Sunteți pe pagina 1din 42

Atat asa-numitele e-book-uri, cartile in format electronic, cat si volumele

tiparite pe hartie pot f rasfoite cu buricele degetelor. Ambele sunt redactate


intr-un procesor de text instalat pe computer, iar la prima vedere, singura
diferenta dintre ele o constituie suportul de stocare. Lucrurile nu sunt insa
atat de simple, dovada find studiile din ce in ce mai numeroase ce incearca sa
traseze avantaje si dezavantaje intre cele doua formate de carte, dincolo de
impersonalitatea imaculata a paginilor stocate virtual si de stimulii tactili si
afectivi asociati paginilor in carne si oase, scorojite cu timpul.
Putem trece in revista cateva pro-uri si contra-uri din ambele tabere, pe care
le-am preluat de aici. Astfel, in ceea ce priveste traditionalele carti tiparite,
acestea sunt usor de obtinut (librariile find amplasate peste tot), sunt
portabile, nu deranjeaza atat de mult ochii si sunt si ieftine. In plus, nu
necesita energie electrica pentru a functiona. Pe de alta parte, insa, pot deveni
greoaie cand cari cu tine doua sau trei bucati, au nevoie de o sursa de lumina
pentru a f citite, iar daca iti scrii notite pe ele poti f sigur ca acestea nu vor
disparea niciodata (chiar si urmele de creion raman vizibile).
Cat priveste e-book-urile, sunt usor de citit majoritatea e-reader-elor ofera
functii de zoom sau de redimensionare a literelor , sunt portabile si poti cara
cu tine mai multe deodata, se spune ca sunt mai eco-friendly pentru ca nu e
nevoie sa omori copaci in procesul de productie, le poti impanzi cu notite care
nu sunt permanente, iar conditiile de lumina sunt irelevante. Problema e ca
necesita un dispozitiv de stocare de cateva sute de dolari si energie electrica,
obosesc mai mult ochii si sunt mai voluminoase decat cartile traditionale,
plus ca se pot confrunta si cu defectiuni de software.
Dincolo de aceste avantaje si dezavantaje prezentate fugar, exista si argumente
de natura etica si comerciala. Dar mai bine sa-i lasam pe invitatii nostri sa
patrunda in miezul problemei, iar pe voi va invitam sa votati in cadrul
sondajului din partea de jos a paginii.
Ne-am obisnuit deja ca la intervale din ce in ce mai accelerate sa mai fe
proclamata cate o moarte. Au trecut, teoretic, pragul Autorul, Romanul, Istoria,
The Video Killed the Radio Star, iar lista necroloagelor culturale si media
ramane deschisa. Odata cu injectia masiva de e-readere din familia iPad si
Kindle, pentru care Apple, respectiv Amazon au avut grija sa ofere pachete
interminabile de carti electronice, gata sa fe compulsiv cumparate pentru
cativa dolari si cateva clickuri, reintra in scena moartea Cartii. Confruntata nu
doar cu o criza economica volumele in format clasic, tiparit nu tin pasul cu
omoloagele electronice si cu argumentele ecologice cum ca padurile tropicale
indoneziene sunt amenintate de productia de carti pentru copii, ci si cu o criza
de bucatarie functionala interna.
Se cauta argumente, diagnostice, se fac previziuni si analize: un proaspat
sondaj de piata arata ca viteza de citire este, in acest moment evolutiv, mai
mica in cazul e-book-urilor utilizate pe iPad (cu 6,2%) si pe Kindle (10,7%)
decat in cazul lecturii ca la carte. Alti cercetatori, interesati de data asta de
efectele tehnologiei in pattern-urile cognitive ale copiilor, sustin intr-un studiu
recent ca in ciuda, asteptarilor noastre, cititul cartilor tiparite ii determina
copilului comportamente de mediere si niveluri de abstractizare mai ridicate
decat media electronice. Ba mai mult, conform unei alte cercetari, copiii
crescuti in case cu peste 500 de carti au petrecut, in medie, cu trei ani mai
mult in sistemele de invatamant decat cei crescuti cu doar cateva carti. Odata
cu infatia de e-books, copiilor nu le scade doar pofta de citit, ci si atentia
pentru detalii.
Nici in ceea ce priveste una dintre cele mai folosite obiectii cand vine vorba de
condamnarea cartii tiparite la recycle bin-ul istoriei, eco-obiectia, lucrurile nu
sunt mult mai clare. Desi este evident ca padurile au intrat si continua sa intre
excesiv in tipografi, avand ca output miliardele de carti ale culturii noastre
bulimice, discutia legata de coefcientul de eco-friendliness al cartilor
electronice scoate si ea la iveala controverse. Nu doar despre chimia e-
readerelor (un studiu interesant despre componenta chimica a unui iPad si
despre ce se afa dincolo de cele 15 kg de minerale extrase pentru productia
unui singur iPad, aici), ci si despre componenta de etica a muncii. Faptul ca
iPad-urile si celelalte gadgeturi Apple sunt produse in fabrici din China, unde
muncitorii cunosc exploatarea, ridica o problema serioasa legata de
responsabilitatea sociala a companiilor producatoare de e-redere (si, evident,
nu numai).
Cu toate acestea, vorba lui Nicholas Carr (What the Internet is Doing to Our
Brain), cartea a supravietuit fonografului si ziarului. Ascultatul nu a inlocuit
cititul. () Astazi, cartile sunt la fel de comune si avem toate motivele sa
credem ca volumele tiparite vor aparea, poate in cantitati mai mici, si vor f
citite in anii urmatori. Desi teama editorilor din scoala veche ca piata de
carte va suferi iremediabil de pe urma e-readerelor, asa cum s-a intamplat cu
piata muzicala dupa aparitia iTunes, este perfect justifcata, abordarea
concurentiala a cartilor electronice si a celor tipraite nu mi se pare cea mai
proftabila.
Cele doua formate electronic si tiparit ar trebui mai degraba analizate ca
avataruri ale aceleiasi entitati, iar criza actuala a pietei de carte, derulata pe
fondul ascensiunii (pe alte coordonate) ebook-urilor, ar trebui sa conduca la
reorganizarea principiilor pe care functioneaza acum industria editoriala.
Reforma ar trebui sa tina, in primul rand, cont de selectia titlurilor publicate.
Piata internationala de carte e generoasa in maculatura, in titluri pentru care
tipul de lectura concentrata practicabil doar pe print nu are relevanta. Cartea
ca atare a devenit un format demodat pentru noi obisnuinte media, lucru care
nu inseamna disparitia ei, ci doar o forma de adaptare, aplicarea unor principii
de selectie mai bune si, implicit, restrangerea ei.
Preturile mici nu doar ale ebook-urilor, ci si ale titlurilor vandute in masa la
pachet cu diferite ziare si reviste schimba perceptia consumatorului asupra
valorii unei carti. Editurile trebuie sa-si reconfgureze statutul in fata acestor
modifcari de perceptie cu efecte cat se poate de imediate. De asemenea,
libariile mult timp dominante pe piata de carte, cu loc privilegiat in memoria
afectiva nu mai sunt retele de distributie capabile sa ajunga la publicul
conectat si din ce in ce mai numeros. Cartea tiparita ar trebui sa-si adune
fortele si sa faca saltul spre metode de distributie si promovare alternativa.
Relatia dintre public si producatorul de carte trebuie si ea redefnita, nu doar
la nivel comercial, ci si in ceea ce priveste implicarea democratica a cititorilor in
elaborarea unor planuri editoriale.
Cartea este, in ciuda aparentelor, o entitate care se dezvolta organic, iar in
timpuri multimedia, evolutia ei va insemna adaptarea la noi canale de
comunicare. Proiecte de tipul Unearthing, cea mai recenta productie a artistului
de comics Alan Moore, demonstreaza perfect aceasta tendinta: pe langa
volumele propriu-zise de benzi muzicale, Unearthing va veni la pachet cu un
audiobook, textul find citit chiar de autor, si cu un set de experimente audio la
care au colaborat, printre altii, Mike Patton si trupa Jesu.
Nici la capitolul ecologie lucrurile nu sunt pierdute: initiativa EcoLibris, care
sustinesustainable reading & publishing, are, dupa doi ani de existenta, un
bilant incurajator. 158.000 de copaci au fost plantati pentru a contrabalansa
publicarea a 145.000 de carti. James Kaela nu doar si-a publicat primul
roman, Were Getting On, pe hartie reciclata, ci si-a facut si turul de promovare
pe bicicleta: 22 de orase, adica 3.060 km, in 40 de zile.
Nu trebuie sa fm ipocriti si sa imaginam o resuscitare miraculoasa a pietei de
carte, asa cum o stim nu doar ca industria editoriala este, intr-o forma sau
alta, o insula. Insa necroloagele cartii, inca vii, nu fac decat sa intretina un
defetism in mare parte neintemeiat. Pana la urma, numarul din ce in ce mai
mare de e-readere vandute doar Kindle se gaseste, pana acum, in dotarea a
peste 3 milioane de utilizatori a atras dupa sine si un boost al comertului de
carte in toate formatele ei. La fel de important, de altfel, mare parte a editorilor
de pe pietele mari, au numit iPad-ul the Jesus-pad, mantuitorul industriei de
litere. Vom continua sa citim in carte si oase multa vreme, chiar daca vom
avea si Kindle-uri in geanta, chiar daca uneori va trebui sa contribuim cu
cativa dolari la aparitia unui titlu.
O falsa confruntare
Daca Macarie ar ateriza in zilele noastre, ar pune de-o afacere electronica: o
editura online, o biblioteca religioasa virtuala, populand internetul cu versete si
alte scrieri temeinice pe care le-ar varsa contra cost pe kindle-uri, iPad-uri,
iRiver-uri, palm-uri, telefoane mobile si tot felul de alte suporturi de-astea la
moda? Daca Gutenberg s-ar reincarna acum, s-ar face asistentul lui Steve
Jobs?
De ce nu? La vremea lor, fgurile astea istorice se gandeau la raspandirea
masiva a unor texte. Sa duca vorbe la cat mai multi, mai repede, mai usor. Nu
le-a fost usor sa-si puna ideile in practica si sa mai faca si bani, in timp, din
asa ceva, dar le-a iesit bine. Da, cartile tiparite au inlocuit papirusurile,
tablitele si alte cele, si in sute de ani s-au transformat din lux in obisnuinta.
La 500 de ani de la nasterea galaxiei Gutenberg, s-au consumat deja
catralioane de role din calcar, de hartie din vintrele lemnului si hartie alcalina,
s-au umplut fzic o puzderie de biblioteci si mai nou o groaza de terra de
cuvinte scrise si stocate in format digital online, pe ram-uri, cd-uri, dvd-uri,
stick-uri, carduri de memorie etc. Suntem in era coexistentei destul de pasnice
a suporturilor informationale si avem impresia ca unele le vor inlocui pe altele
fara sa ne putem opune, fara sa avem ceva de spus, subjugati tehnologic, asa
ca ne setam emotional sau economic favoritele.
Sa dam eBook-urilor locul pe care-l merita
In confruntarea dintre carti tiparite si carti digitale, cele din urma sunt
incriminate deseori pe motiv de indobitocire si obosire mentala si/sau
emotionala. E fresc pentru un cititor avizat/pasionat sa afrme ca intre
copertile fzice regaseste comori, in vreme ce intr-un .pdf sau un .doc afsat pe
un ecran isi iroseste energia si capata doar dureri de cap.
E usor pentru un tanar obisnuit cu ritmul alert al vietii pline de gadget-uri sa-
si insoteasca orele libere cu lecturi electronice. Si, la fel ca in cazul suporturilor
muzicale sau cinematografce diferite, apar catalogari mai mult sau mai putin
justifcate, pornind de la numitorul comun care este aparenta/expunerea
culturala. In acelasi timp, studiile bazate pe reactii organice, lasand la o parte
alti factori, alimenteaza discutii pro si contra in toate mediile, pe toate
continentele.
Ce e mai bine sa citeasca omul obisnuit al prezentului: cartea tiparita sau
cartea digitala?
Pana la urma, totul se reduce la usability, la oferta, calitatile ei si nevoile pe
care le deserveste. Iar la capitolul asta, un eBook sta bine, mai ales cand isi
gaseste locul pe un reader prietenos.
