Sunteți pe pagina 1din 577

flr,/A sTorr

sTIIl[TEI
I]1{ IYE RSA T,E
\rI
DESCENII}EI\TA OMULLJI
$r
SELECJ'IA SEXLiA[-A
D I-i
Charles Dsrroin
EDITURA ACADE}IIBI REPUBIJICII SOOTAI;ISTN RO}TAXTA
L96?
Tradusd din limba englezr (ELIGEN
I,IARGUT,IUS) qi corrfmntati
cu traducerile din umba rusi (NICOLAE
BOTNARIUC),
limba
germand (ION
T. TARNAVSCHI), linrba francez[ (\rASIt,D
D. IIARZA)
;i
cu tcxtul or,iginal (tON E. Ft-IIN).
Redactor responsabil : acad. \TASILE D. XIARZA
S1'UDIU CRITIC INTNODUCTIV
Dcscenilenla, omului gi selecli,a senuald,l este a opta oper5, darwinistd, traclusd, integral
ryi
publicatd, pentru prima oard, in limba rom6,n5, de c5,tre Bditura Academiei Republicii
Socialiste Romd,nia
2.
Lucrarea in limba englezd, ne-a fost procuratd, d,e dr. Pierre Jonesco,
cd,ruia ii mulfurnirn c5,lduros pe aceast5, cale.
Traclucerea s-a efectuat de acela;i colectiv ca qi celelalte opere clarwiniste
ryi
dupd,
criteriile folosite constant pentru toate celelalte traduceri, incepind cu Ori,ginea spec,iilor.
'Iraducerea din limba englezd, a fost confruntatd, cu traclucerea in limba rus5,, efectuatd, tle
un colectiv sub conducerea acad. E. M. Pavlovski qi publicatd, in Editura Academiei de
rytiinle
a II.R.S.S., Moscova, 1953. S-a confruntat cle asemenea cu traducerea d.in limba
gernra,nf,, efectuat,d, de \r. Carus
ryi
cu cea in lirnba francezd, efectuatd, de Ddmond. Barbier
s.
Ca,
ryi
la celelalte traduceri, Editura Academiei Republicii Socialiste nomA,nia s-a
st,rltluit, oit acea,stfl celebrs operd, cla,rwinisti, sl, fie publicatd, in cele mai bune condifii. Mul-
lumim
conclucerii etliturii, redacliei de biologie qi personalului tipografiei, care au lucrat
la a,cest t.olttnt qi ca,re s-a,u strd,rluit sd, asigure
ryi
acestei opere condifii tehnice superioare.
i\ful{,unrirn cd,ltluros tovrlrd,ryului academiciarr Miron l{icolescu, p}eryedintele Acade-
miei ll,epuhlicii Soclialiste ll,om6,nia, pentru sprijinul dat cu ocazia publicd,rii acestei opere.
f)a{,c priuirtcl pttblicarea lu,crdri,i. Descenden,la omului yi, selaclia 6n, Iegdturd, cu, ssxtrtl,
a fost publicatd, in tlou:i edifii. Prima,, apd,rutd, la 24 februarie 1871
,in2
500 cle exemplare,
s-a epuiza,t foarte repede, fiincl necesard, o retipirire a 5 000 cle exemplare
a.
S-a pus problema
unei a cloua ed.ifii a lucrdrii. Pe baza criticii f5,cute celei d.intli, Darrvin a inceput s5, lucreze
la irnbund,ti,firea lucrd,rii incd, din toamna anului 18?3. Elaborarea ediliei a 2-a i-a impus
,,o
munc[, grea cum n-a mai fd,cut toal,d, via!,a s&tt
5,
care
,,1-a
ucis pe jum5,tatett
6.
Edifia
1
in litnba cnglczi T'ltc L)esccrtt of XIan ancl Selectiort in Rcluliort to Ser, Londra, John llurrav, reeclitatir
in 1 901 dupl ed. a 2-a.
2
Cclclaltc opere clarrliniste tt'acluse qi publicate in Ilditura Acadcrniei. in coleclia
,,Clasicii
gtiinf ei universale",
sint: Ortginea speciilor (1958), Varia!iile animalelor
Si
plantelor sub influer(u domesticirii (1963), Efectele
fecunddrii
irtcruci;ate;i o.Ie autofecunddrii in regrutl uegetal, publicati inrpreund cu Diferitele dispozitiue cu ajutorul c(troraorhi-
tleele sint
fecundate
de cdtre insecle (1964), Diferitele
forme
cle
flori
cle pe plante de aceea;i spe.cie, publicaLd lmpreunri
ct Planle,le. insectiuore (19ti5), Aminliri despre de:uollarea
91indirii..ti
caracterului nteu. Atttobioorafia (1962). In Erli-
tut'a t.inei'ctttltti s-a publicitt OtrLitoria untti rtutut'alr.sl 1n jurul
lumii pe bordul nasului,,Ileegle" (195.9), tradusir de
scriitonrl Il.'['rrdorarr.
3
'I'r'aducelea lui Calus a fost publicatl irr E. Sclrrveizerbart'sctrc \ferlagshandlung, Stuttgalt. Traducerea
luj Tlrrbier s-a pnblical in Schleicirer lrrdlesn librilia C. Reinrvald, Paris. Spre deosebire de celelalte traduceri de
operc darrviniste in lirnbe francezl'ale lui Barbier', socotinr cI traducerea de fa![ se depirteazl cel mai pulin
dc original.
a
Fr'. Dat'rvin, Life and Lelters of Charles Darwin (Londra, J. Nlulray, 1888, lucrare editatir in trei volume.
Indicatiile privitoare la cd. 7 tr l)escenrlenfei... se glsesc in vol. III, p. 131).
5
lbitlem, p. 775 (scrisoarea cdLre I{uxley) qi p. 176 (scrisoarea cdtre editorul J. \Iun'ay).
I
lbidem, p. 131 (scrisoarea
cirtre J. Hookcr').
STUDIU CRTTIC
ii 2-a. predati ed.itorului in aprilie qi apSrut{, in septembrie 18?4
?,
socotit5, ca definitivf e&
r1 fr-rst reeditatS, de mai multe ori. Dup5, aceastfi, etli$ie am efectuat qi noi traducerea.
Date autobiogrnfiee prit:ind reilactarea acestei l,ucrd,ri de cdtre Darwin,. Datele auto-
iri,grirf ice
8
sint d.estul cle nunreroase. Din ele rezult5, cd din 183?
-1838
Ch. Darwin qi-a
l,u. problerna descend.enf.ei ornului din rnaimufee. Materialul privitor la descend.enfa ornului
uu i-a strins cu intenfia de a-l publica
t0,
ci dorind si, adune probe care s5,-l convingi, pe el
ilsugi asupra ipotezei cu privire la originea simian5, a umanitd,tii. Este interesant de sub-
liniat intui$ia lui Darwin intr-un moment cind, autropologia abia se nd,qtea qi cind singurele
elemente de sprijin ale ipotezei sale erau clasificafia omului printre primate fd,cutd, de Linn6
qi afirmafia lui Lamarck dup5, c&re str5,rnoqii omului trebuie c5,utafi printre maimufe.
Dup5, cum reiese din corespond"enfa sa ,;i din Autobiograrfie
11,
hot5,rir.ea lui Darwin
de a-$i publica notele asupra d.escend,enfei omului a fost luatL in 186?
-1868.
Motivele
care l-au determinat s5, publice aceast5, lucrare sint mai numeroase. Primul a fost acela
cf, teoria sa asupra evolufiei s-a extins qi la om, prin lucrd,rile publicate in 1868 de cd,tre
Iluxley
rz
ryi
ln 1866 d.e lfaeckel
13.
Aceste lucri,ri, remarcabile pentru timpul lor, an
influenlat in bine pe Darwin, care afirma textual cd, hotflrirea pubticd,rii operei Descenden{a
omului'. . . a fost luat5,
,,in
momentul cincl
ryi-a
dat seama cf, rnulfi biologi acceptaser5, teoria
s&" asupra evolufiei.
Un al d"oilea motiv a fost, se pare, acela d.e a fi reugit sI, elaboreze teoria selecfiei
sexuale, consideratl, d.e el ca motorul diferenfierii raselor umane, cum se va ar5,ta mai
cleparto. Aceasta rezultS, din corespond.enfa sa clin 1867 qi tlin anii urm5,tori, in care teoria
selecliei sexuale ocup5, un loc important fie sub forma cliscufiilor (d.e exemplu cu Wallace)
1a,
fie sub forrna rugilmin.tilor de a-i completa ,;i verifica unele tlate privind animalele sau de
a-i furniza dat'e suplimentare asupra triburilor intligenilor din
ffirile
coloniale
15.
\'umd,rul
oolrespontlenfilor r.oluntari ai lui Darwin este deosebit de rrrare
ryi
s-ar pI,rea c5, este mult
mai rnare clecit cel al corespontlenfilor voluntari care l-au ajutat la clesi,virqirea lucr5,rilor
Originea speci,i,lor, trrari,alia anim,alelor
,sd
plantel,or sub influen,l,a domesticirii,, Iecundalia
orhideelor.
1867 a fost un an d.e cotiturd, pentru scrierea l)escertdenlei ornu,lui. . ., pentru dezvol-
l'itt'ea teoriei
,,selecfiei
sexuale" qi tle asemenea qi pentru
,,expresia
erno{,iilortt. I.la inceput
7
Fr'. I)arrvin, Life antl Letters of. Charles Darwitt, p. 175-776.
8
l)in Aulobiografia gi ,IurnaluI sau $i din coleclirr cle scrisori scrisc tl: Darrvin. Scrisolile salc au fosL
coleclatc
;i
lipit'itc dc fiul siu Francisc, ln Lif'e utd Lelters (citat mai sus) qi ln .illore Letters of Ch. I)arwin, ln
! r'olume, Londra, J. \Iurral', 1903.
s
ln Caietul de note al lui Clt. Danr.in,
lrul)licat
dc Acadcmia dc ,ltiinte din t-i.R.S.S., in datcle priyitoare
la attii 1837
rsi
1838, Darrviu se pronunla clc mai multe ori pcntru teoria descendenfei omului din mairnulele antro-
l.roitle
('ltttobiografia, p. 181-1.q2 (noti), dup[ S. L. Sobol, traclucitorul jurnalului
Iui Darrvin in lirnba rusi).
10
In ztulohiografia Darrvin scrie :
,,Dupir
cc nr5 convinsesem ci speciile slnt organisme care se pot rnodi-
itca. nti-a fost ctt tteputilt(i sir nu cretl c.[ ontul ]ru se supunc acclcia;i legi". I)arrvin afirmri c[ a arlullt note
..pcr-rtrtr propria sa satisfacfie. fdrti uici o inlenfic dc a le pulr]ica aqa de curincl..." (p. 150).
1l
Ch. Darwin, Autobioqrufin, p. 150.
1:
T. Ffuxlel', Tfte hlan's Place in Nafurc.
ls
H. Haecl<el,Generelle lllorpltologie, ed. l. In
*Introducerea"
lrrcririi l)eseendenln...,I)atlin nrai cnurner1
.i
alte opere.
ra
Atttobiografia, p. 150. Fr. Darwitt, Life and Lelters, rol. II[, p. 95 qi 100; scrisorilc lui Daru'in
adresate lui \Yallace, Fr. l{tiller gi A. de Condolle irr 1867 r'orbesc toate despre teoria selectiei sexuale.
r:'
Reddm aici clteva nune de corespondenti voluntari, citali mai des ln corespondenla sa sau ln l)rceet..
rlenla omultii..., flrd a tncerca sd-i enunrerlm pe toli: prof. Donders, Wo Brorvman, James Paget, clr. W. Ogle,
dr. Chrichton Browne (Life and Letters, III, p. 134); Tagetmeier, Sainton, Walsh etc. (pentru anatomia qi fizio-
,ogia omului)
;
J. Scott, Windrvood Reade g.a. (pentru subiectele privitoare Ia popoarele din India, Africa etc.);
Crotclt, dr. Canfield, dr. Carus, lVIc. Neill (pentru mamifere); dr. Forsith l\{ajor (pentru paleontologia genului Bos)
;
:'eserendul W. Kowalewskl, Harrison Weir, Yarell, Salvin, Gould g.a. (pentru p[sIri); dr. Gtinther g.a. (pentnr
lre:ti) : dr. Blaclirvall;.a. (peutnr pdianjeni); Doubleday, Trimen, Wallace, C. Spence Bate, R. l\Iac t,achlan, F'. Smith,
J. w, Douglas, G. R. Crotch, Butler (pentru irrsecte); G. Spence Bate, Fr. I'Iiiller q.a. (pent.ru crustacei) ctc.
SI'UDIU CRITIC
Drrlwin irrl,enfionase ca, nol,ele $ale asuprn,
,,expresiei
emofiilortt s5, le cond.ensezo intr'-utr
cirpitcrl pe care si[-l publice in Descenclenlu, om,ului. . . Apoi, materialul penl,ru
,,cxpresia
t,trurtiilor" clescind rnult qi divelsificindu-se, I)arwin s-a hotd,rlt sf,-i consaclc o lucrarc
irltzlrte
16.
'-['eoli:r, selecliei sexualc qi tr:oriile legate cle expresia crno!,iilor sint intirn conec-
tate in opera lui Darwin.
I)escend,enla omului gi selec{i,a senuuld, a fost redactat1, l,irrrp de 1,rei a,ni, dup5,
cum aratd, insugi Ditrw"in in Ardobiografia sa
,,dar
o parte din acest timp l-am pierdul,
clin cauza bolii mele sau pentru preg5,tirea edifiilor noi ale altor lucrd,ri"
l?.
I:ucrarea lui Darwin asupra
,,expresiei
emofiilor" a fost publicat5, in 1872, atlici,
la urr an de la aparifia primei edilii a Descend,enlei. . . Din Autobi,ografie tnai rezultf,, cd,
rnaterialul acluna,t pentru selec!,iu, sexualii, a fost publicat in intregime
I8.
Din datr:le autobiografice
osi
din corespond.en!5, reiese cd, elabol':u'ea lucr[rii Doscen-
den,!u, omu,l,u.,i
,si
selecli,a, senu,ald, ru cupiins c1ou5, etape. tTna inifialf,, c&re incepe
cu anii 1837-183E, adicd, la circa cinci ani dup5, cc incepuse sd, aclune materia,l pentru
teoria selecfiei naturale. ilr acest timp, Darwin a c5,utat s5, se documeltteze ln problema
tlescenrlenlei ornului d.in maimufe, perioadd, care a clurat pind, in 1867
-1868.
Din acest
rnoment incepe cea de-a doua perioad"d,, cind l)arrvin pune probleme pe care nu le atin-
seseld,
pr:etlecesorii sd,i in sl,utlierea, d"escendenlei ornului. I)arwin a lucrat d.upd, un plan
complex,
in cilr:e era,lr incluse d.ovezile pe care se sprijinea teoria selec{,iei sexualete
,
problema
cxlrresiei enro!,iilor
5i
filialia omului din antropoide. Acest ea au fost problemele principale.
pe llngf,, lr,lt,ele, pe care le votn expurre in paragrafele nrntltoilre ale acestui stud.iu.
irrr.r,intc cle ?u terrnina acest paragra,f am rrleA s[, scoatern in evidenfd, atmosfera,
din Anglia de acurn un secol. Credinla religioasd, erzl udinc lnrd,cl5cinatd, ln rnomentul ointl
I)arrvin se hotd,rd,qte sf, publice Descenden{a ornuln'i. .. Itrn, era, sprijinil,5, tle uriaqul apalal;
de stat al Imperiului errglez clin ull,imul pi,trar al secoluhri trecut, cle nurneroasele
Ei
foarte
puternicele institulii religioase qi de influenla asupra maselor pe care o reprezenta educalia
religioasi, in qcoli, in unir.ersiti,fi qi ln viala societd,fii. Biblia si et'a,nghelia se impunetl,tl
lru lmnlai ournenilot c:lre nll cerceta,u fenomenele naturii, ci
ryi
oarnenilor tle qtiin!['. Nimeni
rru l-a obligrlt pe .Darrvjn sd, scric Desoend,erula omului,. . .
t
lta, rnai clegrabfl, s-ar putea sti
fi fost, carneni cale sd,-I fi sfd,tuit; sd, n-o facf,,
20.
Cu atit nra,i rnult,, trebuie sd, admirtinr curajul
lui Da,rrvin de a infrunta societatea englezd,
$i
pe biologii timpuiui s6u, partizani ai teologiei.
Darwin a atacat, in mod clelibcrat tezele creafioniste in problema d.escendenfei omului,
fiirrd con;tient cd,
,,mul!i
oameni rror respinge ca deosebit de nereligioase concluziile la
care a ajuns in aceasl,d, lucraret'
21.
far in scrisoarea sa cd,tre reverend.ul John Brod.ie fnnes,
fost r.icar al ltisericii anglicane clin Dorvn, el scrie :
,,l\f-am
bucurat primind amabila dr'.
16
,'r tttttbici,;1ru!'itt.
1r,
1 5l .
17
Ibident.
LE
lbiden4
P'
1ir0.
le
f)trlrvin. irr scrisoalcir
l)c
calt: i-a adrcsut'o lui A. tlc Condolic la 6 iulic 1868, ii scric ci"t,,s-a hotlt'it
sii sg rrrai tlislr.ezo rlirltir
lrulrlical'ea
I'qriui iilor urtirnulelor si plantelot'...",
ltublicind
uu scttrL studitt astllll'a dcscctt-
dcrrte.i orrrulrri. Sulticctul s-a ranrifict-rL irr nrrti ntnlte' suJriecte colaLerale (Fr. Daru'itt, Li[e tu'ttl l.,:Iters, tol. II I'
p. 10t)). Dal la 2? febrtralic 1E67 Dalrvin ii scrie lui frr. i\.Iiillcr, ru3indu-l sd-i dea tlate asupla sclcclici sexuale la
ircveltcbrate
(crustacci)
Si
a mijloacelor tle atrac!.ie sexttalf la insecte (l'ife and I'etlers, III, p. 9it.
20
Chiar in farnilia sa, dupl moartea lui Darrvin, solia s-a opus ca fiul slu Francisc si publice in
'luto'
biogrofio rdmasi c1e la solul ei capitolul privitor la religie. In acest capitol Darwin expune argumentat bazele
concep!.iei sale, pe care el o nulllea
,,agnostici".
Opozilia soliei lui Darlvin a fost eficienti"t, deo:tt'ece prima formir
a Autobiografiei a apiinrl firir capiLolttl asrrpra religici.
2L
l)escentlenlo onultti..., crrtrr. L*t.
YII
\.II
I
STUDIU CRITIC
r{ii'isoAre,
}-rer}trrl
c[, clrept vorbinrl, I]]-a,m mirat cd, tlr-. nu mf,, consid.e,rafi ca un blestel]]irt.
-i
c-rnclamnat la osinr15, vr:qnic.i, clulrii publicaleea ultimei tnele ci,rtit'2e.
Publicarea cle cd,tre l)arn'in a, Descentlen{ei ontu,lui. . . a insetnn:r,t un ,,r,ct t1e rrrare
rrttrilj
ntoral" pentru r:rerrlea si|, sirsi;inr: \1'-. Le Glos Cialk
23.
Cu aceasti, ocazic arn rloli sL l[tnurirn inctr un aspeg6 ]ergat, de er.itarea de citt'e
Dalwiu a cliscriliei originii biologice a omului in Or'iginea specii,l,or. I)arrvitr reclh, in Auto-
btografin sa motivele care l-au fi,cut sf,, nu se oorrpe r1e clescendenf'a omului in acca,stii lucrerre
folosind o singurd, frazirl qi anunle :
,,l'rin
luclareu rnea s-ar face lumin:i asuprrr originii
omului
ryi
istoriei sale"'r. Daru'in atrage astfel ateufia cititorilor ci, ornul nu este opet'u
unui act d.e creafie, ci c[, el, ca
ryi
celekrlter specii, este rezull,atul unei lungi evolu!,ii a mate-
riei. Darwin aratd, cI, accastd, frnzil, a fost scrisd,
,,pentru
ca nici un orn cinstit sd, nu mi,
acuze cii, imi ascuncl p[rerile. . . Pentru succesul cflrfii ar f i fosb inutil qi dd,undtor sf,,
fac paracld, fX,rir sf,, acluc rlor.ezi cu pi'ivire la originc,a otnnlui
25tt.
Lie Gros Clark di, o interpretare mai concretS, ezitfirii lui Durrvin clin 185E. trl
afirm5, :
,,Pentrn
a er.ita amestecul nejustificat al
lrrejuclecd,!,i1or
26
in clisculiile asupla
er-olnfiei speciilor
ryi
asuprii, selecfiei natur:rle, Darrvin nu s-a referit in Origirxea speci,ilor
la proble.ma centrilli, a raportur:ilor clintre om qi restul lurnii organice"
27.
intr-adev5,r,
ni se pare c5, discutarea in acela;i timp a teoriei evolu{iei qi a originii ornului ar fi putut
prejud.icia ambele concepfii, indepf,rtlncl pe biologi de la concepfia evolufionistf,,, care
ryi
fd,rd, ad.a,osul privitor la orn a dus la d.iscufii qi polemici extraorclinar d,e vii, lnd,elung
prelungil,e, cu teologii qi cu unii biologi. Dars.in s-a ferit sf,, lupte deodati, pe doui, fron-
tur"i : cel qtiinfific
ryi
cel religios. Tactica lui I)ar"rvin s-a clovedit
justd,.
DIBHCTTI DIt |STUDTU ir LUORAIirlA DIi l.ATa
Darwin stucliazil, ca, qi lluxley
nsi
.Haeckel, dor.czile a,ntlopologice, embr:iologice
6i
cle anatornie cornpar:r,tI,. Aceasta, poate fi nurnitd, dilccfia, ist,olick a tlescenclentei omului.
in plus, Darwin se ocupd, cle protllelll';r, form[rii
ryi
rinitfi,l,ii raselol ulna,ne dc pe pozi{irr,
utdtd,fii biologice a speciei noastre. Aceasta este :l doua clirccfie dc st;udiu.
A treia direclie cle stucliu, tot biologicil, estc &ceea privitonre la, evolufia, instinc-
telor, a,natomiei comparate a, creierului uman
ryi
al antropoidelor
",
tu facull,d,filor urintale
qi, rnai ales, a facultd,!,ilor afective la om
ryi
anirnale, aspectele parl,iculare pe care le-a
luat simlul estetic la animale
ryi
lzr, triburile popoarelor d.in
lilrile
coloniale, f[cintl unele
incursiuni in clomeniul qtiin!,elor sociale in privinfa esteticii, a ullol aspecte ale eticii ulrranc
ryi
a dezvoltd,rii familiei la popoarele coloniale.
Latura biologicd, a a,cestei lucrflri se incheie cu incercaleA ltti l)arn'irr cle a d.enronstr:l
c5, transformarea maimulei ln om qi forrnarea raselor runane sint (irijate mt'mai cle legi
biologice : de seleclia natulali, ca gi d,e o lege biologic5, special5, selec{,ia sexuald,. Darwin
erpune pe larg clate privitoa,re lit semnalele a,custice gi vizuale
-
mai puf,in la sernnalele
22
Cu acest revclentl Darrvin colabolase la lrull.c actc Iilarrl"r'o;ricc ln
1;arohia
f)olvn (I.'r. I)arrvin, Life
tnd I'etters..., vol. III, p. 1-10, scrisoarea Iui I)arrvin cltre J. Rrodic fnnes din 29 rnai 1E75). In accastl sclisrrare
Darn'in face aluzie la Descendenlu omttlui. . .
23
Sir W. Le Gros Clark, I'\rc Studg of X'Ian's Descent, alticol publicat in lucrarea tl Century of Darutirt,
:ditati de S. A. Bamett, Londra, Fleinernann, 1859, p. 175.
24
Ch. Darlin, Autobiogrctfia, p. t50.llraza Ia care face aluzie Darrvin se g:iseqte in Originea speciilor, p. 385,
rindul 4 de jos.
25
Autobiografia, p. 150.
28
.i\supra originii omultri.
e7
Le Gros Clarl<, op. cit.,
1t,
173.
28
Paragraf scris tle l{uxley, clar iuLegrat clc l)arrvin in Descendenta omului..., cap. IIL
STUDIU CRITTC
oifactir-e
-
la, animale qi intr-o md,surf,,
ryi
la orn
-
in raport cu procesul de reprod.ucere
sexuul[. Aceasta este a patra direcfie de studiu.
Se poate vorlri qii clespre o clirecfie filozoficfi,, cleoarece l)arrvin atluce at:gumentc
rnateriale, biologice, cAre combat tezele crealionisto qi fixiste. in felul acesta evolulia
lnmii organice, pe c:lre el o d"usese in Originea speciilor plnf,,la om, se complet'eazra prin Descen,-
tlen{a om,ulu,'i. . .
ryi
cu evolutia biologicf,, a, speciei noastre. Aceast,a ar f i a cincea clirecfie
de stutliu
2e.
PROI3IJEI\IA FIIJIATIEI SPECIEI U}tA NI'
Argumentele biologice folosite cle Darrvin in d"emonstrarea filia!,iei speciei uluane se
pot urm5,r:i mai bine clacI le grupd,rn de la inrud,irile cele mai inclep6rtate qi mergern treptat
spre inrudirile cele mai apropiate cle om, a,dicd, clacfl mergem de la general spre special.
Darwin incepe cu inrudirile dintre om qi mamifere, clemonstrind cd, instinctele,
planul si nir.elul de organizafie, ca qi clezvoltarea embrionard, a omului, sint analoge cu
cele rr.,le tn:ltnifelelor
30.
Darrvin expune problema lnrudirilor dintre oln
,si
mairnufe, reluincl nnele argumente
folosite qi de Iluxley, clar dezvoltlndu-le mult mai mult. Dupd, culn se qtie, maimufele
se impart in doud, mari grupe : platirinele qi catarinele. Primele sint caracteristice Asiei qi
Africii, ultimele Arnericii. Darwin clemonstreazd, cil, prin caracterele sale, omul aparfine
platirinelor, qi nu catirinilor
31.
Itl conchid.e ci, cele d,oud, grupe trebuie sd, se fi separat tle
rnult. Acesl, punct d.e vedere al lui Darrvin este considerat ca
just.
I)arwin admite
ryi
clezvoltd, teza,lui lfuxley cu privire la deosebirile mai rnari dintro
nraimn{ele inferioare ,1i cele superioa,re clecit tlintre antropoide
ryi
om. insi, el cautd, ase-
rrrilnfl,r.i int,re grupul I'ort,giduc-lor actuale qi on], mai ales in capitolele d"in Descendenla
ontul'ui. . . consacrate selecliei sexuale.
in stucliul si,u asupra selecfiei sexttale la, Pongidae, Darrvin se ocupd, cle mult,e
catact,cre llle acestr:ra, pe care le gd,sim qi la om qi altele prin care ele se cleosebesc de om
32.
l!)
ht uccsL stutliu ne voln oc:upa nurnai de problema filialiei speciei ulnalle
Ei
intr-o mdsur{ tnai nricri
dr: leorier seleclici sexlalc. Nc propuneru s:i revenim in"r-un stucliu ulterior asupra problemei setnnalelor, relevatii
cil: I)arwin iu cath'ul tcoriei se,lecliei sexuale.
30
C,rpitolul al Vl-lea, Descenrlenla omului... Vom inlelege nrai bine ntvoia pentru Darrvin de a atinge
aceastd probleniir tlacii vorn reaminti cti pc vrenlea sa unii zoologi se striduiau si arate c[ omul se deosebeqte ana-
torrric de celclaltc lrnimalc. Ei au c[utat s[ pun[ de acord crealionismul cu sistematica gi in accst scop au propus
crearca unui regn spccial pentru om, deosebit de regnul animal.
31
Afinnafiilc lui Darrvin sint clovedite
Ei
de faptul cd plnd ln zilele noastre llu s-au glisit in America urme
ct,r,tc ale pyezeplei alirctrntropilor (Pitecantropttltti, Sinantropulttt, Ailantotroprrtrri gi a lui IIomo Ileidelbergensis).
1'oL lcgati- 6c prczenf.a plalitinelor in Africa, I)arwin discut:i qi problema leagirnului otnetlirii, pe care-l situeazii
y_," uc"rt contile'nt. Argumeittul de bazi al acestei localizlri il vom arita mai departe. Dcscoperirea;luslralolti-
ihecinelor confirml aceasti ipotez[ cleductivi a lui Darrvin. Haeckel, pe baza aceleiagi argurnenta[ii ca
9i
l)arwitt'
ir sitrrat leagirnul onrenirii pc alia de rlspindire a urangutanilor din sud-estul Asiei. Descoperirea Pitccantropului
ir dat ipotczei tot decluctive a lui Flaeckel o bazl. deosebit de valoroasi. S-ar pirea ci. ar exista o contrazicere
irrtre leagrinul onrcnir.ii pr.econizat de Darwin qi cel presupus de Haeckel. Dar amlndou[ aceste locuri slnt situate
in interiolul ariei 4e rtispindire a nraimulelor platirinc. Deocamdat[, cunogtinlelc noastre asupra Australopitlrccirne-|or
sirrL inci irnpcrfecLe. IJnii antropologi consideri aeest grup ca pe un ram lateral al Drgopitlrccintte-lor' care ntl sc
sitrrcazri pe !iniar llontittirtuc-lor. Alfii (Le Gros Clark) suslin cI Australopilhecinae-le ar avca alte legituri cn
Iloninitrcu:-lt.
12
Datr:le concurdante pli.iersc anatornia gi multc elemente de ctnbriologie, rudintetttcle, coulportametltul,
rrlele instilcte, neapari!ia caracterelor de deosebire intre mascul qi fernel[ plnl la pubertate, agresivitatea Inasctl-
lilor ctc. (cap. XIX). Le Gros Clarli descrie caracterele care deosebesc Pongidae-le de om. Aceste caractere privesc
organele g"nitrle, buzelc ro;ii ale omului, forma pieptului la fetneie, nudilatea corpului umali, dcnti{.ia, poii,tia
corpului ln mers.
Darlvin s-a ocupat de Centilia maimulelor gi a omului, firl insl si meargii prea adinc ln analiza ase-
rnlnirilor
;i
a deoscbiriloi'. Le Gros Clark completeazi : incisivii gi molarii se aseamlni foarte rnul[ la Pongidac
;i
la om. Atit doar cii incisivii, ca qi caninii, au suferit la om o reduclie progresivd, iar caninii iau forma spatulatl
Ei
"lcltuir,rc
c1 ceilalli dinfi o scrie neintreruptf,, Acest earactcr se reglseqte la toate Hominidae-lc cuttoscttte pin:i azi'
STUDII-I CIiITIC
I)itt'u itt lelt,'r-ti itnportarrla tlescopetirii Dryopithcr:tt,s-rllui, cale constituie o verigi,prin-
,-'iFala
irt strttiiul filiaIiei a,rrtropoitlelor'ryiaotnului. Ace:rst[ p5,rere a fr-rst confirrnat:i prin spe-
,:iile ft,rile tle.scopelite rtrai tirziu
3r.
D:irl-itr rr :tcol'da,t o miur'o ttenf,ic antr:opoideloi'. insi, rm f2lgsr gre;ealrr s[, der.ive
,lllll rlin atttlopoiderlc actuale. Ill ajungc sd, clemonstreze cu urgurnrrnte cat'e au rd,nrirs
ttrinfirntirte pin'i in zilele noastle cd,
-
prin anatornia, embriologia
31,
bolilc
;i
chiar slreciile
]',arirzite
colnune,
luin
ruclimente
ryi
momentul cincl a,par, prin deosebirile tlintre nrasculul
.i
felttr:lrr adultd, ca qi prin alte caractere
-
omul qi a,ntropoiclele sint amltele descendent,er
,1intr-un
striirnoq comun, necunoscut incI
35.
Darwin folose;l,e cunoqtinfele lui lluxley, exccpliontr,le liu a,cea perioadd,, in descrlielcir,
rtuatol]Iiei cornpara,te il creielului prirnatelor qi omului. Dilr ploblemil, :lceasta estc intregitd,
de Dar:win prin stutliul instinctelor qi facultd,filor mintale.
In tlescifralea inmdirii antropoidelor cu omul, I)all.in acordii o mare pondere
ltlobelor
antropologice, oare cril,n inc[ foarte s5,race ln t'irnpul sd,u
3".
$i
ln aceastri problcrnf
cl face unele tled.uc{ii care s-au dovedit a fi
juste.
Nu lipsesc nici elementele noi de sistematicir, din stutliul filia,fiiei omului. Ifnele -_
gl'eu cle infeles pentru vl'emezu noul,strd,
-,
ca :lcelea plivind alcd,tuirea, unui regn special
pentru orn, an fost ursor respinse de l)arwin
lrrin
nerealismul lor. Au fost insi alte incer-
cd,ri greqite d.e sisl,ernaticl care au trebuit sd, fie altfel comlli,tute. Aqa,, de exemplu, Owerr
il incetcat s:i creeze un ord.in special pentru specia urnanf, folosind ca argurnent clezyol-
t,area extrem de irnport,antil, n creiemlui utnan. Darwin lespinge
ryi
aceste incercdri nefundate,
tletttortstrintl cil dezvoltarea intr-adevdr foarte rnare a creierului utniln nu poate conl,rabalansa
lllarea mulfinrel cte asernd,nd,ri ale al{,or pd,rfi ale corpr:lrti trrneneso cu prinrilfs}e, rlga incit
uu exist5, nici o
justificare
Etiinf,ificfi
pentru a situa omul lntr-un orclin tlistinct
37.
Clasi-
ficarea maimufelor se face azi tlup5, criteriile stabilite d.e l)rlru'in, o&re qi in acetr,sti, pli-
vinf,d, s-a dovcctit a fi un foarte bun sisternatioian
38.
Nici un alt biolog inaintea sa, pentru
a d,emonstra d.escentlenfa unei specii, nu a,
folosi,t
conco'ntitant date d.e anatomie cornparat5,,
embriologie, antropologie, clate privitoare la instincte, la comportare, la facultd,file cere-
brale etc. Pentru toate aceste mol,ive, putem consid,era, fd,rd, sd, greqim, ci, studiul lui Darrr.jrr
asupra rnaimufelor
ryi
asullra descendenfei omului intrece priu valoarea sel tot ceeitr
(io
so
scrisese in a,ceast5, epocil, referitor la acest,ea. ,[)sigur, pentru crrnoqtinfelo nousl re dc ztzi
a,rgurnentele lui l)arrvin privind filiafia speciei urnare, intrate rle rnull, in
llatrinoniul
uni-
versal, nu mai au decit o valoare istoric5,.
Metodologio folositd, de Darwin in l)escend,enla ornului. . . se rleosebeqte in unele privin!,c
cle cea folositd,, de exemplu, ln operele sa,le asupra fecunda{,iei plantelor
3e.
