Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai

Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR




Procese i caracteristici ale
motoarelor cu ardere intern

Student:
Grupa:






Prof :



An universitar:
2013/2014


Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR








Cuprins
Date initiale: ............................................................................................................................................ 3
Parametri constructivi si marimi de baza: ............................................................................................... 3
Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi .................................................................... 4
Calculul procesului de comprimare ......................................................................................................... 9
Calculul arderii ........................................................................................................................................ 9
Trasarea diagramei indicate. .................................................................................................................. 14
Calculul parametrilor indicati si efectivi ............................................................................................... 17
A. Calculul parametrilor indicati .................................................................................................... 17
B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului. .............................................................................. 18


Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Date initiale:
Turatia :


Numarul de cilindri: i=4 ;
Alezaj: D=79mm ;
Cursa : S=81.5mm;
Raportul de comprimare :
Parametri constructivi si marimi de baza:
a) Cilindreea unitara ,

0,399486 dm
3

b) Cilindreea totala,



c) Volumul cilindrului,



d) Volumul camerei de ardere ,



e) Viteza medie a pistonului,



Pe baza acestui criteriu s-a stabilit ca motorul face parte din categoria motoarelor rapide la
care



f) Valoarea raportului dintre cursa si alezaj ,


In baza clasificarii motoarelor cu ardere interna cu piston in functie de raportul
(subpatrate, patrate si suprapatrate), motorul calculat este suprapatrat (

g) Raza manivelei arborelui cotit ,



h) Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei ,


Este un parametru constructiv al motorului. Pentru motoarele de autoturism
semirapide si rapide


Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

i) Unghiul de rotatie al arborelui cotit reprezinta unghiul facut de manivela cu axa
cilindrului. Originea unghiului se alege corespunzator pozitiei pistonului in PMI . o
cursa completa a a pistonului corespunde unui unghi de 180RAC, iar pentru un unghi
de 360RAC arborele cotit efectueaza o rotatie completa in timp ce pistonul parcurge
doua curse simple.

j) Ciclul motor-reprezinta succesiunea proceselor care se repeta periodic in cilindrii
motorului.

k) Timpul motor, -reprezinta partea din ciclul motor care se efectueaza intr-o cursa
simpla a pistonului.

Calculul procesului de admisie a motoarelor in patru timpi

Ipoteze de calcul:
Fluidul proaspat si gazele reziduale sunt considerate gaze ideale.
Dupa intrarea in cilindru, energia cinematica a incarcaturii proaspete se
transforma integral in caldura.
Conditii initiale de stare (au valori standardizate: STAS 6635-87):


Presiunea si temperatura gazelor reziduale.
Presiunea acestor gaze ,numite si gaze arse restante, la motoarele in patru timpi, se
considera ca este egala cu presiunea medie din colectorul de evacuare. Valorile pentru
calculele aproximative relativ la diferite tipuri de motoare se pot adopta din recomandarea
urmatoare:


Presiunea gazelor reziduale variaza in functie de turatia motorului; pentru un calcul mai
riguros, variatia se poate aprecia prin relatia:


In care:

(



*Calculul si graficul sunt efectuate in Microsoft Excel
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

n p
r(n)


1900 0,105237

3300 0,108741

4700 0,114131

6100 0,121408
600 0,103673 2000 0,105425 3400 0,109063 4800 0,114588 6200 0,122
700 0,103736 2100 0,105622 3500 0,109396 4900 0,115055
800 0,103808 2200 0,105829 3600 0,109737 5000 0,115532
900 0,10389 2300 0,106046 3700 0,110089 5100 0,116018
1000 0,103981 2400 0,106272 3800 0,11045 5200 0,116514
1100 0,104082 2500 0,106508 3900 0,11082 5300 0,117019
1200 0,104193 2600 0,106753 4000 0,1112 5400 0,117534
1300 0,104313 2700 0,107008 4100 0,11159 5500 0,118058
1400 0,104443 2800 0,107273 4200 0,11199 5600 0,118593
1500 0,104583 2900 0,107547 4300 0,112399 5700 0,119136
1600 0,104732 3000 0,107831 4400 0,112817 5800 0,11969
1700 0,104891 3100 0,108125 4500 0,113246 5900 0,120253
1800 0,105059 3200 0,108428 4600 0,113684 6000 0,120826


