea trupelor sale si a cautat
duelul cu comandantul suprem al armatei per-sane. Dupa o lupta grea, persanii au fost risipiti. Ba-
talia a fost castigata.
#ceasta prima victorie a nsemnat pentru #le-9andru castigarea #siei -ici n ntregime. ,ara
lupte si croi drum de-a lungul coastei vestice. + cetate dupa alta se supunea curajosului rege.
Darius nsa nu se dadu nca batut. n timp ce #le9andru se pregatea sa cucereasca bogatul colt
nord-estic al -arii -edi-terane, sosi vestea ca regele persan se apropie cu o superioritate de
douasprezece ori mai mare. ntr-ade-var, n fata orasului *ssus, grecii au fost atacati din spate prin
surprindere. nvalmaseala s-a e9tins. Din nou, #le9andru nsusi a fost acela care, n fruntea
cavaleriei, a adunat trupele si le-a condus n lupta. Desi ranit, a facut totusi efortul sa patrunda n
oastea dusmana si sa ajunga la Darius? acesta a reusit cu mare greutate sa scape. 1ucrul de
necrezut a devenit realitate( persanii au fost pusi din nou pe fuga, iar ca-
lea spre ,enicia si &gipt a fost deschisa.
#cum marsul a continuat spre sud n tara faraoni-lor. &giptenii, care de doua sute de ani traiau
sub sta-panirea persana, l-au salutat pe #le9andru ca pe eli-beratorul lor. n delta %ilului, regele a
ntemeiat por-tul #le9andria, care nu numai ca a devenit baza sa navala cea mai importanta, ci
foarte curand si un centru al comertului mondial, precum si un centru al artei si al stiintei. Pana n
zilele noastre, #le9andria a ramas unul din cele mai mari orase ale #fricii, un-de occidentul se
ntalneste cu orientul. #rmatele lui #le9andru nsa si-au continuat drumul spre nord si spre rasarit,
n inima mparatiei persane. #poi a tre-cut dincolo de &ufrat si a ajuns la Tigru, unde din nou s-a
ciocnit cu armatele lui Darius. 'u toate ca a-cesta l-a ntampinat cu atelaje pe doua roti trase de
cai, atelaje prevazute la roti cu seceri ascutite din fier care tasneau n afara, iar n varful oistilor cu
fier ascutit si topoare, toate acestea nu au putut mpiedi-ca pierderea luptei. n felul acesta, drumul
a fost des-chis spre inima mparatiei persane, spre #siria, Babi-lonia si vechea Persie.
Totusi spiritul neobosit al lui #le9andru nu s-a declarat satisfacut. &l era cuceritor si stapanitor,
dar dorea sa devina si descoperitor. n marsuri nesfarsite spre rasarit, prin pustiuri si lanturi
nesfarsite de munti mirifici, cauta *ndia, n spatele careia L dupa cum se credea L se sfarsea discul
pamantului. Dupa traversarea *ndusului, l astepta o armata imensa a unui rege indian. n fata
armatei, sute de elefanti de razboi stateau ca un zid. #ceste !tancuri ale antichi-tatii" scoteau niste
sunete stridente de trompeta din trompele lor ridicate, iar coltii lor uriasi se miscau a-menintator.
Printr-o ncercuire iscusita nsa, #le9an-dru stapani si aceasta situatie periculoasa si ataca
dusmanul din flancul lipsit de elefanti.
63
'and s-a ntors iarasi n tara sa natala, -acedo-nia, dupa 4 ani si jumatate, #le9andru
strabatuse a-proape 24.888 de Gilometri, ceea ce este egal cu a-proape jumatate din circumferinta
globului. #cum el s-a dedicat pe deplin ordinii si reconstructiei imensu-lui sau imperiu. Totusi l-
au preocupat mereu si alte planuri pentru e9plorarea lumii. Dar n mijlocul acti-vitatii sale
neobosite s-a mbolnavit de malarie. +as-tea lui a trecut tacuta prin fata patului lui de suferin-ta.
<ocea i s-a oprit n gat, numai cu ochii i-a mai salutat pe tovarasii sai. # avut doar treizeci si trei
de ani cand a ncetat din viata.
'eea ce mi se pare important n toate cuceririle sale este un fapt care ne face sa ntelegem mai
usor omul #le9andru si strategia lui. #stfel se relateaza ca de cate ori asedia o cetate dusmana,
nfingea n pamant n fata portii acelei cetati o faclie aprinsa. #-ceasta nsemna ca, daca cineva
venea la el atata timp cat faclia ardea, i se acorda mila si i se daruia viata. 'and faclia se stingea,
el lua orasul cu asalt, iar pe toti mpotrivitorii i trecea prin sabia judecatii.
,aclia vietii tale mai arde nca. 'at timp, aceasta nu o stii. + furtuna neasteptata poate sa ti-o
stinga ntr-o clipa. 'hiar si flacara vietii lui #le9andru s-a stins relativ devreme. De aceea
gandeste-te ca e9ista =nul care ti ofera astazi nca har si viata$ 'e va fi maine, ti este
necunoscut. Dumnezeu ti mai acorda astazi ndurare prin ,iul Sau, *sus @ristos, care a murit si
pentru tine pe crucea de pe Aolgota. De aceea Duhul Sfant ti spune( !#stazi, daca auziti gla-sul
1ui, nu va mpietriti inimile..." 0&vrei 6.E-45, caci !grozav lucru este sa cazi n mainile Dumne-
zeului celui viu$" 0&vrei 28.625.
!e tine este vorba
Stiai ca numele tau este scris n Biblie) Ti se pare neverosimil) Totusi, el este scris. %umele
tau este scris n Biblie n mod sigur, incontestabil.
-ai ntai doresc sa-ti spun ce anume nu este scris n Biblie( numele tau civil cu care esti trecut
n car-tea de telefoane sau la fisierul biroului de evidenta al populatiei. %u, acesta nu este scris
acolo. n aceasta privinta ai dreptate. Dar aceasta nici nu este asa de grav. Pe drept cuvant ai privi
cu ndoiala, ca n 7.888 de ani nu au mai fost si altii care s-au numit ca si ti-ne. Poate ca au fost o
suta sau cinci sute sau poate mai multi care au purtat acelasi nume. 1a care dintre acestia se
refera) ntreaga bucurie ca numele tau este scris n Biblie s-ar spulbera ntr-o clipa.
%umele tau civil ca @oria Popescu sau *rina -i-haiescu nu este amintit nici macar o singura
data n Biblie. Si totusi, numele tau este scris acolo$ Da, nu poate fi nici o ndoiala asupra acestui
fapt. Si acest nume, fie ca ti place sau nu, fie ca ti pare demodat sau nu, acest nume este(
!pacatos". Dar acum, aten-tie$ Biblia spune despre *sus @ristos ceva minunat( !+mul acesta
primeste pe pacatosi" 01uca 23.75.
#cesta este un nume cum nici nu poate fi altul mai clar si mai potrivit. %ici unul nu poate
spune( !#cest nume nu mi se potriveste$" Ba da, si cum se mai potriveste$ Si cat de usor este de
nteles$ %u poti sa-ti nchipui nimic altceva prin aceasta, decat un su-flet care trebuie sa mearga la
pierzare, pentru ca sta sub mania lui Dumnezeu. 'hiar acesta este si cazul tau$ n felul acesta este
scris numele tau n Biblie. #-cest fapt este clar si nendoielnic.
6D
'e faci cand vrei sa intri ntr-o casa) Suni sau bati la usa. =sa se deschide, iar tu intri. #ici nu-i
ni-mic greu sau neclar. +rice copil poate face acest lucru. &9act asa poti sa faci si tu acum. Du-te
si bate la usa -antuitorului tau$ &l ti deschide. &l te pri-meste si devii un copil al lui Dumnezeu.
#ceasta este totul. mpotriva acestui lucru, nici diavolul nu poate spune nimic. Si chiar daca cel
rau ti sopteste ca esti prea rau pentru a merge la *sus si ca ntai tre-buie sa te faci mai bun, caci
esti doar un pacatos, atunci el ti face un serviciu fara sa vrea, caci tu ai voie sa-ti nsusesti sfantul
'uvant al lui Dumnezeu, care spune despre *sus @ristos( !+mul acesta pri-meste pe pacatosi." &l
nu te alunga. %u, de mii de ori nu$ &l te primeste$
'u siguranta, ai auzit despre problemele rasiale din #frica sau din alte parti. 'hiar daca acestea
tin de trecut, acolo e9istau scoli, restaurante si autobu-ze speciale numai pentru albi. %egrii nu
aveau voie sa paseasca n ele. Pentru ei erau localuri anume. @ai sa luam odata lucrurile n ordine
inversa. Sa zicem ca te afli ntr-o calatorie prin centrul #fricii. #i a-juns ntr-unul din multele
orase noi de acolo. Dupa o calatorie obositoare, cauti un adapost pentru n-noptare. :atacesti prin
oras. Picioarele ti sunt grele ca plumbul. Peste tot la hoteluri vezi anuntul( !%u-mai pentru
negri$" #fara se lasa ntunericul. &sti frant de oboseala, iar setea te chinuieste. Dupa ore n sir de
cautare, te mai tarasti cum poti pana la hotelul urmator si dintr-o data vezi o placa indicatoare
scrisa cu litere mari( !#ici se primesc albi."
'e ai de facut) Stupida ntrebare$ %u-i asa ca intri imediat) ti vei zice( !'asa este pentru
mine$" 'at de fatal ar fi, daca pe placa indicatoare ar fi n-semnate o serie de nume, iar numele
tau nu s-ar gasi scris printre ele$ 'e bine ca acolo sta scris simplu !albi", iar acest cuvant este
ndeajuns$ 'auti un ada-post, iar aici este unul pentru albi. De tine este vor-ba! ,ara ndoiala$ S-ar
fi potrivit pentru tine o alta placa indicatoare deasupra usii)
Tot asa de simpla este si &vanghelia. !Pacatos" L de tine este vorba$ Poti intra prin usa acestei
invita-tii( !+mul acesta primeste pe pacatosi$"
Un petic de panza cenusie
Tanarul pictor e9amina nca o data tabloul la care lucrase deja saptamani la rand. 'onstata ca
trebuie sa mai finiseze. Tema mareata a tabloului sau era !ntoarcerea fiului risipitor".
#cum era aproape gata. #proape) Da$ 1a drept vorbind, mai era doar o pata relativ mica, ce
arata culoarea panzei originale. #proape gata) %u, de fapt nu$ Partea cea mai importanta sau mai
bine zis cel mai important lucru lipsea nca( el, fiul risipitor. n rest, totul era gata si foarte reusit(
minunata casa parinteasca, cu toate ornamentele ei? pe langa casa, robi veseli care lucrau la
ngrijirea animalelor care zburdau? lanuri de grau si flori pe marginea drumu-lui? mai ncolo, n
planul din spate, munti mpaduriti, iar deasupra, albastrul luminos al cerului. Si totusi dominanta
era statura tatalui, pe fata caruia radia o bunatate de nedescris, dar ale carei trasaturi reflec-tau o
ngrijorare. 'u privirea n zare, scruta vazduhul asteptand pe cineva. Si dintr-o data, l zari$ #cest
ci-neva trebuia sa fie redat pe locul cenusiu, liber. #co-lo si avea locul fiul risipitor, care nca nu
era pictat. 1a drept vorbind, de ce nu) &i bine, pictorul nostru cautase de multa vreme un tanar
6E
care i-ar fi putut fi ca model pentru fiul risipitor. Pana acum nsa nu ga-sise pe cel potrivit.
Pictorul avea o imagine foarte precisa despre el.
ntr-o zi, pe cand strabatea cartierul de mizerie al
1ondrei, si zari dintr-o data modelul. :areori ntal-nise o statura omeneasca mai ruinata( par
ravasit, barba nengrijita, murdar, nvelit mai mult n zdren-te, tanar si totusi ncovoiat,
rezemandu-se de un zid. n obrajii lui fini, viciul si patimile sapasera urme de nesters. + fata de
om schimonosita pana la imposibi-litatea de a mai fi recunoscuta$
#proape ca nici nu auzi cand pictorul i se adresa. #bia cand acesta i ntinse o moneda de
argint, n ochii lui stinsi aparu o licarire. #poi repede cazu la nvoiala. ntelese ca a doua zi dupa-
amiaza la ora trei trebuia sa apara asa cum era la locuinta pictoru-lui. #dresa o va gasi pe cartea
de vizita. + masa bo-gata si o plata buna i erau asigurate. 'a plata antici-pata, primi pe loc zece
lire, ca sa fie sigur.
Kiua trecu repede. n ziua urmatoare suna punc-tual la usa cu adresa. Pictorul deschise n
graba. Pre-gatise totul. Se bucura ca n sfarsit va putea termina tabloul. Dar cine era acesta) =n
om strain statea n fata usii lui. %ecunoscutul dorea sa intre. Pictorul l opri. Tocmai dorea sa-i
ntoarca spatele strainului, cand acesta scoase ceva din buzunar si i puse n fata ochilor o carte de
vizita cu adresa sa, a pictorului. #tunci totul se lamuri. Tanarul, acel chip jalnic pe care l
depistase n cartierul mizeriei, statea naintea lui. nsa el fusese la frizer care l barbierise, se spa-
lase, se mbracase n haine noi si, asa aranjat, avea o figura ordonata. 'e deceptie$ Tanarul din
cartierul mizeriei ruina totul cu felul lui necugetat. #sa cum arata, pictorul nu mai avea nevoie de
el, nu l putea folosi ca model. De aceea, necajit, i nchise usa n nas.
Tabloul a ramas mai departe neterminat. Bucata de panza cenusie a ramas mai departe cenusie.
1ocul din fata credinciosului tata a ramas mai departe gol. Si toate acestea numai pentru ca
!unul", care trebuia sa vina asa cum era, nu a venit. Ba el a venit, ce-i drept, nsa nu asa cum s-au
nteles. #sa cum a venit, nu a putut fi acceptat.
Stii ca si astazi multi oameni fac e9act ca si el) Poate ca tu nsuti te gasesti ntr-o stare ruinata
de ne-multumire. Tanjesti dupa o viata curata, fericita. Poate ca pana acum ai ncercat sa iesi din
situatia ne-fericita ntr-un mod cu totul gresit. n loc sa vii la *sus @ristos, Domnul si -antuitorul,
asa cum esti, si sa-* aduci vina ta, amani mereu n speranta sa te faci mai bun. n loc sa descoperi
totul ca sa fii iertat, mai vrei poate sa dai dovada de ceva calitati proprii. 'e pacat$
#sa nu merge$ *ntrarea la Dumnezeu ti ramane nchisa, pentru ca ntelegerea dintre Dumnezeu
si oameni suna altfel. ,iul lui Dumnezeu a venit sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut. De aceea
&l cheama pe toti cei truditi si mpovarati sa vina la &l 01uca 2B.28? -atei 22.745. Domnul *sus
doreste sa ti daruiasca salvare, pace si liniste.
&ste asa de usor sa devii un copil fericit al lui Dumnezeu. Poate ca locul gol, cenusiu de pe
panza tabloului nostru este nca liber tocmai pentru tine. =mple-l$
!#sa cum sunt la Tine vin,
Putere n-am, Tu-mi fii sprijin,
-a spala-n sangele-Ti divin(
+, -ielule, eu vin, eu vin$"
64
.)aza zero/
*storia lasa n urma monumente stranii. n amin-tirea lucrarii unor oameni cu renume avem
monu-mente, adesea mai importante decat oamenii pe care i reprezinta. Pietrele funerare
mpodobesc scenele macelurilor de mult trecute sau marturisesc despre nasterea si moartea
oamenilor, pentru ca renumele lor sa supravietuiasca prin ele. Dar oare stim noi unde s-a aprins
primul foc) Sau stim cand anume) =nde se afla indicatia asupra locului unde a aparut prima
roata) %imeni nu stie$ 'u privire la marile e-poci, istoria nu are date asa de e9acte.
De aceea nu e putin de mirare ca locul de nastere al erei atomice este indicat doar printr-o
placa sim-pla de lemn n mijlocul pustiului din statul %oul -e-9ic. *nscriptia suna simplu(
!Around Kero" 0!Baza zero"5. nsa inscriptia nu este gravata, ci este vopsi-ta. Dedesubt este scris(
!,umatul interzis$"
n vara anului 2B;3 a aparut dintr-o data viata n pustia %oului -e9ic, la 'arrizozo. 'oloanele
de ca-mioane si-au croit drum prin nisip, pietre si maracini uscati. 'andva se cauta aici aur si
putere. =nii le-au gasit pe amandoua, altii si-au lasat oasele n pustie. nsa materia misterioasa, cu
care omul s-a ntors n pustie, a fost mai pretioasa decat tot aurul la un loc din :io Arande.
-ateria se numeste plutoniu.
1a 22 iulie 2B;3, tehnicienii au nceput n !Baza zero" constructia unor schele de otel, nalte de
68 de metri. Dupa doua zile a urmat montarea primei bom-be atomice ce urma sa fie
e9perimentata. ,izica si politica s-au unit cu intentia de a-l ngenunchea pe dusman. Bomba
nucleara, care a fost montata pe schela de otel, a fost rezultatul acestei uniri.
Profesorul +ppenheimer si colaboratorii sai au stabilit aprinderea primei bombe atomice din
lume pe data de 2D iulie 2B;3, orele 3(68. Toate posturile centrale de filmat si de masurat erau
postate la o ma-re distanta. +amenii de stiinta se aflau la 23 Gilome-tri departare, n cazemate
subterane, de unde doreau sa supravegheze e9plozia. 1a ora cinci au nceput contactele
radiofonice care i-au pus n legatura pe toti observatorii pentru a le da la timp semnalele. nca 68
de minute, nca 78, nca 23...
Tensiunea macina nervii savantilor. #supra rezul-tatelor cercetarilor lor se va hotar n
urmatoarele minute. 'u toate ca specialistii credeau n e9actitatea calculelor lor, totusi au e9istat
temeri pana la ultima secunda. Toti cunosteau ce teribile urmari poate a-vea declansarea unei
reactii lant. n ultimele secunde naintea momentului hotarator, profesorul +ppenhei-mer abia mai
putea respira. %umai cu foarte mare e-fort se mai putea mentine pe picioare. &mitatorul de timp
ticaia nemilos prin microfon. 'u ;3 de secunde nainte de orele 3(68, ceasul automat de aprindere
a intrat n functiune. #cum nu mai era posibila o n-toarcere. nca 68, 78, 28 secunde... 'at de
nesfarsite pot fi secundele$ #poi o uriasa e9plozie de lumina, !mai luminoasa decat o mie de sori"
si bubuitul pro-fund al e9ploziei au vestit ca bomba s-a aprins. n timp ce mingea de foc crestea
cu o viteza de nenchi-puit, unul dintre ofiterii care erau de fata a strigat( !#cum profesorii au
pierdut controlul$" %orul de foc si fum a urcat, a urcat mereu pana la 27.888 de metri naltime.
Din clipa aceea, lumea noastra nu a mai fost aceeasi...
Dupa cateva ore de la e9plozie, primii cercetatori n costume de protectie s-au ndreptat spre
!Baza ze-ro", unde au gasit un crater mare de ;88 de metri. Solida schela de otel disparuse. %u e
6B
de mirare, caci prin dezagregarea unei cantitati de plutoniu de mari-mea unui mar s-au dezvoltat
33 de milioane grade 'elsius. #ceasta temperatura este apro9imativ de ze-ce ori mai puternica
decat temperatura de la suprafa-ta soarelui. Pe o mare ntindere de jur-mprejur, pa-mantul s-a
topit, transformandu-se ntr-o sticla ver-de. ,ulgerul luminos al e9ploziei a fost vizibil pana la E88
de Gilometri departare, iar n localitatea Aallup, situata la ;88 de Gilometri distanta, unde bu-
buitura e9ploziei a ajuns dupa apro9imativ 78 de mi-nute, au zanganit geamurile caselor.
Dar foarte curand din aceasta ncercare au rezul-tat urmari grave. Deja la D august 2B;3, prima
bom-ba atomica a fost aruncata peste orasul @iroshima. %umele acestui oras japonez este
indisolubil legat de suferinte nesfarsite si groaza de neconceput. Bomba a provocat moartea a
peste 788.888 de oameni. -ulti dintre acestia n-au mai fost gasiti niciodata. Pe langa raniti si
infirmi, multi au fost condamnati la moarte din cauza urmarii radiatiei radioactive, iar altii, din
cauza gravitatii leziunilor. Dar cand pe data de B august 2B;3 a doua bomba a fost aruncata pes-te
orasul %agasaGi pe care l-a sters de pe fata pa-mantului, Haponia a depus armele. #l doilea razboi
mondial s-a ncheiat.
De multi ani, lumea traieste cu bomba atomica. Primei bombe atomice i-au urmat alte mii de
bombe, iar lupta de concurenta n tehnica armelor dintre ma-rile puteri mai continua. #ceasta
lupta s-a deplasat tot mai mult de la bombe la rachete purtatoare. n fortificatiile subterane,
bombele reci si albe ca niste stafii se afla n varful rachetelor intercontinentale. Sub caciulile lor
albe ticaie moartea intercontinenta-la.
n ultimii ani, puterea bombei atomice s-a marit mai mult decat de o mie de ori. De la bomba
din pustia %oul -e9ic s-a ajuns la bomba cu hidrogen. #ceasta nseamna ca o singura bomba @
are mai multa putere de distrugere decat o mie de bombe de la 'arrizozo.
