8

Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

DOSAR I.A. NR. 334

INFORMA}II PE SCURT
Ideea: anticariat
Capital ini]ial: suma de start variaz` de la 1.000 euro (\n
cazul unui anticariat virtual) pn` la 10.000-20.000 euro (\n
cazul unui anticariat clasic).
Cifra de afaceri: un anticariat de dimensiuni medii ruleaz`
mii de c`r]i, la pre]uri \ntre 10.000 de lei [i 1.000 euro.
Profit brut: dac` lu`m \n calcul faptul c` exist` c`r]i deosebit
de valoroase a c`ror achizi]ie te poate l`sa, la un moment
dat, cu vistieria goal`, este greu de apreciat un profit exact al
afacerii. Acesta va fi, \ns`, propor]ional cu valoarea c`r]ilor
rulate.
Timp de amortizare a investi]iei: un an [i jum`tate.
Situa]ia pie]ei: dup` o perioad` cenu[ie pentru vnz`torii de
c`r]i, oamenii care au realizat venituri importante \n ultimii
ani [i studen]ii se \ntorc \n anticariate.
Dilema \n care se afl` un
posibil investitor \n
comer]ul cu c`r]i vechi
este sintetizat` de Mircea
C`rt`rescu \ntr-un eseu
intitulat sugestiv: Pu[tii
nu mai citesc. Dar noi mai
citim?. Este adev`rat,
de fapt, c` pu[tii nu mai
citesc. Dar \n acela[i timp
plngerile noastre mi se
par ipocrite, pentru c`
adev`rul adev`rat este
c` nici noi nu mai citim.
A[a e, am citit \n epoca
de trist` amintire. Altceva
ce s` fi f`cut? C`r]ile erau
ieftine [i bune, televizor
nu, filme nu, alte distrac]ii
nici att. Dect s` mori
de plictiseal` mai bine
citeai R`zboi [i pace.
{i-n felul `sta popula]ia
nefericitei noastre ]`ri s-a
culturalizat f`r` m`car
s-o [tie. E drept Crim` [i
pedeaps` era luat drept
roman poli]ist, iar \n
R`scoala cartea se
deschidea singur` la anu-
mite pagini care ]ineau
loc de Playboy sau
Hustler. Tinerii din ge-
nera]ia mea au citit \n
anii 70 [i 80 absolut
acelea[i c`r]i [i au v`zut
to]i acelea[i filme. A[a
\nct pe lng` uniforma
de liceean r`rit` \n coate
am purtat o uniform` cul-
tural`: cultura mare, tot
ceea ce s-a spus [i s-a
scris mai valoros de-a
lungul anilor.
Punctul de vedere al lui
Mircea C`rt`rescu este
\ns` pesimist. Lucrurile nu
stau tocmai a[a.
Comer]
cu c`r]i vechi
Comer]
cu c`r]i vechi
Nr. 6(143)/ iunie 2005

9
CONCEPT DE AFACERI
Situa]ia pie]ei
Anticarii cu care am stat de
vorb` ne-au confirmat c` prin-
cipalii lor clien]i sunt oamenii
de peste 35 de ani [i studen]ii,
adic` exact exponen]ii genera-
]iei care \n anii 80 a citit pe
rupte. Ei au ajuns la o situa]ie
material` confortabil` [i se
\ntorc acum la c`r]i pentru a
re\nnoda, dac` nu firul lecturii,
m`car pe cel al nostalgiei.
Exist` apoi o p`tur` tot mai
consistent` de oameni care au
f`cut bani dup` Revolu]ie [i
care cump`r` c`r]i vechi sau
colec]ii de autor, pentru a res-
pecta o etichet`.
Avantaj, din nou, pentru
anticari. Pe de alt` parte, a[a
cum am aflat de la Marius
Niculescu, patronul anti-
cariatului de la Curtea Veche,
exist` pasiona]i adev`ra]i de
carte veche care str`bat mii de
kilometri pentru a veni la Bu-
cure[ti s` vad` o tip`ritur` de
la 1700, ac]iuni eliberate de cor-
pora]ii autohtone la 1850 sau o
Biblie veche de sute de ani. O
alt` categorie de cump`r`tori o
reprezint` studen]ii, obliga]i
de profesori s` achizi]ioneze
c`r]i de art`, dic]ionare sau
tratate de medicin`, iar pentru
cititorii mai strn[i la buzunare
exist` o mare varietate de c`r]i
care se vnd la pre]uri modice,
\ntre 10.000 [i 50.000 de lei.
Prin prisma acestor date, nu
trebuie s` ne mire c`, la nivel
na]ional, exist` vreo 150-170 de
anticari, din care jum`tate se
afl` \n Bucure[ti. Pia]a anticari-
atelor virtuale este [i ea \n mare
expansiune, num`rul acestora
ajungnd la cteva zeci. Poten-
]ialul lor de dezvoltare este
foarte mare, deoarece pentru a
deschide o astfel de afacere pe
Internet nu ai nevoie de un
capital foarte mare.
ABC-ul unui anticariat
Probabil c` este dificil de
g`sit o persoan` care s` nu fi
intrat \ntr-un anticariat [i s` nu
fi cump`rat o carte, pentru pro-
pria delectare sau pentru a face
un cadou. Ast`zi, indiferent
unde sunt amplasate, pe bule-
vardul Magheru, pe Kog`lni-
ceanu sau \n Pasaj la Univer-
sitate, anticariatele se remarc`
printr-o anumit` standardi-
zare. {i asta \ncepnd de la
clien]ii c`rora li se adreseaz` [i
mergnd pn` la modul \n care
sunt a[ezate c`r]ile \n rafturi.
