Criminalistica

Notiuni introductive
- fondator judecatorul de instructie austriac si profesor de Drept Penal- Jans
Gross
- Jans Gross- Criminalistica = stiinta starilor de fapt in procesul penal
Criminalistica= stiinta judiciara, caracter autonom si unitar
- insumeaza un ansamblu de cunostine despre metodele, mijloacele si procedeele
tehnice si tactice, destinate descoperirii, cercetarii infractiunilor, identificarea
persoanelor implicate in savarsirea lor si a prevenirii faptelor antisociale
!biectul criminalisticii
Directii de actiune
" #nitierea de metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiunii, incepand cu
urmele specifice omului si sontinuand cu cele ale armelor sau instrumentelor,
mijloacelor de transport, ale fenomenelor fizico-chimice, in vedera identificarii
persoanelor$obiectelor
% &doptarea de metode apartinand stiintelor e'acte la necesitatile proprii
criminalisticii, a unor metode din alte domenii ale stiintei, cum sunt cele proprii
fizicii, chimiei, bilo(iei, matematicii, etc, pentru aplicarea lor la specificul
activitatii de prevenire si combatere a infractiunilor
) *laborarea de re(uli si procedee destinate efectuarii unor acte de urmarie
penala, precum si cresterii eficientei acestora, prin asi(urarea unui fundament
stiintific investi(arii
+ ,tudierea practicii judiciare, in vedera valorificarii stiintifice si (eneralizarii
e'perientei pozitive rezultate din activitatea or(anelor de urmarie penala pe
linia investi(arii infractiunilor
- &naliza evolutiei modului de savrsirea a faptelor penale, pentru stabilirea celor
mai adecvate procedee de combatere si de prevenire a lor, inclusiv de
identificare a autorilor acestora
. Perfectionarea modului de cercetare a diverselor cate(orii de infractiuni, cu
preponderenta a acelora care aduc atin(ere unor valori sociale deosebite, a
acelora care sunt savarsite cu violenta si, in (eneral, a patelor penale care
prezinta dificultati de investi(are
/ *laborarea de metode si prefi(urarea de masuri distincte prevenirii
infractiunilor sau altor fapte cu caracter comercial
0etode (enerale si particulare de investi(are criminalistica
- la baza metodolo(iei criminalistice se situeaza modalitati (enerale de cunoastere
cum ar fi 1
observatia
analiza
sinteza
deductia
inductia
comparatia
"
-cele enumerate anterior sunt adaptate la specificul criminalisticii
0etode adaptate la specificul criminalisticii 2din alte domenii3
- metodele de analiza fizico-chimica a urmelor si microurmelor care se prezinta
sub forma de resturi de obiecte si materii, metodele biolo(ice de e'aminare a
urmelor de secretii 2produs lichid$solid rezlutat din activitatea celulelor (landulare3,
e'cretii 2produs de eliminarea substabtelor neutralizate de or(anism3 ori tesuturi
moi4 metodele antropolo(ice de e'aminare optica, etc
0etode de e'aminare proprii criminalisticii
- metode destinate descoperii si e'aminarii 2indeosebi comparative3 a urmelor sau
mijloacelor de proba
- metode de identificare a persoanelor si cadavrelor dupa semnalmentele
e'terioare sau dupa resturi osoase
- 0etode de cercetare a inscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau
contrafacute
- Procedee tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala, elaborate atat pe
baza (eneralizarii e'perientei or(anelor judiciare, cat si prin adoptarea unor
elemente de cunoastere apartinand psiholo(iei
- 0etode de prevenire a infractiunilor cum sun cele care vizeaza1
Caracterele criminalisticii
" Caracter judiciar impus de le(atura indisolubila a criminalisticii cu activitatile
de cercetare si de urmarire penala Practica demonstreaza ca in foarte multe
situatii, activitatea consacrata solutionarii cauzelor penale este precedata de un
pas laborios destinat stran(erii probelor, clasificarii imprejurarilor in care a fost
savrsita fapta ilicita, identificarea autorului si cateodata chiar a victimei
% Caracter autonom evaluarea obiectului criminalisticii conduce la concluzia ca
acesta este deosebit de cel al altor stiinte juridice
) Caracter unitar structura comple'a a criminalisticii este impusa de necesitatea
rezolvarii unor probleme specifice, determinate atat de varietatea faptelor penale
cat si de imprejurariele deosebite in care sunt savarsite faptele ilicite
,tructura criminalisticii
" 5ehnica criminalistica cuprinde ansamblul metodelor si mijloacelor tehnico-
stiintifice destinate descoperirii, fi'arii, ridicarii si e'aminarii urmelor sau
mijloacelor materiale de proba
% 5actica criminalisticii insumeaza totalitatea procedeelor si re(ulilor, altele
decat cele stabilite prin norme de drept, privind efectuarea actelor de urmarire
penala si in (eneral, de ancheta
) 0etodolo(ia criminalistica vizeaza cercetarea unor cate(orii de infractiuni
6iteratura de specialitate occidentala, cu privire la structura criminalistii,
interpretata in sens lar(, statueaza ca aceasta stiinta in(lobeaza 1
a Procedee politienesti distincte conducerii unei anchete, inclusiv stran(erea
probelor, care fac obiectul politiei tehnice
%
b Procedee stiintifice folosesc in e'pertiza urmelor si a probelor materiale, care
apartin politiei stiintifice
c Procedee juridice destinate administrarii probelor e'istentei infractiunii
+ Caracter pluridisciplinar o punte de le(atura intre cunostintele despre om si
natura, cu stiintele juridice prin intermediul acestora, cele dintai (asindu-si
aplicarea in procesul judiciar

)