Sunteți pe pagina 1din 18

TEHNOLOGIA FILETRII

1
CUPRINS
Argument 3
Cap.I Elementele geometrice ale filetelor 5
1.1 Clasificarea i caracteristicile filetului 6
Cap.II Scule i dispositive utilizate la filetare 10
2.1 arozi 10
2.2 !iliere 11
Cap. III e"nologia filet#rii 13
3.1 !iletare interioar# 13
3.2 !iletare e$terioar# manual# 16
3.3 !iletare mecanizat# i filetare mecanic# 16
3.% &#cirea i ungerea 'n timpul filet#rii 1(
3.5 Controlul filetelor 1(
Cap.I) *orme de te"nica securit# ii muncii 1+
,i-liografie 21
ARGUMENT
Asam-l#rile filetate sunt formate din 'm-inarea unui ar-ore filetat
./uru-0 /i un alezai filetat .piuli1#0 fiind foarte mult utilizate 'n con2
struc1ia tuturor tipurilor de aparate3 ma/ini etc.
Se nume/te filet totalitatea spirelor dispuse pe o suprafa1#
2
cilindric# sau conic#3 e$terioar# sau interioar#3 iar uneori pe o
suprafa1# plan#.
4rocedeele utilizate la prelucrarea filetelor sunt diferite 'n func1ie
de volumul de protec1ie al produsului respectiv3 cel mai o-i/nuit fiind
'ns# a/c"ierea. 5n atelierele de l#c#tu/erie filetele se e$ecut# prin
a/c"iere3 manual# sau mecanic#.
Asam-l#rile prin filet se realizeaz# prin folosirea /uru-urilcr3 prezoanelor
/i piuli1elor ca organe ale asam-l#rii. &olul func1ional al acestor organe de
asam-lare determin# o varia1ie mare de tipuri constructive.
6aterialul acestor organe de asam-lare se alege 1in7ndu2se seama de
rolul func1ional3 mediul de lucru /i condi1iile de e$ploatare din aparatul
respectiv.
4entru /uru-uri /i prezoane se utilizeaz# o1el laminat .89 3(0 sau: 89C
353 89C %5 etc.
Piuliele se e$ecut# din 89 3%3 89C 203 89C 25 etc. &ondelele
./ai-ele0 se e$ecut# din o1el laminat prin opera1ia de /tan1are. ;uru-urile /i
piuli1ele cu cap p#trat sau "e$agonal se o-1in prin matri1are la cald sau prin
prelucr#ri mecanice.
;uru-urile3 prezoanele /i piuli1ele se e$ecut# 1in7ndu2se seama de
principiul intersc"im-a-ilit#1ii3 fapt pentru care sunt standardizate 'n func1ie
de natura mediului de lucru din aparat .de e$emplu3 agen1i corosivi la
temperaturi 'nalte03 se e$ecut# /uru-uri3 prezoane /i piuli1 e din o1eluri
ino$ida-ile .Cr3 *i0 sau din alte o1eluri speciale.
3
CAP.I. ELEMENTE GEOMETRICE ALE
FILETELOR
!iletele se deose-esc 'ntre ele prin caracteristicile constructive /i
prin valoarea elementelor geometrice .fig. 103 dintre care principalele
sunt <
profilul filetului, reprezentat prin forma sa geometric#3 'ntr2o
sec1iune a$ial# a piesei :
pasul filetului p, reprezint# distan1a m#surat# pe o paralel# la
a$a /uru-ului dintre dou# puncte consecutive ale aceleia/i spire :
diametrul exterior, notat cu d la /uru-uri /i cu = la piuli1e3 re2
prezint# distan1a 'ntre v7rfurile filetului la /uru-uri sau 'ntre
fundurile filetului la piuli1e3 m#surat# perpendicular pe a$a filetului:
diametru interior, notat cu d
1
la /uru-uri /i cu D
1
la piuli1e3
reprezint# distan1a 'ntre fundurile filetului la /uru-uri sau 'ntre
v7rfurile filetului la piuli1e3m#surat# perpendicular pe a$a
filetului :
d i a me t r u l me d i u , notat cu d
2
la /uru-uri /i cu =
2
la piuli1e
Fig. 1. Elementele geometrice ale ilet!l!i
reprezint# distan1a dintre mi>loacele flancurilor filetului m#surat#
%
perpendicular pe a$a filetului :
? unghiul profilului a3 cuprins 'ntre flancurile consecutive ale filetului3
m#surat 'n planul a$ial al piesei.
