Sunteți pe pagina 1din 35

ARGUMENT

Puterea dezvoltat de motor este transmis la roile motoare de o


serie de organe care formeaz transmisia automobilului.
Aceste organe sunt: ambreiajul, cutia de viteze, transmisia principal,
diferenialul i arborii planetari. Ambreiajul este organul de legtur a
transmisiei cu motorul, fiind montat ntre motor i schimbtorul de viteze.
Acesta permite transmiterea cuplului motor de la arborele cotit la cutia
de viteze i poate ntrerupe legtura dintre cutia de viteze i arborele cotit, n
vederea schimbrii treptei de vitez.
at fiind fiabilitatea ridicat a transmisiei n ansamblu, e!ist
tendina eronat ca acestei pri a automobilului s i se acorde o mai mic
atenie n e!ploatare.
up cum se tie, transmisia autovehiculelor aplic cuplul motor
variabil cu viteze de rotaie diferite la roile motoare, proces care trebuie s se
fac lin, fr zgomote i cu mult sigurana.
"rganele care intr n structura acestui sistem sufer intense solicitri
comple!e de natur mecanic, termic i chiar corosiv n urma crora se
produc abateri dimensionale, de form, deteriorare a suprafeelor sau
dereglri.
Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, at#t termic c#t
si mecanic, din ntregul lan cinematic al transmisiei.
e aceea sunt necesare intervenii periodice n procesul de
e!ploatare pentru reabilitarea strii tehnice a transmisiei.
$n lucrarea ,,%!ploatarea ambreiajelor mecanice& am cutat s
sintetizez informatii, de respectarea crora, depinde n mare msur
meninerea automobilului la parametrii optimi de e!ploatare.
1
'eninerea strii tehnice a automobilelor i restabilirea valorilor
parametrilor de diagnosticare n domeniul de funcionalitate impun controlul i
aplicarea unor lucrri de ntreinere tehnic i de reparaii curente.
$n acelai timp, am prezentat modaliti de identificare si remediere a
unor defeciuni ale organelor componente ale mecanismului, care apar mai
frecvent n e!ploatare.
2
CAP. I. DESINATIA, CONDIIILE IMPUSE I
CLASIFICAREA AMBREIAJELOR
I.1.DESTINAIA AMBREIAJULUI
Ambreiajul face parte din transmisia automobilului i este intercalat ntre
motor i cutia de viteze, n scopul compensrii principalelor dezavantaje ale
motorului cu ardere intern. Ambreiajul reprezint organul de transmitere a
momentului de la arborele cotit al motorului la cutia de viteze.
(unciile ambreiajului sunt urmatoarele:
Permite cuplarea progresiv a motorului, care se afl n funciune, cu
celelalte organe ale transmisiei, care n acel moment, stau pe loc)
Permite decuplarea i cuplarea motorului cu transmisia, la schimbarea
treptelor de viteze)
Protejeaz la suprasarcini celelalte organe ale transmisiei.
I.2.CONDIII IMPUSE
Ambreiajul trebuie s ndeplineasc anumite condiii i anume:
* permit decuplarea complet i c#t mai rapid a motorului de
transmisie, pentru ca schimbarea treptelor s se fac fr ocuri)
* decupleze cu eforturi minime din partea conductorului auto, fr a se
obine ns o curs la pedal mai mare de +,- . ,--mm. (ora la pedal
necesar decuplrii nu trebuie s depeasc +/-0 la autoturisme i
,/-0 la autocamioane i autobuze)
Prile conduse s aib o greutate c#t mai redus pentru ca schimbarea
treptelor s se fac fr ocuri)
3
* fie suficient de progresiv pentru a se evita pornirea brusc din loc a
automobilului)
* asigure n stare cuplat o mbinare perfect ntre motor i transmisie)
* permit eliminarea cldurii care se produce n timpul procesului de
cuplare prin patinarea suprafeelor de frecare)
* amortizeze vibraiile ce se produc n transmisie)
* aib o construcie simpl i ieftin)
* fie c#t mai uor de ntreinut i reglat i s ofere o siguran n
funcionare.
I.3.CLASIFICAREA AMBREIAJELOR
Ambreiajele mecanice utilizate la automobile se calsific dup mai
multe criterii:
+. up forma geometric a suprafeei de frecare, ambreiajele pot fi: cu
discuri, cu saboi i cu conuri.
,. up numrul arcurilor de presiune i modul de dispunere al lor,
ambreiajele pot fi: cu mai multe arcuri dispuse periferic i cu un singur
arc central.
1. up numrul discurilor conduse, ambreiajele pot fi: cu un singur disc
(monodisc), cu dou discuri i cu mai multe discuri.
2. up modul de obinere a forei de apsare, ambreiajele pot fi: simple
(cu arcuri), semicentrifuge i centrifuge.
/. up tipul mecanismului de comand, ambreiajele pot fi cu comand:
mecanic, hidraulic, cu servomecanism i automat.
3. up modul de realizare al debreierii, ambreiajele pot fi: cu debreiere
manual, semiautomat (cu servomecanism) i automat.
4. up condiiile de lucru ale suprafeei de frecare, ambreiajele pot fi:
uscate sau n ulei.
4
I.4. PRINCIPIUL DE FUNCIONARE AL AMBREIAJELOR
MECANICE
(uncionarea ambreiajului se bazeaz pe forele de frecare care
apar ntre dou sau mai multe perechi de suprafee sub aciunea unei fore
de apsare.
Prile componente ale unui ambreiaj 5fig. 66.+.7 sunt grupate
astfel: partea conductoare, partea condus i mecanismul de acionare.
Partea conductoare a ambreiajului este solidar la rotaie cu volantul
motorului, iar partea condus cu arborele ambreiajului. Pe volantul + al
motorului este apsat discul condus , de ctre discul de presiune 2 datorit
forei dezvoltate de arcurile 3.

(ig.+.
*chema ambreiajului
mecanic
a8 ambreiaj cuplat)
b8 ambreiaj decuplat


iscul condus se poate deplasa a!ial pe canelurile arborelui 9 al
ambreiajului. Pentru a mri coeficientul de frecare, discul condus este
prevzut cu garniturile de frecare 1. iscul de presiune 2 este solidar la
rotaie cu volantul + prin intermediul carcasei /.
Partea conductoare a ambreiajului este format din: volantul +,
discul de presiune 2, carcasa / i arcurile de presiune 3.