* O astfel de unealta poate stoca o biblioteca intreaga si o multime de
documente personale prin care posesorul se plimba cu un meniu simplu,
ajutandu-se de degete apasatoare de taste sau mangaietoare de ecran.
* Utilizatorul isi poate insoti lectura de muzica favorita, cu doar cateva click-
uri, poate face notite, isi seteaza semne de carte, isi cauta mai usor fragmentele
care il intereseaza. In cazul lucrarilor de specialitate, optiunile astea pot salva
mult timp.
* Paginile raman curate, nu se ingalbenesc, sunt usor de parcurs.
* Pentru doamnele sensibile, un roman de amor citit pe un ecran luminos cand
partenerul de pat doarme linistit fara sa fe deranjat de becurile din camera
poate f o jucarie la fel de folositoare ca tigaia in care se gateste fara ulei.
* Imprumutul se traduce in share/impartire, lucru frumos care, insa, din
cauza faptului ca nu am devenit inca androizi, degenereaza in piraterie. Dar
asta-i alta discutie.
* Pentru publisheri si pentru scriitori deopotriva costurile de productie sunt
mult mai mici.
O carte digitala, mai precis forma pe care e citita, nu trece testul ciocanului
sau al apei, n-are mirosul ala si rasfoirea e conditionata de baterie. Dar
cerneala asta electronica e o chestie efcienta. Nu incape vorba: nu va inlocui
CARTEA asa cum o stie si-o iubeste lumea, insa, lanseaza provocarea selectiei
inteligente.
Proftand de faptul ca procesul digital e in continua dezvoltare si mai are cale
lunga pana sa ajunga sa-si multumeasca publicul cu features utile si fara
cusur, bijuteriile literare editate pe hartie premium, benzile desenate de
calitate, cartile cu senzationale fotografi, volumele cu adevarat valoroase isi vor
gasi mereu locul in librarii si biblioteci. O parte dintre acestea din urma se
regasesc pe diverse platforme online cum ar f Alex Catalogue of Electronic
Books, AskSam, Bartleby, Google Books, Project Gutenberg, pot f stocate pe un
suport usor de transportat si nu-i vor rapi cititorului emotia. Pentru ca
atitudinea fata de lectura transcende ecrane.
Cei care se tem ca proliferarea electronica va duce la scaderea volumului de
vanzari pentru cartile clasice, ar face bine sa se gandeasca la noi metode de
business, utilizand inteligent resursele pe care le au la indemana. Publicul e
dispus sau poate f educat sa plateasca pentru lucrurile care merita: fe ca e
vorba de un abonament pe un site de download sau la o biblioteca virtuala, un
blog care complimenteaza cartea oferind fragmente sau galerii foto
suplimentare, construind comunitati in jurul unor titluri sau autori, tinand
utilizatorii la curent cu activitatea acestora, asigurand de ce nu acces la
stadiile editarii, oferind optiunea de feedback, incurajand publicul sa
achizitioneze fzic volumele promovate.
E timpul sa dam eBook-urilor locul pe care il merita, sa le ajutam sa fe mai
bune, sa ne ajunga mai usor in maini, ochi si minte, sa renuntam la teama de
a invata cum functioneaza uneltele care ne poarta rapid la cuvintele de care
avem nevoie.
Sms de la Maco, dupa ce ne-a trimis textul: Maco isi doreste un ebook reader.
S-a descurcat decent cu unul de la iriver p care l-a testat si s-a distrat cu un
ipad. Si-ar f dorit sa aiba asa ceva in bagajul inghesuit din acest weekend.
Cartile de specialitate le vad mult mai utile pe virtual. Si asta strict datorita
functiei de cautare oferita. De cate ori nu mi-am dorit ca atunci cand citeam o
carte tehnica sa gasesc doar anumite contexte in care apareau anumiti
termeni
In schimb, nu-mi imaginez cum ar f sa citesc un Tolstoi, sa beau o cafea si sa
fumez un trabuc
Cel mai important lucru este s citeti. Nu are importan dac este carte
tiprit sau e-book. E-readere-ele au fost create pentru a se asemna ct mai
mult cu cartea tiprit. Nu emit lumin, cerneala electronic este
asemntoare ca aspect cu cea de hrtie, special pentru a nu obosi ochiul
cititorului. Parfumul unei cri tiprite este de nenlocuit. Pe de alt parte, un
e-reader are un avantaj imens, evident mai ales ntr-o cltorie: are aceeai
greutate, indiferent cte cri ai n el
Un e-book e mai usor de cumparat/procurat. E si mai ieftin. Si nu se
degradeaza in timp.
Cartea vs e-book e o falsa confruntare. Vor exista cartea si e-book, se vor
complementa pana cand probabil in viitor, candva, cartea pe hartie va deveni
obiect de colectie si va aparea doar la ocazii speciale. Lucrez in cercetare in
industria electronicelor fexibile (undeva in afara Romaniei), iar e-book-ul este
doar inceputul unei noi revolutii. Daca ati vedea cate produse noi se
vehiculeaza a f lansate in cativa ani!
Tehnologia care este incorporata in e-book se dezvolta in continuu, vor aparea
e-bookuri fexibile pe care le impaturesti sau le faci sul si le bagi in poseta sau
in buzunarul de la haina.
In fnal important e sa citesti, indiferent pe ce substrat. Si asta n-o zic cu
substrat
O mare problema a celor care comunica intensiv prin internet si surfeaza netul
mult in cautare de informatii este ca treptat, treptat, nu mai pot avea rabdarea
sa citeasca texte lungi (pe hartie, sau pe ecran). Cititul meticulos devine citit
in diagonala. Gandul ca exista comunicare mondiala Internet provoaca
internautului o stare de agitatie psihica cvasi-continua care il impiedica sa se
concentreze, din cauza senzatiei ca pierde evenimente care se petrec sau se pot
petrece online
cele dou tipuri de cri sunt oarecum complementare cartea electronic este
extrem de util iar formatul su net avantajos n cazul crilor tehnice scroll,
cutare dup cuvnt, bookmark, selecie i tiprire, copiere, adnotare, zoom
prin mrire dinamic a fontului, etc. Pe de alt parte, cartea tradiional s-i
zicem roman, literatur beletristic, dei nu numai nu cred c poate f, s-i
zicem savurat, n faa unui computer, cri de 300, 500, 800 de pagini, au
farmecul lor citite n fotoliu, n pat, pe verand, n balansoar, la o cafea, igar
sau pip.
O mare problema care creste si creste linga noi este analfabetismul (sau
semianalfabetismul) noilor generatii. Pe linga o mare masa de copii de la tara
sau cu parinti oraseni defavorizati, care nu mai merg la scoli din motive
fnanciare, avem si un numar de copii din familii bogate care, din cauza de
defciente educationale, practic nu pot percepe mesajul si subtilitatile un text
(deci tot o forma de analfabetism).
-editia electronica este practic nelimitata ca tiraj ,permite actualizari decate ori
este nevoie -lucru foarte important in domeniul cartilor de tehnica-la costuri
deosbit de reduse.
-din punct de vedere al accesului la carte, daca esti in situatia de a cauta o
carte editata intr-un tiraj mic in urma cu 10-20 de ani ,ai o mare problema ,in
cazul editiilor electronice acest lucru nu se intampla
In confruntarea dintre print si electronic , sistemele electonice castiga
datorita rentabilitatii economice net superioare ,a accesibilitatii facile din orice
punct de pe glob data de infrastructura in continua dezvoltare ,a posibilitatii de
actualizare a bazei de date in timp real si cu costuri insignifante ,comparativ
cu cele pe care le presupune formatul tiparit .
Cartea tiparita nu dispare ,se schimba doar tinta ,din bun de larg consum
devine obiect de colectie adresat pasiontilor -biblioteca devine echivalentul
pinacotecii.
O lume fr cri i biblioteci
Posted on noiembrie 9, 2007 by ioanadragota
De foarte multe ori, n dezbaterile privind viitorul crii, al lecturii i al
bibliotecilor, simplifcnd nepermis de mult lucrurile, cartea este perceput ca
find opus calculatorului, calculatorul nsemnnd moartea lecturii (dei nu
am reuit s neleg de ce lectura ar f indisolubil legat de carte codex
tiprit).
Chiar dac am exclus din start nelesurile de: act ofcial, scrisoare, deinere de
cunotine, cartona folosit la jocurile de noroc, document de identitate etc. pe
care le poate avea, cuvntul carte rmne unul ambivalent avem cartea-
obiect (suportul) i cartea-coninut, de unde i nenumratele expresii n care
intervine, nsemnnd de fecare dat puin altceva: a scrie o carte, e o carte
interesant, mi-a plcut cartea, rsfoiesc o carte etc.
Cu toate c suntem att de obinuii cu acest cuvnt nct l tratm ca pe o
noiune elementar, am avut curiozitatea s cercetez defniiile din dicionare
fapt care nu m-a ajutat deloc. Am ncercat, apoi, s afu opiniile colegilor mei
bibliotecari, ale prietenilor i ale cititorilor diverse i interesante. Am fost de
acord cu prerea c se poate scrie o carte despre carte, am realizat c aa nu
mai pot termina articolul de fa i mi-am promis c voi reveni cndva la acest
subiect pentru a-l dezvolta. Menionez c nu am gsit deocamdat pe nimeni
care s spun, cu mna pe inim, c poate separa cartea-obiect de cartea-
coninut, aa cum face dicionarul nostru enciclopedic. Iat defniia
incriminat: CARTE (lat. charta) 1. Reunire n volum a unui numr mai mare
de 48 de fle tiprite. Formatul c. poate f in-folio, in-quarto, in-octavo etc. 2. P.
ext. Scriere (cu coninut literar, tiinifc, didactic etc.) a unui autor aprut n
form de carte.[1] Sincer s fu, nu mi se pare o defniie prea grozav. Ba
chiar nu-mi place deloc! Din punct de vedere al istoriei scrierii, cri sunt i
cele manuscrise i cele scrise pe tblie de lut sau de lemn, pe scoar de
copac, pe foi de palmier, pe suluri de papirus sau pergament, pe suport
electronic sau cine tie ce se mai inventeaz chiar n momentul n care scriu
aceste rnduri. Deja vorbim de audio-books i e-books cri audio i cri
electronice, cum ar veni. Cri le numim i pe cele destinate copiilor, n care
textului i se substituie succesiunea de ilustraii, pe cele cu imagini mobile i pe
cele de colorat. (Am citit despre o carte-borcan cu titlul scris pe capac, de
exemplu. Am vzut carte-nasture, carte-ceas!). Cu baremul de 48 de pagini,
este exclus din sfera de cuprindere aproape toat producia destinat
precolarilor. Pe de alt parte, exist sufciente reviste cu mai mult de 48 de
pagini. Ce s mai zic de cartea Braille? Pn i latinescul charta (din care
provine carte) nsemna mai mult, la vremea lui: foaie de papirus, hrtie;
scriere, oper.[2] Aa c am cele mai serioase rezerve fa de defniiile din
dicionare. Singura abordare care mi-a plcut (adic s-a potrivit cu ideile mele
preconcepute) se gsete ntr-o ediie mai veche din Encyclopaedia Britannica.
Pn la urm, cu bibliotecile virtuale i altele asemenea, cel mai greu va f de
stabilit grania dintre carte i non-carte cci, extinznd dincolo de margini,
Universul ntreg poate f considerat o carte, n care Unicul scrie.
Ct despre mine, consider c acest cuvnt, carte, posed, n cel mai nalt
grad, calitatea de cameleonism cultural adic i schimb coninutul de la o
etap cultural la alta. (mi place s cred c sintagma cameleonism cultural,
folosit cu acest neles, mi aparine, dei exist att de puine anse.) Aadar,
n momentul de fa, nelesul comun al cuvntului carte e cel de codex
tiprit, purttor de informaii i/sau opere literare i discutm (mult) dac
aceast carte poate disprea sau nu (nu uitai c eu nu am nici un interes s
dispar, pentru c aa m-am obinuit s lucrez). Dac e vorba de coninut,
avem dovezi clare c, atta timp ct omenirea are nevoie de informaii i
poveti, gsete ea cile s le transmit cu sau fr cri. Iar dac vorbim
despre cartea-obiect, cnd aud cartea (i.e. codex-ul) va supravieui, brusc mi
vine n minte imaginea unui scrib strngnd la piept sulul de papirus i
zicnd: papirusul nu va pieri niciodat - pergamentul find considerat, la
nceput, un material lipsit de elegan, ca s nu mai vorbim de hrtie pe care,
elitele, la apariia ei, o considerau un material de-a dreptul vulgar.