Temperatura gazelor reziduale depinde de tipul motorului, de raportul de comprimare
si de coeficientul excesului de aer ; valorile uzuale ale temperaturii pentru motoarele cu
aprindere prin scanteie (m.a.s) se incadreaza in urmatoarele limite :



0.1
0.105
0.11
0.115
0.12
0.125
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
P
r

[
M
P
a
]

n [rpm] Pr(n)
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR


Coeficientii gazelor reziduale,

, se definesste prin:

]
Cresterea de temperatura a fluidului proaspat ,
Fluidul proaspat se incalzeste in contact cu peretii sistemului de admisie si ai
cilindrului precum si datorita gazelor reziduale. Cresterea de temperatura depinde in principiu
de viteza fluidului proaspat, de durata admisiei, de temperatura peretilor si a fluidului
proaspat.


Variatia lui in functie de turatie, in vederea unui calcul mai complet, poate fi
stabilita orientativ cu relatia:


In care,

este cresterea de temperatura corespunzatoare turatiei nomonale

, in relatia
prezentata n fiind argumentul (variabila) functiei.
*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel
n T

2400 721,6

4400 496,1
600 924,55 2500 710,325 4500 484,825
700 913,275 2600 699,05 4600 473,55
800 902 2700 687,775 4700 462,275
900 890,725 2800 676,5 4800 451
1000 879,45 2900 665,225 4900 439,725
1100 868,175 3000 653,95 5000 428,45
1200 856,9 3100 642,675 5100 417,175
1300 845,625 3200 631,4 5200 405,9
1400 834,35 3300 620,125 5300 394,625
1500 823,075 3400 608,85 5400 383,35
1600 811,8 3500 597,575 5500 372,075
1700 800,525 3600 586,3 5600 360,8
1800 789,25 3700 575,025 5700 349,525
1900 777,975 3800 563,75 5800 338,25
2000 766,7 3900 552,475 5900 326,975
2100 755,425 4000 541,2 6000 315,7
2200 744,15 4100 529,925 6100 304,425
2300 732,875 4200 518,65 6200 293,15
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000
T

[
K
]

n [rpm]
T(n)
4300 507,375


















Presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de admisie,


in care:


-coeficientul de reducere a vitezei in sectiunea minima a sistemului de admisie.

-coeficientul de rezistenta gazodinamica al sistemului de admisie raportat la


sectiunea minima a sistemului de admisie. In baza recomandarilor, (

- (recomandat cu valori intre 50...130 m/s), reprezinta viteza fluidului


proaspat prin sectiunea minima a sistemului de admisie, stabilita pentru viteza maxima a
pistonului.
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

-reprezinta densitatea fluidului proaspat. Pentru temperatura aerului t=20C ,


densitatea fluidului proaspat la presiunea

este:



Temperatura la sfarsitul cursei de admisie,


Temperatura la sfarsitul cursei de admisie se poate determina din relatia bilantului
termic aplicat fluidului proaspat inainte si dupa amestecare cu gazele arse. Daca se considera
ca amestecarea se produce la presiune constanta , iar capacitatea calorica specifica a
amestecului este egala cu a fluidului proaspat, temperatura se calculeaza cu relatia:


Unde:

sunt caldurile specifice la presiune constanta a gazelor


reziduale, respectiv a fluidului proaspat ; la motoarele cu formarea amestecului in
exterior, valoare care se poate utiliza, cu aproximatie si la celelalte motoare.