1.1. CLASIFICAREA SI CARACTERISTICILE FILETULUI
Criteriul principal de clasificare a filetelor 'l constituie domeniul de
utilizare3 rolul func1ional pe care2l au 'n ansam-lurile 'n care sunt
montate.
=in acest punct de vedere3 filetele pot fi <
de fixare, respectiv de strngere, utilizate la asam-l#ri demonta-ile sau
fi$e3 cu profilul de o-icei triung"iular :
de strngere-etanare, pentru 1evi3 cu profil triung"iular f#r# >oc la
v7rfuri3 de o-icei conic :
de micare, utilizate la transformarea mi/c#rii de rota1ie 'n mi/care de
transla1ie .deplasarea mesei la ma/inile2unelte3 /uru-ul conduc#tor la
strunguri etc03 pot avea profil p#trat3 trapezoidal sau fer#str#u :
de msurare .micrometre0 :
cu destinaie special.
5nf#/urarea filetului poate fi pe dreapta .fig. 23 a0 /i pe st 7ng# "fig.
23 -0. Acesta din urm# este folosit pentru realizarea coinciden1ei 'ntre
sensul str7ngerii piuli1ei /i cel al rota1iei unui ar-ore pe care aceasta
Fig.#. Filet c! $o!% &nce'!t!ri
5
Fig.(. Filetarea 'e $rea'ta )a! 'e )t*nga
este 'n/uru-at#3 cu scopul de a nu permite sl#-irea asam-l#rii 'n
timpul e$ploat#rii.
Filetul cu un singur nceput este utilizat 'n cazul general al
filetelor de str7ngere.
Filetul cu mai multe nceputuri .fig. 30 se folose/te3 de o-icei3 la
/uru-urile de mi/care3 'm-un#t#1ind randamentul prin mic/orarea
coeficientului de frecare.
Filetul metric .v. fig. 10 are un profil triung"iular ec"ilateral cu @
A 60
0.
!orma fundului filetului la /uru- poate fi te/it# plan sau
rotun>it.
Filetul n inch .B"itCort"0 .fig. %0 are profilul 'n form# de triung"i
isoscel cu @ A 55D. 9a acest filet se indic# num#rul de pa/i pe
inc".
6
Fig. +. Filet &n inc,.

a - c $ e
Fig. .. Forme $e ilet.
5n 1ara noastr# se folose/te filetul metric. !iletul 'n inc" este folosit numai
la fa-ricarea pieselor de sc"im- pentru utila>e de import sau la construc1ii noi3
acolo unde folosirea filetului metric nu este posi-il#.
Filetul triunghiular .fig. 53 a0 este cel mai utilizat.
Filetul ptrat .fig. 53 -0 are 'n#l1imea egal# cu >um#tatea pasului. Este
utilizat la /uru-urile conduc#toare de la ma/inile2unelte3 transform7nd
mi/carea de rota1ie 'ntr2o mi/care de transla1ie.
4rezint# dezavanta>ul c# dup# o oarecare uzur# cap#t# >oc a$ial3 remedierea
(
f#c7ndu2se prin 'nlocuirea piuli1ei.
Filetul trapeoidal .fig. 53 c0 reprezint# o solu1ie mai -un#3 nefiind afectat
de acela/i dezavanta> ca filetul p#trat3 constituind principala solu1ie pentru
transmisii 'n am-ele sensuri. Are ca profil un trapez isoscel3 E A 30D.
Filetul ferstru .fig. 53 d! poate fi considerat ca o variant# a filetului
trapezoidal3 capa-il s# preia sarcina 'ntr2un singur sens.
!lancul activ are o 'nclinare de 3D3 fa1# de o perpendicular# pe a$a
filetului. !undul filetului este rotun>it. Se utilizeaz# la instala1ii ele ridi cat3
de e$emplu la c7rligele macaralelor.
