Sunteți pe pagina 1din 9

PSIHOLOGIE ORGANIZAIONAL

CURS SEM. I
INTRODUCERE
Scurt istoric al studiilor organizrii
Teoriile clasice ale organizrii
Sub numele de teorii clasice ale organizrii sunt cunoscute descrierile principiilor de organizare "corect"!
care pot "i utilizate #n designul $i administrarea unei organiza%ii. &rincipiile au un caracter prescripti'!
art(ndu)ne cum trebuie s "ie "construit" o organiza%ie! pentru ca ea s constituie cel mai bun mediu de
munc* un mediu #n care e"orturile oamenilor s duc la succes $i e"icien%. +ntruc(t oamenii sunt! a$a cum
sus%inea Emile Dur,-eim! produsul propriet%ilor structurale ale mediului social #n care au trit! trebuie
gsit "cea mai bun cale" de alctuire a mediului organiza%ional care structureaz acti'itatea oamenilor.
&rimele teorii ale organizrii propuneau modul ideal organizare.
Sisteul !irocratic de organizare" Ma. /eber 012345 consi)derat primul reprezentant al acestor teorii
propune "birocraia" ca "orm ideal de organizare. Sistemul birocratic #nltur in6usti%iile create de clase $i
caste! prin constituirea unui cadru #n care e'olu%ia indi'idului este pre'izibil! progresul lui #n carier "ac(ndu)se
pe baza meritelor personale.
Sistemul birocratic de organizare este caracterizat prin mai multe dimensiuni. 7cestea sunt8 diviziunea
muncii, delegarea autoritii, structura i anvergura controlului. 9iecare din aceste dimensiuni descrie o
component a sistemului! care permite "unc%ionarea lui! #ndeplinirea opera%iunii sale comple.e. &entru a
putea "i realizat! aceast opera%iune trebuie #mpr%it #ntr)un numr de componente speci"icabile! mai mici.
Se realizeaz! ast"el! ceea ce poart numele de diviziune a muncii sau specializare. :a r(ndul ei! di'iziunea
muncii creaz problema coordonrii comple.ului de responsabilit%i particulare. Delegarea sistematic a
autoritii este modalitatea de coordonare. +ntr)o organigram 0ca cele prezentate #n capitolul 35 dimensiunea
'ertical ) msurabil prin numrul ni'elurilor ) reprezint delegarea de autoritate! iar dimensiunea
orizontal ) msurabil prin numrul di'iziunilor ) reprezint di'iziunea muncii sau specializarea.
Organigrama mai precizeaz autoritatea "ormal con%inut de "iecare pozi%ie ierar-ic8 cu c(t ni'elul este mai
#nalt! cu at(t mai mare este autoritatea acelei pozi%ii. 7cti'it%ile de conducere constituie calea prin care
aceast autoritate se mani"est #n situa%iile de munc.
Structura unei organiza%ii se re"lect #n raportul dintre #nl%imea $i #ntinderea pe orizontal a organigramei.
7cest raport poate "i #n "a'oarea #nl%imii ori! dimpotri'! a #ntinderii pe orizontal. Din punct de 'edere al
structurii! organiza%iile pot "i! deci! "#nalte" sau "plate". Anvergura controlului se re"er la numrul de
subordona%i controla%i de un singur $e". +n consecin%! #nl%imea sau caracterul plat depind de numrul de
ni'eluri ierar-ice! de autoritate $i de an'ergura controlului! #n "iecare din aceste ni'eluri.
#anageentul $tiin%i&ic" &roblematica di'iziunii muncii $i specializrii sarcinilor s)a pus #nc din
prima 6umtate a secolului I;! o dat cu dez'oltarea marilor organiza%ii industriale. Mai t(rziu! aceast
problematic #ncepe s "ie cunoscut ca o component a managementului tiinific. +n 1211! 9rederi, /. Ta<lor
public lucrarea The principles of Scientific anagement. Ta<lor demon)streaz necesitatea unui design al
muncii bazat pe standardizarea! specializarea $i simpli"icarea acti'it%ilor de munc! #n scopul ma.imizrii
e"icien%ei producti'e* specializarea $i rutinarea muncii pot spori 0p(n la un punct5 e"icien%a $i producti'itatea.
&entru ca organiza%ia s "ie e"icient! anumite "unc%ii manageriale trebuie e"ectuate competent. 015
Analiza sarcinilor pri'e$te "elul cum trebuie s #mpar%i opera%iunile comple.e #n opera%ii simple! distribuite
indi'izilor* cum s elaborezi reguli $i direc%ii de realizare a "iecrui segment particular al muncii! #n maniera cea
mai e"icient. 0=5 Selecia se re"er la "elul cum trebuie s realizezi acordul #ntre cerin%ele postului $i priceperile
muncitorului! a'(nd #n 'edere "aptul c anga6area unor persoane insu"icient cali"icate 'a pune la #ndoial
atingerea standardelor de per"orman%! iar anga6area unor persoane cu o cali"icare peste cea a postului reprezint
o utilizare ine"icient a resurselor umane! ce poate crea insatis"ac%ii indi'iduale. 0>5 Training)ul este important
at(t #naintea anga6rii c(t $i #n timpul ocuprii postului. Ta<lor se re"er la $e"i cu termenul de pro"esori.