De la e9plozia primei bombe atomice, secretul fabricarii acesteia nu a ramas doar n Statele
=nite. Spionul ,uchs a tradat cele mai importante secrete fostei =niuni Sovietice. #poi a ajuns
mai departe. %imeni nu stie cate tari, chiar tari mici, poseda bom-ba. :iscul unui razboi s-a marit,
cu toate straduintele pentru pace si siguranta. Barbatii de stat din rasarit si din apus se ostenesc
teribil sa stopeze aceasta reactie politica n lant. 'onferinte pentru pace aici, confe-rinte pentru
dezarmare dincolo...
nsa n ciuda acestor ntruniri, nimeni nu stie daca nu se fac n ascuns pregatiri pentru
desfasurarea ce-lei mai ngrozitoare scene din drama istoriei omeni-rii. Se va ntampla e9act asa
cum a profetit 'uvantul lui Dumnezeu( !'and vor zice( .Pace si liniste$/ a-tunci o prapadenie
neasteptata va veni peste ei..." 02 Tesaloniceni 3.65. #cesta este motivul pentru care a-supra
omenirii apasa o ine9plicabila si nspaimanta-toare frica. &i banuiesc doar ca se va ntampla ceva
de nenchipuit. n realitate, toate semnele acestui timp indica clar ca aratatorul de la ceasul acestei
lumi arata putin nainte de ceasul al doisprezecelea$
Pentru crestini nsa nu este nici un motiv de tea-ma$ &i merg cu pasi repezi n ntampinarea
revenirii iubitului lor Domn. 'e eveniment maret va fi acela, cand toti care i apartin vor fi rapiti
din haosul de ne-descris si vor fi luati la &l$ 'e groaza va fi pentru cei necredinciosi si pentru
crestinii cu numele$ #cest mers al istoriei omenirii nu este ideea unor vizionari sau sectanti, ci se
ntemeiaza pe fagaduintele ferme ale 'uvantului lui Dumnezeu. 'lipa venirii Sale poate fi acum$
De aceea gandeste-te serios, n caz ca nu esti nca al 1ui$ Arabeste-te, salveaza-ti sufletul$
O camila si 01 de piane
;8
Tot la cateva zile, acelasi teatru$ Saptamana tre-cuta a venit printesa #nne, ieri, &lton Hohn, iar
as-tazi, Bill Aates cu sotia. Politistul nalt de statura of-ta stand neputincios n valurile multimii de
oameni care l nconjurau. n fata magazinului universal lon-donez @arrods, curiosii alergau de la
o vitrina la alta pentru a-si vedea idolii rascolind ntre cravate si plimbandu-se printre e9ponate. n
magazinul univer-sal, cel mai e9clusiv din &uropa si al doilea ca mari-me din lume, primul fiind o
ntreprindere din Te9as, persoanele distinse merg la cumparaturi dupa orele de nchidere.
Proprietarul magazinului @arrods este multimilionarul -ahomed #l ,a>ed, tatal lui Dodi si care
urma sa devina socrul printesei Diana. -oartea ei subita a pus lumea ntreaga n stare de urgenta.
*mensa cladire construita n stil victorian are pes-te D8 de vitrine. ,irma da de lucru la mai
multe mii de oameni. + uimitoare dezvoltare, cand te gandesti ca domnul @arrods a nceput cu o
mica pravalioara acum o suta de ani, pe care a preluat-o de la un prie-ten falimentar$ -ajoritatea
personalului lucreaza la cele doua etaje din subsol, care se ntind cu mult mai departe peste
hotarul firmei, afara spre cartierul Inightsbridge. Iilometri ntregi poti merge prin la-birinturile
unui oras subteran. n afara de multele magazii mai e9ista o fabrica de paine, una de cioco-lata, o
tipografie, o vopsitorie, o curatatorie, o fabri-
ca de tigari, ce produce o marca proprie firmei.
Sortimentul magazinului universal este repartizat n peste 788 de raioane de vanzare si fiecare
n parte este cu mult superior n varietatea si bogatia lui de-cat cele mai multe magazine de
specialitate din 1on-dra. %umai n imensa hala cu produse alimentare sunt oferite spre vanzare
;3.888 de sortimente de marfuri nealterabile din toata lumea. -iei si porci sunt special hraniti
pentru @arrods. -aistrul mace-lar, care supravegheaza personalul, merge de colo pana colo
mbracat ntr-o redingota victoriana nche-iata cu nasturi pana sus. n felul sau, el aduce o con-
tributie la traditia firmei.
:aionul de piane al firmei @arrods trece drept cel mai mare magazin de piane al &uropei. n ce
alt ma-gazin de specialitate s-ar vinde 4E de piane pe sapta-mana) Se pot achizitiona nsa si
antichitati( smo-chinguri din dantela neagra cu captuseala de matase rosie sau verde sau un
serviciu de masa aurit. Pentru sotia rasfatata a unui milionar se poate achizitiona din raionul de
bijuterii al magazinului un inel cu dia-mant de 22 carate pentru suma de 288.888 de euro sau...
sau... Dorintele cele mai bizare pot fi satisfacu-te.
+ deosebita putere de atractie o are gradina zoo-logica a firmei @arrods de la etajul al doilea.
ntr-o perfecta curatenie, animalele e9otice asteapta n multe custi pe noul lor stapan sau noua lor
stapana. ntr-o vitrina se pot vedea trei randuri de siraguri de perle, elogiate ca ultima moda pentru
caini? cativa pasi mai departe, se recomanda rasfatarea patrupede-lor prin oferirea unor biscuiti cu
ciocolata, bomboa-ne cu lapte sau comprimate din menta. Tablete cu vi-tamine si medicamente
speciale promit chiar si ani-malelor domestice morocanoase sa le pastreze buna dispozitie. *ar
cine vrea sa pregateasca o bucurie de-osebita cainelui sau, toate acestea i le poate prezenta ntr-un
minunat ambalaj de cadou care poarta etiche-ta( !i doresc catelului meu iubit o viata fericita$"
#bia nsa dupa un drum la raionul de asigurari al firmei @arrods te poti bucura netulburat de
cimpan-zeul sau puiul de urs de curand achizitionat. 'hiar daca s-ar ntampla vreodata ca
favoritul sa faca prea multe nebunii si la urmatoarea serata sa muste rauta-cios pe oapeti de picior,
ce are a face) &sti asigurat$
;2
Servirea clientilor este fara asemanare n acest magazin universal. ti poti e9prima dorinte pe
care alta ntreprindere le-ar refuza socotindu-le pretentii e9agerate. Poti telefona si la miezul
noptii pentru a-ti comanda micul dejun pentru dimineata urmatoare, iar la ora patru sa mai dai
ordin sa-ti mai trimita nca patru sticle cu apa minerala. Ki de zi, 7; de ore pe zi, si aceasta de 6D3
de ori pe an, poti sa comunici fir-mei hotararea ta de a te lasa antrenat la scoala de golf a firmei
pentru viitoarea olimpiada, de a mpru-muta pentru cateva ore cel mai nou model de masina de
curse, de a absolvi un curs de limba spaniola sau chiar sa rogi ca matusa -ar> sa fie ajutata la
muta-rea ei n @onolulu, fara sa se neglijeze a i se e9pedia la noua adresa obisnuitul gem de
portocale, sorturile
de ceai sau sosul pentru salata.
#bia la ntrebarea daca e9ista totusi ceva ce firma nu poate rezolva, cei doi domni din biroul de
presa stau si se gandesc, nsa pana la urma ajung la con-cluzia ca nu le vine n minte ceva, ce n-ar
putea re-zolva. #poi aduc un e9emplu cat de departe poate merge servirea clientului. %u de mult,
#mbasada -arocului din 1ondra s-a adresat cu o cerinta maga-zinului. Diplomatii erau ntr-o
mare ncurcatura. 1a o eminenta vizita a unui seic, voiau sa-l primeasca si cu obiceiuri din patria
sa. Pentru aceasta aveau ne-voie de o camila. @arrods a fost si aici de ajutor. Dintr-un avion
nchiriat, dintr-o cutie uriasa cobor punctual cocosata locuitoare a pustiei, care pasi apa-sat, putin
ofensata, prin circulatia londoneza, n n-tampinarea misiunii ei diplomatice.
%ecGermann-ul face posibilul, dar @arrods face chiar imposibilul, posibil$ %-ai dori, daca ai
detine castigul unui loto de prim rang, sa-ti cumperi ferici-rea dupa pofta inimii de la @arrods)
Da) L &u nu$ Si multi altii nu ar dori, caci Domnul *sus spune( !caci viata cuiva nu sta n belsugul
avutiei lui" 01uca 27.235. <iata este mai de pret decat posesiunea materiala. -ulti au ravnit toata
viata lor anumite lu-cruri, iar n cele din urma, cand au reusit sa intre n posesia lor, li s-au parut
dintr-o data cu mult mai pu-tin valoroase decat au crezut. -ulti care poseda tot ce se poate stapani
n bunuri materiale sunt dezgus-tati de toate, sunt nemultumiti si sufera de o serie de boli
nchipuite sau reale.
Pavel, credinciosul si curajosul luptator pentru cauza lui @ristos, a declarat( !Dar lucrurile,
care pentru mine erau castiguri, le-am socotit ca o pierde-re, din pricina lui @ristos" 0,ilipeni 6.E5.
'u aceasta, el merge si mai departe, pentru ca a recunoscut ca nu numai toate aceste lucruri
materiale, ci chiar toate valorile spirituale si culturale palesc pe deplin n fata pretului nespus de
mare al recunoasterii lui *sus @ristos Domnul. %ici un castig la loterie si nici fir-ma @arrods nu
pot face ca tu sa devii fericit. #ceasta o poate face numai *sus @ristos. &l doreste ca tu sa fii
fericit. De aceea deschide-* inima si lasa-1 sa in-tre$ -arturiseste-* toata vina ta$ &l vrea sa ti-o ia.
*ar cand ai devenit proprietatea 1ui, atunci si pen-tru tine este valabila o promisiune care
depaseste cu mult ceea ce mintea omeneasca poate sa-si nchipuie prin tot ce e frumos si bun.
!1ucruri, pe care ochiul nu le-a vazut, urechea nu le-a auzit si la inima omu-lui nu s-au suit, asa
sunt lucrurile pe care le-a prega-tit Dumnezeu pentru cei ce-1 iubesc$" 02 'orinteni 7.B5. 'e
rasplata de nedescris$
Este placuta otrava de sobolani#
;7
#i mancat vreodata otrava de sobolani) Stupida ntrebare$ ,iecare stie ca otrava de sobolani
este pe-riculoasa. !Dar ca sa stii cum actioneaza, ntai trebu-ie sa fi mancat din ea." 'ine vorbeste
n felul acesta, este tot asa de nepriceput ca si unul care citeste re-viste pornografice si carti slabe,
pentru ca sa stie ce este imoral.
=n barbat care a reusit sa realizeze ceva n viata si s-a naltat la mare cinste povestea unui
prieten ca n anii adolescentei, un tanar i-a aratat o carte porno-grafica. #cea carte a avut-o numai
cateva clipe n mainile sale, dar ar da si jumatate din averea lui, daca nu s-ar fi uitat niciodata n
ea. *lustratiile acelei carti l-au urmarit toata viata, cu toate ca si-a dat toata osteneala sa le uite.
Semintele de buruieni rasar uimitor de repede. &le n-au nevoie nici de stropitoare, nici de un
pa-mant arat. #cest adevar ti-l poate confirma orice ta-ran. Buruiana se raspandeste nemaipomenit
de repe-de. =nde a prins o data radacina, ramane cu nversu-nare. &9act asa este si cu otrava care
se raspandeste prin reviste, filme si fotografii rele. #ceasta otrava roade adanc n inima si n
memorie, se ntinde si nu se lasa starpita.
Se ntampla ca si cu scaietii din #ustralia. 'and englezii au luat n stapanire #ustralia, dupa
cum se relateaza, n aceasta regiune a globului nu erau sca-ieti. =n scotian, care poseda n
#ustralia plantatii si dorea sa aiba aceasta planta nationala 0scaietele re-prezinta stema nationala5,
a adus din patria sa semin-te de scai. &l le-a semanat pe acestea ntr-un colt din gradina lui. Dar
vantul a purtat semintele scaietilor pana departe, iar astazi e plin de ele n #ustralia. 'artile
proaste, videoul si discutiile murdare duc samanta raului n inimi, iar aceasta samanta n-colteste
repede, creste si se nmulteste n inima.
&9ista o lege dumnezeiasca, ce suna astfel( !'e seamana omul, aceea va si secera" 0Aalateni
D.E5. Toate vorbele oamenilor sunt !seminte", n mod de-osebit nsa cuvintele tiparite. Toate
ilustratiile pe ca-re le vezi, toate cartile pe care le citesti sunt seminte care ntr-un fel oarecare
rasar si se dezvolta. 'ine ci-teste lucruri rele si cine le priveste, va gasi fructele acestor seminte
rele chiar n viata lui. Da, el va !se-cera... putrezirea", cum spune 'uvantul lui Dumne-zeu n
Aalateni D.4.
n fata unui tribunal pentru minori a avut loc o dezbatere judiciara mpotriva a doi baieti de 23
si 2D ani, care erau acuzati de delicte se9uale. 1a ntreba-rea judecatorului, ce anume i-a
determinat sa intre pe fagasul delictelor si implicit al pacatului, amandoi au raspuns ca n ultimul
an scolar au primit de la un co-leg de clasa videocasete pornografice. #semanator le merge
multora. 'u siguranta, nu ntotdeauna urmari-le sunt delicte mpotriva comunitatii, dar otrava rau-
lui roade mai departe n viata unora.
<iata noastra de fiecare zi si mai ales petrecerea timpului liber este atat de dominata de
se9ualitate, ncat faptul devine o problema. De sub pana unor scriitori se revarsa un adevarat
puhoi de scrieri si carti josnice si dezgustatoare. :evistele, televizorul si internetul raspandesc
ntr-un mod nerusinat imora-litati, crime si fapte violente, otravind cu ilustratiile si articolele lor
fantezia unei multimi imense de oa-meni si mai ales a copiilor si a tinerilor. Toate gaze-tele si
revistele pornografice sunt daunatoare. Totul se nvarte n jurul dragostei, nsa nu al dragostei ade-
varate, ci al patimilor impuse. =rmarea nemijlocita a acestora este nmultirea delictelor se9uale si
a vio-lentelor de orice fel.
;6
#m muncit greu pentru a reconstrui orasele noas-tre bombardate n cel de-al doilea razboi
mondial. %e dam multa osteneala ca orasele noastre sa fie curate si n e9terior. Pretutindeni avem
un sistem e9emplar de purificare a apelor menajere si indus-triale. Tot gunoiul si apa murdara sunt
eliminate prin canalizare subterana. #supra acestei reglementari sunt dispozitii legale. Sunt
interzise santuri pentru scurgerea apelor menajere, ca si puturi absorbante. n alte domenii nsa,
dispozitiile legale nu sunt asa de severe. + alta murdarie se scurge peste orase si sate, mult mai
periculoasa, sub forma filmelor si a imaginilor care patrund nestingherit. =rmarea este o
descompunere tot mai adanca a societatii noastre. Se mplineste e9act ceea ce Domnul *sus a
profetit cand a spus( !'um s-a ntamplat n zilele lui %oe, aidoma se va ntampla si la venirea
,iului omului" 0-atei 7;.6E5. #ceeasi degenerare morala ca si odinioara se va repeta nemijlocit
nainte de sfarsitul istoriei lumii. #normalul a devenit deja peste tot normal, iar nor-malul
ameninta sa devina o e9ceptie. Decaderea mo-rala, care se raspandeste tot mai mult, este de
aseme-nea un semn sigur al timpului de pe urma.
Dar poate si tu, care citesti aceste randuri, esti a-
fectat. #nimat prin multe ispite din jurul tau, cauti vreo satisfactie pacatoasa, pentru ca n cele din
urma sa descoperi ca esti mai nefericit ca niciodata. =rma-rea este ca tot cauti noi posibilitati si
e9periente... Dupa toate acestea ti merge ca unui morfinoman. &l trebuie mereu sa-si ridice doza
pentru a ajunge la starea dorita. De aceea viata unui om legat de pacat este o tortura fara pereche.
Pe de o parte patima, de cealalta parte sentimentele de vina si pocainta care te zguduie ntr-o parte
si alta, aducandu-ti tot mai mul-ta nemultumire... Si de continui tot asa, atunci sta-rea fizica si
psihica slabita te vor face incapabil sa mai suporti e9cesul de mpovarare, te vor duce la prabusire.
<ei recolta !putrezirea". 'hiar si radiosul tanar care traieste numai pentru placeri sau zambi-
toarea femeie se9> sunt n realitate doar niste ruine arse care si-au vandut zambetul, ba chiar si
viata pentru bani cat mai multi. n realitate sunt L dupa cum o serie de articole a unei reviste
trebuia sa recu-noasca L profund nefericiti si si petrec zilele lor triste nu rareori ntr-un ospiciu
sau se sinucid. De aceea 'uvantul lui Dumnezeu avertizeaza( !%u va nselati n privinta aceasta(
nici curvarii, nici nchi-natorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomitii... nu vor
mosteni mparatia lui Dumnezeu" 02 'orinteni D.B5.
Dar cine ma poate ajuta) =nde este salvare pen-tru mine) poate ntrebi. *sus @ristos a ntalnit
odata la fantana lui *acov n Sihar o femeie, al carei suflet era foarte apasat. &l i-a spus multe
lucruri, dar cel mai important a fost urmatorul( !Daca ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu..."
0*oan ;.285. Si acest !dar" a facut-o si pe ea libera. #cest dar nespus de mare al lui Dumnezeu este
*sus nsusi. &l este Salvatorul, &liberatorul$ Si pe tine vrea sa te faca liber. %umai &l ti poate
darui ceea ce inima ta doreste.
'and ai apa de izvor proaspata, atunci nu mai do-resti sa bei zeama tulbure dintr-o baltoaca
infectata. De aceea nu te-a ajutat la nimic daca numai ti s-a spus mereu ce nu ai voie si nu trebuie
sa faci. Predi-cile de morala nu elibereaza. Trebuie sa ai ceva mai bun, da, cel mai bun. Pana
acum, metaforic vorbind, ai ncercat sa-ti astamperi setea cu ape din baltoace murdare. #cest fapt
nsa te-a facut tot mai nemultu-mit. De aceea ngaduie sa ti se arate izvorul nesecat si proaspat$
#cest izvor real de viata este *sus, care doreste sa devina Domnul si -antuitorul tau. +, de ai
cunoaste si tu darul lui Dumnezeu$
;;
!<ino la apa vietii,
Setos, ostenit si slab$
<ino, ca nu n zadar vii,
#ici vei afla repaus.
Arabeste-te, nu-ntarzia$
<iata vesnica-ti va fi plata.
#ici e apa vietii,
#ici fie tinta ta$"
Parisul nu mai e-ista
!1a ora 2E(88 a fost aruncata o bomba @ asupra Parisului. &a a e9plodat la 388 de metri
naltime. &9act o secunda dupa aceea, Parisul a ncetat a mai e9ista."
#sa se poate citi n cartea unui cunoscut scriitor al zilelor noastre. 'artea sa poarta titlul( !%ici
unul nu a scapat cu viata". n ea, autorul descrie cititorilor sai o imagine a groazei, pe care altii,
naintea lui si dupa el, au nfatisat-o n culori la fel de nfioratoare.
'and la 2D iulie 2B;3 asupra pustiului %oul -e-9ic s-a aprins deodata o lumina, care a fost
mai lumi-noasa ca 2.888 de sori, un observator a e9clamat( !#jutor, acum am pierdut controlul$"
*ar de cand, la D august acelasi an la @iroshima, primul nor atomic aducator de moarte indica spre
cer ca un deget arata-tor, amenintator si prevenitor, teama de o noua cala-mitate nu ne-a mai
parasit. =n razboi cu arme atomi-ce ar raspandi groaza, iar toate grozaviile din lunga istorie a
omenirii ar trebui sa paleasca fata de ea. %umerosi scriitori ai timpului nostru s-au ocupat cu
aceasta tema nfricosatoare. =nele titluri ale acestei teme despre sfarsitul lumii suna astfel( !%ici
unul nu a scapat cu viata", !:amai cu bine lume mica", !,ri-ca", !%u va mai fi timp", !Dupa
naufragiu - si a-poi)", !:azboiul si bomba".
nsa nici o fantezie omeneasca nu va putea ajunge pana la realitatea crunta a distrugerii
atomice. #rme-le nucleare ucid si distrug mpatrit. 'ine va supravie-tui valului arzator de caldura
care nainteaza cu vite-za luminii, va fi distrus de radiatiile radioactive care patrund prin ziduri si
blindaje, distrugand ntr-o frac-tiune de secunda toate celulele din corpul sau. #cela, care va
nvinge cele doua atacuri prin mprejurari fe-ricite, va fi zdrobit de valul enorm de presiune care i
va smulge organele din trup. Dupa aceea va veni moartea ntr-un chip deosebit de nfricosator,
pentru ca este invizibila, nu o poti atinge, nu o poti gusta sau auzi. n fata acestei morti, toate
simturile omului vor nceta sa mai functioneze. 1a o buna distanta de punctul de detonatie se vor
mai vedea nca urme de case si vor mai curge rauri si paraie, nsa fantomele radiatiilor mortii, ale
precipitatiilor atomice vor n-deplini si acolo lucrarea lor ucigatoare. %ici o casa nu va mai da
adapost oamenilor n fata radiatiilor. ,ructele pomilor, apa raurilor si a paraielor vor fi ra-diate si
vor purta perfida, chinuitoarea moarte lenta.
