Nuvela Budulea Taichii-caracterizarea lui Hutu, Budulea cel batran, Dascalul Claita,

Profesorul Wondracek
Nuvela Budulea Taichii
prelucrare de Alexandra Stanescu, Cls a VI-a A,
Sc. Generala nr.3 Niclae Titulescu Bucuresti
Caractersticile textului
Te!a
Nuvela "Budulea Taichii" de Ioan lavici !rezinta "o"ente se"ni#cative din viata lui
Hutu, #ul lui Budulea cel batran, de la !ri"ii ani de scoala, din sat, continuand cu
studiile la oras si in strainatate, !ana la revenirea sa in sat, cand devine !roto!o!, se
casatoreste cu $ili si are un baiat%
Titlul
Titlul nuvelei re!rezinta !orecla !e care cole&ii de scoala i-o dau lui Hutu, du!a ce
aud acest a!elativ afectuos cu care Budulea i se adreseaza #ului sau% 'or"a este
!o!ulara si e(!ri"a dra&ostea !arinteasca si "andria !e care le si"te in adancul
su)etului Budulea cel batran, ci"!oierul din Cocorasti% *ceeasi si"!atie o nutreste
si autorul cand a#r"a ca "Budulea nu era nu"ai al Taichii, ci si al nostru al
tuturora%"%
"niversul perei
Inta"!larile !e care !ersona+ul !ovestitor le relateaza se intind !e o !erioada
indelun&ata de ti"!% Ince!and cu co!ilaria, de care se lea&a a"intirile e"otionante
ale !rieteniei dintre Hutu si !ovestitor% De altfel, naratiunea se desfasoara la
!ersoana intai, ceea ce confera un !lus de autenticitate si de caldura su)eteasca%
Naratorul isi a"inteste cu duiosie si tristete de tineretea sa, se bucura a"intindu-si
de Budulea Taichii, intele!tul sau !rieten din co!ilarie% Hutu era baiatul lui Budulea,
ci"!oierul din Cocorasti, si isi insotea tatal la toate !etrecerile din sat, cantand
alaturi de el%
,a inde"nul dascalului Claita, Budulea isi da #ul la scoala din sat, neincrezator ca si
baiatui lui !oate invata carte% In scurt ti"!, acesta a devenit un "cenzor" e(i&ent,
starnind ui"irea scolarilor "ai "ici% I"!resionat de &estui "icului scolarde a-i oferi
cu toata si"!atia o !ara, Hufu devine ocrotitorul si "odelul co!ilului%
-..-/nb0/1ub+-!
Invatatorul Claita il sfatuieste !e ci"!oier sa-si dea co!ilul la scoala de la oras,
!entru ca Hufu sa a+un&a dascal in sat% Cei doi !rieteni se intalnesc la aceeasi scoala
in oras, #indca Hutu fusese res!ins la "!re!arandie" !e "otiv ca nu are !atru clase
!ri"are% Hutu !ri"ise de la invatator niste haine vechi si era foarte e"otionat la
&andul ca le va !urta si &ri+uliu sa nu le strice% Profesorul Wondracek, du!a un scurt
e(a"en, il !ri"este la scoala si baietii se instaleaza la aceeasi &azda, la !recu!eata
,enca ,iuchici% Hutu o a+uta !e &azda in &os!odarie si !lateste nu"ai !e +u"atate%
Budulea cel batran venea in #ecare sa"bata la oras, s!re bucuria co!iilor, carora le
aducea cate ceva de acasa si le !ovestea "ulte%
Intr-o zi, dascalul insotit de Budulea si de Buduleasa sosesc la scoala% Intalnirea
dintre "a"a si #u, du!a o des!artire de zece ani, e"otioneaza !e toata lu"ea%
,a sfarsitul anului, Budulea Taichii ra"ane la !rofesorul Wondracek, iar dascalul
Claita este su!arat #indca auzise ca fostul sau elev ur"a sa !lece la scolile latinesti
!entru a a+un&e !reot sau avocat, in loc sa se faca dascal% bb.-/n.-/1ubb+
Hutu isi continua studiile si du!a zece ani, intors in sat, se !reoteste, se casatoreste
cu $ili si are un baiat, !ri"ul ne!ot al lui Budulea%
#ersna$ele
%utu, #ul lui $ihail Budulea si al aftei, este !ersona+ul !rinci!al al nuvelei, )ind
ur"arit in evolutie din co!ilarie !ana la realizarea sa !rofesionala si fa"iliala%