5
Partea condus este compus din: discul condus , cu garniturile
de frecare 1 i arborele 9 al ambreiajului.
Prin frecarea ce ia natere ntre suprafeele n contact ale
volantului i discul de presiune pe de o parte i suprafeele discului condus
pe de alt parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de
viteze i mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roile motoare.
aca se apas pe pedala mecanismului de comanda a
ambreiajului, fora se transmite prin p#rghia cu furca 4 la manonul discului
de presiune 2 i, nving#nd fora dezvoltat de arcurile 3, deprteaz discul
de volant.
$n acest caz, dispare apsarea dintre discuri i volant i deci i
fora de frecare, iar momentul motor nu se transmite mai departe.
Aceasta este poziia decuplat a ambreiajului. :uplarea din nou a
ambreiajului se realizeaz prin eliberarea lin a pedalei, dup care arcurile 3
vor apsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urm
pe volant. At#ta timp c#t ntre suprafeele de frecare ale discului i volantului
nu e!ist o apsare mare, fora de frecare care ia natere ntre aceste
suprafee va fi mic.
$n acest caz, ambreiajul nu va putea transmite ntregul moment
motor i, n consecin, va avea o turaie mai mic.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. $n aceast
situaie se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor.
$n perioada de patinare a ambreiajului, o parte din energia
mecanic se transform n energie termic, iar ambreiajul se nclzete,
produc#nd uzura mai rapid a garniturilor de frecare ale discului condus. ;a
eliberarea complet a pedalei ambreiajului, fora de apsare dezvoltat de
arcuri este suficient de mare pentru a se transmite n ntregime momentul
motor.

6
CAP. II. CONSTRUCIA AMBREIAJELOR
MECANICE
II.1. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI
PERIFERICE GF 420 KR
atorit construciei simple si a greutii reduse acest ambreiaj este
cel mai rsp#ndit la automobile. "rganele conductoare ale ambreiajului
sunt: volantul 2, carcasa ,, discul de presiune <, arcurile de presiune 1 i
p#rghiile de decuplare 9 5fig. 66.,.7.
iscul de presiune < este solidar la rotaie cu volantul prin intermediul
carcasei si se poate deplasa a!ial. Arcurile de presiune 1, care realizeaz
fora de apsare, sunt aezate ntre discul de presiune i carcasa
ambreiajului. P#rghiile de decuplare 9 sunt prevzute cu dou puncte de
articulaie, n discul de presiune < i pe carcas. P#rghiile de decuplare sunt
articulate cu carcasa ambreiajului prin furcile +, prevzute cu piulie de
reglaj . :apetele interioare al p#rghiilor de
debreiere nu sunt apsate direct de
rulmentul de presiune ++ ci prin
intermediul inelului de debreiere ,1 fi!at
cu arcurile de prindere +- pe p#rghiile de
debreiere.
"rganele conduse ale
ambreiajului cuprind: discul condus / si
arborele ambreiajului +. iscul condus /
are posibilitatea s i deplaseze a!ial pe
7
arborele ambreiajului prevzut cu caneluri la fel ca i butucul discului. Pe
discul condus sunt fi!ate prin nituri dou garnituri de frecare ce au un
coeficient de frecare mare. Pentru nlturarea apariiei fenomenului de
rezonan discul condus al ambreiajului este prevzut cu arcurile 1
5elementele elastice care contribuie i la o cuplare progresiv7 i cu
garniturile de frecare ,2 dispuse ntre discul propriu8zis i flana butucului n
scopul amortizrii oscilaiilor de torsiune.
'ecanismul de acionare se compune din:
8manonul de debreiere +3 5prevzut cu rulmentul de presiune +17,
furca de debreiere ,4, tija ,9, pompa receptoare ,<, pompa central 11 i
pedala ambreiajului 13.
:#nd ambreiajul este cuplat ntre rulmentul de presiune i inelul
dispus p#rghiilor de decuplare este necesar s e!iste un joc de ,82 mm.
Acest joc permite o cuplare sigur a ambreiajului atunci c#nd garniturile sunt
uzate. e asemenea, acest joc mai permite ca rulmentul de presiune s nu
se mai roteasc n timpul c#t ambreiajul este cuplat, reduc#nd prin aceasta
uzura lui.
Ambreiajul =(2,->? este montat pe autocamioanele ?"'A0 +,,+/
i pe autobuze. %ste prevzut cu ,2 de arcuri de presiune 5sau 13 la
autobuze7
II.2. AMBREIAJUL MONODISC SIMPLU CU ARCURI
PERIFERICE GFX 310 KZ
Ambreiajul =(@ 1+- >A 5fig.66.,.7 este de tipul: simplu, mecanic,
monodisc, cu arcuri periferice i cu comanda hidraulica.
;iterele i cifrele au urmatoarea semnificatie:
=(@8 ambreiaj cu carcasa din fonta pentru versiune speciala
1+-88 diametrul e!terior al discului, in mm
>A 8 fara inel de debreiere
8
Partile componente ale ambreiajului pot fi grupate n: organe
conducatoare, organe conduse i mecanismul de actionare.
Organele conducatoare ale ambreiajului sunt: volantui +, carcasa 1,
discul de presiune +3, arcurile de presiune +/ i parghiile de decuplare +,.
iscul de presiune este solidar la rotatie cu volantui prin intermediul
carcasei i se poate deplasa a!ial. Arcurile de presiune +/, care realizeaza
forta de apasare, sunt aezate mtre discul de presiune i carcasa
ambreiajului.
Parghiile de decuplare +, sunt prevazute cu doua puncte de articulatie
cu
rulmenti cu role ace 2 n discui de presiune i pe carcasa.
Parghiile de decuplare sunt articulate cu carcasa ambreiajului prin
bolturile 3 prevazute cu piulite de reglaj 4. ;a unele tipuri de ambreiaje
*aviem 4<48-/, capetele interioare ale parghiilor de decuplare nu sunt
apasate direct de rulmentui de presiune , ci prin intermediul inelului de
decuplare ++, fi!at cu arcurile de prindere +- pe parghiile de debreiere.