035 !ecompensele. &entru a "i atinse $i men%inute ni'eluri superioare de producti'itate! recompensele indi'iduale
trebuie administrate contin)gent per"orman%elor. 0?5 "i#area scopurilor. Ta<lor accentueaz importan%a unor
scopuri speci"ice $i incitante! pentru "iecare indi'id! #n "iecare zi de munc. Natura sarcinii trebuie s ocupe
con'enabil $i inc @ @ @ @ @ @A @@
@ @@ @@@@@@ @ @ _
B _ j @ @@@@@@ @ @
@@@ !"#$ %&' @ @@ @@@@ ()*+, -./0 123
@@ $$ $$$ !"#$% 4567 8 @ $$$$ % !" #$ % 9 :
1
$$ ;<=> ?@@@@ $$ $ $ A BCD EFG&'()*+,-./01234@ $ &
56,789:;<HIJKL@' ( M @ @N OC @@ P QRS ) * +,- ./ T U
V WX Y 0 1 2 @ @@ 3 Z@ @@@@@@@@@ @ @@@@@@ =>?@A BCDEFGH0IJKL MN @
@ @ @@@@@@@ [ \ ]^_` a bc de 4 5 67 @ @ 8 9:; <= f g > ?@A h @ijk
l mn @ opqrst u BCD@D E vwx y z @@@ {|}~]_
@F @@@@@@@@ EFG H IJK L MNOPQRST G
H
@ ( @@ @ U
@ @@ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @@ @@@@ OPQ RST 1T @ V @@ W @ @ @ @ X
@@@@@@@ Y @ @ IJ@K @ Z -
U L!MN@[" @ @\] ^ #$ @ V O_`ab cd
WXYZ[\]^_`abc@%@&'@efgh @ @(i@jkl mn
@ TP @@ Qopqr s R @@ tu v w 7] )@ @@@@ x S*+ ,
y z{|} ~ @ @@@@@ a @@
@@@ - . defg hi @ @ jklmn opqrst /0 @@ @@1
@@ 3 Q @ ! "#$% @ @ @@@@@@ &
T@ U @ 2 @ 345678 9:
@ `uvwxy 0,1z{|}u~ `+0v
;< @ @ ' V @ @ @ @ @ @ @ @ - @ @ ( =
@@ @ > ?@ A @ @@W@ ) *+,- ./ @0 1234
@ 56 78 @ @ _ , @@ @ B
@@ `u @@@ @X @@ 9: ; <=> , @
!YZCD" #$%& [EFGHI @@@@@ @ J KL
'( \ sJu? ) *+ ]M, -. "0 N^ @@@@ /012 ? @
34567 @@@@@@@@ 8 A 9 @@ B : ;<=@ @@@ @
@ @@@@ > ?@ ABC G NCDEFG H IJ D E _ F @ O@ @ @G
H@I JKLMNOP QR _ ST PQRSU @@@@@@ VWXY `Z
^__ @KLM @@@ ! @@@@@ [ \]^_ `a b cd _ |
T @@@@@@@@@@@@@@@@@@@ efghi jklmnopqrstuv @ @@@@ w x y z{ " @@@ a
@@! @ @ ~ #U@ @ @ @ @ @ @ @@ @ @ @ @ | }~ NO P
" # @@ QR @@ @@@@@ $ %& ' -1 (}s (
@ @ @@ @@ @@ ST $ % b UV! @ @ @
@@@@@@ cV @ ! dWX @ - @Y Z @ [
@@@ " e#f@ @ &@' @\"]@(!"
#$ % @^# & ' $ ()*@ W XY + ) % *_@Z [ , @ @@ `gah
b - + @@@@ @ @ ./0 12 3 4 5 @" 6 @@ 7 i 89:
@ c $@ @@ ; <=>?@A B d ,CDE & H @@ jefghi j o d P % @@@@@@ FG HIJKL
1b @\]^_ M &' / {| ) *N O
@ P@ k ' -lm((QRSTUVWXY @@@@ [ j @@ Z`n @
@ .@ @@@ ! /@ [ 0 1@op2@@( s0u"bb1 a kH \3]
@@@@ H ^ _` b) @@@ c d e " # * 4 @@@@@@@@@ f gh i jkl __ a
@5!@ @@@ b c d + ,- _ _ @6 e f g m 7h@ @ 8qr
@ i j @s)` n @tk@opl @ l @qrs9
@ @ mtuv@ n . ' (( ( [o pqr s tuv wxy +, - . m ( z )u wxy { !
"#$%&'() U | *+ , } n- * ./01 2 3 45 ~ 0 ! @678 9:; <q
+b@ @@@ => ? !"@@: @ @@ @@ @ @ABCDE FGH
/0 ; @@@ vwxy / <z{ o * z= @@@@ I JK LMN | #$ }~ O
@@ P @@@@ QR STUV WXY

Zp[\]@ " 0 ^@ @ @ _` ab 1 2 3
c q @ @ 1 2 4 @ @
@
de fgh U 5 @
@
ijk #$ 6>l@@ r @@@@@@@ % & + 7 s
@{@@mno p - @@ @@ @ @ }
@q r ? @@ @ |} ~ @@ @s@@ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ t uv w x
@ t @@@@@@@@@@@@@@ yz{| }~ 3 4' 8 ( )* @
$@ @@ 9 @@ % + A@ u @@@@@@@@ , -
&$ $ . @ $%@&' ()*+ , -. $ '
$ $ $$ $ $ $ $ $ 5 @ @ @@@ - : @ ;
@ , @- @ B , < @/0@ @@ /
@ 1 2v @ @ @@@@@ s =@ @ @@
@
w C ! 3 4
" > # D 56 0 @1
@@ $( &'() @ @@@@ @@@ t@ @@@ 23 @78
=
x @@@ ? yC@@E _ @@ 9 :;
@ @ @ @ @ @@ @ @ @ @ @ 0 6 7 8 9:;< A zF ] @ @ = >
.G @ @ 1 / 4 @ @@ $
!0@ @@@ G-@@ @@ "#$ %@< @ @@@@ & ' 1()
* *+ 9H+,-. @@@ @ @ / 012@{^ 3456 7 B %C@
|@@ @ @ @@ _ | ! 8 &@@@2 @ @ @ @ @ @ @ @ `,! }"#$% &' 5
@@@@@@@@@@@@@@@@@ ! " # $ 9:DE ? ,-@@;< => I % ? @@ Ft @
()*+, => ?@ A Z @ &'()* A } @@ - '+ , @ -./ 0 12345 _ B
CD @B ( (( 6 7 8 9 EFG , @@@:;< = H @@>@?~ I J @ ./ 0123
K@ABC@C D JK@E456789 +(?: @A @@ FGH IJ@};<=
3KLMNLG@ O PQRSTUVW 6 @ 7 @ XYZ[\] ^ _`a L M N ( <4 b c
@ @ @@@@@@@@ OPQR STUVW defB H @ XYZ [ \] C D 5@ghij k ^
@lmn o - _p qr ` @LM@ @ @ ab cd @ s tu@efg h v w@
@@@@@ xyz {|} ~ i jk 6 @@@@ >b?@ I @ 7 N DE l ^ @ m8 1
./0 @@@@@ n E 8 @ J @ @@ ) _ O K P@ o @F
G H p @ @@@@ qr stu vwxyz @ { 9: ABC|}~
@
@
@@ @@@@@@@@ F GH @ @xDE I JK @
FGH IIJ T@9 @
) @ @ Q @ @@@@@@@@@ { ; < L bKLMNOPQ
*@-:;.@@ @ @@ @ @ @ @ @ ! -R@
@@ +@ @ @ @@@@@@@ @ @ = R @ <

@@@@ ly S I @ @@@ S T@@ = @ @>


@ @ @ @@ @ > G
^
J @ @@ @ @ L M N OP = J T@ @
U@,?@ M Aa organiza%ie! este #n'%at.
