Sunteți pe pagina 1din 5

" Nu exista lipsa de creativitate. Exista doar lipsa de intrebari bine puse.

" - Alex Popescu


Din You're not so smart David McRaney
Am citit acum ceva timp despre termenul de "brainswarming", care e
asemanator cu "brainstorming". Ce spuneau tipii e ca branstormingul nu e
chiar atat de eficient si ca s-a gasit o metoda mai buna de a stimula ideile
creative ale grupurilor. ! Chiar acum citeam in cartea ""ou#re not so smart"
de $avid %c&ane' urmatorul lucru
()E %*+C,NCEP(*,N Problems are easier to solve when a group of
people get together to discuss solutions.
()E (&-() (he desire to reach consensus and avoid confrontation
hinders progress.
E adevarat. $orinta de a avea dreptate si de a impune propriul punct de
vedere este un factor inhibator in discutiile de genul. *n plus, chestiile scrise
sunt mai "durabile" si mai "editabile" / e un lucru bun sa scrii ideile care-ti vin,
chiar daca la inceput nu prea cre0i in ele. 1rainswarmingul ofera o alternativa
geniala in legatura cu asta... *n afacerile mele, cand voi face creative
sessions si de0bateri 2probabil des!, voi apela la brainswarming pre0entam
problema, si incepem sa cautam idei care sa ne apropie de solutie. 3iecare
isi scrie pe foaie ideea, in liniste, timp de 4 minute. Cand am terminat, fiecare
isi pre0inta ideea si de0batem. Eventual le imbinam. 2E NE5,*E +A &E5A$
PE NE( CE P&E+-P-NE , +E+*-NE $E 1&A*N+6A&%*N7.!
"Rasul stimuleaza creativitatea."
Spiritul creator este o calitate de personalitate opus unui defect numit spirit
distructiv. Spiritul creator caracterizeaz oamenii foarte buni, excepionali si geniali,
fapt pentru care asigur succesele n toate domeniile vitale. Spiritele creatoare
gndesc ntotdeauna tiinific i pozitivist, imagineaz mereu n spiritul verbului a
face, vorbesc limpede i scurt, acioneaz cu perseveren pentru a crea ct mai mult
i ct mai bine. Opuii lor, spiritele distructive, gndesc negativist, n stilul nu se
poate face, imagineaz frne n faa creattilor i demolrii a ceea ce s-a creat dea,
plvrgesc mult i negativist !critic rezultatele creatorilor", lenevesc ori distrug
ceea ce fac alii.
Creatorul spune ntotdeauna "se poate", "s verificm dac se poate", "se
face", "s facem", "putem face", etc.
Afirmatie pentru creativitate: Eu. X. sunt un om sntos, creator si pozitivist.
n tot ce gndesc, imaginez, vorbesc si fac. Spiritul negativist si distructiv s-a
destrmat din creierul meu. #ndesc, imaginez si creez lucruri utile mie si oamenilor
din ur. $ abin de a afecta creaia altora, cu vorba sau fapta.
%avel &orut explica, in cartea &atre culmile succeselor, ca exista doua tipuri de
rationamente' inductive si deductive.
(ationamentele inductive sunt acele rationamente care pleaca de la adevaruri
particulare. )xemplu' daca observam ca anumite tipuri de pomi fac fructe, iar altii nu,
putem aunge la rationamentul general ca exista mai multe tipuri de pomi, in functie
de ceea ce produce fiecare. *stfel, putem crea mai multe categorii de pomi.
(ationamentele deductive sunt acele rationamente care pleaca de la adevaruri
generale si aung la un adevar cu caracter particular. +e exemplu, daca stim ca pentru
a creste masa musculara trebuie sa ne antrenam astfel incat sa se rupa fibrele
musculare, atunci si pentru bicepsi trebuie sa facem acelasi lucru.
Ceea ce a fcut o minte de om poate fi reprodus i mbuntit de o alt minte
de om.
"Ai neles c ima!inaia este un proces co!nitiv "de cunoatere# care const
n nscocirea, plsmuirea, inventarea sau ima!inarea unor produse i informaii noi,
pe baza combinrii n diverse forme a cunotinelor de$a e%istente n creierul nostru&
Creierul gol nu imagineaz nimic. aa c povestea cu muzele care inspir poeii i
scriitorii e o simpl ficiune. ,n om care nu posed n creier informaii i reguli din
fizic i electrote-nic nu va putea inventa nici un aparat electrocasnic. O persoan
care nu cunoate medicin i c-imie nu va putea inventa medicamente. ,n individ cu
o slab cultur general nu va putea scrie povestiri frumoase i atractive, c-iar dac
posed o fantezie nativ i un impuls interior ctre fabulaie. n creier trebuie s existe
informaii, reguli !udeci, raionamenite etc." pe care s le combinm n forme noi i
originale, pentru a obine produse noi.. - %avel &orut
/magination is t-e beginning of creation. 0ou imagine 1-at 2ou desire, 2ou
1ill 1-at 2ou imagine and at last 2ou create 1-at 2ou 1ill. - #eorge 3ernard S-a1
Ai neles trsturile principale ale imaginaiei?
4. 'ma!inaia este un proces de sondare a necunoscutului, o incursiune n timpul
viitor, cu scop de a descoperi ceea ce nimeni nu cunoate nc, nimeni n(a descoperit
i inventat. +escoperirile pot fi de noutate absolut sau emergente, atunci cnd
sc-imb din temelii ntregi ramuri economice sau ntregi sisteme de gandire.
)a$oritatea inveniilor, ns, se produc prin reor!anizarea n forme noi a