BaiatuI a avut o co!ilarie nefericita, #ind !arasit de "a"a sa la varsta de cinci ani%
Crescut de tatal sau, care il !urta !retutindeni la !etrecerile din sat, la care !artici!a
ca ci"!oier, Hutu se "aturizeaza re!ede si invata "estesu&ul cantatului din )uier
inca din co!ilarie% I"a&inea baiatului "asezat, retras si intotdeauna intele!t",
cuviincios si cu"inte, a atras si"!atia celorlaiti co!ii si sateni, care 2-au !ri"it ca !e
cineva a!ro!iat "!entru ca Budulea nu era nu"ai al Taichii, ci si al nostru al
tuturora%" 3ra un co!il series, care !azea cu strasnicie ci"!oaiele tatalui sau, era
!rietenos si nu se su!ara !e ceilalti co!ii%
Dat la scoala la inde"nurile invatatorului, el casti&a !rin inteli&enta si harnicia sa
ini"a dascalului 4"dascalul nu tinea la ni"eni "ai "ult ca la dansul"5 si devine cel
"ai e(i&ent dintre "onitori 4"atat de strasnic ca el nu "ai era nici unul"5% Cu rabdare
si intele&ere ii a+uta !e scolarii "ai "id sa desco!ere tainele alfabetului% -a
i"!rietenit cu naratorul, desi era "ai "ic decat el si i-a devenit ocrotitor si "odel in
seriozitate si intele!ciune6 "din co!il neasta"!arat ce era", "a facui baiat asezat si
intele!t ca dansul"%
Hutu re!rezenta un "odel, un refu&iu si un s!ri+in de nade+de !entru !rietenul sau
"ai "ic6 "$er&ea" dar totdeauna cu el, de el asculta" totdeauna si la dansul
cauta" sca!are cand era" na!astuit%"
Prin intrea&a sa !urtare si seriozitate l-a convins !e dascalul Claita sa insiste !e
lan&a Budulea ca sa-l tri"ita la scoala la oras% Pentru ca nu se !utea duce in straie
taranesti, invatatorul i-a dat niste haine vechi si !eticite% Neobisnuit cu aceste haine,
baiatui "er&ea cu "ainile de!artate de tru!, ca nu cu"va sa-si uzeze "anecile si
!antalonii% 3ra i"!resionat si e"otional de fa!tui ca !urta hainele invatatorului7 "si-
2 treceau #orii cand se &andea ca acu" el insusi le !oarta si se strica%"
tiind ca dis!une de "i+ioace "odeste, el isi acce!ta cu de"nitate saracia,
aratandu-se harnic si ascultator, a+utandu-si &azda, !e ,enca ,iuchici !entru a
reduce din cheltuieli% Chiar daca se culca !e +os, !e o saltea de !aie adusa de tatal
sau de acasa, el nu s-a !lans niciodata% *!reciind eforturile !arintelui sau, care facea
toate sacri#ciile ca el sa ur"eze o scoala la oras, Hutu s-a aratat acelasi co!il harnic
si serios, cal" si calculat, straduindu-se sa-i faca !e ceilalti sa #e "ultu"iti de el%
Toate treburile !e care le facea in &os!odaria ,encai si la !iata nu-l i"!iedicau sa #e
un elev bun la invatatura si sa-2 a+ute astfel !e tatal sau sa !lateasca "ai !utin
&azdei%
3l s-a dovedit a # un co!il cuviincios si revazandu-si "a"a, du!a zece ani, s-a dus
sa-i sarute "ana, fara sa-i re!roseze ni"ic% tran&and in su)etul sau sensibil
dra&ostea
si bucuria revederii, a ince!ut sa !lan&a i"!reuna cu "a"a sa% care il #nea in brate
si
il saruta% 8areori si-a tradat e"otia, aratand celorlalti ca are o #re cal"a si
interiorizata,
#ind totdeauna sta!an !e sine6 "nu"ai Hutu venea asezat si cu !asii "asurati in
ur"a
noastra, ca si cand n-ar sti de ce e vorba%"7 "Hutu insa nici nu "er&ea iute 9%%%:
!recu"
a aste!tat zece ani ca sa o vada, "ai !utea aste!ta inca cinci "inute%"
Plin de sar&uinta si !erseverent, Hutu a studiat "ult, aratandu-si dra&ostea de carte
si - !rin reusita sa in viata - a i"!linit visul !arintilor de a avea "un fecior la scolile
cele "ari", dar si s!eranta dascalului Claita de a reveni in satul natal si de a
contribui la