Astfel, Darwin
irrcepinrl cu ,'luslralopitlrccus. NrrditaLca outultri t'trlrrczitrLi ut1 c:tt'itctt'f cal'c l.lu so gr:isc;ltr la rrici un alt arrtropoicl
tlecit ln nrocl parfial (Legrrrrrcntul organelor geniLale, uneori piclea tlc pe fafir). lnsri Dat'tr'irr u cxplicitl rrrrtlitaLt.ir
omrrluiprintcoriaseleclieiscxualp. Accasttiuplicarcat.eorieisale u fost. viucombiitut.a (ca1i. X\);inrrcslcncceptalii.
83
Antropologii din
lara
noastt'ir au adorat Ia Lcolia cit Ilotnittitrrtr:-lc ttu tlt:t'ir';i din ,f'ongirlrrc (pallro
s:rs! -
nutir tle l,e Glos Olarli), cir ultirnele, ca qi pritnele, cl'.rrivit dirt l)ryol.ritltr:cidue.
3a
Problcrnele eurbliologice;i problerna rttclitnenLarclor utt ritltas piuli uzi rtrguurcrrtrr tlc l.rrzri in filialia
spcciilur (cap. VI).
tis
Cap. VI.
35
At'.csLca, pe Iinia archc-o:.;i ltcolntt'opilr,rr, sc l'ctluct'.urt la dorni r:rurrii alc onului dc Ncentltlthal
llrl
celui descoperit la NeanclerLhal
5i
Al'c:clui tlesc.operit la Gil,rlalLar);i la un critniu clin neoloLic clcscopcrit intr'-u
pegteri din Belgia pe flul'iul N{cuse.
37
Capit. VII.
'
38
Le Gros Clarli, op. cit.
3e
N{etodologia folosit'i in aces{e opere a fost expusi cic V. D. }lArze
ii
I. 1'. 'farnavschi in
,,Stndirrl
critic intloductiv" lir opcra lui Ch. Datr-in Diferite
forme
de
flori...
(Edit.
Acitclcrnir.i Republicii Sociali:;te Rorniinia.
1tt65.
lt.
X-N\-).
STUDIU CRITIC
foloseqte in aceast5, lucrare metoda cleductivfl, element r&r int'llnit in operele sale de
rnaturitate
{0.
Metotla inductivo-ded.uctivd, nu este folositS, d.ecit parl;ial
ryi
nu in toatd, complexi-
tateu ei. Aceasti, utilizare parfiald, socotim cd, se datoregte faptului cd, materialul nu se pre-
teazd,la experimenti,ri c&r'e sI, scoatd, in eviden!5, factorii catzali qi efectele lor, ca in ca zul
r.erificd,rilor ce s-au efectuat pe plante san in studiul variabilitd,tii animalelor sub influenla
selecliei artificiale. Chiar probele embriologice foarte solid.e qi valoroase prezentau lacune
mari in privinfa ontogeniei prirnatelor, datoritd, faptului cd, acurn o suti, de ani embriologia,
d"eqi era mai clezvoltati, decit alte
rytiinfe
biologice, totuqi nu era decit la inceput, judecincl
clupd, datele acumulate de atunci incoace. Pe cle alti, parte, nu se d.iferenfiase incf embrio-
logia catnzalra, rarnurd, c&r'e pennite o amp15,
-r'erificale
a multor procese cle rJ.ezvoltare
ryi
a
mecanisrnelor lor.
Caracterele mairnufelor au fost grupate in trei categorii : anatomice, fiziologice qi
psihice (instincte qi comportament etc.). Metoclologia in privin!:r, lor este foarte riguroasfl,
qi concluziiLe, cele mai multe, au rf,,mas nemod,ificate de timp. De asemenea,, descrierea orga-
nelor d,e striclulalie la insecte, & unora d.intre aspectele
jocului
nupf ial la arl,ropode qi la p[sf,,ri,
reprezint5, de fapt tot categorii logice bine definite. Aceste aspecte au conl,inuat sd, fie stu-
cliate
ryi
tmbogd,fite ulterior
ryi
se g5,sesc expuse ,;i azi in multe tratate d.e zoologie.
Observafiile filcute asupra deosebirilor clintre sexe, asemf,,ndrii puilor cu unul sau
cu altul dintre sexe (mai ales cu femelcle) qi importanlei pubertil,fii in aparifia caracterelor
sexuale secunclare, inflnenfa castrfi,r'ii prepubere arsupla aparifiei coa,melor la Cerui,dae qi
alte asemenea fapte expuse
ryi
discutate de l)alu'iu in Descenclenla om,u,Iui. . . au de :r,se-
rncnee) o mare valoare qi, grupate pe clase cle fenomene, ele pot dc asemenea constitui cate-
gorii de fapte analoge. Dar in amplele descrieri a,supra semnalelor legate cle procesul imperc-
cherii sau de comportamentul multor specii in acele:r;i imprejurS,ri, aplicarea metoclei induc-
tivo-deductive se clovedea anevoioasd,, printre altcle qi prin fa,ptul cd, nu se puteau folosi
rnetode de observare, nici metode obiective d,e apreciere qi verificare a efectelor acestor
mijloace asupra, vigorii
Ei
prolificitd,f ii oblinute prin selecfie sexuald'. De-a,bia in zilele noastre
pcntru semnalclc auditive
ryi
r.izuale s-a ajuns in unele cazuri la md,surarea efectelor selec{,iei
sexualeal. I)e a,ceea concluziile lui Darrvin in privinf,zl rolului ,1i extintlerii sistemului de semna,-
a0
Nletoda dcductivl este folositl tle Darrvin pcntru prirna oarl itr luclalea sa din tinere!.e asupra,reci-
filor de corali". Darrvin vorbe;te despre folosirea metodei detluctive ln aceasti oper[ in Autobiografia sa:
,,Nici
o alt{
Irrcrare de-a lnea nu am inceput-o intr-un spirit aEa dc deductiv ca pe aceasta. . . " (p. 108, rindurile 8 gi urm.
dc sus). Iar mai tleparte, tot iu aceeaqi lucrare, Darrvin scrie cI numai la descrierea
,,recifilor
de corali" el a folosit
o ipotezir in prirna ei fornrulare, pe cind mai tirziu ipotczele iniliale au fost regulat ptrr{site sau modificate, ,.firi
lntloialzi cir aceasla nr-a flcul sii nrr mai am incredcre in rationamentnl deductiv" (p. 160, rindulile 1gi 2 de jos).
'l'ottrgi,
Darrvin a ruai folosiL nreLodzr cleducLivir. Aqa, de exenrplu, ln c.apitolul al VI-lea al l)escendenlei..., la
paragraful
,,Locul
dc nagtrrre :rl ornenirii", I)arwin factr trrnritorul rafionarrternt deducLiv: ,,ln
toate nrarile regiuni
ale globului, nriturifelcrltr vii se nplopic nrult de speciile clispimte care au triit ln acecaqi regiunc". Iiste foarte
probabil cir Africa u fost locuitti altitdatri tle inaimufe dispirute. (Darrvin ciLeazra Drgopitlrccus\ foarte asettrdnltoarc
cLr gorila ,;i cirnpanzcul. Oricum, acestc doul sJrecii sint. actualmente cele care se aplopie cel mai mult de specia
unranir; csLc rnai probabil cri str[rnogii no;tri au trdiL pe continenlul african <lecit in alti parLe. De asemenea,
speciilc ar:tua.le clc platirin(', caro au unele caracteLc ce se legdsesc gi la otn, tlSiesc uumai in l,umc:r Veche, qi nu
in Lunrea Norli", rrnde nu s-a
lgisil
pini acurn nici un Arc:hentrop. l)escoperirea Australopittrcilor in sudttl Africii
a rlat ulr ltou funclament ralionanrentului deductiv al lui Dlrrvin, dqi
-
cum arn arS.tat nrai lnainte
-
pozilia Austra-
Iopithecinae-lor fali rle I'Iominae este inci irnperfect elucid ttri.
a1
Redirn un singur exernplu : ln laboratorul lui J. Il. S. Haldane s-au ficut misuritori ale intensitdtii
selecliei sexuale pe Drosophila subobscura. Au fost puse impreuni femele negre cu masculi galbeni, culoarea gi
ritmica migclrilor in cursul
jocului nuplial aclionind cu semnale indicatoare a deosebirilor dintre cele doud rase
(Rendel)
Ei
s-a stabiliL cri numai 3o,to din femele depun oul fertilc. Femelcle negre rcsping ln mod activ masculii gal-
beni. (J. B. S. Ilaldane, paragraful
,,Sexual
Selection", p. 131
-132,
in cartea eclitatl de P. R. Bell Darwin's
Btological lltork, Some uspects reconsidered, Nerv York, J. \\/illey & Sons, 1959).
xt
\Ii STUDIU CRII'IC
ltzirt'e-'li1 alrinlalc plezintd,, pe lingf,, elernente rleosebit rle valoroase, unele greqeli cle interpre-
t;rl'. ituprecizii
ryi
oscilafii. l{u i se pute& cele lui Darwin s5, rezolve problema penajului
si a condif,ionfi'rii sale hormonale, care a fost pusd, abia in zilele noastre. Se poate afirma
L'a aceastd, problenrd, qi-a gd,sit doar acum o metodologie adecvatd, de studiu
-*
Di,
implicit,
rle i'ezolyare
-
tle;i mai prezint5, incd, lacune. DIm mai
jos
citsl:2 exemple.
r\u fost cletectali la nevertebrate hormoni sexuali qi alli hormoni asemf,n5,tori cu
cei t1e la vertebrate. in ambele grupuri s-4, urrnirit efectul castr5rii asupra clezvoltH,r:ii
ot'ganelor copulatoare sau al caracterelor sexuille secundare. S-au obsen'at, de exemlrlu la
crttstacei, efecte asemd,nd,toare cu cele descrise d.e l)arwin la, Ceraidae.
La vertebrate, in special la pd,s5,ri qi mamifere, s-a studiat foarte intens problerna,
conclifion5,rii hormona,le a penelor qi, respectiv, a pd,rului. S-a stabilit de mult existenfa
a douf categorii de animale : prima este constituitd, din speciile sau variet5,file monomorfe --
la care cele c1ou5, sexe nu ,se d.eosebesc prin catactere sexuale secundare nici inainte, nici
tlupf,, matura,{,ia sexuilld,. A tloua categorie, dimorfele, cuprinde animalele care prezintd,
tleosebiri in privinfa caracterelor sexuale secunclare dintre mascul gi femeld,, deosebiri
orl,re, aDa cum a ard,tat l)arwin, apar in general in procesul cle maturafie sexuald. I-:a primele,
la monomorfe, penajul ar fi condifionat in mod predominant d,e factorii intrinseci, genetici.
irr a,cest grup ar intra multe pd,s5,ri qi mamifere care trd,iesc in perechi, degi nu in motl
exclusiv. in al doilea
Srupr
pe ling5, factorii intrinseci, la condifionarea penajului s-ar adS,uga
factorii horrnonali declanqatori sau modulatori, precum gi sistemul nervos central. Ace,lti
factori c;apdutd, o mare preponderenfd, a$upla factorilor intrinseci. Aceste caractere clistinctive
rupar deseori, dar nu exclusiv, ler, pd,s5,rile poligame. S-a stabilit la unele existenfa tipului
neutru (P6zard), no{,iunea
,,treptei
de rd,spuns" la acfiunea hormonald,; s-a stabilit la altele
ircfinnea ferninizantf a hormonilor sexua,li (Gooclale, P6zard, Parhon, Zawadowshi, Cari-
clroit, Dornm, Sand. el,c.). fJ-au stabilit qi alte date int,eresante. Oele rnzli rnulte experienfe
s-atr fd,cnt pe Galinaceac
Si
mar,i pufin pe I'asseri,forn?,es
ryi
Palrni,ped,ae, Pe ling5, hormonii
sexuali s-a scos in evidenf'[, influenla horrnonilor hipotizuri, tiroiclieni
ryi
suprarenali, iar ilr
rultimul timp
ryi
a celor epifizari. I)atele ilsupra, horrnonilor la nevertebrat,e (de cxemplu
la insecte) qi asupra, contlifiond,rii horrnonale a penelor au ajuns aga de nunleroase, incit se
lin
colocvii sau simpozioane internalionale (cle exemplu, Simpozionul internafiona,l de la
Brno din august 1966 asupra endocrinologiei insectelor), se scriu sinteze ,;i monografii (cle
exemplu, P. P. Grassd Types m,orlthologi,ques du plumage, in Trai,td d,e Zoologie, vol. XY,
Paris, lVlasson, 1950). Din toati, aceastl, importantd, masd, cle clate qi fapte rezultd, 1rrs5, cil
incir, nu cunoaqtem cauzele biologice care duc la climorfismul sexual sau la absenfa lui.
Deci d.in acest punct de veclere nu sintem mai avansali decit era Darrvin clncl a pus
aceastd, problem[.
Pe clo altd, parte, calea pe care se merge nu c15, r5,spuns la problema riclicat,d, tle
Darwin in Descend,ett{a ontu,lct,i. . ., d"acd, la speciile sau variet5,{,ile cu dimorfism sexual
a,1larif,ia,
,,penajului
cle lnx" (ca s5, nu vorbim d.ectt cle p[sd,ri) intr5,-salr nu-sub imperiul
legii selecliei sexuale si, in acest car,, dacil,influenfa acestei fonne d"e selectic creqte vigoarea
clescend.enfilor
gi prolificitatea femelelor.
Metoclologia folositil de Darwin privitor la semnale a avut p5,rfi pozitive qi negzr-
tive. Printre primele semnald,m lncerc&rea lui Darwin cle a determina formele pe care le
ia,u semnalele qi rd,spindirea (generalitatea) fenomenului. Printre laturile negative ale meto-
clologiei sale se situeaz5, in primul rind faptul c5, cercetarea semner,lelor a fost limitatf cle el
nrrnai la actul imperecherii, ceea ce a ingustat mult problema. Darwin are merit'ul incon-
STUDIU CRITIC XIII
testabil de a fi atras atcnfia, a,supra importanlei sernnalelor ca rnijloc cle coumnicare intre
animale sau asupra
,,schirnbului
de informafii clinl,re indivizi" (P. Ma,rler)
a2.
Acoetsta este
o laturd pozitivl a Descendenlei omului,. . ., d.arr a$a cum s-a vl,zut ulterior, comunicarea
prin semnale nu se limiteazd, numai la manifestdri legate de actul imperecherii. Dle nu
reprezintd, numai expresia reflexului innflscut de reproducere, materializatd, prin diferenlieri
de orga,ne speciale qi prin comportament instinctual aclecvat acestui scop. Comunici,rile
intre animale se stabilesc qi in alte domenii, cum sint cel de ap5,rare
43,
de g5,sire a hranei
etc.
aa.
Cu alte cuvinte, comunic5,rile clintre animale se manifestf qi ca materializd,ri ale
altor reflexe fundamentale. Metoclologia folositd, cle Darwin ln cazlnl semnalelor nu a fost
clecit parfial revelatoare a tuturor circumstanfelor cind animalele folosesc selnn.cLlele. De
aceea Darwin nu a reugit sd, intuiascd, marea insemnd,tate a semnalelor qi nici trecerea cle la
semnalele simple, reprezentate la maimule prin graiul nearticulat, la semnalele complexe,
reprezentate la om prin graiul articulat. Aplicarea principiului gradafiei pe care l)arwin
l-a mlnuit arya d,e bine in rezolvarea altor probleme d.e evolu!,ie, dezvoltarea cle la simplrr
la complex a instinctelor inndscute, toate aceste metode nu an fost folosite decit foarte
pulin in privinfa semnalelor si d,e loc in privinfa formd,rii graiului articulat, al ornuiu.i, dersi
Darwin sesizeazd,
just
leg5,tura clintre semnale si instincte, ca qi dintre semnalele anirnalelor
qi limbajul articulat al omului. I)e aserneneir,, el observil cS, animalele
osi
copilul se nasc clr
tenclinfa de a emite sunete. Sernnalele caracteristice fiecd,rei specii se inva{,[, cia si lirnbrr,
pentru orn. I)zr,rwin explicfl trecerea de la limbajul nearticulat la cel articulat pe baza, princi-
piului folosirii sau nefolosirii pi,rfilor. I)esigur, coard.ele vocale ale stri,moqilor no;tri
sinrieni trebuie sd, fi fost folosite din ce in ce mai d.es in timpul evolu!,iei lor spre specia
urnan5,, deoarece o d.atd, cu tlezvoltarea muncii apd,reau incetul cu incetul elemente noi,
care trebuiau
ryi
ele sd, fi influcnfat ginttirea qi dezvoltarea procesului cle vorbile
a5.
Lucrarea,
lui Darwin rfi,nrine lacunar5, atit in aceastd, problemd,, cit qi in aceea a factorilor cauzali care alr
influenlat trecerea cle la strfluroqul simian la omul actual. Considerarea selecliei sexuitle ca,
factor cauzal in condifiile hoardei qi a societdtii oamenilor primitivi, nu este nici verosirnilf,,,
ttit:i convingdtoare. Dnpd, piirerea lui llngels,
,,un
anittlal lr,tit de deznrtrrirt cunr el'rr otntrl
{r
P. XIarler, I)euelolimertls in llte Sludy rtf Arttntal Oon'numicatiott, lu .Darruin's I}iolrtrlicttl ll'orl. ,Srrnte
"4specls
reconsidererl, eclitat cle P. fir. Ilell. Iricl Yrirli. Scirnces liditions,.L \Yilley & Sons, l{ll-rl), p. 151.
as
l'larlt r relatcazi cir irn:rliza sernnalclor sorrorc enrise cle pisirri gi analizatc t:u rt,irrtolrrl srrnograftrlrri
arati ci vrabia americanir eurite 2l rlc semnale, sfretlelugul 19, pitigoiul 21, cintezoiul urai
1-tu!irre
(Nlarler', p. 20li).
Ditt aceste scntnale, care se emit tot anul, numai unele sinI legate de procesul rcprotlucerii. Piiigoiul s.a. errrit.
semnale de ingtiinlare asupra unui pericol (de exemplu asupra prezentei sau nuurai a rnirosului unei htrfni[.e in
imediata apropiere),
r,pentm
ca toate prisirile din specia respectivi sri poat[ disptirea din regiunea untlt' a apinrt
ttn dugmal{' (op. ci/., p. 17!)). Prin urrnare, chiar pentnr pislrile caro llrr tririt'sc ln cirrluri
;i
nrr folrneazii pcrechi,
interesele speciei primeaz:i. Nlijloacele de sernnalizare devin rnai cornplexe la marnifcrele sociale. Dupir Schneliel
(1917, citat clupi Nlarler, p. 771), lupii care triiesc in grupe puternic organizate folosr.sc 2l tlc sernnale.. tlintre care
15 vizuale, restul olfactile qi tactile. La mairnu{.e, dupii C. R. Carpenter (1934, citat clupi .rtarler', p. 2C}:J), gi}ronul
folose;te 13 semnale sonore, iar ntaimufa ulllitoare 15.
aa
l\Iarler redii dcosebiL cle bine interrela!iilc dintrcr condiIiile cle vialir, r'arirtatce
;i
nunriinrl senrnalelor.
Dupi acest autor, viala animalelor sllbatice, ,,gi
in particular a pisiirilor', cste dominati de un nurnlr limit.at de f:rc-
tori care coplegesc ln importanli pe to!i ceilalfi. Aceasta cste adcv[rab .,si pentru viafa lor socialii
;i
pentru intcrac-
liunile
lor cu mediul extern. Astfel de acliuni, ea ajutorul altora pentru sesizarea pericohrlui (in special fa![ de tovard;ul
de viafi gi falir de pui), ciutarea hranei, pistrarca contactului cu membrii aceleiagi sperrii qi deasupra tuturor replo-
ducerea, toate acestea fac probabil rnai eficient sI posezi un vocabular mai restrins, dar care si poatl fi folosit
;i
inleles din primul mornent", p. 203.
a5
F. Engels, in Rolttl muncii tn procesul tle transformare a maimulei tn om (in K. Xlarx
;i
F. Engels,
Opere, vo!. 20, Bucuregti, 1964, p. 470-471), afirnrl :
,,Dominatia
asupra naturii, care a inceput o clal"i cu dezvol-
tarea nriinii, cu munca, a llrgit cu fiecare lrou progres orizontul omului. El descoperea rnereu la obiectelc rlin
naLurL insu;iri noi, necunoscnte pini atunci. Pe de alti parte, perfec!ionarea rnuncii contribuia irr mod necesar
la o tot mai strinsir apropiere lntre menrbrii societirfii, lnmulfincl cazurile de intlajutol'are, cle colaborare gi ficlndu-l
1le
fiecare intlivid st-r aibi conqtiinla limpede a utilitdfii acestei colabolirli. Pe scurt, oamenii in devenire au ajnns la
un ptrnct cind au auutsd-;ispun(r cer.'a rrnul al[uir. Necesitatea
;i-a
creat organul: laringele neclezvoltat al maimufei
s-a Lransformat incet, dar sigur. ..".
S UDIU CRITIC
in prooesul clevenirii sale. . ., pentru a ieqi d"in animalitate, pentru arealiza cel mai m&r'e progres
cunoscut in naturi,l
favea]
nevoie d.e un element in plus; incapacitatea de apd,rare a indi-
vidului izolat' trebuia inlocuitd, prin puterea unitd, qi acliunea comunfl a hoardei. . . Tole-
ranfa reciprocd, a masculilor adulfi, lipsa oricf,,rei gelozii au constituit. . . prima condif ic
pentru formarea unor astfcl cte grupe mai mari qi durabile, singtrele in cadrul cf,,ror sc
putea silvirgi transforma,re& animalului in om"
{'j.
Argumentalia lui Engels privitoare lit,
rela{iile d.intre b[,rba!i qi femei este bazatd,
ryi
pe procesul evoluliei familiei, clescris cle
I-i. Morgan. Nu i-a sc5,pat nici lui Darwin existenla actu ald, a nnor forme de c5s[torie in
gruPr dar el a calificat-o drept un aspect cle desfrinare a femeilor, foarte rispinclit la popoa-
rele sf,,lbatice. El nu a vduzttt, ln cd,sd,toria in grup dovada unei etape inc5, persistentX, la
unele popoare, etap5, parcursi, qi dep5,;itd, de alte popoare
+7.
La primele problema selecliei
sexuale nu a cf,,p[tat impoltanla pe care a cXpatat-o ulterior reciprocitatea alegerii qi
importanla afectivd, pe care o :lre in cd,s[toria, monogamil, cind in aceasti, cls[torie
-
in
ctttlrul evoluliei sociale
-
intervine numai afecfiunea,
ryi
nu interestr cle orclin material.
Ceea ce n-a reursit s5, sesizeze Darwin ca factori cauzali a reuqit s5, vadd, trngels.
Pentru llngels, cei mai atpropiafi strLmoqi ai norytri trebuie sri fi fost neapflrat animale sociale.
Transformarea lor s-a fd,cut prin creryterea gradatd, in complexitate a, interrelafiilor strinse
cal'e s-au stabilit intre factorii bierlogici
ryi
cei sociali. In caclrul ultimilor, factorul-motor
a fost munca. Ea a rtvnt un rol din ce in ce mai important, pe md,sura evoluf,iei forfelor cle
prod,ucfie in cadml societd,fii omeneqti in continud, transformare.
,,Munca...
este prima
condi$ie de bazra a intregii viefi omeneqti, qi anume in asemenea grad, incit, intr-un anumit
sens, trebuie s[ spunem cL munca l-a creat chiar pe om. . .
'){8.
Am cd,utat cu multd, atenfie in Descenclenla omulu'i. . ., in Autobi,ografi,n, ca
ryi
in
corespondenla sa, elementele
judecf,,fii logice care l-a fd,cut pe I)arwin si, asocieze folmaren
raselor umane cu teoria selecliei sexuale, dar nu am gdsit nimic
at'.
I)esigur, nu-i putem reproga azi lui Darwin c5, n-a putut sesiza acum un secol toate
aspectele unei probleme aga, cle cornplexe, cum este aceea & semnalelor deoa ece
ryi
geniilc
au lirnitele lor,
Tinem numa,i si, sulllinietn ci, aplicarea neaclecvatd, a teolitri selecrf iei semaltr irl
(r\.o-
Itt!,ir, slieciei llmane rttr irrfirml, r':rlilbilita,tea acestei terrrii, ci nr':rl,li nnrnn,i lln
,,r'a!,ionaurelrl;
rle lelir,l,ie greryil,tt in prolrlentrr, descenden{,ei omuhri.
.ln ult,imii a,tti,
lrotrlerna
serrrnalelor: lr fost reluat,fi.
(-1u
at:t.,irs lF, rtaazie s-n put,ut, tletuons-
1,rl cf,,, cel pufin in trnele cazuri, selecfia sexuali, reprezinl;5, nn ftinixnen legic, care nu a,re insf,,
generalit;a,tea selecfiei natula,le. fmpi,rt;flqim felul de ra vecle:l a lui Haltla,ne, elupti cale
,,este
lneil prea devreme ca sI, $punem clacd, select,ia sexuald, irre inrportanf,a pe cate i-o atribuie
I)arwin sau dacf,, ea nu are chiar o importanfd,
,si
nrai mare. \ru existfi, insil nici o incloiali
asupra realitd,fii selecfiei sexuale".
rc
F. Engels, Originea
farniliei,
a proprietdlii priuate gi a statului, ln I{. l\Iarx gi F. Engels, Opere, vol. 21,
Bucuregti, Edit. politici, 1965, p. 40-41.
47
Darwin lnstr ln Descendenla omului... are nu numai fafd de clsitoria in grup, dar;i fa{d de mun-
citori gi de etica lor, ca gi despre femei, aprecieri de clasi cu totul nefundate gi nejuste.
a8
F. Engels, .Rolu/ muncii..., in op. cit., p. 468.
{e
ln afara datelor din Descendenla omului, , ., am consultat scrisorile, deoarece ln corespondenli Darrvin lqi
expunea mai liber plrerile sale.
'
lntre materialele rdrnase de Ia Darwin slnt tloui scrisori ale sale citre Wallacc, tlatintl din 1864
9i
186?,
ln care vorbegte despre rolul selecliei sexuale ln formarearaselorumane, fdctnd afirmafii pe care nu lc algrrmenteazi.
ln sct'isoarea din 28 mai (1864) adresati lui Wallace, Darwin afirmd :
,,Binuiesc etr un fel de selecfie sexuali. a cons-
tituit mijlocul cel mai puternic de forrnare a raselor" (F'r. Darlin, Life antl Lelters,III, p. 90-91). Aceeagi idee
este reluati ln alttr scrisoare, tot c[tre Wallace, scrisd la 26 (1867) : ,,Eu
cred cu tririe cri selecfia sexuali a fost prin-
cipalul agent ln formarea raselor umane" (ibidem, p. 95).
STUDII] CRITIC Xv
In paragraful urmiltor ne propunem si, analizf,,m interrelaliile dintre selecfia naturalS,
qi selecfia sexuald,, incerctnd sd, ariltd,m ceea ce este comnn intre ele qi ceea ce este parti-
cular ultimei.
SIi)TIECITA SI)XUAI]A
$I
SEI,ECTIA }TATIIRALA
Rearnintim din caracterele selecliei naturale numai ubicuitatea ei la toate organis-
mele, pe orice treaptd, d"e clezvoltare, d.e asemene& caracterul ei util pentru specie.
Rd,sptttnitire.Tn compa,ra!,ie cu seleolia naturald,, seleclia seruald, prezint5, o rd,spindire
mult mai restrlns5,. Ea nu pare sd, se manifeste la microorganisme gi la celenterate, fie cd
au sexele sepa,ral,e, fie c5, sint hermafrod.ite.
I)e asemenea, selecfirr sexuald, nu cuplind.e nici nevertebratele hermafrod.ite
ryi
nici
speciile riu monomorfism sexual. Chiar in rindul speciilor cu dimorfisln sexual ea nu este
uniYersal rlispinditfl.
Aparifia cert[, a selecliei sexuale tlin clescrierile lui Darwin si ale continuntorilor
sX,i cont emporani ar
1r5,rea
si, coincidd, cu cliferen{,ierea celornatelor. Cele mai clare cazuri
cle selec.tie sexuali, s-au clescris la, artropoclele mai evolual,e: la pit"ianjeni
ryi
la inseete ca qi
la vertebratele superioare :
pds5,ri qi mamifere.
Constatfl,rn rleci o concordanfii, lntre fortnele net exprimate tle seleclie sexua,lf,,
nsi
exist,en!,a runri nivel superior cle organizare a animalelor, a sisteniului nervos central qi
& ceea ce nunrint azi
,,activitate
nervoas5, superioard,".
Il,ela!,iile clintr:e instincte si un element esenlial al selec!,ici serutle, semnalele, sint
foarte bine eviclen!;iate in Descend'en(a om'u,lu'i...
S-:lu subliniat d"e c5,tre l)arwin qi de alli biologi analogiile
tsi
deosebirile clintre selecfia
naturalf,, qi cea, sexrur,li. Rearnintim c5, ultima act'ioneazil, dupf,, Darwin, intr-un fel mai
pulin riguros decit primn (c;rp. at YIII-lea) qi masculul este mult mai mod.ificat d.eclt
femela,. Seleclia sexuald, p&re s[, se rnanifeste rineori fd,rd, folos, ba chiar exptllre sltecilt,
(rnerscnlii fluturilor qi p5,s5,rilor frurnos impodollifi sint observa{i
ryi
distruqi mai lllsor de d.u;-
rnanii lor.). Seleclia sexnali, mr d"epincle de vreo supelioritate in lupta pentru existen!;tr,,
ci drxrr. rle
losibilil,ate:l
unol masculi tle u invinge alfi masculi (cap. XYIII reztttnrtt;).
Cilract,er,ele rleost'lril;e llle mtrsculilor: iu caztrl tlirnorfismului s-Yrl:Il se l;t'ltttsttrit prirr
fernele, clar ele tlevirr eviderrl;e numai la ttrasculi (ca,p. XVfTf).
Selec!,in, serualil nu. ur. ac!;ionLr, concottrit,t-'nt;
(ru
selec!ilr, rt:ul;ttt'nlii, cllltl stts{,inea
!Va,1l:.lcle, (ca,p. XI), cfl, ce nu pare sL fie orrt(:t;.
.Dar:, rlupzi pd,rerea, noastr5,, rleosebireru ce& nt:li itrrport,ant;L itttrc itceste dotti, forme
ele selec{,ie
-
arnbele clescoperite tle I)arwin
-
constl, in a,ceea cL ele lelrrezinti, fennmene
cu totul diferil,e.
Seleclia naturald, este cea mai general5, lege a lumii organice. Seleclia sexualfi, este
nn fenomen limitat Ia animale. Microorganismele qi plantele, neverl,ehratele hermafrod.itet
specii cu monornorfism sexual, amfibiile, marea majoritate a speciilor de peqtir specii care
constituie familii d.e Ia eclozitrne (de exemplu, porumbeii q.a.), foarte multe, dacfl, nu ma-
joritatea, speciilor cu fecuncla{,ie externd
D.a.
nu sint dirijate de seleclia sexuald,.
Seleclia sexualil,
jud.ecatd, prin oaracterele sexuale primare qi secundare) ar constitui
1n element suplimenta,r ln materializarea caracterului fundamental, general, al oric[,rui
organism de a-rsi perpetua specia. In acest caz perpetuarea se efectueazd' prin proces sexual,
iar selecfia sexualai este eviclenti, la speciile la care acest proces irnbracil, formele cele mai
evoluate ca organe, comportament qi diferenfe intre sexe.
X.\'I
STUDIU CRITIC
Existd, de asemenea
ryi
alte deosebiri intre seleclia natural5, qi cezr sexua,l[,, peli1gd, cele
setnnalate mai inainte. S5, nu uit5,m cd, seleclia naturalS, aclioneazd, in tot timpul ontogeniei
pe cincl cea sexuald, numai din momentul atingerii maturitd,fii sexuale. llijloacele c1e mrni-
festare ale selecliei natura,le sint cunoscute qi pot fi folosite de cresciitori in cadr.nl selr.g-
fiei
artificiale. Mijloacele cle acfiune a,le selecliei sexuale abia in tirnpul nostru s-a viizlt cii
{,i1
cle sfera reactivitd,fii qi sistemului endocrin care dirijeazl,toate manifest,iirile legal,e tle inlrg-
recherea animalelor. Aceasta explicf poal,e de ce nu apare selec{;ia sexualzi lcolo 11rlc sisl t'-
mul nervos mr-i prezent (plante
ryi
protiste)
sau unde este incd, insuficient rle clezvoltrt cri l:r
celenterate
ryi
viermi.
O alt5, cleosebire este cf, pe cincl selecfia naturalf, acfioneazd, asupra oric5,rei str.pctlr.i
,,si oric5,rei funcfii, selecfia sexuald, nu apare declt in cadrul reflexuhri funclamental cle
lierpe-
tuare a .speciilor.
$i
in acest caz numai in formele de perpetuarc prin proces sexlal.
Dnpf,, pi,rerea noastrd, in teoria selecliei sexuale se scoate in eyiflenlri aparilia lnui
element nour sub influenfa selecfiei naturale. Acest element nou este reprezentat cte sernn1le.
Semnalele sint de naturi, foarte tliferitf,, : auditive, vizvale, olfactir.e, tactile. in
ttltimul tirnp s-att de"scris la animale emiterea cle undc gi diferenliere de apar.itte selzo-
riale cle tipul radarului, eare recepfioneazri undele sonore sau a eelor care nu ial acenstii
for:mil (de ex. la lilieci etc.).
Emiterea senln&lelor este interpretatil
de continuertorii contelnporani ai lli Jlrrrrvirr
in acest domeniu c& tln mijloc tle comunicare intre inclivizi
;i
cle informare asltpr.a 1ul,ur,or
elementelor favorabile sau nefavorabile care apar in rnetliul lor de via],d, (se
sernnaleazir,
gd,sirea hranei, du;manii speciei, limitele teritoriului pe care s-a stabilit o turmzi sau o fanrilie
etc.). Darrvin Are rneritul cle a fi atras atenfia, o c1at5, cu lansarea teoriei selec!,iei sexlale,
ryi
asupra unora tlin formele esenliale cle cornunicalie intre animale cu ajltorul septnalelor
satl, mai exact, cu a,jutorul primului sistern de semnalizare t1 animalelol., a c5,ni sfer[ tlg
acfirtne tlepfi;eryte mult limitele procesului
sexual, dar il cleserr-e;1,e qi pe acesta.