Loca]ia este foarte impor-
tant` atunci cnd demarezi o
astfel de afacere. Zonele cu vad
sunt cele situate \n centru, \n
apropierea unei libr`rii sau fa-
cult`]i. |n acest din urm` caz,
anticariatul trebuie s` ofere o
varietate foarte mare de c`r]i
din specializarea respectivei
universit`]i. Apoi, spa]iul tre-
buie s` fie deschis, astfel \nct
s` ofere vizitatorului posibili-
tatea de a se orienta foarte
u[or. De maxim` importan]`
|nchiriere sediu: 500 euro
2 angaja]i x 250 euro:
500 euro
Fonduri pentru
achizi]ii: 5.000 euro
Telefon/Fax: 200 euro
Calculator: 350 euro
Rafturi: 400 euro
Total: 6.950 euro
Investi]ia ini]ial` \n
cazul
unui anticariat clasic
Esen]ial pentru
succesul unui
anticariat este
vadul comercial.
O asemenea
afacere are
succes doar \n
zonele centrale
ale ora[elor
mari.
10
Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

este modul \n care sunt aran-

jate c`r]ile, dup` domenii, iar
acolo unde se poate chiar du-
p` autor. Nu trebuie s` lipseas-
c` lucr`ri din domenii precum:
art`, beletristic`, drept, filo-
zofie, medicin`, istorie, econo-
mie, geografie, politic`, socio-
logie, [tiin]e exacte, religie. De
asemenea, este necesar` crea-
rea unei sec]iuni aparte dedica-
te c`r]ilor \n limbi str`ine [i c`r-
]ilor foarte vechi. Foarte c`u-
tate sunt c`r]ile cu pre]uri mici.
|n afar` de doi angaja]i, este
necesar s` existe [i un specialist
\n domeniul beletristicii pe post
de consultant. |n multe cazuri,
chiar patronul sau proprietarul
joac` acest rol, fapt care mai
diminueaz` din cheltuieli. De ce
e nevoie de un astfel de specia-
list? |n primul rnd, nu o dat`,
clientul dore[te l`muriri asupra
unei c`r]i, iar cineva specializat
va trebui s` i le ofere imediat.
Apoi, la achizi]ionarea de c`r]i
este nevoie de cineva cu expe-
rien]`. Dac` nu [tii s` evaluezi
corect un titlu te po]i trezi \n ne-
pl`cuta situa]ie de a achizi]iona
o carte cu un pre] mai mare
dect cel cu care o vei putea
vinde ulterior. Aceast` deprin-
dere de a evalua c`r]ile se \n-
va]` \n timp, lucrnd [i citind.
Este, f`r` \ndoial`, o meserie ca-
re se na[te din pasiune.
Modul de achizi]ionare a
c`r]ilor nu este complicat [i se
poate face prin dou` mijloace: \n
primul rnd, aproape toate anti-
cariatele au la intrare un anun]
prin care vizitatorul este \n[ti-
in]at c` \n respectivul loc nu
doar se vnd, dar se [i cump`r`
c`r]i. Un al doilea mod de achizi-
]ionare a c`r]ii este prin inter-
mediul diverselor rela]ii pe care
anticarul [i le face \n timp [i pe
care, ulterior, le exploateaz`.
Vorbim \n acest caz \n special de
cartea veche, de colec]ie [i de
cartea str`in`, care se achizi-
]ioneaz` [i se vinde pe pie]e mai
exclusiviste.
Ct [i cum c[tig` un
anticar
Ce se vinde mai bine pe pia-
]a autohton`? Se pot c[tiga
bani buni din aceast` afacere?
|n anticariatele pe care le g`sim
\n centrul Capitalei, la mare
mod` sunt c`r]ile tip`rite \n
urm` cu doi pn` la zece ani
care mai sunt disponibile [i \n
libr`rii, dar care \n anticariate
se vnd la un pre] cu 30-40%
mai mic [i \n condi]ii destul de
bune. Sunt c`uta]i autori sud-
americani precum Garcia Mar-
quez, Vargas Llosa sau Ernesto
Sabato. La mare mod` sunt
Mircea C`rt`rescu, Mircea Elia-
de [i Emil Cioran, \n special
edi]iile publicate de Editura
Humanitas. Acestea pot fi
achizi]ionate la pre]uri cu-
prinse \ntre 100.000 [i 200.000
de lei. De asemenea, \n anti-
cariate po]i g`si clasici precum
Tolstoi, Goethe, Balzac sau
Dostoievski, de obicei \n edi]ii
de dinainte de 1989, dar care au
fost bine conservate.
C`r]ile [i albumele de art`
nu lipsesc din nici un anticari-
at. G`se[ti numeroase albume
ap`rute la Editura Meridian
prin anii 70-80 [i al c`ror pre]
variaz` destul de mult. Po]i
cump`ra un album de art` de
Georges de la Tour cu 300.000
de lei, dar [i un Leonardo la
100.000. Pre]ul oscileaz` \n
func]ie de ct de bine a fost
p`strat` cartea, dac` are co-
per]i \n stare bun`, dac` pagi-
nile nu au fost \ndoite. |n
sec]iunea Filozofie, \mp`rat
este Platon, dar [i diver[i gn-
ditori ai antichit`]ii cu Opere
complete editate \n urm` cu
mai bine de dou` decenii [i al
c`ror pre] este de 150.000-
250.000 de lei pe volum. C`r]ile
de specialitate aduc cel mai
sigur profit: ele cost` mult [i
sunt c`utate, \n fiecare an, de
studen]i care au nevoie de ele
pentru a-[i preg`ti examenele.
C[tigul \n aceast` afacere
se poate demonstra matematic.
1. Cunoa[terea excelent` a
pie]ei. Ave]i nevoie de acest
lucru din dou` motive. |n primul
rnd, pentru a putea evalua
corect pre]ul de achizi]ie al
c`r]ilor. Apoi, exist` c`r]i de
mare valoare de care sunt intere-
sa]i relativ pu]ini oameni. Dac`
nu ave]i acces la ace[tia, exist`
riscul de a nu putea vinde o carte
foarte valoroas` la pre]ul ei real.
2. Un background cultural.
Cartea nu trebuie perceput` ca o
simpl` marf`, \n sensul c` o
achizi]iona]i la un anumit pre],
dup` care o vinde]i mai departe
cu un adaos. Pute]i cump`ra o
carte cu o sum` derizorie pentru
a o vinde ulterior cu o sum` fa-
buloas`. Acest lucru nu va fi
posibil dac` nu cunoa[te]i va-
loarea cultural` a c`r]ii.