Filetul rotund .fig. 53 e0 este utilizat 'n diverse scopuri ca < piese supuse la
sarcini dinamice mari sau la 'n/uru-#ri frecvente 'ntr2un mediu murdar
.cuplele vagoanelor3 arm#turi pentru incendii03 tu-uri izolante de protec1ie
etan/e3 arm#turi "idraulice socluri etc.
=up# suprafa1a de generare3 filetele pot fi <
Filete cilindrice, care sunt cele mai r#sp7ndite.
Filete conice, metric sau 'n inc"3 care pe l7ng# func1ia de str7ngere3
asigur# /i o -un# etan/are3 fiind lipsit de >oc la v7rf. 4rintr2o str7ngere
periodic# a acestor filete se poate compensa >ocul provenit din uzur#.
!iletele sunt standardizate iar pentru notarea lor se utilizeaz# sim-oluri
din care rezult# felul filetului /i dimensiunile elementelor princi pale.
CAP. II SCULE /l 0ISPO1ITI2E UTILI1ATE LA
FILETARE
4rincipalele scule utilizate la filetare sunt tarozii /i filierele. arozii
/i filierele pot fi ac1ionate cu a>utorul unor dispozitive de prindere a
acestora.
(.1.Taro3i
arozii sunt scule a/c"ietoare utilizate la filetarea interioar#. Condi 2
1iile constructive ale tarozilor sunt prev#zute 'n standardele de
stat.
Partea achieioare .activ#0 a tarodului .fig. 63 a!, numit# /i con de
atac, este de form# tronconic#3 pentru a u/ura introducerea acestuia 'n
gaura de filetat.
Partea de cali"rare serve/te la g"idarea tarodului 'n timpul filet#rii
/i la cali-rarea g#urii filetate3 iar capul p#trat la fi$area tarodului 'n
timpul filet#rii manuale 'n dispozitivul portscul#.
F
#analele au rolul de a evacua a/c"iile metalice precum /i de a forma
muc"iile a/c"ietoare.
5n func1ie de modul de ac1ionare3 tarozii pot fi < de m7n# /i de
ma/in#.
arozii de m7n# utiliza1i la filetarea manual# sunt fa-rica1i /i folo2
si1i 'n seturi de c7te dou# -uc#1i3 pentru e$ecutarea filetului metric fin
/i a filetului pentru 1evi sau 'n seturi de c7te trei -uc#1i3 pentru e$ecu2
tarea filetului metric normal /i a filetului 'n inc" .tarod de degro/are3
mediu /i de finisare0.
5n timpul filet#rii tarozii de m7n# sunt antrena1i prin intermediul
unei manivele cu gaur# p#trat# sau manivel# regla-il# .fig. 63 -3 c0.
arozii de ma/in# se deose-esc de tarozii de m7n# prin lungimea
conului de atac. Astfel3 la filetarea g#urilor str#punse conul de atac este
mai lung3 iar la filetarea g#urilor 'nfundate conul de atac are apro$ima2
tiv doi pa/i. !i$area tarozilor pe ar-orele principal al ma/inii se reali zeaz#
prin intermediul mandrinelor sau direct 'n universal3 'n cazul strungurilor.
(.(. Filiere
+
Fig. 4. Taro3i 5i mani6ele 'entr! taro3i 7
a8 taro$ 9 - : mani6el% regla-il%
'entr! taro3i 7 c : mani6el% i;% "c!
'atr! g%!ri< 'entr! taro3i.
!ilierele sunt scule asc"ietoare formate dintr2un inel 'ntreg sau spintecat
prev#zut cu un filet interior cu elemente t#ietoare.
5n func1ie de forma lor3 filierele pot fi < rotunde3 p#trate /i "e$agonale
.fig. (0 precum /i -acuri de filetat montate 'n dispozitive de ac1ionare
manual# numite clupe .fig. F0.
c d
Fig.=. Filiera7 a8rot!n$% $intr8o -!cat%9 -8rot!n$% )'intecat%9 c8'%trat%9 $8
,e;agonal%.