=nul dintre cele mai mari produse ale inteligentei umane L descoperirea dezagregarii atomului
L pare ntr-adevar un blestem pentru omenire. *nfernul de la @iroshima nsa nu este grozavia cea
;3
mai teribila ce pandeste n ntunericul viitorului. #stazi bomba de la @iroshima este numita !o
bomba mica". n fosta =niune Sovietica a fost aprinsa n ghetarul arctic pe insula %oJaja Semlja
o bomba, care a avut o putere de e9plozie ce corespunde cu forta a peste D3 de mi-lioane de tone
de e9plozibil traditional, dezvoltand energia a 6.738 de bombe de la @iroshima.
n nici ntr-un alt domeniu, oamenii nu sunt mai ingeniosi ca ntr-acela de a se ucide reciproc.
'u cativa ani n urma erau deja depozitate n arsenalele de armament ale marilor puteri mii de
bombe nucle-are. *ar de la @iroshima ncoace, numarul tarilor care poseda bomba atomica a
crescut considerabil. 'u toate straduintele popoarelor de a mentine pacea si siguranta, cu toate
pactele de neagresiune si ostene-lile +.%.=., omenirea se afla n continuare la margi-nea
prapastiei. nsasi posibilitatea declansarii masi-nariei distrugatoare generata de o eroare se apropie
tot mai mult de domeniul posibilului. 1a aceasta se adauga amenintarea nucleara prin teroristi.
#sadar, cine descrie cruzimile unui razboi atomic nu este un pesimist care, din cauza unei
bucurii rau-tacioase, vrea sa rapeasca linistea altora. %u numai scriitorii sunt aceia care ne
prezinta tablouri ale vii-torului plin de groaza, ci si oamenii lucizi, oameni de specialitate(
militarii.
#stfel, n S.=.#., specialistii, folosind toate re-sursele tehnicii si ale stiintei moderne si tinand
cont de toate punctele de vedere posibile, au calculat cum ar arata un singur atac atomic compact
asupra State-lor =nite si ce urmari ar avea. !Kiua n care ncepea razboiul" ar fi fost o zi blanda,
linistita de toamna. Dar ziua urmatoare avea sa fie ziua unui bilant de o inimaginabila distrugere.
Specialistii militari si posturile guvernamentale au calculat mai dinainte ce ar fi trebuit sa
ntreprinda un agresor pentru a lovi decisiv S.=.#. 'el putin 77; de obiective L orase, zone
industriale si instalatii militare L aveau sa fie lovite de rachete interconti-nentale.
Din totalul de oameni care traiau n S.=.#., 2B,E milioane de oameni, conform bilantului
teoretic fa-cut, nu aveau sa mai traiasca a doua zi. #lte 77,4 mi-lioane de cetateni americani
urmau sa moara n acea zi n urma ranilor grave. Deci prin actiunea unei sin-gure zi de razboi
nuclear - ;7,3 milioane de morti$ #fara de acestia, pe ;8,7 milioane de supravietuitori raniti prin
radiatii, arsuri sau din cauza presiunii e9-ploziei i asteapta haosul( milioane de locuinte dis-truse,
de asemenea legaturile de comunicatie, ali-mentele si apa contaminate, spitalele distruse fara a
mai putea acorda primul ajutor.
#cesta a fost bilantul pe care l-au facut oameni cu o judecata sanatoasa, oameni de stiinta din
secto-rul de cercetari stiintifice al aviatiei militare, al ar-matei si marinei militare americane,
meteorologi, oameni specializati ai oficiului federal pentru apara-rea civila, functionari
administrativi, tehnicieni de comunicatii si politicieni comunali. %umai n S.=.#. ar fi ;7,3
milioane de morti printr-un singur atac ato-mic. #ceasta nseamna ca ar fi mai multi morti decat a
produs al doilea razboi mondial n toate popoarele. 'and te gandesti la cei D88.888 de morti care
au fost victime n cel de-al doilea razboi mondial n randul populatiei civile germane prin
atacurile aeriene, a-cest numar ne apare de-a dreptul modest. Sa presu-punem ca poate specialistii
americani au gresit ceva n calculele lor. Tot asa de bine nsa puteau gresi, n-cat bilantul sa fie cu
cateva procente si mai nspai-mantator.
'unoscutul evanghelist Bill> Araham a publicat recent o carte cu titlul !1umea n flacari".
#cest titlu se va mplini odata literalmente. +dinioara, batjoco-ritorii din timpul lui %oe au
refuzat sa creada n po-topul care urma sa vina, desi au fost avertizati. &i au pierit cu totii.
;D
%iciodata nsa nu va mai fi pamantul nimicit de un nou potop 0citeste Aeneza B.27-235, dar va fi
nimicit prin foc, va fi !o lume n flacari". 'uvantul lui Dumnezeu marturiseste !ca lumea de
atunci a pierit tot prin ele, necata de apa. *ar cerurile si pamantul de acum sunt pazite si pastrate,
prin ace-lasi 'uvant, pentru focul din ziua de judecata si de pieire a oamenilor nelegiuiti" 07 Petru
6.D-E5. %i-meni nu va putea scapa de aceasta judecata afara de aceia care si-au gasit un refugiu n
*sus @ristos. &l, ,iul lui Dumnezeu, a mers pentru ei prin apele a-danci ale mortii si a fost atins de
focul judecatii dumnezeiesti.
#stazi, acest loc de refugiu, aceasta corabie mai este disponibila$ Prin 'uvantul Sau, &l
cheama as-tazi pe fiecare, care nca nu este salvat( !'autati pe Domnul cata vreme se poate gasi?
chemati-1, cata vreme este aproape. Sa se lase cel rau de calea lui si omul nelegiuit sa se lase de
gandurile lui, sa se n-toarca la Domnul care va avea mila de el, la Dum-nezeul nostru, care nu
oboseste iertand" 0*saia 33.D-E5.
Escaladorul
-asinile cla9onau, insultele erau aruncate ncolo si ncoace, politistii fluierau strident...
+amenii ordi-nii reuseau cu greu sa mpinga masele spre trotuarele supraaglomerate. n centrul
orasului 1os #ngeles, pulsantul oras cu paisprezece milioane de locuitori din sudul 'aliforniei,
urma sa aiba loc din nou ceva deosebit. <is-P-vis de unul din cele mai mari maga-zine universale
ale orasului se ngramadeau mii de oameni agitati. Toti priveau spre fatada nalta si alu-necoasa,
construita din siruri lungi de geamuri a magazinului universal.
=n escalador facuse cunoscut printr-un afis ca n acea zi la o ora stabilita va escalada fara
vreun ajutor peretele magazinului pana la acoperis. Toti stateau acolo nghesuiti ca ciorchinii de
struguri, asteptand nerabdatori marea senzatie. -ulti din multime se ui-tau iarasi si iarasi la
peretele neted si nalt, dupa care dadeau din cap fara sa spuna un cuvant. #ltii gesti-culau violent
pentru a e9plica vecinului care se ndo-ia ce drum va alege escaladorul pentru temerara sa
ascensiune.
n sfarsit, sosi momentul mult asteptat. =n tanar cu trupul zvelt, mbracat ntr-un trening de
culoare albastru deschis care atragea privirea, si facu apari-tia si, ncet, cu grija, ncepu sa
escaladeze peretele. 'u binoclul se puteau vedea trasaturile fetei catara-torului, e9primand
firescul unei asemenea tentative. Deja balansa pe bordura unei ferestre, apoi urca pe o caramida
iesita putin n afara, apoi... mai departe pe o cornisa ngusta. n felul acesta, el urca bucata cu
bucata, urmarit cu ncordare de privirile unei mul-timi imense. *mposibilul parea a deveni
realitate. &ra deja aproape de acoperis. Se putea observa clar cum tanarul pipaia la dreapta si la
stanga peretele de de-asupra lui, pentru a gasi iarasi ceva care sa fie destul de solid pentru a-i
sustine corpul si a-l ajuta sa nain-teze. Si parca a zarit ceva care arata ca o bucata de tencuiala de
ciment cenusiu sau o caramida albicioa-sa, iesita n afara. Se ntinse dupa ea cat putu, nsa nu
ajunse pana la ea. 'u rasuflarea taiata, multimea privea n sus. Pe multi i trecura fiorii. Tanarul de
pe zid ezita o clipa, dupa care facu o miscare fulgera-toare pentru a apuca presupusa iesitura din
zid. n acel moment, sub ochii ngroziti de spaima ai specta-torilor se prabusi la pamant. n
mainile sale mai ti-nea un ghemotoc cenusiu ce s-a dovedit a fi din pan-za de paianjen mbacsita
de praf. 'eea ce considera-se el ca ar fi o piatra era un nimic.
;E
'at de multi oameni se aseamana n nchipuirea lor religioasa cu acest escalador$ Pe baza
propriei lor straduinte si cumpaniri, ei ncearca sa ajunga n cer. 'red ca pot fi mantuiti dupa
propriul lor model sau traiesc dupa motto-ul( !,ii corect si nu te uita la ni-meni$" 1a sfarsit nsa
vor face o amara e9perienta, pentru ca s-au ncrezut doar ntr-o panza de paianjen, fiind pierduti
pentru vesnicie. Pesemne, zambesti. Dupa tine, acestea sunt !conceptii nvechite". %u te nsela
nsa$ 'uvantul lui Dumnezeu este sfant si in-failibil si va mai dainui nca si atunci cand tot ce ve-
dem cu ochii va trece, se va nimici. &l spune despre aceia care pornesc cu puteri proprii spre
mparatia lui Dumnezeu( ! ...tes panze de paianjen... Panzele lor nu slujesc la facerea hainelor si
nu pot sa se aco-pere cu lucrarea lor..." 0*saia 3B.3-D5.
De aceea nu-ti pune ncrederea si speranta ntr-o panza de paianjen care nu rezista la nimic$
Pune-ti speranta numai n ,iul lui Dumnezeu, care este -an-tuitorul *sus @ristos$ &l a murit la
cruce pentru paca-tele tale. Podoaba si haina de sarbatoare sa-ti fie san-gele si dreptatea lui *sus si
nicidecum o panza de pa-ianjen$ %umai Domnul *sus este stanca? &l te poate purta prin furtuni si
chiar prin moarte. &l si numai &l doreste sa te aiba aproape de Sine si sa-ti daruiasca de pe acum
siguranta si bucuria vesnica. De-ai de-clara cu ncredere si cu inima fericita( !Da, &l este Stanca si
#jutorul meu" 0Psalmul D7.75$ De aceea nu mai tese panza de paianjen, ca sa nu se mai poata
spune despre tine( !ncrederea lui este zdrobita si sprijinul lui este o panza de paianjen" 0*ov
4.2;5$
Facturi neac2itate
=n mare latifundiar din *rlanda, n acelasi timp un crestin devotat, a tinut odata o predica
originala si impresionanta oamenilor care lucrau pe mosia lui. ntr-una din zile a pus n locurile
principale ale do-meniilor sale afise cu urmatorul te9t(
!1unea viitoare ntre orele 28-27 ma voi afla n biroul vilei mele de la tara. n timpul acela
sunt hota-rat sa achit toate datoriile pe care muncitorii de pe mosia mea le au. #duceti cu
dumnevoastra toate fac-turile neachitate$"
Kile la rand, acest anunt a fost un subiect de co-mentarii pentru muncitori. Peste tot se vorbea
de a-ceasta oferta neobisnuita. =nii o socoteau drept o propunere neinspirata, naiva. #ltii ziceau
ca !aici este ceva la mijloc", altii erau de parere ca mosierul ar fi nnebunit de-a binelea, caci cine
a mai auzit vreodata, ca un om cu judecata sanatoasa sa faca asemenea oferte de binefacere.
'and sosi ziua stabilita, nenumarati oameni se n-dreptara spre biroul mosierului. 1a ora 28, n
fata bi-roului era adunata o adevarata multime de oameni. &9act dupa un minut, latifundiarul
mpreuna cu se-cretarul sau sosira cu masina si, fara a scoate un cu-vant, intrara n birou, dupa
care nchisera usa. +ame-nii de afara ncepura o discutie aprinsa( !Sa fie ceva la mijloc sau nu)
Sa fi luat n serios anuntul sau vrea sa-si bata joc de noi) Poate ca vrea sa-i duca de nas si sa-i
umileasca pe aceia care n mod cinstit si vor prezenta datoriile." #ltii, la randul lor, amintira ca
semnatura lui proprie se afla sub anunt. Desigur, nu va abuza de propriul sau nume, ca sa se faca
nedemn de ncredere pentru totdeauna.
n felul acesta se scurse o ora, fara ca vreun om
;4
sa fi intrat pentru a-si prezenta facturile neachitate. Daca vreunul sfatuia pe un altul ca totusi sa
ncerce sa intre, acesta primea raspunsul( !&u nu am asa mari datorii ca tine... &u n-am nevoie...
ncearca tu mai ntai..." Si asa se scurgea timpul pretios.
n cele din urma se facuse ora 22(68, cand o pere-che de oameni varstnici, care locuia la
hotarul cel mai ndepartat al mosiei, se apropie de biroul mosie-rului. Batranul tinea n mana o
legaturica de facturi. 'u vocea tremuranda ntreba pe un oarecare( !&ste adevarat, vecine, ca
mosierul plateste toate facturile celor ce vin acum la el)" Dar raspunsul dispretuitor suna( !Pana
acum nu a platit nici una$" =n altul a-dauga( !&u cred ca totul este numai o sarlatanie$" 'and cei
doi batrani auzira aceste vorbe, li se umezi-ra ochii de lacrimi, iar femeia zise ca pentru sine( !Si
noi credeam ca este adevarat, ne bucuram ca putem muri fara datorii."
Se ntoarsera sa plece necajiti, cand cineva le stri-ga( !nca nu a ncercat nici unul. De ce nu
intrati) Daca va va plati factura, sa veniti repede afara si sa ne spuneti ca sa intram si noi$"
#tunci, cei doi l lua-ra pe mosier pe cuvant si cu sfiala deschisera usa si intrara n birou. #colo li
se spuse( !Bun venit". 'a raspuns la ntrebarile ngrijorate, daca anuntul este adevarat, secretarul
raspunse( !'redeti ca domnul mosier v-ar putea nsela) Dati-mi toate facturile ne-platite$" &i le
prezentara pe toate. Secretarul aduna sumele la un loc si primira un cec semnat de mosier.
'u inima saltand de bucurie, au vrut sa paraseas-
ca biroul, dar li s-a spus( !<a rog, mai ramaneti aici nca putina vreme, pana ce biroul se va
nchide la ora 27." &i raspunsera ca afara asteapta multi sa li se spuna ca oferta este adevarata.
-osierul nsa ramase la hotararea sa si spuse( !Dumneavoastra m-ati luat pe cuvant si ati intrat. Si
cei de afara trebuiau sa faca acelasi lucru, daca voiau sa le fie platite datoriile." #sa treceau
pretioasele minute. -ultimea de afara se uita nelinistita spre usa. %ici unul nu ndraznea sa apese
pe clanta usii si sa intre, cum au facut cei doi batrani. n fine, la ora 27 fi9, perechea de batrani
iesi cu fetele radiind de bucurie. !Si-a tinut cuvantul)", ntreba multimea pe cei doi. !Da, uitati-
va, aici este cecul pretios ca aurul curat$" !De ce nu ati venit i-mediat afara, ca sa ne spuneti si
noua)" !-osierul ne-a rugat sa asteptam nauntru, pentru ca si voi tre-buia sa-l credeti pe cuvant
si sa intrati tot asa cum am intrat si noi."
Scurt timp dupa aceea, iesi si mosierul urmat de secretarul sau si se grabira spre automobil. #u
fost asaltati de catre multime? oamenii ntindeau spre ei facturile neachitate. =nii strigau
nerabdatori( !%u vreti sa ne achitati si noua datoriile, cum ati facut cu cei doi)" Dar n timp ce se
urca n masina, mosierul se mai ntoarse o data spre oameni si le spuse( !#-cum este prea tarziu.
#ti avut prilejul si suficient timp. &u v-as fi achitat toate datoriile, nsa nu m-ati crezut." #poi
folosi ocazia pentru a compara eveni-mentele din dimineata aceea cu modul n care oame-nii
nesocotesc oferta lui Dumnezeu, si anume de a li se ierta pacatele, daca se refugiaza la *sus
@ristos cel rastignit si nviat. Da, *sus este singurul Domn si -antuitor care poate sa plateasca si
sa stearga paca-tele omenirii. &l i avertiza pe oameni cu seriozitate sa nu fie asa de nebuni sa
refuze oferta mare a lui Dumnezeu si sa piarda timpul care trece asa de repe-de.
'red ca oamenii mosierului au nteles predica a-tat de sugestiva. Dar cuvantul mosierului,
chiar daca acesta a fost un om cinstit, a ramas un cuvant al unui om. 'u cat mai grav este cand nu
te ncrezi n 'u-vantul 1ui si dispretuiesti oferta 1ui, cand critici 'u-vantul Sau sau nu vrei sa
crezi ca Biblia este 'uvan-tul lui Dumnezeu, pentru ca aceasta te incomodeaza$ *sus @ristos a
spus despre astfel de oameni( !<-am spus... si nu credeti" 0*oan 28.735. 'e trista constata-re, care
;B
i priveste pe toti scepticii, pe toti criticii si tagaduitorii lui Dumnezeu, nsa si pe cei nepasatori
deopotriva$ !%u credeti$" L 'rezi tu 'uvantul Sau)
3isul Mariei Popescu
+ cunosti pe -aria Popescu) %u) #tunci vreau sa ti-o prezint. nsa mai ntai vreau sa ti spun
cine nu este ea? nu este o doamna tanara mbracata mo-dern si coafata dupa moda cea mai noua,
care ras-punde la modestul nume !-aria Popescu". -aria Popescu este o notiune colectiva pentru
masele largi de oameni. &a este consumatorul de filme, de emisi-uni la radio si televiziune si al
ilustratelor. Desigur, o ntalnesti si n magazinele de muzica unde si cum-para noile 'D-uri ale
formatiei preferate.
-aria Popescu este foarte curtata. Toti se orien-teaza dupa ea( producatorul de film, cantaretii
de mare succes, ntreaga publicitate, caci toti au pus o-chiul pe punga -ariei Popescu. De altfel,
ei si obtin aceasta punga. Pe nenumarate fotografii si pe coper-tile viu colorate, -ariei Popescu i
se surade, ba mai mult este privita radios. &a este privita radios sapta-mana de saptamana tot
mereu n alte pozitii, cu sura-sul cel mai fericit din lume si de o frumusete irepro-sabila. &i i
surade vedeta sau actorul pe care l ado-ra. *ar zambetul care i place cel mai mult atarna de-
asupra patului ei.
#tunci cine se mai mira cand -aria Popescu cre-de ca trebuie sa arate si ea e9act asa ca
modelul sau vedeta de pe ecran) Si cine mai are motiv de iritatie cand tinerii cred ca si ei trebuie
sa vorbeasca sau sa strige cu o voce ragusita ca si cantaretul lor milio-nar) #ceasta se petrece
adesea inconstient si este tot asa de stupid pe cat este de raspandit. Da, sa fii ma-car o singura data
o vedeta asa de fericita sau macar o data sa te poti mbraca n pielea unei vedete mult admirate si
divinizate$ #ceasta este dorinta -ariei, nsa din pacate nu este posibil.
&9ista nsa unele lucruri pe care -aria Popescu le da la o parte( !,emeia se9> nr. 2 este
moarta". Sub astfel de titluri sau altele asemanatoare, s-a putut citi si despre sinuciderea renumitei
artiste americane de cinema, -aril>n -onroe. -enajera lui -aril>n a gasit-o pe vedeta n varsta
de 6D de ani moarta n lo-cuinta lu9oasa, dupa ce si-a administrat o supradoza de somnifere. Doi
medici, care au fost chemati ime-diat, n-au putut decat sa constate decesul. + mare multime o
adora pe -onroe. ,otografia ei cu surasul radios atarna pe peretii camerelor multor femei de
serviciu si pe usile garderobelor soldatilor. 'and n-sa vedeta @oll>Jood-ului a fost nmormantata
n -emorial ParG, cimitirul somitatilor din 1os #n-geles, n urma sicriului au mers doar foarte
putini( coafeza ei, garderobierul, cel de-al doilea sot, jucato-rul de base-ball Hoe Dimaggio si nca
vreo cativa. %ici macar o singura vedeta de cinema nu a putut fi vazuta n micul convoi mortuar.