Gradul de umplere,

denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau


chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masica,
gravifica, molara, volumica) de fluid proaspat retinut in cilindru la sfarsitul admisiei si
cantitatea posibila de a fi introdusa in cilindree , in conditiile de presiune si
temperatura de la intrarea in motor, adica fara pierderi.


in care,


reprezinta gradul de postumplere sau raportul dintre numarul de kmoli de
fluid proaspat care patrunde in cilindru dupa P.M.E (dupa terminarea cursei de admisie) si
numarul total de kmoli de fluid proaspat retinut in cilindru.
Pentru motoarele in patru timpi, la sarcini ridicate

, valorile fiind
dependente de turatia si de perfectiunea umplerii.



Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR


Calculul procesului de comprimare
Procesul si temperatura la sfarsitul comprimarii se pot calcula , aproximand
comprimarea cu o evolutie cu exponent constant


Exponentul

reprezinta de fapt o valoare medie pe durata procesului de


comprimare. Valorile exponentuluipolitropic mediu depind de schimbul de caldura dintre
fluidul motor si peretii cindrului. Dintre toti factorii de influenta, ponderea principala o are
turatia; la cresterea turatiei ,mc are o crestere importanta. Motoarele racite cu lichid au un
regim termic mai redus decat cele racite cu aer si, ca urmare, au valori pentru

mai mici.
Determinarea exponentului mediu

s-a facut pe baza exponentului adiabatic de


comprimare

. Valorile lui

se determina din nomograma in functie de raportul de


comprimare .



Calculul arderii

Ipoteze de calcul:
-caldurile specifice depind numai de temperatura
-arderea se desfasoara dupa evolutii simple: izocore, izobare si izoterme ; in cadrul
lucrarii se considera ca arderea se desfasoara izocor si izobar (adica mixt)
-compozitia fluidului motor la sfarsitul arderii depinde de coeficientului excesului de
aer
-gazele reziduale au compozitia produselor de la sfarsitul arderii
-caldura dezvoltata prin ardere este egala cu caldura de reactie chimica la presiunea si
temperatura mediului inconjurator, degajata pana la formarea produselor de ardere,
neglijandu-se variatia caldurii cu temperatura.
-variatia energiei interne a fluidului motor si efectuarea lucrului mecanic exterior in
timpul arderii sunt efectul caldurii utile masurate prin coeficientul de utilizare a caldurii

,
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

care tine seama de caldura degajata prin ardere pana in punctul z si de pierderile de caldura
aferente.
Tab.1:Caracteristicile combustibilului petrolier
Combustibil Compozitia


c h o
Benzina 0.854 0.142 0.004 0.1065 0.5073 43529 43500

Aerul necesar arderii.
Combustibilii lichizi au urmatoarea compozitie elementara:

-c,h,o,s, sunt participantii masici de carbon, hidrogen, oxigen,sulf,etc.
Cantitatea de aer teoretica necesara arderii sau cantitatea minima de aer necesara
arderii complete, tinand seama de proportia volumica de oxigen in aer (21 procente), este:

) [


]
cantitatea reala de aer, disponibila pentru arderea unui kg de combustibil este :
(





Numarul de kmoli de substanta initiala care participa la reactia chimica este:





unde:

-masa molara a combustibilului (valoare de 114 atribuita in calcule


datorita inlocuirii benzinei ci n-octanul)

Produse de ardere.
cantitatile lor se stabilesc din ecuatia chimica de ardere, pentru cazul arderii
incomplete a combustibilului (cand <1)



Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR



in care:

valorile sale alegandu-se in functie de raportul

al combustibilului.
Pentru combustibili petrolieri cu h/c=1,17...0,19 , inclusiv benzina, se aleg valori in
intervalul 0,45...0,5 (valoarea aleasa in calcule a fost
Numarul total de kmoli de produse de ardere:



Variatia molara.
Variatia numarului de kmoli in urma arderii este:



coeficientul chimic de variatie molara este exprimat prin raportul


Daca se iau in considerare gazele reziduale, coeficientul total al variatiei molare
devine:


Puterea calorica a combustibilului
Pentru calculetermice se poate folosi formula lui D.I.Mendeleev:
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

( ( [

]
Pentru combustibilii petrolieri din Romania, sunt date orientativ compoziitiile lor
necesare arderii complete, precum si puterile calorice inferioare

(vezi Tab.1).
In cazul in care motorul functioneaza cu lipsa de aer, arderea fiind incompleta, in
produsele de ardere apar CO si H2.. Astfel, caldura degajata fiind mai mica , puterea calorica
pentru arderea incompleta se determina cu relatia:


Calculul temperaturii maxime de ardere.
Temperatura

la sfarsitul arderii se determina cu ajutorul relatiei de ardere care


reprezinta de fapt bilantul energetic al procesului respectiv.
Temperatura

va fi solutia pozitiva a urmatoarei ecuatii de gradul doi:

[
(

( (

]
(


;
Coeficientul

din relatiile de mai sus reprezinta coeficientul de utilizare a caldurii in


procesul de ardere si a fost considerat ca:


Raportul

este, la nivelul ciclului de calcul nerotunjit, raportul de crestere a presiunii


in procesul de ardere si se defineste ca

in cara

reprezinta presiunea la sfarsitul


arderii iar

este presiunea la sfarsitul comprimarii.


La m.a.s acest raport mai poate fi calculat cu urmatoarea relatie:
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR


Calculul presiunii maxime a ciclului rotunjit (corectat).
La nivelul ciclului rotunjit, valoarea presiunii maxime,

,difera de valoarea


determinata la nivelul ciclului nerotunjit , fiind mai mica. Corectarea ciclului teoretic conduce
la valori ale presiunii maxime reprezentand circa (0,85...0,92)


Calculul destinderii.
In conditiile unui permanent schimb de caldura intre gazele care evolueaza in cilindru
si exterior, pentru evaluarea procesului, destinderea este asimilata unei transformari
politropice, cu exponent politropic

constant, egal cu valoarea medie.


Relatia de calcul pentru presiunea si temperatura de la sfarsitul cursei de destindere
sunt urmatoarele:


Cunoscand presiunea si temperatura la sfarsitul destinderii, se poate verifica
temperatura admisibila a gazelor reziduale,





Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Trasarea diagramei indicate.

Diagrama indicata a motorului cu ardere interna se construieste pe baza calculului
proceselor de lucru. Se traseaza mai intai diagrama nerotunjita, apoi se rotunjeste in raport cu
cotele de reglaj ce se adopta. Trasarea se face in coordonate p-V.
Se alege o scara a presiunilor si o scara a volumelor.
Trasarea liniilor de evacuare si admisie se face prin cate o izobara de valoare

si

.
In ceea ce priveste politropele de destindere si comprimare, deoarece in abscisa apare
si cursa pistonului, se traseaza variatia presiunilor in functie de cursa pistonului.
Pentru politropa de comprimare:

(


)


Pemtru politropa de destindere:


unde:

presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de


comprimare;

presiunea corespunzatoare deplasarii x a pistonului in timpul cursei de


destindere

presiunea la sfarsitul cursei de admisie;


presiunea teoretica la sfarsitul procesului de ardere


x- cursa pistonului, masurata din PMI;
(


unghiul de rotatie al arborelui cotit, considerat zero la inceputul ciclului motor.

raportul dintre lungimea bielei si lungimea bratului arborelui cotit.