*
'
in cotttrlttzie, f)asaattdenla omttltd;i seleclia seuualti este o operil tieoseltil,ri, cp lrrrll,g
elemente pozitive.
fnfluen!,a ei asuprt contemporanilor a fost foarte martr, chrar.6ac[, n1 toatt)
])1,o-
lllemelc discutate de Darwin in aceastd, operd, au influenfat in mocl egal pe contemporrlnii
$i
pe continuatorii si,i. Iescendenla omu,Iu,i... figureazra azi in tezauml qtiinlei lniyer.sule
ca o operii clasic5,. I:ncl'&r& conline multe laturi care pentm noi a1 azi o valoare istoricd,,
fiincl dePd,qite de noile descoperiri
-
stimulate intr-o milsurd, qi tle conlinutll acestei
opere (cle exemplu in tlomeniul filialiei omului).
Cealalt[, problemd,, qi anume aceea a semnalelor, si, legati, cle ea, i,eoria selec!,iei
sexuale, a depdgit cu mult nivelul epocii in care a fost scris[. Ea a fd,cut o impresie foarte
inegald, asupra contemporanilor gi continuatorilor sd,i. Teoria selecfiei sexuale a fost primitS, cu
r[ceal5, de mulfi biologi. Yaloarea ei reald,, in special a semnalelor, se relevi, abia in zilele noas-
tre, cind neurofiziologia qi l,ehnica au f5cut progrese suficient de mari ca s-o poatd, infelege qi
clezvolta. Azi, primul sistem de semnalizare qi legd,turile sale cu cel cle-al doilea sistem de
semnalizare, limbajul uman, sint nofiuni curente care
-
credem noi
-
s-au dezvoltat 6in
teoria semnalelor lui Darwin.
$i
din acest punct d.e vedere Darwin a fost un genial precursor, ale cf,,rui iclei sinl,
valabile
ryi
in
"trremea
noastr6.
Acen. V. D. ltAnZA
I*-{'^ . # t,
,'ti
"-:.-
PNI]EATA LA EilITIA A DOAA
In, d,ecursul retipd,ritu,rilor" cotuseailiae ale prirue'i ed'ili,i a lucrd,ri'i' de
fald,
publicatd
6tt, 1871, am
fost
6tt md;urit, sd,,introCuc ntai multe corecturi'impsortante,'iar acum, deoarece
a trecut utt, timp ntai 6,yudelungat, m,-am, strd,du,'it sd,
Ttrofi,t
de necruld,toarea tncercare la care
a
fost
supusd, aceastd, earte si m-am
ltreaalat
de toate cri.ti,ci,Ie care md s-au pd,rut
itt'stificate.
Sint de asemenea, entrem de |ndatorat rntui mare vtu,md.r de corespondenli,
Ttentru
'ilumd,ru,l
surpri,nzd,tor cte
fuStte :si
r.tbseraal,ii
,ineclzte
pe c&re mi le-au com,u,nicat. Acestea au
fost
at4t
d,e ntttlte, 6nci,t 'tnt,
anl
fost
6tt md;tu'd, sii Ie
.folosesc
clecit pe cele 'mai 'im,pot'tante, aneuittd
o listd, a acestora,, prec,u,yn
;'i
a corectd,r''ilor mai,'i'mportante. S-au, introdus ci,teua ilu,stral'i'i n'oi,,
i ar palru, ditttre clesene\e tter,-iti, au,
fost
lnloeu,'ite d,e altele mai bune, enecutate dupd' natu,rd'
de cd,tre dl. T. Jtr/. lToort. 'f'rebu,,ie
sd, atr"n,g1
/in,
mod sltecial nten{i,ct osrrf)ra ci[ort,a obseraali,'i,
pe care Le clatorez amahil:itdli,i ptrof. Ilunley (add,u,gatc ca, su,pl'iment la sfi'r1itttl pd'rli,i I),
asupra naturii difere,iiltlor ilintre cre'ieraLl, uman gi, eel al rnui'irtu,lelor su'per'ioare. Mi,-a pd,r'ttl
deosebi,t de bi,tte s(r
Ttrezinl,
aceste obseraali'i, deoar"ece 6tt, ult'imti, ci'tr'iua ani au, apd,rut pe coruti-
nent ntai, multe lucrd,r"i, asu,pra acestu,,i sttbiect
;i
'irnltortnn{a lor a
fost,
6n, unele cazuri, consi'
derabil enageratd, de critre au,tor'ii, de
Ttoytular'izare.
Prof,it de aceastd ocaz,ie
ltetttru
a obserua cd, d,eseori eri,ticii rnei
Ttresu,pun
cd, atri'bu'i
toate mod,i,ficdrite struetrtr'i,i corporate gi, capacltdlii mintu,le ent:lusi,a selecliei, naturale ale
,u,no?'
astJet
(le
uarialii, care si,ttt ad,eseu derzurnite sltotit&ne, pe c/tnd, ch'iar 6n pr't''ma ed'ili,e a
Originii speciiior
,
enl t.tfi,mn,at 6n tnotl d,istittct cri o m,are greutate trebtt'ie atribui'td, efectelor
mo.ytenite ale
.fohsirii
y,i, nefolosi,r',i'i, i,n tegd,t'urd, afit cu corpu'\, c6t gi cu mi,ntea. Am, atr'ibu'it,
d,e asernenea, o o&recfire rnodi,fi,care ac{itm,i,i, d'ir"ecte
;'i Ttrelungite
a cond'i{ii,Ior mocl'ifi,cate d'e
aiald. !l'rebu,i.e sd, se
!iu,d,
searna 6ntr'-o oa?'ec&re mdsur"ci gi, cle reaer"s'iuru'i stt'tt'cturaler in'ttmpld,-
toare
1
gi, ntt, trebu'ie sd u,,itdm nic,i ceea 0e &rn nurn'it a'estere
,,cot"elat'i1tii,",
futlekgAnd prin'
aceasta cd d'i,ferite pd,rli ale organi,za!'iei, si,nt legu,te
/i,rttre
ele tn,tr-un mod o&Fecut"ftL necunosc'ut
g,i civ, atwtci c|rut! tnta tlitr, pd,r!,i aaria,zd, ta
fel fac
pi altele; gi' tlacd IA tt'rta, di'tt, ele uaria-
!'i,ite
se acntruuleazd,
1tr',irt,
selec{ie, alte gtd,rli aor
fi
modifi,eate. S-a spus apoi de m,a'i rnulli,
ct'it,ic,i, ttttnrc,i c|nd anl co'ttstatat cd ntul,te detal:ii struatnrale nu pot
fi
erptlieate la om gtrin,
selecli,e naturalii, cd am iin;entat, seleeli,a senuuld,; anl prezentat totrt;i, o sch'i{d, clestul de alard,
a acestui prfurciytitt,/i,tt, printa edili,e a Originii speciilor, afilnfi,'nd acolo cd, acesta este apli,eabil
gi, la om. Acest subdeet at seleeli,e'i senuale a
fost
lratat An moil amd,nun,{it tn, ltr,erarea de
fald,
rl,iit sim1tlul
,inotia
crY perrtru prinul tlill,ri rni s-a,
ltrezent,at
aici ocazin de a o face. Am,
fost
) PREFATA I,A EDJTIA A DOUA
'intpresionat, cd, mul,te d'intrc crit'icile pe junud,tate
faaorabil,e
&supra, selecliei senuale se asemd"nau
cu, cele ca,re au
fost forrnu,late
h Anceptut asupra selec{'ie'i
,naturu,Ie,
cu,m stnt aeelea du,pd, care
(selecli,a) ar erpli,ca nunl&i u,tr, m,ic
,tturnd,r
de detnlii,
/i'itsiir,
cu, s'igu,ranld, cd, seleolia tttt poate
fi
apl,i,catd, i,n mds'ura tn, care am
folosit-o
eu,. Conain,gerea, nlc& anr,pra puterii salec(lci semuale
rtinti,ne nezal',"t(ltcinatd,l este 6nsii
ltrobabil
sau chiar a'proape sigu,r't,t"t'trt,o,i rntilte ditttt'e concltt-
ziile mele aor
fi
gdsite tdtertor gregi,te
;
in,
1trirnu,
tratare a, u,'nxti stftiect clt greu poate sd
fi,e
altfel. Atunci cind natu,ral'istii, se uor
.fi familiurieat
cu i,deea selec!'iei senuale, aceasttt, aa
J'i,
creil, mtr,lt ma'i larg acceptatti,
fiintl
de pe o"ailtn depl,in,
5i .fuz,orabil
naceptatd, rie ctitre mai
nruIte autoritd,li, eom,Ttetente.
Dolr.r, Ber:kenlrrnr, Iient, seplembrie 13i 1.
Prima crlitie, 21 tebnrarit: 1871.
Editi:r a rlou:t, septeinllrie 1871.
SUNIAIi
INTIlODUCERE
PARTE,\ I
nEscENDEl$TA
SAU ORTGTNEA Ol\rULUr
Cap itolul I
DOVI\D.\ DESCENDENTEI OT\IULUI DIN'I'R-O IIOR}IA INITERIO,,\RA
NaLut'a dovczii in legiLuli cu ot'iginea onrului
-
Stluctuli omologe la or1 gi animalclc infe'ioar.e
-
Dit'ct'sc puncLe de corcsportdcn!.5
-
Dezvoltare
-
Stnrcturi ruc-limentare, rnugchi, ol'gane sclzoriale, plr, ouse,
organc t'eproducitoarc otc.
-
htrpot'taula accsLor trei nrali clase dc faptc asupl.a origipii orlului
Capitolul aI If -lea
DI]SPRU IIODUL DIJ DI'ZVOL'I'ARE A O}IUI,l--I DINI'II-O I]ORIIA TXT'TiTIIOAIIA
Valiabilitatea corpultti
i;i
a rninlii Ia om
-
Illeclitate
-
Cauze alc variabilit:itii -- Legile variaf.iei
sinL acelcagi la onr
5i
la animalelc itrferioare
-
Acfiunea dircctii a condiliilor de YiaIii
.-
I]fectcle sporirii
folosirii r;i nefolosil'ii pdrf.ilor'
-
Dezvoltare oprit[
-
Rc,versiulle
--
\ra1ialie corelatl
-
Iiitrnul cle crcgterc
-
Obstacolc in cre;t'-rro
-
Selcclie natttral[
-
Omul, anirnalul cc.l rnai dorninant din lume
-
Iprpor[anfa structur.ii
salc corporalc
-
Cauzele cal'e au concltts la pozifia sa verticali
-
Iloclificlri consecutive ale sLructurii
-
Ilcducct'ca m:ilirnii caninilor
-
Dimcnsiunea sporitii gi fornra ruodificalir a cralillui
-
Nuclitatca
-
Abscnta
cttzii
-
Starca de lipsi dc apiirare a omului
Capitolul a, I III-leir
c0}IP'\Ii,\TIII lxrnu FAcl.rJ-TAJ'It,E TIINT'ALII ALE or{ut,t,ll
$I
.\t,tj ,\N6tALtjLoIt 1NI.-E11to;\}tE
Deosebirea imens[ dinlle capaciLaLea rnintali a unei maimule
infcrior' *
Anumite instincle cornllne
-
trrnolii
-
curiozitate
-
Imitatic
-
Pr:rfitittc
-
imbunltilire progresivir
-
Unelte
;i
arme folosite dc alirnalg
Vot'Ltil'c
-
Sirn!nl frumosttlui
-
Clccliu.tir in Dumnezrru, factoLi spiriLrrali
PaE.
I
15
31
supcrioare gi a silbaticului cel mai
r\tenlie
-
llernoric
-
hnaginalie
-
-
Abstraclie, congtiinfa de sine
-
;
superstiJii 61
Capitolul al IY-lea
coltP,\IidTlti IN'rRE F'\(lut,1'A'l'Il-tt IIINTALE ALE otn-rt-Lrl
$t
ALU ANtlIAl-ELoIi INF.gl1IoAIlj
-
contintture
Sim!.ul moral
-
Propozi[ie funclanrenlali
-
Calitirlile aninralelor socialc
-
Origilea sociabilit[lii
-
LupLa dinlre insLincte coutrarii
-
Otnul, uIr animal social
-
InsLincLele sociale mai durabilc int,ing alte ins[incte
tnai puf.in persistente
-
Nurnai virttrlile socialc luate in seaml de sllbaLici
-
Virtul.ile egocentrice doblnclite
intr-tttr slacliu mai tarcliv de dezvollatc a omului
-
InsemnirLaLea juclecifii
de c[tre membrii aceleia;i comu-
ttiLitli, a comportdrii
[iutliviclului]
-
Transrniterea tenclinfclor morale
-
Rezumat gz
SUMAII,
Capitolul al V-lea
DESrRE DEZVoLTAREA recultATILoR INTELEcTUAT,E
$I
MoRALE Iw oricuRs(n, t'rrrpLiRILoR
PRIMITIVE
$I
CIVILTZATE,
Progresul facult[filor intelectualc prin seleclie
gi morale
-
Dezvoltarea lor ln limitele aceluiagi trib
-
Dovada ctr naliunile civilizate au fost clndva barbare
naturali
-
Importanla imitaliei
-
Facultdli sociale
Selcclia natural[ influenleazi natiunile civilizatc
-
Capitolul al YI-lea
DESPRE AFINITATII-E
$I
GENEALOGIA ON'IULUI
Pozilia omului ln seria animali
-
Sistemut g.r,.alugic natural
-
Caractere tle
valoare
-
Diferite mici puncte de ascrninarc lntre om gi
Quadrumatra
-
Rangul ornului in
Locul de nagtere gi vechirnea omului
-
Absenfa vcrigilor fosile
-
Stadiilc inferioare ale
deduse, ln primul rlnd, din afinitilile sale gi, in al doilea rlnd, din structura sa
-
Starca
adaptarc de micd
sistemul nalural
-
genealogiei omului,
androgini l"impurio
a vertebratelor
-
Concluzii
Capitolul al VII-lea
DESPRts RASEI-E UMANIJ
Natura gi valoarea caracterelor de spccie
-
Aplicarea lor la rasele umane
-
Argumente pcntru gi
contra considertrrii aqa-numitelor rase umane ca specii clistiucte
-
Subspecii
-
Monogeniqti gi poligeniqti
-
Convergenta earactcrelor
-
Numcroase puncte de asemS.nare corporale gi mintale lntre celc rnai distincle
rase umane
-
Starea omului clnd s-a risllindit pentru prima dati pe pimint
-
Fiecare rasd. nu se trage
dintr-o singuri pereche
-
Extinctia raselor
-
Fornarea raselor
*
Efcctele lncrucigirii
-
Slaba influen[i a
acflunii directe a condifiilor de via!{
-
Influenla neinsemnati s:lu rrulI a selcctici naturale
-
Seleclia scxual[ 143
PARTEA a II-a
SEI,ECTIA SEXUAI-,A
Capitolul al YIII-lea
PRINCIPIILU SELECTIUI SEXUALE
Caractere sexuale secundare
-
Selecf.ia scxuald
-
l\lodul de acfiune
-
Exceclentul de masculj
-
Poligarnie
-
In general numai masculul este modificat prin seleclie sexuald
-
Ardoarea masculului
-
Varia-
bilitatea masculului
-
Alegerea exercitatd de cltre femeli
-
Seleelia sexuall comparati cu cea naturali
-
Eredltatea la perioade corespunzdtoare de via![, la anotimpuri corespunzltoare din an qi limitati de sex
-
Raporturile dintre diferitele forme de ereditate
-
Motivele pentru care unul din sexe qi tineretul nu slnt
modificali prin selcclic sexuali
-
Suplirnent asupra numirulul proporlional al celor dou[ sexe ln tot rcgnul
animal
-
Proportia sexelor ln leg{turi cu selec}ia naturall 177
Capitolul al IX-lea
CARACTERE SEXUALI] SECUNDARE LA CLASELE INFERIOARE ALE REGNULUI ANI]\,IAL
Lipsa acestor caractere la clasele cele mai inferioare
-
Culori vii
-
Mollusca
-
Annelidae
-
Crus-
tacea, caractere sexuale secundare puternic dezvoltate; dimorfism; colorit; caractere care nu se doblndesc
tnainte de maturitate
-
Piianjeni, colorit legat de sex; stridulalia masculilor
-
lllgriapoda 217
SUMAR
Capitolul al X-lea
CANAC'U]RI] SEXUALE SECUI'{DARE LA INSEC'TE
Struct.liri variate ale masculilor servind la apucarea femelelor
-
Diferenle intre sexe' a ciror insem-
rritale nu este inlelcasl
-
Difcrenla de dimcnsiunc lntre sexe
-
Thgsunura
-
Diptera
-
Hemiptera
-
Homo-
ptera, aptitgclini muzicale numai la masculi
-
Orthoptera, instrumentele muzicalc ale masculilor, foartc variate
ca strtrcturi; agresivitate; coloril
-
Irleuropleru, deosebiri sexuale dc colorit.
-
Hgmenoptera, agresivitatc
gi colorit
-
Coleoptera, colorib
;
previzutc cu courile mati, se pare ca un ortrament ;
ltrptc
;
organe stridula-
toare comune ln general ambelor sexe
229
Capitolul a, I XI-lea
INSECTE
-
corttirtucLre. ORDINUt, LEPIDOPTERA
(FLUTURI DH Zr
;r
DIr NOAI'}TE)
Jocul nupfial la flLrturi
-
Lupte
-
Ticiit
-
Culori colnunLr atrtbt:lor sexe sau ntai stri-
lucitoarc la masculi
-
lixernple leclaLorate acliunii ctirecte a contlifiilor clc via![
-
Culori adaptate tn
vedcrea protecliei
-
Culorilc flutulilor tle noaptc
-
Etalarca
-
Capacitatca dc pelcepere la lcpidoptere
-
Varia-
bilitatc
-
Cauzele deosc5irii clc culoare clint.re mascLrli qi fcmele
-
trIirnetism, flulurii femeli mai viu strf,-
Iucitor colorati cieclt cei rnascu!i
-
Cllori vii la omizi
-
Rezumat qi obscrvalii finalc asupra caracLerelor
sexuale sccundttre la iuscctc
-
Pisiri'i qi insectc cotttpalatc intre clc
253
Capitolul al
CARACTDRT] SIIXLT'\LE SECUNDAI1E LA
XII-lea
PE$TI, AIII.IBII
$I
IiEI'TILE
Irl-r$1'I : .Iocul nupl,ial .;i lrrptelo rnasculilor
-
Dirnertsiuuca rnai mare a femelclor
-
Nlasculi, culori
vii qi anexe ornanentalc
;
alte caractere citrclate
-
Culolile qi apcnclicile cioblnditc de masculi nttmai ln perioada
reploclucerii
-
Peqti cu arnbele sexe strllucitor coltx'atc
-
Culori protectoare
-
Culorile mai pufin aspec-
tuoase ale femelei nu pot fi explictrte pe baza principrului protcc!icr
-
Pegti tnasculi care construiesc cuiburi
qi au grijd de icre qi puiet. Al\,IFItllI : Deosebiri slructurale gi dc colorit intrc sexe
-
Olgane vocale. REP-
TILE : Chelonieni
-
Clococlilieni
-
$erpi,
in unelc cazuri cr-rloliL clc proteclic
-
$opirle ;
luptele lor
-
Apcndici
ornamentali
-
Deoscbiri structuralo ciurluLe intrc scxt:
-
Ctrlot'i
-
l)cosebiri scxuale aproape tot atit dc mari
calaplsdri..
.. 271
Calritolul al XIIf -lea
CAII.\CTERI' SEXUAI,E SECUNDAR]] LA PASARI
Deosebiri sexualc
-
Acrobafii
;i
darrsuri nupliale
-
podoabelor de citrc masculi
Lcgca luptei
-
Arme spcciale
-
Organe vocalc
-
l\fuzici instrutnentald
-
Porloabe permanente
;i
sezonicro
-
Ndpirliri anuale duble gi simple-Etalarea
293
Alegelca
exercital5 de ctitre fcnlel[
-
D
mintale
qi gust pen[ru frumos
-
Prefclinli sau an
bilitate
la pisiri
-
Varialii ttncori brttqLe
-
I-egile
Cazrrl
pltrnului, al fazanulr'i Argr'ts
Ei
lJrosiicte
Czrlritolul a, I XIV-leil
PAS..\RI
-
cr,ttttitturtrt.
lurala
jocului nup{ial
-
Pislri neimperecheatr'
-
Facultdli
tipatie aritat[ dr: femeli pentru anumi{i masculi
-
Varia-
varialiei
-
Forrnare de oceli
-
Gradaliile caracterelor
-
329
SUMAR
Ctr,pit; olul u, 1 XV-1ea
I'ASARI
-
crtnlirtuurc
Disculii asupra cauzelor <'latolitii cS,rora rnasculii unor specii si atnbele sexe ale altor specii siut
viu colorate
-
Despre ereditatea linritati cle sex, dupi curn estc aplicati la difclitc confonna!ii
;i
la pt'najul
viu colorat
-
Corelatia dintre forntele cuibdritu!ui gi cololit
*
f)icldclc'a penajulLri nupfial in timpul iernii
Ca,pitolul al XVf-lea,
t'AS^i,Rt
-
tonrlu:ii
Penajul pisririlor nettratttlc itr t'aitolt cu cr-il'acterul penajultti cclr-rr rloui srrxc in stanr adultri
-
$ase
categorii dc cazuri
-
Dcosebili sexunlc dintlc inasculii uirol specii indeaproapc inrudite sau reprczcntative
-
Femcla ia caracterele tnasculului
-
Relalia tlintlc pcnrjul
lnrilor
in laport cu ptnajul de varl gi de iarnir
al aclulfilor
._
Despre sporirca frurnuselii la ptisr"ililc clin lumea intltagri
-.
Coloritul proLcctor
-
Plsiri coloratc
birtitor la ochi
-
Noutatea apt'eciat:i
-
Rczr,rrn;rtul cc!'-ir putru c:apitolc despre piisriri :i77
Clapitolul al X\rII-iea
CAIIAOTERELI' SEXI-IAI,I] SECUNDARI] I,A }TA}iIFERE
Legea luptci
-
Arnte spccialt:,linritate Ia rnasculi
-
[{oLivu] ribscnlei armclor la femeld-Arrnc comune
atnbelor sexe, totugi inijial tlobinclite dc m:rscul
-
Alte utiliziri ale urlor ascmenea arme
-
Marea lor.
importauld
-
Talia tnai llrare a masculului
-
Irlijloace dc aplrarc
-
Desple prefcrinla arilattr dc fiecare
sex Ia impereclterea patmpedelor
40S
Capitolul a,I X\rIII-1ea
CARACTERELII SEXUALE SECUNDARE LA ]\{A}IIF-EIIE
-
contintrqre
Vocc
-
I)arLicularit:ili sexunlc rtrrnarcatrilc la foci
-
Nlilos
-
Dezvoltarea plrului
-
Crrloarca p[rului
gi a pielii
-
Cazul anormal al lemcrlei care cste uriri funpoclobiti dccit masculul
-
Cnloarea gi ornamentele
datot'ate selec[iei sexuale
-
Culoarea clobinditri in scol) de protccfie
-
Culoarea, cu toatc cii este comund
atnbelor sexe, cste aclcsea datoliLi sclecfici sl-rualrr
-
I)cspre dispari{ia pelelor qi dungilor la patrulredelc
adultc
-
Dcsprc culorile qi ornanrentcle cvuclrumunclor
-
llezumat 425
P.\RTEA a III-a
sEr,DcTrA SEXUALA iX TEGaTUBA CU OIUUL
$r
CONCLUZTTB
Ca,lritolul al XIX-lea
C'\Ii,\C'fERtrLli SIiXLTALE SIICUNDARE LA O,\t
Deosebili lntle bilbat qi ferneic
-
Cauzele unol aserlrenea deosebiri gi ale anumitor caractere comune
ambelor sexe
-
Legea luptei
-
Dcosebii-i ale facultililor mint.ale
;i
ale vocii
-
Despre influenla frumuse{ii
in determillarea cdsitoriilor la orn
*
Atenlia clati de silbatici potloabelor
-
Ideile lor desprc frumuselea
femcrii
-Tencllnfa
de a exagera fiecarc particularitate naturalai 451
361
SUMAR,
Capitolul al XX-lea
CARACTERE SEXIIT\Ltr SECUNDARII LA OfI
-
continuare
Despre cfectele selecfiei continuate a fenrelelor dupi un critcriu de frunrusele diferit la fieeare rasi
-
Despre cauzele care stinjenesc seleclia sexuali la naliunilc civilizate qi silbatice
-
Condiliile favorabile selecliei
sexuale ln timpurile primitive
-
Dcspre modul cum seleclia sexuali aclioneazi asupra omului
-
Despre faptul
cir la triburile silbatice femeia are o oarecarc putere de a-gi alege solul
-
Absenla pirului de pe corp
Ei
clezt'ollarca birbii
-
Culoarea pielii
-
Rezurnal 47J
Capitolul al XXf -lea
REZLTITA'I' GENTIRAI- St CONCLLTZIE
Concluzia principal[ estc cir ourul se trage clintr-o formi inferioari oarecare
-
Modul de clezvol-
tare
-
Genealogia omului
-
Facult:I{i intclectuale gi morale
-
Seleclie sexuali
*
Observalii finalc . 491
NOTTi SUPLINTENI.AITi\
INDEX
503
5U7
TNTRODUCEITT)
\ratura lucl:lr'ii clc fa!5, va fi cel mai bino inl,rrlcasi, prirrl,r-o scurtfi, pre-,zentaro
a moclului cum am aju,ns sd, o scriu.Timp d.e mulli ani am strins note in legd,tur'6 cu
originea sau clcscgnclenta ornului, fd,rd, rrrco intentie cle a publica ceva a,qupra ac<l stui
subiecl,, ci mai curind cu hot5,rirca de a nu publica, deoarece cre'clearn c5, ln acest
fcl nu aq face clecit s5, aclaug l:a prejuclec5,fite pcti'ivnice vede'lilor m.ele. ii-ni p5,rea
srrficicnt s5, indic tn prirna ed"ilie a lucr5rii mele O'r'iyfinea speci,ilor cd, prin aceastri
lucrare
,,se
ya
face iuminh asupxa originii omului
;i
a istcrir-ri lui", ceea ce implic[,
inclnd.erea omului imprerinir cu alte orgzurisme in oricc conclazie generald, in leg[-
turir, cumodul apariliei sale clc Pirnint. Acurn
fproblerna]
se prezint[ sub nn aspect
cu totu.l diferit. Atunci clnii rin na,ttri'iilist cnrl its1,o Cari Yogt cuteaz6, sL spuud,,
in discursul si'.,l ca prcqeclinte al fnstitutului Nrr!,ional clin Genovia (1869),
,por-
sonne, cn Europe au moins, ntose plus soutenir la cr6ation ind6pend.ante et do
toutes pidces, d"es espdces", este evid.ent c[ cel pu,tin un malel, num5,r d"e naturaliqti
trebuie sL aclmjtd cil, speciile sint descend"en!,ii rnccLificali ai altor speciiI si aceasta
se aplic5, in special tinerilor naturaliqti care se ridio[,. ]fajoritatea este d.e acord
cn actiunca selecliei naturale
;
cu toatc c[ unii suslin cu tlirie cd, am exagerat
foa,r'te tnull, r.inportanta ei, viitornl va clecitl<-' d.ac5 au clrepl:ate. Din neforicire,
nrulfi rlintrc conduc5torii ruai bf,trini qi onorabili ai g tiinlelor naturalc-r lic rnai
opun incir, evoluliei sub orice fcrn'5,.
Oa urmare a ipotezelor ad"cptate acurn cle rna,jcritatea naturaligiilur qi
carej ca gi in orice alt caz, vor fi urnlate clo altelecare nu.qint clenaturi ql,iinlificd,,
am fost inclemnat s5,-nii coordonez nc,tele, pentru a-mi da, seanra in" co rndsur5,
concluziile g.:ncrale la calre arn ajuns in lucrS,rile mele an1;erioare sint aplicabile
la onl. Aceasta pirr:r'rt cu at;lt ri.lai dc dorit cu cit nu a,m rlplicat nicioclatir, in morl
inten,tionat ac*ste ipoteze ulloi specii luatH, izolat. Atunci cind. iur lirniti,m itten-
!,ia
la o formri Gilrecarc, siritern lipsi!,i clo argunlentelc puternice d.ecluse rlin natura
afinitX,lilor care Leag[, inrpreurr5, grupo iiitregi dc orgrunisrne,
$i
anume rd,spindirell
lor geografic5, in tirnpurile t rccute
;i
prezente qi succesiunea lor geologicir.
Utmeazd, sd, fie examinate structura ornologi,, d.ez.roltarea ernbrionarh, ca qi
organele nrd"imentare ale speciei asupra c5,reia este incL'eptatd, aten,tia noastr5,,
fie cd, este vorba d.c orn, fie de r.reun animal
I
1ns5,, c1up5, cit mi se pare, aceste mari
categorii cle fa,pter acl"uc o dovad"d, arnpli,;i concluclontd, ln favoarea teoriei evolu{iei
II\TRODlICI]RE
treptate. Sprijinul puternic cledus din cclclaltc tr,rgurnentc trcbuie, toturyi, avut
permanent in ved.cre.
Ilnicul obicct zrl acestei lucri,ri este cle a oxa,mina, mai lntii, claci onnr 1,
oa oricare alti, specie, se tragc dintr-o form5, preexistentri oare care; in al cloilea
rind", rnod.ul si,u de dezvoltare, iar in al treilea rincl valoarea cleosebirilor dintre
a'ga-numitele rase umane. Deoarece md,voi lirnita la aceste puncte, nu va fi necesar
sir, descriu in dct,aliu deosebirile d.intre cliferitele rase -- un subiect vast, cirre :r fo,qt,
tliscutat pe larg in numeroase lucriri cle valoare. Marea vechimc a omrrlui a, fosl,
tlemonstra,tl, rccerrt prin str5ctuinf,ele unui ilIru'o uurnir,r' cle oarneni cnrinernj i,
incepincl cu cll. Boricher de Pcrthes :
ryi
aceusta csl,c baza indispensabili, pentru a
infele,ge originca iia,. Voi socoti, drl aceea, acr:a,sl,I, conchlzie ca valabilti
ryi
voi
indruma pc cititolii rnei cltre aclmirabilele trat,ate ale lui Sir Charles Lyell, Sir
Irubbock qi ale a,ltora,.
$i
nu voi avea osa,zia clecit sd, m5, refer la gradul c1c cleo-
sebire dintre om
ryi
maimulele antropomorfe, cleoarece, dup5, pdrerea speciali;tilor
celor mai compet,enfi, prof. Fluxley a arltat in mod. conclud"ent c5, prin toabc carac-
l,erele vizibile omul se d"cosebcrste mai pu!,in cle niaimu!,elc supcrioare clecit sr-'clco-
sebesc acestea clo reprezentan!,ii inferiori ai aceluia;i orclin al primatelor.
Aceastir, Iucrare nu cuprind.e aproa.pe nici un fapt original in legir,turir crl
omul, insd,, deorlreccr concluziile la care an:r" ajuns dupd, ce Am intocmit o primi
red.aetare mi s-a,ll pd,rut interesante, m-Arn gindit c5, ek: ar putea interesa
$i
pe alfii.
S-a a,firmat deseori
;i
cu toatd, certituclinea ci, originea omulni nu va, pntea, fi nicio-
datd, cunoscutd,, insir ignoranta cucereryte mai cles increclerea clecit
rytiin,ta;
cei care',
qtiu pulin, si nu cei care qtiu mult, afirmi, categoric c5,
rytiinla
nn va putea nicio-
dati, rezolva o problem5, sau alta. I{u este citu;i ele pulin nou6 concluzia ci, ornul
rlescind"e, irnpreunzi cu alte specii, dintr-o form5" sirfveche, inferioar5, d.isp[rutzi.
Lamarck a ajuns cle mult la aceastl concluzie, care a fost recent sus{'inut5, cle ntai
mulli naturaliqti
ryi
filozofi, eminenfi, ca d.e exemplu tl"e e5,tre Wallace, I{uxley,
I-ryell, Vogt, Lubboek, Biichrrer, Rolle' etc., qi in special de cd,tre lfzi,ckel. PL'
lingfi, marea s& lucra're, Gener"elle MorTthologie (1866), acest d"iu urirrii, naturalist a
publicat recent (1368), o datd, cu a doua edilie in 1870, qi lucrarea Natiirlieh,c
Schitpfungsgeschiehte, in care d"iscutf,, pe larg genealogia omului. Ilac5, aceastir
carte
nr fi ap5,rut inainte ca studiul meu si, fi fost scris, eu nu 1-a; mai fi terminat,
probabil, nicioclatri. Aproapc toate concluziile la care am ajuns le gilsesc con-
firinate dc c[,t'r'e acest naturalist, ale cd,rui cuno;tinle asupra, rnultor pun-cte stnt
rnult mai complete deeit ale mele. Ori de cite ori am ad[ugat vreun fapt sau vreo
ipotezd, din scrierilc prof. Ild,ckelr &ffi ard,tat in text sursa respectiv[
;
alte afir-
ma,fii le-arn l6sat afa cum erAu in manuscrisul meu, referinclu-mi, ocazional,, in
notele infrapaginale. la lucrii,rile sale, ca o confirrnare a punctelor rnai incltielnictl
sau mai interesante.
1Deol'rreccltrcrtirilcpr'irrrilclt'att|ot'irrttrtri!i-sitttal.iL1rttitr:Ltlr:l.erIi,t'tliilacrr;ts[i1lt'olIlllll|l.
rl': ltine cunoscute tltr ltt voi tlll lillrrrilc ;
tleoat'ccr itt;;-i
a pulrlir:aL (,,A1ntra1io t!-rllit Sltc. fl. l{1t.", }Iotlctta, 1titi7,
irl,.'celor din urmii sitrL tnai puJiu cuttosctttc
in Anglia,
rr. tS1) u Jrrcr*r,e lrarIc cirrtlatL ils.i)l.n ct',acLrrrclor
'trrli-
:;,,1;:'#;l:T;-,i;'T"ff;::'ilfi:."":: f:"i,:i,i;i.:l', """1""'"'l
avi'lr'lr
l:*n'1"::
*.""*"""
"':n.'r'['i
o
'trrLir
traclrrsI in francezi sub titlul : Confiratrce .srri' ia Tluiorie
Ittcrlrt'c a ioilt nrtiriicatir (1869) cle citti'rr t]t" Ii't'attctrsco
Durutinienne. 1869. Der nlenscit tm 7.ichte rles D;rr&tirt,
Barrago, cil Iit]ill itl linlb:r iLalianri Oirutl
l'ftcttt
dttpit
schen Leltre, 1865, rle dr. I'. Iiolle. Nu v..-ri iilcercu sir dau
cltipul- Iui Drt.ltnezeu ct
fost {ticrtt
tle Qsernelrcu rktpri cltipttl
lL f elin!c
lrrrntt'u
Lo!i irttlrtlii cAre att nr-lopt.rrL acelaqi nmintu!ci.
lNTRODUCtrEE
Tirnii c1e rrir-rl!,i ani ind pflrezl foarte probabil ca seleclia sexuali, s[, fi jucat
un rol important in diferentierea raselor umane, ins5, in Ori,g'inea speci,ilor (eclifia
fr p. 1$9) rn-am mullumit s5 ni[, refer numai ia aceast5, pzirere.Atunci cincl a tre-
buit sir aplic aceastil ipotezd la, orn, am consiclerat ca inclispensabil sii trat,ez
ini,regul subiect irr iliiiilnunt
2.