3. Angaja]i cunosc`tori ai lumii
c`r]ilor. Este necesar ca cei care
muncesc \ntr-un anticariat s`-[i
dep`[easc` condi]ia de simplu
angajat. Ei trebuie s` fie \n stare
s` ofere o serie de informa]ii de-
spre c`r]i, s` nu se limiteze la a
[ti num`rul de pagini sau pre]ul.
4. Un ambient pl`cut. Exist`
mul]i cump`r`tori de c`r]i, \n
special cei mai \n vrst`, care
mai au nostalgia lecturilor \n
tihna camerelor spa]ioase de la
Biblioteca Na]ional` sau
Biblioteca Central` Universitar`.
Pentru ace[tia, spa]iul \n care se
afl` c`r]ile dep`[e[te coordo-
natele unui simplu depozit [i
devine un loc aproape magic.
Factori de succes
Nr. 6(143)/ iunie 2005
CONCEPT DE AFACERI

11
O carte de medicin` achizi-
]ionat` cu suma de 300.000 va
ap`rea \n raft la un pre] de
500.000-650.000 de lei. |n cazul
c`r]ilor care cost` pn` \n
150.000, c[tigul anticarului
ajunge la 200%, iar \n cazul
c`r]ilor care cost` cel mult
30.000, c[tigul anticarului este
de 400% pentru c` de obicei el
le cump`r` engros.
Compania de Libr`rii
vegheaz` deasupra
tuturor
Monica Isac are un anticari-
at pe strada Academiei la nr. 7
[i nu crede c` afacerea ei ar
putea fi prins` \ntr-o carte de
vizit` seac`. Este vorba de o
activitate vie, care pulseaz`,
are capricii [i depinde de o
serie de factori foarte variabili.
Ca mul]i al]i anticari, dna
Isac este \n afacerile cu c`r]i de
dinainte de Revolu]ie. Aface-
rea am pornit-o aici, singur`, \n
2001. }ineam de un centru de
achizi]ii [i, ca s` nu mai pri-
mesc marfa la \ntmplare, f`r`
s` o aleg singur`, am decis s`
merg pe cont propriu [i m-am
mutat \n acest spa]iu de pe
Academiei, spune dnsa, dar
recunoa[te c` nu este dect
par]ial independent` \n aceast`
afacere. |n acest moment, eu
mai ]in de Compania de Libr`-
rii Bucure[ti. Este vorba despre
fostul Centru de Libr`rii care
s-a privatizat \n anii 90. Ast`zi,
vorbim despre o societate pe
ac]iuni unde noi (o serie de
anticari n.r.) suntem ac]ionari
[i avem tot interesul s` o
p`str`m [i s` o modernizam.
Centrul de Libr`rii a fost \nfiin-
]at \n 1948 [i avea \n subordine
majoritatea libr`riilor [i anti-
cariatelor din Bucure[ti. Era
subordonat Comitetului de
cultur` [i art`. Chiar dac` nu
am ie[it complet de sub tutela
acestei instu]ii, eu am reu[it s`
ajung la acel stadiu \n care \mi
cump`r singur` c`r]ile [i le dis-
tribui dup` cum cred de cu-
viin]`. Oricine \[i clameaz` in-
dependen]a complet` \n Bucu-
re[ti nu spune dect bazaconii.
Exist` \ns` porti]e mai mult sau
mai pu]in largi. Unii depind
complet [i ast`zi de Centrul de
achizi]ii care \]i trimit ]ie, ca
anticar, ce simt ei c` se vinde.
Din p`cate, cei de acolo nu [tiu
nimic despre ce se \ntmpl` pe
pia]a liber`, concluzioneaz`
dna Isac.
Afacerea s-a mo[tenit
Un aspect interesant: Com-
pania de Libr`rii Bucure[ti
pune la dispozi]ia anticarilor
spa]iul necesar desf`[ur`rii ac-
tivit`]ii [i rezolv` eventualele
probleme administrative [i ju-
ridice pe care le au ace[tia. O
parte din profit se \ntoarce la
aceast` societate, iar restul r`-
mne \n buzunarul anticarului.
Rela]ia este destul de simpl`:
Dificult`]i mari nu am avut.
De probleme legate de spa]iu [i
alte asemenea lucruri se ocup`
Compania, acest spa]iu este al
Companiei. Este o latur` care
pe mine nu m` prive[te. Nu e
cazul s` vorbesc de o investi]ie
ini]ial`, iar \n ceea ce prive[te
cifra de afaceri v` spun c` dup`
patru ani am un profit de care
sunt foarte mul]umit`.
Clien]ii \ncep cu studen]ii [i
sfr[esc cu Ion Cristoiu
Monica Isac crede c` lite-
ratura romn` veche este cea
mai c`utat`, ajungnd s` fie
aproape o mod` achizi]ionarea
acestor c`r]i. Piesa de rezis-
ten]` a anticariatului este, \n
acest moment, un Erasmus de
Monica Isac, anticar:
Iarna, comer]ul cu carte scade
la jum`tate.
1. Investi]ii ini]iale exagerate.
Paradoxal, \n acest domeniu, cel
care arunc` mul]i bani pe pia]`
nu are [anse de reu[it` mai
mari. Proiectele grandioase sunt,
adesea, sortite e[ecului. Gndi-
]i-v` la soarta unui posibil
investitor care ridic` un anticari-
at cu trei etaje sau la unul care
vrea s` vnd` biblii vechi de
sute de ani la Pa[cani.
2. Lipsa de reac]ie. Acest pericol
planeaz` mai ales asupra celor
care au anticariate virtuale.
Dac` o comand` nu se onorea-
z` \n termenul convenit cu clien-
tul sau cartea se pierde pe drum,
atunci exist` riscul de a ie[i de
pe pia]`.