Organele conduse cuprind: discul condus , i arborele ambreiajului ++.
iscul condus are posibilitatea de a se deplasa a!ial pe arborele
ambreiajului prevazut cu caneluri, la fel ca i butucul discului. Pe discul
condus sunt fi!ate prin nituri, doua garnituri de frecare ce au coeficient de
frecare mare. Pentru inlaturarea aparitiei fenomenului de rezonanta, discul
condus al ambreiajului este prevazut cu nite arcuri elicoidale, care contribuie
i la cuplarea progresiva, fara ocuri a ambreiajului.
ecanismul de actionare se compune din: manonul de decuplare,
rulmentul de presiune i furca ambreiajului.
:and ambreiajul este cuplat, ntre rulmentul de presiune i capetele
interioare ale parghiilor de decuplare este necesar sa e!iste un joc de ,82
mm. e asemenea, acest joc permite ca rulmentul de presiune sa nu se
roteasca in timpul cat ambreiajul nu este cuplat, reducand in acest fel uzura
lui.
9
Functionarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe fortele de frecare
care apar ntre doua sau mai multe perechi de suprafete sub actiunea unei
forte de apasare.
Prin frecarea ce ia natere ntre suprafetele n contact ale volantului i
discul de presiune, pe de o parte i suprafetele discului condus pe de alta
parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de viteze i mai
de parte, prin celelalte organe ale transmisiei, la rotile motoare.
aca se apasa asupra pedalei mecanismului de comanda al
ambreiajului, forta se transmite prin rulmentul de presiune la discul de
presiune i, invingand forta
dezvoltata de arcurile de presiune,
departeaza discul de volant. 6n
acest caz, dispare apasarea dintre
discuri i volant i deci i forta de
frecare, iar momentul motor nu se
transmite mai departe) aceasta
este pozitia decuplat a
ambreiajului.
:uplarea din nou a
ambreiajului se realizeaza prin
eliberarea lina a pedalei, dupa care
arcurile de presiune vor apasa din
nou discul de presiune pe discul
condus, iar acesta din urma pe
volant.
Atata timp cat ntre
suprafetele de frecare ale discurilor i volantului nu e!ista o apasare mare,
forta de frecare care ia natere ntre aceste suprafete va fi mica 5forta de
frecare este proportionala cu apasarea7.
10
6n acest caz, ambreiajul nu va putea transmite ntregul moment motor
i, n consecinta, va e!ista o alunecare ntre volant i discul condus, motiv
pentru care discul va avea o turatie cat mai mica.
Aceasta este perioada de patinare a ambreiajului. 6n aceasta situatie
se va transmite prin ambreiaj numai o parte a momentului motor.
;a eliberarea completa a pedalei ambreiajului, forta de apasare
dezvoltata de arcuri este suficient de mare pentru a se transmite n ntregime
momentul motor.
II. 3. AMBREIAJUL MECANIC CU ARC CENTRAL
?olul arcurilor de presiune, la unele tipuri de ambreiaje este ndeplinit
de un arc central sub form de diafragm format dintr8un disc de oel subire
prevzut cu tieturi radiale. Arcul diafragma ndeplinete funcia arcurilor
periferice c#t i funcia p#rghiilor de decuplare 5debreiere7.
$n stare liber, arcul diafragma are o form tronconic, iar la montare
n ambreiaj el este deformat n raport cu inelul e!terior si apas cu partea
e!terioar pe discul de presiune.la decuplare arcul fiind acionat de ctre
rulmentul de presiune se deformeaz n raport cu inelul interior, iar partea lui
e!terioar se deplaseaz spre dreapta mpreun cu discul.
$n fig. 66.1. este reprezentat ambreiajul cu arc central tip diafragm
utilizat la transmisia autoturismului acia +1+-.
Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comand mecanic
prin cablu fle!ibil, prin care se transmite fora ma!im de debreiere de +3-0,
realiz#ndu8se o curs de debreiere de 4,/ 8 9,/ mm pentru o curs la pedala
de +/- mm 5cursa nominal necesar debreierii fiind de <3,1 8+-< mm7.
;a acest ambreiaj, arcul tip diafragm <, este montat n carcasa 4 cu
ajutorul tifturilor ++, pe care se afl inelele +, i +1. :nd ambreiajul este
cuplat, arcul diafragm se reazem n carcas prin intermediul inelului +,,
apas asupra discului de presiune 9, iar acesta, asupra discului condus 2 i
volantului +2.
11
(ig. 661. Ambreiajul monodisc cu arc
central
+8 arbore cotit) ,8 arbore ambreiaj) 18
arcul discului condus, 28 disc condus) /8
coroan volant) 38 carter) 48 carcas) 98
disc de presiune) <8 arc diafragm) +-8
rulment de presiune) ++8 tift) +, . inel
carcas) +18 inel) +28 volant.
;a decuplare, micarea se
transmite de la pedala ambreiajului prin
mecanismul de comand, la rulmentul de presiune +-, care se deplaseaz
spre st#nga i apas asupra prii e!terioare a diafragmei pe care o
deformeaz n raport cu inelul +1. n felul acesta, discul condus 2 nu mai este
apsat pe volant de ctre discul de presiune 9, iar legtura dintre motor i
cutia de viteze se ntrerupe.
Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt: asigur o presiune uniform si
constant asupra discului de presiune 5nu are tendina sa patineze c#nd
garniturile sunt uzate7, are dimensiuni de gabarit si greutate mai mic,
comparativ cu alte tipuri de ambreiaje, fora necesar decuplrii este mai
mic dec#t n cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale, asigur o cuplare mai
lin datorit elasticitaii mari al lamelelor arcului diafragm.

II.4 MECANISME DE ACIONARE A AMBREIAJELOR
up principiul de funcionare, mecanismele de acionare a
ambreiajelor pot fi: mecanisme de acionare neautomate 5 mecanic,
hidraulic7, mecanisme de acionare automate 5 vacumatic, electric7.
!mbreiajele cu arc diafragm, sunt acionate mecanic.
ecanismul de acionare mecanic. 'ecanismul pentru acionare
mecanic a ambreiajului const din p#rghii, bare sau cabluri legate de
dispozitivul de decuplare. eoarece motorul este montat pe cadrul
12
automobilului prin articulaii elastice de cauciuc, unul din elementele
mecanismului de acionare trebuie s fie elastic sau prevzut cu o articulaie
sferic. ispozitivul de decuplare este format dintr8o buc 5manon7,
prevazut cu rulment de presiune sau cu inel de grafit acionat de o furc.
