Industria, a devenit sectorul principal de producie al rilor europene i nord-americane n

timpul revoluiei industriale, care a rsturnat vechea economie negustoreasc i agrar-feudal

prin salturi rapide, succesive n tehnologie, aa cum au fost inventarea motorului cu aburi,
rzboiului mecanic de esut i cuceririle tehnice i tehnologice importante n producia la scar
mare a oelului i crbunelui. rile industriale au adoptat o politic economin de tip capitalist.
Cile ferate i vapoarele cu aburi au nceput s lege pieele foarte deprtate, dnd posibilitatea
noilor companii private s dezvolte niveluri de volum de afaceri i bogie nemaintlnite pn
atunci.
n acest sens, industria se clasific n:
industria grea, care se ocup cu producerea mijloacelor de producie, i
industria uoar, care se ocup cu producerea mrfurilor de larg consum.
n alt sens, cuvntul industrie definete o grupare de afaceri care folosesc aceeai metod pentru
generarea profitului, cum ar fi "industria cinematografic", "industria construciilor de maini",
sau "industria crnii i a produselor din carne", "industria minier". Se refer de asemenea la
anumite ramuri i o anumit zon a produciei concentrat pe fabricare, proces care implic mari
investiii de capital fcute mai nainte de a se obine profituri.
n tiinele economice i n planificare urban, termenul industrial este sinonimul pentru modul
de folosire intensiv al terenului destinat activitilor economice care implica fabricarea i
producia.
Bibliografie
Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu Iordan Dicionarul explicativ al
limbii romne (DEX), Editura Univers Enciclopedic, 1998
Litera Internaional Noul dicionar explicativ al limbii romne (NODEX), Editura Litera
Internaional, 2002
Florin Marcu Marele dicionar de neologisme (MDN), Editura Saeculum, 2000