,lii consecin!*, piirira, a c-ioua, a iucrlrii c1e fa\ra, tra1,incl clespre seleclia sexri-
ail'r, a fost erxtinsil in lnod consirk.lailil ln compa,ratie cu prima pa,rte, lucl'u cAre
nu s-a putul, evita.
Avusesem intenlia s5, erdarig la voiLrr:rul d.e fatri un sturliu asupra expresiei
tiiferiteior ernolii la oni
;ri
la, animalele inferioare.
Cu mulli ani in urm[, ol]era admir:rbild, a lui Sir Charles Bell rni-a atras
a,ti,ntia, asupr:I, rrcrrstui subiect.
'\cest
ilustru anatomist afirrnil cir oinul ost;t inzes-
t,rat cn anumif.,i inu;ciri clestina,ti exclusiv expr:imeirii ernoj,iilor sale. l)eoarece
aci'st punct c1e ved"ere este cvielerrt opus p[rerii c5, omul se trage dintr-o nltir
formii lnferioar5, arn conside'rai, rlecesar s[-l erariiinez. Arn clorit tle asemeneA
sL stabilr'sc in co rn[suri einotiile
"sint
cxpririi*i,e in acelaryi fel la diferitele rase
lrtllane. l)in ctrtTza: volurnului lucr"ilrii tis ftrJ.ir, eril crezut de cuviintl, c.-r, este ntei
bitre sii ptrblic st.'glarat sl;rrcliul asrlTx"i-l rir pr'psi6ri erno,tiilor.
e
Prof. Illicliel zr fosl singulul auLor cnle, alunci cint] ginii speciilor ii virzuse deplina sa irnpot'tant[; gi acest
a apinrt pcnlnr prima rlatI ar:r'asL[ lucrare, discutastr lucru l-a fiicnt in difei'i tele sale lucriili, intr'-un mod foarte
subit'cttrl sclecIiei sexualc qi caic tle ]ir publicarea Ori- contileLenl.
PARTBA I
Descendenta
sau originea
omului
CAPITOLUL I
DOVAIIA IIEScENDENTEI
oMUIuI DINTR-o FoRM,{. INFEIIIoARI
oui,,,o,,TJ'HJ,:::'""ji,I:l'J1;li","J'%:"
..:;::l:1,;,i,'jYliH;i:::
'l,.l,l,,li
rttdimentare, mu;chi, orgarre senzoriale, pirr, oase, organe reproduc{loAre (rlr.:. -
Ilrr-
portania acestor lrri ntari clase de fapte asupre oliginii onrului.
Cine d,oregte si, decid[, clac[, omul este clescend.entul nrod"ificat al v]eunei
forme preexistente
va cerceta, probabil, mai intli dacl6, ornul vafiazra, orictt d.e
pufin, ca structurd, corporall qi ca facult5,fi mintale
i $i,
dac[ este asa, r,a c[,uta,
si, afle tl.acd, variafiile sint transmise descend.enfilor sd,i in confornftate ctl legiltt
care pred.omin5, la anirnalele inferioare. Apoi, in misura in care ignoranla noastr5, ne
permite
sd,
iud.ec5m ,
dacd' variafiile sint rezultatul acelorary L carze generale qi
dac5, sint guvernate
d.e aceleagi legi generale oa in cazul altor orga,nisrne; cle exern-
4o,
d,e corela,tie, cle efeetele rnorytenite ale lntrebuin!5,rii si neintrebuinfI,rii eto.
Este ornul supus aceloraqi diforrnitd,fi ca, tezaltat al rlezvrtltlrii sista,te, al rluplicl,rii
pd,rfilor etc, qi prqzirrtf
el in weuna clin anomaliile saJe o l'evelsiunt-. la vreun t,i1r
tle strucburt"r, anterioar[,,;i strd,veche oarecate1' S-ar putea, natural,
I)une
c1e ase-
menea intrebarea d.acti omul a clat narytere
t
ail atitea llltt-. animale, Ia varietd,fi
ryi
subrase, cleosebind.u-se numai pulin una de alta, sau la rinsc d.eosebinclu-se atll rle
mult inclt s6, trebuiascfi, sd, fie consid.erate ca specii inrloielnice ? Curn sint rflspin-
dite asemeneA lase pe intregul glob
;i
cum reacfion eazh ekr reciproc in prirn:.t, qi
nrrnd,toarele generalii cind. se incruciq eazd,? Tot af &
ryi
cu multe zr,lt,e puncte.
Cercet5,t'orul ajunge apoi la problema important5,, anume dacfl omul tind"e
sI, se lnmulfeasc[, intr-un ritm atit cle rapid lncit sL duci, uneori la lupte grele pentru
existenli
$i,
ln consecinli,, la faptul cd, variafiile utile corporale sau mintale se
pS,streazd', iat cele vftX,m5,toare se elimin5,. Se inlocuiesc reciproc rasele sau speciile
d.e oameni, oricare ar fi termenul folosit, arya lncit ln cele clin urrni, unele dispar ?
DupL cum este evident pentru majoritatea lor, tuturor acestor lntreb5,ri trebuie s5,
li se dea un ri,spuns afirmativ. Este ins5, mai nimerit, ca qi In cazal animalelor infe-
rioare, str, amind,m citva timp diferitele consid.erafii la care ne-am referit aici pi
s[,
3=:c.t+o
DESCENDENTA OIUULUI
veclern mai intii in
ce rnd,sur5, structura corporal[, a omului prezintl
urrne, mai mult
sau mai pulin clare, ale descendenlei sale dintr-o formd, inferioari, oarecare. in
capitolele urmdtoare se vor exarnina facult[,tile mintale ale omului in comparalie
cn eele ale anima,lelor. inferioar.e.
Strttt:tura, r,or'porald, a omulu,i,.- Itrste bilc clrroscut cil onrul cste cop-
sbruit clupd, acelaqi tip sar ntodel genet'Al ca
;i
alte mamifere.
'Ioate oasele clin
scheletul sd,u pot fi comp arate cu oasele corespunzi,toare ale nraimufei, Iiliacului
sau focii. La fel este.qi cu muqchii, nervii, vasele sanguine qiviscerele
s'ale. Creierul,
cel mai important
dintre toal,e organele, este supus aceleiaqi legi, c1up5, culn arati
Ifuxley
;i
al!,i anatomiqti. Bischoff
',
ostil acestor ved"eri acimite
'cI,
fiecare fisnrd,
gi cuta, importa,nt[
din creierul omului isi are ilnalogul siru ln cel a]. nra,ngutanqlui
;
el atlaugil insii, cX in nici una clin perioad.eler lor de clezvoltare creierii loi 1r1 cores-
pnncl perfect, qi nici nu ne-am putea arytepta la o concordanfd, perfectil, cleoarece
ln acest can facrtltai,liE rnintale ale ornului
;i
uranguL,anuiui
-ar
fi fost acelea;i.
Yulpian
2
observ5, :
,,Les
cliff6rences r6elles q.ui existenl, eritre I'errc6plale rle
I'honlrne et celui des singes sup6rieurs sont bien minimes. Il ne faut pa,s se faire
tl'illusions ir cet 6gard". I-r'homme est bien plus prds cles singes anthropomorphes
par les caractdres anatomiques
de son cerveau que ceux-ci ne ]e sont non seulement
des autres mammifdres, mais m6me d.e certains quatlrumanes,
cles guenons
etcles
rnacaques". (,,I)iferenfele
reale care existd, intre encefalul ornului qi cel al maimu-
felot'
antropomorfe sint destul d.e mici. Nu t'rebuie s5, ne facem nici o iluzie
in
.
aceasti, privin!5,. Omul este mult mai aproape cle maimulele antropomorfe
pr:in
caracterele anatomice ale ereierului sd,u clecit sint acestea nu nurnai de
rreleialte
mamifere ci chiar d.e anumite cvad.rumane, d.e maimufe qi de macacit,).
Ar fi insd, de prisos si, mai dau aici alte detalii asupra concordd,nfei dintre om
ryi
tnamiferele
superioare in structura creierului ,;i a tuturor celorlalte pd,rfi ale corpului.
Ar tnerita totuqi sH, indic citeva puncte, nu clirect sau eviclent legate d"e
structur5,, prin care aceastd, concord.anlra sau inrudire este ard,tatd, ln mod. vd,d.it.
Omul este apt sd, primeasc5, de la animalele inferioare qi sf,, le transmitir,
a,nurrtite
boli, ca turbarea, variola, rS,pciuga, sifilisul, holera, herpesul etc.
3
qi
aeest fapt dovede;te mult rnai clar sl,rinsa asemlnare
a
clintre
lesuturile
qi singeie
lor, priu st;ructura
ryi
cornpozilia lor finri, decit prin comparalia lor Ia cel mai brru
rnieroscop sau cu ajutorul celei rnai bune ana,lize chimice.Mairnnf,ele slnt expuse
la rnnlte din aceleu,qi boli necontag'ioase la care sintem expupi
ryi
noi
;
astfel, Reng-
gr
nr
care a observat' Cebus &aarae timp lnd.elungat qi cu toatil atenlia in
lara
lui
1
Gr'oss/rilnruindungen des Metnclrcn, 1868, p. 96.
4
lntr-o revist[ (,,Bribish
Quarterly Revietv", octom-
Colrcluziile acestui atttor, precunr
;i
erle lui Glatiolet qi brie 1871, p. a7\ s-a critical cu mult[ severitate qi dispref
'\elly,
ln leglturi cu creierul vor fi discutate de prof. ceea ce an1 spus lici; deoarece nu arn folosit lnstr ter-
Iluxltry in suplintentul la care m-am rcferit ln prefa[a nrenul identitate, nu vid ci ag fi gregiL ln mocl grat'.
rtcestei edifii. Dupi mine existi o analogie puternicl, lntre aceeagi
2
Lec. sur Ia Ph11s., 1866, p. 890, dupi cnm este citat infeclie sau conLagiune car.e procluce acelaqi rezultat
tlc til. Dally, L'Ordre rles Primates et Ie Transformisme, sau foarte mult aseminitor, la doui animale distincle
1liti.3, p' 29. qi examinarea a rloul lichide distincte cu acelagi reactiv
' 3
Dt'. W. Lauder l,indsay a tralat acesb subiect cu chirnic.
o oarecare am[nuttfime ln
,,.fountal of Nlental Science",
5
Naturge.scltichte der Siiugethiere uln Paraguag,
iLrlie 7871, gi ln
,,Edinburgh Veterinary Review", 1830, p. 50.
i Ltlie 1858.
I6
STRUCTI':RI ANALOGE t7
de baqtinI,,
,a
constatat cd, eI este expus La cat'arr GU simptomele obipnuite, care,
atunci clnd. este recurent, duce la tuberculozd' Aceste maimufe sufereau de
asernenea de apoplexie, de inflamafia intestinelor qi de cataract[,
*.
Cind
le cad. ctinlii d.e lapte, d,eseori maimulele rnai tinere mor d.e febr5,. Iledicarnentele
au produs asupra lor acelaqi efect ca
;i
asupra noastrd,. lllulte specii cle mai-
mule au un gust pronunlat pentru ceai, cafea,pi bi,uturi alcoolice; ele fumeazil'de
asernenea cu plicere
",
d.upd, cum am vrazut personal. Brehm afirmf,, cd, indigenii
clin nord-estul Africii captureazd, mandrilii sd,lbatici expunind vase cu bere tare,
care li imbatf,,. El a vd,zvt in aceast5, stare citeva clintre animalele pe care le
linea
in captivitate qi a d.at o clescriere plini, d.e haz a cornport[,rii lor gi a strlmbd,turilor
lor bizare. Dimineh,fa uund,toare rnanrlrilii erau foarte indispuqi qi deprimafi
;
tqi
lineau
cu amlncloufl, rniinile capul, care ii d.rirea gi aveau o expresie vreclnici, de
toat[, mila : atunci cind li s-a oferit bere sau vin, s-au lnclepf,,rtat d.ezgustafi' ins5,
savurau zearna de lflmlie?. I)upL ce s-a imbd,tat' cu coniac, o maimufi, americani,,
Ateles, nu s-a niai atins de el pi astfel s-a d.ovedit mai lnfeleaptd, decit mulli oameni.
Aceste fapte neinsernnate d.oved.esc clt de asem5,ni,tori trebuie si, fie nervii gustativi
la maimufe qi la onr qi clt de similar este influenlat intregul lor sistem nervos.
Omul este lnzestrat cu pamzili interni, care determini, uneori efecte fatale,
qi este chinuit cle parazili externi, care aparlin cu to,tii aceloraryi genuri sau familii
ca, cei care infect'eazd, alte mamifere, iar ln cazlul rliei de aceleaqi specii
8.
Omul
este supus, ca pi alte rnamifere, p5,sd,ri qi chiar insecte
s,
acelei legi misterioase care
determind, anumite procese normale
-
ca gestafia, maturafia qi durata diferitelor
boli
-
sd, urmeze perioad.ele lunare. R[,nile sale se cicatrizeazil
prin acelaqi proceg
d.e vind.ecare, iar cioturile lfl,sate d.upd, amputarea rnembrelor sale, mai ales ln
timpul perioad.ei embrionare timpurii, au uneori aceeaqi eapacitate clc regene'
rare ca qi animalele cu mult inferioare
to
.
fntregUl proces al acelei funcliuni extrem de importante, reproclucerea spe-
ciei este izbitor de asemind,tor la toatc mamiferele, cle la primul act al
jocului
nup,tial al masculului
11
pini, la naqterea gi hrd,nirea puilor. lfalmulele se nasc ln
aproape aceearyi stare neputincioasi, ca
ryi
propriii noqtri copii qi, laanttmit'e genuri,
r
Maimu[elt'. antropotnot'fc pot. sii sc intbolttiiveascl
de scarlatini
;i
de poliomielitii, boli caracteristice omttltti.
Iile au accletrti grupuri sanguine ea
;i
omul (lf. trad.).
6
Aceste gusturi sint comune cltorva anitnale situate
mnlt mai jos pe scara evolu[iei. Dl. A. Nicols m[ infor-
meaz[ ci a
finut
ln
Queensland,
Australia, trei indivizi
din specia Phaseolarclus cinereus gi c[, firi si fi fost
invltati ln vreun fel oarccarc, au doblncliL ttn gttst pro-
ruuntat pentru rom gi pentru tutun.
?
Brelrm, Thierleben, 1864, vol. I, p. 75 gi 86. f)espre
Ateles, p. 105. Pentru alte afirmafii analoge, vezi p. 25
qi 107.
E
Dr. W. Lauder Lindsay, ,,Edinburgh
Vet. Rcvie\Y",
iulie 1858, p. 13.
0
ln legiturl cu insectele, vezi dr. Laycock, On a
General Law of Yital Periodicitg, ,,British
Association",
1842. Dr. l\Iacculloch, ,,Silliman's
North American Jour-
nal of Science", vol. XVII, p. 305, a v[zttt un cline sufe-
rind rle febr{ recurenttr. Voi reveni Inai
jos
asllpra acesttti
subiecL.
10
Anr prczclntat rlot'rttlrr ltt aceastit privilili ltr lttcrat'ea
nlea \'ariation of AnimuLs nrttl Plattls nnder f)ontestica-
lion, vol. II, p. 15;i se mai poate lnc[ adiuga la aceasta.
LL
Mares e diuersis generibus
Quadrutnanorutn
.sirte
dubio tlignoscuttt
femitrus
lruntanus a nmribus. f'rirnunt,
credo odoratu, postea aspectu. DI. Youatt, qui diu in llortis
Zoologicis (Bestiariis) medicns animaliurtt erut, uir in
rebus obserttanrlis cattltts et slgar, lnc ntilti cerlissinrc
probauit et utratores ediustlem loci et calii et ninislris
eonfitmauerunl. Sir Andrew Smillt et Breltm notabant
idem in Cgnocephalo. /llaslrissfmus Cuuier eliarn narrat
multa de hac rc, que ut opiner nihil turpius potest indicari
inter omnia hominibus et
Quurlrumunis
communia, Narcut
enint Cgnocephalum quendant in
futore
incidere uspectu
feminarum
aliquarum, sed nequaqum accendi tanto
furore
ab omnibus. Semper eligebat
iuniores,
et dignoscebat in
turbd et arluocabat uoce gestuque,
Ls DESCENDE,NTA ONlLlLU I,
ptlii se tleose!*qg ca aspect cle adul!,i tot atlt de mult ca qi copiii no;tri d"e p5,rintii
Ior a.dul!i" . Ilnii autori au susfinut, ca o d.eosebire important[, cir, ln cazalbmuliri
copiii ajung la maturitate la o virst5, mult mai inaintat5, decit la oricare
animall
tlaci, privim insl, la rasele urlane carc locuiesc in
!6ri
tropicale, deosebir.ea nu
t'ste atit cle rnare, d"eoarece se credc cd, urangutanul nu este aclult clc la vir.sttr,
cle zece pinil-la cincisprezece Ani'3. B5,r'batul se cleosebepte cle ferneie pril talier,
forfi, corporal5,r pilozitate etc., precum qi prirt rninl,e, clupi, cum se cleosebesc cele
d"ouX, sexe la rnulte rnamifere. A$a lncit concorclanla dintre structura generalii,,
d"intre structula firy, a,tesuturilor, dinl,re cornpozifirt, chiriiicd, qi clintre copst,itufia
omului
ryi
a animalelor superioare, rnai ales arnaimulelor antroponrorfe, cstc extrem
c1e apropiatir,.
I)esuoltat'ca etnbr'ion,urd,.
_-
Ontul se dezvoltfl d,intr-un ovul, cu rln diametru
cle.aproxigiativ {J,25
lnm, cale nu se deosebeqte in nici o privin!.i,
cle ovulele altor.
anirnaje. Intr-o perioad.S, foarte l,impurie, embrionul lnsuqi aproape cL nl se poate
d.istinge de cel al altor reprezenl,anfi ai grupului vertebraielor. in aceastd, perioad[,
arterele slnt in forrn5, cle crose, ca
ryi
cind. ar d"uce singele la bronhii, care nu sint
prezente Ia vertebratele superio?te, cu toate cd, fantele branhial^e de pe laturile
gitnlui incd, mai rrirnin (fig: 1,
I Di
g), marcincl pozifia
lor inifial5,. int*-d perioadi,
Plr!1tt
tnai tirzie, al,unci cind extrernitl,tile slnt dezvoltate,
,,picioareic
qipirlelor
;i
ale rnamiferelor
_-
rlupd, cum observi, renumitul von Baer
-,
aripile qi picioa-
rele pdsdrilor, c^
rsi
miinile qi picioarele
omului provin toate din aceeaqi formd, f 1n-
clamentali,". Dupd, cllm spune prof. Ifuxley
la,
,,embrionul
uman prezintd,
cleosebir.i
pr'9nunfate fa!6' cle embrionul de maimufI, nurnai pe treptele rnai tirzii ale dez-
r,'olt[,rii sale, pe cincl acesta d.in urmi, se d.eosebegte cle embrionul de ciile in d.ez-
voltareft sa tot atit cle mult ea qi embrionul d,e om. Oriclt de surprin zd,toare poate
apd,rea aceastd, afirma,tie, ea poate fi demonstratd, ca adevfiratil|),
Deoarece unii clintre c,ititorii mei poate cri nu au vilzut nieioclal;l, vreun
desen al unui-embrion, anr prezentat' aici (fig. 1) un ernbrion de om qi unul rle ciine,
aproximativ la acelaryi stadiu timpuriu de dezvoltare, reprod,us,. c.i grijd, din dou[,
lucriri d.e o exactitate neincloielnie5,
15.
I)upir, afirmaliile de mai sns ale unor autorit[!,i atlt tle eonrpeteu1g, ar fi tlcr
prisos s[ aclaug lrn trum5,r cle d.etalii lrnprumutate, penl;nl a arifta cir, embriolul
tlnlii,ll seamfnir, lucleaproflpe cu cel al llltor rnamiferc. S-ar. pu{,eil t6tu;i add,ug:r,
ciu ernbrionul tttnatt searntitrir, tle asemenea prin niai multe tr5,s5,turi strlctlrale
ou innllmitrr fonne inferioaret adultc.I)c exemplu, inirna exisl,[, nrui intli caun sirnplu
Yas care pulseazd,
l
excreliile sint evacuate printr-un
canal cloacal, iar eoccisul
prcrt'mineazft oa
()
coad[ atlevfiratl,,
,,prelunginrhr-se
eonsic]erabil clincoio clc picioa-
12
Accastii obscrvalic a fost ficuti in legilulri cu
()yrncephulus
;i
cu mainrulelc antropomorfe de cltre
(icoffroy
Sainl"-IIilaire qi cle F. Cuvier,.Elisl. N,'/. de.s
)farnmifires, vol. f, L824.
ru
lfuxlev, Il[an's Pluce in liulure, 1863, p. li.l.
la
Van's Place in Nalrrre, 18613, p. 67.
l5
llrlbrionul urnun (fig. de sus) este clupl Ecker
(.Icrrrre.,- Plt11s., 1851-1859, tab. XXX, fig. 2). AccsL
ernlil'itrn estc lrrng clt ),9 mm, aga inciL desenrrl este mult.
mirrit. Dmbrionul ciinelui esl.e rlrrllli Risclroff, Entruicl:-
lungsgeschichte des Hurtde-Eies, 1845, tab. XI, fig. 42, b.
Acest desen este m[r.it dc cinci ori, embrionul avlnd
virsta de 25 de zile. Viscerele au i'ust, onrise. iar anexelc
uterine nefigurate ln arnbele desene. Aceste dtscne nti-atr
fost irrdicate de prof. I{uxley, clin a cirui lucrare, Man,s
Place in Nalure, ant luat. ideea de a le prezetrta. IJtickel
a dat de asernenea desene analogo ln lut.rerelr sa Scftdp-
funqsgescltichte.
RUDIMENTE 19
rele ruclirnentarc')
t6.
I,a, embriouul tuturor vertebratelor care respirir, aer', atturuiter
glancle, clenumitc corporcr 1:Voltfian,(tr
*,
corespund" rinichilor peqtilor rnaturi qi
aclioneazh ca acerytia
".
Chiar irrtr-o perioad.S, embrionarf tirzie se pot observzi,
asem6,nd,ri izbitoare lntre orn
ryi
animalele inferioare. Ilischoff spuno ci, la sflrqitul
lunii a
ryaptea,
circunr.olufiile creierului la un fetus ulnArr ating.aproape acela,pi
stadiu de dezvolta,rc ca la un pavian adult
tu.
Dup[, curn observ5, prof. Owen'",
clegetnl rnilre cle la picior,
,,care
formeazi, punctul de sprijin in stalionare
ryi
iu
mer:s, este poal,e particularitatea cea mai caracteristicir, a strucl,urii la omtt, insii,
la un ernblion lung tk'aproximatir'2,5 crrt prof. Wytrran
to
iL ccttt"statat
,,c5,
degetul
lnare cle la picior est,o rrreri scurt cloclt,celc.laltc
;i,in
loc silfie pilralerlcuolo, proenri-
Itig. 1.
-
Stinga, ernltrion uutan, dupi Echer'
;
drcapta, cel al unui ciine, dupi Bischoff. a, Lobii an-
teriori, emisferele cerebrale; D, Creieml mi.ilociu, corpora quadrigemilta. Creierul posterior
; c, Cere-
ltel, mctlulltt oblottorda; d, Ochi; e, Urechi;
f,
plirnul arc viscer"al; g, al tloilea arlc visceral; /t, co-
loirrra vcr.tcbmlit
;i
rnrrqchii itr pt'occsrrl dezvoltr-rrii; z, extlt'rniLi!ile alltclioalc; /i, t'xll'crtritir!ilt'
ltostet'ioalc ;
/, coada sau c:occix.
trettz1, intr-tur unghi la!,ir, de partt'a latela,l5, a piciorului, core$puuzllrcl astfel sl,5,rii
permanente a acestei pi,rfi la cvadrumanc". \bi incheia ou ull citat din l{uxley
",
care, clupzi ce se lntreab[, d.ac[, omul se na$te intr-alt fel clecit ciinele, pasi,rea,
broasca, sau
perytele, spune :
,,Nici
un molnent nu poate exista ind.oial[ asupra
r6spunsulli
;
cu siguranlh cd, felul originii
ryi
fazele timpurii ale dezvolt[rii otnului
sin[ identice cu cele ale anima,lelor imed.iat
precedente pe scara evoluliei : f5,r:i
ind.oiald, cI, in aceastfi, privin![ el este cu mult rnai aproape de maimule declt rttai-
mulele de ciinett.
'
Ruil,i,merfie. -- Cu t oatc c[, acest subirct rur cste rnai important deoil, ultimelrr
clou[,, rlin d.iferite rnotive' vA fi tratat aici rnai pe larg
22.
It]-u st: poate irrclica nici unul
16
Prof. \\"5'tuau itr
,,Proc.
of Amcrican Acercl' of
Sciences", 1860, vol. lV, p. 77,
'
Corpul lui Wolff sau mezonefros (Nota barl).
1?
Owen, Anatomg of Vertebrcrfes, vol. I, p. 533.
La
Die Grosshirnwindungen des n'Ienschen, 1868, p. 95.
rs
:lnalom11 of Vertebrales, vol. II' p. 553.
20
,,Proc. Soc. Nat. IIist.", lJttstou, 1863, vol. lXt
p. 185.
2r
JIan's Pluce in Nrzlrtre,
P.
65.
22
Scriscsem o ciorni a acestui capitol iuaiute de a
fi citit o carte valoroasd, Caratteri rudimettali in ordine
all'origine dell'uomo (,,Annuario clella Sclc. cl. Nat.",
Moclena, 1867, p. 81) de G. Canestritti, petrtru a cdrui
lucrarc sln L foartc itrcliltorat. FIIckcl a sct'is cliscutii
DESSENDE}ITA OMULUI
dintre animalele superioare care nu ar avea oarecare pdrli ln stare rld.imentard,
si omul rlu constituie o exceplie la aceast5, regul5,. Organele ruclimentare
trebuie
distinse d.e cele care sint ln stare ndscind,S, cg toate c5 in unele cazuri distinclia
tlu este uqoar[. Primele slnt sau absolut inutile, ca de exemplu mamelelemamiie-
relor mascule sau incisivii rumegd,toarelor, care nu ies niciodat5, din gingii,
sau sint
cle un folos atit de neinsemnat posesorilor lor actuali, incit cu greu s-e poate presu-
pune cd, ele s-au clezvoltat.in condifiile exist_ente in prezent. in aceastd, irltimlstare,
organcle nu slnt strict rudimentare, ins5, tind in acest sens. Pe de alt6,parte,
cu toate
cd nu sint complet dezvoltate, organele ln sta,re n[scincl,i, sint de mare folos poseso-
rilor lor qi sint capabile de a se dezvolta mai d,eparte. Organele rudiment,aie
slnt
foarte Yariabiler ceea ce este in parte d"e infeles, d"eoarece sint inutile
sau aproape
inutile
ryi,
in consecinfdt nu mai sint supuse selecliei naturale. Deseori
ele hispar.
Atunci cincl aceasta se intimpl6, ele sint totuqi apte
s[, reaparS,
uneori prin re11er-
siune, fapt care meriti, toat5, atenfia.
Dupd, cit se pare, factorii principali care fac ca organele s5, devinl, rudimen-
ttr,re par sL fi fost nefolosirea in acea perioad6 a vie,tii in care organul trebuia
sd, fie in special folosit (mai ales in timpul maturitfifii), precu-
$i
morytenirea
tn perioa,d.a corespunzd,toare a viefii. Termenul
,,nefolosirelt
nu sc referf,, numa,i
la acf,iunea red,usi, a muqchilor, ci includ.e
ryi
afluxul sc5,zut d,e singe spre o
pa,rte sau un organ, datoritfi, faptului ci, acesta este supus la mai pujine alter-
1a1_!,c.
de presiune
sau cil, ln
yreun
fel oareoare, devine rareori activ. Se pot
int'ilni, totuql, la unul d.in sexe, rud.irncntele acelor p6,r!i
care sint prezente irr
rnod. nornral la cel[lalt sex
; $i,
d.up5, cttm l'om vedea uiterior, asemenea rudi-
mente au apd,nrt d.eseori intr-un mod. diferit de cele la care ne-am referit aici.
fn unele cnzuti; existi, olgane carc au fost red"use cu ajutorul
selecfiei natura,le
rleoarece clevetriserfl dfl,un6toare speciei in condilii d.e viafd, modificate. Procesul
tlc red"ucere este probabil
deseori ajutat d.e cele doui, principii,
anume compen-
saf,ia
$i
economia de creqtere; ins5, cu greu
se pot inlelege fazele mai iirzji
d.e red,_ueere, d"p6 ce nefolosirea a fdcut tot ce i se poate pe drept atribui,
qi cind avantajul
_ob.fillt
prin economia de creqtere este foarte *ic
,'.
Supri-
marea completf qi definitiv[ a unei p[r!i, acum inutilfl
;i
rnult red.usi, ca dimen-
siune, in care caz nici oompensalia
.si
nici economia nu pot intra in
joc,
este
po?.te inteligibilfl cu ajutorul ipotezei pangenezei. Deoarece problema organelor
rttdimentare & fost in intregime discutatd, qi itustratfl ln lucrd,rile mele- ante-
rioare'*, nu mai cste nevoie s5 rnai ad.aug aici ceva in leg5,tur5, cu ca. Rudi-
rnentc a diferiti mrlDchi au fost observate in multe pi,rfi ale corpului omenesc
!i,
iar o serie cle rnuqchi, care cle regul[, sint prezenli li, uirele aniniale inferioa"c,
sJ
intilnesc
uneori la orn intr-o stare consid.erabil red"usd,. Oricine trebuie sd, fi
atlurirabile asupra intrcgului acest subiect sub titlul de
Dgsteleologg, ln lucrririle sale Gcneralle lllorphologlic
Si
S clto pfungsgeschichte .
23
Citcva critici bune asupra acestui subiect au fost
prezentate de cltre d-nii llurie
Ei
l\,Iivart in
,,Transact.
Zoolog. Soc.", 1869, vol. VII, p. 92.
ra
Yariution of Animuls anrl Plants uruler Domesti-
calion, vol. II, p. 317
Ei
397. \'ezi cle ascmenca Origitr
rrf .Spccrrs, cd. a V-a, p. 535.
25
De cxcmplu, tll. Richarcl (,,Annales clcs Seicnces
Nat.", seria a 3-a, Zoolog., 7852, vol. XVIII, p. 13)
descrie qi ilustrcazi rudimente a ceea ce se numeq;te
,,le
muscle p6dieux de la main", care, dupd el, estc uneori
,,infiniment
petit". Un alt mugchi, numit
,,le tibial pos-
ti:rieur", lipse;te ln general cornplet de la mln[, lnsi
aparc din timp ln tirnp, ln stare rnai mult sau mai pulin
luclimentarli.
RUDIMENTE 2l
observat capacitatea multor animale, mai ales a cailor, de a-si miqca sau incre{i
pieleal aceastd, miqcare este efectuatd, de cd,tre panniculus calnosus
*.
Resturi
ale acestui muqchi in stare eficientf,, se pot glsi in d.iferite p5,rfi ale corpului
nostru; de exemplu, mu;chiul de pe frunte prin care se ridicd, sprincerrele.
Platysma mioydes, care este bine dezvoltat
pe glt, aparf,ine acestui sistem. Prof.
'Iurner din lld.inburgh a, descoperit lntimpld,tor, d,upl, cum mi, informe azia,
fascicule musculare in cinci situa,tii diferite, anume ln axile, aproape de scapule
etc., carc trebuie consid.eyate toate ca aparlinind sistemului pannicu,ltts, El
a arii,tat de asemenea
e';
cf,, muqchiul sternal sau sternali,s brutoru,m, care nu estc
o prelungire a lui reetus ctbdominal'is,lnsd, este ind.eaproape inrudit cu panniculus,
a api,rut ln proporlie d.e aproximativ trei la suti Ia mai bine de 600 de caclavre : el
adaugd, c5, acest rnuqchi ofer5,
r:ur
excelent exemplu al afirma,tiei c[ structuri
intimpll,toare qi rud.imentare variazd' in alc5,tuirea lor".
IInele persoane au capacitatea dcr a-$i contracta murychii superficiali cle
pe cregtetul capului, si aceqti muqchi sint intr-o stare variabill, qi partial rudinren-
tar[,. Dl. r\. d.e Cand.olle mi-a cornunicat un e,az curios d.e persisten,t5, lnd.elun-
gatd,
sau ereclitatea acestei aptitudini, precurn
Di
a dezvoltd,rii ei neobiqnuite.
El cunoaqte o familie in care un nrembru, capul fa,miliei de azi, putea s5, arunce,
in tinere,te, mai multe ci,rfi grele c1e pe cap numai prin miqcarea pielii capului
qi a clqtigat pariuri cxecutincl
acest tur de for,t[. Tatd,l, unchiul, bunicul qi cei
trei fii ai sli aveau qi ei aceearyi aptitucline in a,celasi grad neobirynuit. Familia
s-a separat mai inainte in rloufl ramuri cu opt generafii, asa lncit capul ramurii
de mai sus este vflr in al
ryaptelca
gr:ad cu capul celeilalte ramuri. Acest v[r
irrdep5,rtat locuieryte intr-alti, part,e a }'ran!ei
Fi,
fiind" intrebat clacd, poseclir,
nceeaqi facultate,
$i-a
arltat irnetliat aptitudinea. Acest caz oferil un bun
exemplu, arfl,tind cit c1e persistent5, poate fi transmiterea unei faculti,!,i cornplet,
inutile, provenit5, pr:obabil dc la strtimoqii nogl,ri inclep6rtnli, pe
iumd,tate umani,
deoarece multe maimu,te tlu
;i
folosesc des posibilitatea tlc a-Di tni;cit ugot' pielea,
capului inainte qi lnapoi
'7.