P#rghia pedalei i furca se pot roti n jurul punctelor de articulaie. ;egtura
cinematic dintre p#rghie i furca este realizat cu ajutorul unei tije. 'anonul
5buca7 rulmentului de presiune face legtura mecanismului de acionare cu
p#rghiile de debreiere n timpul decuplrii. Arcul readuce n poziia iniial
manonul, iar cu ajutorul urubului se poate regla cursa pedalei.
Acion#nd pedala discului de presiune pe care sunt fi!ate p#rghiile de
debreiere se deplaseaz spre dreapta produc#nd decuplarea. ;a
autoturismul acia +1+-, fora de la pedal la furca rulmentului de presiune
se transmite prin intermediul unui cablu de oel, montat ntr8un tub fle!ibil. $n
fig. 66.2. se reprezint mecanismul de acionare al ambreajului ce echipeaz
autoturismele acia +1+-.
(ig.6 6.2. 'ecanismul de acionare mecanic al
ambreiajului
a8 construcia ambreiajului) b8 schema
cinematic )
+8 prghie pedal ) ,8 furca ) 18 prghie de
debreiere ) 28 tij ) /8 manon de decuplare )
38, +-8 arcuri de readucere ) 48 urub de reglaj )
98 disc de presiune ) <8 carcas ) +- .volant
II.4. MECANISMUL DE COMAND AL AMBREIAJULUI CU
ARCURI PERIFERICE
'ecanismul de comanda 5fig.66./.7 al ambreiajului este un mecanism
hidraulic compus n principal dintr8o pompa centrala 5rezervorul 3, cilindrul /
i pistonul 27, un cilindru receptor +, i conducta de legatura ++.
13
;a apasarea pedalei ,, pistonul 2 se deplaseaza n cilindrul principal /
n care se gasete lichid de frana. ;ichidul va trece din cilindrul principal prin
conducta ++ i va deplasa pistonul +1 al cilindrului receptor +,.
Pistonul +1 va deplasa odata cu el tija +/, care va actiona furca +3, iar
aceasta rulmentul de presiune +9,
producand decuplarea ambreiajului.
;a eliberarea pedalei, arcurile + i
,+ readuc mecanismul n pozitia initiala.
Fig.II.5 Mecanismul de comanda
hidraulica al ambreiajului
+ i ,+ 8 arcuri de readucere) ,8 pedala) 1
8tija) 28 piston pompa centrala) /8 cilindru
pompa centrala) 38 rezervor cu lichid) 4 i
98orificii) <8 arc) +-8 supapa) ++8 conducta
de
legatura) +,8 cilindru receptor) +18 piston cilindru receptor) +28 arc) +/8 tija)
+38 furca)
+48 manon debreiere) +98 rulment de presiune) +<8 parghie de debreiere) ,-8
disc de presiune.
CAPITOLUL III
14
INTRETINEREA TE!NICA A AMBREIAJELOR
MECANICE
(iind un element foarte solicitat mecanic i termic, ambreiajul necesita
verificarea strii tehnice si e!ecutarea unor lucrri de ntreinere tehnica.
Berificarea strii tehnice a ambreiajului se face n mod obinuit, dup
trei criterii:
8 dup cursa libera a pedalei)
8 dup gradul de patinare)
8 dup decuplarea totala.
;ucrrile de ntreinere ale ambreiajului cuprind lucrri de ungere,
control8verificare i reglare. Periodicitatea operaiilor de ntreinere la
autocamioanele ?"'A0 este data n tabelul urmtor:
Operaia "eriodicitatea,
#m echivalenti
:ontrolul si restabilirea nivelului lichidului d mecanismului
de acionare hidraulic
Ailnic)
Berificarea daca orificiul de aerisire a rezervorului este
astupat
Ailnic
Cngerea a!ului pedalei /---
Berificarea tensiunii arcurilor de readucere si cilindrul
receptor
+----
?eglarea cursei libere a pedalei +----
"#$%&%'($#( )% $#*+($#( ',$-#% +%.#$# ( /#0(+#%
15
:ursa libera a pedalei este corespunztoare c#nd ambreiajul
transmite
momentul motor fr patinare, cu pedala n poziie libera, si c#nd
decupleaz complet, cu pedala apsat.
$erificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic,
deoarece prin uzarea garniturilor de frecare, cursa se micoreaz.
Berificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei
rigle gradate +, prevzut cu un cursor ,, articulata in punctul 1, de talpa
riglei al crei capt se sprijin pe podea alturi de pedala ambreiajului 5fig.,7.
%ig. & $erificarea cursei libere a pedalei ambreiajului
*e deplaseaz prin apsare pedala pana n momentul n care
ambreiajul ncepe sa decupleze. Acest moment se simte prin mrirea forei
necesare deplasrii n continuare a pedalei. istant cu care s8a deplasat
pedala reprezint cursa libera a pedalei si se citete direct n milimetri pe
scara gradata a riglei.
%a trebuie sa fie de ,-81- mm, corespunztor unui joc de ,81 mm
ntre capetele interioare ale p#rghiilor si rulmentul de presiune sau ntre inelul
de debreiere si rulmentul de presiune, n funcie de tipul ambreiajului.
?eglarea cursei libere a pedalei se face n mod diferit n funcie de
tipul mecanismului de acionare.
16
!utomobilul 'ocul dintre rulmentul de presiune
i parghiile de decuplare sau arcul
diafragma, mm
(ursa libera a
pedalei, mm
?"'A0
)acia +1+-
,81
,,/81,/
,-81-
,/81/
*eglarea cursei libere a pedalei la ambreiajele *O!+
:ursa libera a pedalei se datoreaz jocului dintre tija si pistonul
cilindrului principal si jocului dintre rulmentul de presiune si capetele
interioare ale p#rghiilor de debreiere. Docul dintre tija si pistonul cilindrului
principal se regleaz cu ajutorul unui urub e!centric. Docul dintre rulmentul
de presiune si capetele p#rghiilor se regleaz prin modificarea lungimii tijei
pistonului cilindrului receptor, compusa din doua pari asamblate prin filet.
*eglarea cursei libere a pedalei la ambreiajul autoturismului )acia
,-,.