+n ambele situa%ii! e"orturile managerilor sunt orientate! #n esen%! spre crearea condi%iilor care "aciliteaz
integrarea scopurilor organiza%iei cu cele ale membrilor ei indi'iduali. Managerii conduc anga6a%ii s 'ad #n
atingerea scopurilor organiza%iei o cale de realizare a scopurilor personale! #ntr)o manier congruent cu
con'ingerile lor8 cei cu con'ingeri . 'or pre"era strategii de modi"icare a compor)tamentului organiza%ional
0te-nic de esen% be-a'iorist! cu rdcini directe #n teoria lui S,inner 12?>5* cei cu con'ingeri < 'or
pre"era strategii participati'e 0'. #n capitolul ? "Managementul prin obiec)ti'e".5
Rsp(ndirea unei "orme simpli"icate! a teoriei lui Mcregor! ca dou teorii propriu)zise! nu ca dou ipostaze!
#ntre altele! care ilustreaz impactul con'ingerilor! concep%iilor managerilor asupra comportamentului! poate
constitui un e.emplu de implicare insu"icient a psi-ologiei #n practica $i teoria managementului. Cci
pentru psi-ologie rolul percep%iilor #n determinarea comportamentului nu este o tem nou. Ea s)a accentuat
o dat cu dez'oltarea orientrii cogniti'e #n psi-ologie. Con'ingerile la care se re"er Mcregor
"unc%ioneaz ca stereotipii ) con'ingeri pri'ind categorii de oameni. Ele in"luen%eaz ac%iunile posesorului
lor $i consecin%ele acestor ac%iuni8 comporta)mentul altora! clasificai ast"el.
Asigurarea unor cerin%e organiza%ionale care s cores+und c,t ai !ine +ersonalit%ii uane" +n
prezum%iile lui Mcregor e.ist! de6a! o imagine despre subordona%i 0sistemul de con'ingeri ")"5! care ar
permite posesorilor lor un tratament al subordona%ilor cu impact poziti' asupra moti'a%iei $i satis"ac%iei acestora..
Ulterior! teoriile $i strategiile de management au accentuat importan%a crerii unui sistem organiza%ional care s
corespund c(t mai bine caracteristicilor umane. 7st"el de caracteristici descriu procesul dez'oltrii ori
trebuin%ele de baz ale omului. 7rg<ris 01235 consider! de pild! c mediul organiza%ional trebuie s satis"ac
trebuinele indi'idului 0de a se mani"esta acti'! independent5 $i capacitile lui 0de a tolera am(narea grati"ica%iei!
de a opera cu abstrac%iuni $i de a)$i dez'olta aptitudini multiple5.
+n legtur cu aceast categorie de teoretizri $i strategii organiza%ionale! este mai semni"icati' caracterul
general $i prescripti' atribuit carecteristicilor umane! dec(t caracteristicile propuse de o teorie sau alta spre a
"i respectate #n "construirea" unui mediu organiza%ional. Similar caracteristicilor care de"inesc organiza%iile #n
teoriile clasice 0structura! an'ergura controlului $.a.5 caracteristicile umane sunt considerate a a'ea un
caracter general uman. &entru c se consider c de"inesc orice membru! din orice organiza%ie! ele conduc!
din nou! la ideea celei mai bune ci de organizare! pornindu)se! de data aceasta! de la personalitatea uman.
Ca $i #n alte domenii aplicati'e ale psi-ologiei! aplicarea acestei abordri #n practica organiza%ional a dus la
rezultate "oarte di"erite. Strategiile de design al muncii iz'or(te din aceast abordare ) spre e.emplu!
cre$terea numrului de sarcini ale unui post sau #mbog%irea con%inutului muncii! pentru ca de'enind mai
incitant s corespund ne'oii de stimulare a omului 0"*ob enlargement" i "*ob enrichment"5 au rele'at
diferene individuale semni"icati'e pri'ind satis"ac%ia $i moti'a%ia anga6a%ilor. Mul%i anga6a%i se simt
>
satis"cu%i de munca lor! #n ciuda caracterului rutinar accentuat al acesteia $i dimpotri'! stresa%i $i
nesatis"cu%i de o cre$tere a numrului opera%iunilor $i de sc-imbare.
7lte abordri organiza%ionale din perspecti'a respectrii tendin%elor $i ne'oilor de baz ale personalit%ii
umane sugereaz inoportunitatea unui control prea strict $i o direc%ionare pas cu pas a anga6a%ilor. O simpl
g-idare a procesului de plani"icare $i imple)mentare ar corespunde mai bine ne'oii de autonomie a
indi'idului. Un mediu lipsit de constr(ngeri inutile ar corela cu satis"ac%ia! moralul ridicat al anga6a%ilor $i cu
producti'itatea muncii. Rezultatele aplicrii acestor sugestii sunt departe de a "i consec'ente. 7st"el! moralul
ridicat al anga6a%ilor nu coreleaz #n mod necesar cu producti'itatea $i cu sistemul democratic de organizare!
bazat pe participarea la procesul de luare a deciziilor. &roducti'itatea poate "i ob%inut $i printr)un sistem
autocratic de management $i poate duce! $i #n acest sistem! la un moral ridicat. De asemenea! participarea
anga6a%ilor la luarea deciziei poate "i! uneori! prea costisitoare .
Teoria z" &e baza analizei comparati'e a dou sisteme de management ) cel 6aponez 05! mai paternalist!