Fig.>. ?ac!ri 'ri)matice $e iletat7
18c!'%9 (8-ac!ri $e ilier%9 #85!r!- $e )tr*ngere
10
Filierele dintr-o "ucat sunt rigide3 e$ecut# un filet curat3 'ns# se uzeaz#
repede. !ilierele spintecate permit modificarea diametrului cu 031?0325
mm3 ele put7nd fi utilizate la mai multe treceri3 permi1 7nd astfel mic/orarea
efortului de a/c"iere.
Filierele rotunde, pentru a putea fi ac1ionate manual3 se fi$eaz# 'n
portfiliere
CAP. III TEHNOLOGIA FILETRII
5n func1ie de piesa care se prelucreaz#3 filetarea poate fi < interioar .la
aleza>0 /i exterioar .la ar-ori0.
5n timpul filet#rii se e$ecut# o mi/care com-inat# format# dintr2o
mi/care de rota1ie /i una de transla1ie.
#.1. Filetarea interioar%
5naintea opera1iei de filetare este indicat s# se te/easc# muc"ia g#urii /i s#
se verifice diametrul acesteia.
5n practic# s2a sta-ilit c# gaura pentru filet tre-uie s# ai-# un diametru
mai mic dec7t diametrul e$terior al filetului3 'n func1ie de valoarea acestuia3
p7n# la 135 mm.
=ac# diametrul g#urii este prea mic se produce griparea filetului sau c"iar
ruperea tarodului3 iar dac# este prea mare3 filetul rezultat are spi rele
incomplete.
Filetarea interioar manual presupune str7ngerea piesei de filetat 'n
meng"in# /i fi$area tarozilor 'n manivel#3 'n ordinea urm#toare .cazul utiliz#rii
seturilor de trei tarozi0< 'nt'i tarodul de degro/are .fig. +3 a03 apoi cel mediu
.fig. +3 -0 /i la sf7r/it cel de finisare .fig. +3 c0.
11
Fig. @. Taro3i $e m*n%.
Fig.1A. Filetarea c! taro3i $e m*n%
5n timpul lucrului3 tarodul tre-uie s# fie coa$ial cu aleza>ul de filetat.
Cu a>utorul manivelei se rote/te tarodul .fig. 100 'n sensul de a/c"iere /i
se apas# u/or numai l a pri mele spi re : dup# 1?2 rot.3 se e$ecut# 1G2 rot.
'n sens invers3 pentru sf#r7marea a/c"iilor metalice. !iletul se va e$ecuta ca
toat# seria de tarozi3 pentru a se evita ruperea acestora /i o-1inerea unei
calit#1i necorespunz#toare a flancurilor file2 tului.
#.(. Filetarea e;terioar% man!ala
!iletarea e$terioar# a pieselor se e$ecut# cu filierele .
5nainte de filetare3 ti>a se strun>e/te pe 'ntreaga lungime care tre-uie
filetat#3 iar capul se te/e/te. Suprafa1a ti>elor tre-uie s# fie c7t mai neted#3 iar
diametrul lor s# fie cu 033 .. . 03% mm mai mic dec7t diametrul e$terior al
filetului.
#.#. Filetarea mecani3at% 5i iletarea mecanic%
a. Filetarea mecani3at%. Se e$ecut# cu ma/ini de filetat manuale3 cu
ma/ini de filetat porta-ile ac1ionate electric3 cu ma/ini de filetat fi$e3 pe
strunguri paralele3 pe strunguri revolver3 pe strunguri automate /i pe ma/ini
radiale de g#urit sau pe ma/ini de alezat orizontale.
12
-.Ma5ina $e iletat man!al% .fig. 110.
!unc1ioneaz# prin rotirea manual# a manivelei 1, dup# fi$area ma/inii
'n um#r prin suportul 2.arodul $ este montat 'n capul a$ului % al ma/inii.
6a/ina de g#urit manual# se folose/te pentru prelucrarea filetelor p7n#
la 6 mm diametru. !a1# de filetarea manual#3 prin folosirea acestei ma/ini3
productivitatea cre/te p7n# la de trei ori.