!ro!asirea oa"enilor% Chiar daca nu a a+uns dascal asa cu" s!era ini"osul sau
invatator
4"oa"enii cei "ari alesi trebuie sa #e dascali"5, el a devenit in satul sau un !reot
iubit si
res!ectat de toata lu"ea, "uncind cu daruire si !asiune in folosul oa"enilor%
'orta sa "orala, bunatatea si "odestia lui au atras intotdeauna ad"iratia, res!ectul
si si"!atia tuturor, inclusiv a naratorului, care isi a"inteste de el cu !rietenie
sincera ca
des!re Budulea "al nostru al tuturora"% Dra&ostea si res!ectul fata de !arinti, fata de
dascalul Claita care ii !urtase de &ri+a de cand era scolar fac din Hutu un "odel
de"n de urrnat%
Budulea ecel &atran, ci"!oiesul din Cocorasti, era un o" deschis si sociabil,
za"bind "ereu cand i se vorbea% 3ra un o" scund, "&ros, rotund la fata", cu un
!icior "ai scurt decat celalalt, inzestrat cu talent "uzical si cu o #re !lacuta si
sincera% 3l era che"at la toate !etrecerile din sat deoarece "canta "ai bine decat
toti si din vioara, si din ci"!oi, si din )uier"% Purta totdeauna un )uier in ser!ar de
care nu se des!artea niciodata% Prezenta lui la !etreceri !area ca aduce noroc,
#indca venea ;cu "ulti ani, cu s!or in casa si cu belsu& la "asa%"
Dra&ostea si &ri+a fata de #ul sau is deter"ina !e Budulea sa-2 creasca sin&ur cand
sotia sa il !araseste% $ai "ult, neavand cu cine-2 lasa, il !urta cu el la !etreceri,
invatandu-2 totodata de "ic "estesu&ul cantatului la )uier si obisnuindu-2 de co!il
cu res!onsabilitatile6 Hutu ii !azea cu strasnicie ci"!oaiele intr-un colt al casei%
Inde"nat
de dascalul Claita, el isi da co!ilul la scoala, nevenindu-i !arca sa creada ca si #ul
sau
!oate invata carte%
$andru de sar&uinta baiatului sau, de dorinta acestuia de a invata, face efortul de a-
2 da la scoala la oras% Co!ilul se bucura ca nu a tost !ri"it la "!re!arandie",
&andindu-se ca va "er&e la aceeasi scoala cu !rietenul sau% 'ire deschisa si
co"unicativa, Budulea si"te nevoia sa i"!artaseasca si celorlaiti bucuria si "andria
de a avea un #u elev la scolile cele "ari6 "$a duc si eu la oras, #indca a" un fecior
la scolile cele "ari% *re sa iasa dascal"%
<ri+a fata de #ul sau crescuse din dra&ostea ne"ar&inita !e care i-o !urta% In #ecare
sa!ta"ana facea dru"ul !e +os !ana la oras, desi "er&ea &reu datorita !iciorului
in#r", si "niciodata nu venea cu "ana &oala%" tia sa !ovesteasca fru"os, era vesel
si vorbaret% Pentru baiat, cand 2-a instalat la &azda, adusese de acasa "o saltea cu
!aie, doua !erini, o velinta, trei randuri de albituri, doua !aini "ari, un saculet de
fasole, altui cu faina de "a"ali&a si o bucata de slanina" ca sa-i a+un&a !entru doua
sa!ta"ani%
Din "odestul sau casti& !latea &azda lui Hutu, nu"ai +u"atate din su"a, adica
"saizeci
de creitari" !e luna%
u)etul sau bun si &eneros se intrista la &andul ca "a"a lui Hutu nu !utea sa se
bucure alaturi de el !entru reusita #ului7 "cand se &andea cu" s-ar bucura afta
dac-ar a)a ca feciorul ei are sa #e dascal, ochii i se u"!leau de lacra"i si credea ca
"oarta sa #e, ar scoate-o din !a"ant"%
Dra&ostea fata de fa"ilie 2-a facut sa o ierte !e afta cu toata sinceritatea, sa uite
ca 2-a !arasit, si astfel sa se bucure ca fa"ilia s-a reintre&it% 3l isi i"!artasea
bucuria dru"etilor6 "$er&e" cand eu, cand nevasta-"ea la oras #indca ave" un
fecior la scolile cele "ari%"
Neintele&and in&ri+orarea dascalului Claita le&ata de scolile "latinesti", Budulea se