E foarte clar c nu tiu ce se va ntmpla cu crile. i aa se vorbete deja
despre implantarea de cunotine, adic scrierea direct n minte, cum ar veni,
cnd suportul este chiar creierul omenesc. i atunci, cine tie ce neles i va
mai f atribuit cuvntului carte.
Ct despre biblioteci, defnirea lor nu ridic probleme prea mari: BIBLIOTEC
(fr.) Instituie de cultur n care se adun, se organizeaz i se pstreaz
fonduri de publicaii (cri, reviste etc.) i manuscrise pentru a f folosite de
cititori.[3] (nelesul cuvntului carte se modifc n timp, dup cum am
ncercat s demonstrez pn acum, iar acel etc. din paranteza defniiei las
loc unui ir nesfrit de posibiliti.)
Urmnd evoluia suporturilor de informaii, e de ateptat ca bibliotecile, n
forma cunoscut astzi, s dispar. (n ultim instan, Internet-ului i lipsete
doar partea cu se organizeaz pentru a corespunde pe deplin defniiei de mai
sus). Mai mult, ntr-o lume bntuit de spaime ne temem de microbi, de
epidemii planetare, de propria fziologie mprumutul de obiecte, fe ele i cri,
are puine anse de supravieuire. Trebuie doar o boal a crii nebune sau o
grip bibliotecar i aproape tot ce nelegem n prezent despre activitatea de
bibliotec se va risipi ca un fum. M i mir c acquis-ul comunitar nu a
prevzut dezinfectarea crilor, cum se practic n statele (mai) civilizate, sau
poate nu am ajuns noi la aplicarea acelor paragrafe. Problema banilor, care
circul i ei din mn n mn, se rezolv cu ajutorul cardului, problema
crilor se poate rezolva n lumea virtual. n loc s le mprumui poi s le
descarci de pe Internet (download) i ai exemplarul tu sigur, curat, chiar scos
la imprimant (dac l doreti n form tiprit, e o simpl chestiune de dotare
tehnic).
Ce s-ar ntmpla dac bibliotecile n-ar exista? Noi, ca bibliotecari, n-am exista,
cu siguran, dar lumea a mai cunoscut perioade fr biblioteci. Oscilez ntre
primitivism i super civilizaie. Exist i ideea utopic a omului devenit (ntr-o
nou etap a evoluiei sale) fin perfect.
Ray Bradbury, n Fahrenheit 451, imagineaz o lume apocaliptic, din care
crile sunt izgonite, n care omul este privat de libertatea de a gndi. Romanul
se ncheie, totui, ntr-o not optimist: sunt oameni care se sustrag
controlului diabolic, oameni care tiu cri pe de rost i le spun celorlali,
oameni-cri. Concluzie: lumea fr cri e Infernul.
La cealalt extrem, Jorge Luis Borges (de remarcat c ambii autori fac referire
la beletristic) credea c Paradisul are nfiarea unei biblioteci. (Iat, am
reuit s-l pomenesc pe Jorge Luis Borges, n pofda faptului c, dup ce a fost
citat excesiv, menionarea lui n materialele despre biblioteci i bibliotecari a
ajuns s fe considerat loc comun, find apoi evitat cu snobism i ostentaie.
Dar nu am ce face. Aparin unei generaii contaminate borgesian. i nici
generaiile de dup mine nu stau mai bine, pentru c ideile lui Borges despre
cri i biblioteci au amprentat modul n care vedem aceast mic fie a lumii
[4], au devenit bun cultural comun fenomen pe care Borges nsui l-a descris
magistral. Nu, categoric, nu pot scpa ocazia de a-l pomeni pe Borges, cu att
mai mult cu ct, de ceva timp, nu-mi d pace ideea c a avut i el rolul lui n
decizia mea de a lucra ntr-o bibliotec. Ce s mai zic de faptul c scriu acest
articol cu tema pe care nu o mai numesc. Deja e prea mult!.)
Cu toate acestea, eu cred (excluznd ideea raiului individual aa cum apare ea
n Hesperus a lui I.P. Culianu) c Borges se neal. n Paradis nu sunt
biblioteci. Omul a nscocit crile i bibliotecile pentru a umple cumva un gol
imens, pentru a scpa de urtul care l-a copleit dup izgonirea din Rai. [5]
_________
http://prolibro.wordpress.com/2007/11/09/o-lume-fara-carti-si-biblioteci/
Viitorul crii, ntre tipar i computer...
Istoria lecturii a nregistrat din antichitate pn n prezent o evoluie
spectaculoas. Apariia computerului i constituirea lecturii electronice au
marcat momente importante n evoluia lecturii universale. Cititorul
contemporan benefciaz de un suport de lectur variat, disociat: cartea
tiprit i cartea n format electronic, afate ntr-o competiie strns, din care
nu tim cine va iei nvingtor.
Textul tiprit produce o lectur liniar, continu, presupunnd parcurgerea
consecutiv a rndurilor. Textul electronic determin, n schimb, o lectur
global, non-liniar i discontinu, cu difculti de ordonare a rndurilor.
Imposibilitatea mnuirii textului electronic imprim, de aceea, o oarecare
superfcialitate actului lecturii.
Cartea tiprit ofer posibilitatea marcrii personale cu adnotri. Cititorul
poate nsemna pe marginea textului gnduri, refecii de moment, explicaii de
orice fel, utile la o relectur sau pur i simplu utile pentru nelegerea textului.
El poate, de asemenea, marca pasajele preferate, pentru a le gsi cu lejeritate
ulterior.
Aceste aspecte, ce in de profunzimea, dar i de plcerea lecturii, avantajeaz
lectura tradiional n faa celei virtuale, aceasta din urm incomodnd din
punct de vedere fzic i psihic, dac ne gndim doar la oboseala generat de
folosirea prelungit a calculatorului.
La o prim vedere, cartea tiprit i pstreaz sau ar trebui s-i pstreze
ntietatea. Totui, lectura electronic pare a f cea mai potrivit tipului de
societate n care trim. Afat n permanent micare, contra cronometru,
cititorul contemporan cu greu mai gsete rgazul frecventrii bibliotecilor i
librriilor, precum i spaiul depozitrii crilor. n astfel de situaii, i sunt la
ndemn bibliotecile i chiar librriile virtuale. Internetul devine n acest sens
un consistent suport de lectur, dar i un mijloc de distribuire a crilor.
coala romneasc cultiv totui modelul tradiional de lectur. Din nefericire,
sunt nc profesori ce resping calculatorul n procesul instructiv-educativ, dei
reforma nvmntului l recomand printre mijloacele moderne de predare-
nvare. O inovaie interesant n domeniu aduce tabla interactiv SMART,
nc puin cunoscut i accesibil n colile noastre.
O form special de textualitate electronic, ce a trezit interesul cercettorilor
din mai multe domenii, este hyper-textul sau textul compus prin accesarea
reelei de noduri / ramifcaii ntre documentele web de navigare pe Internet.
Un astfel de text, bifurcat, arborescent, ofer cititorului libertate nelimitat n
derularea lecturii, acesta putnd s aleag traseul dorit printre documente, n
funcie de link-urile ce-i strnesc interesul. Aceast libertate prezint ns, pe
de o parte, riscul discontinuitii sau pierderii coerenei textului, iar pe de alt
parte, riscul frustrrii cititorului pus n incapacitatea de a acoperi toate
variantele de lectur. Hyper-textul ofer uneori chiar posibilitatea interveniei
directe a cititorului asupra textului. Sunt interesante n aceste sens naraiunile
colective interactive de pe unele site-uri ale Internetului.
Diferite esenial sau asemntoare pn la un punct, cartea tiprit i cea
digital au un scop comun: acela de a forma Omul, de a modela existene, de a
contura visuri i a stinge frmntri
Purttoare i creatoare de valori spirituale, cartea este oglinda civilizaiei unui
popor. Dar ce destin i rezerv viitorul? n ce format va continua s existe? Va
acapara cartea electronic piaa editorial sau cele dou tipuri de lectur vor
coexista mult timp de acum nainte? Prerile sunt mprite i consider necesar
a releva, n loc de concluzie, c mult mai important mi se pare n acest
moment selecia de fond a crilor. Cci, atunci cnd coninutul nseamn
valoare, ambalajul trece neobservat.
Crile valoroase vor supravieui, indiferent de formatul lor, pentru c, aa cum
frumos spunea Nicolae Manolescu, rbdarea crilor e infnit mai mare dect a
oamenilor!
MOARTEA CRII TIPRITE?
Posted on Sep 19, 2012 | 3 comments
n sutele de ani care au trecut de la nceputurile crii tiprite, cea mai bun
metod de a face cunoscut vorba scris a rmas cerneala pe hrtie. Metod
dovedit i folosit pn i n timpurile noastre cnd tehnologia ofer deja
alternative electronice menite s concureze la un anumit nivel cu cartea
tiprit. i da articolul de fa este despre eReadere i impactul pe care l-au
avut n ultimii ani asupra vnzrilor de carte.
Textul electronic nu e o noutate i a fost prin preajm nc din primele zile ale
ecranelor monocrome. Tuburi catodice alimentate de dulapuri cu benzi
magnetice erau capabile s afeze text n tonuri de gri sau verde, dar cititorul
era dependent de aparatura greoaie i fx. Apoi au intervenit calculatoarele
personale i mai trziu BBS-urile (Bulletin Board Systems) care mpreau prin
linii Dial-Up cri piratate sau gratuite, reviste denumite e-zines sau pur i
simplu scurte comunicate relevante ntr-un domeniu anume. Cnd i
imprimantele personale au devenit accesibile, puteai intra online i s
downloadezi de pe Project Gutenberg romane afate n domeniul public. Cu
puin ndemnare gseai i cri piratate mprite de cititori fr dare de
mn.
La nceputul pirateriei e-book crile erau n format TXT, mai rar n
formatDOC sau RTF. Uor de arhivat, uor de citit pe orice platform, uor de
mprit pe Internet. Oameni narmai cu rbdare scanau cri i transformau
imaginea fecrei pagini n text editabil folosindu-se de software OCR (Optical
Character Recognition) care de cele mai multe ori avea o precizie de 50%. Apoi
urmtorul cititor putea sau nu s preia documentul i s-l corecteze pe
parcurs, apoi urmtorul, i urmtorul, pn ce cartea se cura de erori i
cuvinte interpretate greit.
Dezavantajul cu aceste cri n format electronic era c trebuiau citite direct pe
monitor. Am citit destul n modul acesta ca s tiu ce efect nociv poate avea
asupra ochilor, mai ales cnd rata de mprosptate a ecraului e undeva pe la
60-65 de heri.
Au urmat telefoanele mobile cu ecran color i PDA-urile, ambele platforme utile
pentru citit dar destul de nepractice din cauza duratei de via a bateriei. Cnd
n cele din urm Sony a scos unul dintre primele e-readere dedicate, nimeni nu
se atepta la amploarea pe care aveau s o ia e-book-urile n anii ce urmau s
vin.

Mici perle informative

1971 - Primul e-book din lume a fost Declaraia de Independen a
Statelor Unite, digitizat de Michael S. Hart.
1985 - Se lanseaz primul CD-ROM care include cri n format
electronic ale crui titluri includ Jurassic Park (Michael Chrichton)
iVirtual Light (William Gibson).
1988 - Primele e-readere dedicate: SoftBook i Rocket Ebook. Tot acum
se obine primul ISSN pentru o carte electronic
2000 - Primul caz de succes literar n mediul electronic. Stephen King
lanseaz nuvelaRiding the Bullet ca fier digital iar cartea e downloadat
de 400.000 de ori n primele 24 de ore
2002 - Dou mari edituri americane ncep s vnd i cri n format
digital: Random House i HarperCollins. n acest moment, piaa crilor
electronice din SUA produce 2,1 milioane de dolari pe an.