(
inaltimea cilindrului de diametru D (alezajul) si acelasi volum cu camera de ardere



Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

Intimpul unui ciclu de functionare , arborele cotit efectueaza doua rotatii complete,
deci variaza intre 0 si 720. Legatura dintre variatia unghiului de rotatie a arborelui motor
si procesele de lucru este data explicit in rumatorul tabel:
Tab.2
Procesul de lucru Legea de variatie a presiunii
0- 180 Admisie


180 - 360 Comprimare


360 - 540 Ardere si destindere


540 - 720



Pentru trasarea diagramei indicate nerotunjite, se calculeaza urmatoarele marimi:


*Calculul si graficul sunt efectuate inegral in Microsoft Excel

180 -1 81,5 0,088826
195 -0,96593 80,45269 0,090091
210 -0,86603 77,31397 0,09409
225 -0,70711 72,11148 0,101479
240 -0,5 64,94531 0,113567
ss255 -0,25882 56,04941 0,132746
270 -1,8E-16 45,84375 0,163433
285 0,258819 34,95566 0,214113
300 0,5 24,19531 0,301882
315 0,707107 14,48227 0,461897
330 0,866025 6,732902 0,758139
345 0,965926 1,729739 1,223647
360 1 3,06E-31 1,528189
375 0,965926 1,729739 3,799768
390 0,866025 6,732902 2,325566
405 0,707107 14,48227 1,398997
420 0,5 24,19531 0,904445
435 0,258819 34,95566 0,635871
450 3,06E-16 45,84375 0,482017
465 -0,25882 56,04941 0,389433
480 -0,5 64,94531 0,331841
495 -0,70711 72,11148 0,295669
510 -0,86603 77,31397 0,273609
525 -0,96593 80,45269 0,261691
540 -1 81,5 0,25792
Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

pa
a
c
z
d pr
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
p

[
b
a
r
]

x [mm]
Diagrama indivata nerotunjita
PMI
PME
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
4
0 100 200 300 400 500 600
p

[
b
a
r
]

a[RAC]
Admisia
Comprimarea
Arderea si
Destinderea Evacuarea


















Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR



Calculul parametrilor indicati si efectivi
A. Calculul parametrilor indicati
1. Presiunea medie indicata pe ciclul

este o marime conventionala si poate fi definita


astfel:
-presiunea constanta ca marime, care actionand asupra pistonului in timpul cursei de
destindere ar produce un lucru mecanic egal cu lucrul mecanic indicat al cuclului
-inaltimea unui dreptunghi avand baza egala cu cilindreea si aria cu lucrul mecanic
indicat.

lucrul mecanic al diagramei de presiune inalta;lucrul mecanic de presiune joasa,


sau lucrul mecanic de pompaj, se considera in consumul propriu de lucru mecanic al
motorului, sau in randamentul mecanic al motorului.
Pentru calculul presiunii medii indicate a ciclului conventional de calcul, se determina
presiunea medie indicata

a ciclului de calcul rotunjit ; in continuare se micsoreaza aceasta


presiune, tinand seama de diagrama indicata rotunjita, si de aria negativa datorita curselor de
pompaj.

)]

0,60308 Mpa;
Presiunea medie indicata a ciclului de calcul rotunjit este data de relatia:

-lucrul mecanic de pompaj pentru motoarele in patru timpi nesupraalimentate

coeficientul de rotunjire

2. Puterea indicata

reprezinta puterea motorului corespunzatoare lucrului mecanic


indicat al ciclului:


Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi, Iai
Facultatea de Mecanica
Departament:IMAR

3. Randamentul indicat,

, se defineste prin caldura disponibila a unitatii de cantitate de


combustibil.

;

4. Consumul specific indicat,

este cantitatea de combustibil consumata de motor in


unitatea de timp , pentru unitatea de putere dezvoltata de motor.


B. Calculul parametrilor efectivi ai motorului.
1. Presiunea medie efectiva ,

este o presiune conventionala, constanta ca marime ,


care actionand asupra pistonului , in timpul cursei de destindere, ar produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic efectiv al motorului.

- randamentul mecanic.

2. Peterea efectiva ,

este puterea transmisa arborelul motor consumatorului.



3. Consumul specific efectiv,


4. Consumul orar de combustibil,


5. Puterea litrica,