I{urychii externi, care serrr(,sc sL rui;te urechea exterioard,, precun}
ryi
oei
interni, care mi;c5, rliferitele plrfi, sint intr-o stare rud.irnentarh la om qi aparlin
cn tolii sistemului
pann,icnlus; de asernenea, ei vafiazd, ca dezvoltare sau cel
pulin ca funcfie. Am
yrazut,
un om care putea sd,-ryi tragd, irrtreaga ureche sprc
fa!f,, alli oameni
$i-o
pot trage in sus, iar a,ltul
ryi-o
putea trage lnapoi
!8
I
rlin
ceea ce.mi-a spus una d.intre persoanele acestea esto probabil ci, cei mai rnulf,i
dintrc noi, atinglndu-ne cleseori urechile qi lndreptinclu-ne atenlia asuprlt, lor,
am putea, prin exercif,ii repetate, reciqtiga o oarecare capacitate de rni;cale. Capa-
citatea d,e a ciuli qi a d.irija pavilionul urechilor ln orice clirecf,ie este
,
frarra ind.oial6,
de cel mai mare folos multor animale, d.eoarece in acest fel eler iqi dau sea,nta t1e
d.ireclia pericolului
;
rrrl unr aazit lns[, niciodat[, o rn6rturie suficientd,r ca tln
om se aine aceastii, capacitate, singura care i-ar putea fi cle folos. intregul
pavilion exterior
[al
urechii] poate fi consid"erat ca urr ruclirnent, impreuni, cu
d.iferitele cute si proeminenle (helix qi antihelix, tragus qi antitragus etc.)r care
r
trIngchiul pielos al calului (Nota trad.),
21
Yezi lucrarea mea Eapt'ession of the Emotions in
20
Prof. W. Tumer,
,,Proc. Royal Soc. Ilclinburgh", fuIan and Animals, 7872, p. 144.
1866-1867' p' 65'
,,"'u..?,L"'i:::'"i.T"f;iJill111i lT:,n:#J:'il'F,i.
22 DESCENDTTNTA OMULUI
la animalele inferioare int[,resc
$i
susfin urecbea cind este ciulitri, f[ri a ad6uga
mult la greutatea
ei. Toturyi, unii autori presupun
c5, la pavilionul
urechii carti-
|"i"t-
servegte pentru a transmite vibraliile c5,tre nervul acustic, ins[ dl. Toynbee:',,
clupd, ce a strlns toate dovezile cunoseute in legflturd, cu acest
-subiectj
conchid.e c5' pavilionul
exterior nu erste' cle nici tln folos bine clefinit. flrechile
cirnpanzeului
;i
ale ruangutanului sint uimitor de asem6nitoare
cu ale omului,
iar mu;chii corespunzdtori sint de asemenea numai foarte pulin clezvoltafi
:ro.
Pa'znicii.cl_e la grldina zoologicfl m-au a,sigurat c5, aceste animale nu-qi
nrirycd,
ryi
nu ciulesc niciodatd, urechiler ana incit, in ceea ce prive;to funcfia,,
ele sint intr-o stare tot atit de rutlimentarf;, ca
ryi
cele ale omului. I{u putenr splnc)
de ce acest,e anitnale
t
etu pi s_tribunii omului, si-au pierdut
capacitatea de a-qi
ciuli urechile. Poate c5, cle;i aceast5, ipotez[, nu mi, satisface,
clatoritfl obiceiurilor lor arboricole
ryi
marii lor puteri
ele nu
erau clecit pu!'in expuse per:icolelor, aqa incit tirnp indelungat
nu
ryi-au
mi;cat ureehile decit pn!,in
;i
astfel pi-au pierdut
treptat capacitatea de a, le rni;ca. Acesta ar fi un caz paralel
cu cel al pzi,si,rilor mari
;i
grele
)
care, trfiincl pe insule oeea-
nice, nlr au fost cxpuse a'tacului animalelor
d"e pracld,
ryi,
in
consecinfI,, si-a,u pierdut
capacit atea de a-$i folosi aripile
pentru a se salva prin zbor. rncapaeitatea omului qi a mai
multor rna'imule de a-$i miryca urechile este totuqi parlial
compensa,td, prin uryurinf'a cu care i;i pot nripca capul in pla,n
orizontal, asa incit sir prindzi sunete d.in toate clirecf,iile,. S-a
afirmat ci, numai urechea omului are un lob, ins5, un nrdi-
rnent al acestuia poate fi gi,sit la gorilfl
,,'
$i,
dupf, cum am
aflat de la prof. Preyer, adesea el lipse;te la negri.
Dl. W'oolner, renumitul sculptor, md informea,zd, d espre o
rnic[ particula,ritate la urechea extern[, pc care a observat-o
d.eseoli atit la blrbali, cit si la femei
ryi
cle a c6rei mare insemnd,tate
r-qi-a
dat searra..
Atenlia i-a fost mai tntii atrasi cle acest subiect pe cincl lucra Ia sculptura lui Puck
*,
clruia ii fdcusc urechi ascuf,ite. El a fost astfel ind.emnat s[ examinezc urechile la
cliferite maimule
;i,
ulterior, cu mai maro atenlie pe cele cle om. Particularitatea
const6 intr-un mic virf bont care proemirtea,zia d"in marginea incloit[ sprc interior sau
htlix. Atunci cind" este prezent, cl este dezvoltat la nastere
ryi,
dupl, prof. Ludwig
I[eyer, este mai frect'ent la birrbat decit la ferneie. D]. Woolner a ficrrt un mode,l
exaet al unei a,semenea urechi qi mi-a trirnis d.esenul a,lflturat (fig. 2). Aeest virf
nu numa,i c[, proemineazh in interior spre centrul urechii, ci d.eseori pulin inspre
exterior fa.t'd, d"e planul urechii, arya incit s5, fie vizibil a,tunci cind capul este privit
direct dirr fa!d, sau clin spate. El variazd, ca md,rime qi pulin ca pozilie, fiind situat
oeYa rnai sus san mai
jos
;
iar uneori aparo pc una din urechi qi nu pe cealaltl,.
Acea,st* proeminenf'[ nu se gise;te numa,i la genul uman, deoarecc) am observat-o
2s 'I'he
.IJisease.s of tlrc Eur, rlc 'I'.
Toynbcc, Ii.ft.S.,
30
Plof. ,\. llacalistcr,
..,:\nuals and llag. of Nat.
18t30, p. 12. Prof. Prcycr, un distins fiziolog, mI infor- Flistor;,", 1871, vol. VlI, p.342.
nttazii cit a experimeutat in ultirnul tirnp in lcglturi cu
31
Dl. St. George ]Iivart, Elententarg Anatomg, 7878,
lunclia pavilionului urechii qi a ajtrns lu aproape aceeu;i p. 396.
concluzie ca cca prczentatd aici.
r
Un spiriduq rr"rutlcios, care aparc tn !'rsal unei
rtopli rlc uard a lui Shakcspcalc (.\-. frad.).
Fig. 2.
-
f-rrcchc untanir
tnodclat[ qi desenatti cle
dl. \Yoolnct'. u; \'lrful
procurine nt..
RUDIMENTE
:t:t
()
datl, la una dintre maimulele Ateles beelzebuth in grSdina noastri, zoologic[,.
l)1. E. Ray Lankester md, informeaz5, despre un alt caz la un cimpanzeu clin Grd,-
dina
[zoologici,]
din Hamburg. Ilelixul constd,, evident, din marginea extrernf a
urechii, ind.oitd, spre interior, qi aceasti, ind.oiturd, pare sir, fie legatd, intr-un fel
oarecare d.e faptul cil, intreaga ureche exterioard, este turtit5, permanent spre
spate. La rrrulte maimufe, nu dintre cele superiofl,re2 ca de exemplu pavianiiqi
citeva speeii de macaci32, porliunea superioar5, a urechii este ugor ascufit6,iar
marginea nu este de loc indoiti, spre inl,erior; insi, dac5, marginea ar fi astfel
indoitir,, un mic vlrf ar proemina in mod inevitabil spre interior citre centnr
;i
probabil pu!,in in afara planului urechii; qi aceasta cred cd, este originea lorin
nrulte cazuri. Pe d.e altf,, parte, lntr-o lucrare valoroasd, publicat[, recent'j", prof.
L. Meyer susline c5, acesta nu este declt \n caz de simpli, variabilitatc
;i
cri proe-
minen,tele nu sint reale, ci provin din tlezvoltaleA incornpletf,, a cartilajului
interior de ambele p6r!i ale proeminenfei. Sint
gata s[, admit c[ de multe ori a,ceasta este ex-
plicafia corect[,, ca in cazurile clesenate de prof. .-r,:]
,
tr{eyer, und.e existd, mai multe virfuri foarte
,,
;
rnici sau unde intreaga margine este sirmoasti,.
,,,,-,1,,(,1-
Du insurni arn v[,zat', prin amabilit,atea docto-
o'
,f;:,l',
,,
rnlui I'. l)own, urechea unui idiot rriicrocefal
.j'
;'
,:i:
pe care exist,a o proeminenlI la exteriorul he-
'ltf
'
lixtrlui qi nu pe nrarginea incloitl spre irrterior
)
'
n;a incit acestvirf nu poate ayearrici o legd,turri ,
'!,1',.,
cu un vilf inilial al urechii.
'Ioturyi,
in unele ca- ,i,,
,1,,
''',
zari, rpoteza rnea initiald, cl, virfurile sint vesti- ,,
giile virfurilor urechilor ini!,ial erecte
ryi
asculite
,
inc5, imi mai pare probabili,. Cred. aceasta d.in
cauza frecvenlei apari!,iei lor qi d"in coresporr- '
clcrrla generald a pozi{ei lor cu cea a virfului
n'i,'..1;
,rrrt,i urcchi ascu!,ite. intr-urrcl,z, in care mi-lr,
'
tr.(lr
lost tliurisf,, o fotografie, proc.nrinerrfa este atit
de nrare, incit, presupunind, irr conformitate cu
punctul devedere al prof. Meyer, ci, urechea tlevine perrfe cf,ir, prin clezvoll,arca egalir,
ir, cartilajuluipe toatd, intinderea marginii,
fproeminenta]
ar fi acoper:it clirr plin o
treime rlin intreaga ureche. Doud, cazlurl mi-au fost, comunicate, unuldin America
de N'orcl
;i
celilalt din Anglia, in care marginea superioar5, nu este incloiti, cle loc sprc
interior, ci este ascufit5,r a$a incit seam5,n5, indeaproape ca, forrnl cu urechea
a,sculitd, a unui pa,truped" obiqnuit. Intr-unul d.in aceste cazuri, carc era al unui
copil mic, tatd,l, comparlnd. urechea cu deserrul dat de rnils
:r+
al urechii unei
rnaimule 0ynopithecus ni,ger, a spus cii, fornra lor este foarto asern[,ni,toare. Dac5,
in aceste douf cazari marginea a,r' fi fost indoiti, spre interior, in nrod" rrormzll
s-ar fi format cu siguran![ o proeminen!,5, spre interior. Pot adiluga c[, in alte
doui, cazrtri, cont'urul mai rflmlne pu!,in ascufit, cu toate cti marginea p[rfii
32
\'ez,i tlcr asenronrra citeva observalii
li
desenelc
ulechiltrr cle Lemuroidea, ln excelenta lucrare a d-lor
)Inlie qi llivart, din
,,'l'ratrsact.
Zoolog. Soc.", 1869,
vol, \'II, p. 0
;i
90.
.
' .... r ' l
:ii'
:I
-
Fctus de urangutan. Copic cxtrctir
fotogralii, arilind forrua rrrcchii Ia
itct'irslir r il'stli tinrprrric.
33
Aber das Dctrwin'sclrc Spilzoltr,
,,Archiv
fiil Path.
Anat. und Phys.", 7871, p. 485.
3a
The Erpressiott of tite Eutotiotts, p. 13ti.
DESCENDENTA OMULUI
superioare a urechii este indoitS, norma,l spre interior
ryi
intr-unul din cazari, totuqi,
foarte lngust. Gravura ln lemn d,e mai sus (fig. 3) este o copie exactd, a unei
fotografii a fetusului unui urangutan (trimis mie prin amabilitatea dr-lui l{itsche),
in care se poate ved.ea cit de diferit este conturul asculit al urechii in aceastd,
perioad.d, ta\d' de starea ei ad.ultd,, cind are o mare asem5,nare
cu urechea de
om. Este evid.ent ci indoitura virfului unei asemenea urechi ar da naqtere unui
virf proeminind spre interior, af.ard, numai dacd, nu s-ar modifica consid.erabil
in decursul clezvoltirii sale ulterioare. in
general, imi mai pare incX, probabil
c5, virfurilc ln discufie reprezinti tn unele cazuri, atit la om, clt
ryi
la maimufe,
vestigiile unei sti,ri anterioare.
Membrana nictitantS, sau a treia pleoap5,
cu muqchii sii accesorii qi
celelalte structuri, este deosebit de bine dezvoltatd., la pdsiri qi este d.e mare im-
portanfd, funcfional5, pentru ele, deoarece poate fi trasi, rapid pe deasupra intre-
gului glob ocular. Ea este prezent5, la unele reptile qi amfibii pi la anumili peryti,
ca cle exemplu rechini. Aceastd, membranf este d"estul d"e bine dezvolt at6, la cele
d.oud, d.iviziuni din seria mamiferelor,
;i
anume la nronotreme
ryi
la marsupia,le,
precum qi la citeva dintre mamiferele superioare, ca d.e exemplu la morsd,. La
om ins5,, la cvadrumane, precum
$i
la majoritatea celorlalte mamifere, ea existi,
clupi, cum este admis de tofi anatomiptii, ca un simplu rucliment, numit cuta
s**ilottffir1"i
mirosului estc' de c( a rnai mare irnportanfd, pentru majoritatea
rnamiferelor : pentru
unele, curn sint rtrmeg[toarele, pentru a lo avertiza tle
pericol, pentru altele cum sint carnivorele pentru a-qi gil,si pracla, iar la altcle,
ca la rnistref,, pentru ambele scopuri cornbinate. ins[ sim!,ui rnirosului este dc
un folos extrem d.e neinsemnat, daci, este de vreunul, ehiar la rasele cle oameni
ck: culoare inchisil la care este mult mai dezvoltat decit la rasele albe qi civi-
Tiztr't'e
J".
Totuqi nu ii avertize azh de pericol qi nici nu li ind.rum eazh spro hranzl
IorI nici nu-i impiedicri pe eschirnoqi sd, doarmS, ln atmosfera cea mai fetict[
ryi
nici pe negri sL ms,nince carne pe jumdt,ate
descompusl,. La europeni, acest
sinrt diferl, cousidera'bil la diferif,i indivizi, dupil, cum am fost asigurat de cd,tre
un etninettt naturalist, care are acest sim! foarte d.ezvoltat
ryi
care s-a ocupat
de acest subiect. Cei care cred. in teoria evoluliei treptate cu greu vor ad,mite
cir, simlul mirosului in starea sa cle acum a fost d.obintlit cle la incetrlut do
ont, agil curn exist5, in prezent. El a moqtenit facultatea sl5,bitl, qi starea
rtrrlimentar5, clc azi d.e la vreun strd,mog indepd,rtat ei,ruia ii ela foarte folo-
sitoare
ryi
care se servea d.e ea in mod. continuu. La animalele la carer acest sirn!,
este foa,rte dezvoltat, curn sint ciinii qi caii, amint'irca persoanelor qi a locurilor
e5
lliitler, Elentenls of Phgsiology (trad. englczl), p. 91) afilmi ci a flcuL rcpctatc expcricnfe
5i
a dor.cdit
1812' vol. II, p. 11t7. OtYcn, Anatomg of Vertebrates, cir negrii qi indicnii pot recunoaqte persoano in intuneric
vol. III' p.260. iDitl., dcsprc rnorsi,,,Proc. Toolog. Soc.", dupl mirosul lor. Dr. W. Oglc a fdcut uncle observalii
8 rr<riembric 1854. \'czi dc aselnenea R. I(nox, Greut curioase asupra legdturii dintre putcrea sirn!ului nrirosu-
,'trldsls and Anttlonrisfs, p. 106. Sc pare ci acest rudimenL lui gi substanla colorantd a rnenrbranei rnucoase a rcgiu-
cste tnai mare la negri
,si
la australieni decit Ia europeni, nii olfactive, precutn ,;i a pielii corpului. I)e accea atn
vezi Carol Yogt, Lectures on X'Ian (trad. englezi), p. 129. vorbit, ln text despre rasele de culoare inchisi ca avincl
38
Dcscrierea tlati de Humboklt a puterii simlultri un sim! mai fin al mirosului decit. rasele albe. Vezi qi
tnirosului pe care il posedd indigenii din America de Sud lucrarea sa,
,rMedico-Chirur.gicaf Transaclions", Londra,
cstc binecunoscutl gi a fosl confirmatl de altii. Dl. Hou- 1870, vol. LIII, p. 276,
ztav (Etttdes sur lcs llaatltis ntenlales ctc.n 1872, vol. I,
RUDIMTNT!
este puternic asociat5, cu mirosul lor,
dr. Maudsley a observat
:r7
atlt d.e
bipnuit d.e eficient in a reaminti in
qi putem astfel infelege, poate, tlupd, cunl
just, cum sim,tul mirosului la om estc neo-
rnod viu ideile qi imaginile unor scene si
locuri uitate.
Omul se deosebeqte ln mod v5dit de celelalte prirnate prin faptul cir, este
aproape neacoperit cu p6r. Se gdsesc ins6 cifiva peri scurti, rilzle.l, pe cea mai
mare parte a corpului b5,rbatului, qi puf fin pe cel al femeii. Diferitele rase se
deosebesc mult prin pilozitate; chiar la irrd.ivizi de aceeaqi rasl', perii sint foarte
variabili, nu numai prin abund.en[6, ci cle asemenea prin pozilie
I
astfel, la unii
europeni pirul lipsepte complet de pe umeri, pe cind. allii sint acoperiti cu smocuri
d.ese d.e pd,r
38.
Nu poate exist,a aproape nici o lnd.oiali, cd, perii astfel clistribuili
pe corp sint rud.irnentele lnveliqului uniform
pilos al animalelor inferioare. AceastS,
ipotezdu d.eyine cu atit mai probabilS,, cu clt se qtic c5, perii scurli, sub!,iri qi dc
culoare d.eschisfi, de pe membre qi de pe a,lte pd,rfi a'le corpului. se dezvoltra
uneori ln
,,peri
depi, lungi, de culoare inchisS, qi relativ asprit', at'unci cind" sint
hrd,nifi anormal pe lingi, suprafe,te inflamate de mult timp
3r'.
Sir James Paget m5, informeazd, c5, deseori mai mulfi membri ai unei farnilii
au in sprincene citeva fire de pd,r mult mai lungi decit celelalte, asA, incit chiar
aceastd, neinsemnati, particularitate poate s[, fie ered.itar5. Aceste firo par do
asemenea s[, aibi corespondentele lor, deoarece ]a cirnpanzeu
qi la anumite specii
d.e macac existir, fire rd,sfirate cle lungime considerabild,, care ies dJn pielea gola,ryir,
de d easupra ochilor qi care corespund" sprincenelor noa,stre
;
fire do pflr lungi,
similare, proemineaz[, la unii paviani din inveli;ul pilos al murychilor supraciliari.
Pd,rul fin, ca d.e lin5,, sau aDa-numitul lanugor cu care fetusul uman cstc
des acoperit intr-a
$asea
lund,, oferir, an caz qi mai curios. El se dezvttltl nrai
tntii ln luna a cincea pe sprincene
ryi
pe ta]'d,
ryi
mai ales in
jurul
gurii, untle osto
rnult mai lung decit cel de pe cap. O rnusta!il, d.e acerst, fel a fost observatl, dtl
Eschricht
a0
la un fetus feminin, insd, acest,a nu este un fa,pt atit de surprinzd,t,or
dup5, cum ar p5,rea la inceput, cleoarece in perioada timpurie de creqtere, iu gener:al,
cele d.ouil sexe se aseamlnd, intre ele prin toate caracterele exterioare. DirecJ,ia
ryi
aranja,mentul perilor cle pe toatep5,r,tile corpului fetusului sint aceleaqi ca, pi
ia adu$i, insd, sint, supuse unei maii va,riabilit6li. intreaga suprafa![, inclusiv
fruntea qi urechile, sint astfel des acoperite
I
un fapt semnificativ este insfl cS,
palmelc miinilor qi t5,lpile piciciarelor sinl, complet lipsite de p5,r, ca qi suprafelele
inferioare ale tuturorcelor patru extremit[fi
la majoritatea animalelor inferioarc.
Deoarece este aproape imposibil ca aceasti, coincid.enfd, s5, fie intlmpli,toare, irrve-
liqul linos al fetusului repre zint'il probabil primul inveliq pilos permanent
la acele mamifere care se nasc p5,roase. S-au inregistrat trei sau patru can;ri de
persoane ni,scute cu lntregul corp qi fala des acoperil,e cu peri lungi
ryi
fini;
aceastfi, stare ciudat5, este puternic ereclitar5,
;i
este corelat5, cu o stare anormald,
a dinlilor
ot.
Prof. Alex. Brand-t mi, informeazi, cd, a compara,t ptirul de pe
3?
T'he Plrysioiogg antl Pathologg of X[ind, ecl. 1,
3e
Paget, Lectures ott Surgicttl Patlutlogg, 1853, vol. I,
1868, p. 134. p. 7t.
38
EschrichL, Llber rlie Richtung der Haare ammenschli-
a0
Eschrichl, oP. cit., p, 40
;i
47.
clrcn Kdrper, Mtiller,
,,Archiv
ftir Anat. und Phys.",
a1
Vezi lucrarea mea Variation of Animals attd Plants
1837, p.47. Mn voi rcferi dcscori la aceastl lucrare foarLc uncler Domesticatfon, vol. II, p. 327. Prof-. AIex. BrattdL
intcrcs:rntii. mi-a trinris reccut incit uu caz al unui lati si fiu, tritscu!.i
T)!]SCENDDNTA OMULUI
fa,ta uuui om astfc'l caractcrizat,, ln virst5, de treizeci pi
cinci d.e ilni, cu lanugoul
unui fetus qi a constal,at cir sint complet, similare czl textur5,
I
de aceea, dupf
cum observi, el, cazal poat'e fi atribuit unei opriri in d.ezvoltarea pirului, im-
preund, cu creqtelea continuatl, a acestnia. Dupi, cum arn fost :rsigurat de un
chirurg d"intr-un spital d.e copii, rnul,ti copii clelicafi au spatc'le acoperit cu peri
rni,t5,soqi, rclativlungi
;
asemenea cazuli se incaclreazd probabil in aceeaqi categorie.
Se pa,re c5, nrolarii posteriori sau rnri"qelele de minte tind sd, clevind, rudi-
rrrentari la rasele umane mai clilizate. Aceste nr5,sele slnt lntrucil,va ma,i mici
tlccit ceilal!,i molari, dupi, cum e,ste d"c asernonea cnzal cu rnS,selele cor.cspunr,h-
toare la cirnpanzeu
;i
urangul,an, care nu au decit douif r5,d5,cini separate. I)le
nu strh,bat prin gineie d.ecit la virsta de aproximativ qaptesptezece a,ni, qi am fosl,
asigurat ci, se pot strica mult mai uryor qi cad, mai clevreme clecit ceilalfi dinli;
unii d.entiryti eminenti neagi, ins5, acest lucru. Acesto mir,sele sint d.e asemenea
mult rnai supuse varial,iei
--
atit ca structuri', cit si in ce priveryte perioacltt, lor
de dezvoltare
-
decit ceilalpi dinti
".
Pc de altd, parte la ra,sele melanice milse-
lele de minte sint previ zate cle obicei cu trei ricl[cini separate
ryi
sint in gerreral
s[ni,toase, eler fie deosebr:sc cle asemcnca cle cei]alti nrolari prin milimc, rnai
ptrlin lusir decit la rasele ca,ucaziene
r".
Itrclf. Schaffhausen explici, aceastir,
tk'osebirc clintre rase plin faptul cii, porliunea dentar5, posl,er:iriarii, il, tnundi-
bulei est,e intotclcauna scurtittir la csi care sint civilizati
" ryi
presuprure cit
aceastir, scurtare poate fi a,tribuilri fapl,ului cir, oarnenii civilizafi se hrirnesc cle
obicei cu rnincare grititii, rnoelle, {olosind astfel rnai pulin rnittrclibulc.le. I)1. IJrace
rnii, infortneazil cir, in Statelcr Unito devine un obicei geucral clc it, extragc Ia, copii
cifiva dintrcr nrolari, tleoart'ce nrarrd"ibula nu crc;te clestul cle ruilro porrl,nr (lJ'r,-
voll,arca perfectir, a, rtunrX,rului normal de trtolari
{i'.
ln ceoA ce plir.e,ste tubul digestivr &ffi intilnit dtrscrierea nurnai iI ururi
siugur rudirnent, anune apendicele vermifonn al ct'cului. Cecul cste o rarnurir,
sau un d.iverticul al intostinului c&re se terrnind, printr-un fund cle sac fiind extrerrr
de lung la rnulte dintre rnamiferele inferiozr,re vegetariene. La rnarsupialul koala
este de fa,pt ckr l;rei ori mai lung decit tot corpul
nc.
IJneori se terminri prirttr-urt
virf lung, car(, se ingusteaz5, treptat
lsi
cltec-rdatf,, scr contracteazd, pe por'!,iuni.
S-ar pfi,rca cri iu. urlr]A moclifici,rii regimului alimentar sau a mod.ului de via,tir,,
cecul A rlevcuit, rnult mai scurt la diferrite animale, apendicele vermifortn rlrrtirrincl
crl, un luclimenl, a,l pd,rfii scurtate. Czi acest apendiccr este un rudiment putetn
tteducc din dirnensiunea lui rnici,
,si
din dovezile pe care prof. Oanestrini'7 le-it
strins in leg5,tur5, cu variabilita,t,ea lui la orn. IJneori el lipseqte, iar alteori esl,e
binc tlezvoltat. Lumenul este uneori complet, inehis pinir, la jum[tate
sau pinI,
la rlouil treirni din lungimea sa, partea terrninalil constincl clintr-o clilatare solid[',
45
ltrot. l'[ontcgazza ittri sct'ic clitt Florctrla ei. a st.tt-
tliat rcccnt ultirntrl mnlar Ia diferitelc rasc ttttranc
5i
cI
a ujuns ltr aceca;i concluzie ctr cea prezetrtatii hr t.exLul
llleu, anulnc cii. la rasele superioarc sart civilizat.e sl trstc
pe cale de atlofiere sau eliminare.
46
Owen, Anatomg of Yertebrale.s, vol. lII, p. 416,
iir ltrrsi:r, clr accst.c pirrticulllill!i. Arn
,:lt'sltle
lrle atttSilor.
rr
flr. \\Icbb, Tcellt irt nlutt and
Jupir curn cstc cilat clc clr. C. Carter
l.rological
fleviel", iulie 1867, p. 299.
{3
O\\'en, Anatomll of Verteltrale,s,
plinrit dt' lrt Pitt'is
.lrztltropuitl Aprs,
Iflukc in
,,Anthro-
vol. III, p. 320,
.121
$i
325. 43,1
9i
441.
aa
Ort tlrc l>rirnitiue l,'onn of tlrc Slcrrlt (trad. e nglczir),
4?
,rAruluitlio
tlclla Soc, d. Nab.", lloclctra. 1867, p. 9'1.
in
,..\nthlopological ll.cvicrv", octornblic 1ti08, p. 426,
RUDIMENTE
turl,itfl. La urangutan apendicele este lung qi incol5,cit; la om pornepte de la
cap5,tu1 ceeului scurt qi d.e obicei este lung de 10
-\2,5
cilr cu un cliamet'ru
de aproximativ 8 mm. Nu numai c5, este inutil, d.ar uneori provoacd, moartea'
In acest sens am aazit recent rle d.oud, eazuri, moartea fiind" datorati, unor corpuri
rniei
,si
t,ari, c?1, serninfele, care ini,r[ ln lumen, provocincl inflamalie
n*.
La unt le clintre cvaclrumanele
inferioare, la lernurieni
ryi
la, cartrivore,
precum ,;i la multe marsupiale, existd, un orificiu aproape r.l"o ca,pi,tul inferior a,l
hurnerusului, clenurnit foramen supracondiloid.,
prin care trece marele nerv al
membrului anterior qi deseori marea arterd,. Or, la humerusul omului existir,
in general o urmil a acestui orificiu, care este uneori destul c1e Lrine d.ezvoltat,
fiind" format d-intr-o apofrzd,osoasi,, pend.enti, in form5, d.e cirlig, contpletat printr-utt
fascicul d.e ligamente. Ifr. Struthers
t",
care s-a ocupat ind.eaproape cle acest,
subiect, a arittat acum cL aceasti, particularitate este uneori eret1i1,ar5,, dupil
cum s-a intimplat Ia un 1,atd, qi la nu mai pulin cle patru ctin cei qapte copii
ai si,i. Atunci clnd. acest, orificiu este prezent, nerrrul mare trece invariabil prin
e-,1, ceea ce ind.icd, in mocl clar ci, este omolog qi
fconstituie.]
rud.imentul foramenului
supracond.iloid. al animalelor inferioal'o. Prof. Turner apreciazd', d.up[, cum mir,
informeazd,, cd, acesta se lntilneryte la aproximativ unu la sut[, dirr scheletelc
recente
fale
oamenilor]. Dac[, ins5, d"ezvoltarea lntilnpliitoare a acestei st,ructuri
la om se d.atoreryte, dupri cum
pare probabil, r:oversiunii, ea este o leYenire la, o
staro cle lucruri foarte indelrfrtntra, tleoarece aceastfi, st,nrcturri este absent,il, la,
ovaclrurnanele superioare.
La hurnerusul de om existd, uneori un alt forarnen sau orificiu, care poatc
fi d.cnumit intercond-iloid. Acesta se intllneryte, insti, nu const,alrt,, la tliverqi antro-
poizi
ryi
la alte maimu!;e'" si de as3menea la rnulte clintre animalele inferioaro.
Remarcabil este c[, acest orificiu pare sd, fi existat la om rnult mai frecvent in
timpurile stri,vechi d.ecit recsnt. Dl. Busk
n'
& strtns urmftoarele dovezi in
aeeastl problemi,: prof. Broea
,,a
observat orificiulla, patru
ryi
jumfltate la sutir,
rlin oasele bra!,ului ad.unate la
,,Cimetidre
d.u Sucl" clin Paris, iar la gr:ota din
Orrony al cd,rei conlinut se refer[, la epoca cle bronz, opt d-intre cei t'rerzect
ryi
cloi de humeruryi erarl glurifi; el cred.e lnsd, ch acest orificiu extraorclinar s-tur
putea datora fa,ptului cit, in cavernii, a fost un fel cle cavou de familie". Dl. Dttpont
a g[,sit a,poi treizeci la suti, do
,,oase
perforate in cavernele vi,ii Lesse, apar!,inind
epocii renuluir pc cincl la Argenteuil, intr-un fel rlo d,olmen,, M. L,egnay a observat
e[, rlou[,zeei
;i
cincli la sut,L e]:ilu g6urite, iat: r1"1. dr. Pruner:-I'rey a gir,sit tlouii-
zeoi
pi saso lir, sutri in aceea,ryi st,are h, oasillo rlin \r:ttu6'"r,1.
$i
ntt trcbuiesci,lrat
48
Dl. C. Nlarlins
dts l)eux llondcs", 15
relle llorphologie, vol.
vafii asupra fapLulLri
provoacii moarLea.
(De I'LInite Organique, in
,,Rcvuc
de dr. Glulrcr, in,,l3trlleLin tltl I'Actttl. Inrp. tl,r St. Pdtcrs-
iunic 1862, p. 1ti)
;i
Ilicliel ((iene- l)ottrg", 1867, v<il. XII, p. '{'18.
II, p. 278) au fitcuL amintloi obser-
60
Dl. St. Gcorgc NIivarL,
,,'fransacl.
Phil. Soc., 1867,
curios ci ttneori itcesL rttditnr'trt. p.310.
as
ln Ieglturl cu creditatea, vczi tlr. Slrulhers, in
,,Lrncet",
15 lebruaric 1871i
;i
o alti lnerare importantri
ln ibiclenr, 24 ianuarie 1863, p. 83. Dupd cum am fost,
informat, rlr. I(nos a fosL prirnr.tl anaLomist carc a atras
atenlia asupl'a aceslei forltafii neobi;nuite la om, vezi
Irrcrarea sa Great Arftsfs and Anutomisfs, p. 63. Vczi tL:
asenlencil memori ul irnportant esupra ltcestei apofize
5r
On tlte Caues of Gibraltar,
,,TratrsacL.
fnbernaL.
Congress of Prehist. Arch.", Sesinnea a tleia, 1869, p.
159. Prof. Wyrnan a aritat recent (trourth Annual Reporl,
Pcabody NIuseurn, 1871, p. 20) ci. aceasLi perforafie este
irrezenl"il.
la Lrcizeci si uttr-t la sttLri din resLurile utnane
din movilc
IIunerare]
strivcclti tlitt vcsLttl Statelol tlni[e
;i
Florida. Ila se irtl.ilne;t.e adcsea la negri.
DESCEINDLINTA OMULUI
din vedere c5, d"l. Pruner-BeJ afirmfi, cd, aceasti, stare este obiqnui td, la schele-
tele din Guanche". {Jn fapt interesant este cd, ln acest caz, c, qi in altele, rasele
strd,vechi prezint5,
mai frecvent structuri care searnd,nd, cu cele ale animalelor
inferioarc
deeit rasele actuale.
O cau zd, principalir, pare sd, fie faptul cil, rasele stri,-
t'('chi sirrt situate pe lunga lirric tle descenclcnf,ir, ceva rnai apinap.r r1o str.ir5unii
lcn' indepilrtali, asenrfn[tori
anirnalelor.
L& {JrD,
coccisul, lmpreund cu all,e cite'l'a vertebre care rror fi clescrise
ulterior, nu are rolul funclional al cozi| ins5, cu toate acestea repr ezintd, evident
acest organ de la alte vertebratle. La o perioadS, embrionard, timpurie, este liber
ryi
proemineazd'
dincolo cle extremitd,lile inferioare,
dup5, cum se poate vedea
in desenul unui embrion
.um?n
(fig.
'1).
Se qtie ce in anumite calzari rare qi
anornlale
n'
el form eazil chiar dupd, naqtere un mic rudiment extern al unei cozi,
Ooccisul esl,e scurt, con,tinlnd cle obicei numai patru vertebre, toate contopite
;
acestear ctr exceplia celei bazale, sint in stare rud.imentard,, deoarece eonstau
nurrtai din partea
ccntrald,
i'r.
Ete slnt prev5,zute
cu cifiva mupchi mici, dintre
cane unul, d}nn crm m5, informeazd, prof. Turner, a fost
descris special de Theile,
ca o repetilie rudimentard, a extensorului coz7i, un mugchi care este consid.erabii
dezvoltat la multe marnifere.
La om, mdduva spin[rii nu se extinde in jos
clcclt, pind, la ultima vertebrd
dorsald, sau prima lombarir,, insd, o formalie cu aspect
de filament (fi,tum ter"minale)
cotroar5, pe axa pir!,ii
.sacrale
a canalului spinal qi chiar d.e-a lungul suprafelei
posterio are a coccisului. Partea superioard, a acestui filament este, dup6 cu- rirA
informeaz[' prof. Turncr, f5,r5, incloial5, omolog5, cu m[d.uva spin6rii, fnsi partea
irferioard, pare
s5, consl,ea nulnai clin pia mater sau membrana vascular[, lncotr-
juri,toare.