#n care organiza%ia #$i asum responsabilit%i care dep$esc cadrul strict al situa%iei de munc! implic(ndu)se #n
bunstarea general a indi'idului $i cel american 075 #n care responsabilitatea indi'idual cre$te c-iar #n cadrul
organiza)%ional! iar organiza%ia #$i asum responsabilitatea numai pri'ind anumite aspecte ale muncii anga6a%ilor
si ) Ouc-i 01215 consider c "cea mai bun" organiza%ie combin caracteristici ale ambelor sisteme de
management. 7cesta este Tipul z de organizare. Tipul z "promite" producti'itate ridicat! moral ridicat! satis"ac%ie
$i o bun calitate a 'ie%ii #n cadrul organiza%ional. +ntre caracteristicile Tipului z de organizare se enun%
urmtoarele. 015 7nga6amentul pe termen lung ) un compromis #ntre anga6amentul pe tot timpul 'ie%ii din
sistemul 6aponez $i anga6amentul pe termen scurt din sistemul american. 0=5 &re"erin%a pentru decizia luat prin
consens 0din sistemul 5 nu indi'idual 0ca #n sistemul 75 dar e'itarea responsabilit%ii colecti'e 0din sistemul 5 #n
"a'oarea responsabilit%ii indi'iduale 0din sistemul 75. 0>5 Un compromis #ntre controlul "ormalizat! e.plicit! al
per"orman%ei 0din sistemul 75 $i controlul in"ormal! implicit 0din sistemul 5 prin pre"erin%a pentru cel de)al
doilea! dar "r a respinge! de plano! msurrile "ormalizate. 035 O specializare a carierei mai redus ca #n
sistemul 7! dar mai accentuat dec(t #n sistemul . 0?5 7sumarea responsabilit%ii pentru toate aspectele
bunstrii anga6a%ilor 0ca #n sistemul 5.
+n esen%! Tipul z de organizare reprezint un mediu organiza%ional permisi'! care stimuleaz independen%a!
dar care o"er! totodat! spri6in $i securitate. De$i pri'it strict teoretic Tipul z de organizare nu reprezint
dec(t o pstrare a abordrii umaniste a personalit%ii! #n spe%! a teoriei trebuin%elor! elaborat de Maslo
0125 aser%iunile lui Ouc-i 01215 au cunoscut o destul de mare popularitate. S)a constatat "rec'ent c
organiza%iile e"iciente se caracterizeaz prin Tipul z de organizare! dar o 'eri"icare a teoriei printr)o
e$antionare $tiin%i"ic a datelor nu a "ost "cut. Se poate presupune c succesul #n tipul z de organizare este
condi%ionat! #n mare msur! de alturarea caracteristicilor "responsabilitate indi'idual" $i "participare la
procesul lurii deciziilor".
A!ordarea contingen%ei
+n timp ce #n abordarea clasic se urmrea gsirea celei mai bune ci de organizare! care s duc la cea mai
ridicat producti'itate $i la ma.ima satis"ac%ie a anga6a%ilor! teoriile rela%iilor umane sugereaz o organizare
care s ia #n considerare caracteristicile psi-ologice! #n special trebuin%ele de securitate! de a"iliere! de stim
de sine etc. considerate "undamentale pentru "iin%a uman. Ceea ce une$te principiile prescrise de teoriile
clasice 0de e.emplu "cea mai bun an'ergur a controlului"5 cu cele prescrise de teoriile rela%iilor umane 0de
e.emplu! "asigurarea cadrului pentru mani"estarea independen%ei" sau "#mbog%irea con%inutului postului de
munc"5 este caracterul lor imuabil! transsitua%ional. 7plicarea #n practica organiza%ional a acestor principii
a dus! #ns! la constatarea dependen%ei de conte.t a principiilor organiza%ionale! #n cazul ambelor categorii de
caracteristici. 7bordarea care ia #n considerare dependena de conte#t a caracteristicilor organiza%ionale este
cunoscut sub numele de teoriile contingen%ei.
-e+enden%a de te.nologie a caracteristicilor organiza/%ionale" oan /oodard 012?5! sociolog
industrial #n Marea ritanie! a "ost #ntre primii care a artat rolul te-nologiei #n determinarea caracteristicilor
administrati'e ale organiza%iei. Ea a artat c an'er)gura controlului este di"erit de la un tip de te-nologie la
altul. :a o te-nologie a.at pe produc%ia! la un moment dat! a unui singur obiect comple. ) un a'ion! de e.emplu
) an'ergura medie a controlului este de =1)> subalterni la un $e". C(nd te-nologia este orientat spre produc%ia
de mas ) de e.emplu! construc%ia de automobile! con"ec%ii etc. ) numrul de subalterni ce pot "i corespunztor
controla%i este de 31)?. +n s"(r$it! c(nd te-nologia este un proces continuu ) de e.emplu! "abricarea de produse
c-imice ) an'ergura controlului scade la 11)= subalterni. 7naliza autoarei demonstreaz relaia dintre
caracteris+ticile structurale ale organizaiei i paternurile de comportament social din organizaie. Ea atrage
aten%ia c modi"icrile la ni'elul te-nologiei trebuie "cute cu g(ndul la plani"icarea resurselor umane! care o
3
deser'esc. +n plus! analiza acestor dependen%e arat c e.ist mai multe ci de organizare. 7st"el! numrul de
subordona%i care reprezint cea mai bun an'ergur a controlului depinde de tipul te-nologiei.
Rela%ia te-nologie ) caracteristici organiza%ionale apare! #n cercetri relati' mai recente! #n "orma unor analize
dup criterii mai ra"inate. Tipuri di"erite de te-nologie au "ost corelate cu criterii di"erite de e"icien%. Un
prim tip este caracterizat printr)o structurare ridicat a posturilor de munc! #n care legturile cauzale sunt
u$or decelabile $i pre'izibile. 7l doilea tip de te-nologie rezult dintr)o clasi"icare prealabil a posturilor
care indic procesele organiza%ionale corespun)ztoare. De e.emplu! o societate de asigurri #$i "i.eaz
structura organiza%ional printr)o distribu%ie a responsabilit%ilor sau o alctuire a posturilor! bazat pe
ne'oile $i preten%iile de asigurare ale clien%ilor8 departamentul asigurrilor de bunuri! de persoane! etc. 7l
treilea tip de te-nologie desemneaz munca "oarte specializat! #n care mare parte a acti'it%ii are un caracter
discre%ionar! ce depinde de considera%iile indi'iduale asupra celor mai adec'ate mi6loace de realizare. +ntr)o
acti'itate de cercetare $tiin%i"ic! de e.emplu! designul unei "aze se realizeaz pe baza "eedbac,)ului pe care
indi'idul #l prime$te din modul de des"$urare ale "azei precedente.