3. Ner`bdarea. Nu este o
glum`. |n cazul \n care dori]i s`
face]i afaceri cu obiecte de mare
valoare, oricare ar fi suma
investit` ini]ial, c[tigurile nu vor
veni dect dup` o perioad` de
timp destul de lung`. Adic`,
doar dup` ce deveni]i familiar cu
juc`torii importan]i de pe pia]`,
dup` ce \ncepe]i s` cunoa[te]i
diver[i colec]ionari cu poten]ial,
de afar` [i din Romnia.
Factori de risc
Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI

12
Rotterdam din 1757, o fru-
muse]e. Acesta nu cost` foarte
mult: 11 milioane. |n fapt, este
vorba despre o colec]ie de gra-
vuri \n oglind` la cartea Elo-
giu nebuniei. Lng` el se g`-
se[te Caragiale Momente [i
schi]e, edi]ie princeps.
Anticarul se mndre[te c` a
]inut \n mini jurnalul intim al
lui Carol al II-lea, care s-a aflat
mult` vreme \n Portugalia [i ca-
re a ajuns la Ion Cristoiu. Lucra-
rea era neatins` [i a fost conser-
vat` de cineva din anturajul lui.
Perioad` acoperit` \n acel jurnal
era una foarte fr`mntat` ime-
diat dup` asasinarea lui Corne-
liu Zelea Codreanu [i acest
lucru a sporit valoarea lucr`rii.
C`r]ile foarte valoroase (edi-
]ii vechi, foarte bine conser-
vate) sunt, adesea, mult mai c`-
utate dect c`r]ile clasice sau la
mod` de ast`zi. Dna Isac spune
c` nu face eforturi deosebite
pentru a-[i achizi]iona c`r]ile,
filierele fiind simple: prin pro-
pria re]ea [i prin anun]uri. Iar
clien]ii sunt de toate tipurile,
de la colec]ionari boga]i [i pn`
la studen]ii care \[i cump`r`
cte un roman sau lucr`ri de
specialitate.
Clima, problem` delicat`
O problem` serioas` \n
acest comer] este clima. |n vre-
me de iarn`, comer]ul cu carte
scade la jum`tate. Oamenii \n
vrst` nu risc` s` \[i rup` pi-
cioarele venind cu c`r]i vechi la
anticariat. Al]i factori de risc ]in
tot de aprovizionare, apoi exist`
o concuren]` extrem de mare
mai ales din partea buchini[tilor
de la Universitate, dar [i din
partea altor anticariate care
restrng oferta. Neajunsurile
sunt neschimbate din Evul
Mediu, de cnd avem infor-
ma]ii c` s-a \nfiin]at cel dinti
anticariat. Re]eaua de cuno[tin-
]e este limitat`, de aceea nu te
po]i baza numai pe c`r]ile din
aceast` surs`. Lichidezi 20-30
de biblioteci, dup` care e[ti la
pnd` din nou. Capitalul social
se epuizeaz` imediat. Este des-
tul de stresant` aceast` c`utare
nesfr[it` de noi c`r]i, dar este
un neajuns asumat din prima
clip` \n care ai intrat \n aceast`
afacere, consider` Monica Isac.
Lumea esoteric` de la
Curtea Vechea
Scriam mai sus c` exist`, \n
linii mari, dou` tipuri de anti-
cariate. Cele de tip clasic, care
se adreseaz` unei categorii
foarte largi de clien]i, [i cel mai
exclusivist, care mizeaz` pe
capacitatea unor colec]ionari de
a achizi]iona c`r]i foarte scum-
pe. Din ultima categorie face
Marius Niculescu, anticariatul Curtea Veche:
Pe vremea comuni[tilor, m` costa 7 lei
cartea \n sine [i \nc` 20-25 de lei ciubucul
pentru libr`reas`.
13
Nr. 6(143)/ iunie 2005
CONCEPT DE AFACERI

parte anticariatul de la Curtea

Veche, condus de Marius Nicu-
lescu. Acesta o contrazice pe
Monica Isac, afirmndu-[i com-
pleta independen]`:
Eu sunt \n locul `sta de 25
de ani, deci dinainte de a c`dea
comuni[tii. Este vorba de \ntl-
nirea fericit` dintre pasiune [i
un mod de a-]i c[tiga existen]a.
Pia]a de ofert` de lucru \n acest
domeniu este extrem de limitat`
([i \n Romnia, [i peste tot \n
lume), fiindc` este o pia]` care
]ine cont de particularit`]ile
locale: situa]ia economic`, inte-
resul local, stimularea acestui
interes, mod` [i alte lucruri
trec`toare, capacitatea finan-
ciar` a celor c`rora te adresezi.
Experien]a mea este a unui om
care a f`cut anticariat de la 20 de
ani, care a fost client de anticari-
at, vizitator de galerii, vizitator
de muzee asiduu, n`scut \ntr-o
cas` cu c`r]i [i pictur` [i care din
pasiune [i-a f`cut [i o meserie.
Este o perioad` foarte lung` de
tranzi]ie prin care trecem \n
meseria asta [i istoria acestui
spa]iu este \ntr-un fel istoria
societ`]ii noastre.
|nainte, cartea era material de
contraband`
Dl Niculescu explic` faptul
c` a avut de ales \ntre a face o
afacere \n care s` ruleze un
fond mare de carte [i a se axa
pe comer]ul cu lucruri rare de
mare valoare. Natural, fiind
singur, nu am putut s` m`
ocup de un volum mare de
carte [i atunci m-am \ndreptat
spre lucruri de calitate deo-
sebit`: bibliofilie de mare cali-
tate, documente unicat, pictur`
modern`, clasic` [i pictur`
contemporan`. La aceasta am
ajuns datorit` experien]ei de
via]` [i profesionale [i am fost
influen]at de modul \n care
percep eu pia]a. Este o schim-
bare major` \n anii din urm`,
schimbarea suportului infor-
ma]ional. Eu mi-am \mbog`]it
mereu biblioteca, cu mult \na-
inte de 1989. Atunci cnd ap`-
rea o carte, cnd se edita un vo-
lum din Franz Kafka, spre
exemplu, \l a[teptai cu sufletul
la gur` [i \n momentul \n care
se difuza \ncepea o goan` pe
care nu ]i-o po]i \nchipui prin
zeci de libr`rii. F`ceai adev`-
rate turnee prin libr`rii. Aveam
antenele \ntinse prin dou` sau
trei libr`rii concomitent. Cartea
\n sine m` costa 7 lei [i \nc` 20
sau 25 de lei ciubucul, florile
sau fursecurile pe care le
duceam. Mergeai la libr`reas`
[i ea \]i spunea [optit Vino
mai trziu c` acum m` vede nu
[tiu cine. C`r]ile de atunci au
crescut azi ca valoare.
