Islanda

Capitala se afla la Reykjavik.Are o suprafata totala de 103.001 km

2
si o
populatie de 320.060.Densitatea populatie este de 3.1 loc/km
2
.
slande!ii se "ucur# de li"ertatea reli$iei% &n conformitate cu constitu ia
slandei% de i 'iserica slandei% de cult luteran% este "iserica statului(n
200)% islande!ii erau &mp#r i i pe $rupuri reli$ioase dup# cum urmea!#*
+1),
-0%./ mem"ri ai 'isericii 0a ionale a slandei.
6%2/ mem"ri ai or$ani!a iilor reli$ioase ne&nre$istrate sau f#r#
vreo afiliere &nre$istrat#.
1%2/ mem"ri ai 'isericilor 3uterane 3i"ere din Reykjav4k i
5afnarfj6r7ur.
2%-/ &nre$istra i ca nef#c8nd parte din niciun $rup.
2%)/ mem"ri ai 'isericii Romano9Catolice%
Economie
:rincipalele ramuri industriale sunt pescuitul% industria matalur$ica%
industri ener$etica.
;landa detine locul 1 la cantitatea de peste pescuita/loc.Aproape 20/
din forta de munca este ocupa in domeniul pescutului si procesarii
pestelui.
Alte industrii produc * ciment%coinfectii%ec<ipamente
electrice%in$rasaminte si produse alimentare.
n a$ricultura se "a!ea!a pe cresterea animalelor pentru lapte si
carne%le$umicultura in sere si vanatul.
Apro=imativ 1)/ din populatie sunt fermieri.slanda are cam ).300 de
ferme inprastiate in !onele de campie.:rincipala recolta este fanul cu
care <ranesc animalele.Din cau!a conitilor meteorolo$ice pot stran$e si
doua%trei recolte de fan pe an.
Din 1230 fermierii au construit lan$a i!voarele termale sere ce sunt
ical!ite cu ajutorul lor.
Comertul slandei se compune din e=portatul de peste%care% produse
lactate%piei lana%aluminiu si din importatul de masini%com"usti"il si
produse alimentare.
Clima
;u"polara oceanica cu influente marine%mai "landa datorita curentului.
Turism
>urismul este o parte important# a economiei islande!e% $ener8nd circa
o treime din :' Cei mai mul i turi ti provin din ?area
'ritanie i @ermania% dar i din #rile scandinave i ;.A.A. >uri tii sunt
atra i de atrac iile naturale ale slandei B$<e ari% $<ei!ere% ape
$eotermaleC% dar i de activit# ile care sunt puse la dispo!i ia turi tilor *
petreceri tematice% e=cursii asistate pe $<e ari sau &n !onele s#l"atice din
interiorul #rii% precum i de diferitele festivaluri% cum ar fi D!ilele
nop ilor al"eD B&n luna iulieC% c8nd soarele nu apune deloc% sau !ilele
nop ilor arctice% c8nd soarele nu r#sare deloc B&n luna fe"ruarieC. :rintr9
un sistem foarte "ine pus la punct% slanda atra$e anual un num#r de
turi ti de dou# ori mai mare dec8t propria popula ie.Deasemenea
slanda se poate mandri cu parcul national E><in$vellirF care face parte
din lista patrimonului national A0G;CH.CGl mai cunoscut $<ei!er este
;trokkur.
CG tre"uie sa stiti*
Din 12)) slanda isi mareste apele teritoriale.Confruntarile le$ate de
re$iunile "o$ate in peste%au condus in perioada 12.) I 12.6 la
ERa!"oiul Codului E cu ?area 'ritanie si @ermania.
Articolul de eport cel mai popular su poneii isande!i%deose"it de
re!istenti.
slande!ii protejea!a cu $rija puritatea lim"ii lor resc<im"ate de
secole.n loc sa utili!e!e cuvinte straine%ca de e=emplu in domeniul
te<nicii%ei crea!a termini islande!i ec<ivalenti.
n 2003%in slanda a fost inau$urate prima statie pu"lica de alimentarea
cu <ydro$en pentru autoturisme.
:e scurt*
Denumire oficiala *Repu"lica slanda
;tructura administrtiva*re$iuni
:arlament in anul 236
?em"ra 0A>H fara forte armate proprii
ndependenta fta de Danemarca din 1211
Reli$ia*3uteran
?oneda*coroana islande!a
3im"a*slande!a