informaiilor i re!ulilor de$a cunoscute.
*. 'ma!inarea are la baz nsuiri personale native "fantezie, inteli!en, spirit de
observaie etc.# i cunoaterea tiinific. +oi putem imagina cte ceva, mai simplu,
dar numai persoanele bine nzestrate i bine cultivate produc invenii adevrate,
folositoare ntregii omeniri sau cel puin unui segment din ea. +e ce5 +eoarece nu
poi inventa pe loc gol i n mod brusc. 6rebuie s porneti de la ce au inventat i au
cunoscut dea predecesorii i s naintezi, puin cte puin, mai departe, n viitorul
necunoscut. 7u poi inventa un motor gravitaional, dac nu eti expert n fizic i
mecanic. 7u poi inventa un medicament nou, dac nu cunoti medicin i c-imie.
7u poi inventa o ideologie nou, dac nu le cunoti i nu le depeti pe cele vec-i.
+eci, pentru a descoperi i inventa ceva ntr-un domeniu trebuie s posezi informaii
solide din acel domeniu, precum i din cele adiacente. De regul, inveniile apar la
limita cunoaterii dintre mai multe domenii.
,+: -avid -ean!elo spunea ca daca ai mai multe pasiuni, vocatia ta de obicei se
afla la intersectia dintre ele. .i la inceput nu stii cum le poti combina, ce poate reiesi
din asta. -avid recomanda sa te dezvolti in fiecare domeniu dintre cele care te
pasioneaza si, in timp, vei descoperi metode de a le imbina si a oferi lucruri
valoroase pentru lumea din $ur.
/. ,rocesul de ima!inare are loc n mintea fiecrui om, indiferent de nivelul de
inteli!en i cultur, ns nu cu aceeai putere i intensitate. 8iecare ne imaginm
cum ne-ar sta mbrcai ntr-un anumit fel, la o anumit activitate sau ntr-o anumit
poziie social. 8iecare putem imagina cum s ne reparm un pantof care ne-a lsat n
drum, dar nu oricine poate imagina un nou tip de pantofi. 8iecare ne putem imagina
la volanul unui bolid dar nu oricine poate proiecta i construi un nou model de
autoturism. 0oi vom nva s ima!inm pozitiv n toate domemile care ne sunt
accesibile i c1iar mai departe, n cele ce par inaccesibile, deoarece nu le(am
abordat nc. Scopul imaginrii nu este ntotdeauna descoperirea i inovarea. +e
multe ori, scopul este realizarea unui obiectiv la care vism, sc-imbarea unei situaii
care nu ne convine etc. -e e%emplu, c2nd ne autosu!estionm c vom scpa de o
boala, ne ima!inm de$a sntoi. C2nd vism la o afacere sau alt realizare, le
ima!inm de$a ca ndeplinite etc.
3. 'ma!inarea este susinut ntotdeauna de sentimente i !sau" interese. +eci, ea are
un caracter raionalo-afectiv, n cele mai dese cazuri. +e pild, vism !ne imaginm"
cum vom arta cnd vom primi diploma de absolvire a unei faculti i simim
plcere. 7e imaginm cum va arta casa pe care o proiectm i ne cuprinde sperana,
bucuria ori alte sentimente pozitive. 7e imaginm cum vom fi ludai i recompensai
pentru o invenie i treaba merge mai cu spor, deoarece anticiparea plcerii
accelereaz gndirea i alte procese psi-ice. )ulte invenii au fost ima!inate i
realizate din dorina de a c2ti!a bani. *ceasta tinde s devin o regul n 9umea
noastr. :remea vistorilor care inventau sau descopereau din pur curiozitate ori din
plcerea cunoaterii s-a cam dus. Oamenii i mobilizeaz fantezia pentru a imagina
bunuri, valori, aparate etc. din care s ctige material ori s-i scuteasc de munci
grele. +eci, maoritatea inventatorilor moderni lucreaz din interes, motivai de
dorina de ctig material. 7u e nici o ruine s visezi ctigul pe ci oneste. 4
sftuiesc s ima!inai motivau de interese materiale, deoarece srcia nu e deloc
plcut.
5. n fine, puterea de ima!inare crete pe msur ce omul i dezvolt cultura
!eneral i de specialitate, precum i fantezia. /nventatorii mari au plecat de la mici
inovaii, apoi nu s-au mai putut opri din gndit i imaginat. +aca ai studiat biografia
lui 6. *. )dison, inventatorul becului electric, a tramvaiului electric, a gramofonului
i a altor zeci de produse i servicii, ai observat c a nceput cu o mic inovaie adus
la un aparat de telegraf. %e msur ce acumula cunotine, n creierul su se nteau
alte vise, care-4 mboldeau s aprofundeze noi i noi invenii. Aa triesc ma$oritatea
inventatorilor. 6ac o invenie, i aduc inovaii i, n timp ce lucreaz, creierul nate
noi idei, semn c ima!inaia lucreaz. 7oi, romnii, avem foarte muli inventatori i
cel mai mare numr de brevete de invenie pe cap de locuitor din 9ume. +esigur, v
ntrebai de ce suntem sraci. (spunsul5 Suntem sraci deoarece guvernanii nu
manifest interes pentru aplicarea inveniilor fcute de romnii notri, astfel c ele
zac pe la OS/$ sau prin sertare, mpreun cu medaliile de aur cu care au fost
premiate.
Crile .6 si de tiin popularizat, precum si emisiunile televizate cu aceeai
tematic dezvolt fantezia creatoare "ima!inaia creatoare#.
,+: .tiinta popularizata "popular science 77 science popularizer# e un tip de
literatura ce are ca scop informarea maselor despre adevaruri stiintifice, intr(un mod
cat mai accesibil acestora.
1ttp:77listverse.com7*89*78:78*798(!reat(popular(science(boo;s7