bucura ca #ul sau are sa invete "ulte li"bi straine si are sa devina "dascal "are"6
"*" un fecior la invatatura% *re sa iasa dascal "are% =orbeste sarbeste si un&ureste,
iar acu" invata latineste, &receste si ne"teste6 nu-i "ai li!seste nici o li"ba ca sa
#e cele sase de!line%"
I"binand descrierea cu dialo&ul si naratiunea, scriitorul reuseste sa contureze acest
!ortret "e"orabil, un faran vesel din #re, bun si sincer, care intele&e rosturile
invataturii si s!ri+ina !rin "i+ioacele sale "odeste reusita #ului sau%
*utorul sur!rinde &esturile si vorbete caracteristice ale !ersona+ului6 "Budulea cel
batran schio!ata s!rinten si !e "aruntite cu noi, #indca nu-si "ai &asea rostui si ar
# voit sa a)e vreun o" ca sa-i s!una cele !etrecute%" Tonul sau &lu"et, vofba
si"!la, taraneasca, ascund "ulta afectiune6 "$ai Budulea taichii>"
'ascalul Claita e"otioneaza cititorul !rin intrea&a sa conduita% Invatator la tara, el
se bucura de res!ectui satenilor datorita #rii sale sincere, neobosite si &eneroase,
!usa in slu+ba co"unitatii% *vand o fa"ilie nu"eroasa, el stie ce insea"na &reutatile
si sare totdeauna in s!ri+inul celor a)ati in di#cultate% I"!resionat de situatia lui
Budulea si a #ului sau, il sfatuieste !e ci"!oies sa-si dea baiatul la scoala, dorind ca
toti co!iii
din sat sa invete carte6 "$ai Buduleo, nu "ai !urta si co!ilul cu tine7 !une-i o bucata
de !aine in traista si tri"ite-2 la scoala, ca sa-"i bat si eu ca!ul cu dansul%"
8ecunoaste
si a!reciaza calitatile intelectuale ale co!ilului, !e care i2 nu"este "onitor si a!oi i2
s!ri+ina sa-si croiasca dru"ul in viata% Insista ca baiatul sa "ear&a la oras la scoala
nor"ala, la "!re!arandie", il a+uta oferindu-i niste straie "ai vechi cu care sa se
!rezinte
in fata noilor sai !rofesori si cole&i%
<eneros si hotarat, dascalul Claita ar vrea ca acest baiat de la tara, inzestrat cu
nu"eroase calitati, sa a+un&a dascal si sa-i ur"eze la scoala din sat% Chiar daca e
intristat ca Hutu nu este !ri"it la scoala nor"ala, !entru binele acestuia acce!ta sa
#e dat la scoala !rofesorului Wondracek% *)area vestii ca Hutu va ur"a "scolile
latinesti", renuntand la ideea de a deveni dascal ca si el% Il intristeaza si il revolta6
"3ra o curata hotie sa ia baiatul !e care 2-a crescut el in scoala lui si sa-2
nenoroceasca, de!artandu-2 de la dascalie, !entru ca sa-2 scoata, te !o"enesti ce,
!o!a, ba !oate chiar advocat%"
$area sa dorinta era ca Hutu sa se intoarca in sat si sa a+ute la ridicarea culturala a
satenilor, a co!iilor, a tuturor celor care aveau nevoie de invatatura !entru a as!ira
la o
viata "ai buna% *ceasta s!eranta s-a realizat !rin revenirea lui Hutu in sat ca !reot
si ca &inere, s!re "ultu"irea ini"osului dascal%
#r(esrul )ndrace* se arata corect inca de la ince!ut, su!unandu-2 !e Hutu
unei e(a"inari su"are inainte de a-2 !ri"i la scoala% tie sa a!recieze efortui facut
de baiat si ii s!une deschis care este conditia !ro"ovarii sale6 "daca va # silitor, are
sa treaca e(a"enul%" Tactul sau !eda&o&ic il indea"na sa-i atra&a atentia si sa-i
starneasca a"bitia noului sau elev6 "3 destul de "are, adau&a el asezat, !entru ca
sa intelea&a ca-i sade rau intre co!ii daca nu invata bine, !entru ca atunci e ca
"a&arul intre oi%"
3ste un !rofesor res!ectat, e(i&ent, caruia ii !lace ordinea si disci!lina in scoala%
3levii trebuie sa invete, iar orele trebuie sa se desfasoare du!a un orar bine stabilit%
Cand Budulea a deschis usa in ti"!ul orei che"andu-2 !e #ul sau, !rofesorul "a