6a/inile porta-ile ac1ionate electric au aceea/i construc1ie ca /i ma/inile
de g#urit3 deose-indu2se numai prin tura1ii /i prin faptul c# tura1ia ma/inii3
'n cursa de de/uru-are3 este de trei ori mai mare dec7t 'n cursa de
'n/uru-are.
c. Ma5inile $e iletat i;e. Sunt 'n general ma/ini verticale cu coloan#
care se compun3 'n mare3 dintr2un motor electric3 o cutie de viteze3 o cutie de
avansuri3 un ar-ore principal /i o p#pu/# mo-il#. 4#pu/a mo-il# se poate
deplasa pe g"ida>ele suportului3 permi17nd filetarea pieselor de lungimi
diferite.
$. Str!ng!rile 'aralele 5i )tr!ng!rile re6ol6er. 4ot fi3 de asemenea3
folosite la filetarea pieselor. 4entru filetarea pe strungurile paralele piesa se
prinde 'n universal3 iar tarodul 'n p#pu/a mo-il# sau 'n suportul cu1i tului.
9a strungurile revolver filetarea se e$ecut# 'n general cu piepteni de filetat
/i cu1ite disc.
e. Ma5inile ra$iale $e g%!rit )a! ma5inile $e ale3at ori3ontale . Se
folosesc la e$ecutarea filetelor de diametre mari. 9a aceste ma/ini filetarea
se face cu a>utorul unor tarozi de construc1ie special#. 6a/inile de filetat
tre-uie s# ai-# avans /i oprire automat#3 s# asigure un avans egal cu pa/ii
standardiza1i ai filetului3 s# fie prev#zute cu dispozitive de inversare a
mi/c#rii3 s# asigure o vitez# de a/c"iere mic# .10?15 mGmin0.
Se realizeaz# astfel filete de -un# calitate3 productivitatea 'n acest caz3
fiind superioar# filet#rii manuale.
13
Fig. 11. Ma5in% $e iletat man!al%.
#.+. R%cirea 5i !ngerea &n tim'!l ilet%rii
Sunt necesare pentru a se o-1ine un filet neted /i curat. Astfel3 la piesele
de o1el se utilizeaz# emulsie3 ulei de in3 ulei mineral3 seu topit : la piese de
aluminiu3 petrol : la piese de cupru3 tere-entin#. 4iesele de font# /i -ronz3
av7nd a/c"iile casante3 se pot fileta f#r# r#cire.
#.. Control!l iletelor
9a controlul filetelor se urm#re/te calitatea suprafe1elor prelucrate
precum /i respectarea dimensiunilor elementelor geometrice principale ale
filetului3 /i anume < diametrul mediu3 pasul /i ung"iul flancurilor. Controlul
se poate efectua prin dou# metode < metoda comple$# /i metoda
diferen1ial#.
%etoda complex de control se aplic# la piesele e$ecutate 'n serie /i se
realizeaz# cu a>utorul cali-relor inel /i tampon filetate care au dou# p#r1i <
partea trece .0 /i partea nu trece &'(!. 4entru verificarea alezatelor
filetate se utilizeaz# cali-rele tampon filetate .fig. 123 a0 /i pentru
verificarea ar-orilor fileta1i se utilizeaz# cali-rele inel filetate .fig. 123 ",
c!. 4rin metoda comple$# se sta-ile/te dac# piesele filetate sunt sau nu
corespunz#toare.
%etoda diferenial se aplic# la verificarea cali-relor tampon3 a pieselor
filetate de precizie ridicat# /i a tarozilor. 6etoda const# 'n m#surarea dimensiunilor
efective ale diametrului mediu3 pasului /i semiung"iului3 flancurilor filetu2lui /i
compararea rezultatelor m#sur#rii cu cele din documenta1ia te"nic# a pieselor.
Ca metod# /i mi>loace de m#surare se utilizeaz# < micrometrul de filet /i metoda
celor trei s7rme pentru m#surarea diametrului mediu la ar-orii fileta1i3
/a-loanele de filet pentru pas3 microscopul de atelier sau uni versal pentru
determinarea tuturor celor trei elemente principale ale f'letului .d
2
3 P, )0.
Htilizarea microscopului asigur# o precizie ridicat# a m#sur#rii.