:obert Cagner, e-roul principal din numeroase filme, care divortase de %atalie Cood cu putin
timp nainte, a vorbit n nu-mele tuturor cand a zis( !+colim cimitirul cata vre-me putem. Tuturor
ne e frica de cimitir si de @oll>-Jood."
&lvis Presle> a fost de asemenea un renumit star. 'a si cantaret de muzica rocG, si-a castigat
repede faima mondiala si a devenit foarte bogat. # murit 23 ani mai tarziu dupa -onroe la varsta
de ;7 de ani. -ormantul sau din -emphisQTennessee se aseama-na unui !loc de pelerinaj". &lvis
38
a murit din cauza o-bezitatii, a deprimarii si a abuzului de medicamente. Soldatii din garda lui
personala si aminteau ca lua toata ziua pilule( pilule contra mirosului corpului, contra durerilor de
cap, pilule pentru dormit si pen-tru e9citare, pilule pentru piele bronzata si marijua-na contra
deprimarilor sale. Sub camasa sa de ma-tase stralucitoare purta o vesta de plumb. i era frica n
ciuda pazei de care dispunea. -aria, as dori sa te ntreb( &ste aceasta o viata demna de dorit)
#r putea fi scrise carti n mai multe volume de-spre mizeria stralucitoare a acestor idoli, caci
-on-roe si Presle> au fost numai doua verigi din lantul lung al vedetelor de compatimit si
deznadajduite.
#cest gol imens, care roade n constiinta care nu ajunge niciodata la odihna, i-a condus pe
nenuma-rati artisti si cantareti la o deznadejde absoluta, iar acesteia i-a urmat sinuciderea. Sa
trecem cu vederea multele evenimente triste de la -onroe si Presle> si sa facem un salt n timp
spre tanarul care a influentat ntr-un mod deosebit cu muzica sa anii nouazeci( americanul Iurt
'obain. &l a fost conducatorul gru-pei de muzica rocG, cunoscuta n toata lumea( !%ir-vana".
=nul din cantecele sale poarta titlul sinistru !* @ate ->self and * Cant to Die", titlu care s-a si n-
deplinit. 1a varsta de 7E de ani si-a pus capat vietii. 'analul mtv si-a ntrerupt pentru multe ore
emisiu-nea. #cest lucru a fost numit de ziarul T*-& un semn al doliului si a fost asemanat cu
doliul dupa asasinarea presedintelui american Hohn ,. Ienned>. #stfel si 'obain cu moartea sa
timpurie se afla n sirul multor altor staruri de muzica rocG ca Himi @endri9, Hanis Hoplin si Him
-orrison. -aria, nu ti dau toate acestea de gandit)
<iata multor staruri este caracterizata prin divor-turi, scandaluri, crize de nervi si tentative de
sinuci-dere. =nii dintre ei sunt mai des la psihiatru decat n atelier.
Dar mai bine sa ncheiem cu acest capitol ntune-cat care se poate continua la nesfarsit. -aria
Popes-cu cunoaste numai partea stralucitoare, zambitoare a monedei, nsa falsa, care o atrage cu
farmecul ei. n realitate este greu de imaginat o influenta mai minci-noasa decat aceea a vedetelor,
care aproape n toate cazurile esueaza din punct de vedere uman. Sunt ca niste robi care lucreaza
din greu n bransa lor. nsa amagitoarea lor nsemnatate este primita de obicei de public drept
autentica. #ceste personalitati artisti-ce se pot lauda ca sunt socotiti zeii timpului acestuia. &i se
bucura de o adorare ce nu li se cuvine nici per-sonalitatii, nici realizarilor lor. 'eea ce este mai n-
grozitor, dupa parerea mea, este faptul ca ei prezinta o imagine de viata care n majoritatea
cazurilor este falsa si n mod constient neadevarata.
'e pacat ca -aria Popescu e dusa de nas n felul acesta$ %u-i asa) 'e trist este de asemenea,
ca -aria Popescu si jertfeste ntr-un mod asa de nechibzuit banii munciti cu truda zeilor timpului
nostru - si de-sigur, si organizatorilor lor$ 'el mai trist lucru este nsa ca -aria Popescu, pe langa
toate acestea, nu se simte prea bine, este chiar nefericita.
Aandeste-te ca esti chemat la o fericire adevarata. &sti mult prea pretios pentru o bucurie
aparenta si nselatoare, pe care lumea ti-o ofera de atatea ori. #devarata bucurie a inimii se poate
gasi numai si numai n Domnul *sus @ristos. De aceea, vino la &l$ &l ti face cunoscut drumul
vietii adevarate si nain-tea ,etei Sale sunt bucurii nespuse 0Psalm 2D.225.
O sageata de foc
32
&piscopul englez Hohn Ta>lor Smith, care a fost si duhovnic militar al armatei britanice, a
vorbit oda-ta ntr-o biserica mare despre te9tul din evanghelia dupa *oan 6.E( !Trebuie sa va
nasteti din nou". 1a sfarsitul predicii sale a rezumat nca o data totul si a spus( !Dragul meu
prieten, nasterea din nou nu o poti nlocui cu nimic, dar chiar cu nimic$ Poti sa fii membru al unei
biserici, chiar al unei biserici mari, ca aceea din care fac eu parte, venerabila fractiune
catolicizanta a bisericii anglicane. nsa calitatea de membru al unei biserici nu nseamna ca esti
nascut din nou$ *sus spune clar( .Daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea mparatia lui
Dumnezeu/" 0*oan 6.65.
Preotul sedea la stanga episcopului. n timp ce ti-nea bratul stang ntins aratand spre preot,
episcopul a continuat( !Poti sa fii chiar si preot ca prietenul meu de aici, de langa mine, si totusi
sa nu fi nascut din nou, caci *sus spune( .Daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea
mparatia lui Dumnezeu./" 1a dreapta episcopului statea presedintele prezbiteriului pe naltul sau
scaun. <orbitorul a ntins mana direct spre el si a zis( !Poti sa fii chiar aici, ca prietenul meu,
presedintele prezbiteriului, si totusi sa nu fi nascut din nou$ *sus nsa spune( .Daca un om nu se
naste din nou, nu poate vedea mparatia lui Dumne-zeu$/ Poti sa fii chiar episcop ca mine si sa nu
fi nascut din nou. Dar *sus spune( .Daca un om nu se naste din nou, nu poate vedea mparatia lui
Dumne-zeu$/" Si cu aceasta, predica sa despre nasterea din nou a luat sfarsit.
1a scurt timp dupa aceasta, a primit o scrisoare de la presedintele prezbiteriului, n care acesta
i scria( !-ult stimate episcop$ -esajul lui Dumnezeu prin dumneavoastra mi-a patruns inima.
De peste treizeci de ani ndeplinesc functii bisericesti, dar niciodata n-am stiut despre bucuria
nasterii din nou, despre care vorbesc crestinii. %iciodata n-am simtit ceva din aceasta. Partea mea
a fost sa-mi ndeplinesc cu strictete serviciul conform cerintelor regulamen-tului bisericesc. %u
stiam nsa care este realitatea cu mine. 'and nsa dumneavoastra ati aratat cu mana direct spre
mine si ati spus( .Poti sa fii chiar prese-dintele prezbiteriului si sa nu fi nascut din nou.../, atunci
am nteles clar unde se gasea raul fundamen-tal. %-am trait niciodata nasterea din nou." Din seara
aceea, relata el n continuare, s-a simtit nefericit si ti-calos, iar predica i produsese o neliniste atat
de ma-re n starea lui sufleteasca, ncat i tulburase pana si somnul. i spunea n scrisoare
episcopului ca doreste sa aiba cu el o discutie ntre patru ochi.
&piscopul Hohn Ta>lor Smith a fost dispus sa aiba o asemenea convorbire. #u citit mpreuna
'uvantul lui Dumnezeu si n scurt timp amandoi au cazut pe genunchi n rugaciune. 'el atins de
sageata de foc a 'uvantului lui Dumnezeu si-a luat locul naintea lui Dumnezeu ca un biet pacatos
pierdut si si-a pus ncrederea numai n *sus, care devenise Domnul si -antuitorul sau. 'a unul
care era nascut din nou, se ridica din ngenunchere multumind si laudand din toata inima pe
Dumnezeu.
Din nefericire, sunt multi oameni care se numesc crestini, dar n realitate sunt crestini numai
pe hartie. &i si bazeaza speranta mantuirii lor pe hartiile si documentele lor crestine, de parca ar
putea prezenta candva n fata unui Dumnezeu preasfant certificatul de botez sau ceva asemanator.
Preotul elvetian 1F-scher, care a fost pentru multi spre binecuvantare, a scris aceste randuri n
legatura cu acest subiect( !%e-numarati crestini sunt ntr-adevar de parere ca sunt mantuiti, pentru
ca au un crez sau pentru ca sunt bo-tezati. nsa nici botezul, nici apartenenta la vreo bi-serica sau
37
confesiune nu mantuieste pe oameni$ *sus a spus( .Daca un om nu se naste din nou, nu poate
vedea mparatia lui Dumnezeu./"
%asterea din nou este o notiune biblica si nu una ezoterica. %u are de-a face cu rencarnarea.
#ceasta ar nsemna paganism ridicol. %astere din nou n-seamna !nastere de sus", si anume din
Dumnezeu. ntoarcerea la Dumnezeu si nasterea din nou sunt ce-le doua laturi ale acestei actiuni
minunate si simulta-ne. ntoarcerea la Dumnezeu este partea omeneasca, nasterea din nou este
latura dumnezeiasca. #sculta cu atentie( n ambele e9ista un daruitor si un primi-tor. 1a
ntoarcerea la Dumnezeu i dai Dumnezeului sfant toata vina vietii tale, iar &l ti-o ia pentru
totdea-una$ 1a nasterea din nou, Dumnezeul cel drept ti da viata noua, vesnica, iar tu o primesti
uimit si cu mul-tumire pentru totdeauna$
De-ar fi trase cat mai multe sageti de foc ca cele ale episcopului Hohn Ta>lor Smith$ -ultumiri
fie a-duse lui Dumnezeu ca sunt si astazi vestitori fideli ai 'uvantului lui Dumnezeu$ #cestia, ca
vestitori ai lui *sus @ristos, doresc sa trezeasca multi oameni din somn, din somnul fatal al
presupusei sigurante bise-ricesti.
Probabil, cuiva i se pare prea tare acest cuvant. Dar nu este. Sa ascultam ce spune pastorul
Cilhelm Busch n cartea sa, !*sus, destinul nostru"( !n zilele noastre, oamenii se comporta ca si
cum o data cu moartea totul s-ar sfarsi sau ca si cum ar merge au-tomat n cer daca sunt botezati si
ngropati de un pastor sau un preot. *adul va geme ntr-o zi de oa-meni care sunt botezati de un
pastor sau de un preot$ #s vrea sa ntelegeti ca va aflati ntr-un serios peri-col de moarte. -ai
devreme sau mai tarziu, va trebui sa ne nfatisam toti naintea judecatii lui Dumne-zeu."
'iteste 'uvantul lui Dumnezeu$ &l vrea sa dove-deasca fiecarui om si sa-l apere de siguranta
de sine ce duce la moarte. !%u este 'uvantul -eu ca un foc, zice Domnul, si ca un ciocan care
sfarama stanca)" 0*eremia 76.7B5.
+emnatura decisiva
Tarul :usiei, Petru cel -are, avea obiceiul ca din cand n cand sa-si dezbrace haina
mparateasca si sa se mbrace modest, ca sa nu fie recunoscut atunci cand dorea sa mearga n
mijlocul poporului simplu. 'u multa vreme nainte de a urca pe tron n anul 2D47, cand facea
calatorii ndepartate, s-a deghizat ca mestesugar sau negustor, pentru a cunoaste tara si oamenii
altor popoare. n felul acesta, el a strabatut &uropa fara sa fie recunoscut. n +landa, el a lucrat
pentru mai multa vreme ca tamplar, ceea ce a dat compozitorului german 1ortzing subiect pentru
piesa sa muzicala( !Tar si tamplar".
n anii de mai tarziu, cu cat afacerile de stat l captivau tot mai mult, rareori mai reusea sa se
deghi-zeze ca un simplu supus, ca pe aceasta cale sa poata afla direct grijile si nevoile poporului
sau. De cele mai multe ori mbraca pentru scurta vreme uniforma unui simplu ofiter sau
mbracamintea unui functio-nar, pentru a se informa despre opinia si disciplina soldatilor sai.
n acel timp, un tanar ofiter rus lucra n calitate de casier la o fortareata de la granita mparatiei
:usi-ei. &l trebuia sa plateasca solda regimentelor statio-nate acolo. #cest tanar ofiter ajunsese
sub o influen-ta rea. ncepuse sa joace carti. Si dupa cum se ntam-pla cu cei mai multi jucatori,
36
acest viciu l-a dus trep-tat la ruina. ,oarte curand, toate economiile sale au fost pierdute la jocul
de carti si n cele din urma nu s-a putut mpotrivi ispitei de a se atinge de banii n-credintati lui.
Din cand n cand, lua cateva ruble din casa de bani. # facut acest lucru cateva luni n sir. 'ate
ruble a luat n total, nici el nu mai stia.
1a un moment dat nsa sosi o nstiintare neplacu-ta. * se facea cunoscut ca a doua zi va veni un
func-tionar al curtii imperiale care i va e9amina contabi-litatea si situatia casieriei. #ceasta
nstiintare a fost ca un soc asupra lui( #cum va fi demascat... asa ca s-a ispravit cu el$ %umaidecat
se apuca sa-si revizu-iasca registrele. 'alcula si calcula... ore n sir. 'apul i ardea, iar cifrele i
jucau naintea ochilor. De mult se lasase noaptea, iar el aprinse un felinar. n sfarsit aduna toate
cheltuielile platite ca solda, apoi scazu a-ceasta suma din totalul sumei ce i fusese pusa la
dispozitie de administratia militara. 'u maini tremu-rande si aproape fara sa vrea, ncepu sa
numere banii ramasi n casa de bani.
Dar vai, lipsea o suma uriasa$ %ota totul cu mare e9actitate pe o foaie de hartie( suma de bani
ncre-dintata lui, platile facute, restul de bani, iar dedesubt, suma lipsa. +chii sai privira trist
aceasta suma. Dez-nadajduit, scrise alaturi cuvintele( !+ mare datorie$ 'ine o poate plati)"
si dadu seama ca niciodata nu va fi n stare sa a-
chite acesti bani. #sa ca n mintea lui se contura ho-tararea de a nu mai supravietui demascarii de
maine. nca n acea noapte avea de gand sa-si puna capat vietii. Pe masa intentiona sa lase toate
dosarele des-chise mpreuna cu foaia de nsemnari, ca oricine sa poata vedea ce s-a ntamplat aici.
Stand aplecat peste masa de scris, a trebuit sa recunoasca reprosandu-si ca a dat gres si unde l-a
mpins pasiunea jocului de carti. #buzase n chip rusinos de marea ncredere ce i se acordase.
Delapidase$ &ra un hot si un ticalos$ De aceea intentiona sa-si puna capat vietii ratate. Pistolul
ncarcat era pus pe masa. Si pe cand reflecta la ceea ce facuse, dintr-o data l cuprinse o oboseala
de plumb si i se nchisera ochii.
Tocmai n noaptea aceea, Petru cel -are veni n acea fortareata deghizat ca ofiter de paza.
Spuse pa-rola soldatilor de paza din ghereta din fata portii si primi imediat intrarea. Pasi apoi prin
coridoarele largi ale fortaretei. 'onform ordinului, toate luminile trebuiau sa fie stinse. 'and trecu
nsa prin coridorul principal, vazu pe sub una din usi o raza de lumina. si puse urechea la usa, dar
nu auzi nici o miscare. #pasa usor pe clanta si arunca o privire n camera. <azu casa de bani
deschisa, dosare, hartii pe masa, iar pe ofiterul superior atipit cu revolverul langa el. 'e-ar putea
sa nsemne toate acestea) se ntreba ta-rul. *ntra n camera n varful picioarelor, se strecura ncet
pe la spatele tanarului care dormea, privi peste umar si citi cifrele de pe foaia de hartie ce se afla
n fata lui. ntr-o clipa, tarul si dadu seama de toata si-tuatia. *ndividul furase de multa vreme n
mod siste-matic. Primul lui gand a fost sa-i puna mana pe umar si sa-i strige( Sunteti arestat$
n ultima clipa nsa i se facu mila de tanarul ofi-ter. 'at de tanar era$ +are cine sa-l fi corupt)
'e vor zice parintii lui) #poi privirea i cazu asupra acelui suspin adanc scris n cuvinte( !+ mare
datorie$ 'ine o poate plati)" #danc impresionat, tarul lua pana ce cazuse din mana celui ce
dormea si scrise numai un singur cuvant pe hartie. #poi parasi camera ncet si nchise usa.
Trecura o ora, doua... Dintr-o data cel ce dormea se trezi. Se uita la ceas si si dadu seama ca se
facuse ziua. Se ridica brusc, puse mana pe revolver si l ri-dica spre tampla... Tocmai vru sa apese
pe tragaci..., cand privirea i se opri pe foaia de hartie din fata lui si pe un cuvant care nu era acolo
nainte ca el sa fi adormit. &ra numele !Petru". 1asa pistolul sa-i cada din mana, si freca ochii si
3;
murmura n sinea lui( !'um este posibil asa ceva)" #poi merse repede la dulapul cu arhiva, alese
un document care purta semnatura originala a tarului si o compara cu numele ce se afla sub randul
!+ mare datorie$ 'ine o poate plati)". %ici o ndoiala$ ntr-adevar, era semnatura tarului.
!n noaptea aceasta, tarul a fost aici$ Stie totul. 'unoaste datoria mea si totusi el nsusi vrea sa
o plateasca. Deci nu trebuie sa mor." Si n loc sa-si puna capat vietii, cuvantul tarului l determina
sa opreasca raul pe care l gandise.
Dimineata devreme sosi un curier de la curtea ta-rului, ceru sa-i vorbeasca ofiterului superior
si i n-mana ntr-un saculet de panza o mare suma de bani. +fiterul i numara si gasi e9act suma
ce i lipsea din casa de bani. ndata depuse banii n tezaur, iar la scurt timp, cand functionarul de
revizie i facu verifi-carea casei, gasi totul n ordine.
Tarul a platit totul, cu toate ca n nici un caz nu era obligat la aceasta. Dimpotriva, l-ar fi putut
alun-ga pe necredinciosul administrator, pedepsindu-l cu severitate. nsa l-a iertat, platindu-i si
datoria.
Tot asa este si cu vina mea si cu a ta naintea lui Dumnezeu. + mare datorie$ 'ine poate sa o
plateas-ca) &u nu$ %ici tu$ 'e bine ca a venit =nul care a achitat totul$ #cesta este *sus @ristos.
Aandeste-te nsa, pe &l nu l-a costat doar o semnatura, pentru ca noi sa fim mpacati cu
Dumnezeu. %u, ci &l a parasit slava cereasca, S-a dezbracat de Sine, iar la urma S-a lasat pironit
pe cruce. #colo, n cele trei ceasuri de ntuneric, Dumnezeu Tatal a ncheiat cu ,iul Sau preaiubit
toate socotelile, decontand datoria mea si a ta. &l era curat si fara pacat. !Dar &l era strapuns
pentru pacatele noastre, zdrobit pentru faradelegile noastre. Pedeapsa, care ne da pacea, a cazut
peste &l, si prin ranile 1ui suntem tamaduiti" 0*saia 36.35. #i trait acest lucru personal) Poti spune
ca si contele Kinzendorf( !&u stiu sigur ca polita cu vina mea este rupta, caci *sus a murit pentru
mine$"
4a bataia gongului va fi ora...
#m vizitat odata un muzeu neobisnuit( un muzeu de ceasuri. # fost foarte interesant. :amai
uimit de ceea ce le-a trecut prin minte oamenilor sa faca de-a lungul veacurilor, pentru a mparti si
a masura tim-pul. &9ista cadrane solare care arata timpul e9act, apoi ceasuri cu apa, precum si
ceasuri cu nisip cu o precizie uimitoare. De asemenea, interesant de vazut este si primul ceas de
buzunar, !ousorul viu din %Frnberg" al lui Peter @enlein din anul 2322, care seamana ntr-adevar
mai mult cu un ou de gaina de-cat cu ceasurile noastre plate, moderne, apoi un ma-re numar de
ceasuri cu muzica, ceasuri astronomice si alte ceasuri ingenioase pana la cunoscutul ceas cu cuc.
ntr-adevar, aproape ca nu este un alt domeniu al tehnicii care pana n zilele noastre sa fi
nsufletit spiritul inventiv al oamenilor ca si constructia de ceasuri. =n ceas cu adevarat unic se
poate admira n primaria din 'openhaga. 'u cele peste 23.888 de piese, este o minune a tehnicii
ceasornicariei. Pe lan-ga aceasta, creatorul lui, Hens +lsen, nu a fost decat un simplu lacatus.