O meserie care se \nva]` din
familie
Dac` Marius Niculescu \[i
alege cu mare exigen]` c`r]ile [i
picturile pe care le comercia-
lizeaz`, el mizeaz`, \n acela[i
timp, [i pe o clientel` select`.
A[a cum ne-a explicat, credin]a
lui \n succesul afacerii se bazea-
z` [i pe faptul c` tot mai mul]i
oameni \[i vor permite s` achi-
zi]ioneze obiecte de art` de ma-
re valoare. Eu nu m` pot adre-
sa cu lucrurile mele unor oa-
meni care \[i pl`tesc cu greu lu-
mina. Eu ofer ni[te bunuri
foarte importante, dar nu vita-
le, \n sens organic. Sunt oameni
care fac 10.000-20.000 de euro
\n cteva zile... Pentru ei, achizi-
]ionarea unui tablou de cteva
sute de euro nu e o problem`.
Aceast` pl`cere se na[te [i apoi
se [i cultiv`. Oamenii c`rora m`
adresez au sim]ul banului, sunt
\mbr`ca]i cu c`m`[i de 300 euro
[i pantofi de 400, dar sunt
fioro[i \ntr-o negociere pentru
cteva milioane \n plus.
Anticarul ne vorbe[te de-
spre naivitatea cu care s-a dus
la Paris pentru a urma ni[te
cursuri \n domeniu. Atunci,
cineva \i recomandase s` fac`
un stagiu profesional pe lng`
un om din bran[`. |[i aminte[te
c` a avut inocen]a de a se duce
la un birou de plasare a for]ei
de munc` de unde a aflat c` \n
acest domeniu, ca [i \n cel al
bijuteriilor, spre exemplu, nu
Al`turi de c`r]i vechi, \ntr-un anticariat pot fi
comercializate [i obiecte de art`
(picturi, sculpturi, mobilier). Mul]i clien]i sunt
interesa]i [i de o asemenea ofert`.
Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI
14
exist` o pia]` de munc`. Nu
s-au v`zut anun]uri \n care s`
fie scris C`ut`m pentru ne-
gustor de diamante doi b`ie]i
pe care s` \i specializ`m. {i
probabil c` nici nu se vor vedea
\n urm`toarea sut` de ani. |n
acest domeniu, multe lucruri se
dobndesc \n familie [i se dez-
volt` cultivnd tot felul de
rela]ii personale. |n plus, tre-
buie s` fii la curent cu ce se
caut` pe pie]ele de antichit`]i
din diverse state europene, s`
fii la curent cu licita]iile [i cu
pre]urile la care se tranzac-
]ioneaz` c`r]ile vechi.
Oamenii cu bani devin
sensibili la art`
Eu am clien]i cu care \n-
tre]in dialoguri de ani de zile,
f`r` exagerare, pentru cte o
carte. Am clien]i care, dac` ar [ti
c` am o carte anume, ar veni de
la Torino sau Paris, \n 24 de ore.
Am debu[ee aproape pretutin-
deni. Arta este o moned` con-
vertibil`: oricine poate s` vin` s`
ia o pictur` sau o carte veche [i
s` [i-o duc` \n Noua Zeeland`.
Clien]ii mei sunt realmente din
toate extremit`]ile lumii:
Finlanda, Japonia sau S.U.A.,
dar majoritatea sunt romni.
Anticariatul meu [i expozi]ia
intr` la afaceri atipice. Acum
cteva zile a venit cineva, cu mul]i
bani, care mi-a oferit posibili-
tatea s` m` extind, zicndu-mi:
Hai s` f`cem ceva mai mare!.
|n domeniul `sta, e inutil. Un
anticariat nu e McDonalds. Nu
pot face a[a ceva [i \n F`lticeni, [i
\n Bucure[ti. Eu dac` deschid
magazinul `sta la Ro[iorii de
Vede [i pun numai carte veche
asezonat` cu Monet [i Picasso,
nu am ce face acolo. Funda-
mental e contactul direct.
Principalul atu \l
reprezint` economisirea
timpului
Odat` cu cre[terea num`-
rului de utilizatori de Internet a
\nflorit o nou` afacere: antica-
riatul virtual sau on-line. Avan-
tajele unei astfel de afaceri sunt
evidente: costuri reduse pentru
\ntreprinz`tor, eliminarea depla-
s`rilor datorit` faptului c` ono-
rarea comenzilor se face prin
po[t`. De achizi]ionarea unei
c`r]i te desparte doar o simpl`
ap`sare de tast`.
Simona Hupov este din Timi-
[oara [i a ini]iat \n urm` cu mai
mul]i ani o astfel de afacere pe
care o pute]i g`si la www.car-
tea.ro. Ideea de comer] elec-
tronic mi-a venit prin 1997, cnd
acesta era pe la \nceputuri. Am
pornit magazinul \n 1998, ca o
libr`rie [i anticariat virtual, co-
labornd cu mai multe edituri.