2006 - Este anul n care ncasrile din cri electronice trec de 25 de
milioane de dolari. Dup nc patru ani, suma era deja la 441 milioane
de dolari pe an
2007 - Amazon lanseaz primul Kindle i ofer peste 90.000 de e-book-
uri la vnzare.
2010 - Pentru prima dat de la nfinare, n 2010 Amazon.com anun
c volumul de cri electronice vndute a depit volumul de cri fzice
comercializate prin intermediul site-ului.
De ce e-book-uri?

Nu e de mirare c formatul electronic a
prins avnt. Din punctul de vedere al cititorului e mai accesibil, mai uor de
procurat, mai ieftin. Comanzi o carte care te cost de dou ori mai puin dect
corespondenta ei fzic i o primeti instant, fr taxe de transport. Din
punctul de vedere al caselor de editur i al autorilor lucrurile stau i mai bine:
Dac n cazul unei cri cu coperi cartonate care se vinde cu 26 de dolari
costul de producie este de 4,05 dolari, n cazul unei cri n format electronic
scoas la preul de 9,99$ costul de producie per unitate este de 50 de ceni.
Un raport de 6:1 versus unul de 20:1. Partea i mai bun e faptul c aceeai
carte de 26 de dolari i aduce autorului 3,90 dolari n timp ce corespondenta ei
electronic i aduce 2,12 dolari. O sum mare pentru un cost de producie att
de mic.
n termeni ecologici, emisiile de carbon rezultate din producerea a 50 de cri
echivaleaz cantitatea de carbon emis la producerea unui singur e-reader.
Conform statisticilor din 2009, utilizatorii de e-readere cumprau de 3,3x mai
multe cri dect consumatorii de carte n format clasic.
Un alt mare avantaj al crilor n format electronic e faptul c o copie din
Oliver Twist poate costa 10$ n format tiprit dar s fe disponibil gratuit n
format electronic.
Terenul pe care e-book-urile nving e variat: o carte electronic poate f
adnotat, permite cutri de text cu rezultate imediate, permite comparaii
asupra textului. O carte electronic poate f dat mprumut fr ca tu s
renuni temporar la copia ta.
n 2011, 30% din posesorii de ereadere intervievai n cadrul unui alt studiu
online declarau c de cnd folosesc un dispozitiv e-reader citesc mai mult i
mai des. n acelai an, un studiu realizat de Spectos GmbH se folosea de un
eantion de 2.873 de persoane pentru a afa mai multe despre preferinele
cititorilor. La ntrebarea de ce nu citeti cri n format electronic? majoritatea
au rspuns pentru c nu am dispozitivul necesar i nu pentru c prefer crile
tiprite aa cum ne-am f ateptat.
Amploarea pe care a luat-o fenomenul crilor n format electronic n-ar f fost
posibil fr inventarea ecranului cu cerneal electronic. Tehnologia eInk a
permis apariia primului Kindle i a dispozitivelor electronice cu ecran care-i
menajeaz ochii. Nu doar e ecranul eInk similar la aspect cu hrtia dar
consum extrem de puin electricitate. n prezent, un eReader cu ecran eInk
ofer o durat de via a bateriei de pn la patru sptmni pentru o singur
ncrcare de dou ore. i vorbim aici de uz zilnic la o medie de mcar patru ore
de citit pe zi.
Tehnologia eInk
Spre deosebire de ecranele LCD, ecranele eInk nu au rat constant de
remprosptare iar ca mod de funcionare ar putea f asemuite cu tehnologia
cuar a anilor 80. Un fltru presrat de canale aproape microscopice este
umplut cu un lichid uleios n care sunt aezate dou tipuri de pigmeni.
Pigmenii albi sunt ncrcai pozitiv iar ce ntunecai sunt ncrcai negativ. n
funcie de cum sunt stimulai aceti pigmeni literele iau form pe suprafaa
acestui fltru i-i menin poziia pn la urmtoarea stimulare cu electricitate.
n termeni non-tehnici, atunci cnd ntorci pagina pe un eReader cu ecran eInk
consumi o cantitate infm de curent iar cerneala electronic va persista pe
suprafaa ecranului pn la urmtoarea ntoarcere de pagin.
Piaa dispozitivelor electronice de citit a dus la apariia unor standarde aplicate
crilor electronice, cu formatele MOBI (proprietar) i EPUB (deschis)
numrndu-se printre cele mai folosite.
Concluzie
Suntem martori la evoluia unui trend important n evoluia crilor. Poate cel
mai important de la tiparnia lui Gutenberg ncoace. Rata de rspndire a
crilor n format electronic crete de la an la an ntr-un ritm de speriat, cu
profturi colosale nregistrate de edituri i autori n aceast ni. La rndul lor,
crile electronice modeleaz interaciunea dintre autor i public i cea dintre
editur i autor. Dispozitivele eReader au dat natere la schimbri care ar f
fost de neconceput n relaia dintre autor i ce-i care-i fnanau cartea. Graie
formatului electronic un autor poate renuna la editur, scpa de costurile de
tiprire i distribuie; iar dac includem i comisionul site-ului prin care-i
livreaz scriitura n format electronic, poate realiza un proft de pn la trei ori
mai mare dect cel din cazul n care ar f optat pentru un mediu de livrare
clasic. Crile electronice au tiat omul de legtur dintre autor i cititor i
mai important au pus grosul ctigului fnanciar n minile autorului i nu
ale editurilor.
Crile n format electronic i
dispozitivele pe care le citim nu se vor evapora n curnd. Sunt ieftine,
transmisibile, variate, accesibile i se nmulesc ca ciupercile dup ploaie. Dar
asta nu nseamn c foaia tiprit e pe moarte. Nici pe departe. La fel cum
radioul nu a fost ucis de televizor (contrar mesajului unui hit muzical din
1979), nici cartea clasic nu se va pierde att de uor. O carte din hrtie nu are
nevoie de baterii i nu depinde de un dispozitiv anume. n plus, are un farmec
aparte, o cldur care contrasteaz cu rigiditatea unui aparat.
Ca o concluzie cu ton mai personal, citesc pe eReaderul meu Nook de aproape
doi ani. n aceti doi ani am observat c numrul de cri pe care le citesc s-a
triplat. Mi-au sczut costurile n ceea ce privete achiziia de cri i nu mai
trebuie s atept zile pn ce potaul apare la u cu romanele. Este
confortabil, plcut, deloc deranjant s citeti pe un ecran eInk. Unde mai pui
c aceleai 120 de grame le car peste tot i am la dispoziie sute de cri n
acelai gramaj. onteaz mult s poi purta oriunde toat opera lui Philip K.
Dick n buzunar i nu nghesuit n dou geni atrnate pe spate. Iar dac nu e
zi de Philip K. Dick, e zi de istorie sau umor sau vremea unui roman poliist.
mi car biblioteca n ceva de dimensiunea unei cri cu 150 de pagini i de la o
vreme devine obinuin s ai n mini acelai format dar cu un text diferit. Pot
seta fonturi de format i mrime diferit, n funcie de dorina mea. n curnd,
graie noului Kindle voi putea s citesc i cu becul stins deoarece ecranul
ultimului model are iluminare lateral.
Cu tot cu costul unui eReader, cnd treci pe format electronic i se reduc
considerabil cheltuielile cu crile. Iar n Romnia de azi asta poate f un
avantaj care s atrne greu n favoarea mediului digital.
Am citit n zilele trecute pentru a mia oar un argument (stupid) care susinea
dispariia crii tiprite. i m-am gndit s fac un inventar al observaiilor care
au stat la baza unor argumente pro i contra auzite sau citite de-a lungul
ultimilor ani. Fiecare dintre acestea constituie o premis pe baza creia se
stabilete un argument cu o concluzie care spune c ntr-un viitor nu foarte
ndeprtat cartea tiprit va disprea sau, dimpotriv, c vom citi mai departe
pe hrtie, pentru mult vreme de aici nainte.
1. Cartea tiprit miroase a cerneal tipografc. (Corect, dac e vorba de o
carte nou.)
2. Cartea electronic este mai uoar i ocup mai puin spaiu (fzic). Poi lua
cu tine n cltorie o mie de cri.
3. Ca s citeti o carte electronic trebuie s ai un cititor sau o tablet, deci nu
oricine are acces.
4. Cartea electronic este mai ieftin.
5. Sentimentul pe care l ai cnd stai n fotoliu cu o carte (de hrtie) n mn i
o can cu ceai alturi este unic.
6. n cazul crii electronice, poi s te aventurezi ntr-o aciune de gen
autopublicare (self-publishing) cu costuri foarte mici.
7. n cartea electronic poi gsi mai uor paragrafe pe care vrei s le reciteti;
n plus, le poi copia i transfera foarte uor ntr-un alt fier.
8. n anumite cazuri poi f spionat prin intermediul fierelor pe care le
descarci pentru a le citi.
9. Textul din cartea electronic poate f mrit mai uor (este scalabil), deci
poate f citit i fr ochelari.
10. Sunt cri care nu au valoare n variant electronic: albumele i crile
ilustrate n primul rnd.
11. Exist oameni care pur i simplu detest cititul n variant digital.
12. Pe cartea tiprit se poate da un autograf.
13. Cartea electronic poate f corectat mai simplu, n aa fel nct o ediie
nou s poat f pregtit rapid.
14. Cititul pe tablet obosete ochii.
15. Cartea electronic poate f distribuit instantaneu n toate colurile lumii,
fr ajutorul vreunui curier.
16. Cartea electronic nu poate f rsfoit n librriile clasice; nu o poi frunzri
dect parial nainte de a o cumpra.
17. Exist deja tehnologii care ne ajut s citim mai repede. n viitor cartea
electronic se va putea citi rapid.
18. Cartea tiprit devine n timp o surs de praf i de microbi.
19. n cartea electronic poi avea dicionar, n aa fel nct s nu mai fi nevoit
s lai cartea din mn pentru a vedea ce nseamn cutare cuvnt.
20. Cititorul sau tableta se descarc (rmn fr energie) i te las balt cnd
i-e lumea mai drag.
21. Cartea tiprit se deterioreaz n timp.
22. Cartea electronic nu poate f mprumutat (tuturor) prietenilor.
23. n cartea tiprit nu te poi plimba att de uor ntre text i note (de fnal).
24. Coperta crii electronice nu are farmec.
25. Marile corporaii au interesul s distrug cartea tiprit, pentru a ne face
dependeni de instrumentele electronice pe care le produc.
26. Cartea tiprit e mare consumatoare de copaci.
27. Cititul pe hrtie obosete ochii. (Sic!)
28. Fiierul crii digitale poate conine virui.
29. Inventarierea, sortarea i dispunerea crilor digitale este mult mai simpl.
30. Cartea tiprit poate f i un obiect de decor.
31. Oamenii care au tablet sau cititor nu mai suport s citeasc pe hrtie.
32. n bibliotecile publice o carte electronic ntr-un singur exemplar poate f
citit de mai multe persoane odat.
Ar mai f de menionat un argument flosofc, propus de un jurnalist ntr-un
articol publicat ntr-o prestigioas revist britanic: o carte electronic e o
fantom nu se af nicieri, nu poi pune mna pe ea, nu poi controla
vnzrile, poate disprea fr urm Cineva terge un fier i gata!! La
argumentele de acest tip se adaug i demonstraii prin analogie. De pild, unii
cred c, aa cum internetul nu a distrus televiziunea, nici cartea digital nu va
duce la sfritul crii tiprite. Sau c, aa cum inoxul nu a dus la dispariia
lingurilor de lemn, nici digitalul nu va face s dispar cartea de hrtie. Iar
variaiunile la tem pot continua, dar dac intrm n flosofe mi-e team c ne
lum de pr cu toate crile i, n general, cu tot ce ne nconjoar. S revenim
aadar.