%umai calculele si pregatirile i-au luat acestui om 38 de ani din viata. *ar cand n anul 2B;3 s-a
putut ncepe montarea, el a murit. #jutorul sau a continuat lucrul si zece ani mai tarziu a finali-zat
opera. Printr-o apasare pe buton, regele danez a pus n miscare pendulul ceasului-minune.
33
1a trei sute de ani, el deviaza de la timpul e9act cu mai putin de o jumatate de secunda. Pe un
total de 2E cadrane si discuri, acesta arata printre multe altele( ora locala, timpul real al soarelui si
al stelelor, toate rasariturile si apusurile de soare, miscarea ste-lelor, eclipsele de soare si de luna,
miscarile planete-lor si, binenteles, calendarul e9act. 'easul are un asa-numit !mecanism fi9
pentru calendar", care nu-mai o data pe an, la anul nou, lucreaza e9act timp de sase minute. n
aceste putine minute, acest meca-nism efectueaza 3E8.888 de miscari si atunci arata pentru anul
nou datele tuturor zilelor de sarbatoare fara data fi9a. De asemenea, o rotita face sa se arate
migratiunea polului ceresc. 1a aceasta piesa, nici-odata nu vei putea observa vreo schimbare, caci
este rotita cu cea mai buna miscare din cate au fost insta-late la vreun ceas. &a face numai o
singura rotatie n 73.E88 de ani.
&9ista nca multe alte curiozitati n acest dome-niu, de e9emplu ceasurile minuscule care sunt
intro-duse ntr-o verigheta, precum si ceasurile gigantice. =nul din cele mai cunoscute orologii
mari despre ca-re a auzit aproape oricine, Big Ben, n romaneste !marele Ben", dupa numele ce l
poarta, are un clo-pot greu de 23,3 tone care este montat n cladirea parlamentului din
Cestminster. De acolo, n fiecare seara nsoteste cu gongul lui emisiunea principala a buletinului
de stiri englez la radio. #cest gigantic orologiu de turn, ale carui aratatoare mari masoara peste
patru metri lungime, trebuie sa functioneze cu mare precizie, deoarece milioane de oameni se o-
rienteaza dupa el. !-arele Ben" este controlat de trei ori pe saptamana de catre un specialist.
#cesta unge si curata mecanismul urias, al carui pendul cantares-te mai bine de 688 de Gilograme.
Areutatile sale de peste doua tone si jumatate trebuie sa fie ridicate, cand este tras ceasul, mai sus
de 38 de metri. Spe-cialistul nostru nsa nu trebuie sa aiba aparate com-plicate pentru a-l mentine
n functionare pe !marele Ben". si ia doar telefonul mobil si vorbeste cu un coleg din biroul
firmei sale, care supravegheaza un ceasornic special. #poi asteapta amandoi ca !marele Ben" sa
bata ora e9acta. Daca se stabileste vreodata o diferenta de timp, sa zicem de o secunda, specialis-
tul nostru se duce la locul din turn unde oscileaza pendulul si scoate din buzunar un peni, pe care
l pu-ne pe bucata transversala, neteda, de la capul pendu-lului. #cesta este suficient pentru ca
durata normala de oscilatie a pendulului sa se modifice ntr-atat, n-cat sa mearga iarasi corect. De
altfel, pana acum se afla acolo e9act noua peni si jumatate. &ste intere-sant si mbucurator n
acelasi timp, ca astfel de nere-gularitati de importanta mondiala, ca ora e9acta a !marelui Ben",
acum, n zilele zborului spre luna, sa fie reglate prin simplul fapt de a var mana n buzu-narul
pantalonului.
1a capitolul ceasuri ar mai fi de relatat unele lu-cruri, ca de e9emplu despre ceasurile
meteorologice care sunt trase numai prin presiunea aerului si a os-cilatiei temperaturii sau
ceasurile fotoelectronice ca-re asimileaza lumina n celulele lor si o transforma n curent electric,
iar acesta la randul lui pune n functiune un mic mecanism L un cadru solar L ca sa zicem asa. -ai
e9ista apoi ceva foarte modern, !cea-sul martial", care a fost construit n #merica pentru a
satisface o !necesitate foarte importanta". &l sta la dispozitia astronautilor la un pret convenabil si
arata n paralel si timpul pe vechea noastra planeta, Pa-mant.
nca un lucru nsa te va interesa n mod sigur. -ai demult crainicul, care anunta la radio stirile,
spunea( !Dam ora e9acta. 1a bataia gongului va fi ora..." &i bine, el nu se uita la ceasul de pe
mana si nu lovea cu pumnul ntr-un gong. %u, el nu facea mare lucru. #pasa numai pe o mica
3D
clapa si astepta ca si noi bataia electronica a gongului, care era de-clansata prin impulsul
mecanismului unui ceas cu cuart.
Da, vechiul si bunul ceas cu cuart$ &l foloseste pentru masurarea timpului vibratiile din
structura a-tomica a cuartului. #cest ceas cu cuart care merge foarte e9act a fost nlocuit ca aparat
stiintific deja cu multi ani nainte de ceasurile atomice cu cesiu. Doua dintre aceste ceasuri foarte
e9acte se gasesc n in-stitutia federala tehnico-fizica din BraunschJeig. &le sunt n functiune din
anul 2B43. &9actitatea lor este asa de mare, ncat devierea ar fi de numai o se-cunda n 7 milioane
de ani L daca va mai e9ista a-tunci pamantul. +ricat de ciudat pare, chiar si acest ceas cu cesiu a
fost depasit. 'u ajutorul razelor laser si a atomilor de hidrogen a fost dezvoltat un nou ceas, care
este de zece ori mai precis.
n definitiv, pretutindeni este important acest lu-cru( ora e9acta. =n calator veni grabit si
gafaind la gara si l ntreba pe un functionar al garii( !'and pleaca trenul de opt)" L !&9act la ora
opt$" primi raspunsul. L !-ai ajung oare trenul)" L !%u, chiar a-cum a plecat$" L !# plecat)"
striga calatorul decep-tionat. !Pe ceasul de la biserica este ora E(34, pe cea-sul de la posta este
E(33, iar la ceasul dumneavoastra este 4(82. Pe care ceas ma mai pot bizui)" L !#ceas-ta ramane
la aprecierea dumneavoastra", zise func-tionarul, !nsa pentru plecarea trenurilor, timpul de pe
ceasurile noastre este decisiv."
Tot asa este si n viata ta si a mea. 'easul lui Dumnezeu da ora e9acta. #cest ceas este
'uvantul sfant si vesnic. 'and ne orientam dupa acest ceas, nu vom fi deceptionati niciodata si
nici nselati. &l arata e9act unde ne gasim. *ar aratatoarele ceasului de har al lui Dumnezeu sunt n
dreptul lui !acum". !*ata ca acum este vremea potrivita? iata ca acum este ziua mantuirii" 07
'orinteni D.75. 'ine nu vine azi la *sus @ristos nu stie daca maine va mai avea un prilej.
!Tu ai murit la cruce pentru mine,
#colo ai luat locul meu.
Sangele Tau m-a castigat pe deplin,
'u trup si suflet sunt al Tau."
Depinde de momentul potrivit. +data va suna si pentru tine bataia hotaratoare a gongului. %u
lasa sa fie prea tarziu$
5aguarul
#cest cuvant are un rasunet magic. <edem nain-tea ochilor nostri fantasticul automobil englez
de sport, perfect ca forma si gonind ca un bolid. &l este e9traordinar de rapid si scump, ravnit de
multi si po-sedat de putini. Dar lasa-ma sa ntrerup... %u despre masini de sport este vorba acum.
<reau sa relatez despre un jaguar adevarat. #ces-ta este cu mult mai putin cunoscut decat
automobilul care i poarta numele. Haguarul este o pisica mare cu o blana frumoasa, galben-aurie
cu pete negre. #se-menea leopardului, are o lungime de pana la 2,38 metri. Haguarul este animalul
cel mai feroce si peri-culos din #merica 'entrala si de Sud.
=n bogatas me9ican fiind n e9cursie a gasit ntr-o zi un pui de jaguar. &l l-a luat la ferma lui si
l-a hra-nit cu biberonul. Dupa cateva saptamani manca deja bucatele mici de carne cruda. ncetul
cu ncetul, din micuta aratare ciufulita a iesit un jaguar adult cu ma-dulare puternice si cu o blana
neteda. <izitatorii fer-mei ramaneau uimiti privind neobisnuitul animal do-mestic.
3E
nsa cativa vanatori de prin mprejurimi l-au a-vertizat pe proprietar sa nu tina animalul
periculos pe langa casa, sa-i redea libertatea sau, daca nu, sa-l nchida ntr-o cusca. Haguarul este o
fiara salbatica, niciodata nu va deveni destul de mblanzit pentru a deveni un animal domestic, i
spuneau ei. Dar pro-prietarul de mandru ce era, tinea la parerile lui. 're-dea ca, prin ngrijirea lui
plina de dragoste, animalul si va pierde toata firea salbatica si va deveni un ani-mal domestic.
Toate sfaturile, care i le dadeau altii, le socotea ca date din invidie. n felul acesta, jagua-rul a
ramas mai departe la el. Si ntr-adevar, acesta l urma ca un caine credincios. Ki de zi, l lasa
pentru un timp sa cutreiere n deplina libertate n jurul gos-podariei. #junse cu timpul nsotitorul
sau permanent si cel mai preferat.
Dar ntr-o seara, stapanul se aseza ca de obicei comod n fotoliul sau sa citeasca ziarul. n timp
ce citea, observa ca jaguarul torcea n felul pisicilor, se freca pe la picioarele lui cu corpul sau
greoi. #nima-lul facea deseori acest lucru. <oia sa fie usor scarpi-nat. ntinse n mod automat
mana si i mangaie cor-pul mare. #poi jaguarul ncepu sa-l linga pe mana. Dar ce era aceasta)
1imba o simtea mai aspra ca de obicei. Deodata si aminti ca n dupa-amiaza acelei zile se ranise
la mana ntr-o tufa de trandafiri. Si n-tr-adevar, cand puse ziarul la o parte, vazu ca rana abia
vindecata a fost deschisa iarasi de limba aspra a jaguarului si sangera din nou.
:amase ncremenit. Porunci animalului sa plece de langa el, nsa acesta nu-l asculta. #stfel, i
dadu un branci cu piciorul pentru a se duce n coltul opus al camerei. #poi lua iarasi ziarul ca sa-l
citeasca mai departe.
Dar ceva era neobisnuit. 1inistea ce se asternu i se paru sinistra. =n pericol neprevazut plutea
n aer. Privi spre jaguarul sau peste marginea ziarului. #-tunci facu ochii mari de spaima si deveni
palid ca moartea. 'eea ce vazu, nu mai era mblanzitul sau animal domestic. Haguarul cu ochii
nflacarati pan-dea ca un animal de prada si agitat si misca ncoace si ncolo coada. ,iara cu
putere uimitoare si cu multa energie, cu umerii ncordati sta gata de atac. #bia ca putu sa
gandeasca pana la capat ce s-ar putea ntam-pla, cand puternica felina si facu saltul sa-si maltra-
teze victima fara aparare ntr-un chip nemilos si crud.
<anatorii au avut dreptate. =n jaguar nu si va ta-gadui niciodata natura sa de animal de prada.
#cum nsa era prea tarziu.
Si diavolul procedeaza e9act asa cu oamenii. -ai ntai i momeste sa se joace cu pacatul.
#tunci cel ademenit ajunge ca o minge de joc a pacatului. 1a nceput, totul arata asa de frumos si
ademenitor si chiar inofensiv. #poi devine o sclavie amara si ur-meaza sfarsitul ngrozitor. nsa nu
trebuie sa fie asa. 1auda si multumiri sa fie aduse lui Dumnezeu, ca e9ista un &liberator$ !+ricine
traieste n pacat, este rob al pacatului" 0*oan 4.6;5, nsa !daca ,iul va face slobozi, veti fi cu
adevarat slobozi" 0*oan 4.6D5. *sus a venit n lume, deci avem motive pentru o bucurie vesnica$
!oua relatari demne de amintit
34
1a nceputul anului 2B;3, corespondentul de raz-boi 'larence C. @all a ajuns n micul sat de
circa o mie de suflete, ShimabuGu, pe +GinaJa. #colo a facut o uimitoare descoperire. *ata
relatarea lui(
Satul se afla e9act pe linia de naintare americana mpotriva japonezilor. 'and patrula de
recunoastere ajunse pana la intrarea n sat, soldatii ramasera pe loc ca nradacinati. 'alea le era
baricadata de doi barbati, care se nclinara adanc n fata lor si ncepura sa vorbeasca. Subofiterul
calit n lupta L crezand ca e un siretlic ostil si fiind vigilent L facu semn unui translator sa se
apropie. #cesta, dupa ce asculta, da-du din cap( !%u nteleg. Se pare ca suntem bine ve-niti ca si
frati crestini. =nul spune ca este primarul, iar celalalt este nvatatorul satului. 'artea, pe care o
tine cel mai n varsta n mana, este o Biblie." Subofi-terul dadu din cap si zise( !Sa-l aducem mai
bine pe preotul nostru." Si numaidecat preotul militar veni, mpreuna cu el si cativa corespondenti
de presa. %o-ua nsa ni se paru de-a dreptul suspect si mai ntai ne lasaram condusi prin sat de cei
doi barbati. -ai va-zuseram deja si alte sate din +GinaJa. Toate faceau o impresie proasta.
ShimabuGu, din contra, stralucea ca o piatra pretioasa. Pretutindeni eram salutati sura-zand. Plini
de mandrie, ne aratara casele de o curate-nie perfecta, ogoarele plantate n terase, granarul si mica
fabrica de zahar.
#mandoi povesteau cu mare entuziasm, iar trans-latorul ne spuse( !Pana acum au ntalnit doar
un sin-gur american si aceasta cu multa vreme n urma. Pentru ca era un crestin, ne considera si
pe noi tot crestini. %u pot ntelege nsa prea bine de ce am tras cu arma cand am ajuns aici."
ncetul cu ncetul, iesi la iveala toata povestea. n urma cu 68 de ani, un mi-sionar american n
drum spre centrul tarii a facut un popas n satul acesta. Prin marturia lui s-au convertit doi oameni,
adica cei doi barbati. -isionarul i-a n-vatat cateva cantari crestine si le-a lasat o Biblie tra-dusa
n limba japoneza, ndemnandu-i totodata sa traiasca dupa principiile acestei carti. De atunci n-au
mai venit n contact cu crestini din e9terior, nsa cu Biblia n mana au reusit sa duca o viata cu
adevarat crestina.
'um a fost posibil acest lucru) 'ei doi convertiti au citit neobosit n 'uvantul lui Dumnezeu si
au ga-sit n *sus @ristos Domnul lor, un model de viata i-deal, iar n predica 1ui de pe munte un
ndreptar pentru comportarea n comunitate. Si prin Biblie, tot mai multi locuitori s-au convertit
cu adevarat. #s-tazi, studiul Bibliei este disciplina principala n scoa-la, unde elevii citesc zilnic si
nvata pe de rost pasaje importante. n felul acesta, deja o generatie ntreaga a crescut prin
'uvantul lui Dumnezeu. Succesul era evident. n ShimabuGu nu e9istau nchisori, nu erau locuri
de distractii, alcoolismul nu constituia o tema. 1ocuitorii se bucurau de o adevarata sanatate si tra-
iau fericiti si multumiti.
Serviciul lor divin era simplu, nsa cu toate aces-tea solemn. %u e9ista liturghie. =nul citea din
Bi-blie, alti credinciosi se rugau, apoi cantau mpreuna. Soferul meu si cu mine am fost de-a
dreptul acapa-rati de puterea melodica a cantarii( !1audati cu totii puterea %umelui lui *sus", ncat
am nceput sa can-tam si noi cu nsufletire. #poi, privirea ni s-a oprit pe Biblie. 'artea legata n
imitatie de piele era uzata, coperta plesnita si paginile patate. %u era de mirare, daca a fost folosita
mereu timp de treizeci de ani. nsa ei o tineau n mana cu atentie si respect.
Dupa terminarea serviciului divin, pe cand multi-mea se mprastia, iar noi asteptam, soferul
meu mi sopti cu o voce emotionata( !Deci toate acestea a reusit sa le faca Biblia si doi oameni
3B
care cred n *sus." #poi privind ntr-o parte spre o groapa n pa-mant facuta de un obuz de tun,
murmura( !Poate to-tusi noi ntrebuintam arme false pentru a mbunatati lumea."
#ceasta a fost relatarea corespondentului de raz-boi. Si acum, zboara cu mine n gand spre
&lvetia pasnica, bogata si neutra de peste o suta de ani$ &vanghelistul francez &rino Dapozzo,
originar din *talia, a relatat(
'u catva timp n urma am dat un anunt n cateva ziare din &lvetia franceza, si anume n
Aeneva, -ontreu9 si 1ausanne. Prin aceste anunturi cautam Biblii noi si vechi pentru lucrarea
misionara din ,ranta. -ulta vreme nu s-a anuntat nimeni. ntr-un tarziu am primit o nstiintare de
la un birtas. :emar-cati, o comunicare dintr-un restaurant, nu de la o parohie$ Birtasul mi-a scris
cateva randuri( !Stimat domn$ <a rog sa treceti pe la mine. #m multe Biblii, pe care le pot darui."
*mediat am pornit la drum. Birtasul a fost foarte prietenos( !#m un teanc ntreg de Biblii", zise
el. !*nteresant, interesant", am spus eu curios. #poi am iesit mpreuna n fata casei. Birtasul zise(
!<reau sa va e9plic totul. <edeti acolo biserica)" !Da, desi-gur." !#cum fiti atent$ #colo este
biserica, aici res-taurantul meu. Perechile, care se cununa n biserica, primesc de la domnul pastor
o Biblie, cadou de nun-ta. Pe prima pagina a Bibliei stau scrise frumos nu-mele si prenumele lor.
Dupa cununie, nuntasii vin la mine n restaurant pentru masa de pranz. -ananca bine si beau
mult, iar, cand pleaca, rup din Biblie prima pagina cu numele, iar Biblia o lasa aici." #poi birtasul
m-a condus ntr-o camera laterala. Pe masa se gaseau D7 de Biblii, Biblii noi, aruncate, n &lve-tia
cea evlavioasa.
#ceste doua relatari vorbesc de la sine, nu mai trebuie adaugat nimic. Sa-mi fie nsa permisa o
n-trebare catre tine, care traiesti de asemenea ntr-o ta-ra crestina( 'um pretuiesti 'uvantul lui
Dumnezeu) nseamna el totul pentru tine, numai putin sau chiar nimic) 'are este raspunsul tau)
Daca s-a depus praf pe Biblia ta, atunci si pe sufletul tau s-a depus. *a n mana minunata scrisoare
a lui Dumnezeu adresata tie$ <ei gasi n ea comori nepretuite, ea ti ofera via-ta vesnica. Deci(
!'autati n 'artea Domnului si ci-titi$" 0*saia 6;.2D5. !,erice mai degraba de cei ce asculta
'uvantul lui Dumnezeu si-l pazesc$" 01uca 22.745.
O scrisoare eficace
'hicago L al doilea oras ca marime din S.=.#... 1u9, bunastare, localuri de petreceri, dar si
locuinte ntunecoase, carciumi si baruri... + fata nimerise n drojdia societatii din 'hicago. 1a
nceput, totul pa-rea pentru ea asa de ademenitor, nsa dupa aceea nu ramase decat o trista
amagire.
Se amuza cu prieteni si prietene. n adancul ini-mii ei nsa rodea dorul de casa al unei fiice
pierdute. De ani de zile, acasa o astepta cineva? aceasta era mama ei, care ar fi dorit chiar sa
mearga sa o caute. Dar unde) =nde)...
Dragostea gaseste remediu. i va scrie o scrisoare. nsa unde) 'hiar si pentru politia judiciara,
domici-liul fiicei era necunoscut. ,iica ei era data disparuta.
#tunci si facu o serie ntreaga de fotografii cu chipul ei mbatranit de necaz. #ceste poze le
lipi pe bucati de hartie, iar dedesubt scrise( !<ino acasa$ -ama te asteapta$" 'u aceste fotografii
D8
merse prin carciumile din 'hicago si ceru permisiunea sa le afi-seze pe pereti. Sa foloseasca oare
la ceva) +are va citi si fiica ei) <a raspunde la apelul ei)...
#fara era ntuneric. nauntru doar putina lumina,
iar n acest semintuneric, ntr-un local de noapte, o orchestra canta. + tanara femeie cu sufletul
gol si cu o viata ruinata se misca n acea atmosfera sinistra. Dintr-o data ramase pe loc, ca lovita
de trasnet. 'e vrea sa nsemne aceasta) Pe perete atarna chipul unei femei batrane... !<ino acasa$
-ama te asteap-ta$" L #tunci scoase un strigat sfasietor( !-ama$"...