Acest gen de activitate, la mo-
mentul respectiv, s-a dovedit a fi
de pionierat, deoarece editurile
nu prea onorau comenzile venite
prin Internet. Am hot`rt s`
men]in leg`tura doar cu cele
care s-au dovedit serioase [i a[a
am r`mas \n contact doar cu
Editura Marineasa din Timi-
[oara [i cu Books Unlimited, cel
mai mare importator de carte
str`in` din Romnia.
|ntreprinz`toarea recunoa[te
c` afacerea nu implic` elemente
sofisticate. Avantajele decurg
din faptul c` num`rul clien]ilor
Calculator performant:
500 euro
Site Internet: 500 euro
Fonduri pentru
achizi]ii: 1.500 euro
Total: 2.500 euro
Investi]ia ini]ial` \n
cazul
unui anticariat virtual
Cifra de afaceri pe
ultima lun` a fost de
400 de milioane
La adresa
www.anticariat.cjb.net g`sim
anticariatul online condus de
Anton [i Gigel Chiazna. Cel din
urm` ne-a explicat cum
func]ioneaz` afacerea.
Idei de AFACERI: De ce un
anticariat on-line?
Gigel Chiazna: Ideea mi-a
venit \nc` pe cnd eram student
[i, ca s` fac bani, duceam c`r]i la
anticariate offline. Imboldul
l-a reprezentat nemul]umirea
fa]` de c]i bani primeam [i
imediat ce am auzit de portalul
www.amazon.com, mi-am pro-
pus s` fac [i eu un site de c`r]i.
Cum eram student la informa-
tic`, am avut [i pretextul s` pot
\nv`]a direct tehnologiile web
care atunci, \n 2000, erau ceva
nou la noi, chiar [i \n mediul
universitar.
Firma a pornit \n 2001 ca o
afacere de familie: eu cu fratele.
La \nceput vindeam doar c`r]i
vechi, de aceea [i numele pe
care l-am dat firmei a fost
Anticariat Online. Apoi, \n
mod firesc, am \nceput s` vin-
dem [i c`r]i noi, prin colabo-
rarea cu diverse edituri, la
Nr. 6(143)/ iunie 2005
CONCEPT DE AFACERI
15
virtuali este mare, chiria este
modic` (reprezentat` de \nchiri-
erea spa]iului pe un server elec-
tronic), iar servirea [i comanda
se pot face 24 de ore din 24. Mai
mult, programul electronic este
la fel de politicos cu fiecare
client. De altfel, dot`rile minime
pentru a demara o astfel de
afacere sunt un calculator, o co-
nexiune Internet, un site cu un
program de comer] electronic [i
o persoan` care s` se ocupe de
site, eviden]a stocului [i ono-
rarea comenzilor. Aceast` per-
soan` poate fi chiar patronul.
Din totalul comenzilor, 10%
sunt retur
Primii pa[i au necesitat in-
vestirea unei sume de bani, dar
nu foarte mari, poate de ordinul
a sute de euro. Am \nceput s`
m` ocup direct de achizi]ia c`r-
]ilor de anticariat. Acesta datori-
t` cererii mari de c`r]i care nu
s-au mai editat sau de c`r]i care
pot fi achizi]ionate la un pre]
mai mic. {i ca s` fiu sincer`, am
observat c` lumea \nc` mai ci-
te[te, contrar p`rerilor de genul:
Acum avem Internet [i aici g`-
sim de toate, ce ne mai trebuie
c`r]i, crede dna Simona. |n
orice caz, este inutil s` achizi-
]ionezi c`r]i de foarte mare va-
loare pentru un anticariat virtu-
al, pentru c` nu exist` cerere.
Plata se face la primirea co-
letului, la oficiul po[tal, deci noi
trimitem coletele cu ramburs.
La acest capitol, putem discuta
[i un alt aspect, acela al coletelor
retur. Sunt clien]i care, din anu-
mite motive, nu mai vor coman-
da [i nu mai merg la po[t` dup`
colet. Coletul vine \napoi, iar
pentru ridicarea lui taxele sunt
duble dect la trimitere, iar cole-
tul trebuie ridicat, deoarece
con]ine factura ce trebuie anu-
lat`. Din totalul comenzilor cam
10% sunt retur.
unele fiind intermediari \n vn-
zarea c`r]ilor. |n prezent avem
patru angaja]i, cifra de afaceri pe
ultima lun` a fost de 400 mi-
lioane, iar num`rul de vizitatori
unici \n ultima lun` a fost de
peste 87.000. Pe viitor sper`m s`
ne extindem gama de produse.
Deja am \nceput s` vindem [i
juc`rii prin site-ul www.jocuri-
offline.com [i \n curnd vom
lansa un site de vnzare DVD-
uri. Un moment important pen-
tru companie a fost \nceputul
anului 2005, cnd am avut o
cre[tere a vizitatorilor de 50%.
Idei de AFACERI: Care e
punctul forte al afacerii ?
Gigel Chiazna: |n primul
rnd, oamenii. F`r` cuno[tin]e
legate de problematica comer]u-
lui electronic [i promovarea
online, orice alte avantaje sunt
echivalente cu zero.
Idei de AFACERI: Ce fel de
c`r]i ave]i ?
Gigel Chiazna: Avem att
c`r]i noi, ct [i vechi. C`ut`m s`
colabor`m cu toate editurile, iar
pentru c`r]i de anticariat facem
achizi]ii lunare, singurul criteriu
fiind starea lor, care trebuie s` fie
bun`. |n rest, cump`r`m orice.
Cele mai cerute titluri \n acest
moment sunt: Codul lui Da
Vinci de Dan Brown, Cartea
gesturilor de Peter Collett, Psi-
hologia persuasiunii de Robert
B. Cialdini, Arta r`zboiului de
Sun Tzu, Contabilitatea de
gestiune [i calcula]ia costurilor
de Sorinel C`pu[neanu.
|n site avem spre vnzare,
ast`zi, 13.000 de titluri de c`r]i
noi [i 5.500 de titluri de c`r]i
vechi. Stocul de titluri noi \l actu-
aliz`m zilnic \n func]ie de
ultimele apari]ii la editurile cu
care colabor`m. Ct prive[te
c`r]ile vechi, multe nu sunt \nc`
introduse pe site.
Idei de AFACERI: Cum poa-
te cineva s` comande o carte?