7nalizele de acest "el sugereaz ideea c te-nologia determin criteriile pe baza crora trebuie evaluat $i
ridicat eficiena organiza%ional. +n tipul #nt(i! e.actitatea produsului "inal $i plani"icarea de scurt $i de
lung durat a ni'elului produc%iei sunt criterii ale e"icien%ei organiza%ionale. ,lanificarea! fiabilitatea i
performana sunt! la r(ndul lor! in"luen%ate poziti' de coeziunea grupului $i de structurarea aciunii de ctre
lider. 7l doilea tip de te-nologie impune fle#ibilitatea structurii drept criteriu de e"icien%! alturi de
plani"icare $i de ni'elul per"orman%ei. !elativa independen a subunitilor organiza%iei contribuie la
e"icien%a organiza%ional. +n te-nologia intensi'! cum este numit al treilea tip! cooperarea este criteriul
per"orman%ei! iar delegarea minimal, independena relativ a subunitilor $i lipsa tensiunilor
interdepartamentale sunt 'ariabile care sporesc e"icien%a.
7naliza subliniaz "aptul c #ns$i e'aluarea e"icien%ei organiza%iei sau subunit%ilor este contingent! adic
depinde de te-no)logie8 te-nologii di"erite impun e.aminarea unor 'ariabile di"erite ce caracterizeaz
paternurile de comportament organiza%ional8 structurare! "le.ibilitate! cooperare.
-e+enden%a co+ortaentului organiza%ional de ediul e0tern $i de 1aria!ile interne"
Sc-imbarea 0respecti'! stabilitatea5 este dimensiunea principal a mediului care in"luen%eaz "unc%ionarea
organiza%iilor. urns $i Stal,er 012?25 au obser'at di"eren%e semni)"icati'e #ntre organiza%iile care e.ist #n
industriile stabile $i cele care "unc%ioneaz #n industriile dinamice! #n sc-imbare. &rimele sunt caracterizate ca
"mecanice"! urmtoarele sunt numite "organice". O organiza%ie "unc%ioneaz "mecanic" c(nd depinde! #n mare
msur! de reguli $i de reglementri "ormale! c(nd decizia este #mpins la ni'elurile superioare ale organiza%iei!
iar controlul are o an'ergur mic. 7 "unc%iona "organic" ) cum cere un mediu #n sc-imbare ) #nseamn a a'ea un
control cu larg an'ergur! proceduri mai pu%in "ormalizate $i decizii la ni'eluri organiza%ionale medii. 7$adar!
anumite medii conduc la anumite "orme de organizare.
:arence $i :orsc- 01245 au descris! pornind de la a"irma%iile a'ansate de urns $i Stal,er! "orma de
organizare care se adapteaz cel mai bine unui mediu #n sc-imbare. Comportamentul organiza%ional! spun ei!
este "unc%ie de caracteristicile mediului $i este descris de anumite 'ariabile intraorganiza%ionale8 015
orientarea managerilor "a% de scopuri particulare* 0=5 orientarea managerilor "a% de timp* 0>5 orientarea
interpersonal a managerilor. Sunt 'ariabile cogniti'e $i a"ecti'e! deopotri'. Incon'enien%ele $i
insu"icien%ele cauzate de di"e)ren%ele de orientare ale managerilor sunt esen%iale. &entru a asigura organiza%iei
o "unc%ionare capabil de adaptare la sc-imbare! o "unc%ionare "organic"! aceste di"eren%e trebuie s "ie mici.
+n analiza e"ectuat de :arence $i :orsc-! este semni"icati' cobor(rea ni'elului la care se consider
adaptarea organiza%iei la mediu. Ni'elul de care depinde adaptarea este cel departamental 0al subunit%ilor5.
Sistee sociote.nice
Organiza%iile sunt alctuite din dou componente sau sisteme! la "el de importante8 unul social! cellalt
te-nic. Te-nologia nu trebuie considerat un dat! ast"el #nc(t designul organiza%ional $i! ulterior!
managementul s urmreasc doar adaptarea oamenilor la te-nologie. 7t(t te-nologia c(t $i munca
oamenilor trebuie concepute ca 'ariabile! susceptibile de modi"icare $i sc-imbare! pentru a se adapta una
alteia. Designul organiza%iei poate "i! de la bun #nceput! orientat spre asigurarea unei coresponden%e optime
#ntre cerin%ele e"icien%ei producti'e! pe de o parte $i ne'oile umane $i sociale ale anga6a%ilor! pe de alt parte.
Diviziunea muncii i modul de constituire a grupurilor este problema critic a acestei abordri. 7naliza
sistemic! realizat #n scopul #n"iin%rii sau dez'oltrii unei organiza%ii nu porne$te de la niciuna din
componente! pentru a urmri acomodarea celeilalte. Ea are ca scop! $i rezultat principal! identi"icarea
"sarcinilor primare", pe care organiza%ia trebuie s le realizeze! pentru a debuta sau a continua s e.iste! cu
succes! #ntr)un mediu rele'ant. Sarcinile primare sunt sarcini comple#e, semnificative, care satis"ac rela%iile
#n grupul primar de munc! iar grupul de munc este! la r(ndul lui! constituit! cu g(ndul la sarcina ce trebuie
?
realizat. De e.emplu! numrul de membrii $i competen%a membrilor indi'iduali trebuie s acopere cerinele
de cunotine i priceperi ale sarcinii.
O caracteristic organiza%ional a grupurilor care #ndeplinesc ast"el de sarcini primare este autonomia
responsabil! autoconducerea -"self management".. Ea se mani"est at(t #n independen%a plani"icrii
sarcinilor $i distribuirii lor #ntre membrii grupului! c(t $i #n managementul rela%iilor grupului cu mediul. De
pild! grupul caut singur in"orma%ia $i consulta%ia te-nic necesar #ndeplinirii scopurilor sale! #n interiorul
sau #n a"ara organiza%iei. 7daptarea la mediu coboar 0cum! de6a! am obser'at #n cazul analizelor realizate de
:arence $i :orsc-5 la ni'elul grupului de munc! acolo unde cunoa$terea problemelor este la #ndem(n $i
e.ist $i capacitatea necesar rezol'rii lor.
Cu toate c #n atribuirea sarcinilor! controlul $i recompensa realizrii lor! accentul managementului cade pe
grup ca unitate organiza%ional! designul organiza%iilor bazat pe sisteme sociote-nice nu are sens dec(t #n
condi%iile #n care se asigur "iecrui indi'id un rol sau o munc incitant! #ncrcat de semni"ica%ie $i cu
oportunit%i de #n'%are $i dez'oltare. 7bordarea sociote-nic a organiza%iilor s)a concretizat #n programe
cunoscute sub numele de "Calitatea 'ie%ii #n situa%iile de munc" -"/ualit) of 0or1 2ife"..