Am amestecat cu bun intenie argumentele nostalgicilor suporteri ai hrtiei
tiprite cu cele ale mptimiilor ecranului electronic. Dup cum vedem, sunt
destule, i de o parte, i de cealalt. Cred c mai sunt i altele s completeze
fecare cum poate. Atenie ns: multe dintre premisele de mai sus pe care
sunt construite argumente, unul mai imbatabil dect altul reprezint pure
justifcri dup apeten (puse n form de argument). n anumite cazuri
putem vorbi chiar despre pure judeci de gust. Nu de puine ori e vorba de
simple afrmaii false. Da, cartea electronic este ntr-adevr mai uoar, mai
ieftin (pentru c putem exclude costurile de tipar), mai mobil .a.m.d.
Bineneles, cartea pe hrtie are un farmec aparte i diverse alte caliti de
nenlocuit. Toate premisele de mai sus pot sta la baza unor argumente valabile.
Care la rndul lor pot f rsturnate, n cele mai multe cazuri, cu argumente la
fel de valabile, construite pe o premis contrar.
Aadar, cum decidem soarta crii tiprite? Sigur, e uor s-i proclamm
sfritul. Multe dintre argumentele de mai sus se pot mperechea dilematic,
lsndu-ne ntr-o stare confuz. Pentru moment istoria pare s in partea
crii tiprite. n cele mai dezvoltate ri din Europa procentul de carte
electronic vndut n pia este destul de mic. Bineneles, speranele noastre
n viitorul luminos al tehnologiei ne pot face s credem c nu peste mult
vreme raportul se va inversa. Habar n-am ce se va ntmpla rmne de vzut.
Putem stabili cteva afrmaii cu valoare de adevr universal:
- exist cri care, transferate pe un alt suport dect hrtia, devin altceva;
- atta vreme ct vor exista conformoditi, cartea tiprit va reveni la mod; la
fel i cea digital, i cititoarele electronice de un anumit tip etc.;
- indiferent despre ce moment din viitor am vorbi, cartea tiprit va f prezent
n casele oamenilor (ct vor exista oameni i case), mcar ca obiect de decor;
- cartea digital este un instrument modern cu potenial deosebit, util i foarte
comod;
- se poate demonstra tiinifc (s-a demonstrat i urmeaz s se demonstreze,
dei pentru asta nu avem nevoie neaprat de studii tiinifce!) c scrisul i
cititul n variantele clasice sunt activiti benefce pentru organism i pentru
integritatea spiritual a omului, findaltceva dect scrisul i cititul n variantele
digitale;
- dat find c n cele mai multe etape ale procesului de producie cartea
mbrac o form digital, aceasta din urm reprezint i va reprezenta
ntotdeauna o carte.
De ce se ceart oamenii? Exist printre noi clarvztori care pot vedea ce se va
ntmpla peste o sut de ani? Ne simim mai inteligeni dac folosim tehnologia
inteligent? Ne simim superiori dac stm de partea tradiiei? De ce nu
putem lsa lucrurile s se desfoare n linite, acceptnd c vom avea din ce
n ce mai muli cititori de cri electronice i, probabil, din ce n ce mai puini
cititori? n loc s ne ngrijoreze problemele reale, simim nevoia s lum
atitudine sau s argumentm n favoarea unei pri. Cum fac i persoanele
care recurg la argumentul de la care am pornit. Sun cam aa: A, eu nu mai
citesc de mult pe hrtie! Am sute de cri electronice i le iau cu mine peste
tot Cartea tiprit e depit, e un produs primitiv! Argumentul nu se
regsete n lista de mai sus, pentru c, aa cum am spus, este stupid: o pur
judecat universalizat pornind de la gusturile i prerile personale,
nentemeiate pe cine tie ce observaii i, de fapt, lipsite complet de simul
realitii.
n vreme ce minile luminate dezbat problema pixelilor i a hrtiei, guvernul a
hotrt digitalizarea manualelor colare. Ar f de laud, dac lucrurile s-ar
desfura cum trebuie. Sunt un mare susintor al jocurilor i aplicaiilor
educative sau solicitante intelectual pentru tablete i telefoane. Numai c mi se
pare c a transforma Abecedarul (numit ridicol-pompos i aberant
Comunicare n limba romn) n aplicaie digital e cam totuna cu a bga
furculia de inox n tigaia de tefon. Pe lng faptul c o s ne coste foarte mult,
nici n-o s putem mnca ce-am gtit.
Cartea digitala poate f chiar mai scumpa decit o carte used, like-new or in
good condition. Cel putin aici (USA, unde traiesc de 20 de ani) exista o
vibranta piata de carti uzate. Este considerat normal ca studentii sa foloseasca
manuale vechi, mai ales ca acestea sint foarte scumpe.
In cartea digitala poti ca ca cauti rapid cuvinte cheie (fnd).
Tableta (nu Kindle white paper) poate f citita in intuneric.
Ar mai merita discutat si despre cartile audio. Multi americani asculta la
carti in timpul navetei catre serviciu.
Personal, pentru cartile de referinta prefer printed books, iar pentru cartile
care au numai text si care au o relevanta scurta in timp prefer Kindle.
In scolile americane clasele si bibliotecile sint pline de carti tiparite. Initial,
copii citesc carti tiparie. In timp, dupa ce au prins placerea de a citi, li se
permite ca sa citeasca si electronic. Tabletele exista, insa nu au inlocuit total
cartile tiparite. Bibliotecile sint inca pline, atit de carti, cit si de oameni.
Total de acord cu ultimul paragraf. In rest discutia este lipsita de sens. Cartea
este o modalitate de transmitere si stocare a informatiei. Este o consecinta a
comunicarii verbale. S-ar putea ca la un moment dat comunicarea verbala sa
dispara (de ex. sa fe inlocuita de o forma de comunicare telepatica) evident in
acest caz ar disparea si cartea tiparita sau electronica. Pentru moment cele
doua forme de citit, pe hirtie sau in format electronic, vor coexista si vor avea
sustinatori si dusmani. Personal, prefer una din cele doua in functie de
situatie. In plus cu unele argumente nici nu sint de acord, de ex. cred ca mai
usor de rasfoit (text la index si inapoi) este cartea pe hirtie. In plus in cea pe
hirtie pot f puse semne la paginile dorite si este mult mai usor de sarit de la
una la alta. Dar; repet, totul depinde de situatie iar cei care prefera tableta in
orice situatie o fac pentru celelalte facilitati pe care le are aceasta.
Nu noi decidem soarta crilor tiprite, piaa o va decide. Nostalgici ai discurilor
de vinil mai exist i astzi, dar e mai greu s mai convingi un porductor s
mai preseze cteva mii de buci (minimum necesar pentru rentabilitate)
findc nu i le va cumpra nimeni.
Cartea imprimat pe hrtie nu va disprea niciodat, pentru c este human-
readable, o putem citi cu dotarea natural, nu avem nevoie de dispozitive
electronice pentru asta. ns atunci cnd o vom dori imprimat pe hrtie, ne
vom tipri singuri la imprimant fierul respectiv, nu avem nevoie nici de
tipografi, nici de edituri pentru asta. i sae pare c asta e adevrata dvs.
problem, nu?
Problema generatiilor actuale nu este in ce varianta sa citeasca (hartie sau
electronic). Problema este ca nu citesc deloc!
De ce nu putem lsa lucrurile s se desfoare n linite, acceptnd c vom
avea din ce n ce mai muli cititori de cri electronice i, probabil, din ce n ce
mai puini cititori?
Iari pesimism. M izbesc de el la tot pasul. Aici, pe contributors.
nti, s-mi exprim convingerea c nici vorb s dispar cartea de hrtie. Dar,
in loc de tiraje de mas vom avea tiraje de ni. Exist cerere bine structurat
pentru anumite cri de specialitate, pentru ediiile de lux ale marilor titluri
din literatura universal, pentru albumele de art. Un mic sondaj in anturajul
meu demonstreaz c in urma apariiei crilor electronice cam acestea ar f
tipurile de carte material ce vor rmne in bibliotecile personale.
Apoi, despre piaa -incipient- a crii electronice. Este evident c viitorul este
aici i c existena editurilor depinde de abilitatea lor de a juca pe aceast pia
enorm. De ce enorm? pentru c, spre deosebire de cartea material, se
adreseaz strict curiozitii umane, iar curiozitatea e prezent la majoritatea
indivizilor, cu sau fr educaie nalt. Cartea de hrtie a fost i este inc
apanajul unor elite, iar pentru ceilali -prostimea- nu era dect un obiect
inutil i masiv de care se loveau prin cas sau, in cazul elevilor, o obligaie
colar. Crile sunt grele, complicate, pline de cuvinte ciudate i i stric nu
numai ochii, ci i minile. Cam asta e concepia norodului subeducat.
Prostimea asta -curioas i ea de la natur- asigur existena unor fuici de
scandal cu tiraje incredibile, asta pentru c satisfacerea curiozitii i impinge
la lectura unor texte indigeste, stupide care le stric nu numai ochii, ci mai
ales minile. Din momentul in care tableta va atinge aceste medii -refractare la
cartea de hrtie- semnifcaia elitist a crii i spaima in faa ei vor disprea.
Piaa crii va suferi un proces de democratizare, aa cum s-a ntmplat deja in
istorie cu cartea tiprit in raport cu cea copiat manual. Numai c de data
asta fenomenul va f mult mai vast, iar produsele vor putea ajunge in orice
ungher de ar, la orice ntru dornic s scormoneasc in viaa altora, chiar
i fctiv. De ce? pentru c piaa de carte electronic elimin din intermediari
-librriile, distribuitorii- iar gradul de disponibilitate va crete odat cu
rspndirea internetului. Editurile se vor folosi de o reea de transmitere a
datelor in care nu au fost obligai s investeasc nimic. Alii se ocup de asta
-corporaiile alea hulite de srntocii ingrai- i extinderile aduc proft imediat
tututor pieelor conexe ce acceseaz gratuit reeaua, recte oborul virtual.
Aceti noi clieni virtuali trebuie doar culei de pe anturile imunde ale netului,
dar pentru asta e nevoie de pricepere, de altruism i de o mare poft de ctig.
Noi titluri i noi formate trebuie emise pentru a corespunde capacitilor
reduse de lectur ale acestei vaste categorii de noi cititori. Or s [re]apar
literatura de scandal, romanele in foileton, proz erotico-fantastic dotat cu
poze color. Orice, numai ca ntrul s fe prins in la i alfabetizat cu cartea
murdar pe care numai hrtia digital o poate suporta.
Dup ce cartea electronic va deveni un obiect comun, indispensabil i
totodat banalizat -in 5-10 ani- tinerii din acele medii care altdat descurajau
prin educaie cultura i achiziia de cri vor putea s treac la stadiul
urmtor, de rumegtoare liber de proz, in care vor f capabili s-i caute i
s-i aleag singuri titlurile. Deocamdat tabletele sunt jucrelele noii
generaii, dar generaia asta se va detepta i ea la un moment dat, iar atunci
jucria se va transforma in unealt. Iar unealta-minune, inedit i ic astzi,
va ajunge o prezen ordinar pe msua din sufragerie, lng telecomand i
tocul cu ochelari. Coperta crii nu va mai avea nicio relevan estetic, va f i
ea un toc menit s protejeze unealta. Miros de cerneal proapt va f prezent
in fciunile retrofuturiste ale vremii, iar nevoia de a epata se va aga de alte
obiecte cu potenial de vog pentru a se manifesta.
Iar acum s m plng i eu oleac. Bineneles, la adresa editurilor. Au trecut
vreo 4 ani de la achiziia primului ebook i rbdarea cu care m-am narmat
atunci e pe sfrite. Mi-am zis c hai, suntem la inceput, ai notri sunt mai
slab capitalizai, mai napoiai tehnologic i c va dura ceva pn cnd vor
deschide larg oferta de titluri in format digital. Domnilor, nici la ora asta nu pot
achiziiona titlurile recente -literatur, istorie, flozofe- ce apar pe piaa de
carte tiprit, sunt obligat ori s atept pn cnd va catadicsi vreun analist c
decid c gata, stocul de clieni de carte material s-a epuizat i prin urmare
se poate da drumul i la versiunea digital ori s m reorientez. Asta e, viitorul
este in subsidiar in optica editurilor, cci arareori titlurile noi sunt oferite
concomitent in cele 2 versiuni. Ceea ce m determin s renun la meschinria
mea naionalist -de a face achiziii made in Romania- i s merg pe mna
marilor edituri occidentale i, asta e, s citesc in englez. i nu sunt singurul.