Gigel Chiazna: Accept`m
comenzi prin mai multe moduri:
co[ul de cump`r`turi (clasic),
formularul contact, cutia de su-
gestii [i reclama]ii, e-mail sau
telefon. Dac` titlul comandat se
afl` \n stoc, dureaz` dou`-trei
zile. Comenzile sunt plasate la
po[t` cel trziu a doua zi dup`
comand`. Dac` este o carte pe
care nu o avem momentan \n
stoc, aceasta este comandat` la
editur`, prin urmare timpul de
livrare depinde de timpul de
r`spuns al editurilor, care este
destul de variat, de la dou`-trei
zile la dou`-trei s`pt`mni.
C`ut`m \ns` s` avem \n perma-
nen]` \n stoc ct mai multe c`r]i.
Pentru c`r]ile noi avem con-
tracte cu editurile, iar pentru
cele vechi avem anun]uri de
achizi]ie permanente la ziar.
Idei de AFACERI: Se pot
comanda c`r]i din str`in`tate?
Gigel Chiazna: Da, \ns` pen-
tru str`in`tate avem un alt site
prin care vindem: www.books-
zone.com. Pe acest site accept`m
[i plata prin c`r]i de credit.
Idei de AFACERI: La ce
sum` se ridic` investi]ia f`cut`
ini]ial [i \n ct timp o ve]i amor-
tiza?
Gigel Chiazna: Ca [i alte
afaceri cu r`d`cini \n domeniul
IT, investi]ia ini]ial` a fost
aproape zero: c`r]ile din bi-
blioteca proprie, calculatorul
propriu, pagina Internet. Cnd
am pornit firma, deja strns-
esem ceva bani, iar costurile
\nfiin]`rii nu au fost prea mari,
le-am recuperat imediat. Prin-
cipiul de dezvoltare al afacerii
noastre a fost [i este de progre-
sare pas cu pas; nu ne-am hazar-
dat niciodat` \n investi]ii prea
mari [i riscante.
16
Idei de AFACERI
CONCEPT DE AFACERI
Simona Hupov e de p`rere
c` de pe urma acestei afaceri
nu te vei \mbog`]i rapid, dar
vei avea siguran]a unui c[tig
constant, destul de atr`g`tor [i,
\n plus, vei avea foarte mult
timp liber.
Cum te po]i folosi de vidul
legislativ
Comer]ul de carte nu este \n-
curajat de c`tre autorit`]i, dar
trebuie s` spunem c` nici nu i se
pun be]e \n roate. De la Minis-
terul Educa]iei am fost trimi[i s`
consult`m Legea privind pro-
movarea culturii scrise, publi-
cat` \n Monitorul Oficial, Partea
I, nr. 339 din 19/05/2003. Pen-
tru c` prea pu]ine aspecte din
acest document privesc anticarii,
am selectat doar cteva pasaje:
Art. 1. (1) Prezenta lege in-
stituie cadrul juridic pentru sus-
]inerea [i promovarea culturii
scrise.
Art. 2. De prevederile pre-
zentei legi beneficiaz` activit`]ile
de crea]ie, produc]ie editorial` [i
tipografic`, de difuzare [i pro-
movare a culturii scrise (\n
aceast` din urm` categorie ar
putea intra [i anticarii n.r.).
Art. 19. Autorit`]ile admi-
nistra]iei publice locale acord` o
reducere de 50% a tarifelor re-
prezentnd chiria pe metru
p`trat, percepute pentru spa]iile
comerciale destinate exclusiv di-
fuz`rii publica]iilor prev`zute la
art. 1, precum [i pentru spa]iile
destinate publicit`]ii acestora.
Art. 24. Societ`]ile de difu-
zare pentru publica]iile prev`-
zute la art. 1 sunt obligate ca, \n
termen de 3 ani de la intrarea \n
vigoare a prezentei legi, s` asi-
gure utilizarea codului de bare
\n eviden]a computerizat` a
vnz`rilor [i a gestiunii
Art. 27. Prin derogare de la
prevederile art. 11 alin. (3) din
Legea nr. 550/2002 privind vn-
zarea spa]iilor comerciale pro-
prietate privat` a statului [i a ce-
lor de prest`ri de servicii, aflate
\n administrarea consiliilor jude-
]ene sau a consiliilor locale, pre-
cum [i a celor aflate \n patrimo-
niul regiilor autonome de interes
local, vnzarea \n rate a spa]iilor
comerciale avnd destina]ia de
libr`rie se poate aproba aceluia[i
cump`r`tor pentru mai multe
spa]ii.
Cu alte cuvinte, \n cazul \n
care dori]i s` \nchiria]i un spa]iu
\n vederea deschiderii unui anti-
cariat, va trebui s` depune]i o ce-
rere scris` la Departamentul de
cultur` al Prim`riei Capitalei.
Din p`cate, acest lucru nu asi-
gur` [i succesul demersului.
|n acest an, Ministerul Cultu-
rii [i Cultelor a lansat o cam-
panie intitulat`: Strategia pri-
vind lectura public` [i reinven-
tarea bibliotecilor, trecnd \ns`
sub t`cere problema anticari-
atelor. |n anul 1996, a fost \nfi-
in]at` Asocia]ia Difuzorilor [i
Editorilor Patronat al C`r]ii
(A.D.E.P.C.). La primul punct al
statutului, se spune c` rolul
A.D.E.P.C. este acela de a repre-
zenta interesele editorilor [i di-
fuzorilor de carte [i pres`, mem-
bri [i simpatizan]i ai A.D.E.P.C.,
promovarea [i ap`rarea intere-
selor acestora \n raporturile cu
structurile guvernamentale, cu
organele locale ale administra-
]iei de stat, cu organiza]iile sindi-
cale, cu alte asocia]ii [i orga-
nisme similare din ]ar` [i str`i-
n`tate sau cu alte persoane fizice
sau juridice. Pentru toate aceste
motive, unii anticari au ales s` se
afilieze la A.D.E.P.C.
Vnz`torii de carte
\n aer liber
(buchini[tii) fac o
concuren]` serioas`
anticarilor, mai ales
pe segmentul de
carte ieftin`.