Pentru verificarea cursei libere a pedalei de ambreiaj 5fig. 17, se poate
folosi o rigl gradata ,, prevzut cu un cursor &, articulata n punctul 1, de
talpa riglei. ;a verificare se fac operaiile:
E se aeaz rigla, cu talpa de sprijin pe podeaua automobilului sub
pedala de ambreiaj)
E se aeaz rigla gradata paralel cu direcia de micare a pedalei,
av#nd cursorul pe pedala de ambreiaj /)
E se apas pedala si cursorul , cu mana, pan n momentul opunerii
unei rezistente la apsare, msur#nd cursa libera @, care trebuie sa fie de
circa ,- mm, echivalenta cu cota de ,,/...1,/ mm, msurat la e!tremitatea
levierului.
aca cursa libera nu corespunde la valoarea prescrisa, se corecteaz
prin slbirea contrapiuliei 9 si nurubarea sau deurubarea piuliei <, pana
se obine cursa libera normala, restr#ng#ndu8se apoi contrapiulia 9.
17
%ig. - *eglarea cursei libere a pedalei de ambreiaj )acia
,-,.
?eglarea jocului dintre rulmentul de presiune Fi p#rghiile de
decuplare
Pentru o funcionare corespunztoare a ambreiajului trebuia ca toate
p#rghiile de decuplare 5capetele lor interioare7 sa se gseasc acelai
plan, pentru ca la decuplare ele sa vina simultan n contact cu rulmentul de
presiune.
?eglarea jocului dintre rulmentul de presiune + si capetele interioare
ale p#rghiilor de debreiere , se poate efectua astfel 5fig. 27:
8 cu ajutorul uruburilor 1, montate m capetele interioare ale p#rghiilor
, 5fig. 2 a7)
8 cu ajutorul piulielor 3 5fig. 2 b7 n care caz
rulmentul de presiune este nlocuit cu inelul / din grafit, iar
p#rghiile , au fi!at la partea interioara discul 2)
8 prin nurubarea sau deurubarea piulielor 4 pe
buloanele 9 5fig. 2c7)
8 cu ajutorul piulielor <, care apropie sau deprteaz
partea centrala a p#rghiilor , de
carcasa ambreiajului 5fig. 2 d7
18
%igura /
)iferite soluii de reglare a jocului dintre rulmentul de presiune i
capetele p0rghiilor de debreiere
Berificarea si reglarea poziiei p#rghiilor de decuplare se face printr8o
fereastra de vizitare prevzuta m carterul ambreiajului si cuprinde operaiile:
8se rotete arborele cotit al motorului pana c#nd apar doua p#rghii m
dreptul ferestrei de vizitare)
8se apas pedala pana c#nd rulmentul de presiune atinge capetele
p#rghiilor. aca rulmentul a atins numai o singura p#rghie, atunci se regleaz
acestea, astfel ca ambele p#rghii sa fie atinse deodat de ctre rulment.
Berificarea jocurilor se face cu o sonda8calibru, care se introduce , pe r#nd, n
interstiiile dintre capetele interioare ale p#rghiilor si rulment.
"#$%&%'($#( /(1%23$%% (4.$#%(5,+,%
19
:ontrolul patinrii ambreiajului se efectueaz prin proba de cuplare a
transmisiei, automobilul fiind staionat, fr#nat si motorul turat la +/--...,---
rotGmin. aca motorul se oprete brusc la cuplarea ambreiajului, se considera
stare tehnica buna a ambreiajului. - alta metoda este cea de testare m rulaj:
se aduce automobilul la 4-89- HmGh n priza directa, dup care se apas
brusc pedala de accelerate pana la refuz) imediat apoi se acioneaz brusc si
pedala de ambreiaj eliber#nd8o dup o fraciune de secunda si menin#nd
apsat complet pedala de accelerate. aca ambreiajul este bun, n
momentul debreierii motorul se va ambala, dar dup /83 secunde turaia sa
va reveni la nivelul corespunztor vitezei mainii. aca turaia nu revine nici
dup +-8+, secunde, nseamn ca ambreiajul manifest tendina de patinare.
"#$%&%'($#( 0#',/+3$%% '64/+#1# ( (4.$#%(5,+,%
Pentru a constata daca ambreiajul decupleaz complet, se pornete
motorul, se apas complet pedala de ambreiaj si se cupleaz treapta nt#ia a
schimbtorului de viteze, interpret#ndu8se astfel:
8 daca cuplarea este uoar i fr zgomot, ambreiajul este m stare
tehnica buna)
8 daca cuplarea este greoaie sau zgomotoasa, se localizeaz
defeciuni, cum ar fi) cablul de ambreiaj este ntins sau rupt, discul de
ambreiaj este uzat)
8 daca cuplarea nu este posibila, rezulta fisuri la discul de presiune.
R#'64(203$% )% /#21$, #7/+6(1($#( $(8%62(+( ( (4.$#%(5,+,%
Pentru ntreinerea curenta si e!ploatarea raionala a ambreiajului
constructorii fac urmtoarele recomandri:
8 n timpul mersului automobilului, 6n diferite condiii ale caii
5denivelri, curbe, pante etc.7 G nu trebuie si se menine apsat pedala de
ambreiaj, ntruc#t procedeul astfel utilizat conduce ntotdeauna la uzura
prematura a rulmentului de presiune, sau chiar la patinri ale ambreiajului
5uzura garniturilor discului de ambreiaj7)
20
8 atunci c#nd automobilul se depoziteaz pe o perioada mai
ndelungata 5peste 3 luni7, se recomanda a se introduce ntre pedala de
ambreiaj si glisiera scaunului din faa, o cal din lemn, care si menin
decuplat ambreiajul, n scopul evitrii lipirii garniturilor de friciune de volant
sau de discul 5placa7 de presiune)
8 se recomanda sa se efectueze foarte fin manevra de decuplare sau
de cuplare a ambreiajului, ridicarea piciorului de pe pedala de ambreiaj sa fie
sincronizata cu o cretere uoara a turaiei motorului siG invers, evit#ndu8se
cuplri sau decuplri forate.
CAPITOLUL I"
21
DEFECTE IN EXPLOATARE ALE AMBREIAJULUI I
9NLTURAREA LOR
Ambreiajul este unul dintre elementele intens solicitate, at#t termic cat
si mecanic, din ntregul lan cinematic al transmisiei. 6n timpul cuplrilor si
decuplrilor repetate, apare o puternica nclzire a discurilor, lucrul mecanic
de frecare transform#ndu8se n cldura.
in aceasta cauza, temperatura discurilor ambreiajului ajunge la +,-8
+/-I:. :a urmare, are loc degradarea materialelor de friciune, deformarea
plcilor de presiune si pierderea proprietilor elastice ale arcurilor de
presiune.