Toi cunoscuii mei deintori de carte electronic procedeaz aijderea. Pierdei
clieni, domnilor. Pierdei clieni i atunci cnd -din cauze birocratice, probabil
obiective- ratai s publicai anumite formate compatibile cu anumite categorii
de readere. Aceasta e explicaia pentru care avei mai puin cititori. In fapt,
avei mai puini clieni, c nu e vorba de cititori. Cititorii sunt ai altcuiva.
Ceea ce ma intereseaza, insa, in mod direct este efectul asupra cititorilor si
cresterea numarului acestora. Iar din acest punct de vedere, cartea in format
electronic, datorita cresterii gradului de comoditate in achizitie si citire, eu cred
ca a ajutat la popularizarea acestei activitati culturale in cadrul unei piete la
care anterior cartea tiparita nu avea acces. Acesta mi se pare avantajul REAL
al formatului electronic, pe care il apreciez. E mult mai cool sa ai un device in
mana decat o carte tiparita, mai ales la o anumita varsta, nu? Daca acea
persoana nu ar f intrat niciodata intr-o librarie sau intr-un targ de carte,
conteaza ca a inceput sa citeasca doar datorita aparitiei e-reader-elor? Singurul
aspect care conteaza este ca citeste
Cu mai bine de 500 de ani in urma, Johannes Gutenberg inventa tiparul,
deschizand calea spre societatea moderna, cu toate realizarile ei stiintifce si
democratice. Timp de o jumatate de mileniu, numarul cartilor publicate a
crescut constant, de la prima Biblie pana la milioane de carti din genuri
diferite aparute zilnic.
In secolul 19, cartea era una dintre principalele (si putinele) forme de distractie
si informare pe care un individ le putea avea. De atunci situatia s-a schimbat.
De la aparitia radioului, televiziunii si apoi a calculatoarelor personale si
internetului, numarul cititorilor de carti in format clasic (tiparite) a inceput sa
scada.
Azi multi citesc doar cartile obligatorii la liceu si facultate, iar in rest se rezuma
la cateva reviste si eventual cate un best-seller de valoare discutabila, odata la
cativa ani. Noile tehnologii aduc insa si noi oportunitati. Internetul a
revolutionat modul de distribuire a informatiei, democratizand masiv accesul la
lucrari care pe vremuri erau foarte greu de obtinut. Exista milioane de carti
disponibile pe internet, in diferite formate, usor de accesat si multe dintre ele
gratuite.
Cartile electronice (e-books) devin tot mai populare. Daca la inceput erau
simple documente in format text, incomod de citit pe ecranul calculatorului,
acum sunt disponibile in formate Word, Adobe PDF, pagini HTML, usor de
urmarit pe laptop sau palmtop. In plus, in ultimii ani a aparut tehnologia e-ink
(cerneala electronica), prin care pot f afsate pe un ecran special texte in mai
multe nuante de gri, care arata foarte asemanator cu paginile clasice din hartie
si nu obosesc ochiul. Astfel, cele mai populare e-book readere de azi sunt
Amazon Kindle, Sony Reader si Barnes & Noble Nook; inca sunt destul de
scumpe vreo 300$ bucata dar au multe avantaje: sunt usoare, bateria tine
foarte mult, au memorie sufcienta pentru sute de carti, se pot folosi oriunde si
oricand chiar si afara in soare. Numarul cartilor cumparate in acest mod si a
celor downloadate gratuit a crescut exponential in ultimii ani.
Au aparut recent si carti audio (audio books), numite in Romania si carti
vorbite sau carti sonore; nu este vorba de dramatizari ale unor lucrari (sub
forma clasicului teatru radiofonic) ci de carti citite de cineva ideal chiar de
autor, pentru cei contemporani, pentru a pastra o cat mai buna intonatie.
Dupa cum am mai mentionat si in alte randuri, eu le consider foarte utile,
deoarece pot f ascultate oriunde cu un mp3 player ieftin, astfel ca se pot umple
diverse momente plictisitoare (cand stai la coada, mergi cu autobuzul, alergi
sau faci ftness, calatoresti cu trenul, astepti pe cineva etc). Popularitatea lor
este in crestere dar e inca departe de cea a textelor clasice si probabil nu o va
atinge niciodata.
Este imbucurator faptul ca tot mai multi autori romani aleg sa-si lanseze
cartile public intr-un stil modern, cu lecturi a unor pasaje, cu site-uri de
prezentare, cu lansarea editiei audio pe CD. L-as da ca exemplu pe Neagu
Djuvara care la varsta lui venerabila (peste 90 de ani) si-a lansat cartea O
scurta istorie a romanilor povestita celor tineri inclusiv in format sonor, citita
chiar de el insusi! Adaptarea la tehnologia moderna nu are deci o limita de
varsta, iar un intelectual cu adevarat inteligent stie sa se foloseasca de
realizarile tehnice noi pentru a ajunge la public.
Multi prieteni de-ai mei care citesc destul de mult au inca retineri legate de
cartile electonice si mai ales de cele audio. E vorba mai ales de obisnuinta de a
citi dintr-o carte tiparita, senzatia pe care ti-o da hartia tinuta in mana. Totusi,
exista multe avantaje in a folosi dispozitive electronice: ele pot inmagazina mult
mai multe carti (si au deci un impact ecologic, nu se mai taie atata padure), nu
se deterioreaza informatia in timp, sunt mai ieftine pe termen lung, se poate
cumpara foarte usor si rapid orice titlu vechi sau nou, se pot cauta cuvinte in
dictionar sau titluri in baza de date, se pot folosi informatiile din anumite
lucrari pentru orice alte materiale in format electronic si lista ar putea
continua.
Nu cred ca vor disparea cartile, cum preconizeaza unii entuziasti ai tehnologiei
si nici ca aceste gadgeturi electonice sunt doar o moda trecatoare, cum sustin
unii mai conservatori. Ele vor coexista, iar pe masura ce aparatele electronice
vor deveni tot mai populare si mai ieftine, cartile clasice se vor scumpi,
devenind accesibile din nou doar celor mai bogati si colectionarilor, ca in urma
cu doua secole.
Am adunat o gramada de ebookuri interesante dar pana acum am reusit sa
citesc doar vreo doua mai scurte. In viziunea mea problema nu e doar fzica
(displayul, pozitia corpului ) ci si una psihologica. Cartea scrisa are alt ritm,
unul mai lent. Cititul implica concentrare, meditatie, chiar o anumita doza de
fetisism. Calculatorul este exact opusul. Rapid si superfcial, ne bombardeaza
neincetat cu informatii noi, ne distrage atentia. Poate asta este una din
explicatiile succesul pe il au e-readerele in ciuda inca primitivei tehnologii eink:
in utilizare seamana mai mult cu o carte decat cu un calculator.
Trim ntr-o lume n care se simte o lips a valorilor i a punctelor de reper
autentice care s aparin timpurilor pe care le traversm i s fe n pas cu
ele. Se vorbete despre lipsa de cultur, despre masifcare, despre dezinteresul
fa de manifestrile culturale de calitate, de o dominare a materialului asupra
spiritualului, despre preponderena cantitii n detrimentul calitii. Sensul i
semnifcaia noiunilor de valoare, model, importan, rol par a f tot mai
inaccesibile sau prost percepute i nelese. Cuvntul criz i gsete locul n
toate domeniile i este permanent invocat, acest lucru find valabil i n ceea ce
privete literatura i cartea, cartea n accepia ei clasic de obiect de hrtie,
cartea ca text, ca rod al literaturii, al creaiei.
Paradoxal, continu s se publice, s se traduc, s se scrie foarte mult i de
multe ori e greu s putem alege, s facem diferene, s mai nelegem care sunt
valorile actuale i n ce s mai credem. Suntem nconjurai de clasifcri, de
top-uri, de concursurilor, de premii i de sondaje, suntem mereu solicitai s
alegem, s ne exprimm, s ne spunem prerea i s ne manifestm
adeziunea. Trim vremurile lui totul s-a spus, ns suntem de prere c, ntr-
o lume n continu evoluie i schimbare, prin literatur, totul poate f respus,
rescris. Credem, mpreun cu Tzvetan Todorov, c literatura poate nc mult:
ne face s nelegem mai bine lumea i ne ajut s trim, ntinzndu-ne mna
cnd suntem deprimai i apropiindu-ne de ceilali oameni din jurul nostru.
Trebuie, de asemenea, s recunoatem faptul c trim ntr-o lume a
sloganurilor, a imaginilor de i cu impact cu care suntem bombardai n
momentul n care deschidem televizorul, radioul, computerul sau rsfoim o
revist de orice fel. n mod contient sau incontient, voit sau dincolo de voina
noastr suntem cu siguran infuenai de publicitate, de reetele care ni se
vnd drept de succes. Ne ocup timpul, gndurile, imaginarul, toate aceste
valori sau non-valori care ne sunt impuse.Suntem nconjurai de liste: de
nume, de titluri, de lucruri de fcut, de cri de citit, de prieteni. Mai mult
dect despre un canon general valabil i acceptat de ctre toat lumea, azi
vorbim despre clasamente, clasifcri, adic despre liste.Astzi este important
numrul de exemplare vndute, numrul de ediii n care a fost publicat
cartea, numrul de recenzii aprute, numrul limbilor n care a fost tradus,
numrul de premii pe care le-a primit, locul pe care-l ocup ntr-un clasament
sau altul. Cum spunea i Saramago, astzi suntem tot mai mult un numr i
tot mai puin un nume, mai mult imagine sau, n primul rnd imagine i apoi
identitate. Conteaz mai mult cum aprem, ce facem, cu ce ne ocupm, dect
ce suntem cu adevrat.
Cartea, lumea crii este un prilej de a iei din propriul univers i de a-l vedea
din alte perspective, de a nelege c nu suntem singuri, de a gsi soluii la
probleme cotidiene sau existeniale.Atta vreme ct continu s apar cri ca
i cele pomenite de noi n aceast cercetare, credem c putem s fm pe deplin
de acord cu Umberto Eco i s sperm c nu vom scpa de cri, c lumea va
continua s scrie i s citeasc cri de calitate, cri care s ne spun ceva, s
ne pun pe gnduri, s ne mite, s ne transforme.
Cartea de citit este una din minunile acelei tehnologii moderne n care intr
roata, cuitul, lingura, ciocanul, oala, bicicleta, afrm Umberto Eco, la
nceputul dialogului din Nu sperai c vei scpa de cri, i nu putem renuna
la ea. Cartea va rmne ceea ce este. Cartea este ca lingura, ciocanul, roata
sau dalta: odat inventate, nu pot f ameliorate n mod semnifcativ. Nu se
poate inventa o lingur mai bun dect o lingur.
Cartea ca obiect, n primul rnd, are toate ansele s supravieuiasc evoluiei
rapide a tehnologiei. Doar pasiunea i efortul iubitorilor de carte o vor salva.
ndrznim s afrmm c atta vreme ct va mai rmne un dram de
umanitate n noi, va supravieui i cartea de hrtie.Poate va deveni un obiect
inutil, dar care face apel la sentimentele noastre, la o legtur special ntre om
i obiectele din jurul lui. De aceea considerm util i benefc orice ncercare
de preuire a crii n ciuda vremurilor care se schimb mult mai rapid dect
vrem i putem noi s acceptm.
Nu sperai c vei scpa de cri
O anume sacralitate ce aureola cartea, n contextul unei civilizaii care a pus-o
pe altar, o intimitate special ntre autor i cititorul su, pe care noiunea de
hipertextualitate o va pune la ncercare. Vor f probabil rsturnri profunde pe
care le vom depi...