Fig. 1(.
Cali-re iletat
1%
CAPITOLUL I2
NORME 0E TEHNICA SECURITBII MUNCII
4rin no1iunea de protec1ia muncii se 'n1elege ansam-lul de mIsuri te"nice3
sanitare3 organizatorice /i >uridice aplicate pentru ocrotirea sInItI1ii /i vie1ii
oamenilor ce desfI/oarI o activitate organizatoricI /i face parte integrantI din
procesul muncii.
5ncIlcarea dispozi1iilor legale privind protec1ia muncii /i normele 4SI atrage
dupI sine rIspunderea disciplinarI3 administartivI3 materialI sau penalI3 dupI caz3
potrivit legii.
4rin accident de munc* se 'n1elege vItImarea violentI a organismului sau
./i0 into$ica1ia acutI profesionalI3 care provoacI incapacitatea temporarI de muncI
de cel pu1in o zi3 invaliditate sau deces /i care se produc 'n timpul 'ndeplinirii
sarcinilor de studiu.
Instructa>ul de protec1ia muncii cuprinde instructa>ul general /i cel specific
fiecIrui loc de muncI.
Activitatea practic# 'n domeniul te"nicii 'ncepe cu protec1ia muncii3 ca
m#sur# de prevenire a accidentelor. Accidentele cu frecven1a cea mai mare se
datoreaz# ac1iunii curentului electric asupra organismului uman.
4entru a evita accidentarea tre-uie respectate urm#toarele reguli<
sursele de alimentare3 generatoarele de semnal3 osciloscoapele /i pistoalele de
lipit se vor conecta numai la prize prev#zute cu 'mp#m7ntare:
aparatele care au izola1ia ca-lurilor deteriorat# nu se conecteaz# la re1eaua de
15
alimentare cu tensiune:
lucr#rile de m#surare sau vizualizare a diferitelor m#rimi electrice 'n monta>ele
realizate se fac f#r# atingerea p#r1ilor metalice ale componentelor:
lucrul tre-uie 'ntrerupt atunci c7nd se o-serv# unele defecte la aparatele din
dotare:
la locul de munc# tre-uie s# e$iste minimul de materiale care s# asigure
acordarea primului a>utor 'n caz de accidentare:
5n cadrul m#surilor de prevenire a accidentelor de munc# /i 'm-oln#virilor
profesionale3 un rol important 'l ocup# protec1ia individual#3 respectiv dotarea
personalului cu mi>loace individuale de protec1ie .6I40.
Acestea constau 'n o-iecte de 'm-r#c#minte /i 'nc#l1#minte3 precum /i
diverse accesorii3 dispozitive3 care se aplic# pe corpul lucr#torului3 pentru a2l
prote>a 'mpotriva factorilor de risc3 de accidentare /i 'm-oln#vire profesional#. Ele
au numai rolul de ecran3 interpun7ndu2se 'ntre organism /i factorul de risc3
impiedic7nd astfel ac1iunea acestuia.
otalitatea mi>loacelor individuale de protec1ie cu care este dotat muncitorul
'n timpul lucrului 'n scopul prevenirii accidentelor de munc# /i a 'm-oln#virilor
profesionale alc#tuiesc ec"ipamentul s#u de protec1ie individual#.