'ateva ore mai tarziu a fost acasa. #u fost sufici-ente numai cinci cuvinte. n ele se afla si
cuprinsul scrisorii pe care Dumnezeu ti-o adreseaza si tie( !<i-no acasa$ =nul care te iubeste te
asteapta sa vii$" &l vrea sa-ti daruiasca pace, bucurie si fericire 0-atei 22.745. Sa dea Domnul ca
scrisoarea 1ui catre tine sa fie tot atat de eficace ca si scrisoarea mamei catre fiica ei. <ino acasa
si nu vei regreta niciodata$
Patruns cu privirea
!#h, daca ar fi omul transparent ca o meduza, pentru ca sa poti privi locul bolii lui." 'u aceste
cu-vinte, un doctor si e9primase dorinta fierbinte n nu-mele multor medici. Stateau neputinciosi
n fata ne-cunoscutului din corpul omenesc. + privire directa n interiorul bolnavului le era cu
neputinta.
'ine putea banui ca un astfel de vis va putea de-veni vreodata realitate) Si totusi, aceasta zi
avea sa soseasca( 4 noiembrie 24B3. n acea zi memorabila, peste frumosul si ingeniosul oras
CFrzburg, pe care l cantase odinioara Calther von der <ogelJeide si n care Tilman
:iemenschneider crease operele sale de arta, iar Balthasar %eumann si ridicase cladirile sale
splendide n stil baroc, se lasa nserarea timpurie a unei zile umede de noiembrie. n oras era
liniste. 1uminile erau stinse. n noaptea aceea nsa, un bar-bat nu putea dormi. #cesta era Cilhelm
:Rntgen, profesor de fizica la universitate. nca de cu seara se comporta foarte ciudat. -anca
putin si abia auzi ce se vorbi. Se grabi sa mearga din nou n laboratorul sau. + neliniste
ine9plicabila domnea nauntrul lui. :Rntgen banuia ca se afla pe urma unei descoperiri
nemaiauzite. nsa toata chestiunea era nca atat de nesigura si plina de enigme.
n saptamanile care au urmat, noapte de noapte au ars luminile n dosul perdelelor din
laboratorul sau din Pleicherring, care astazi poarta numele de :Rntgenring. Din cand n cand,
ferestrele laborato-rului se ntunecau, ca apoi sa scapere iarasi luminile ndaratul geamurilor. 'ine
dorea sa afle ceva mai de-taliat, nu avea succes. :Rntgen era tacut si lucra de unul singur. n cele
din urma, a trebuit sa i se aduca mancarea n laborator si tot aici si-a aranjat si un pat de dormit.
Doar sotiei sale i-a dat de nteles cand i-a spus( !,ac ceva despre care, cand va afla lumea, va
zice( :Rntgen a nnebunit$" n felul acesta, a lucrat ;6 de zile n singuratatea laboratorului sau.
%umai cand el nsusi a fost sigur de reusita, a intentionat sa vorbeasca despre aceasta. *ar cand
:Rntgen, pe 74 decembrie 24B3, i-a prezentat presedintelui societatii fizico-medicale din
CFrzburg rezultatele muncii sa-le neobosite, aceasta comunicare a cuprins 2E puncte clar
formulate ca rezultat al e9perientelor sale fara numar, care l-au preocupat saptamani la rand, zi si
D2
noapte. 1ucrarea purta titlul modest !=n nou gen de raze", desi era o senzatie n domeniul fizicii,
ntrucat facea cunoscuta descoperirea unui tip de raze atotpa-trunzatoare. #ceasta lucrare s-a
tiparit imediat, dupa care la 76 ianuarie 24BD s-a convocat o sedinta a so-cietatii, la care :Rntgen
nsusi urma sa relateze de-spre descoperirea sa. nsa despre :Rntgen si desco-perirea sa, publicul
a nceput sa afle cu mult timp nainte, ntr-un mod cu totul neintentionat. :Rntgen scrisese
prietenului si colegului sau, profesorul &9-ner de la <iena, o scrisoare n care i facea cunoscut
cele mai importante lucruri despre noua sa descope-rire, punand alaturat si un cliseu al mainii
radiosco-pate. &9ner s-a consultat cu cativa prieteni asupra a-cestui lucru si le-a aratat si
radioscopia.
Presa vieneza a aflat si a doua zi, pe E ianuarie 24BD, a scos un articol cu titlul !+ descoperire
sen-zationala". Telegramele alergau n toata lumea si n toate ziarele apareau rapoarte
senzationale( !S-au descoperit raze-minune$", !'orpul omenesc a deve-nit transparent$"... %u
numai laicii, dar si multi nva-tati s-au ndoit de autenticitatea comunicarilor pre-sei. #poi s-a
facut cunoscuta vestea ca mparatul, pe data de 26 ianuarie, l-a chemat la el pe savant, iar acesta i-
a prezentat descoperirea sa.
n data de 76 ianuarie 24BD, la sedinta societatii
fizico-medicale era o mare nghesuiala. + mare ten-siune domnea n sala. ntr-un proces-verbal al
sedin-tei se putea citi( !Salutat prin aplauze de lunga dura-ta, savantul n varsta de 38 de ani, cu o
statura nalta, uscativa, cu par nchis la culoare si barba, intra n sa-la. :ealist si obiectiv, :Rntgen
relata despre desco-perirea lui, e9plicand referatul prin e9emple concre-te, e9ecutate de aparatele
construite de el nsusi. +ri-cine din sala putea sa vada pe ecran scheletul mainii sale vii sau
contururile obiectelor mpachetate etans. Batranul anatomist, consilierul secret von IoelliGer,
puse mana n fata tuturor pe o placa fotografica izo-lata fata de lumina, care se afla sub o lampa.
nca n timpul referatului, placa se developa, iar imaginea acestui schelet de mana a fost privita cu
uimire. :Rntgen numise aceste raze cu litera .S/. nsa la sfarsitul sedintei, domnul von IoelliGer
facu propu-nerea ca razele sa poarte numele savantului care le-a descoperit, fapt ce a dezlantuit o
noua e9plozie de entuziasm general."
De la acea zi de noiembrie a anului 24B3, corpul omenesc a devenit e9plorabil spre folosul
suferinzi-lor. +rice loc dorit se lasa e9pus n cliseu. %ici acum nsa un lucru nu l poate face omul,
si anume sa foto-grafieze si sa recunoasca ce se ascunde dincolo de starea aceasta corporala.
Aandurile si caracterul n multiplicitatea lor de forme nu se lasa radiografiate. 'hiar psihologia cu
grandioasele ei cunostinte stiin-tifice sta n fata pragului unei case mari, necunos-cute( omul L
creatura necunoscuta L asa s-ar putea aproape spune. 'ata camuflare, fatarnicie si joc de-a v-ati
ascunselea este posibil, fara ca vreun alt om sa le observe$ 'ate ganduri rele si imorale nu se as-
cund$ %imeni nu le poate observa. Sau poate totusi)$ #ceasta este de nenchipuit. nsa asa este$
+rice om este pe deplin transparent si poate fi patruns cu privi-rea pana n cutele cele mai tainice
ale inimii si totul este nsemnat cu e9actitate, chiar si gandurile taini-ce, caci !Doamne, Tu de
departe mi patrunzi gan-dul", chiar si caile tainice, caci !Tu cunosti toate cai-le mele", chiar orice
cuvant, !caci nu-mi ajunge cu-vantul pe limba, si Tu, Doamne, l si cunosti n to-tul" 0Psalm
26B.7-;5. Hudecatorul ceresc va da ntr-o zi totul pe fata, da, cu adevarat totul. !,iindca nu este
nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nimic tainuit, care nu va fi cunoscut si nu va veni la lumi-
na" 01uca 4.2E5.
D7
-editeaza asupra vietii tale$ ,ii sincer$ %u te n-sela pe tine nsuti$ %umai atunci Dumnezeu te
poate ajuta. -ai ntai trebuie sa-ti descoperi pacatele na-intea 1ui si numai dupa aceea &l le poate
spala si ierta. Daca nu o faci acum, atunci o va face &l la ju-decata, cand te va si condamna. &l ti
ofera astazi n-ca iertarea prin *sus @ristos. n fata lui Dumnezeu, iertare nseamna stergere si
uitare cu adevarat. 'on-tul tau de datorii si de vina poate sa fie sters cu desa-varsire. De aceea
ncepe o viata noua cu Salvatorul tau$ &l ti promite( !&u ti sterg faradelegile ca un nor, si
pacatele ca o ceata. ntoarce-te la -ine, caci &u te-am rascumparat$" 0*saia ;;.775.
"el mai minunat lucru secundar din lume
Sportul este ceva minunat$ %u ma refer la moder-nul !sport de spectatori" care se e9tinde din
ce n ce mai mult? caci nu putini par sa creada ntr-adevar ca sunt deja tipi sportivi atunci cand
populeaza locurile la peluza n stadioane ori stau numai n fata ecrane-lor de televizoare ca sa
priveasca ntrecerile sportive.
%u, ci tu nsuti sa-ti otelesti corpul pe cat posibil n aer proaspat si n natura, primind un nou
avant pentru fiecare zi. Daca este nteles n felul acesta, sportul creeaza o echilibrare fizica si
psihica ce fa-vorizeaza starea sanatatii, avand n vedere felul nos-tru de viata adesea stresant. Deci
cand faci gimnas-tica, bati mingea, noti sau schiezi, atunci nu e im-portanta stabilirea de noi
recorduri, ci fortificarea corpului tau pentru a-l pastra fle9ibil si sanatos.
De fapt, de unde provine cuvantul !sport") <ine L cum putea fi altfel L din #nglia, patria
sportului. #colo a fost preluat n secolul al cincisprezecelea, provenind din verbul latinesc
!disportare" 0a mpras-tia, a distra5. n ntelesul originar, !sport" nseamna, prin urmare, distractie,
deci petrecere a timpului. #-ceasta notiune, ce depaseste cu mult semnificatia an-trenamentului
fizic, continua sa e9iste si astazi, de altfel n termeni cum sunt( !sport al mintii", !sport filatelist",
!sport cu undita" si multe altele. 'hiar si e9presia !sa-ti faci din ceva un sport" conduce spre
ntelesul initial al cuvantului. Si e9act aceasta ar tre-bui sa fie e9ercitiile sportive fizice( o
petrecere sana-toasa a timpului, care sa reprezinte un balans pentru ndeletnicirile noastre
profesionale adesea sarace n miscare. Doctorii de asemenea accentueaza mereu faptul ca
sanatatea noastra ar fi mai buna, daca ar fi mai putini spectatori n fata televizorului, cat si la
marginea terenului de sport, dar n schimb sa fie practicate mai mult e9ercitiile fizice pentru
ntarirea corpului.
Si tocmai cei pasivi, care se considera sportivi, tocmai acestia iau sportul asa de brutal, ncat
pot sa se nfurie sau chiar sa se loveasca unii pe altii cand e vorba daca mingea a fost ntr-adevar
n plasa sau nu. Prin aceasta uita cu desavarsire ce este sportul de fapt. =n englez ntelept s-a
e9primat odata n felul acesta( !Sportul este cel mai minunat lucru secundar din lume".
'el mai minunat lucru secundar din lume) =ne-ori ti vine sa te ndoiesti, de e9emplu atunci,
n iulie 2BDD la campionatul mondial de fotbal din #nglia. 1a marea finala din 68 iulie de pe
stadionul londo-nez Cemble>, echipa engleza a nvins echipa natio-nala germana cu scorul de ;(7
si a primit din mana reginei mult ravnita cupa mondiala de aur. # fost un joc captivant, un joc
frumos. 'u prelungiri, ambele echipe au luptat 278 de minute si n cele din urma germanii au
pierdut. 'eea ce s-a ntamplat nsa n sferturile de finala si n semifinala nu a aratat nicide-cum ca
sportul ar fi cel mai minunat lucru secundar din lume, ci mai degraba a dat impresia de a fi lupta
pe viata si pe moarte. #cest fapt a inspirat un mare cotidian german sa dea comentariului sau
D6
asupra jo-curilor mondiale de fotbal titlul semnificativ( !Tra-gedie". Despre frumusete si
impartialitate sportiva nu s-a putut simti nimic n unele momente. Din pa-cate, arbitrii au fost
nevoiti prea de multe ori sa eli-mine cate un jucator de pe teren. =nii jucatori au fost eliminati
chiar complet. Se pare ca ei confunda-sera terenul de fotbal cu un ring de bo9. Pe langa a-ceasta,
ncalcarea regulilor a fost asa de perfida, n-cat adevarata dimensiune a trebuit dezvaluita prin
filmarea cu ncetinitorul. Dupa terminarea meciului nsa, atmosfera a continuat n acelasi spirit
degra-dant. =Je Seeler, capitanul echipei germane, a tre-buit la randul lui sa se lase palmuit de un
jucator eli-minat din echipa adversara. #rbitrii au putut parasi stadionul numai sub protectia
politiei si aceasta pe cai secrete. Presedintele ,.*.,.#., Sir Stanle> :ous, a trebuit sa se lase
caracterizat ca !idiot", dupa care a spus resemnat( !Privesc cu multa ngrijorare mon-
struozitatile..."
'el mai minunat lucru secundar din lume) #-desea ai cu totul o alta impresie. #fara era
ntuneric bezna cand echipa nationala de fotbal a *taliei, nvin-sa de echipa 'oreei de %ord,
ateriza pe aeroportul de la Aenua. +ra e9acta era 6(74 noaptea. Hucatorii nu aveau barbi false,
dupa cum daduse sa se nteleaga un caricaturist, ci mai degraba recursera la protectia noptii si a
politiei. #ceasta a fost pricina pentru care sosira la acea ora neobisnuita. 'and scara se apropie de
avion, iar echipa sportiva cobor, nu li se ntinse nici un covor rosu, iar n lumina palida a
becurilor de pe aeroport nu li se nmana nici un buchet de flori. nsa chiar si momentul si ora
sosirii bine chib-zuite nu i aparara de !salutul de primire" al conceta-tenilor lor. + ploaie de
patlagele rosii si altele se n-dreptara spre ei... + multime de E88 de capete i n-tampina cu tipete
si huiduieli nsotite de cuvinte murdare. :asplatiti n felul acesta, sportivii strabatu-ra drumul de
la avion pana la masinile ce i asteaptau sub paza trupelor italiene de jandarmerie. 'hiar si cand
coloana de masini se puse n miscare, multimea nfuriata azvarli n masini cu lovituri de picior.
Sportul, cel mai minunat lucru secundar din lume) +ricat ar fi de regretabil, dar nu aceasta este
realitatea. Si aceasta fara sa mai relatez, ca ntr-ade-var pe ici, pe colo s-a ntamplat ca cineva si-a
pus capat vietii, pentru ca televizorul s-a defectat n tim-pul transmisiunii jocurilor mondiale de
fotbal sau pentru ca echipa sa preferata a pierdut ntrecerea. #-cestea pot fi cateva cazuri izolate,
regretabile ale u-nor oameni orbiti pentru un moment. Dar cand sute sau chiar mii si pierd
controlul si nu mai stiu ce fac, atunci chestiunea devine si mai ngrozitoare.
Timp de doua ceasuri, strazile 1isabonei ramase-ra pustii. ntreaga populatie statea n fata
aparatelor de radio si a televizoarelor si urmarea meciul cu Bra-zilia. #poi, dintr-o data orasul
parca e9ploda. 'a la un ordin, mii de oameni se napustira pe strazi can-tand si dansand cu o
bucurie e9altata. Spre cer erau aruncate rachete luminoase. !Suntem mai buni decat cei mai buni
din lume", strigau oamenii, nemaistiind ce sa faca de entuziasmul ce i cuprinsese si cu totii se
ngramadira n restaurante pentru a nchina un pa-har n cinstea victoriei. 'u totul altfel a fost
atmosfe-ra n Brazilia, si mai ales n :io de Haneiro. ntr-o piata mare, centrala din :io a fost
ascultata de o multime de circa 3.888 de oameni transmisia directa prin radio a meciului din
#nglia. 'and a devenit clar ca iubitii idoli ai fotbalului au fost nvinsi si detro-nati, multi au cazut
n lesin, n timp ce proprietarii de baruri, prevazatori, au lasat n jos zabrelele la geamuri.
Si au avut dreptate, caci multimea nfuriata s-a pus n miscare. ntre suporterii fierband de
manie si politie s-a desfasurat o adevarata lupta de strada. %u-mai cu mare greutate, politia a
reusit sa opreasca multimea deceptionata, sa nu ia cu asalt cartierul ge-neral al federatiei
D;
braziliene de fotbal. S-a ajuns la periculoase lupte corp la corp si multi s-au ales cu leziuni
serioase. #semanator s-a petrecut n San Paulo, al doilea oras mare al Braziliei. #ici, oamenii de
ordine au trebuit sa formeze un cordon de paza n jurul locuintei antrenorului national, ,eola.
Suporte-rii fotbalului strigau plini de ura( !1insarea lui ,eo-la$ Spanzurarea lui ,eola$" #cesta a
fost crudul ade-var. 'el mai minunat lucru secundar din lume a de-venit nebunie si fanatism
dezastruos.
Si acum fa mpreuna cu mine un salt sportiv, o sa-
ritura n lungime, ca sa spunem asa. <reau sa te con-duc de la ceea ce trebuie sa fie !cel mai
minunat lu-cru secundar din lume" la esentialul decisiv al vietii tale. Pavel, marele si curajosul
mesager al iubitului sau Domn, a parcurs n viata sa mii de Gilometri pe jos n calatoriile sale, iar
pe mare a avut calatorii a-venturoase. &l s-a supus unor eforturi corporale mult mai mari decat
multi eroi sportivi ai timpurilor noas-tre. *ata ce i-a scris tanarului sau prieten Timotei( !'aci
deprinderea trupeasca este de putin folos, pe cand evlavia este folositoare n orice privinta, n-
trucat ea are fagaduinta vietii de acum si a celei vii-toare." Si a continuat solemn( !*ata un cuvant
adeva-rat si cu totul vrednic de primit$" 02 Timotei ;.4-B5. #celasi lucru vreau sa ti-l adresez si tie.
+telirea fi-zica nu este nimic rau. Deci nu este rau a te cali prin e9ercitii fizice si sport. De aceea
practica sportul mai departe consecvent$ ,a ceva pentru fizicul tau$ Aan-deste-te nsa ca un lucru
secundar nu trebuie nici-odata sa devina un lucru principal$ !Principal este ca principalul sa
ramana principal$" #sa s-a e9primat odata un om ntelept. Si ce este principalul) Princi-palul este
sa-ti pui viata n ordine fata de Dumnezeu si apoi sa traiesti viata pentru Domnul tau. #tunci ai
fagaduinta vietii vesnice si te asteapta o cununa de biruinta, care nu se vestejeste niciodata.
Fii pregatit (n orice vreme!
Southampton... n urletul sirenelor, vaporul gre-cesc de lu9 !1aGonia" porni n larg ntr-o
croaziera de 'raciun spre -adeira. De pe vas se vedeau batis-te fluturand... Tarmul se pierdu n
departare. Toti pa-sagerii erau bine dispusi, deoarece si programasera o calatorie deosebita. n
prospectul biroului de voiaj englez statea scris te9tual( !#ici aveti posibilitatea sa petreceti o
vacanta n care toate riscurile sunt e9-cluse. #ici aveti un concediu de care va veti aminti mereu si
despre care veti vorbi tot restul vietii." Toa-te riscurile e9cluse) Desigur, !1aGonia" dispunea de o
instalatie automata de prevenire a incendiilor? ori-cum avea mai multe locuri n barcile de salvare
de-cat pasageri la bord, chiar si atunci cand toate cabi-nele erau ocupate. =n concediu despre care
se va vorbi tot restul vietii) Si acest lucru era adevarat L cel putin pentru supravietuitori L, caci
circa 2D8 de pasageri de pe vasul !1aGonia" si gasira moartea n largul marii cu o zi nainte de
ajunul 'raciunului. 'are a fost cauza) =n urias incendiu. Si acesta cu toata e9istenta unei
instalatii automate de prevenire a incendiilor. nsa cum a putut sa izbucneasca un ast-fel de
incendiu) Din motive necunoscute...
D3
Bru9elles... Paturile erau primenite, iar pe mese erau asezate flori. &rau pregatite mancaruri
deosebi-te. -ulte familii din capitala belgiana asteptau n-toarcerea acasa a copiilor lor. #cestia
urmau sa so-seasca cu autobuzul dintr-o frumoasa e9cursie de va-canta facuta n #ustria. Se
astepta... Se facuse tarziu. Se astepta n continuare... 'urand se strecura zvonul( accident. #poi
acest zvon a fost confirmat si se ras-pandi cu iuteala fulgerului( accident pe autostrada langa
1imburg.
:aniti) L Da$
-orti) L Posibil$
-orti)) L Da$
'ati)...
#poi deveni realitate cruda( din cei ;6 de pasa-geri ai modernului autobuz, numai zece au
scapat cu viata, 66 au murit, dintre care 74 de adolescenti si copii. n aula unei scoli din 1imburg
au fost asezate siruri lungi de sicrie negre.