7bordarea sociote-nic conduce la c(te'a principii de design organiza%ional8
015 E.ist mai multe ci de realizare a misiunii unei organiza%ii. Niciuna din componente ne"iind
suprae'aluat! sistemul se poate structura #n alternati'e "unc%ionale.
0=5 Designul organiza%ional este un proces iterati'. O op%iune desc-ide calea altor op%iuni! procesul
organizrii nu are s"(r$it.
0>5 Cu totul 6usti"icat #ntr)o abordare sistemic! accentul cade pe congruen%ele componentelor. 0a5 Scopul
general urmrit presupune adec'area design)ului organiza%ional. 0b5 7utonomia responsabil a unit%ii
organiza%ionale presupune restr(ngerea speci"icrii sarcinilor $i scopurilor 'enit din a"ara unit%ii. 0c5
Responsabilitatea documentrii! #n scopul rezol'rii sarcinilor ce re'in grupului implic suportul
organiza%ional #n crearea oportunit%ilor pentru in"ormare! precum $i legitimizarea ac%iunilor de in"ormare ale
grupului.
-e&inirea organiza%iilor
Scopul de"inirii organiza%iei este de a construi un cadru teoretic al inter'en%iei organiza%ionale orientate spre
cre$terea e"icien%ei organi)za%iei. E"icien%a nu poate "i c($tigat o dat pentru totdeauna! adic prin e"ectuarea
unei sarcini stabile #n lumina unui scop stabil. O organiza%ie este e"icient c(nd este "capabil" s)$i
restructureze orientrile $i s)$i rede"ineasc sarcinile #n "a%a unui mediu #n sc-imbare.
E.ist mai multe modalit%i con'en%ionale de a descrie o organiza%ie. Organiza%ia poate "i de"init ca8
structur, grup, politic, agent, cultur, sistem. 7cestea sunt tot at(tea modalit%i de a concepe inter'en%ia
organiza%ional. 9r a ignora alte "unc%ii ale termenilor #n care de"inim organiza%iile ) de a "i no%iuni
e.plicati'e ale caracte)risticilor! e.perien%ei $i istoriei organiza%iei ) utilitatea lor poate "i apreciat #n "unc%ie
de msura #n care a6ut de"inirea scopurilor inter'en%iei. O inter'en%ie orientat spre cre$terea capacit%ii de
adaptare a organiza%iilor poate introduce o pre"erin% pentru termenii #n care este de"init organiza%ia! dar
poate! mai ales! opera o selec%ie a aspectelor rele'ante pentru studiul "Sc-imbrii" o"erite de "iecare de"ini%ie.
Organiza%ia ca structur" Abordare sociologic ori teorie a birocraiei, /eber)ian #n esen%a ei!
structuralismul este centrat pe dou no%iuni c-eie8 structur $i "unc%ie. Identi"icarea "unc%iilor latente $i mani"este
ale organiza%iilor! analiza determinan%ilor structurii $i interac%iunea dinamic a structurii $i "unc%iei sunt teme
abordate #n studii de re"erin% pentru adep%ii acestei abordri 0/oodard! 12?5.
Dubla centrare pe structur $i "unc%ie a condus la sesizarea problemei rigidit%ii $i "le.ibilit%ii structurale #n
legtur cu dez'oltarea organiza%ional 0urns $i Stal,er! 12?25 ori la analiza $i alctuirea tipologiilor
structural)"unc%ionale 0:orence $i :orsc-! 1245.
+n acest cadru teoretic! o inter'en%ie organiza%ional! de"init ca asisten%a procesului de adaptare la
sc-imbare! are ca obiect sc-imbarea structurii! sau restructurarea! ca rspuns la modi"icrile mediului
rele'ant. Din punct de 'edere al inter'en%iei! adaptarea organiza%ional se re"er la modalit%ile #n care
membrii organiza%iei sunt capabili s opteze pentru structuri care rspund mai e"icient la condi%ii sc-imbate
ale mediului sau s creeze un mediu mai prielnic.
7'(nd drept punct de plecare ideea c omul este produsul mediului #n care trie$te! prezum%ia de baz a
acestor studii este c sc-imbrile structurii 'or antrena sc-imbri #n calitatea "unc%ionrii organiza%iei.
Organiza%ia ca siste" Termenul de sistem este central #n cibernetic $i teoria in"orma%iei 0/iener!
123! Cannon! 12>5. 7pli)carea acestui termen organiza%iilor a a'ut dou consecin%e pentru studiul lor8 de"inirea

organiza%iilor ca entit%i cu auto)reglare $i e'iden%ierea constr(ngerilor reciproce dintre componentele sau


subsistemele organiza%iei.
7naliza organiza%iilor bene"iciaz! #n unele studii! de modelul general al prelucrrii in"orma%iei. Analiza
flu#ului informaiei poate sta la baza design)ului structural al organiza%iei 0albrait-! 124>5. +n aceste studii
e"icien%a "unc%ionrii organiza%iei este pus #n legtur cu caracteristicile procesului de transmitere a
in"orma%iei.
Similar! a bene"iciat de aplicarea termenului de sistem studiul constr(ngerilor reciproce ale altor
componente. :inia cea mai impor)tant de cercetri realizate #n acest cadru este cunoscut ca teoria
sistemelor sociotehnice, centrat pe interac%iunile componentei umane cu componenta te-nic.
Organiza%ia ca sistem deschis este de"ini%ia de care bene"iciaz studiul integrrii organiza%iei #n mediul su
rele'ant 0arisson! 1225.
7 pri'i organiza%iile ca sisteme #nseamn! #n primul r(nd! a le considera entiti cu autoreglare! entit%i care
#$i men%in constante anumite caracterisitci de baz! prin intermediul unor cicluri de ac%iune #n care erorile
sunt detectate $i corectate natural. De$i erorile pot apare natural! ca urmare a constr(ngerilor reciproce dintre
componentele sistemului organiza%ional! detectarea $i corectarea lor! de ctre membrii organiza%iei! nu se
dez'olt la "el de natural. Ele %in de anumite competen%e ale membrilor! #n special ale managementului! de a
crea o lume comportamental 0un subsistem5 care s "a'orizeze detectarea $i corectarea erorilor 0'. capitolul
5. Sistemul organiza%ional rm(ne totu$i o meta"or util studiului organizatiilor. Rela%iile dintre
componente tind s "ie sistemice dar sunt mediate de reprezentarea lor #n mintea oamenilor.