Miza discuiei dintre celebrul romancier Umberto Eco i profesorul, scenaristul
i eseistul Jean-Claude Carrire, din excepionalul volum "Nu sperai c vei
scpa de cri", editat la Humanitas, nu este s judece natura transformrilor
i perturbrilor pe care le poate anuna adoptarea pe scar larg a crii
electronice. Experiena lor de bibliofli, colecionari de carte veche i rar,
cuttori i vntori de incunabule i face s cread c mai curnd cartea este
un fel de roat, un soi de perfeciune imposibil de depit ca principiu. Invenia
crii poate f cobort n timp pn la primele Codex-uri (secolul II d. Ch.) sau
pn la sulurile de papirus mai vechi. Cartea apare n acest volum ca un fel de
"roat a cunoaterii i a imaginarului", pe care revoluiile tehnologice n-o vor
opri. Dar ce e o carte? Ce sunt crile care, n bibliotecile noastre, conin
cunotinele i visurile pe care omenirea le adun de cnd a nceput s scrie?
Volumul ncepe cu afrmaia lui Jean-Claude Carrire, care spune c, ntr-o
ntlnire de la Davos, n 2008, un futurolog prezicea: "Un baril de petrol va
costa 500 de dolari, apa va deveni un produs comercial de schimb, ca petrolul,
i va f cotat la Burs. A treia predicie privete continentul african, care, n
urmtoarele decenii, va deveni cu siguran o putere economic, i a patra este
dispariia crii". Rspunsul lui Umberto Eco este precis: "Cartea va rmne
ceea ce este. Apariia internetului va duce la dispariia crii? Internetul ne-a
readus n era alfabetic. ncercai s citii un roman pe monitor i dup dou
ceasuri vei avea doi ochi ca nite mingi de tenis. n plus, computerul depinde
de existena electricitii i nu-l poi folosi n cada de baie sau mcar culcat pe
o parte n pat. Cartea e, aadar, un instrument mai fexibil. Cartea este ca
lingura, ciocanul, roata sau dalta. De peste 500 de ani, variaiile obiectului
numit carte nu i-au modifcat nici funcia, nici sintaxa. Oricum, dac memoria
vizual i sonor a secolului XX s-ar terge din cauza unei pene de curent
catastrofale, ne va rmne ntotdeauna cartea". Cei doi se amuz s arate cum
cartea, n ciuda pierderilor suferite, a trecut pn la urm de toate pericolele,
cu tot ce are ea mai bun i uneori mai ru. n faa provocrii pe care o
reprezint convertirea tuturor scrierilor n format digital i adaptatea noilor
instrumente de lectur electronice, aceast evocare a peripeiilor crii ne
permite s relativizm transformrile anunate.
Il puteti termina intr-o singura zi de inceput de 2011, dar ar f pacat. Pentru ca
meritati sa locuiti mai multa vreme in volumul care stringe convorbirile
dintre Umberto Eco si Jean-Claude Carrire. I-a stirnit santajul disparitiei
cartilor, asa cum il numesc cei doi intelectuali, i-a stirnit si le-a provocat un
dialog generos si amuzant despre lumea moderna.
Nici unul dintre ei nu e adversarul tehnologiei. Eco povesteste cum se joaca zile
intregi pe calculator. Dar, in acelasi timp, observa ca, pe masura ce suporturile
de depozitare a informatiei devin tot mai incapatoare si mai sigure, solutiile
tehnice se perimeaza accelerat. Ca sa citesti dischetele de acum 10 ani trebuie
sa-ti umpli o camera cu vechile calculatoare.
Sint savurosi. Si profunzi, fara a se izola in elitism. Merita sa cititi volumul
editat de Humanitas. Asa cum m-a atentionat recent Mihnea Maruta, ar f
pacat sa renunt la recomandarile de carti pe blog. Cei doi cred in carti, cred in
scris si observa ca, in epoca Internetului, realfabetizarea e mai necesara decit
oricind pentru ca, impins sa poata folosi un calculator, omul e nevoit sa invete
intelesul semnelor mai mult decit a facut-o vreodata in istorie. Orice tehnologie
isi naste propriul limbaj si, strecurindu-se printre modifcarile accelerate,
cartea ramine obiectul desuet, dar care isi conserva calitatea fragila de a f usor
de folosit si daca pleci in graba, si daca ti-a cazut curentul, si daca ti-ai ratacit
stick-ul mic, mic, pe care incap o suta de carti in format electronic.
Din dou una: fe cartea rmne suportul pentru lectur, fe va exista ceva
care va semna cu ceea ce cartea a fost dintotdeauna. Cartea este ca lingura,
ciocanul, roata sau dalta. Nu se poate inventa o lingur mai bun dect o
lingur. De peste cinci sute de ani, variaiile obiectului numit carte nu i-au
modifcat nici funcia, nici sintaxa.
Doi bibliofli de talie internaional, Jean-Claude Carrire, pasionat de prostie,
i Umberto Eco, pasionat de fals, propun un dialog despre locul crii n istoria
civilizaiei, chestionnd cu precizie viitorul crii n era informaticii, reliefnd
benefciile/fsurile culturale produse de ultima mare invenie a secolului
XX. Nu sperai c vei scpa de criprovoac lectorul pagin dup pagin; e
sufcient s amintim titlul unui capitol: Aproape tot ce tim despre trecut a fost
transmis de cretini, de imbecili sau de dumani. Odat cu apariia e-book-lui s-a
instaurat o psihoz, c, vai, obiectul-carte va f nlocuit, iar internetul se
pregtete s amenine din temelii structura culturii tradiionale. Umberto Eco
este destul de categoric n ceea ce privete dispariia crii: cartea este ca
ciocanul, roata sau dalta; odat inventate, nu pot f ameliorate semnifcativ.
Eco propune, n schimb, un alt joc de imaginaie: poate c formidabila invenie,
care este internetul, va disprea i ea n viitor; exemplul lui Eco trimite la cazul
avionului Concorde: accidentul de la Gonesse, 2000, i-a fost fatal. Se
inventeaz un avion ce traverseaz Atlanticul n trei ore, n loc de opt. i, totui,
se renun la el pe motiv c e prea costisitor (?!).
Un alt argument mpotriva dispariiei crii st n perisabilitatea suporturilor
durabile. Paradoxal, suporturile durabile sunt cele mai efemere. Preistoricele
dischete au fost scoase din uz la doar civa zeci de ani de la apariie. CD-urile
i DVD-urile cocheteaz cu falimentarea. Superioritatea crii asupra oricrui
alt obiect produs de tehnologiile noastre culturale, n ultimii ani, e uor
demonstrabil. Pe de o parte, inventm mai multe instrumente pentru
pstrarea memoriei, tot felul de modaliti pentru nregistrarea i transportul
informaiei. Pe de alt parte, nu tratm echitabil toate obiectele culturale pe
care le producem. Mai mult, viteza cu care se nnoiete tehnologia ne oblig s
ne reorganizm continuu i ntr-un ritm imposibil deprinderile mentale. O dat
la doi ani, ar trebui s ne schimbm computerul pentru c aa sunt concepute
aceste aparate: s se uzeze moral dup o vreme, reparaia find mai costisitoare
dect nlocuirea lor. E ca i cum, din doi n doi ani, ar trebui s cumprm
aceeai carte pentru c rndurile scrise au disprut.
Din acest punct de vedere, internetul a condus, treptat, la dispariia
prezentului. Dispariia prezentului se datoreaz nu doar faptului c modele,
care altdat durau treizeci de ani, nu mai in acum dect treizeci de zile. Mai
e, de asemenea, perimarea obiectelor de care vorbim. Ne trebuie dou
sptmni pentru a nelege un nou program informatic, iar cnd l stpnim
ct de ct ni se propune sau mai curnd ni se impune un nou program. Nu
mai trim un prezent placid, ci suntem prini n efortul de a ne pregti
permanent pentru viitor (Eco). Astfel c, suntem condamnai s fm nite
venici studeni, ca Trofmov, din Livada cu viini, deduce Jean-Claude Carrire.
n continuarea acestei afrmaii, Carrire citeaz cartea lui Derek de Solla
Price, Little Science, Big Science. Derek de Solla Price demonstreaz, pe baz de
statistici, c numrul de publicaii tiinifce din secolul al XVII-lea i permitea
unui cercettor s fe la curent cu tot ce aprea n domeniul su de cercetare,
n timp ce azi, aceluiai cercettor i-ar f cu neputin s citeasc, fe i numai
n rezumat articolele publicate n domeniul de cercetare ales.
Eco gsete o alt problem survenit prin rspndirea internetului, anume
problema culturii. Memoria (cultura) are o dubl funcie. Una, s conserve
anumite date, cealalt, s cufunde n uitare informaiile ce nu ne folosesc i
care ne-ar putea ncrca minile inutil. Cultura nseamn o anume selecie.
Cultura contemporan, via internet, ne ndoap cu detalii despre toate
Calpurniile planetei, n fecare zi, n fecare minut, astfel nct, pentru un copil
care i caut numele pe Google, pentru o tem colar, Calpurnia poate prea
la fel de importan ca Cezar. Cu internetul, care ne d totul, i care ne
condamn s operm o fltrare nu prin mijlocirea culturii, ci a propriei noastre
judeci, riscm de acum nainte s dispunem de ase miliarde de enciclopedii
(=> globalizarea contribuie la frmiarea experienei comune). Mai departe
intervine i problema verifcrii surselor i a unei paralizri de nelegere prin
faptul c fecare dintre noi am devenit (tindem s devenim) surse de informaie.
Ce am ctigat prin cultura internaut? n cultura internaut toat lumea e
nevoit s nvee s scrie i s citeasc. Nu putem folosi un computer dac nu
tim s scriem i s citim. De aici, ne putem ntreba dac aceast cultur va
eradica, ntr-un fnal, analfabetismul. Un alt extraordinar ctig al lumii
globalizate poate f cazul Versetelor satanice. n trecut, o carte condamnat de o
autoritate religioas nu avea nici o ans de a rmne n circulaie. n universul
comunicrii pe care l-am esut, Rushdie a rmas n via, iar cartea lui nu a
disprut. Holocaustul ar f fost posibil dac exista internetul? se ntreab Eco.
Internetul renvie ca o imposibil damanatio memoriae. Damnatio memoriae,
inventat de romani, consta n condamnarae cuiva, post mortem, la omisiune,
la uitare. Numele celui condamnat era ters din actele publice, statuile lui
dispreau, ziua lui de natere era declarat nefast. Cenzura total i defnitiv
este acum aproape imposibil. Jean-Claude Carrire a subliniat bine c multe
invenii ale epocii noastre sunt materializarea unor visuri mai vechi. Un alt
exemplu sunt stick-urile de memorie. La sfritul secolului al XVIII-lea,
aristocraii i luau n cltorii mici biblioteci de voiaj (vlijoare cu treizeci-
patruzeci de volume n format de buzunar).
Dialogul lui Umberto Eco i Jean-Claude Carrire atinge i subiectul
bibliotecilor (cnd ne gndim la incendierea bibliotecii din Alexandria, o
resimim ca pe o tragedie; ne-am gndit ns c o asemenea bibliotec numra
puine volume? abia bibliotecile din Evul Mediu numrau cteva mii sau zeci de
mii de volume; cei doi autori se ntreab ce este, n fapt, o bibliotec, i ce
conine ea? cri pe care le-am citit, cri pe care le vom citi, cri pe care nu le
vom citi niciodat? ei bine, pe toate la un loc; metafora este urmtoarea: o
bibliotec este ca o pivni cu vinuri; nu trebuie s bem totul. Eco, care are o
bibliotec de aproximativ 50 000 de volume, este ntrebat adesea: i, le-ai citit
pe toate? Eco, n glum, se gndete s rspund: Nu, domnule, am citit mai
multe! Prin urmare, este foarte eronat modul n care privim o bibliotec, dar i o
carte. Ioana Prvulescu spunea undeva, ct de frumos poate arta o carte pe
noptier! Dar unii vd n asta un snobism. Ei sunt n continuare pe
flmul: Important e ce scrie n carte! Adictelea, de ce s nu ne mbrcm n saci
de rafe, dac scopul e s ne acoperim goliciunea paradisiac? Drept s spun,
astzi nu mai pot citi nici o carte din colecia BPT, SUNT ABSOLUT ILIZIBILE
ca urmare a calitii execrabile a paginii, dar mai ales a formatului i a cernelii.
De aceea, m bucur de fecare reeditare.
Un spaiu considerabil al dialogului este ocupat de subiectul crilor de
colecie. Nu sperai c vei scpa de cri este un festin pentru bibliofli, dat find
faptul c i au n fa pe doi dintre cei mai mari colecionari de carte n via.