Chiar in acest caz se poate spune cd, coccisul gd,zcluieqte
un vestigil
al unei forrnatii atit de importante
ca rnd,duva spinS,rii, cu toate c5, nu mai este
inclus lntr-un canal osos. {Jrmi,torul fapt, pentru
care sint de asemenea incla-
torat prof. Turner, arat'd' clt de bine corespund"e cozii adevi,tate coccisul la anima-
lele inferioare
: recent, Luschka a descoperit la extremitatea oaselor coccigiene
un corp rir,sucit foarte ciuclat, care este in continuarea arterei sacrale mijlocii
;
aceasti,
d.escoperire a fd,cut pr) Krause qi Meyer si, examin ezc coacla unef rnai-
rrrrr!,c (Macacus)
-
qi a unei pisici, la, arnbele g5,sinrl
un corp similar risueit,, clt
l;onl;c cd, nu era la extremitate.
Sisternul rcproduc[,tor prezi tr{,ir, tliverse fonna,l;ii rutlirnentare
I
acestea,
se deosebesc 1ns5, cle cele de mai sus intr-o plivin!f,, irnportantfi. Aici nu este vor.ba
d.espre vestigiul urrei pd,rfi care nu se rnai afl5, in.stare funclionalii la specia datil,
ci d"espre un organ func!,ional la unul dirr sexe
$i
in stare rudimentard, la celi,lalt.
fl'otupi, prezenta
unor asemenea rud.imente cste tot atit d.e greu de explicat
dupd concepfia crea,tiei separate a fiec5,rei specii, ca si ln cazurile anterioare.
Ya trebui s5, revin ulterior la acesl,e rutlimente si voi arhta cit, prezenta lor d,epinde,
in general, numai de ered.itate, ad.icd, de faptul c5, pd,rfi dobindite de unul din
sexe Au fost transmise parlial
celuilalt sex. Aici nu voi da declt clteva cazari
62
Quatrefages
a strlns recent dovezile asupra acestui examinaL[ critic de rnulli anatomigti la lntrunirea natu-
'sttbiect,,,Revue
des Cours Scietrtifiques", 1867-1868, raligtilor de la Er.langen (vezi
r,lVlarshall
in Niederl[n-
p' 625. In 1840 Fleischrnaun a prezentat un fetus urnan dischen Archiv ftir Zoologie", decembrie 1871).
avitttl o coadi liberi care conlinea corpuri vertebrale,
53
Owen, On the Nature of Limbs, 1849, p, 114.
ceea ce nu se lntlrnpli intotdeauna, ,,si aceastir coarl:i a fosI
RUDIMENTE
d.e asernenea rudimente. Este bine cunoscut faptul cd, la masculii tuturor ma-
rniferelor, inclusiv omul, existf,, mamele ruclimentare. in mai multe cazari, acestea
s-au dezvoltat bine si au produs lapte d.in abundenld,. fdentitatea lor esenfiall
la cele cloud, sexe se vecle qi clin faptul cd, uneori se m5,resc la ambele sexe in
timprrl unui atac clc pojar. Vesicula prostat'ica lmpreuni, cll canalul cle legi,turir,
care a fost observatd, la nrulte mamifere rnascule, este unanim lecunosctrtfl ca
fiind. omologd, uterului feminin
*.
Este imposibil si, cil,eryti excelenta clescriere
f[cut5, cle Leuckart a acestui organ qi consideraliile sale fi,ri, s[-i admi!,i
justelea
concluziilor. Cele mai convingd,toare sint exemplele acelor mamifere, la care
uterul femelelor se bifurci,sn, deoarece la masculii aceleiaqi specii vezicula este cle
asemenea bifurcat6,. S-ar fi putut menliona qi alte citeva structuri rudimentare
aparfinlnd. sistemului reproducltor
5i.
tnsemnd,tatea acestor trei rnari clase d.e fapte clo mai sus este neindoicl-
nicf,,. Ar fi ins6 d"c prisos sir, recapituler, in mod" am6nunlit seritt, cle argumente
prezentate d"etaliat ln Originea speeii,lor. Construclia omologd, a intregii conformaf,ii
Ia mernbrii aceleiaqi clase este inteligibiH, dacd, ad.mitem clescendenla lor dintr-un
stri,moq comun, lmpreund, cu adaptarea lor ulterioard, la condilii variate. Dupit
orice alt5, ipotezfl, asemi,narea dintre forrna rniinii unui om sau a unei maimu!,e,
piciorul unui cal, aripioara unei foci, aripa unui liliac etc. este absolut inexpli-
cabil5,
oo.
IrTu existd, nici o explicafie qtiinfific5, pentru a a,firrna cd, toate acestea
au fost formate d"upi, acelaqi plan ideal. In legd,turd, cu d.ezvoltarea, putem lnlelege
ln rnocl clar d.e ce embrionii unor forme atit de diferite p5,streazi,, mai mult
sau mai pulin perfect, structura stri,moqului lor comun, dac5, ad.mitem c5, modi-
fic5,rile care survin la o perioadd, embrionari, relativ t'irzie se moqtenesc ln perioacla
corespunzd,toare a dezvolt[rii. Nn s-a dat nici o albd, explicalie faptului uimitor
c[, embrionul unui om, al unui ciine, al unui liliac, al unei reptile eto. aproapo
e[, nu pot fi deosebili la inceput. Pentru a inlelege existen!,a organelor rud"imen-
tare nu avem d.eclt s[, presupunem ci, un stri,moq inclepd,rtat avea p[r!,ite respec-
tive ln stare perfectd,
ryi
ci, ln cond"ifii modificate de via!5, ele s-au reclus conside-
rahil, fie prin sirnpld, nefolosire, fie prin seleclia naturali, a acelor inclivizi c{ll"c
20
*
l'ircl't'n flccastt nu nl:ri irrc
('ir(tulrlIic astrizi (N.
lrad.\.
5{
Leuckrr|, \n C11cltt1t. of Anal. a lui Todd' 1849
-
18ir2, vol. I\', p. 1415. La orn acest ol'g'an csl.e lung tle
rrrrnrai 7,it-15 ntm, insi, ca abiL de multe alte plr[.i
rudimentare, variilzl prin dezvoltare, precum
;i
prin altc
caractere.
65
Asnpr',r acesttti subiec[, vezi Owtrtl, Anatontg of
Vertebrates, vol. ilI, p. 675, 076 qi 706.
60
Intr-o lucrarc ilustrati cu gravuri atitnirabile,
publicat{ recent (La Thdorie Daruinienne et Ia crtution
dite indipendante,lSi4), prof. Bianconi lncearcd. sI demons-
treze ci structurile omologc, in cazul de tnai sus, preculn
;i
in alLele, pot fi pe deplin explicate pe principii mecanice,
in conformitate cu lntrclluintdrile organelor. Nirneni nu
a arltat allt de bine clb de admirabil slnt adaptate ase-
rneuea structuri la scopul lor final gi, dupi pirerea tneil,
aceastl adaptare poate fi explicatl prin selectia natnrall.
llxanrinlnd ar!1la unui liliac, el prezitttn (p. 2lB), t:t'ca
ce mit' irni pare (pentru n folosi crtviltteltr ltti Augttste
Cornte) un sirnpltt prirrcipi rr tnetafizic, alttlllle plslrat'clr
,,in
inlegriLatea sa a naturii lnamiferc I altimaltrltti".
Ijl discrrt.[ clespre mditncnte nrtmai irttr-uu utic nuntiir
cle cazuri,
;i
atunci numai dcspre acele pirli care sint
parfial rutlimentarc, culn sint ruicile copite ale porcului
;i
boului care nn ating solul
;
el arati clar cii acestea sint
de folos animalului. Din nefericire el ntl a exalninat cazttt'i
ca cel al dinlilor foarte mici, care la bou nu stribat nieio-
dati gingia, sau al mamelelor de la masculii mamifereloL,
ori aripile anumitor coleop[ere care existi sub c]itrele
concrescute, sau vestigiile pistilului
Ei
staminelor la dife-
rite flori
;i
rnulte alte asemenea cazuri. Cu toate ci admir
foarte mulL lucrarea profesorului Bianconi, totugi pirerea
actuali a majoritilii naturalip[ilor irni pare trezdrunci'
natl, anume c[ sLructttrile omologo ntt pot fi explicate
pc principiul simplei adaptiri.
DESCEiNDENTA OrvIUt,UI
el'au cel mai pulin stinjenili cle asemenea organe inutile, ajutali fiind de cele-
lalte caaze amintite mai sus.
'
I
Putem lnlelege astfel cum s-a lntimplat ca omul gi toate celelalte verte-
brate sir, fie construite dupd, acelaryi rnod.el general, cle ce trec prin acr,lea,si faze
tirnpurii c1e tlezvoltare qi t1e ce p5,streazrain
cornun anurnitcr rtrdiniente. in conse-
citrt,i,, ar trebui s[, arhnitern in rnocl cinstit originea lor cortnrnii; a aclopta, o
alt[ ipotcura inseamnS, si, aclrnitern cir, propria noastrl structur5,,
1lrecum
qi cea a
ttrturor llnimalelor din
jurul
nostru, nu este decit o simpld, cursd, intinsi, pentru
a ne lntuneca jud.ecata,
Aceasti, conclazie este consid.erabil lnt[,ritd, d.acd, privim
reprezentanlii intregii serii animale qi examind,m dovezile provenind clin
judecarea
sau clasificarca lor, clin r5,spindirea lor geograficil
;i
suecesiunea lor geologicd,.
ITurnai prejudecata noastrS, fireasc[, qi acea arogan!5, care i-a fi,cut pe strd,bu-
nii noptri sd, d"eclare cd, se trag clin semizei ne fac sd, nc opunem la aceastd, conclu-
zie. Curlnd va veni insd, tirnpul cind. tuturor li se va pd,rea uimitor curn cle au putut
naturaliqtii, c&re cunoqteau bine structura comparatd, qi d.ezvoltarea ornului qi
altor mamifere, sd, admitf id.eea c[, fiercare
f
specie
]
er fost opera unni act
separat d.e creaf,ie.
C API TOI,UL /+L II-T,H A
DESE RE MODUI I}E DEZVOT,TARN A OMUTUI
DINTR-O FOF,MA INFERTOARtr.
Vrrl'iebililill('it cot'prtlni
;i
!I t)lir)tii Jlt rrrrt
-
Ili'r'rliLatc
-
(lrtLrz.t
lrle v:ili:ilrilititii
-
Ltiiile virt'ialici sitrL at:tllclt;i Ilr ottt
f
i lri lutilnrllelo infrliorrrc
:
,\cliutrc:1 rlirccl",i a
t:orrdiIiilol tlt'rriali -- lil'rctclc spori lii lirlosili i
5i
rrt.folosilii pirr'lilor'--. I)czvtti [:il'c oplit:-t
*
Ittv.'rsiLll)g
-.\'rtrialic
corelatii
-
liiLrrtril tle crcrs[1'1's'- L)bstacolc in cre;Lt'r't: --
Scltt'Iic lulLllfitlil
-
Otuul, attitttaltrl ct'l tnai tlotrtirtatiL tlirr luruei
--
Inrpoltanla stl'uctul'ii
srtle cut'ltoraltr
-
Crtrtzcl('('llr alr
('on(lrls Irr poziIi:t sa vcrliculi
-
]Ioclificlrli const'cutiv
ale st.t'ttt:ttrrii
-
Recluct'rea ttrirt'irnii clnirrilor'
-
f)itrre nsiunt:e sporitri
;i
I'orrrra rirodifi-
:
Estcr t,t'itlettt, oi ornlrl (,stc
slrplrs.nltoi llllr,r'i l,:rriillrilit[fi. l)oi inrlivizi rlin
ttoecasi r:-Lsr"l, lItI sirrt, tticiotllti,it, lthsolttt lrt l'trl. l'rrt,tnr oonlpil,r'a, ntilioa,lle de fele
;i'
'fiecarr) va Ii clistinctr"r.
()
divt,r'sitilte tot atit cle lrlAl'(' existir,
,,si
ln pt'oporf,iir,
;i
dinrensiuue:l difer:itelor plr{ i a,le c{}rpului, lungir}r(,itr picioarelor fiind unul dintre
elementele cele nlai valiulrile
'.
['u tortte cir in unele parf,i ale lurnii preclomiru-l
rn crftniu alungit, iar in itltelc unul scurt, cxisti, o rirale diversitat,e cle fonue
chiar in lirnitele acc'leiaryi ra.,so, crrnr estc. cLrlzol intligeuilor din Amelica,6i rlin srlclul
r\ustrirlici, rrce,ytia rlin urrnir, fiinrl o rasil
,,probabil
tot rrtit cle pur[,
ryi
clo omogc)ni*i,
ca sillge, obict'iuri
ryi
lirnbir ca, oricilr{} altil,
(}xi${,el}tri)t,
si chiar: cel al locuitorilor
lltrui i,eritcriu,tttit de lirrrit;itl; cri, insulele Srltirlnrich
2.
{lr tlerrtist, erninerrt rnir
il,fligurii cir, l,ot utit d(r,rllll,r{,.'divt,r'sitate existii llr clinti ca
;i
la l,r'lisirturile fetei.
'\rtereltr
,1rt'ittcipalcr au prezclr1.,l,t atit cte tlcs traiecbo i),lrornrale, incit, in sc()puri
chirurgicalt, s-d oollsitlt'rttt util clr' e so clr,lcultl pc. 1 040 de cu,clarrr'(.
3
cit, rk. dts
pretlolninit, fit'cat'r, ttiliect,. ]tu$clrii sirtt extlelll
('l(,
vlt,r'ittllili
I
lrstfel, prof.
'hlrn('r''
I
InuesLigaliorts irt Mililcu'g qnil Atttltropolo0. Sla-
/rslics of Americur SrtlCiers, rle rB. A. Goulcl, 1titi9, p. 256.
?
lrr legaturir cu Crcutial
fornts
of tlte Arnericcttt ubor[-
gittes, vezi clr. Aitlien lrk-.igs,,in
,,Pi'oc.
Acarl. ){nt.
'Sci.",
Philadelphia, mai 186ti. Dcspre aust.r'alicr-ri vczi i{Lrxlcy
in Arrligrri/y oI XIrrn e lrri J,t'tll, 18(i:],
1r.
ti7. I)(.sr)re in(li-
1-c,446
g,-r'nii tlin irisrrk'lc Sentlrvich, plof.
ttrt
(lruttitt,
Bilstoir, 1868, gl. 18.
:t
:lttttlotnry ol'lltt .4rleries, tlc Il.
vol. I.
r
,,'frlrnslrcl. ll,ot'ttl Soc. Iitlirrlttrlgir", \'oi. \ \ l\',
l).
| 7;-r
;i
1 fll).
\\'\'rrrlin, Altsertttt! i tttts
(]rrain,
I'rcl'ri[], 18J l,
'1,
DESCE.NDENTA OMULUI
rI constater,t c[, cei de la picior nu sint identici Ia dou5, cadavre clirr cincrzeci qi
cinci, iar la unele d"eviafiile slrrt consiclerabile. El atlaugd, ci
;i
capacitatea de a
executa mirycd,rile potrivite trebuie s5, fi fost rnodificat5, in conformitate cu cliferi-
tele rlevia,tii. Dl. J. Wood a inregistrat
"
eristenf'a a 295 cte varial,ii rnuseulrrre la
treizeci
rsi
sase d.e indivrzi, iar la un alt lot de acelagi nurnfir nu rnai pulin tle
558 de variafii,
,cele
apd,rind" pcr arnbele pilrfi iile
.corpului
fiind socotiter drept; urriu
singur[. In ultimul lot, nici un singur corp din celc treizeci
;i
gase nu a fost
gfl,sit ca total lipsit d.e d.evialii cle la clescrierile tip ale sistemului rnuscular arftat
in manualele de anatomie. Un singur corp prezinti, numl,rul extraord"itrar de
d"oud,zeci qi cinci de anomalii distincte. IIneori, acc-.larsi nru;chi variazi, in multe
feluri : astfel, prof. Maca'lister clescrie
6
nn mai pulin de d.otritzeci de varia!'ii
rlistincte la palrnaris a,ccesot"ilts.
Celebrul anatomist mai vechi Wolff
7
insistfl, cil viscerele sint mai variabile
declt pd,rfile externe Nul,lcr,
ltart'i,cula
est qu&e nonal'iter et aliter
'i,n, ali,is se habeat
homi,ni,bus
*.
El a scris chiar un l,ratat asupra alegerii exemplarelor tipice d.e
viscere pentru d"emonstrafie. O d.iscu,tie clespre fr:umuse!,ea id.en,li, a ficatului,
pld,minilor, rinichilor etc., ca ,,si cunr al fi vorba, rlt spre o figurfi, clivinil de onr,
ne pare stranie.
Yariabilitatea s&u drversitatea faculti,filor rnintalc lrt, oa,meui t1e aceeir,gi
ras5,, pentru a nu menliona cleosebirile mai mari clintre oamenii rle tllse clistincte,
este atit de notorie, ineit nu este uevoie s[, sc mai ad.auge rireun cuvint. La
l.el este qi cu animalele inferioare. Toli cei care itu rtvut tnena,jerii sull irtgrijirea
lor ad.mit acest fapt, pe oare il veclettr clar kl ciinii no;tri si lu, ulte anitnale
d"omestice. Brehm insistd, ln special
fiasupra
faptului
I
c[, fiecare rnairnufl, dintrc,
cele pe care le
linea
imblinzite, in Africa, lryi avea tlispozifia;i temperamettt,ul ei
special. El rnenfioneaz[, un pavian lemarcabil pt'itr Inarea lui inteligen!,ti, iar
paznicii cle la, Grild.ina zoologicfi, mi-au inclicat o niaimu!,[, aparlinincl grupului
maimulelor americane, tot atit de rernarcabili, c^ inteligenlir,. Rengger insisti,,
tl.e asemenea, asupra, diversitd,lii cliferitelor caractere tnintaler ale mairnufelor ile
aceeaqi specier pe care le-a
finul,
in Paraguay
$i
acltlugti c[, aceastd, diversitate
este parlial inn[,scut[,
;i
par,;ial
fdatoratfi]
modului irr care rrt fost tra,tate
;i
eclueate
8.
;\rn discuttr,t atit tle complet in alt[, parte
o
subiectul ereclitfl,f,ii, incit nu
mai am treyoie s[ arlaug aici aproape nimic. S-a strins un tnai ula,re numfi,r de
fapte in legI,t,ur6, cu transmiterea celor mai treinsemnate, precum
fi
a oelor mai
importante caractere la om decit ltr, oricare dintre animalele inferioare, cu toa,te
c[, faptele sint destul de abund.ente in legd,turf,, cu ultimerle. Astfel, in leg6,turti,
cu calit5,file rnintale, transmiterea lor este evid.errtd, la ciinii, caii rro;tri qi la alte
anirnale d"omestice. Pe lingf,, gusturile qi obiceiurile speciale, inteligenf,a generalir,,
eru.ajul, caracterrrl bun sau r[,u etc. sint fd,rf,, indoialti transmise. ftt cazttl omului
vt rlem fapl,e asetnt-ruritoare la aproapo fieeilre fa,milie
;
tlin lucritrilc a,dmirabile
5
,,proc.
Royal Soc.", 1867, p. 544
;
de asemenea 1868,
*
Nu existi nici o particuli care si nu se giseascri ln
p. 483
;i
524. Existri o lucrare anterioari, 1866, p. 229. cele mai diferite stiri la diferifi oameni.
6,,Proc.
R. Irisfi Academy", 1868, vol. X, p. 1,11.
E
Brehm, Thierleben, vol. I,
P.
58
9i
87. Rengger'
?
,,Act.
Acad. St. Petersburg", 17?8, partea r II-a, Stiugethiere uon ParagualJ,
P.
57.
p. 2t?.
s
Variation of Animals and Plants untler l)ontesticatiort,
vol. lt, cap. XII.
--_-___
__g_g?ga
p:1v_o=:1l1_*
-*_ ._
3:j
ale d.-lui Galton
1'
$tim
acum czi geniul, care inrplici, o cornbinalie rninunat de
complexi, d.e facultd,li superioare, tind.e sd, fie erreditar, iar pe de'altf,, parte este
elin nefericire prea sigur c5, nebunia qi d.ezechilibrul facultS,tilor
miltaie sint tle
a,selnon(ra, transmise in cadrul flr,rniliei.
'
irr toate cttzurile sintettr foa,rte nerytiutorif,in legatur5,
cu calzele variabi-
litfiir insri putem veclca c5, la orn, precum
ri
la animalele inferioare, aceste caaze
au o oa,recare legir,turi cu concliliile la care fiecare
specie a fost expusir, timp
de mai multe generatii. Animalele domestice vari azd, ntai mult d.ecit cele in stare
natural5,,
ryi
se pare cil aeeasta se clatoreqte naturii variate qi schimbd,toare a
condiliilor la care au fost supuse. in aceaitl priviu1d,
diferitele rase umane se
aseamd,n[ animalelor dornestice, la fel ca qi indivizii d.e aceea;i ra,sii, atl1ci cin4
locuiesc pe un teritoriu foarte int'ins cunr este America. Ved"ein influenta
cond,i-
,tiilgr
variate,fl naliunile mai civilizate, deoarece membrii apartinincl
oiro1. ran-
guri sociale diferite qi avtnd ocupalii diferite prezintd,
o mai maie divcrrsitate t1e
caractere declt membrii naliunilor barbare. {fniforrnitatea
si,lbaticilor a fost insir,
d.eseori exageratd, qi intr-unele cazuri cu greu se poate
spune ci, ea existiil
11.
Este
toturyi o gregeal[, s5, vorbirn dospre om ca fiirrcl cu mult mai clorlesticit
12
6ecit
orice alt animl_I, chiar clacf nu ne uitilm tlecit la condiliile la care :l fost expls.
IJnele lase sllbatice, ca australienii, nu
^stnt
supuqi irnor condilii rnai varlate
declt multe speeii care sint larg rd,spind.ite. Intr-altd, privin!,a,, rnult mai important[,,
omul sL) cleosebeqte considerabil de olicarer animal clonresticit in sensul st,rict
al cuvirrtului, tlcoarece rcproducerea sa nu a fost niciodatfl incLellrrg c61t,r'olati,
prin seleclie metodicit, sau inconrytientir,. I{ici o rasd, sau glup tte oameii 11 1, f'6s1,
ntit tle cornplet subjugatt"r, clc alf,i oarnetri incit anurnil,i indivizi s[ filr pristra!,i,.si
astftrlinconqtiernt
selec{;iona,ti, prin laptul cil elxcele'tzra intr-un ft'l r,a,recarepetit,pr
llolosul sti,pinilor lttr.
$i
nici nu att liost intenfiotta,t a,leryi
li
irnperechiali allrpril,i
indivizi d.e sex masculin
ryi
feminin, afarir, numai in cazul lline cunoscui,' a,l grelra,-
tlierilor pruslt,ci; in acest caz ornlrl s-a eonfonnat rlupl'l cunr era rler rr,;teptat legii
sclee!,iei rnetodicc, tleoAreco se afirmh cit^rrurlf,i oir,nrerri inalti cr.esc in satete logrrile
tle gretradieri
;i
tle neverstc-'le lor inalte. In Sparta, tlc'asenrrrnea, seefectua unfcrl
rle selec,tie, clcoareccr couforrn legii toli copiii trebuiau sii fie examinati curintl rlup[,
narytere, ceibirr.e fornulli si vignro;i fiincl pdstrafi, iar ceilalli fiintl l[,sa,ti sti piar.r-r
'3.
ro
IIeretlitrtnl Genius: tttt Inquirll ittto ils l"tttus rtttd irt ill10 i.e.11., a virzul- rlc tiurpurip cit. 4t: i1rpor.t1llli :rr.
()ottseque.rrce.v,
1lJ(it). fi scleclia, :1plilirtr'r cu grijri,
l)('1t1*
ir'5u'Itllireir
'lsri llI)l'I]ntcstrllsct.vlt\7,lu:Nn|uruIislottlltt.|ttttt:rtt$,tllllall0'l-illrvitzrt
18fi3, r'ol. l[,
P.
151]) in legitttt'i ctt itt<lictrii tlirr rtct'lrt5i rticit acliunclt l'ircasci :r selec[.ici sexurtlt.. Iil scrie rrslft:l:
tle
lltt!.irt
prin fot'tttir clrltttlrti
;
un oln lrvtrlt I'isrrrrr ovtl:-t (lu orice
llreI
yi clrrlrri rt.grrliltr toatt',
ctt trtrsltttri frtttttoirse, iiu rttt alt.ttl lrv(rir Iil)rll ctlnrlrlt:L Ptrrtrtr ci;tig;i irurrtrllir.tr, o l.asri si girsinr.
tlrtlngol prirr liIirncll
f
i prortnitreu{rr obt'rrjikrr', tlillttrrIiir I,'r'rri tle [ccL satr vicitr, sirrriitortsri forrrtt.
ttririlot'
;i
oblicilaten ot:hilot.''. ,\cuur insrr, cinrl oarnt:rrii llr nuntit sc glndesc,
12
Blumenbaclt, 1'reutises of Attthropology (tr:t<[. ctt- Nrtnrai
lrlefrrl
conLeazi: pcntru birui ]rnuiroulii
glezl), 1865' p. 205. Iit'tnriir c cleti, i:rr bilbatul se insoar.ji.
13
Nlitford, Historg of Greece, vol. I, p. 282. Dintr-un lliLocirn san bruLei, ce-n bogllii se liifirie;tc,
pasaj din Memorabihtr de Xeuofon, vol. I[,
.1
(asuplrr Plin plodul sriu, cu cea mai mindri rasir st-rrrrrdi,lttr:
clruia atenfia nti-a fosL al"ras[ de caitre reverendul AsL{'el totul e cle-a valma, nollil
;i
bidiimrr !
J. N. Hoare), sc parc c[ la greci era ull princilriu recLr- Dacit apoi ln purtare, minte qi staturir,
noscttt, ca birbafii sli-;i aleagir nevcsLele avinct in vedcrc \7orn fi soi degenerat.
Ei
fir:i dc mlsurii,
slinitrte:r
;i
vigoarca copiilor lor. Poelul gtec 'I'heognis,
Nu te mirs lmice ! cauza nu e ohscurd,
il
DESCIINDiINTA OlvIUi,UI
i-tacir c{rrrsicl'rf,rn toatc' r'aseir urnanc ca, fol'riiind. o singurl speciei, r[,spln-
,iit't'it
ei est,u enormii, insi citeva I'Ase ciistincte, ca arnericanii
,si
polinerieniif
au
lasi;irlrlire foar{;er largl. fXxistii, o legcr bine cllnoscutd, c[ spc'ciilelarg rispinditc
sittt ttrttlt tuili vzlriabilt't1r'cit
ct,i('cit rrrspirrtlirc r(:sii'i'usii, iafr.ar,iairilitirtga
91,trlui
1r0it{i'fi
coltrpEtlltt,it ttra,i
1tolr'ivi1,
crr
(,r,tL
if spr:{tiilt;r'la,rg rirspintiitt'rlecit crr
(i('[[
it,
It t ti tti ai,.,l rrr tlot nt'st ice
i\u rtutnai cit, vztrialtiiii,:it,ca, prlre sir. sr. proclucl la om
ryi
la anilrllele infc-
t'ioare diil acelea;i
cauzt genLrr'alt',
ci iir, a,iubr'le aceleasi pirr,ti a,le corpqlui stlt
influen'f,ate in rnocl stlict analog. i\cest {apt a fost clovedit'atlt cle dm[,rrpntit,
de c5,tre God-ron
ryi Quatrefages,
incit zi,ici inri este suficient d"oar sX rnir, refer, ,la
lucrtiriltl lot''t. If<tnstruozit[!,ile
care se trairsform[ treptat in mici vzr,riatii sint
tlc aslrllri'tlea atit de lr,seuuin[toare la om qi la anfunalele inferioalrr., incit aceeaosi
olasificzlf,it' si ftcriasi i el]trit'l]i pot Ii t'oiosi,t'i la anibcle,
dupir cum a ar5tat fsitlorirr
(ieoffroy
Si.-ttitzrl1i.''
'''.
il,
htclarc--,a rnca asllplrl vzr,rialiri euninralelor
tlonic'st,icr',,
atr incercttt
sit grupez legilc' variai,iei aproxirnat,iv in ulm[,toarele capitele:
,,,\ci,iunea
clit't'cti-l
tsi
bine tls-'{'initir if condiliilol rriodificate, tlqp5 cuu} so ved"e
din faptrrl ci,.toli sau
-aproa,pt'
toti intlivizii rtin acerrasi spceig var.iazI, 1l acelaqi
iel, in act'lett'si ct.rrrtl-i!ii";
,.Ef*'r',teie
l.olosirii sstu rrc.lolosirii intltrlungatc a p[,rf,i1rrti;
,,(Jottcr:ester:tlu
prir{ilor ttiitrilt;g,,";
,,\inr'iabilitatt,l-r,
plrt,iiur, lrir,iltiplrr,tl
,,tt.,it,pen-
"qAt,it),
(lu
c|t'Flt'{'1'("t: irlsil lit c;tu nu :t}it grisit nici trtr t.rii:rriplrr l;trri
1.rt,nt,r:tr
acertstit
lege;,,,Efect't'lc presii,lnii trx'oeunictr ale unei ph,r1i asupra lrii3iru", i;t, cleexeliplu,
a pelvistiiui itstrpra craniului fi,t,ti'lrri tlin uter
l
,,Oprili rlin tlezl'6h,Arr), tlui,in4
la r.educ{lre{l sau suprimart'tt,
ltitrtilrn'tt, ,,lueapalitirr
prin reversiune a, urlor carac-
tere tlt: tnuit pit't'dntett.
Si,
in sfirsit,
,,Ya,riatilr,
cr;i,t'lirfivu,t'. Toate acests 1sa-
zise legi ,str tlplici la fel la riur si ln, tt,ninra,lele irrft'r'iou,r,{r si, rnllior,itatea, lor, chi*r.
'1i
la pl&ntti. i\r fi tlc prisos sI, lt'tiiscttt llici pe t,riirt,r)
"',
irrsir, rnli multe cliuir.t, t,lt,
sint atii, tl{' itttl-tot't ilutt', itteit, llel'lriie 1r'lrt,al;rr l'oarttr lrnirinrrn{,i1;.
Ar:|,'iunur, tlit'tctii gi ttei'ititt,it u, t'itntl,'i!'iilor mtxl,i,f it:utt,.
--
iotsl,ri t,;ltg tru subic.ct
e-xtrent tle i[curcat,. Nu se pttai,e r](.grr ci, rnodificAl',,4 conditiiicir plcdlct-, llll
efect,_rtneoli considelabil, asupla tl'gilnisrnelor de tot fclul; dtl La, iriceput parr,r)
proballil
cil', tlacii, trece tirnp suficir.ni,, r'czultatul rr,cest,a a,l fi incvitubil. Nn anr
It't.tsit insir, st-r' obfirt tlovezi ttvitlente itt fitt.oat'ea acesto..i concluzii
ryi
s1i pot irrvoglr
tnotive tcrmeinice cte cealaltd, partc, ot'l pu{irt in cco{[ r](' privcrqte' nenum.-r,r,rrtgltr
f'orrnafii care sint atlapta,te la scopuli speciah. fl'otusi, rru poat;e c:xista, iptloiali,
c;it, mri,difica,lc'a contliliilor produc(, {) r'rrliabilitat,e f'lircl,rrlrntrlr ilpr'oapr} rrelirrrita,tir,
1rt'irt
o*r'{' intrcaga olganinalie clevine int,r-(} oar'coal.e nuisrrrir pllrst,icil.
ln Statele rinit,tir
1rt'ste
I000000 tl<,solrlat,i cn,l,(r:nr lrui,l, plli,1,e, llr, ultirnnl
I,izltoi ilu fosl ittristtru{i, ittt'r,9,istlirlrlu-se sirrl,u] irr r;arc s-llu rrijscui, si :r1 ort scpl,'?.
(icrrliu
ii rlcplingi urlner(,:l ! l)rgeirlta ! ll in verr
(tt'rtrlrrs
titrp:'r .I. I{ortliliirnr lir.rrr(,r Opere. 1872,
rr. iill).
i{
(lorlron,
De l'Espice, 1859, vol. II, carlel
(llratrt.!'a.l,es,
Unite de l'Espice lluntaine, 1861.
nlr-n(,a plclegelilt' tlesltre arrtropologic, redatc in
tit's Ct;uls licicrrLil'.ir1ucrs", 1866-1868.
L3
IIisl. Gi;n. et Part. des,{nr,rniiies rle l'Orqetitistrlii',n,
itt ti't'i \'{rlutno, t'rtl. I, 1832.
Itt
.\nr tliscrrlnt in lttrrirrun[irrrt' il(.r.stc lcgi irr ltrcl'llrt:lr
nt.'ri l/ru'ialitttt ol'tlttitnuls tutrl I)ltrtrls tttulct. l.)olneslit:t,ttirirt
vol. ll, ca1t.
-\XIl;i XXllI. Dl. .1. I). I)urlutl a publi<'ll
a 3-4. recetit (18t;8) rtn sLttclitt
yAlol't)s,
Di: I'Influerrce tles Ililictr:t'
De asc- etc. ltt cazul plarntclt)r rl insis,tir I'rrlr'Lc rnulI asrrllre nat.rrt'ii
..Rcvuc solului.
17
Irtursliclnlians in Xlililtry urttl Artlhrttp. Slrrlislicso
trlt'., 1S{i1), rle T}. A.
(lriultl,
p. 9li, 107, 12{j, f 3l
;i
1i34.
t"
t ril. i [,
N'IOLI I]F] DEZVL}I,T'.,\RE
3ir
'f )itt 1l(1{rs1; lttttnitt' srr rpriirzli,tni' rlo observitl,ii so
([c\redeirt,p. (A
iufltrt,irl,e lotlith cte
'ull lr:l
(fal'()(,;tl'(r
ltct,iotie:tzii, r[ii'r,t-r1; D,sllpl'a, stal;urii; r]ra,i ir,tlitnt in plus
cfr, ,stiltul
itt ca,t't,ot'rfster'{,1 l'izir;it:l lt1'tit, loo itt rnare tnistu'ri,,si st;;tttrl rlrr oligitl+', orr,te indici,
ilsttettdtrttl,a,, pil,l'sir, r.x('r'citt'o irrl,hiort!,it pr,'onllntal.,[, flsq1y1'pp, t,aliei. fl-r stalliht,
tlo
(fxel]'lplu,
cii s(,dt,lca in slitl,elrr vestict, itr tiurpuI arriloi'cle cleiiter-'e lindr.sil
1rt'orlttcit
o ot'(',\{,tr1'(r il {iiliq'i. I'r'rle a,ltii partt', este sigul c[,, in caz:nl ntarinarilor,
tnoclrrl lor de viirl,r-r irrtii'zis' clr'(r$ti,iteA, dup[, curn se vecle clin marea cleosr:bire cliritre
statula, soldalilol si a ]urt,riturlilor la r,-irstele de
ryaptespl'('zece $i
optspre zece uni.