17
Nr. 6(143)/ iunie 2005
CONCEPT DE AFACERI
|n concluzie, se poate spune
c` autorit`]ile au fost prea pu]in
interesate \n a reglementa acest
domeniu. Pe de alt` parte, acest
vid legislativ permite anticarilor
o mai mare libertate de mi[care,
un fapt care poate fi folosit \n
avantajul lor.
Investi]ia \n publicitate, o
sabie cu dou` t`i[uri
Aici apele trebuie desp`r]ite.
|n cazul anticariatelor de tip cla-
sic, cel mai bun mod de a v` face
cunoscut este alegerea loca]iei
\ntr-un loc circulat. Nu deschi-
de]i un anticariat la periferie sau
\n cartiere precum Titan sau
Militari ve]i avea o vizibilitate
minim`. De aceea, locurile favo-
rite sunt bulevardele centrale [i
vecin`tatea marilor institu]ii de
\nv`]`mnt: Facultatea de Mate-
matic` [i Fizic`, Institutul de Ar-
hitectur` Ion Micu sau Facul-
tatea de Medicin`. Amenaja]i
vitrine mari, astfel \nct trec`to-
rul s` fie atras de c`r]ile expuse
\n rafturi (chiar [i u[ile trebuie s`
fie din sticl`). Un \nscris exterior
de genul Achizi]ion`m c`r]i la
cele mai avantajoase pre]uri
sau Achizi]ie non-stop de c`r]i,
cu plata pe loc ori chiar Ne
deplas`m la domiciliul cump`r`-
torului ar putea constitui un
ajutor important \n atragerea,
deopotriv`, a unui important
fond de carte [i a posibililor cum-
p`r`tori. Cea mai bun` reclam`
se face prin contact direct [i prin
punerea \n vnzare a unor c`r]i
valoroase [i care se bucur` de
cerere pe pia]`. Pute]i \ncerca s`
v` face]i reclam` \n ziarele locale,
dar nu trebuie achizi]ionat un
calup mai mare de 10 cmp.
|n cazul anticariatelor vir-
tuale, lucrurile sunt mai simple.
Site-ul, care este \n acela[i timp [i
sediul anticariatului, trebuie
s` arate impecabil. Cititorul tre-
buie s` afle rapid modul \n care
poate achizi]iona o carte. Nu
uita]i s` v` avertiza]i prietenii s`
intre la respectiva adres` de
Internet, astfel \nct s` ave]i un
num`r ct mai mare de vizita-
tori. V-ar fi de mare folos dac`
a]i \ncheia parteneriate cu alte
site-uri care se adreseaz` acele-
ia[i categorii de persoane ca [i
anticariatul dvs. Prin postarea
unor bannere publicitare pe a[a-
numitele portaluri prietene
ve]i reu[i s` v` face]i reclam`
gratis. |n orice caz, bugetul pen-
tru publicitate nu trebuie s`
dep`[easc` cteva sute de euro.
Ce dep`[e[te aceast` sum` se
cheam` risip`.
Nu conteaz` dect s` v`
hot`r]i s` \ncepe]i
O afacere cu c`r]i se poate
dezvolta, ulterior, \n mai multe
direc]ii. Spre exemplu, dac` a]i
\nceput doar cu c`r]i vechi, ur-
m`torul pas \l reprezint` \nche-
ierea unor parteneriate cu
diverse edituri. Cu alte cuvinte,
\n timp pute]i deveni dis-
tribuitor [i de c`r]i scoase de edi-
turi \n timp real. |n plus, exist`
fonduri de carte ale acelora[i
edituri \n care se mai g`sesc c`r]i
vechi de doi-cinci ani. Acestea,
\n cazul \n care nu au o foarte
bun` vnzare sau promovare la
edituri, pot fi redirec]ionate c`tre
anticariatul dvs.
O alt` direc]ie \n care se poate
dezvolta afacerea o reprezint`
vnzarea de CD-uri cu muzic`
veche sau chiar de discuri pe
vinil. |n acest din urm` caz,
pute]i fi siguri c` exist` mul]i
amatori, iar un vinil Deep Purple
cadreaz` perfect cu o edi]ie prin-
ceps din Iorga. Dac` v-a]i decis
s` deschide]i un anticariat doar
cu c`r]i al c`ror pre] s` nu fie mai
mare de un milion, \n timp,
dup` ce ve]i dobndi mai multe
rela]ii \n domeniu [i v` ve]i face
clien]i fideli, pute]i \ncerca s`
achizi]iona]i [i carte veche a
c`rei valoare poate ajunge la sute
de euro.
Marius Niculescu (anticaria-
tul Curtea Veche) [i-a axat la
\nceput afacerea doar pe vn-
zarea de carte veche. De altfel,
chiar [i ast`zi, cnd \n magazi-
nul s`u g`se[ti picturi valoroase
[i chiar piese de mobilier vechi,
pe firma de la intrare scrie sim-
plu Anticariat. Ca o nou`
direc]ie \n dezvoltarea acestei
afaceri, Marius Niculescu a
ajuns s` promoveze anumi]i
arti[ti ale c`ror picturi le achi-
zi]ioneaz` [i ulterior le revinde.
Acum m` adresez mai mult
celor care caut` pictur` contem-
poran` [i pentru asta organizez
expozi]ii. Pot s` spun c` am
aproape un soi de exclusivitate
pentru arti[ti importan]i [i sem-
nificativi, dar extrem de rezer-
va]i, care nu doresc s` ias` \n
public. Am mndria c` \n ul-
timii trei ani am organizat
expozi]ii pentru oameni care nu
mai f`cuser` asta de mul]i ani.
Apoi, am posibilitatea s` ofer
sprijin pentru completarea unor
colec]ii de documente sau gra-
fic`, organizez schimburi \ntre
diver[i cump`r`tori, spune an-
ticarul de la Curtea Veche.
Cu alte cuvinte, posibilit`]ile
de dezvoltare sunt multiple,
totul este s` \ncepe]i, nu are nici
o importan]` de unde.
Dosar realizat de
Petre Aldea
www.anticariat.go.ro
www.anticariat.astromagie.com
www.cartionline.ro
www.anticariat.org
www.anticariat.dap.ro
Adrese utile