sarit
"anios", dar a)and "otivul !entru care baiatul ur"a sa !lece 4"ca sa vada !e
"aica-sa"5, a acce!tat si 2-a invoit%
Convin&andu-se de calitatile baiatului, il ia la casa lui, a!oi il tri"ite la "scolile
latinesti", s!ri+inind dru"ul lui Hutu in viata, realizarea lui !rofesionala%
*)ati !e tre!te ierarhice scolare diferite si re!rezentand doua lu"i, cea rurala si cea
urbana, dascalul Claita si !rofesorul Wondracek se co"!leteaza in desavarsirea
!ro#lului intelectual si "oral al tanarului Budulea, in reusita acestuia in viata%
+eali,area artistica
In acesta o!era e!ica scriitorul isi e(!ri"a &andurile si senti"entele !rin inter"ediul
!ersona+elor si al actiunii% *utorul i"bina "aiestrit naratiunea cu dialo&ul si
descrierea, stilul direct cu stilul indirect intr-o o!era e"otionanta !rin !ro#lurile
u"ane !e care le realizeaza%
,i"ba !o!ulara cu accente re&ionale si usor arhaice ?!raznic, ser!ar, dire&atorie,
cenzor, Bukiaz-ba, !re!arandie, surtuc, creitari etc%5 reda e(!resiv lu"ea satului
ardelenesc, in secolul al nouas!rezecelea%
",i"ba scriitorului are de ase"enea un caracter !o!ular% !eci#cul ei consta in
as!ectul &eneral ro"anesc al acestei trasaturi% Cuvintele si e(!resiile re&ionale sunt
!utine in nuvelele lui, cu toate ca "ediul si locul in care se !etrec, a!oi "etoda
realista a scriitorului, le-ar cere% lavici le evita insa tot "ai "ult din !rinci!iu,
!entru ca e convins,
inca de !e bancile universitatii, de necesitatea unitatii li"bii noastre literare%" 4I%
Breazu5
$i+ioacele artistice realizeaza un stil echilibrat%
-pitetele subliniaza trasaturi caracteristice6 "o" scurt, &ros, rotund la fata",
"cu"inte", "dascalul era un o" neobosit", "adanca deza"a&ire"% "cel "ai strasnic
dintre cenzori", "vre"ile erau "inunate", "&las tainic" etc%
C!paratia evidentiaza e(!resiv situatii si trasaturi6 "e ca "a&arul intre oi@", "acu"
nu-2 "ai chea"a Hutu, ci $ihail Budulea, ca !e taica-sau", "!rivind ca la o "inune"%
3nu"eratia accentueaza trasaturi si actiuni su&estive6 "canta 4%%%5 si din vioara, si din
ci"!oi, si din )uier", "are sa ne vie Budulea cu "ulti ani, cu s!or in casa si cu belsu&
la "asa", "Hutu are sa invete latineste, &receste, ba chiar ne"teste", "facea foc,
"atura in casa, s!ala vasele, cara a!a si aducea iar cosurile acasa" etc%
+epetitiile scot in evidenta &esturi, cuvinte si situatii caracteristice !entru
!ersona+e6 "$er&e" la oras #indca ave" un fecior la scoala cea "are%" 4%%%5
"$er&e" cand eu, cand nevasta-"ea la oras #indca ave" un fecior la scolile cele
"ariA "Hutu a iesit afara si a ince!ut sa !lan&a, iara "aica-sa a iesit du!a el, ca sa
!lan&a si ea,
a" ince!ut sa !lan& si eu%", "3 rau, foarte rau 9%%%B cel "ai "are lucru e dascalul, si
asa oa"enii cei "ari alesi trebuie sa #e dascali"%
Antite,a este o "odalitate de a !une fata in fata situatii contrastante6 "Du!a aceea
Hutu a iesit afara si a ince!ut sa !lan&a, iar "aica-sa a iesit du!a el, ca sa !lan&a si
ea7 a" ince!ut sa !lan& si eu, #indca nu "ai vazuse" !e Hutu niciodata !lan&and%
Dar Budulea radea acu" si se uita la noi%%%"%
Des!re el insusi, Ioan lavici s!une6 "unt o" de saizeci si doi de ani, dintre care
!atruzeci au fost !etrecuti in lucrarea !entru ridicarea nivelului "oral si intelectual
al nea"ului ro"anesc 9%%%: !rin lucrarea ce a" desavarsit in ti"! atat de indelun&at,
ca
scrietor, ca dascal, ca ziarist si ca lu!tator !olitic%%%" 4I% lavici, a#r"a#e din 2C225