(enomenul apare atunci c#nd ambreiajul este acionat brusc sau prea
lent. $nclzirea e!cesiva poate duce si la topirea unsorii consistente din
rulmeni, ungerea acestora se compromite, ajung#ndu8se la gripare. in plus,
unsoarea topita poate ptrunde ntre elementele de frecare, reduc#nd astfel
momentul transmis de ambreiaj.
6n timpul e!ploatrii, discurile de friciune se uzeaz anul#nd jocul
ntre p#rghiile de decuplare sau partea interioara a diafragmei si rulmentul de
presiune. rept urmare, ambreiajul ncepe sa patineze 5nu cupleaz
complet7, conduc#nd la creteri de temperatura inadmisibile.
in motivele artate, c#nd automobilul ncrcat urca pante
pronunate, ambreiajul nu mai poate transmite ntregul cuplu motor) maina
se deplaseaz ncet sau deloc, dei motorul se accelereaz iar m habitaclu
se simte miros specific de garnitura arsa.
Acelai lucru se nt#mpl c#nd se ncearc demarajul rapid al
vehiculului pe teren orizontal. Cneori, patinarea intermitenta provoac
smucituri n mersul mainii.
Ambreiajul funcioneaz ntr8un mediu cu praf si alte impuriti, care
se depun pe piesele sale nrutindu8i rcirea si acceler#nd uzura
22
articulaiilor dispozitivului de comanda. "biceiul greit de a sprijini piciorul pe
pedala ambreiajului n timpul deplasrii vehiculului constituie una din cauzate
care reduc durata de folosire a elementelor de friciune, deoarece decuplrile
pariale ale ambreiajului produc patinri si deci uzura intensa si
supranclzirea discurilor.
- influen nefavorabila asupra strii tehnice a ambreiajului o e!ercita
si trepidaiile provocate de neregularitile drumului, care accelereaz uzura
diferitelor piese. :a urmare a dereglrilor si uzurilor se poate produce si
imposibilitatea decuplrii complete a ambreiajului, defect care se manifesta
prin dificultatea schimbrii etajelor cutiei de viteze deoarece la acionarea
pedalei, ambreiajul nu desface complet legtura dintre motor si arborele
primar. Plecrile de pe loc cu ocuri sunt semne ale deformrii plcii de
presiune, ale uzurii neuniforme sau ale dislocrii garniturilor discului de
friciune.
6n urma aciunii coroborate a factorilor menionai, starea tehnica a
ambreiajului se nrutete pe timpul e!ploatrii, conduc#nd la deteriorarea
parametrilor si de performanta i la apariia unor defeciuni. efectele n
e!ploatare ale ambreiajului se pot manifesta sub forma: ambreiajul patineaz
sau nu cupleaz) ambreiajul nu decupleaz) ambreiajul funcioneaz cu
smucituri sau face zgomot.
A4.$#%(5,+ /(1%2#(:3 -(, 2, ',/+#(:3.
efectul se constata mai ales la deplasarea autovehiculului n treapta
de
proza directa cu viteza redusa, c#nd motorul este accelerat iar turaia
sa creste brusc, fr ca viteza automobilului sa se mreasc sensibil.
efectul are mai multe cauze:
E 1ipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreiajului
sa apese n permanena pe rulmentul de presiune, ceea ce
provoac o uzura mai rapida a lui si reduce din apsarea discului
de presiune asupra discului condus, deoarece ambreiajul
23
cupleaz incomplet. $nlturarea defectului consta m reglarea
cursei libere a pedalei ambreiajului la valoarea prescrisa de
fabrica constructoare.
E 23istenta uleiului pe suprafeele discului de frecare se
datoreaz ptrunderii acestuia n ambreiaj, ca urmare a
pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii
prea abundente a
rulmentului de presiune, sau depirii nivelului uleiului n
carterul cutiei de viteze. $nlturarea defectului consta n splarea
garniturilor cu benzina, sau dac1 au fost mbibate cu ulei se
nlocuiesc. 6n acelaFi timp, va trebui eliminata cauza ptrunderii
uleiului n ambreiaj.
E 4lbirea sau declirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii
ndelungate si a supranclzirii acestora. ?emedierea consta n demontarea
ambreiajului, verificarea rigiditii arcurilor de presiune si nlocuirea celor
slbite.
E 56ura accentuata a garniturilor de frecare se datoreaz utilizrii
necorespunztoare sau ndelungate a ambreiajului. =arniturile uzate peste
limita admisa se nlocuiesc.
A4.$#%(5,+ 2, 0#',/+#(:3
efectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze, c#nd arborele
cotit
nu se decupleaz de transmisie, fiind nsoit de un zgomot puternic,
mai ales la ncercarea de decuplare a treptei 6. :auzele pot fi: e!istena unei
curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau
ruperea p#rghiilor de decuplare, neetaneitatea la mecanismul de acionare
hidraulic.
E (ursa libera a pedalei ambreiajului este prea mare datorita unui
reglaj incorect si a uzurilor mari ale articulaiilor mecanismului de comanda.
24
$nlturarea defectului consta n reglarea cursei libere a pedalei, conform
prescripiilor constructorului.
E )eformarea discului de frecare se produce, mai ales, ca urmare a
supranclzirii si a recondiionrii defectuoase. ;a decuplarea ambreiajului,
suprafeele deformate vor atinge at#t suprafaa discului de presiune, cat si pe
cea a volantului, fc#nd imposibilF decuplarea completa. aca deformarea
discului nu depete -,18-,2 mm, aceasta se ndreapt) n caz contrar, se
nlocuiete.
E )ereglarea p0rghiilor de decuplare duce la o situate similara
dereglrii lor, numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii
continue a p#rghiilor rupte de discurile n rotaie,
E )efeciunile mecanismului de acionare hidraulic 5conducte sparte,
pompa centrala si cilindrul receptor neetane7 conduc la imposibilitatea
decuplrii complete. %!istena aerului n instalaie provoac o situaie
similara.
A4.$#%(5,+ ',/+#(:3 ', -4,'%1,$% -(, &('# :*6461# /,1#$2%'#
efectul se datoreaz urmtoarelor cauze principale: spargerea
discului de presiune, slbirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea
niturilor de fi!are a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea p#rghiilor
de decuplare.
; *pargerea discului de presiune se poate datora fabricaiei
necorespunztoare, supranclzirii si conducerii defectuoase. ?emedierea
consta in nlocuirea discului de presiune.