Caracteristicile de protec1ie ale unui 6I4 sunt de terminate 'n principal de
materialele din care este realizat3 iar caracteristicile de confort3 de model. Am-ele
tipuri de caracteristici sunt sta-ilite prin norme /i reglement#ri pentru fiecare
categorie de 6I4
5n mod deose-it3 'n scopul realiz#rii o-iectivelor prev#zute 3 lucr#torii au
urm#toarele o-liga1ii<
a0 s# utilizeze corect ma/inile3 aparatura3 uneltele3 su-stan1ele periculoase3
ec"ipamentele de transport /i alte mi>loace de produc1ie:
-0 s# utilizeze corect ec"ipamentul individual de protec1ie acordat /i3 dup#
utilizare3 s# 'l 'napoieze sau s# 'l pun# la locul destinat pentru p#strare:
c0 s# nu procedeze la scoaterea din func1iune3 la modificarea3 sc"im-area sau
'nl#turarea ar-itrar# a dispozitivelor de securitate proprii3 'n special ale ma/inilor3
aparaturii3 uneltelor3 instala1iilor te"nice /i cl#dirilor3 /i s# utilizeze corect aceste
dispozitive:
d0 s# comunice imediat anga>atorului /iGsau lucr#torilor desemna1i orice situa1ie de
munc# despre care au motive 'ntemeiate s# o considere un pericol pentru
securitatea /i s#n#tatea lucr#torilor3 precum /i orice deficien1# a sistemelor de
protec1ie:
e0 s# aduc# la cuno/tin1# conduc#torului locului de munc# /iGsau anga>atorului
accidentele suferite de propria persoan#:
f0 s# coopereze cu anga>atorul /iGsau cu lucr#torii desemna1i3 at7t timp c7t este
necesar3 pentru a face posi-il# realizarea oric#ror m#suri sau cerin1e dispuse de
16
c#tre inspectorii de munc# /i inspectorii sanitari3 pentru protec1ia s#n#t#1ii /i
securit#1ii lucr#torilor:
g0 s# coopereze3 at7t timp c7t este necesar3 cu anga>atorul /iGsau cu lucr#torii
desemna1i3 pentru a permite anga>atorului s# se asigure c# mediul de munc# /i
condi1iile de lucru sunt sigure /i f#r# riscuri pentru securitate /i s#n#tate3 'n
domeniul s#u de activitate:
"0 s# '/i 'nsu/easc# /i s# respecte prevederile legisla1iei din domeniul securit#1ii /i
s#n#t#1ii 'n munc# /i m#surile de aplicare a acestora:
i0 s# dea rela1iile solicitate de c#tre inspectorii de munc# /i inspectorii sanitari .
?I?LIOGRAFIE
1. ,A=ESCH3 J"eorg"e3 SH&KH3 A3 6I9IA&I3C.3 484ESCH31.3 (olerante si
masuratori tehnice, Editura =idactica si 4edagogica3 ,ucuresti3 1+F2
2. CI8CA&9EA2)ASI9ESCH3 Aurel3 C8*SA*I*3 6ariana3 +sam"larea,
,ntretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Editura All
Educational3,ucuresti3 2002
3. CI8CA&9EA2)ASI9ESCH3 Aurel3 C8*SA*I*3 6ariana3 -rgane de
masini si mecanisme. Editura All Educational3,ucuresti3 2002
%. JLE8&JLE3 Ion3 )8ICH3 6i"ai3 4A&ASCLI)3 Ion3 LHKH63 *eculai3
&A*K3 Ja-riel3 .tila/ul si tehnologia meseriei- tehnologia asaam"larii si
monta/ului, Editura =idactica si 4edagogica3 ,ucuresti3 1++0
5. A*ASESCH3 6ariana3 JLE8&JLIH3 atiana3 JLEH3 Camelia3 CE4ISCA3
Cornelia3 %asurari tehnice, Editura Aramis3 ,ucuresti3 2005
6. KJH&A3 J".3A&IESA*H3E.3 4E4EA3J".3 .tila/ul si tehnologia meseriei-
lacatuserie, Editura =idactica si 4edagogica3 ,ucuresti3 1++1
(. Angrena>e /i transmisii mecanice 2 curs 4rof. dr. ing. Ser-an ,8,A*CH
H*I)E&SIAEA M&A*SI9)A*IAN din ,&AS8)
F. e"nologie /i educa1ie mecatronic# 3 )istrian 6atie/3 =an 67ndru3 8limpiu #tar3 &adu
,#lan3 C#lin &usu3 editura Economic# 4reuniversitaria3 2002
+. Asam-l#ri mecanice3 A. Cioc#rlea2 manual clasa OI 3 Ed. Cd4ress 200(
1(
10. Elemente de mecanisme /i organe de ma/ini3 I. /i C. 4etre2 Ed ,i-liot"eca3 2001
11. 6ecanisme /i transmisii mecanice3 *icolae =umitru 3 J"eorg"e *anu3 Editura =idactica si
4edagogic#3 ,ucuresti 2000
1F