,Dl. Il. t\. Grrukl a, i;rcercitt sir, cletermine natura iufluenfelor cAre ac!,ioneazir,
in'acest fel asupra, taliei
I
el nu n, ajuns ins[ clecit la rerzulta,ter ileg&tirrc', a]llune
'cd,
cle rru sint in lrgzitur6 clr clima. nltitudinea tilii, solul si nici chiar
,,itl
vreun
Erad. clettnninatttt) cu abuitclonfa sau lipsa confortului. Aceasth, uitirriir concluzie
'este clirect opus5, celei la care a ajuns Yillerm6, din stat'isticile ln leg6tur:X cuinal-
timea recrulilor in cliferite pflrti ale Franfei. Atunci cind comparirn cliferenl,ele
cle talie dintre qefii polinezieni gi
clasele inferioare d"e pe aceleaqi insule sauclintre
'lociritorii
insulelor vulcanice, fertile,
ryi
cei ale cr-'lor coralicne,
joase
ryi
sterile,
din acela;i ttccalt
'*,
sa,u dintre fuegeitfi tle pe coantole estice si vcstice ale
firr:ii
lor', unde rnijloacele tle trai sin1, foa,rte cliferite, este aproap{. irnposibil de evi1,a,t,
,concluzia,
c5, hrana rnai buni, si confortul mai t'na,rc influen!eazi, realmento talia.
Afirnra{iiltr
llreur(}r'.qit,tr)ar'('lrl'r}{,:i
inslr, cit este de grerr sii, sei a,iungl ln, rrn rezllltat,
plt'CiS
(|?l,l'{'(iat'r'.
I)t'. Ilct[t[o1 lt rlgvt,tlit t'(,cr,l]1, lrir irt c,Azll lgCttil,ot'i[or'-Marii Bri-
tanii,
lcdere:l
itt or.age
ryi
llrrrrrnittr ocupu,tii rtu o influerrfil dd,un[t,oi:rrg asllpra,
t,a;liei si d"ed"ucc cii x,zultatul c'ste int,r-o oareoare m[,surri eloditar, dupi, c,unr s(r
intimplir,
ryi
in Stat;r'ie linife. ,Dr. Bedd.oe rnai crl'de de asemerrez, rth oriryiunclc o
rasir, atinge maxirnrrl tle r,tcrzvqrltillo finicit ()a, a,jungo l:t, cel rirai ina'lt grarl ele
ctrergie
ryi
d.e vigoart' lnol'lt,l[,
1".
:
Nu se
rytic
rlitcii, oond.i!'iile oxl,errtc
lx'otlurl
vr'{,,llll :rl1 e-[ecl direcl, itirul]r'in
otntthti. Ar fi fosl dc tt;tepttrt ca, ilifet'ertttlc dc clinri, sri l'i irvul o influe;1'l'1"1 p1'o-
rrunfat[,, ar.iltrl itr vcclei'e cir, pli"rrnirrii si riniehii t;i irtt,etrsifir:iL a,r;tivita,tea ]a, o
l,t'mpt'r'aturfi
.joas[,
iar ficzt,tril si pick,a lu rilra ritlicatii,
2'.
]Iai inainte se cred.ea,
,c5,
culoalclt, pielii
;i
rral ulil pirnrlui el'ir.Lr cleterminate cle lumirrl sau cilclur'l
f
i,
cu toate ci, so poate rrega cu greu c[, un oareoAre efect este astfel proclus, inprezent
a,proape to,ti observatorii sirrt de acorrl c:i efectul a fost foarte rnic, ehiar clup[, o
'expunere prt'lungitii tirnp clc epoci intregi. Acest subiect vrr, fi inszi discutat in
atn[nunt ir-tunei cind v,,rn trata' clcspre diieritele lase 1rn]ane. in privinfa anima-
lelor noastre clomest'ice r:xistil nrotive d.cl a crecle cii fri.qul si uilrr.,ztala iuf'luctrlctzr-l
clirect crc;teren
1rir.l'rr-hri,
lnsr-r, nu rlllr gtisit, nici o clovatli l, ri|)l'it ltcL'siui suhicct,
in caznl omului.
Afcctt,lc
lolo,siri,i, Ei
'171rlolosil'ii t'poritc u oi'rlotreloi'. ltrstt Iritrt cuu,t-rsottt
I'aptul cri l olosiroa inttircrytr: nruSchii la irtr,livid, ia,r uourpletl ttcfult'sire snu
ttistrug{-'l'oa nt-rry11l11i li'spectiv ii slir,bt';to. Atuncri cind ochiul
('st('tlistriis
tit't'viti
''
r8
PL'lltrtr polinezicni, vczi Pricharcl, Pltusitttl Hist.
of'JIanl:ind, 1847, vol. \-, p.7tl5,si 283. Dc ascrnencm,
(iorlron
De I'Espice, vol. II, p. 289. Iixistit de asemenca
o deoscbirc rernalcabilir ca irspecL intrc: hinrlugii, indea-
pfoape iltlurli[i, locuiud in Girlrgelc su1-rci'ir-rL
;i
in Rr:ngai :
vczi lillrhirlstoltt', I1 i-sktt'lt oI Itrrlirr, r,til.
j.
p. .i2 L
1e
,.}{crnoils,
Anthlopoleg'. Suc.. I8{j;
-
I litil), r'cl. lI"l,
p. 561, ir65
-\i
5ti7.
20
Dr'. Illlilitlnrirlgc, The,tr11 rtf I)irtiitrsis ..-\,lt,tlical
'I'irnes",
19 iunie-17 iulic 1li69.
DESCTJNDENTA OI\,IL]I ,I !I.
()pti(,
s(' atrofiazti, ar-lelJea,.
()ilrcl
o a,rtcl':i, cg{,1r Iigaturatir, v:tLiglr,, Ia,tet'a,le sporesc
lill lluntai clit, dianretru, ci;i oa gr'osinre;i putere ia pcrej,ilol'lor'.
Oinfl clil cauzf,,
rlc boaiti un liniehi ineeteaz[ dtr a, ]na,i funcliona, ct'Ljlalt isi rniirr,rste dirnensiunea,
;i
exectrl,ri ntuncl, tlublfi. Oa,selc nu iryi nrfresc nturrai grosirnt-.a, ci
ryi
lurrgimezl,
ca ul'lnaro zl fa,ptului c[, suportir, o greutate
sporitir,t'. I)iferitcr ocupalii cLuc in mod
obilnrrit, la, rnodifica,rea proporfi.ikn'diferitelor'plr{i ale corpului. S-a stabilit
astfel d"e c[,t,r'e Cornisitt Statelor Unit,e
22
cir, picioarelc
rna,rinarilor cate au luat
ltart,e
la ultirnul rit,zboi erau cu 0,5425 cm nrai lungi decit, ale soldafilor, cu toate
eL in rneclic tnatina,rii erau mai scnnzi decit soldn!,ii, in tirnp ce bra,tele lor
erau
ctr 2,725 cnt mai scurte
;i
deci clispropor,tiorrat rnai scurte faff d.e inillirnea
lor ntai rnicir. Aceste clitnetrsiuni rnai recluse ale br:atelor par
sir, fie clatorate folo-
sirii lor mai rnari qi este un rezllltat nea.steptal,, ins5, marinarii folosesc bra,tele
ma,i ales pentru a trage qi nu pentru a suporta greutd,fi. La marinari, grosimea
gitului
ryi
ad"incimea scobiturii labei piciorului sint mai mari, pe cind circumfe-
rinfa, toracelui, talia qi qoldurile sint mai mici d.ecit la solda!i.
Nu se qtie clacd, diversele modificiri de mai sus ar d.eveni ered.itare dac[,
acelaryi fel d.e via!5, ar fi urmat timp de multe genera,tii, insti acest lucru este
probabil. Rengger
23
atribuie picioa,rele subliri
ryi
bralele groase ale indienilor
payagltasos fnptului ci timp de genera,fii suceesive ei
ryi-au
petrecut aproape toati,
via{a, in pilogi, cu rrremhrele inferioare nemiryrrate. ,1111 autori a,u ajuns Ia acelea;i
concluzii ilt r,azuri analoge. L)upL Cra,nz
",
can, a, tr'5il, mult, t;imp pr:intre
eschimoryi,
acerytiil cred r:[, ingeniozitatea,
;i
dext,elitat,eu, lil ctr,pt,rn':lreA de foci (u,r:l,a
ryi
virtu-
tea lnr cea ntai irralth,) sint, ereditare;
$i
realrncnl,e trste ceva in
ftrceast5crettinf[-],
tleoarece fittl utttri renumit vitr[tor: r1e foci se vi] distinge, cu tnate c[, qi-a pierrLut
tatll in copilfie. itt acest ca,z ins[ par:e
s5, se fi moryteoi-t *ttt aptitudinea ti,intald,,
cit
;i
oolrf,nt'ma,fiil corporal[,. Se :lfirmI, cil, la na;tertr, uriinile muncitorilor englezi
sint rna,i mari clecit ale claselor sociale superioare
".
Din corela,fia ca,r,c erxist5,,
cetl pu!'in itr rrttele cA,zuri
!6,
itrtre tlezvolta,'r"cra, extrcrrnitffilor
;i
a rnanclibulelor
esttr posibil ()a,
lil clasele care nu nlulloesc rnult cu nriinile ,,si pir:ioa,r'elo, mu,nd.i-
bnle.kl sL fie rnai reduse din aceastf caazil. Esl,er sigur cil elo sint in general
mai rnici Ia, oamenii rafinali qi civilizali d.ecit la oamenii care muncesc rlin greu
sau la srilbatici. ins5,, d.upd, cum a remarcat cll. Flerbert Spencer
27,
la sdlbi,tici
folosire?, rrla,i rnare a mand"ibulelor la rnestecarea, de alimente grosiere qi in stare
cr:ud[, a,cfioneazf, in mod direct a,supra rnu;chilor ruasticatori qi asu.pra oaselor
pe oare ace;tia slnt inserali. La copii, rnult timp inainte der naryterc, pielea de pe
tnlpa picionrlui este mai groas5, decit pe orice altd, parte a colpului
2s
qi nu poatc
fi indoial5, cd, aceasta se datorepte efectelor moqtenite in clecursul unei lungi serii
de generalii.
Este bine cunoscut de oricine faptul cil ceasornicarii
ryi
gravorii sint predis-
pu;i la miopie, pe cintL oA,tnenii care triiesc mult in aer libcr pi in specialsillbatercii
eI
'\ttt
rlirL srrrst'L' rrt'rstor atilrnafii in Vuritrlit.ttt rt[
11.
230.
.trtirttcr/s nttrl l'kruls uruler .l)ourcslication, vol. II
,1t.297-
2i'
Ittterrnrlrriullc, tlt: r\.lux. \\'allir:r., 1tili,-9, p. 377.
'
:100. I)r'. .Iaeger [ilter clas Ltingenwachstlum dcr I{noclten,
26 'I'he
Vuriatiott ol'Animuls antl Pltmts utular Dones-
,..lenaiscltc
Zcitschlift", vol. \r, caietul 1. tiattion, vol. I, p. 173.
22
Ituesligrtlions trtc. dc ll.
'\.
Gould, 1ti69, p. 2ii3.
27
Pi'irrciltles ol' Iliolo4g, tol. I. p. 455.
'r3
Sriugethiete uon Purugurty, 1830,
llertea
zr l-a.
28
Paget, Ltctttrt's on Srtrgtctrt Puthotttgy, 1853, vol. II,
ra
l{istory of Grccnland (LlarJ. crnglczi), 1707, r'ol. l, p. 209.
MOD DE DEZVOLTARE
sint itt general prezbiti
*e.
Mitrpia gi prezbitismul tincl cu siguranla sd, fie eredi-
tare'"'. lnferioritu,tea europerrilor fafd, d.e s5,lbatici ln ceea ce priveqtevederea;i
i:elt'la,lte sirnluri este fLrL ind.oialI, efectul acumulat
ryi
transmis al folosirii recluse
tinrp cle rnulte gcnera,!,ii, rleoarece ll,engger
t'
afirmfi, c[, a observat d"e repetate
rrri eulopeni oarr) a,u fosl, crescuf,i
ryi
qi-au petrecut, toatil, via,td, lntre indieni si,l-
bateci
ryi
cure toturyi rnr i-ilu ega'lat prin acuitatea simlurilor lor. Acelaqi naturalist
observi, c[,
tsi
cavit[,,tile craniului care ad.i,postesc d.ifelitele organe senzoriale sint'
nrai rnari la indigenii urnericani d.ecit la europeni, ceea ce indic[', proba,bil, o d.eose-
bire corespunz5,toartr in" ctimensiunea organelor inseqi. Blumenbach a observat-
de asemenea dimensiunea ma,re a cavitd,filor nazale la craniile indigenilor ameri-
cani
;i
leagd, acesl, fapt d.e fine{ea remarcabill, a simlului lor olfactiv. Dup5, Palla,s,
rnongolii de pe cimpiile din nordul Asiei au simluri cle o perfecfiune uimitoare,
iar Priohard. este d.e pfl'rere c5, ld,fimea considerabili a craniului lor in dreptul
apofizelor zigomatice este consecinla organelor senzoriale foarte dezvoltate
tt.
fndienii
Quechua
locuiesc pe platourile inalte din Peru, iar Alcicle tl'Orbigny
afirma
3t
cd,, prin fa,ptul ci, respird, in rnod continuu intr-o atmosfer5, foarte
rarefiatd,, ei au dobinclit un torace
ryi
pldmini de dimensiuni extraord"inare. Alveo-
lele pliminilor sint de a,semenea mult mai mari gi mai numeroase d.ecit la euro-
peni. Aoeste observatii a,u fost puse la indoiali,, ins5, dl. Ii'orbes a mflsurat cu grij5,
mulf,i aymarali, o rasi irrrurlitf,, tr[incl Ia o altitudine intre 3 000 qi 4 500 rn, pi
nr5, in-forrneaz[,
tn
ci, ei se tLeosebesc vd,clit prin circumfe4nfa qi lungimea corpului
lor d.e oamenii trrturor celorlllte rase pe ca,r i-a r6zut. fn tabelul sd,u de mi,surd,-
t,ori, talia fiecd,rui orrr este luat5, drepl, 1000 qi celelalte mfl,sur[tori sint raportate
Ia, a,cest nurnd,r. Aici se ved,e cL bra!,elc intinse ale ayma-ra,qilor sint rnai scurte
decit ale curope'nilor
;i
mult mai scurte decit cele ale negrilor. Picioarcle sint d.e
asemcnea, mai scurtc
ryi
prezintf,, particularitatea remArcabill, cL lzr, fieeare
[incli:rn.]
aJrnlara, mlsuml;, feinrurul este de fapt tna,i sr:urt tlecil, tibia,. irt rrted"ie, lungimea,
fomnrului fa,f,[, rlo tibia cste in propor!,ie de 2l I 7a, 252, irtr la doi europc.ni rnd,su-
rali ln acela;i tirnp femurul fa!,L de tillia estc in raport do 244 la 230, iar la
trei negri in raport do 2i8 la 24L. Ilutnerrusul era d.e asemeneA relativ ntai scurt
faf[ d,e antebra!. Aceastf scurtare a pilr!,ii proximale a rnenrbrului pare, c1up5,
curn uri-a sugerat d.l. tr'orbes, un caz d"e compensalie in legd,tur5, cu lungimea con-
siclerabil sporit5, a trunchiului. Ayrnaragii prezint[, alte clteva particularitd,fi
structurale neobiqnuite, cle exemplu proemirrenfa foarte mic[ a ed,leiiului.
2e
Un fapL ciudaL
;i
ncaglcplat esLe cL tnarinarii sinL
inferiori locuitorilor de pc uscat prin distanla meclic a
vederii distincte. Dr. R. A. Gould (Sanitarl1 Memoirs
of tlrc War of tlrc llebellion, 1869, p. 530) a dovedi[ acesl
Iuclu
;i
il explic[ plin fapt.ul ci extindcrca obirynuitl
a vcclclii la marinat'i csLe lirnitat.it la lttngimca vasului
5i
la inlllirnea catargclor.
30
T'lte Variatiort of Aninruls attl Plurils untler l)ornes'
Iiccttiort, vol. I, p. 8.
3r
Siiugelhiere t)on Paroguug, p. 8, 10. Atn avub sttfi-
cicnte ocuzii dc a obscrva capacitatca cxtraorditrarl de
vedelc lir fuegitrni. Vezi cle aserttettcrt L'trvrlnce (Leclures
on Phgsiolollq eLt., 1822, p. lill) asupt'rt itccluia$i sttbiccL.
Dl. Guraud-'l'etrlon a colccLaL rccent /,,ll,.rvrrt: d-'s Coufs
Scientifiques", 186{), p. 025) un numlr' rnalcr
;i
vak-rros
cle date. dovedincl cI in ceea ce prive;Le rniopia, cauza
,,c'cst
le trauail nssitftz cle pris".
3r
lrrichar',-1, Pltysicttl IIist. oI illunkintl, dupl Blrrmetr-
bach, 1851, vo!. I, p. 3t 1,
lrcirLLu
afirrtt'rliilc lrti Parlla.s,
1841, vol. l\r, p. 107.
33
(-:iLirt
dr Prichurtl, llescttrcllss, i17fut tlte I'thgs. IIisl .
of Manl:ittLl, vol. V, p. l6li.
34
Lucrarca valoroasi a cl-h-ri Fot'ltcs cstc publicat{
acum in
,,Jourr:rl
of thc lilholuogical Soc. of l-ondolt".
seria nouir. 187(f, vol. II, p. 191i.
:i i
l)Esict4NDEN'!.r\ oNll.lLU I
.\r-u'st,i ()l,trlelri
sirrt; al,it, rlrr rlepiirr il,cliltr:r,1,innli or[ [oclur.ilo lor de l,rai reci
fl
lllallr', ittcit
--- a,t;it,:t,t,ttnci cittrl ilu fosf :rdll$i tlg splr,nigli p9 gilrrpiilc,joase
4irr
irislilit,-cit,
$i
A,ctnt, cintl au fosl; tontali cle lcfuri tna,r'i sir, coboare-i1 csl, pcrrtn1
spilatul
a,uruhri
.--
eri au dat
()
rnortalitate ir.rgrozit,oare. Totu;i, ctl. Ii'oi.bt,s il,
g:-tsil,
citevel fantilii pur(), ctlrc au supravietuit t'inrp cle clou:i genera,tii,
;i
a
gbser,
vat cd, elc au nta,i nroryt..rtrit inczi, par:ticula,rit,tifilc lor caracteristice. Era insfi, eviclgnt,
chia,r firir, rnitsurltori,
cii aceste pa,r'ticularitlti
s-iln atenuat, iar la 11r5sur[,toare
s-a constatat cd,'corpul lor nu era a,tit cle a,lungit cir cel al oarnenilor cle pe pl1,-
],9u1
inalt, pe cind fentrtlul si titrja se lutrgirct'ti pu!,in. insd, lntr-gn gracl rnaire6ls,.
)Iisur:itorile se poi, vcclea consultiircl mernoriul cl-lui Forbes. Din aceste obser-
valii
91er1
cir nn exist5, iritloial[ cit, $eclerea, tinip cle rnulte generatii la o ]]tfl,re
tr,ltitudine tind.e, atit tlirerct, cit
;i
inciirect, sir,
jlroducd,
modificflri ereditare
in
proportiile corpnlui
85.
Cu toate-' ci omul poate
cL ltu s-a rnoclificat mult in ultimele perioad.e ale
existenlei sale prin folosirca sau nefolosirea sporitd, a organelor, fapteleprezentate
acum aratd, cL predispozilia
sa in aceastd, privin!6, nu a fost pierdut|, qi qiim precis
cd, aceea;i lege este valabill
ryi
la animalele inferioare. in consecinti,, puiem decluce
cii, a,tunci eincl, la o epocd, inctepii,rtabfi, strflnroryii omului errag inl,r-o ,stare der tran-
zif,ie si se tra,ltsforrnrtu din pa,trupcde in biperte, seleci,ia, na,tur,:,rlli a, Iost pygbabil
foarte rrrull, :r,jrrt:r,t[, rl(r t'ftc,telq,. creclita,r'e alt l-oloriir,ii spor,it,c ,s:t,tt n,rlusu il clil'er.i-
t elt-rr pdrli
rr lt' oorpului.
Olrriri, ttr, tlrsttolfur'rc.
-
!lxist[, o dertsebit't' itrtre tlezvollil,l'('tr oprita si
grtl-
t+lrea sisbatl, d"eoaleco orgarlclo itt
1ll'itira
stare continnir, s[, crcuscilf pfistrlrrcltr-qi
inc[,- condi!,ia, lor irrit'in]ii. ,l'n a,ceastii categorio intrii, cliferito rnonstriozitTal,i, i2,r,
tttteler ctt, buza tle iepul'o, iJe clllrosc ca, fiind ulroori r,reclital'g. Pgntrl scopul lcistlr
este suficient sX tlc'' referirn la, dezvolt,iir(r2, opritil lr creionrlni ia,
jtliot,ii
niicrocelali,
du.ltti.g]ltt esle tlescrt'isii, il) lnt'Iuoriul lui Yogt,;16.
(-lrlniul
lor estti niai tnic
,si
crir:curn-
voluf,iilcr cr('i('l'rrhri luai put;itr ootnllk,xe decit la, oanrcnii rrelurali.
Sinusirl fr;11tlr,l
sau proe[rinern{tl
dc dcitsupra sprittcenelor este foarte tlezvoltat, iar malrlibulerlc
sint, proerninente lntr-utt grad
,,efft'ayattt"
*,
&$& incit ace;ti idio,ti seam[n[, oare-
cum cu l,ipur:ile untallt) inferioare. fnteligenla
ryi
ma;oritatea
'
facult[,filor l9r
rnintale sint cxt,rem de retluse. Ili nu pot dobinrli facultatea vo1birii gi
sint cornplet
incaPabili du att'trtie prolungil,zi, insf au o l)tat'o inclina!,ie pentru lrnita,!,ie. Silt
put;tlt'tlici
ryi
renta,rcabil tlo activi, zburdind, sirincl
ryi
strimbinclu-se. I)eseor.i ei sg
puie
p!. scilri in patru lalto
ryi
le pla,ce itt nrocl curios si, se suie pe nobile sa,u
pdmi. Ne rearnintitn astfel tle deosebita, plflcere tarl,tatd, de a,proape t,o!,i bi,ie{ii
tttunci cind se ca!d,r[ irr porni
ryi
aceasta ne ma,i rear,minteryter clt ce ptiicere
se zbel-
guie mieii
ryi
iezii,- ini!,ial a,trirnale alpine, pe nrice delu;or', oricit c1g mic. Itliolii
seii,nt[nd, cu altirnalt"le inferioarc si in alte citova,
lrrivin!,e;
astlell s-a,u inrggistra{;
trtili ttttrlte
(,iYtLLlr
itt cat'c oi ntilos crr grijil Iit,carc ilnllucirtulri irraiirtp dc h 9 1ri1r,2,.
$-a, clesctris un idiot cttro foloseil dcsrori gura pc.ntru u-yi a,jrita rniinile 12,cii,ularg1,
35
lir'. \\Iiiclicns (,,Lundr,,'irI hschaft. Wochcnblaft,,, l
glig
nr'. 10) lt prrblical. r.ct,errI tl ltrcrirlt,intcr.esantl,
arjitirrrl
cunl s-a rnoclificrrt stnrctr"rla corporalir a aninralrlor. trclnrcs-
ticcr c:r.tc triicsc in legiuui mrrntoasc.
38
lVlirnoire sut'lcs fuIict'rtctiphales, 1867, p.
|
(i1),
171. 18 t qi 11)3.
*
inspiimintii Ior' (,\I. lr'nrl.
).
r25,
ntOf' nE DEZVOLf';\RE
:.r'ri I
1'rarIrrchilor'.
Adosoa, (fi,Lu ohiceirrri rlezgrrstitt,oarc
$i
lnr iut sirlr{rrl dr.cutl,e'i; s-it,rr
lttrlrlicat,
mai nrult'e crit,zuri in ca,ro corlrul lot' era lelrril,l'cllbil rlr pilr r:os
3i.
liotte'rsiurlc.
--
Ilult,c clintre cazurile ctrre vor fi prezontal,r:
aici ar fi pufrr{,
fi itttroduse ln sul,riectul
fparagrafului]
precedent. Atunci cincl o structurl est,e
oprit[, in clezvoltare insf tot mai continui, s5, creasci, pind, ce sea,rnlni'r, inrlea-
proape
cu
'o
structuri, corespunzi,toare a unui membru inferior
;i
in star:e adult5,
tLin a,ccea,fi grupti,, aceasta se poate oonsidera, intr,un anumit sens, cil un eaz d.e
reversiul.e. Reprezentanlii inferiori ai uuei grupe ne dau o id"ee cle curn traprobabil
construit strl;mo,1ul comun
I Ei
este aproa,pe de necrezut ca o parte complexri,,
opritii, intr-un'stadiu timpuriu cle dezvoltare embrionari, si, continue sil creascil
'petrtru
ca in
'cele
clin:urmd, s5,,$i execute funclia ei fireasci, afar5, numai dac[,
nu
'at
dobindit o asemenea capaeitate in d"ecursul vreunei stiri mai timpurii a
'existenfei,
atunci cind" structura prezoilt5,' ercepfionald, sau oprite;, era normal[.
Creierul simplu al unui idiot microcefal, in inisura in care seamd,nd, cu cel al
unei maimufs, poate fi consid,erat,r, in acest ,sens
'c6,
prezintf
un caz d.e rer'()r'-
siune
38.
Bxist5 alte cazuri care so,,incaclreazir, rnai strict in subierctul clc fa{,[, a,l
, '
32
Iti'of. l,a Ycock rt'zrrrrrir r:arar.tt:l'ul irliotilor'a.sclrriirrir-
tori hrrrlelor, rlurrrminrlu-i lcroi:l,,,.Iorrrrrirl of tr[ental
Scicttctr", irrlic 1lJti.j. Dr'. Scott.
\'l'ltc
I)eal tutd l)ttrnb,
ctl. a 2-a, 1870, p. 1U) a observaL tlr.scori pc idioti nrir.ir-
sindu-qi tnincarclr. \'t'zi tlcsJrlc accla;i subierlt. ;i
ttesprc
ltilozitatca
idio{ilor. Dr'. }[autlslcr', ]Jrttht 'rttttl AIiru],
187(), p. 46-51. l)incl a arirlat rlc :rscnrtrnca un cttz iz.ltt-
Iol dt:
;rilozit:rtt'
lir un idiot,
38
irr lucral'(rir tltca Yuriulbn of Attiuutl.s rarrl I,luttls
ttttrltr I)ttrttcslictttiorr (vol. I I, p. 57) anr atribuit rcvcrsirrnii
t:azttrile nrj
l)r(ra
t'alc tlc lttatttt'lo sul)rallulnerarc la,fcrrrci,
Arrr ajrrns la:rccasltr tra la o slnclrrzie
llrollabilir
a faptului
cl-r rrranrcltrle su;rlarrrllle I'ilrc sint ilt general plasale sinretric
pc picpl;i nrai ulrrs a rrnui cuz in carc o singurir tnarrrclir
cficientI a aplmt in lcgiunea inghinalti a untri fetnei, cirrc
crrr fiica unci altcl Icrnci cu rnanrele supranunrcrare. Ci:istsc
irrsl acum (vezi de cxcntplu plof. Preyer Der l{ampf unt
tltts l)usein, 1869, p. 45) cir mamal crcaticue.apar in alLc
pozi
!ii,
(:a
l)c
sp:rttr, la sub!ioalri;i pe coapsii, in actrsL
tlitr urlnl caz nrarnelt,lrr clind rrtit lapte incit copilul cra
lrrirrit in irccst ft'I. Probabilitatt'a ca lrranrelelc srrpli-
rucntarcr sI sr: tlatorezc revcrsiunii este astfcl mulL nric-
q;oraLir
;
ea nri sr) pare t.oLugi probabil5, pentru ci, dtrseori
doul perechi sint siluate simetric pe piept gi despre aceasta
irrn prirnit pcrsonal infonrratii privitoarc la nrai rnultc
cazrrLi. Ilslr: binc cunoscut c.i unii lc.rurrrirrtri rtn in tuorl
norrrral rlouir pcrcchi dc nrurrr('l1r pe picllt. S-itrr inrcgistrirL
cinci cazuli rlc prczenli a nrai multor pcrcchi tlc nrarnelc
(frir'[ indoiall rudirnentafe) la scxul' . nrasculin ulnan
;
.rrezi
,,Journal of Anat. and Physiology",
'1872,
p. 50,
pentru un caz aliitat de citre dr. Handy5iflg, la care doi
flali :-rLr prezcnLat aceaslir particulalitate; rrtzi tle asr-
rnehca o lucrare a doctor:ului Bart.trl.s, ln
,.RtricherL
ancl
rlu Ilois
-
ILel,urond's
'\rchiv.",
1872, p. 301. La rrrrul
rlin t,azurik: lir tritrc st, rcft'I':i tlr'. !iirrtr.ls, rrir biir'lrrrL trlcir
t'inci trrArllt:1t., rr rra fiirrrl lrrrdiarri qi plasatir rltrAsuprir ornbi-
lit:rrltti : lltrclit:l t'orl llt'rrrsba<:lr r,stt: dc
Pitrcrrr
e i trct'st.
rlin urrrri t'rlz r,stt. iltrstllrt tk, f;rlrlrrl cir o lrranreli rrre clialri
al)ilfo la arrrrrrrit.tr clrrrilolrtrilr,. irr genelal, rrtr ptrtelrr inrloi
clt tlt'trpL ctrvinL dtrcii nralnclclt' srrplinrcntllc al fi apirtit
vrtrotlat.ir lir arnbelr se\o untalle, <lacir sLllinro;ii sIrlvcchi
ai onttrltti llu ar Ii fost pi'cvirzuIi cu rnlri rlrultc
lrolcr:hi.
ilt lrrcrart,a ckr urai srrs (r'ol. II,
1t.
l2) lrrrr aLrillrriL
rlrr 115trl1i",tr)A, ('rr
t<iatc cir tlrrlli rrrtrItir t zillrll', r't,vctisirrrrii
t:azln'ile flccvt'rrtt: rlt:
llolidtrt:tilisrrr
lir orrr
1i
Irr rlift'r'i tt'
iurint:tltr. r\rrr ajtrns la *t:eastir t'olclrrzit: ln partc pt: bazlr
itfi t'ttuttiei
Irrol
. Ou'r'rt t'i rrnii ilrtioptcli
git'ni
lttr rrriri rrrrill
tle ciltci tltrlict.tr;i rlcci, dult:i cum atrr prcsul)rrs, i;i pirs-
tt'crazI o sLare inifiaLi. Prof. Gcgenbaur cornbate ins:i
concluzia lui Orven (,,Jenaische ZeitschrilL", r'ol. V,
caietul 3, p. 341). l'e de, altl palte, drrpir pirel'ca rcccrrt.
cnrisir tlc dr. Gtirrther asupra irrotirtoarei tlcr
(')ct
ttlotltts
carc estc prurr,[znLir cu r',rtlii obotlsr ar'ticrrlarc rlc arnbt.lc
lirl.rrli itlc rrnrri sir ctrlttrirl rlc r)ilst,, trrr
l)t'('rl l)aro
gr(,tr s:i
adlnitem cl
,sase
satr rtrai inrrlte d(rgcL(r po una suu antllelc
laturi ptrtcarr sL lcaparl prirt rcversinne. I)r. Zoutevccrr
nra itrforrrrcaza cL s-a semnalut caztrl rrntri unr ctr rlotriizeci
qi patru de degete la rniini
;i
douizeci
;i
patlu la picioalc !
..\ur ajuns nrai, ales la'concltizia ci prezenfrr tlc dcgctc sul)l'a-
llulnerArc ar puiea fi ctalora[I reversiunii, din faptul c:i
ilscnrcll(fa rlegeLc nrr nunr:li c[ sinL putcriiicr, cretlital'tr,
ins[ dupit ctrnr
(:r'cdcarn:rIunci
crle se
lttrtrr:rtr
rcg(]ltol'rl
.dupi anrputare, . ca. dege[ckr normale a]r verlcbr':rtclol
inferioare. Arn cxplicat insi in edilia a doua a lucllt'ii mble
Yariation..., dc ce acord. acum pulinti incred,-.1'e caztt-
liior in cal'c s-a observat o astfel de lcgcnerare. Elc meritir
Lotuqi atenlie, inLrucit clczr,'oltarea olrliti.
Ei
rcvelsiuneir
sint
lrroccse
intiru bu'udite; cri difcritc structuri in stare
DESCENDENTA OMI-]t,L]I
r('l'el'siunii. .Antrtrtil,e strtttrbttri ca,re se intilnesc la, lrr+lutu'ii infleriori ai grupului
lrrit'ttia ii apa,r:f,ille onull apar: ocaziona,l la el, eu toate oir, n1 se gd,sesc la embrionul
lllllAll ttolntill, $au rlacl irl nrotl ttot'tnil,l sint ptezertt,r. ]a embrionll urnan ele se
elc'zv0ltit, antlltna,l, dar ittt,r-un rnotl ca,r'e este rtornra,l Ia, rnembrii interiori ai grupei.
.\ce.sl,e observat ii rror clet'eni rna,i clare prin exemplele urmd,toare.
La tlivt'rse n)a,nlifel'tt utet'ul troce trepta,t de ltr ull ol'fan rlublu cu doui,
ol'ilieii distin<:t'e
;i
clou[ eatrille, ca la marsupia,le, la, un organ lnic, ca,re nll este
ilt nici ut) fel dulllu, af;rr:5, numa,i efl are o rnie5, cutri internI,, ca, la maimllele
superioare
;i
la out. Ilozd,toa,rele prezinti, o serie perfecti, de gradaf,ii intre aceste
doui, stdri extrenre. La toate mamiferele, utenrl se dezvoltl, ain Ai,i tubi initiali
sirnpli, ale c[,ror porf,iuni inferioAre fotmea,z\,, coarnele
$i,
rlup[ cuvintele dr-lui
I'arre,
,,prin-contopirea
celor dou5, coa,rne la extremit5lile loi. inferioare se for-
tneazh corpul uterului uma,nr pe cind la aeele a,nimale
'la
care nu exist[, nici o
porliune
sau corp median coa,rnele
[uterine]
r[,min separate. Pe rnd,suri, ee dezvol-
tarea uterului continuii, cele douI, coa,rne se scurteazii treptat, pind, ce ln cele
tlin urmit, ele d"ispar, sau, altfel zis, sint absorbite iu. corpnl uteruliri". Unghiurile
uterului se continul prin coarnele uterine chiar Ia animale atlt c1e sgperioare pe
$cara r\e c\ezvnlta,re cllul sint ma,imufele inferioaro
;i
lernurienii.