E *lbirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dup o
funcionare ndelungata sau o manevrare brutala a ambreiajului. ?emedierea
consta m nlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte.
E ?uperea niturilor de fi!are a garniturilor de frecare se
datoreaz slbirii lor ca urmare a funcionarii cu ocuri a ambreiajului
sau montrii greite. ?emedierea consta n nlocuirea discului de
friciune
25
CAPITOLUL "
26
REPARATII CURENTE ALE AMBREIAJULUI CU ARC
CENTRAL
92+6',%$#( '(.+,+,% 0# (4.$#%(5
:ablul de ambreiaj este necesar a fi demontat numai atunci c#nd apar
defeciuni de tipul:
a. ntinderea e!agerata sau ruperea cablului)
b. tamponul din cauciuc al cablului de ambreiaj s8a rupt sau prezint
deformaiile remanente. Pentru 0#4621($#( cablului de ambreiaj, se
e!ecuta urmtoarele operaii 5fig. 17:
E se desfac piuliele 9 si < si se scoate captul cablului de ambreiaj din
furca de ambreiaj 4.
E 6n partea pedalei de ambreiaj se demonteaz:
arcul de rapel +-
a!ul++
captul +, al cablului de ambreiaj,
E se scoate cablul din opritorul tecii de pe suportul pedalier. R#4621($#(
se face n ordine inversa demontrii, d#nd seama de particularitile:
E se greseaz a!a pedalei de ambreiaj)
E se unge cablul cu unsoare consistenta
E se regleaz cursa libera a pedalei de ambreiaj.
92+6',%$#( 4#'(2%-4,+,% 0# (4.$#%(5
27
$nlocuirea mecanismului de ambreiaj sau a discului de ambreiaj se
face ntotdeauna dup demontarea cutiei de viteze si n toate cazurile c#nd
apar defecte de natura:
a placa de presiune fisurata sau sparta)
a arcurile lamelare sunt declite)
a arcul diafragma ce vine n contact cu rulmentul de ambreiaj
este descentrata sau uzata neuniform)
a discul de ambreiaj prezint garnituri uzate sau mb#csite cu ulei ars
se marcheaz poziia mecanismului n raport cu volantul. D#4621($#(
mecanismului de ambreiaj se face desfc#nd uruburile de fi!are + ale
discului de presiune 5fig. /a7.
up demontare, se controleaz bine toate piesele mecanismului si
ale discului de ambreiaj, nlocuindu8se piesele defecte sau fc#ndu8se
remedierea unora 5de e!emplu, garniturile de friciune, niturile de la disc etc.7.
%ig.7a 8nlocuirea mecanismului de ambreiaj
;a remontarea mecanismului de ambreiaj, se fac operaiile inverse
demontrii, respect#ndu8se condiiile tehnice:
& se degreseaz suprafaa de friciune a volantului)
& la aezarea discului de ambreiaj n mecanism, se va avea
grija ca butucul , al discului sa fie orientat ctre volant 5fig. /b7)
28
%ig. 7b nlocuirea mecanismului de ambreiaj
iscul de ambreiaj trebuie centrat n mecanism, folosind mandrina 2 si
marcajul fcut la demontare 5(ig. /c7)
se unge uor cu vaselina partea diafragmei / care vine n contact cu
rulmentul de ambreiaj)
se regleaz garda de ambreiaj dup remontarea cutiei de viteze la
autoturism)
se str#ng uruburile + la un cuplu de / da 0m.
%ig. 7c 8nlocuirea mecanismului de ambreiaj
29
CAPITOLUL IV
NORME DE TEHNICA SECURITII MUNCII4
Prin noiunea de protecia muncii se nelege ansamblul de
msuri tehnice, sanitare, organizatorice i juridice aplicate pentru
ocrotirea sntii i vieii oamenilor ce desfoar o activitate
organizatoric i face parte integrant din procesul muncii.
nclcarea dispoziiilor legale privind protecia muncii i
normele PS atrage dup sine rspunderea disciplinar,
administartiv, material sau penal, dup caz,
potrivit legii.
Prin accident de munc se nelege vtmarea violent a
organismului sau !i" into#icaia acut profesional, care provoac
incapacitatea temporar de munc de cel puin o zi, invaliditate sau
deces i care se produc n timpul ndeplinirii sarcinilor de studiu.
nstructajul de protecia muncii cuprinde instructajul general i
cel speci$c $ecrui loc de munc.
c!i"i!a!ea #rac!ic$ %n domeniul !ehnicii %nce#e cu #ro!ec&ia muncii' ca
m$sur$ de #re"enire a acciden!elor. cciden!ele cu (rec"en&a cea mai mare se
da!orea)$ ac&iunii curen!ului elec!ric asu#ra organismului uman.
*en!ru a e"i!a acciden!area !rebuie res#ec!a!e urm$!oarele reguli+
8 sursele de alimen!are' genera!oarele de semnal' osciloscoa#ele ,i #is!oalele de
li#i! se "or conec!a numai la #ri)e #re"$)u!e cu %m#$m-n!are.
8 a#ara!ele care au i)ola&ia cablurilor de!eriora!$ nu se conec!ea)$ la re&eaua de
alimen!are cu !ensiune.
8 lucr$rile de m$surare sau "i)uali)are a di(eri!elor m$rimi elec!rice %n mon!ajele
reali)a!e se (ac ($r$ a!ingerea #$r&ilor me!alice ale com#onen!elor.
8 lucrul !rebuie %n!reru#! a!unci c-nd se obser"$ unele de(ec!e la a#ara!ele din
do!are.
8 la locul de munc$ !rebuie s$ e/is!e minimul de ma!eriale care s$ asigure
acordarea #rimului aju!or %n ca) de acciden!are.
0n cadrul m$surilor de #re"enire a acciden!elor de munc$ ,i %mboln$"irilor
#ro(esionale' un rol im#or!an! %l ocu#$ #ro!ec&ia indi"idual$' res#ec!i" do!area
#ersonalului cu mijloace indi"iduale de #ro!ec&ie 1MI*2.
ces!ea cons!au %n obiec!e de %mbr$c$min!e ,i %nc$l&$min!e' #recum ,i di"erse
accesorii' dis#o)i!i"e' care se a#lic$ #e cor#ul lucr$!orului' #en!ru a3l #ro!eja
%m#o!ri"a (ac!orilor de risc' de acciden!are ,i %mboln$"ire #ro(esional$. 4le au numai
rolul de ecran' in!er#un-ndu3se %n!re organism ,i (ac!orul de risc' im#iedic-nd as!(el
ac&iunea aces!uia.