Umberto Eco colecioneaz mai ales cri false, cari eronate. El spune c l are
n bibliotec pe Ptolemeu, dar nu i pe Galilei. Nu ntmpltor Eco a scris o
carte ca Rzboiul falsului. Jean-Claude Carrire, coordonator al Dicionarului
prostiei i autor al scenariului Cet obscur objet du dsir, printre altele,
colecioneaz cri care au aparinut altora (Cutare carte a fost a lui Cutare),
literatur francez popular de la nceputul secolului al XVII-lea, dar i cri de
basme din diferite culturi.
Ce ne lipsete de la apariia computerului? Jean-Claude Carrire: mi lipsesc
tersturile, cuvintele aruncate pe marginea paginii, acea dezordine a primei
redactri, sgeile care pornesc n toate prile i care sunt un semn de via, de
micare, de cutare mai nti confuz. Eco deplnge dispariia primei
versiuni. El spune c, atunci cnd scriem un roman, de exemplu, la computer,
prin modifcri succesive, avem n fa, tot timpul, o versiune defnitiv. Iar
ntre acea versiune defnitiv i ceea ce am modifcat nainte, va exista
ntotdeauna o versiune fantom a romanului. Cea mai mic modifcare
efectuat anihilieaz iremediabil orice prim versiune. Avem un produs fnit,
dar paii, drumul ajungerii nu mai ncape n memorie.

Nu sperai c vei scpa de cri a fost publicat la Editura Humanitas, 2010, n


traducerea lui Emanoil Marcu.
Daca Jean-Claude Carriere (cineast francez de renume si co-scenarist la Cet
obscut objet de desir sau Le charme discret de la bourgeoisie) sau Umberto Eco
(pe asta il stiti sigur, pentru ca il citesc multi, inclusiv snobii) s-ar f apucat
separat sa dea o serie de interviuri despre trecutul, prezentul si viitorul
cartilor, nu le-ar f iesit asa de bine cum le-a iesit impreuna in Nu sperati ca
veti scapa de carti.
Volumul reuneste discutii-ricoseu ale celor doi oameni de cultura, discret
starnite de catre moderatorul Jean Phillipe de Tonnac; spun ricoseu, pentru
ca, desi pornind de la cate un subiect sintetizat in titlul capitolului respectiv,
eruditia lui Carriere si Eco poarta frul ideilor intr-un ametitor, dar irezistibil
traseu prin istorie, religie si flosofe.
Multe subiecte sunt atinse, unele inaccesibile, precum pasiunea bibliofla a
celor doi, pe care un cititor obisnuit poate nu o intelege si gusta, altele
nevralgice, precum fundamentele marilor religii, pe care un cititor angajat
afectiv le poate respinge. Oricum, e greu sa nu gasesti macar o frantura, o idee,
ceva de care mintea sa ti se agate si sa iti provoace acea pornire de a
inchidecartea, de a refecta asupra celor citite, apoi de a o deschide din nou, de
a reciti acel pasaj si asa mai departe.
Pentru mine, interesant a fost si sa urmaresc manifestarile personalitatilor
celor doi participanti la colocviu. Carriere activeaza in lumea flmului, astfel ca
multe din exemplele sale vin din acest domeniu, felul de a se exprima face mult
apel la vizual, iar bogatia informatiilor (pe care eu am inteles-o si ca pe o forma
de aparare impotriva intelectului coplesitor al interlocutorului) da impresia
unui documentar care se deruleaza cu repeziciune.
Inainte de toate, chiar inainte de a f scriitorul pe care il admira multi, Umberto
Eco e semiotician, asa ca, in multe interventii ale sale, se vede aplecarea catre
a vedea dincolo de forma, a patrunde miezul lucrurilor si a le extrage sensurile,
iar printre randuri intregi de inteligenta in stare pura, strecoara si cate o ironie
de om care a vazut si facut destule la viata lui.
Concluzia volumului Nu sperati ca veti scapa de carti este optimista, dar, decat
sa o redau sec, prefer sa o exprim intr-un mod al meu, al unei persoane
adapate si la izvorul culturii de consum.
Cartilor mari, carora le devine din ce in ce mai greu sa-si croiasca drum in
noianul de zgomot, superfcialitate si tehnologie dezumanizanta al noului
mileniu, le transmit acelasi mesaj precum cel al lui Optimus Prime din
fnalulTransformers:
WE ARE HERE. WE ARE WAITING.
DUMITRU CONSTANTIN - DULCAN
IN CUTAREA SENSULUI PIERDUT
ignorarea ndeosebi n civilizaia occidental a universului interior al finei
umane, acordndu-se atenie doar dezvoltrii universului su exterior, a creat
un imens decalaj ntre civilizaia material ajuns la vrf i nivelul spiritual
foarte sczut, care este incriminat ca surs a tuturor neajunsurilor din lumea
actual. In duda condiiilor materiale create de civilizaia modern, omul
continu s fe prad a alienrii, a nsingurrii, a confictelor cu semenii i a
rzboaielor.
In ciuda performanelor intelectuale care l-au propulsat n cosmos, omul
societii moderne pare s fe o fin derutat, incapabil s neleag i s
nlture consecinele propriei sale opere. ntr-un cuvnt, omul modern afat
mai aproape sau mai departe de bunurile pe care i le-a creat, nu-i gsete
rostul, sensul, pentru c nu are cunoaterea necesar pentru a privi n
profunzimile sufetului su, acolo unde se af fina sa autentic.
De pe blog:
Cei mai muli oameni ursc s citeasc, deoarece ei ncep s se gndeasc i s
refecteze asupra vieii.
In ce format prefer s citesc?
mass-market paperback (11x18 cm), aa numitele cri de bzunar
trade paperback mic (13x20 cm), cel mai uzual format n Romnia
trade paperback mediu (14x20,5 cm), un format foarte efcient din punct de
vedere al tiparului
trade paperback mare (15x23 cm), un format foarte elegant
hardcover, indiferent de dimensiune
prefer audio-crile
prefer s citesc n format electronic
prefer s nu citesc, dac am de ales
De peste 30 de ani, crilor li s-a redescoperit o veche virtute: aceea de a
vindeca. Acest lucru ne face s ne ntrebm fresc care este locul i rolul
lecturii n viaa noastr. Este textul literar mai mult dect un mijloc de
informare sau destindere?
nc din 1939 Mircea Eliade ne putea rspunde la aceast ntrebare n
Fragmentarium: Avem zeci de mii de formule farmaceutice, de tonice,
de siropuri i mai tiu eu ce - dar nu s-a gndit nimeni s foloseasc tehnic
aceast colosal energie sufeteasc, latent n cri. Literatura poate nsemna
un stimulent uria. Cunosc cel puin o duzin de tineri care i-au ntrit
sufetele zdrenuite de adolescen prin lectura Omului sfrit al lui Papini.
Nu e vorba nici de igien spiritual, ci numai de tehnica prin care omul
modern ar putea folosi izvoare necunoscute de energie i de contemplaie,
tehnica armonizrii sale cu anotimpurile, cu revelaiile...
Crile ne pot aduce un ajutor imens, ne confer o anumit cunoatere, ne
adncesc ntr-o baie de imaginaie i lenta maturizare a gndurilor noastre este
propice unor emoii profunde. Anumite cri secret n noi un puternic antidot
mpotriva ndoielilor i nesiguranelor inerente vieii cotidiene, altele ne conduc
la o pace interioar i ne linitesc dezordinea emoional. Unele cri ne
marcheaz att de mult nct ne fac s ne schimbm viziunea asupra lumii
ntr-o manier mai altruist. Fie c este vorba de romane, poeme, opere
flosofce sau psihologice, s ncercm s proftm de momentele de destindere
i s ne consacrm plcerii subtile de a lua o carte i de a o savura pentru c
lectura are repercusiuni asupra strii noastre sufeteti, asupra sntii
noastre.
Simplu, biblioterapia poate f defnit ca o terapie de sprijin plecnd de la carte,
ea interesnd att psihoterapeuii ct i bibliotecarii. n cele mai multe cazuri
biblioterapia este folosit ca un adjuvant la formele tradiionale de
psihoterapie. Ficiunea ca instrument terapeutic nu este o idee nou. n 1930
un terapeut mai nonconformist pe nume William C. Menninger utiliza n
terapie diferite forme de fciune, povestiri, poezie, romane. Practicanii
psihoterapiei cognitiv-comportamentale sunt printre cei mai entuziati
suporteri ai biblioterapiei, mai ales n ceea ce privete dezvoltarea unor planuri
individualizate de tratament.
Biblioterapia i arta ca terapie par s fe practicate de mult timp, n special n
rile anglo-saxone, bazndu-se pe principiul c trebuie dezvoltat un limbaj
artistic care s ofere acces la sentimentele ascunse, pentru a le putea exprima
i a putea astfel s fe tolerate n viaa de zi cu zi. De fapt, toate artele - sub
latura lor privitoare la creativitate - contribuie la regsirea echilibrului: s
pictezi, pentru a deveni contient de forele tale, s cni, pentru a-i scoate
confictele din sfera dramaticului, s citeti cu voce tare pentru a cpta
siguran n propria persoan i pentru a-i mbuntii relaiile sociale etc.
Terapia prin art este foarte util pentru copii, pentru adolesceni i pentru toi
cei ce au probleme n a-i exprima prin cuvinte frustrrile, suferinele.
Efectul terapeutic al lecturii se face simit la cele 3 nivele ale finei umane:
fzic, psihic i spiritual. O form a biblioterapiei a fost dezvoltat de
psihanalista austriac Anna Freud, autoare a numeroase lucrri de psihologia
copilului, anxietate i depresie, ca form de terapie prin joc, ca adaptare i
expansiune a psihanalizei, pentru tratamentul copiilor. Biblioterapia nu este
ns util pentru orice afeciune psihic. Ea nu pare s aib efect pozitiv
asupra persoanelor cu tulburri cognitive, psihoze, abiliti intelectuale
limitate, dislexie.
Citeam ceva timp n urm un articol despre lectur i modul cum infueneaz
aceasta pe cititor. Afam acolo despre noiunea de biblioterapie, traducnd
aceasta prin efectul vindector al textului asupra celui suferind de diverse boli
dar mai ales de acelea de natur psihic i spiritual. Dar aceasta nu este
totul, un corpus de autori specifci etapelor vrstei vor dezvolta gndirea i
personalitatea tnrului ntr-un mod cu totul armonios i corect.
Detalierea aceasta se continu pn la cei mai n vrst i gsete soluii i
pentru cei care i descoper capacitile extraordinare de educare a spiritului la
vrste mai naintate. Ce a mai f adugat totui n fnalul acelui articol ar f i
c lipsa lecturii, mai ales de la vrste fragede barbarizeaz pe individ
conducndu-l pn ntr-acolo unde, lipsit de repere etice sau morale se
confund cu primitivul.
Succesul lecturii este tocmai acesta, c ridic pe omul vechi din ntunericul
necunoaterii descoperindu-i dialogul prin lectur. Autorul transmite,
receptorul primete i astfel se creeaz o legtur de comuniune. Cititorul se
identifc ntr-o oarecare msur cu autorul.
Acesta este din punctul meu de vedere marele merit al lecturii: faptul c scoate
din individ sentimentele de singurtate, de frustrare i nenelegere i pune n
schimb experiene similare dar cu soluii exemplare, personalizate i de cele mai
multe ori verifcate, aa cum se ntmpl n roman.
Read'N'Roll
Misiune
Bookster este o biblioteca moderna care isi propune sa ajute oamenii sa isi
descopere visele si sa le atinga. Selectam cele mai bune carti din lume si le
livram la biroul abonatilor nostri. Dezvoltam un algoritm complex care va face
recomandari de lectura personalizate.
Descrierea companiei
Bookster este al doilea proiect pornit din Incubatorul Novel Ventures. Cand am
creat modelul de afacere, ne-au inspirat laureatul Nobel, Prof. Yunus, dar si
unele idei inovatoare de la IDEO si Goodreads.
Bookster ofera companiilor o biblioteca cu carti, articole, studii de caz si
flmulete educative, pentru dezvoltarea personala si profesionala a angajatilor.