1ondra... n gara suburbiei @arroJ, trenul de di-mineata statea gata de plecare si era ticsit de
calatori. 'u toate ca era timpul de plecare, trenul nca statea pe loc. %imeni nu stia de ce. Dintr-o
data, trenul ac-celerat din Scotia intra cu viteza nebuna n trenul din gara care astepta. <agoanele
se izbira si intrara unele n altele ca niste cutii de chibrituri. Dupa cateva se-cunde, un al treilea
tren, cel de 1ondra, n plina vite-za strapunse n haosul de daramaturi si trupuri san-gerande,
mprastiate de-a lungul si de-a latul sinelor. Peste o suta de oameni, care erau n drum spre locul
de munca, nu mai ajunsera niciodata acolo...
Traim ntr-un timp al vitezei. <alul de informatii ne copleseste fara rasuflare si deseori fara
simt. S-ar putea scrie o carte ntreaga despre nenorociri. Sa ne amintim de catastrofa de linie
ferata din &schede la 'elle. Trenul 44; !Cilhelm 'onrad :Rntgen" se a-fla pe traseul sau obisnuit
de la -Fnchen la @am-burg. %enorocirea s-a petrecut la ora 28(3B. 1a unul din vagoane s-a
desprins o roata defecta. Trenul na-inta cu viteza de 788 de Gilometri pe ora. Trenul a deraiat si a
intrat ntr-un pod cu o viteza de nenchi-puit. <agoanele au intrat unul n altul si au rupt po-dul.
-asele de beton au ngropat oamenii si vagoa-nele. # fost o imagine de groaza. Bilantul groaznic
a fost 282 morti si multi raniti grav.
'ui i mai spune ceva numele !&stonia") %eno-rocirea s-a ntamplat n noaptea de 74
septembrie 2BB; pe -area Baltica. 1a bord erau B4B de pasageri n drum spre StocGholm. n scurt
timp, uriasul s-a scufundat. #u fost salvate numai 26E de persoane, iar 437 au murit n valurile
reci ca gheata.
'are a fost cauza nenorocirii) # fost o greseala de constructie) Sau un atentat terorist) &
adevarat ca au e9plodat 6 bombe la bord) :aportul de cercetare lung de 2.688 de pagini nu a
ajuns la nici un rezultat clar.
Paris, 73 iulie 7888... =n 'oncorde, avionul de prestigiu al circulatiei aeriene, a pornit cu
zborul nu-marul #, ;3B8 de pe aeroportul 'harles-de-Aaulle spre %eJ MorG. #colo, vaporul de
cinci stele !-S Aermania" astepta 288 de persoane din Aermania care doreau sa-si petreaca doua
saptamani de conce-diu n -area 'araibilor. 'u o viteza de 7.788 de Gi-lometri pe ora, avionul
'oncorde urma sa ajunga n 6,3 ore n %eJ MorG. Dar deja startul facu probleme. 'auciucurile se
rupsera n fasii nainte de ridicare, iar rezervoarele luara foc. 1a ora 2D(;;, avionul se prabusi pe
DD
un hotel nu departe de Paris. ntr-un in-fern de flacari de nedescris si pierdura viata n mod
groaznic 226 oameni.
Dar ce rost au aceste relatari) #ceasta ar nsemna cumva ca nu mai trebuie sa calatoresti cu
trenul sau cu masina sau sa nu mai ntreprinzi nici o calatorie cu vaporul sau cu avionul) Daca te
gandesti la miile de morti care rezulta anual din accidente de circula-tie n :.,.A., aproape ca ai
ajunge la concluzia a-ceasta. Dar unde te mai poti simti n siguranta) %ici-unde. #ccidente si boli
ti se pot ntampla si acasa, a-cestea pot lovi atat pe batran, cat si pe tanar. #m o fotografie unde
mpreuna cu mine se mai vad patru dintre prietenii mei, la scurt timp nainte de bacalau-reat.
'inci tineri sanatosi si plini de optimism$ %u dupa multa vreme, doi dintre tineri au murit, unul
ntr-un accident de automobil, celalalt n urma unei boli grele? tocmai el, cel mai sportiv si cel mai
van-jos dintre noi, a trebuit sa sufere de o boala asa de chinuitoare.
'u mult nainte, cand eram n clasele primare, aveam un coleg strengar, cu parul cret de
culoare blond-roscat. &ra sprinten ca o sfarleaza si plin de viata. 'and nvatatorul nu era n clasa,
ncaleca peste banci si masa. Pe langa aceasta era asa de sanatos si sincer, ca l-am ndragit n mod
deosebit. S-ar fi gan-dit cineva ca tocmai el sa se mbolnaveasca asa de grav) 'and am stat langa
patul lui din spital si m-a privit cu ochii lui luminosi de baietandru, nca nu banuia nimic din ceea
ce eu deja aflasem. Doctorii pierdusera orice speranta n vindecarea lui. #vea nu-mai 23 ani.
'urand colegii lui au stat n fata mor-mantului deschis... 'easul lui s-a oprit. Toate ceasu-rile se
opresc odata, la unul mai devreme, la altul mai tarziu.
+dinioara n 1ondra, cand am fost martor ocular la agitatia si consternarea produsa de
accidentul de tren din @arroJ, am vazut fotografiile n ziare. Pe una din fotografii se putea vedea
un ceas. &ra cea-sornicul de pe peronul garii, unde trenul de suburbie fusese zdrobit cu
desavarsire. #ratatoarele lui indi-cau ora 4 si 2B minute, e9act clipa ciocnirii, care le oprise pe loc.
nsa langa ceas se mai putea vedea ceva. #colo era atarnat un afis cu cuvintele( !Prega-teste-te sa
ntalnesti pe Dumnezeul tau$" 0#mos ;.275.
'at de putini vor fi citit acele cuvinte de pe pla-carda si cati din ei vor fi cugetat asupra lor)
Dintr-o data nsa, aceste cuvinte au vorbit cu glas de tunet, caci multi oameni au trebuit chiar n
clipa aceea sa-1 ntalneasca pe Dumnezeu. 'easul lor se oprise.
+, de n-ai trece nepasator pe langa aceste cuvinte biblice$ &le au fost adresate poporului *srael,
nsa mai vorbesc si astazi fiecaruia care vrea sa le auda. -ai devreme sau mai tarziu vine pentru
fiecare ora, cand trebuie sa-1 ntalneasca pe Dumnezeu. &sti pregatit) &sti la adapost n *sus
@ristos)
6oroscopul saptamanii
n orice ziar cotidian, revista sau prospect pe care macelarul ti-l pune amabil n sacosa
mpreuna cu carnatul si sunca, peste tot te lovesti de acelasi lucru( de horoscop. De fapt ce este un
!horoscop" si de ce se ntrebuinteaza n zilele noastre atat de multa cer-neala pentru asa ceva)
'uvantul !horoscop" provine partial din latina, partial din greaca si nseamna !perspectiva
orei". Se cerceta care era pozitia stelelor, una fata de cealalta, n momentul nasterii unui om. De
aici se credea ca se pot primi lamuriri asupra destinului sau. Arecii si romanii au preluat aceste
lucruri obscure de la babi-lonieni, ai caror preoti pagani se ocupau n mod deo-sebit cu prezicerea
DE
viitorului, pe baza studiului cor-purilor ceresti, numit si astrologie. n evul mediu, a-ceasta
superstitie a fost foarte larg raspandita, nsa L si aceasta ar trebui sa ne alarmeze cel mai mult L ea
a fost n floare nu numai n ntunecimea evului me-diu, ci astazi este cu mult mai mult raspandita.
Pare a fi o gluma, nsa este cruda realitate. n epoca noas-tra luminoasa, progresista, n care
dezagregam ato-mul si trimitem n spatiu nave cosmice, credinta n horoscop este superstitia cea
mai larg raspandita.
'um este posibil acest lucru) -ulti oameni nu mai cred n Dumnezeu? sau ceea ce este si mai
rau, traiesc asa ca si cum nu ar e9ista Dumnezeu. <or sa fie independenti, sa faca numai ce le
convine lor. De aceea se ndreapta aproape obligatoriu spre o alta credinta, si anume spre
superstitie. #ceasta este tot o credinta, chiar daca ea este ndreptata n sens opus, spre diavolul.
'ine este superstitios, cade automat n vraja puterilor ntunericului. *ar cine i ntinde diavo-lului
degetul mic, aceluia el i apuca toata mana. =n astfel de deget mic este horoscopul.
n Aermania, conform unui raport al ziarului !Die Coche", numarul astrologilor s-a nzecit
prin utiliza-rea computerelor. n prezent, aici sunt activi circa BD.888 de prezicatori, respectiv
astrologi. :amura e-zotericii bubuie. 'ifra de afaceri pe an se ridica la E,3 miliarde euro.
+are este adevarat ce este scris n horoscop) Da-ca horoscoapele din ziarele noastre ar spune
ade-varul, atunci nu ar e9ista, conform zodiacului, mai mult de 27 grupe de oameni, dintre care
fiecare gru-pa ar trebui sa e9perimenteze zi de zi aceleasi lu-cruri. n afara de aceasta,
horoscoapele din diferite ziare si reviste se contrazic unul pe altul sau sunt re-dactate ntr-un fel
lipsit de precizie, ca sa poata fi in-terpretate n multe feluri cu multe ntelesuri, ca sa se
potriveasca pentru oricine. De asemenea !regulile de joc" ale astrologiei sunt pe deplin arbitrare si
nu au de-a face cu stiinta catusi de putin. #sa ca nu trebuie sa ne miram cand adevaratii oameni de
stiinta ai as-tronomiei sunt adversari hotarati ai astrologiei cu to-tul nestiintifice. ntr-o depozitie a
societatii astrono-mice se spune( !'eea ce se prezinta astazi ca astrolo-gie, cosmobiologie s.a.m.d.
nu este altceva decat un
amestec de superstitie, sarlatanie si afacerism."
+biectiv deci, nu se poate da crezare horoscopu-lui. Pentru aceasta nsa sa credem ca poate fi
doar o prostie, o gluma nevatamatoare) %u, n nici un caz, nu$ 'ine si pune ncrederea n
horoscop se asaza n conflict direct cu Dumnezeu. &l ajunge n sfera de e-9ercitare a puterii
diavolului. Dupa Biblie, supersti-tia nu este numai un semn de prostie, credulitate si lipsa de
cunostinta, ci o punere la dispozitia puterilor mpotrivitoare lui Dumnezeu. !Sa nu va duceti la cei
ce cheama duhurile mortilor, nici la vrajitori( sa nu-i ntrebati, ca sa nu va spurcati cu ei. &u sunt
Domnul, Dumnezeul vostru" 01eviticul 2B.625.
'redinta n horoscop a fost, este si va fi pana la sfarsit o credinta demonica, draceasca.
=rmarile a-cestei credinte ne nconjoara n tot locul( indiferenta fata de 'uvantul lui Dumnezeu,
lipsa de bucurii, de-primare. &ste un drum ce conduce la pierzare. ntr-o astfel de viata se poate
zari adesea de aici nspai-mantatorul foc al gheenei. %u n zadar spune Dum-nezeu despre acela
care face astfel de lucruri( !mi voi ntoarce ,ata mpotriva omului aceluia..." 01evi-ticul 78.D5.
De aceea nu trebuie sa credem n horo-scop. De aceea nu trebuie nici macar sa-l citim. 'a si toate
lucrurile oculte, magia, ghicitul n carti, chiro-mantia s.a.m.d., horoscopul este viclenie perfida ca
o panza de paianjen. 'ine ajunge odata n ochiurile ei, fie chiar si n gluma, se ncurca tot mai
adanc n ele.
D4
'um poti iesi afara din aceasta periculoasa panza de paianjen) =nde se poate gasi eliberare)
-ai ntai trebuie sa-ti dai seama ca tu singur nu te poti elibera. %ici un om nu este suficient de
puternic, ca sa poata birui fortele ntunericului din aceasta lume. Singurul, care este suficient de
puternic, este biruitorul de la Aolgota, *sus @ristos. &l este ,iul lui Dumnezeu ca-re l-a biruit pe
cruce pe diavolul. #ceasta biruinta trebuie sa o iei pentru tine n mod personal, ca un drept al tau.
De aceea vino la &l cu toate pacatele ta-le si constrangerile ce le ai$ -arturiseste-* vina ta$ &l te
iarta si ti curateste inima. *sus @ristos ti da si putere sa ncepi o viata noua cu &l si sa spui nu pa-
catului.
#tunci nu mai ai nevoie de horoscop. Talismanul poti sa-l arunci la cosul de gunoi. 'osarul
privit n legatura cu norocul tau ti va deveni indiferent. + pisica neagra ce ti va taia drumul poate
sa-ti para frumoasa sau nu, dar norocul sau nenorocul nu de-pinde de ea. n ziua de 26 a lunii ti
vei vedea de tre-burile tale tot asa de voios ca si n celelalte zile. 'u-vintele precum !mult noroc"
sau !a tine pumnul strans", ce nu vin de la Dumnezeu, nu ti vor mai aluneca pe buze si nu va mai
trebui sa bati de trei ori n masa pentru a-ti asigura imaginara fericire si sa-natate.
'and *sus @ristos este Domnul tau, atunci &l ti hotaraste viitorul. *ar viitorul, orice om vrea sa
si-l asigure. %oi nu lancezim ca un mormoloc. %oi sun-tem nzestrati cu daruri spirituale, putand
sa cugetam asupra noastra retrospectiv, n momentul de fata si sa privim n viitor. Totusi, despre
viitor nu stiu nimic? nici macar ce mi va aduce clipa urmatoare. %imeni nu mi poate spune acest
lucru. nsa, daca *sus @ris-tos este Domnul tau, atunci te stii calauzit de &l n toate situatiile din
viata, ajungand n mprejurari gata pregatite. #tunci noi, tu si eu, putem spune cu o n-credere
neclintita ca nu ni se poate ntampla nimic decat ceea ce &l a ales pentru noi si ceea ce noua ne
este de folos. #stfel, viitorul nostru nu se afla n ste-le, ci n voia lui Dumnezeu plina de har si de
ndura-re.
Falsificari
ntr-un oras italian murise un cunoscut e9pert de arta. #verea lasata, care cuprindea desene de
Paul Aavarni, renumit grafician francez, tocmai era pe punctul de a se vinde la licitatie. #tunci un
strain, pe semne el nsusi un colectionar, intra n sala de licita-tie si ceru sa i se arate foile de arta.
- #cestea sunt falsificari, zise el indignat.
Din pricina unei asemenea impertinente a strai-nului, functionarul nsarcinat cu vinderea
obiectelor la licitatie i arata acestuia ca desenele erau semnate de catre artist. 'u toate acestea,
strainul si mentinu parerea.
- Doar provin din averea cunoscutului colectionar #rivano, replica agentul care conducea
licitatia.
- 'hiar daca, raspunse strainul cu vocea iritata.
Persoanele dornice de a cumpara i nconjurara curioase pe cei doi certareti.
- :aposatul a fost doar un prieten personal al lui Aavarni$
- #ceasta este o minciuna$ &ste ceva cu totul im-posibil$ suna impunator raspunsul strainului.
#gentul de licitatie spumega de furie si i striga(
DB
- 'um puteti afirma asa ceva revoltator)
- Pentru ca..., replica domnul cel strain foarte li-nistit, pentru ca eu nsumi sunt Aavarni.
Se auzeau strigate furioase din partea multimii.
- #runcati-l afara$ Sarlatanul, nselatorul$
#gentul, care era de parere ca are de a face cu un alienat mintal, dadu ordin ca cel ce a tulburat
linistea sa fie ndepartat fara ntarziere. 1icitatia continua, iar preturile pentru desenele oferite
urcara mereu...
#ceasta ntamplare s-a petrecut cu multi ani n urma, iar strainul a fost cu adevarat Paul
Aavarni. nsa pentru ca el nu a vrut sa fie tratat cu nencredere de catre admiratorii sai plini de
temperament, nu i-a trecut prin minte altceva mai bun decat sa taca pen-tru moment.
#s mai adauga acestei ntamplari o mica anec-dota a lui Picasso, renumitul reprezentant al
picturii moderne, care a fost ntrebat odata care ar fi, dupa parerea lui, cel mai mare talent printre
pictori. -aes-trul, surazand, a raspuns( !Peter Paul :ubens, pentru ca a pictat n viata lui circa
D88 de tablouri, dintre care s-au mai pastrat pana astazi 7.E88 de bucati."
ntelegi ce a vrut sa spuna Picasso cu acest semni-
ficativ raspuns) #proape ca nu e9ista un alt domeniu n care sa se faca atatea falsificari ca n
pictura. Pre-turile aproape astronomice, pe care le obtin lucrarile pictorilor renumiti de
pretutindeni, le-au dat idei ce-lor din breasla falsificatorilor. #desea este e9trem de dificil sa
deosebesti un :embrandt original de unul fals, caci falsificatorii de obiecte de arta sunt foarte
rafinati si lucreaza de cele mai multe ori dupa retete-le vechiului maestru.
'e-i drept, se poate descoperi cu succes din ce elemente sunt vopselele care au fost folosite.
#stazi, cu ajutorul procedeelor chimice, se poate stabili daca de e9emplu un albastru ultramarin
contine elemen-tele artificiale moderne sau corespunde albastrului scos dintr-o aumita piatra
pretioasa de vechii maes-tri. De asemenea si panza, care serveste ca fond de pictat, este un
important criteriu. n afara de aceasta, mai sunt si fisurile fine n stratul de vopsea care ara-ta
vechimea si nca multe altele. nsa dupa cum am mai amintit, falsificatorii stapanesc adesea
secretele de atelier ale maestrului original tot asa de bine ca si artistul. <opselele le produc ei
nsisi dupa vechi re-tete si stiu sa si procure panza veche pentru fond. Stapanesc suficiente
tehnici, pentru ca un tablou proaspat sa para n decursul a catorva ore ca unul vechi de 688 de ani.
&ste nevoie de metode criminalistice foarte mo-derne si de cunostinte de specialitate bine
ntemeia-te, ca sa recunosti o pictura falsa. 'e-i drept, uneori e9ista si puncte de reper mai simple
pentru a demas-ca un fals. Sunt cunoscute cazuri la care o amprenta digitala a falsificatorului sau
un fir de par al pensu-lei, bine lipit, pe care pictorul original nu putea sa o fi folosit, sa fi adus deja
la lumina toata sarlatania. + pictura renumita, care se pretindea a fi originalul pictat de ,ranz
@als, a fost recunoscuta ca o falsifi-care cu ajutorul unei radiografii? n lemnul de sub !stratul
original de vopsea" s-a putut descoperi un cui de fabricatie foarte moderna.
n felul acesta, fotografia, lampile de cuart si ra-zele :Rntgen ajuta astazi pentru a putea
deosebi ori-ginalul de imitatie. De e9emplu, cand se fotografiaza printr-un microscop tablouri de
:embrandt, omul de specialitate poate constata pe baza microfotografiei daca tabloul indica
manuirea caracteristica a pensu-lei maestrului sau nu.
'u toate acestea nsa, breslei falsificatorilor i merge bine mai departe. 'hiar oamenii de
speciali-tate cad adesea n cursa lor. n fata judecatii tribuna-lului din Stuttgart s-au aflat cu ani n
E8
urma falsifica-tori, care au vandut 3; de copii ale pictorului german 'arl SpitzJeg drept
originale, n valoare totala de peste o jumatate de milion euro. #facerea a fost pe-nibila, pentru ca
si o serie de !e9perti de frunte" au fost nselati, caci au semnat dovada de originalitate, asa-numita
!e9pertiza".
'u cat este mai cunoscut numele unui artist, cu a-tat mai ravnite sunt tablourile sale. Se
impune o mai mare rezerva, cand e vorba de a deosebi o copie de original. -arele pictor olandez
van D>cG ar fi putut termina n viata lui cam E8 de tablouri. Daca s-ar a-duna nsa la un loc toate
tablourile care i sunt atri-buite, ar fi cam 7.888 de picturi n total. Tot asa este si n domeniul
graficii. #sa, de pilda, se afirma ca ar fi n circulatie 388.888 de falsificari ale gravurilor n arama
si ale sculpturilor n lemn ale lui DFrer.
Probabil, cel mai mare falsificator al timpurilor noastre a fost olandezul van -eegeren. &l a
copiat tehnicile maestrului original cu o asa mare perfectiu-ne, ncat si astazi, dupa moartea lui,
nca nu s-a n-cheiat disputa pentru calitatea reala de autor a cator-va din tablourile sale. De
regula, tabloul unui maes-tru original nu se poate gasi asa dintr-o data ntr-o camera de vechituri.
De aceea el a descoperit pe ba-za unui studiu intensiv al biografiei pictorului n cauza o preistorie
verosimila a tabloului. n felul acesta, van -eegeren a ncasat suma de 6E3.888 de guldeni pentru
falsul !=cenicii n drum spre &maus" al maestrului original <ermeer? si tot pentru un ta-blou
reprodus de el, !'ina cea de taina", un cumpa-rator de buna-credinta a platit 2.D88.888 de
guldeni. S-a facut un mare scandal, nsa paguba produsa nu a mai putut fi recuperata.