Organiza%ia ca gru+" Din perspectiva psihologiei sociale organiza%iile sunt grupuri de persoane care
interac%ioneaz #n baza unor reguli sau norme $i care au o identitate colecti'. E"icien%a grupurilor este apreciat
#n lumina conceptelor de influen social, compor+tament de lider, conformitate, coeziune, climat. +n aceast
abordare! nu e.ist o distinc%ie clar #ntre studiul dinamicii grupului $i "enomenele organiza%i)onale! organiza%iile
"iind considerate grupuri. Unii autori #ncearc! totu$i! mai 'izibil! s aplice conceptele grupului social rezol'rii
problemelor din organiza%ii 0/eic,! 1225. Cu toate c! #n ultimii ani! re"eririle la abordarea lui /eic, sunt mai
"rec'ente! integrarea problematicii grupului social #n conte.t organiza%ional este! #n general! mai e'ident #n
domeniul comportamentului grupului #n rela%ie cu alte grupuri. Tipologia comportamentului grupurilor ori
strategiile de management al comportamentului grupurilor sunt tratate din perspecti'a inter'en%iei
organiza%ionale.
Organiza%ia ca +olitic" C(nd rela%iile dintre grupuri iau "orma unor 6ocuri de interese contradictorii cu
puteri asociate acestor interese! organiza%ia se re'el ca politic. rupurile se con"runt pentru a ob%ine controlul
resurselor! teritoriilor! in"orma%iei! canalelor de comunicare! temelor din "ordinea de zi" sau din agenda
discu%iilor de grup. Con"runtrile de tip politic! de lupt pentru dob(ndirea controlului sunt "a'orizate de
incertitudinea unui mediu #n sc-imbare! de ambiguitatea scopurilor sau de deciziile intempesti'e.
Organiza%iile sunt alctuite din pr%i contradictorii $i pentru a le #n%elege comportamentul trebuie s
#n%elegem natura con"lictelor interne $i e.terne! distribu%ia puterii #ntre grupuri $i procesele prin care
con"lictele de putere au ca rezultat dominarea! supunerea! compromisul etc. Studiul competi%iilor "irmelor
comerciale pentru pie%e! al institu%iilor bugetare pentru resurse! al strategiilor de lupt "olosite sunt temele de
studiu #n acest cadru teoretic.
inta ma6or a inter'en%iei organiza%ionale din perspecti'a dinamicii grupurilor "politice" este modalitatea #n
care membrii organiza%iei pot dob(ndi contiina colectiv a proceselor de confrun+tare 3n care sunt
anga*ai, con$tiin% prin care con"runtarea poate "i trans"ormat #n cooperare. Inter'en%ia 'a "i centrat pe
procesul con'ertirii politicii organiza%ionale #n cercetare organiza%io)nal 0in'estigarea! prin cooperare! a
problemelor organiza%iei5.
Organiza%ia ca agent" &rin termenul de agent organiza%ia este perceput ca instrument de realizare a
scopurilor sociale. De$i nu e.ist organiza%ie "r o colecti'itate de indi'izi! ea nu poate "i redus la suma
membrilor si $i nici! c-iar! la interac%iunile dintre ei. Organiza%ia este! ea #ns$i! un subiect recepti'! acti'!
inteligent $i orientat spre un scop. 7ceasta este o perspecti' instrumental $i ra%ional! totodat. +n e"ortul de
a)$i realiza scopurile! organiza%ia selecteaz cele mai 6udicioase $i potri'ite mi6loace. Studiile dez'oltate #n acest
cadru se centreaz pe dob(ndirea $i aplicarea de cuno$tin%e utile realizrii e"iciente a sarcinilor organiza%ionale!
lumea organiza)%ional "iind considerat ca "undamental cognoscibil $i controlabil prin mi6loace $tiin%i"ice.
Temele predilecte ale studiilor sunt comunicarea $i luarea deciziilor. +ntruc(t organiza%ia "unc%ioneaz prin
deciziile luate de indi'izii a"la%i #n roluri c-eie! inter'en%ia organiza%ional este #n%eleas ca o instruire a
managerului #n "ra%ionalitate instrumental" $i inginerie. &entru a putea #ndeplini e"icient "unc%iile sale
organiza%ionale 0plani"icarea obiecti'elor! analiza sarcinilor! selec%ia $i instruirea personalului! controlul prin
administrarea recompenselor $i pedepselor5 managerul trebuie pregtit s 'ad design)ul muncii $i realizarea
4
ei de ctre muncitori ca o problem de inginerie 0Ta<lor! 12115. Obser'area $i e.perimentarea sunt metodele
$tiin%i"ice de design al postului de munc $i de instruire a muncitorului.
7lt categorie de studii au ca obiect calitatea acti'it%ii de decizie. +n%eleas! la #nceput! ca o acti'itate
ra%ional! decizia este! ulterior! studiat sub aspectul condi%iilor de incertitudine $i stress #n care managerul
trebuie s ia decizii e"iciente 0Simon! 12345.
Design)ul muncii a e'oluat spre considerarea percep%iilor $i sentimentelor muncitorilor "a% de munca pe care
o "ac 0'. te-nicile "*ob enlagement" $i "*ob enrichment"5 iar ra%ionalitatea deciziei spre condi%iile subiecti'e
0incertitudine! stress! euristici5 #n care decizia se ia e"ecti'. Dintr)o perspecti' a inter'en%iei organiza%ionale
teoriile ra%ionale ale managementului e'olueaz spre o teorie organiza%ional a ac%iunii! ce poate "i studiat
prin mi6loacele psi-ologiei 07rg<ris $i Sc-on! 1245.
Organiza%ia ca $i cultur" +ntr)o abordare antropologic i fenomenologic! organiza%iile pot "i
descrise ca mici societ%i umane! #n care oamenii creeaz pentru ei #n$i$i $i #mprt$esc semni"ica%ii! simboluri!
ritualuri $i sc-eme cogniti'e.
O prim linie de cercetare cu originea #n antropologia social 0:e'i)Strauss! 12?5 are ca obiect cultura
organiza%ional conceput ca un arte"act colecti'! marcat de dou tendin%e opuse8 pstrarea identit%ii $i
trans"ormarea ca rspuns la cerin%ele mediului.