5o!ali!a!ea mijloacelor indi"iduale de #ro!ec&ie cu care es!e do!a! munci!orul %n
!im#ul lucrului %n sco#ul #re"enirii acciden!elor de munc$ ,i a %mboln$"irilor
#ro(esionale alc$!uiesc echi#amen!ul s$u de #ro!ec&ie indi"idual$.
30
6arac!eris!icile de #ro!ec&ie ale unui MI* sun! de !ermina!e %n #rinci#al de
ma!erialele din care es!e reali)a!' iar carac!eris!icile de con(or!' de model. mbele
!i#uri de carac!eris!ici sun! s!abili!e #rin norme ,i reglemen!$ri #en!ru (iecare
ca!egorie de MI*
0n mod deosebi!' %n sco#ul reali)$rii obiec!i"elor #re"$)u!e ' lucr$!orii au
urm$!oarele obliga&ii+
a2 s$ u!ili)e)e corec! ma,inile' a#ara!ura' unel!ele' subs!an&ele #ericuloase'
echi#amen!ele de !rans#or! ,i al!e mijloace de #roduc&ie.
b2 s$ u!ili)e)e corec! echi#amen!ul indi"idual de #ro!ec&ie acorda! ,i' du#$ u!ili)are'
s$ %l %na#oie)e sau s$ %l #un$ la locul des!ina! #en!ru #$s!rare.
c2 s$ nu #rocede)e la scoa!erea din (unc&iune' la modi(icarea' schimbarea sau
%nl$!urarea arbi!rar$ a dis#o)i!i"elor de securi!a!e #ro#rii' %n s#ecial ale ma,inilor'
a#ara!urii' unel!elor' ins!ala&iilor !ehnice ,i cl$dirilor' ,i s$ u!ili)e)e corec! aces!e
dis#o)i!i"e.
d2 s$ comunice imedia! angaja!orului ,i7sau lucr$!orilor desemna&i orice si!ua&ie de
munc$ des#re care au mo!i"e %n!emeia!e s$ o considere un #ericol #en!ru securi!a!ea
,i s$n$!a!ea lucr$!orilor' #recum ,i orice de(icien&$ a sis!emelor de #ro!ec&ie.
e2 s$ aduc$ la cuno,!in&$ conduc$!orului locului de munc$ ,i7sau angaja!orului
acciden!ele su(eri!e de #ro#ria #ersoan$.
(2 s$ coo#ere)e cu angaja!orul ,i7sau cu lucr$!orii desemna&i' a!-! !im# c-! es!e
necesar' #en!ru a (ace #osibil$ reali)area oric$ror m$suri sau cerin&e dis#use de c$!re
ins#ec!orii de munc$ ,i ins#ec!orii sani!ari' #en!ru #ro!ec&ia s$n$!$&ii ,i securi!$&ii
lucr$!orilor.
g2 s$ coo#ere)e' a!-! !im# c-! es!e necesar' cu angaja!orul ,i7sau cu lucr$!orii
desemna&i' #en!ru a #ermi!e angaja!orului s$ se asigure c$ mediul de munc$ ,i
condi&iile de lucru sun! sigure ,i ($r$ riscuri #en!ru securi!a!e ,i s$n$!a!e' %n domeniul
s$u de ac!i"i!a!e.
h2 s$ %,i %nsu,easc$ ,i s$ res#ec!e #re"ederile legisla&iei din domeniul securi!$&ii ,i
s$n$!$&ii %n munc$ ,i m$surile de a#licare a aces!ora.
i2 s$ dea rela&iile solici!a!e de c$!re ins#ec!orii de munc$ ,i ins#ec!orii sani!ari .
31
BIBLIOGRAFIE
1. 894:6;' <heorghe' :5;=>;' ' MI?I5=I'6.' *@*4:6;'1.' Tolerante si
masuratori tehnice, 4di!ura 9idac!ica si *edagogica' 8ucures!i' 1982
2. 6I@6=?43A:I?4:6;' urel' 6@B:5B5IB' Mariana' Asamblarea,
Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. 4di!ura ll 4duca!ional'8ucures!i'
2002
3. 6I@6=?43A:I?4:6;' urel' 6@B:5B5IB' Mariana' Organe de masini
si mecanisme. 4di!ura ll 4duca!ional'8ucures!i' 2002
4. <C4@=<C4' Ion' A@I6;' Mihai' *=:6CIA' Ion' C;>;M' Beculai'
=B5>' <abriel' Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si
montajului, 4di!ura 9idac!ica si *edagogica' 8ucures!i' 1990
5. 5B:4:6;' Mariana' <C4@=<CI;' 5a!iana' <C45;' 6amelia' 64*I:6'
6ornelia' Masurari tehnice, 4di!ura ramis' 8ucures!i' 2005
6. ><;=' <h.'=I4:B;'4.' *4*54'<h.' Utilajul si tehnologia meseriei-
lacatuserie, 4di!ura 9idac!ica si *edagogica' 8ucures!i' 1991
7. ngrenaje ,i !ransmisii mecanice 3 curs *ro(. dr. ing. :erban 8@8B6;
;BIA4=:I554 D5=B:I?ABIE din 8=:@A
8. 5ehnologie ,i educa&ie meca!ronic$ ' Ais!rian Ma!ie,' 9an M-ndru' @lim#iu 5$!ar'
=adu 8$lan' 6$lin =usu' edi!ura 4conomic$ *reuni"ersi!aria' 2002
9. sambl$ri mecanice' . 6ioc$rlea3 manual clasa FI ' 4d. 6d*ress 2007
10. 4lemen!e de mecanisme ,i organe de ma,ini' I. ,i 6. *e!re3 4d 8iblio!heca' 2001
11. Mecanisme ,i !ransmisii mecanice' Bicolae 9umi!ru ' <heorghe Banu' 4di!ura
9idac!ica si *edagogic$' 8ucures!i 2000
32
ANEXE
EXEMPLE DE AMBREIAJE DE ULTIMA GENERAIE
A4.$#%(5 S<60(
Ambreiaj Loa!
33
Ambreiaj BM" #$% D
Ambreiaj Mer&e'e(
34
Ambreiaj A)'i A*
35