%oile scandaluri se refera si la lucrari ale artei moderne. Aenialul falsificator Hohn DreJe a
facut de ras e9pertii caselor actionare Sotheb> und 'hristie si renumite muzee. Din cele 788 de
falsificari ale sale, care i-au adus cel putin 2,3 milioane euro, numai D8 au putut fi pana acum
stabilite. 'autand un e9pert, o galerie renumita a dat de Hohn DreJe, pentru ca se ndoia de
e9actitatea unor tablouri de Aiacometti. &l a atestat e9actitatea tablourilor falsificate de el. Pen-tru
e9pertiza a cerut o suma substantiala.
Pe langa toate acestea, cazul van -eegeren a la-murit un lucru( toate copiile sunt minciuni. &le
sunt tot atat de vrednice de dispretuit ca si minciunile. Tablourile, pe care van -eegeren le-a
conceput per-sonal si le-a pictat, au fost fara importanta si de cali-tate inferioara. %ota zece ar fi
meritat numai pentru reproducerile lui. nsa tocmai acestea nu au fost veri-tabile, ci doar imitatia
tehnic posibila a maestrului original. 1ui nsusi i-a ramas numai reputatia trista ca a fost un
falsificator, adica un mincinos.
Stii ca si n domeniul religios e9ista falsificatori) Sunt multi care se pretind foarte importanti,
de parca prin puterea lor ar fi castigat singuri cerul sau Dum-nezeu ar trebui sa se bucure n mod
deosebit de per-soane ca ei. #sculta nsa 'uvantul lui Dumnezeu( !%u orisicine--i zice(
.Doamne, Doamne$/ va intra n mparatia cerurilor, ci cel ce face voia Tatalui -eu care este n
ceruri" 0-atei E.725. Se poate deci sa spui !Doamne, Doamne$" si sa fii un falsificator. + imitatie
si nimic autentic$
Dar oare care este voia Tatalui din ceruri) 'a tu sa ndraznesti sa faci pasul de la falsitate la
autentici-tate, de la minciuna la adevar, sa spui ca vrei sa re-nunti n sfarsit la ntreaga politica de
camuflare a vietii tale. Trebuie sa fii tu nsuti L dupa cum a spus dr. -artin 1uther L un om
pierdut si condamnat. n e9terior pari a fi ireprosabil, n profesiune, capabil, n familie, cu o
conduita e9emplara L toate acestea nu pot fi tagaduite L, nsa naintea lui Dumnezeu, u-nul care
E2
poate doar sa recunoasca( !Doamne, sunt un biet cersetor n fata Ta$ %imic nu-Ti pot aduce... Tu
esti totul, Doamne$"
#ceasta este minunea pocaintei, minunea nasterii din nou( cand sfintenia lui Dumnezeu mi
devine constienta si ma conduce n lumina 'uvantului Sau catre 'el rastignit, cand recunosc la
picioarele aces-tui ,iu al lui Dumnezeu vrednic de nchinare ca &l nu este un oarecare ntemeietor
de religii, un oareca-re reformator social, un martir care a murit pentru ideile lui si nici o culme a
piramidei omenesti, ci &l este -antuitorul si Salvatorul meu.
'ici se vorbeste...
...si oare despre ce nu se vorbeste aici$ #firm ca nu mai e9ista vreun loc n toata lumea n care
sa se vorbeasca mai mult ca aici, n @>de ParG, !marele plaman" al 1ondrei. n centrul acestui
imens oras cu mai mult de opt milioane de locuitori, el se ntinde pe o suprafata de 7;B de hectare,
ncat foarte usor te poti rataci n el? dar aceasta i se poate ntampla doar unui strain, caci
londonezii l cunosc mult prea bine. 'and acestia doresc vreodata sa scape de agitatia si zgomotul
metropolei, atunci iau drumul care duce spre @>de ParG. #ici se mai poate respira nca aer curat
n loc de gaze de esapament. Kgomotul motoa-relor nu razbate pana aici si n felul acesta te poti
bu-cura nestingherit de suprafete ntinse de iarba verde, frumos ngrijita si de fosnetul frunzelor.
Pentru rela-9are nsa, cine vrea sa practice si vreun sport oareca-re, poate fi satisfacut si n acest
fel( baie, plimbare cu barca, pescuit, calarie, totul se orienteaza dupa dorinta ta, nsa, ce-i drept, si
dupa punga ta. Pentru acela nsa care nu prea are banuti de prisos, @>de ParG are si pentru el ceva
care nu costa nimic. Poti asculta aici atat de multe discursuri, cate doresti. n @>de ParG, oricine
are dreptul sa-si deschida gura n public si sa spuna tot ce are pe inima si ce gandeste ca e bine.
Poti sa-ti nchipui ca n felul acesta auzi fel de fel de lucruri.
@aide sa facem ntr-o dupa-amiaza frumoasa de sambata o plimbare prin @>de ParG$ 'and
pasim prin larga intrare principala la !-arble #rch" 0#rcul de marmora5, vedem mai ntai mii de
sezlonguri pe care londonezii obositi le pot nchiria pentru cativa banuti. -ergem mai departe
pana acolo unde se afla primii copaci si tufisuri. #colo zarim deja pe aleile largi primele grupuri
de oameni. n mijlocul unui astfel de grup sta vorbitorul naltat pe o lada de sa-pun sau un fel de
scara cu trepte. !SpeaGers corner" 0coltul vorbitorilor5 este n cele din urma cel mai animat colt
din @>de ParG? aici sunt asa de multi vorbitori, ncat poti sa asculti cu o ureche un !Tor>"
0membru al partidului conservator5, iar cu cealalta un comunist. #ici gasesti reprezentantii celor
mai di-ferite partide si organizatii, !apostoli ai sanatatii" si alti vorbitori particulari si reformatori,
care, dupa conceptiile lor proprii, vor sa mbunatateasca lumea.
<orbitorii se deosebesc ca ziua de noapte. #ici, un gentleman cu frac si papion, acolo, un
individ aventuros cu frizura arici si tatuaje pe bratele muscu-loase, iar n urechi cu o multime de
cercei mari si mici pe care i poti numara numai cu calculatorul$ Dincolo vorbeste un tanar evreu
uscativ, dar care prezinta o barba impunatoare, ondulata, ce i acopera tot obrazul, langa el, un
calugar durduliu, ras bine, cu o pereche de ochelari pe nas cu o rama din corn, neverosimil de
groasa$ De altfel, nu toti sunt asa de pasnici cum par, ci pot sa faca scandal si sa-l pri-veasca
E7
manios pe cel care vrea sa-i fotografieze. n arta retorica se antreneaza si oameni de culoare, de
toate nuantele, caci acolo, unde bate inima unui fost imperiu mondial, poti vedea toate culorile
pielii. De e9emplu, aici poti vedea un negru mbracat batator la ochi de elegant, care pledeaza cu
toata pasiunea pentru fratii sai asupriti din Sudan.
<is-P-vis vorbeste un ateist. &l vorbeste cu cuvin-te pline de ura despre *sus @ristos, ,iul lui
Dumne-zeu, afirmand ca *sus a murit si nu a mai nviat nici-odata. ,acand abstractie de faptul ca
eu mpreuna cu multi altii putem sa marturisim cu bucurie ca *sus este ,iul lui Dumnezeu si
Domnul viu al vietii noas-tre, totusi n sufletul meu s-a iscat o alta ntrebare( de ce arunca acest
ateu toata ura sa asupra unuia despre care afirma ca este mort) Pe cei morti nu i uram, ci i lasam
n pace. #stfel, aceste cuvinte urate iesite din gura unui vorbitor necugetat si ngamfat, oricat de
curios ar suna, sunt pentru mine o dovada pentru &l, 'el viu. Si &l, !'el ce sade n ceruri rade,
Dom-nul si bate joc de ei" 0Psalmul 7.;5.
*sus cel nviat este prezent chiar si aici, n @>de ParG. &l, a carui mparatie nu este din lumea
aceasta, chiar si aici, n inima marii metropole, si are amba-sadorii 1ui. *ata un cerc restrans de
fete si baieti care canta veseli cantari de pocainta$ n ncheiere, flacai tineri si fete dau o marturie
vie despre Domnul si Stapanul lor. !Binecuvinteaza, suflete, pe Domnul, si tot ce este n mine sa
binecuvinteze %umele 1ui cel sfant$" 0Psalmul 286.25. !#h, daca 1-ai primi si tu pe *sus ca
Domnul si -antuitorul tau, si viata ta ar fi frumoasa si fericita...", spune chiar acum un ta-nar
simpatic dintre ei. Spune aceasta cu atata convin-gere, dupa care rasuna din nou un cantec voios
cres-tinesc.
@>de ParG este ciudat de curios. 'ate cuvinte sa fi auzit tu pana acum) 'ate cuvantari au fost
fara fo-los sau chiar rautacioase si au fost de mult uitate$ Doar cuvintele vietii vesnice iesite din
gura marto-rilor curajosi nu si pierd valabilitatea nici chiar n @>de ParG.
Omul din mijloc
Auvernatorul roman medita si iar medita... 'e sa faca) 'um 1-ar putea scapa pe acest *sus
@ristos, la care nu putea gasi nici o vina, de mania nestapanita a marilor preoti si a poporului
atatat de acestia) #-tunci i veni un gand. &l avea obiceiul ca la fiecare sarbatoare a pastelui sa
slobozeasca poporului iudeu cate un ntemnitat. nsusi poporul avea voie sa alea-ga cine sa fie
eliberat.
n timpul acela se afla n nchisoare un om deose-bit de rau, care fusese nchis pentru o
rascoala, care avusese loc n cetate, si pentru un omor. #cel om, Baraba, era un sef de banda
foarte periculos. 1egio-narii romani au facut, ntr-adevar, un serviciu bun cand, n sfarsit, au putut
sa puna mana pe el. #cum poporul era la adapost de acel om violent. #m gasit solutia, se gandi
Pilat, voi lasa poporul sa aleaga pe cine vrea sa l eliberez, caci nu-l va alege pe ucigas.
E6
Poate stii cum continua povestea. De trei ori s-a adresat Pilat multimii adunate n fata palatului
admi-nistrativ. 1e-a cerut de trei ori sa aleaga( !<reti sa vi-l eliberez pe *sus sau pe Baraba) 'e
rau a facut acest *sus) &u nu gasesc nici o vina n &l$" Si de trei ori, poporul ca orbit a strigat( !Pe
cruce cu &l$ Pe cruce$ Da-ni-l pe Baraba$" Si lui Baraba i s-a dat drumul...
Strazile capitalei iudaice erau ca pustii. -ulti din oras erau la Aolgota, la locul de e9ecutie, ca
sa asis-te la rastignirea raufacatorilor. Sa ne nchipuim ca de-a lungul strazii se strecura un om(
Baraba. %u-i venea sa creada ca este liber. &l era liber$ nsusi gu-vernatorul roman i daduse
drumul.
#tunci i veni un gand n minte( <reau sa merg si eu o data pana la Aolgota. Doar astazi, acolo,
ar fi trebuit sa-mi bata ceasul. #stfel urca ncet si se a-mesteca necunoscut printre norodul, ce se
uita cu gu-ra cascata, si slujitorii zelosi ai calailor. 'and se opri n dreptul celor trei cruci, cugeta
n sinea lui( Pe cel din stanga l cunosc bine, iar cel din dreapta a fost tovarasul meu de furt si
omor. Da, acestia au fost to-varasii mei. #colo, n mijlocul celor doi ar fi trebuit sa-mi fie
sfarsitul. Dar omul din mijloc, pe acela nu-l cunosc. %u era dintre ai nostri. nsa un lucru stiu
precis( crucea, pe care este el rastignit, a fost prega-tita pentru mine...
#i stat si tu vreodata sa cugeti la *sus) #i recu-noscut si tu zicand ca acest *sus a suferit n
locul meu) Dumnezeu a facut un schimb minunat. &u tre-buia sa cad prada blestemului de a fi
parasit de Dumnezeu. &u trebuia sa mor din pricina dreptatii si nu ,iul lui Dumnezeu care este
sfant si fara pata.
#ceasta este taina de la Aolgota. Pacatele mele, care sunt rosii ca sangele, le-a luat asupra 1ui.
Dum-nezeu 1-a tratat pe ,iul Sau ca pe un pacatos, trebu-ind sa-1 paraseasca. 'e iubire
incomensurabila, care a putut gasi o astfel de cale pentru a merge pe ea$ #-dora-1, inima mea$ &u
sunt eliberat de pacate, sunt mpacat cu Dumnezeu$
#ceasta este vestea cea mai buna din lume. 'e faci tu cu ea) #i luat cunostinta de ea) #i
raspuns cu un !da") 1a tine este totul n ordine) Sau te multu-mesti cu putina emotie si un pic de
ncuviintare) #-cesta e tot raspunsul tau) #sculta$ Dumnezeu vrea ca aceasta mareata solie sa fie
primita n ntregime n inima ta. #ceasta hotarare este cea mai importanta din viata ta. Dumnezeu
te ntreaba cum vrei sa ras-punzi la fapta dragostei Sale. =n dar de o valoare in-comensurabila
este pregatit pentru tine. nsa tu tre-buie sa-l accepti, sa ti-l nsusesti. Pentru aceasta sunt necesari
doi pasi(
2. :ecunoaste ca tu ai meritat blestemul, pedeap-sa si moartea pe care *sus, ,iul lui Dumnezeu,
care este fara vina, le-a suferit pe cruce$ Priveste-ti paca-tele n mod serios$ =mileste-te adanc si
nu-ti ascun-de vina$ nvinge-ti orice sfiala nainte de a te ruga si vorbeste-* cu glas tare, caci !daca
ne marturisim pa-catele, &l este credincios si drept, ca sa ne ierte paca-tele si sa ne curateasca de
orice nelegiuire" 02 *oan 2.B5$ #poi urmeaza-1 0-arcu 4.6; si 1uca 24.775$
7. 'u toata inima si plin de ncredere, multumes-te-* pentru iertarea pacatelor tale$ 'eea ce
*sus @ris-tos a mplinit este valabil fara limita si pentru tine. %u trebuie sa faci ceva deosebit.
'redinta ajunge pe deplin aceluia care se ncrede n fagaduinta lui Dum-nezeu ca un copil si l
primeste pe Domnul *sus @ristos ca Salvatorul si Domnul sau personal.
+sanda este abrogata$ + comunicare speciala fara seaman$ &a este prevazuta cu semnatura lui
Dumne-zeu si nici o putere din lume nu poate revoca vreoda-ta hotararea lui Dumnezeu. nsa daca
este valabila si pentru tine L cum am mai spus L, aceasta depinde de tine. De aceea du-te si tu la
E;
acele trei cruci de pe Aolgota$ Priveste la ,iul lui Dumnezeu care sange-reaza pana cand ti se va
limpezi sufletul si vei recu-noaste(
'rucea din mijloc a fost naltata pentru mine. +-mul din mijloc a murit n locul meu$ !#cum
stiu aceasta si ma bucur, preamarind milostivirea Ta."
Nu te supara7 frate!
*nventatorul acestui joc bine cunoscut trebuie sa fi fost un bun cunoscator de oameni. &l a stiut
cat de usor ne putem supara din cauza lucrurilor marunte, care ni se ntampla n viata de zi cu zi,
atat pe se-menii nostri, cat si pe noi nsine. Si aceasta pe drept sau pe nedrept.
Biblia vorbeste despre supararea fatala care e9is-ta( de a te supara chiar pe *sus @ristos. ntr-
adevar, cei ce fac asa ceva sunt de-a dreptul de compatimit, caci este imposibil ca astfel de oameni
sa fie oameni fericiti. *sus @ristos spune( !,erice de acela pentru care &u nu voi fi un prilej de
poticnire" 0-atei 22.D5.
nsa cum este posibil asa ceva, ca sa gasesti n &l o pricina de a te scandaliza) Doar nu traim
ntr-o ta-ra crestina) L Ba da. %u respectam noi cu grija for-malitatile crestine) L Da, desigur. *sus
@ristos nsa vrea mult mai mult. &l nu doreste o fatada evlavioa-sa, o spoiala crestina. L #tunci ce
vrea) L &l te vrea pe tine si inima ta$
De aceea &l Si-a dat viata neprihanita pe crucea de la Aolgota, ca tu sa primesti iertarea
pacatelor ta-le si sa poti ncepe o viata libera, fericita. #cum ur-meaza un lucru, care de altfel
pentru multi este de nenteles( -ulti oameni cufundati n pacat pur si simplu nu vor sa vina la
*sus. Pacatul, ce i ademe-neste cu bucuriile lui de o clipa, le este mult mai pla-cut. 'e-i drept,
lumina dumnezeiasca patrunde si n ntunericul sufletului lor, nsa ei se nchid fata de ea, caci
ntunericul le place mult mai mult 0citeste *oan 6.2B5. &i fac asa precum odinioara unii oameni,
cand s-au instalat primele linii electrice si s-au pus becuri luminoase. &i le spargeau, pentru ca, la
lumina lor, dintr-o data se putea vedea murdaria sau gunoiul din colibele lor. Se suparau pe lumina
ca si aceia care se supara pe *sus @ristos, raza de lumina a lui Dumne-zeu.
Pentru altii, oameni morali, adesea sus-pusi, cru-cea de pe Aolgota este n mod deosebit un
mare pri-lej de poticnire. !=n -antuitor rastignit) Pentru vina mea) L %u vorbiti n mod
ofensator$ ,ara fanatism$ De un ,iu rastignit al lui Dumnezeu n-am nevoie$" #stfel sau ntr-un
mod asemanator vorbesc sau gan-desc multi.
#poi continua( !Stiti dumnevoastra ce sunt eu) Sunt un umanist. Pledez pentru libertatea si
demnita-tea umana. %u fac nimanui nici un rau, ba chiar sunt gata sa ajut. Sunt cinstit si pot privi
n fata pe ori-cine." %iciodata n-au e9istat atatia oameni autocrati ca astazi, care se e9prima
deschis sau gandesc n si-ne( !%-am nevoie de nici un Salvator. -a ajut sin-gur$" Toti acestia nsa
uita ca singurul care s-a scos din mocirla, tragand de propriul sau mot de par, a fost -Fnchhausen.
*ar acesta a fost un mincinos.
'erceteaza-te daca si tu gasesti n *sus @ristos un prilej de poticnire, daca eviti pe cat ti este
posibil sa pronunti macar %umele Domnului *sus$ Daca acesta e adevarul, atunci te rog cu
seriozitate un singur lu-cru( descopera-* raul de baza care este vinovat de a-ceasta situatie$ Sunt
E3
pacatele tale. 1umina si ntune-ricul nu pot sta mpreuna. #ici este radacina prileju-lui de
poticnire. nsa e9ista ceva care se potriveste foarte bine( o inima care tanjeste dupa lumina si ier-
tare si un -antuitor, care vrea sa ti le daruiasca.
+, har ce stergi pacatul
Prin sangele scump al lui *sus.
Tu dai la toti deopotriva
*ertare, pace de nespus.
-antuirea ai dat-o n dar,
+, minunat timp de har$
Un cuvant de (nc2eiere
n cartea de fata se amesteca nsemnari mai vechi cu mentionari de ultima ora. S-a intercalat
cate un citat sau gand din povestirile altora. n mod deosebit merita sa fie amintiti Aeorg von
<iebahn si Paul @umburg, ale caror scrieri m-au influentat profund. De asemenea le datorez mult
si evanghelistilor din zilele noastre. Tuturor le adresez aici multumirile mele din inima.
#utorul
"uprins
ED
,erice de cel iertat$
%egri albi si albi negri
&ste vorba de dreptul tau de cetatean
-erita sa fie vazut
Panica pe stadion
=n avion propriu
+ multime de lucruri...$
=n joc periculos
%umai oameni cinstiti
ncadrati-va pe banda$
Pe esafod
Douazeci si cinci de milionari la bord
-aratonul
'e este dialectica)
Podul de peste Ta>
:eclame
,oarte bine lustruit
#fara din murdarie$
& totul n ordine cu tine)
=n #B'
Bunica scriitorului Iarl -a>
Scandal pe scena
+ jumatate de pod L o absurditate
Torta lui #le9andru
De tine este vorba
=n petic de panza cenusie
!Baza zero"
+ camila si 4E de piane
&ste placuta otrava de sobolani)
Parisul nu mai e9ista
&scaladatorul
,acturi neachitate
<isul -ariei Popescu
+ sageata de foc
Semnatura decisiva
1a bataia gongului va fi ora...
Haguarul
Doua relatari demne de amintit
+ scrisoare eficace
Patruns cu privirea
'el mai minunat lucru secundar din lume
6
3
4
28
26
2B
77
76
7D
74
7B
67
6D
;2
;;
;D
38
36
3E
D2
DE
E2
ED
E4
47
43
44
B6
BE
286
284
228
22;
22B
276
274
266
26D
2;8
2;2
2;D
EE
,ii pregatit n orice vreme$
@oroscopul saptamanii
,alsificari
#ici se vorbeste...
+mul din mijloc
%u te supara, frate$
=n cuvant de ncheiere
'uprins
237
23E
2D2
2DE
2E2
2E;
2EE
2E4
E4