O a doua linie de cercetare se dez'olt #n cadrul unei antropologii cogniti'e. Obiectul acestor studii #l
constituie sc-emele cogniti'e prin care membrii unei organiza%ii percep "realit%ile"! le includ #n categorii!
ignor sau interpreteaz subiecti' "anomaliile" care contrazic sc-emele. Sc-emele alctuiesc sisteme
apreciati'e care sunt sursa normelor! e'alurilor $i orientrilor organiza%iei. Unele cercetri au ca obiect
modalit%ile #n care membrii societ%ilor organiza%ionale #$i reprezint realitatea. Modele de construire $i
sc-imbare organiza%ional 0/-<te! 1245! alegerea #n situa%ii organiza%ionale! incerte $i ambigue 0.Marc-!
.&.Olsen! 1245 sunt teme de studiu a cror origine o gsim #n psihologia cognitiv 0&iaget! 12?! Lell<!
12??! runer! et.al. 12?5.
O alt direc%ie de studiu a organiza%iilor! a'(nd ca %int "Sc-imbarea" are originea #n concep%iile con"orm
crora indi'idul este rezultatul internalizrii proceselor sociale 0Mead! 12>35 precum $i #n cele mai recente!
con"orm crora realitatea social de zi cu zi este! ea #ns$i construit de indi'izi. 7ceast linie de cercetare
are ca obiect "locul" de legtur a indi'idului cu societatea 0inclusi' microsocietatea care este organiza%ia5!
inter"a%a om)organiza%ie. Numele psi-ologic al acestui loc este8 "reprezentri sociale"! iar paradigma sub care
au "ost studiate #n scopul inter'en%iei organiza%ionale este #n'%area. 4nvarea organizaional #nseamn
procesul prin care membrii unei organiza%ii a6ung s cunoasc realitatea social pe care au construit )o
#mpreun! supun rezultatul cunoa$terii lor unei re"lec%ii critice $i caut! deliberat! s)l trans"orme 07rg<ris $i
Sc-on! 1245. Ei reu$esc acest lucru ) de'enind agen%i ai sc-imbrii ) c(nd stilul indi'idual de g(ndire $i
ac%iune 0sau de personalitate5 "a'orizeaz discutarea desc-is a problemelor. &osesorii anumitor stiluri de
rspuns social 0'. #n capitolul ? "Modelul rspunsului social"5 sau stiluri de personalitate 0"stilul represi' de
coping"! /einberger! 1225 creeaz! dimpotri'! o realitate social #n care o serie de probleme a6ung de
nediscutat. +n aceast realitate! #n'%area sau restructurarea orientrilor organiza%iei este serios st(n6enit.

9iecare din meta"orele prin care organiza%iile pot "i de"inite rele' aspecte cu caracter normati' pentru
inter'en%ia organiza%ional. Ele sunt mai degrab complementare! dec(t e.clusi'e. 7st"el! sc-imbrile
structurii pot antrena sc-imbri #n calitatea "unc%ionrii organiza%iei* #n sistemul organiza%ional pr%ile
componente impun constr(ngeri reciproce care pot lua "orma unui proces de detectare $i corectare a erorilor*
grupurile organiza%ionale pot e'olua spre munca #n ec-ip $i cooperare sau spre lupt $i dominaresupunere*
instruirea managerului #n "ra%ionalitate instrumental $i inginerie" poate spori calitatea procesului de luare a
deciziilor $i de realizare a scopurilor organiza%iei! ca agent5 #n s"(r$it! organiza%iile #$i pot restructura
orientrile dac de'in con$tiente de realitatea social pe care membrii lor o construiesc $i o #mprt$esc.
2i!liogra&ie
7rg<ris! C. 01235 ,ersonalit) and 6rganization! C-apman and all.
7rg<ris! C. Sc-on! D. 01245 6rganizational learning7 a theor) of action perspective, Reading! Mass.8
7ddison)/esle<.
runer! . !oodman.! 7ustin! .7. 012?5 A stud) of thin1ing, N..8 Science Editions.
urns! T.! Stal,er! .M. 012?25 The management of inovation, 2ondon7 Ta'istoca,.
Cannon! /. 012>5 The 0isdom of the bod)! N..8Norton.
albrait-! .R. 0124>5 6rganizational design, Reading! Mass.8 7ddisson)/esle<.

arrison! M.I. 01225 Diagnosing organizations. ethods,models,and processes, Sage &ublications.


Lell<! . 012??5 The ps)cholog) of personal constructs, N..8 Norton.
:arence ! &.R.! :orsc-! ./. 01245 6rganization and environment, Cambridge! Mass8 ar'ard Uni'errsit<
&ress.
:e'i)Strauss! C. 012?5 Antropologie structurale, &aris8 &lon.
Marc-! .!Olsen! .&. 01245 Ambiguit) and choice in organization, Oslo8 Uni'ersitets"orlaget.
Maslo! 7.. 0125 To8ard a ps)cholog) of being, 0=nd Ed.5 Ne or,8 an Nostrand.
Mc regor! D 0125 The human side of enterprise, Ne or,8 Mcra)ill.
Mead! .. 012>35 ind, self and societ), C-icago! Ill.8Uni'ersit< o" C-icago &ress.
Ouc-i! /. 01215 Theor) 9. :o8 American business can meet the ;apanese challenge, 7ddison +/esle<.
&iaget! . 012?5 ,sihologia inteligenei! ucure$ti!.
&itariu! .D. 012235 anagementul resurselor umane5 msurarea performanelor profesionale. ucure$ti!
7::.
Radu! I.! Ilu%! &.! Matei! :. 012235 ,sihologie social, Clu6)Napoca! Editura E;E S.R.:.
Simon! . 012345 Administrative behavior, N..8Macmillan.
S,inner! .9. 012?>5 Science of human behavior, Ne or,8 Macmillan.
Ta<lor! 9./. 012412115 The principles of scientific management, N..8 Norton :ibrar<.
/eber! M. 012312345 The theor) of social and economic organization! N8 9ree &ress.
/eic,! L.E. 01225 The social ps)cholog) of organizing, Reading! Mass.8 7ddison)/esle<.
/einberger! D.7. 01225 "Repressi'e coping st<le"! In8 .:.Singer 0ed.5 !epression and dissociaton, T-e
Uni'ersit< o" C-icago &ress.
/-<te! /.9. 01245 "Models o" building and c-anging organizations". In :uman 6rganization =.
/iener! N. 012?1235 <)bernetics! Cambridge! Mass.8 M.I.T. &ress.
/oodard! . 012?5 =ndustrial 6rganization, O."ord.
2