Or, ltr, lenttir ea,zttt'i illlornlale in ca,re uterr.rl rna,tur este
prevfi,zrrt
e1 coarne
sa,u t'st'e par:fial iurpi,r.{,it lrr clou5, orgirru} sint dest,ul rle rlese
1i,
r1up5,Owen, ase-
nlenetl cA,zuri repet.i,
,,gradttl
rle clelzvolt,a,r:e ooncentra,tritt Ja care au pa,rvr:nit,
a,ttttmite rozfi,t,oAro. Aici a\rclll,
lttttttt'7
llfl caz de simpli oprire lr, dezvolti,rii ernbrio-
nare, ou cre5tere ull,orioa,rd,
;i
dezvoltaro func!,io[aki perlecti,, deoarece rlrica,re
diu cele douii pflrf,i alc uterului parlial bifiat este capabilS, a, efectua actulspecific
fls ge$ta,fie. in alte cazuri, mai rare, sc form eand, clou[, caviti,!,i uteliue rlisi'incte,
fiecaro u,virrd plopriul
s[u orificiu
ryi
cAnAl
a.e.
in tinrpul dozvoltitr:ii obiryrurite a, ombrionului, nu. se l,rt r;e prirr nici o
it,s[fel tLe fanra si t'ste grelr tle er:czut, cu t,on,t,o cL nu t. inrposibil, ca tloi tubi ini-
!,iali
sirnpli, foarte rnici, sL
;tie
(d:rc5, se poatc folosi o astfel de expresic,) cum s[,
se transforme in doul, utc'ro clistincte, fic.care cu cite urr orificiu qi canal bine
construite pi fiecare prev5,zul, cu numerorsi mu;chi, nervi, glanrle
ryi
vase, dacir,
nu ar fi trecut mai inainte printr-un stadiu similar d"e dezvoltare, ca in cazvl mar-
supia,lelor actuale. Nimeni nu va, pretinde cL o structuri atlt de perfectX, ca, uterul
bificl zr,normill la femeie poate fi rezultatul unei simple intimpl5,ri. insf princi-
piul reversiunii, clupfl, care o structuri, cle mult, pierclutl, este reaclus[, in via![,,
ar putea, servi ca ghid pentru dezvoltarea ei deplin5,, chiar dup5, trecerea unui
interval enorm cle timp
f)upd, ce tliscutl, cazarile de rnai sus
;i
d.iverse altele analoge, prof. Canes-
trirri i,r,jun.qe la, a,ceea;i conclttzie ca cea pe ca,re aul prezentat-cl. El citeaz5, un a,lt
embrionarl sau opriLii, ca buza de icpure, utcr bifid,
, ctc., sint inso!.ite in nrod frecveut de polidactilisrn. Ileckel
gi Isidore Geoffloy Saint-Hilairc au insistat cu tilie
a,supra itcerstni fa1lt. Lr pl'czellt, cca ntai siguri cale este
sii so renuule complel" la ideca ci existi vreo legituri lntlc
dt'zvolt:'rea de dcgcte supranumcrare
;i
rcversiunea la
vrcull strimo; irrferior al onturui.
3e
Vezi binecunoscutul articol al d-lui A. lrarre din
Cgclopaedia of Anatontg and Phgsiologg, 1859, vol. II,
p. 642. Owerr, Anatomg of ltertebrates, 1868, vol. III,
p. 687. Prof. Tumer in ,,Edinburgh Medical Journal",
februarie 1865.
NIOD DE DEZVOI,TARE 4l
exenrplu irr cazul osului rnalar
a0,
ca,ro, la eit,evlt, tlva,drutllil,llo
ryi
alte tlta,nti-
fere, const[, norrn:rl clin dou[,
por{,iurti. ;\ceasta, cstc st,arca lui Ia feltusul lll])atl
in virstfl rle rlouir, luni
ryi,
prin oprirea tlezvoltfii, el rlrttine ttneori ltr, fel la otltul
luclult, mai ales la ra,sele rna,i prognate. De a,ici Canc'strini conchide cir, Yreul I
strfi,mory strir,vechi al ornului trebuie sd, fi u,vnt acest os $eparat' in morl nortna,l itt
doud, porfiuni care ulterior s-au coutopit.
I:a om osul frontal corrst,[, dintr-n
singurd trucat6,, la embrion ins[, qi la copii, ca
;i
la a,proape toate rnamiferele infe-
rioare, el constir, tlirr doui, buci,fi separate
printr-o sut,urd, distinct[. Ifneori
aceastfl suturl,
persistir,, nrai rnult sau mai pulin distinctf,, la om dupl maturitate
ryi
mai frecvent la cranii stri,vechi declt la. celc actuale, rnai a,les, dupfl cJrtn il
observat Canesttini, la craniile dezgropate d.in pleistocen
;i
aparlinincl tipului
brahicefal. Aici el ajunge iari,qi la aceeapi concluzie ca qi ln c\,zul analog al oaselor
rnalare. in acest caz, ca
ryi
ln altele care vor fi prezentate inclat'il, carrr'a, pentru
care rasele str6veehi se apropie de animalele
inferioare prin anumite caractere,
mai frecvent d"ecit rasele actuale,
pare si, fie faptul cL acestea clin urm5, sint situate
la o distan!5, ceva mai lna,re pe lunga linie de clescendenfd, fa![, cle str[,mo;ul lor
primitiv, semiuman.
1)ivorse alte a,nomalii la offir rnai rnult srlu rnai pufin ana,logc Oelot'r'lc ttlai
sus, a1 fost prezentate tLe clifcrri!;i autor:i oa, fiinrl cazttri tle lt't'etsiulle;acestea
par lns[, ctestul d.e indoielnice, dcoi],loor. t;r't,llrie sI, ctr]rot'irtt I'oat'te nrrtlt in
;os
itr
ieria nramiferelor
pentru a gfisi A,sellren('il st,r'ttet,ut'i
plrzentt' itt trrod nornlil,lar.
La otrl, tra,trinii slnt insttuntcut,u pet'l'ect; r[o cfioitlnt,t'
1len1,t'tt
rtrit,stica!,ie.
ins[,, dup[, ourn obscrvft OwcrrIasr caractertrl lor atk'r.[,rtt,l, clt,ttitl t,ste irrd.icat de
fornia conicl, a coroianei, cirre se tt'nnin[
printr-un virf obtttz, csl c convexfi, in
afar[, qi plat6 sau ooncav[, pe fafa sa, irrternfi, cAr'o poa,rl,il la l-razil o ttsoa'l'L
-Pr0e-
grinenf,i,.
ti'nrtrta, conicl, se rnanifesti-r, cel ltrai bitrc la lit,seltl tncrltlnico, tltlti il,los la,
cea australiapii.
,,Oaninul
estc mai aclinr:
irnplirtl,a,t
;i
cu o rirdircinii, tttai pu1't't'tticI
6ecit incisivii.t' Tot,u;i, a,cc,st dirrt,e ntr rnai scrve;teolllului ca ttrtttli sprrcial5, ptlutilt
l0..Atrtrttario
rlella Soc. rlt'i Nattrralisti itr )[orlt'tra",
1867, p. 83. I'rof. Catrestritti prezintl extrasc din clil't'riLtr
surse asupra acestui subiccL. Laulillard observi cit, tlcoa-
rece a glsit o asenrltrare cnrnpletl ca form.l, proporlii
qi lcgltur.l lntre cele doul oasc tnalarc la lnai nlul[i oattlgtti
qi la anutnitc tnaitnu!c, el nu poatc considera accastl-r
ctispozific a plrlilor ca fiind nuntai inlirnpliLoare. O aIL[
lucrare asupl'a acelcia;i auomalii a fosb publicat[ dc
dr. Saviotti ln ,,Gazzetta
clelle Cliniche",
'Iorino, 1871,
ln carc spune cl urmc ale separalici pot, fi descoperite la
aproximativ cloi la sutl tliutrc criuriile adulte ;
cl adaugl
eJe aserncrtea ci anonalia sc llLllne;te trlai dcs 1a crltriiltr
prognate, ale raselor neariettc cle.ciL la alLeltr. Vezi de
asem.enea G. l)clorcttzi asupta aceluiaqi subicct,
'f're rurcui
casi d.'anonulia dell'osso mulare Toriuo, 1872. De aselnc-
nea E. N(orselli Sopra unQ rara anomalia delll osso malure,
llorletra, 1872.
Si
mai recent Gruber a scris o bro;urii
:rsupla separlrii acestui os. Prezint accste lefcritrle petrtru
cii utr t'ecenzent, flt'i teprei satl scl'tlptlle, tt ptts la ildoialit
ajirrnatiile melc.
rt
O irrLrcagi serir: {r.r cirzuri tstc prgzenlati-r tlt. Gtroffro._v
Saint-Flilairc -FIi.rf. des tlrtotttct/ies, r'ol. III, p. 137. Un
reccnzcttL
(,,Jotrrtral of .\rrat. arltl Pity.siologS"', 1871, p'
366) m[ ttrusLl'it s,-rvtrr tlc tt tlu fi tliscuLat ltttttttrtoastrlc
cazuli alc <lifcriLelol pirrli opritc in dczvoltarc' caro atl
{osL lnrcgisLraLe. IiI spunc c[ dullir tcoria tntra ,,ficcartr
staro tranziLoric a ttuui organ iu decttrsul dczvoltirii
sale esLc nn nuntai un rnijloc peutlu un scop, ci a con-
stituit un scop itt. sine". Aceastl pi.rerc nu pa.re si fie
neap[rat valabiLi. De ce oat'c varialiile s[ ttu apar[ ln
clecursul utrtri pcrioade Lirnpurii de dc'zvoILarc, fi-rri nici
o lcglLtrrii cu rcversiulrea ? Totu;i, ilsclnelllea 'r'aria! ii
ar putca fi ptistraLc
;i
itcrtttntllate, clitcti ar fi ln vreutr
fcl oaueclrl folos'Loarc, de cxtrttrpltt la scttrLarea
rsi
sinrpli-
ficarc a ploccsului clc clezvolLare ?
$i
iarigi, dc ce anourali-
ile ddundtsnlp, co pdrlile atrofiate sau hipertrofiate, care
nu au nici o lerglturir cu o stare anLcrioeri a existenlei, sI
nu aprtrl aLlL intr-o perioatlit IittrpLtrie, cit
;i
in tirnptrl
nrrrLuritri![i ? .
-t2 Anatontg of , \'ertcbrulcs, 18(i8, vol' II I, p. 323.
LTEqCENDENTA OMUI-TII
,l-r{i sfiryia, rtrtlttta,rtii sa,n
1lt'a,du I
el
lljrate
fi rleci clorrsirIcl"rth, irr {i('oit, rtr:,fn'i\r{,\i1o
Ittnrl{ia' sfl, firezrsclir,, oit, t'ltt'littttrntttt'. ltr t,clit,tie ccller:t,iilrr llro,l'i rle ct'atrii 'tlf l]a,n(] s(]
pr-t1, gitsi c;il,rrr-4,, r[upt-t, oullt observil.[Jiickel
43,
olr ca,rrirrii prot'rrrirrilrd <lolrsirlerrirlril
ItrJttpl'a, celot'Ialfi clinfi, la, {cl ca la tnairnu!,ele antropc)nl()rlr', irrsii intr-un glutl lrri+i
t'ctlt-ts. Itt act'ste
cazuri existii, spal,ii libere intre rlirrf,ii urreia rtint,rrr rnanclilrtrlrr
pentru printirea
caninilor mandibulei opuse. IJn sp:r,fiu liber r}tr ace,st lel lit,-ulr
cra,niu cle cat'nr, tlesenat, de Wagner, cste surprinrd,tot tlc larg |4. Avind in vedorc
cit, c[e', puline
cratrii strtivechi au fost examitrate, fatl, de crarrii recentc, este, intey-
resarrt cir, in cel pr.rf,in trei ca,zuti caninii proentinear,ia consiclera,bil, ia,r, in mfl,xi-
larul cle la La N-aulette eri sint; clescriryi cu enormi
45.
,
:
La maimulele alttlopornorfe numai masculii au' caninii deplin dez,t'oltaf,ir
ins[, la gorila femel5,
ryi,
lntr-o mdsur5, mai red.usi, la orangutanul ferneki, ace$ti
clinli proemineazd,
considerabil tafid, de ceila,lfi; d"e aceea, faptul cle care am fost
a,sigurat, cd' femeile atl uneori caninii proeminind. considerahilr rlu,constituie
o obieclie serioas5, la p5,r'erea cd, marea lor dezvolta,re intimplltoare la om este
Lrrr caz, cle leversiune la un strd,moq agemi,n[,tor maimufei. Cel care respinge cu
ctispre! ideia c[, forrna propriilor s[,i canini si d.ezvoltarea lor uneori :con$idera,bild,
la, alti oarneni sint clatorate faptului ci, strd,rnoqii nostri, irrifial, fuseserzi.prel'i,zrrt1i
ott aceste Arlll(' forrnidabile \ra da, pe fatd, prirr rinierl,ul ,siirr, .lirria irseenr.leqfc,i
s:rle..D('r)arecerr cu t,oatc cir llll inten!ionea,z6
ryi
nici t)ll rl,l'(\ capa,gitalea sir, folo-
st'rtso[, ltt;t';ti ctinti
(la,
arI]Ie, r'l ili vrt, cottt,r'lt,cta itr lrtorI irtt,ortsticrt't lnrrsr,]tii r[c
ruiriit
-
(astlel nurui{,i cler Sit'0. Ilella6) pt'ttlnr :r-i :rr':-ll,il g:rlu tlt, :rci irrrre, (,it
un
r;iino gata rle luptti.
,
I'tulfi nnr;chi spetlifici cvach'urnzlnelor
;i
all,or nrilrnif('l'(, ,\(,
(l('zvrtltiL
ru'rt.oli
la, ottt. Prof. \'lacovich
az
tL cxamiuat patruzeci de biirba!,i
,si
la, noutispqezece a,
glsit ulr Inlrgchi pe carci l-a d.enumit ischiopubian, la alfi trei existtt,run, ligajinent
c?lr'() rl,prezint[ acest uru;chi, iar la, restul de optspre'zec(,\ ]tu a girsit nict o' urnrii
dirr el. Nunra,i la clou[ din treizeci cle femei a,cest mu,lchi se'rtezr.olt-ase cle anrllek'
pilrfi, insir, la ulte trei erau prezetrte liga,nrentele rudimentare. Aeest mu;chi palc,
tle aeeea, sir fie rnult rnai cor)Iull la sexul rnasculin decit la cel feminin
$ir
pe baza
pl,rerii c:a omul se trage dintr-o form5 inferioard, oarecare, acest fapt poa,te fi
infelers, d"eoarece el a fost descoperit la mai multe di.ntre anim:r,Iele inferioarc
;i
la to?te acestea serveqte exclusiv pentru a ajuta ma,sculul la actul d.erepr'oducere.
In valoroasa sa scrie de lucrh,ri
a8,
dl. J. \4tood a desiris amir,nuir!,it un
nuturir clnornl clei varia{ii muscula,re la orn, care seanr[,nfl cu structuri nonntrle lu,
+'r
Gcncrrllc Morphulogie, 1866, r,ol. II. p. CL\:.
aa
Carl \-rrgL ,I-ccftrres on illnn (Lrael. cnglczi), 1864,
p. li1.
{5
C.
(.lrrltcr
lllake, cl:spre un lnaxilar clc la La Nau-
lette;
,,r\rrthlopolog.
Rrrvicw", 1867, p. 295. Schaaffhau-
sr.n, p. cit., 1868,
11.
126.
'.
"
lrr limba englezI snurlittg ntttsclcs (.\'. lrarl.).
a6:l'he.lrtrtlot:n1|
of llrpressfon, 18..11, p. 110;i 131.
a7
CiLaL de prof. Canestrini in
,,Annuario
etc." 1867,
p. 90.
48
'\cesLe
lucr:iri meliti a fi slutliaLc cu grijl dc oricine
tlorc;l.c sri afle cit. de dcs variazl nrugchii noltri gi variind
ajung si scrncne cu cei ai cvaclrumanclor. Rtrfelinlelc
rrruritoarc sint in lcg[tulir cu cr:lc cift'vrr purr(]L(' utinsc
irr textul nleu, ,,Proc. Ro-val Soc.", 1865, vol. Xl\', p.
379
;i
381
; 1866, vol. XV, p. 2{1
;i
212
;
18$7, vdl. X\r,
p. 514; 1863, vol. X\tI, p. 52tr, pot acliuga *ici cir'tli'.
\[urie.;i dl. St.
(icor'go
][ivart au arAtat ilr lncln.riul
lor dcsplc lenrulitrni (,,'lransact. Zoolog. Soc.", 1863,
r.ol. \-lI. p. 96) cit dc cxtlaorrlinal dc variabili sjltt. rrnii
diu nru;chi la acestc aninralc, reprezcn[anlii cci mai infc-
riori ai primaLelor. La lernurieni exislii de 'asefienea'nu-
meroase gradafii la mugchii care duc la structuri care
exist:i la animale pe o tfcaptir Si
urai inferioarir pe scara
cle evolu!ie.
IIIOD DE DEZVOLTARE
animalele inferioare." Muqchii foarte aserni,n5,tori celor care sint normal prezen!,i
la rurlele uoastre cele mai apropiate, cvad.rurnanele, sint prea nurneroqi pentru
a, Ii chiar numai enurnera!,i aici. La un singur
intlivid cle sex masculin, de o
couformafie corporald, puternicf,, qi cu un craniu bine fonnat, s-au observal, llll
nrai pufin,tlc
,sapte
r.aript,ii musculare, toate reprezentind. clar mu;chi snperficitrli
ni d.ivrtriselor specii ele rnairnu,te. Acest om avea, d.e exemplu, tle ambele pirr',ti nltr
gitului rlll aclevfi,rat la,uator clauic'ulae puternic, cum se g6seqte lil toate speciiltl
cle rnairnufe,
;i
cale prr,re sd, existe la aproximativ unul din
;aizeci
d,e oameni
4e.
Acest om arrea apoi un abdtrct,or special aL rtretatarsului celui cle-al cincilea
cleget, asemlnirtor^celui pe care prof. Iluxley
ryi
d.l. Flo'n er le-au ar[,tat cd, c'xistil
in mocl uniform la mairnu{,ele inferioare
ryi
superioare. Nu voi mai tla clecit incir
clonfi clztrri : murychirrl ctc,romio-bctsilar, care se gir,se;te ]a toate mamiferele irlftr-
r.ioarer orirrllui ,;i prlrl corelat mersului ln patru labe
50
;i
apare la aproxirrrativ
luul la qrr,izeci rle oarnt,ni
;
Dl. Rra,clley
51
a glsit la membt'ele infer'ioare ale untii
onr un ubd,ur(or os'sis 'tn etutersi qu'i,nti; acest murychi nu fusese inregistrat pirlir,
atlrrci la onr, fiinrl lnsi, intotclc.auna prezent la mairnufele antroponttltft'. Muryctrii
rltinilor qi ai brafelor, elemente caracteristice
irr special la orn, sint foarte preclis-
puse va,rialiei, afa incit sL semene cu muqchii corespunz5,tori
ltr anirna,lele infe-
i.iOrrre
b2.
Astft,l t1e asdriri1niir.i sint fie perfecte, fie inrpeirfecte; toturyi irr ircefit;t'
ilip u|lrir cazur'i elt,siut evitle.nt cle rraturil tranzitot'ie. Atrurnite varia!ii slnt tttlti
obi,1trnit,t, la, b[r'bu!i, iar rr,ltele lit fc,tnei, fiirfl cit, stile putern atr'ibui t'rerttttui rntltir'.
I)rip[, cri il, cle,'sclis lrurneroase variafii, dl. \4botl fttctt tu'rnfltoarea observtttit,
irnfor.tantir:
,,I)eviafii
notorii de la tipul r-rbirynuit
?l
structurilor: nutsculare a,par
pe ca,na,le sau direcfii'cAre trebuie consid.elate ca indicincl utr factot' Ilc-'ctll]oscut
,ilr"e,ca.,e, de nliu.e irnpoltanf,fi, perrt,r'u o ittt,e,legere cuprinz[,toa,re
i] ttttit,ttlmiti
gtiner'ale
''li
;tiinfifice"
"3.
llr.ebgie atlrnis ca rrxtrgm tle prubtiltil faptul c[ acest flrotot' ll'ctltltts(:ttt,
t.$te rever.siuneir llr o stlrrt, lrtrterioarii tle exist,enffl
54.
Dsttr otl t,ot,ttl tlc trect'ezttt,
ca pr.irttruio sitnplit irrlinrplAl'e ornul s5, sellrene anol'nrit,l ctt ittttttttitt'tttailtttrf,e.prirr
rll
.1'r,tri
putirr de
ryaptt'
rIirrtle rnu;chii siri, <1ac6 ltu ltt' l'i t'lrisl,ttt, ttici tl lt'gtit,trl'il
as
Vezi tl'.r rlsrllri't'tt,lt pl'of. \[ecltlisti'r in
,,Pt'oc.
Il.
lrish Academ-v"; 11968, p. 121.
50
l)1, Charupncys tn
,,.Iottl'nal
of r\nat. ttntl Phys.",
rroirrrtbric 1.871,
1t.
l7ti.
!ri
,,.1ot1rnal
of
'\rrtt.
attrl I'ltys.", ttlrti 1872, p. l2l.
:
'il]''l)r'of. ltacalistt'r (op. cit., p. 121) si-:r grupat ln
lllbele obsct'va{lile
1i
e constatltt ci lttornaliile ttlttscullre
:r1rrr t'cl rrtili
,lrecvtrttt
llt erttcllt'ir,t, itr al tloilrl rlrrrl la
obrAz, lrr :rl Lrcilce rintl ll latra piciorului etc.
5:r
f)upit ce a prczetttet ttn oaz rcnlarcabil tlc varia[ic
lr.r
l'leritr
prillit'is longus uluan' revtrt'ettdul dr. Ilattghton
(,,Proc. 11. lrish Acatlctny"' 27 iutrie 1864, p. 711-r) adatrgr't
lrccsl exeinlrltt remarcabil, atf,tlntl cli omul poate ttneori
si aibri.aranjatnentul tcndoanelor policarului
5i
al clegt'-
telbr caractcrisLic macacirlrri ; .,lltl pot spune insti daci
intr-un asellrenea caz treltuie si cotlsiclerim ci trtacacttl
qg,.rlrcri pe scara evoltriiei pini la qJn sau cii omttl coboara
lrinii
ln utagac sau c[ itveln de-a face ctl un capricitt
congerritirl al naturii". .liste pl{cut sI irttzi ci un anatomist
lrl.it tlc clpabil;i un adversar alit dtr invtrr',stttrat al evoltt-
lionisurului
arlrnitc fie chirrr trttlnai posillilit:rtt.a ltrlria
tlin primele doul pozi!ii alc sale. Prof. Ilacalistcr' :t rlcsct'is
(to
ascluenea (,,Proc. I1. Irish r\catlcnt5 ", 186-1, \'ol. \,
p. 138) varialii la
fle*-or
pollicis l(,ttq1l .r, rt'lttarcabilt' pritt
raportul lol faii de acela;i mrtlclti la trvatlrtttnatt('.
6r
De la apari!ia prirnei edi!ii a accstci cdr[i, tll' \\'tiotl
lu
llublicat
ttn alt ttretnoriu ltr
,rPhil.
Transactiotts", ll37{),
l).
83, asupra varia!.iilor nrtt;chilor, glt rrltli, t'tttrit'trlrri
;i
Loracelui utnan. Iil aratl aici clt tlrr lllrllt varirtzi ect';ti
mu;chi gi ctt tlc tles;i tle rtlrrlI variaIiilt st'rrtttittrit t'tt
mu;chii normali ai atrimaltllor itrftlrioare. lll c:ottcltirltr
observind: ,,PentLtt
scopul nlctt trste suficient tlacit attt
reuqit sii alit c[ formele nrai itnportante, care :ttttttt'i
clnd apar ca variet{J.i la om tintl s[ se ntanifeslc itttt'-utr
rnod suficient de pronun!.at, pot fi cottsitlerattr ca tlot'ezi
;i
exenrple ln favoarea teoliei darviniste a reversittnii
sau ale legii ereditlfii tn acest domeniu al
;tiinlei
atra-
tontice".
ll DESCENDEINTA OMULUI
geneticir, intre c.i. Pe de alt5, parte, dac5, omul se trage d.in vreo fiinffl asems,nd,toare
maimufei, nu poate fi invoca,t nici un motiv valabil de ce anumi,ti muqchi sI, nu
reaparl, brtrsc clupii nll interval de tnulte rnii de generafii, la fel curn rea,pa,r
brusc, tlup[, utr ittterva,l dtr sut,t' srt,n tnai probabil cle rtrii tle genera{ii, rhrngi de
cttloaro inchisir, pc picioa,r'eltr ,si po grtl,b[nul caiklr, mi.,garilor
,si
catirilor'.
Acester tliferitrr cazuri ctt, r.t-rver,siune sint atit tle aproape inrtrdite cu cele
altr ot'g&nelor rutlinrentare arirtate in crr,pitolul intii, incit multe dintre ele ar fi
putut fi introdusc inclifere nt aici sau acolo. Astfel, se poate spune ci, un uter
uman
prel'dzut
cu coarne reprerzintl, in stare rud.irnentard,, acelaqi organ in starea
lui normalf lzr, anurnite marnifere. llnele organe rudimentare la orn, curn ar fi
cocclisul la rlmbele sexe si matnelele la sexul masculin, sint intotdeaunaprezente,
tr,ltele, ca fonlrneuul supr{tconrliloicl, apar numai intfunplir,tor
ryi
a fi putut deci
fi introcluse liu snbiectul rr-,vrrrsiLrnii. ,\ceste tliferite conforma!,ii reversibile,precllm
ryi
cele strict rudintentare, clovecle.se in rnotl neinrloielnic tlescentlenfn omului
dintr-o forrni inferioarS, oat'ecAr.e.
Yari,ulirr, corelat,iuii.
-
La, r-ntr, c& ,,qi la a,uirnalele inferiofl,re, multe confor-
ma!'ii sint rlt,il, de intirn irtnrclite' lrttre ele, lncit atunci cintl unul din organe variazh,
la fel face
;i
un altul, fririi, ca, ttoi sir, fim in rnisurir, s[,-i atribuim in majoritatea
caznrilor vl'r)ull ntotiv. lrTu putern spune dacii, unul djn organe conduce per cekilalt
situ tla,cl-r, antbt le sint concluse rle vreun alt organ ctezvtlltat anterior. Dup[, curn
insistir, r'epetat I. Gcoffroy, difcritr: nurnstrrrozit[,fi sint astfel irrtim legate intre
ele. l)rtpil crrtu vedtrnlr conforrtrafii ornologe sint irr special predispuse s[, se scbimbe
ltnpreuttl la, pilrlile opus() ale corpului;i la extremitl,{ile superioare qi inferionre.
iVfeckel a otlselvttt rleurult,cL atuttci cinrt rnu;chii bra!,ulrri se intleptirteazii de ha
tipul lot' sptoific, ir,proilpe itttottlt.'?l,una ei irnit[, pe cei ai picionrlui
ryi
invers.
Orga,nek: vhzului
,si
auzultri, dirr!,ii
ryi
plnrl, culoarea, pielii
;i
a pfl,rului, culoareir
ryi
constitu!,ia sint, nra,i nrult s:ru mai pul,in eorela,l;e
55.
f'rof. Schaaffhausen a,
lltras pentrrr prirnil tlatl"r, aten!,ia a,supnt legfltrrlii care pru'e s[, existe intre strucl-
t;ura, rttusoulilrii
ryi
a,r'ctr,dele srrpraorbitnle ptrttrrnic pronuntatt,
(ra,rc
sirrt ntit rte
cit'r'llcterristice la, rilselt luIIalIc inftrioartt.
I'e lingit, variat,iile crl,re pot fi gTupate cu mai multfl sau mai pufind, proba-
bilit;u,tc.sub ca,tegoriilu tlr'rnai *sus existfi o rnare elas[, de variafii care pot fi d.enu-
tnite, in mod provizoriu, spontane, deoarece, in necLlno;tiinfa noastr5,, ele apar
fir,r'ri vleo ctl,uzi'l rleiclrrtr$n,toaro
I
totu,lir sc poltt;e rlrl,ta cI, asernonea varia!,ii, daei,
turnstan tlitr tleosebiri inclivitlu:r,le treirrst.rnnittt, sau clin deviatii structurale bru;te
;i
bine prormll!,attr, rlepitttl nnrlt trta,i rtrrrlt' rltr rrotrstituf,ia organistnulni rletrit de
rultrrnl r:orrdil,iilol lil care a, l'ost suplls
5r;.
Coej'it,ir:n,t'ttl da artyterr.
-
Se
rytic
eii in condilii favorabile, ca, in Statele
tlrrite, popula,tiile civilizate i;i clubleazd, nnm[r'ul in douizeci
;i
cinci tle a,ni
$i,
ctupir, un calcul al lui Euler', aeeasta se poate intimpla in ceva mai mult decit in
55
Sursele acesLor afirmatii sint indicate ln lucraren
eB
lrrtreg ncest snbiect a fost. tliscutat ln cap. XXIIh
rrrea l'nrinliort of Arrinrnls nnd ltlnnls ttruler l)ontestieriliort, r'ol. I[, al ltrcririi mele ltariution of Animals untl lrlants
vrrl. I[, p. 320-ii35. uruIer l)omesticution.
IVIOD DE DEZVOLTARE
d.oispre zece ani
sz.
I-ia coeficientul menfionat, populalia de azi a St'atelor Unite
(30 de milioane) ar acoperi in 657 de ani intregul glob p5minl,esc atit de d,ens,
incit patru oameni ar trebui si, stea in picioare pe fiecare 0,9 m2 clin suprafala
lui. Obsttrcolul principal sau fundamental al innrul!,irii continue & omrtlni estt'
greutatea de a asigura existenla
qi de a tri,i in confort. Putenr deduce aeeasttr,
clin ceea ce vetLem, cle erernplu, in Statele Unite, uncle existenla este uryoarf,,
ryi
unde existfi, spaliu din belryug. Dacir, asernenea mijloace s-ar dubla brusc ln ]Iarea
Britanie, num[,rul nostru s-ar d.ubla repede. In cazul naliunilor civiltzat'e, acest
obstacol principal acfioneazd, mai ales prin restringerea cfl,si,toriilor. Mortalitatea
infantilfi, rnai mare la clasele cele mai s5,race este de asemenea foarte importantf,
precum
rsi
mortalit,zr,tea rnai mare din cliferite boli la toate virstele, locuitolii
lor tr5,ind. ln case mizerabile qi aglomerate. Efectele epiclemiilor glave
ryi
ale rhz'
boaielor slnt reped.e compensate
qi nrai mult d"ecit conlpensate la naliuni situate
ln condifii favorabile. Emigrafia vine de asernenea in ajutor, ca un obstacol
temporar, ins[, in cazul claselor extrem de s[,race, nu intr-o m[,sur5, apreciabilir.
Dupd, cum a observat Malthus, existir, motive d,e a presupune c[, puter'eil
r1e reproclucere este cle fapt mai red.usI, la rasele sfl,lbatice decit la cele eivilizate.
Nu clnoarytem nimic pozitiv ?tslrpra acestui subiect, d.eoarece in cazul stilbaticilor
nu s-a f[cut nici ulr recensl,rnint
;
dirr mfirt;uriile concordante ale rnisiouarilor
ryi
ale altora care au locuit timp indelungat printre asemenerl' poporlre, se paro
c[, fnmiliile lor sint tle obicei nrici, cele numeroase fiind" rtlre. AceAsta, se poattr
explica
ptrrf,ial, thrpii, cum se crecle, prin faptul cti femeile ili a,lfpteazf,, prurreii
t,imp intlelungat;este insir, pulin probabil ca s[,lbaticii, citt'e tleseori sttferri tlntltt'
greuti,!,i
ryi
care nu oblin atita, alirrrent,afie nutrit,ivli clt, t'ttttttettii civiliza,!,i, sri lit'
rle fapf mai pnJ,in prolifici. intr-o lucrare ant;erioarti
58
am llr5,t,llt, ci, to:r,te pattrt-
peclele qi pl,sd,rile noastre domestice, preoum
;i
plantele ttoastr'e tle culttu'd, sint,
rnai fecund.e tlecit speeiile corespunzf,,torlre in stare uatura,l[,. Falrt;nl t:[' animale'ltl
hrd,nite br:use excesiv sa,u cele foarte gra,se qi majoritatea platrtelor atuttci cinrl
sint tlintr-o clat[, transplantate dintr-un sol foarte s[t'ao irtt,r-ttttul l'oa,t'te lrogirl,
rlevin mai rnult sau nlai puf,irr sterile nu constituie o obiect;ie vitlabila, la rlceilst,i
cellcllzier. Ng-rlm p1te1, a;t;epta rleci ca oalnenii civiliza,t,i, care intr-un sens sittt
foarte dornesbici!;i, sii fie rnai prolifici clecit sfilllrrt;icii. Itrste ele asemeneta probtrbil cir
fecund.itatea sporitfl a na!,iunilor civilizal,e sti tleviu[, ca
ryi
in ca'zul atrirnlllelor
noastre clomestice, un caracter eredittrr
l
se
;tio
cel pu!,in ci la om tertttitrllr, rle
lt, prod.uce gemeni este ereditarfl,
5e.
Cu t,oate cir, srilbaticii par sri fie mai puf,in prolifici tlecit popott,rele civilir'ale,
fir,rfl ind.oinlir, c[, ei s-ar inmulli r:a,picl claef,, ntrtnf,,r'ul lor llrr il,l' fi riguros restr'irts
prin oarecare mijloace. Santalii, sau triburi de n'tunte tlin fndia, au oftrrit, recent; rttt
tlun exernplu al acestui fapt, cleoareee, c1up5, culn aratfi cll. Humtrr
60r
ei s-tlll
inmullit intr-un ritm extraortlinar d.e cind. s-a introdus vaccitrarea
ryi
s-{ttl erl,c-
mrat
qi alte epitlemii, iar rfi,zboiul a fost seYer reprirnat. Aceastli inmul!,ire l)tt
ar fi fost toturyi posibilfl, daci, aceqti oameni roburyti ntt s-ar fi rfispindit in dis-
6?
\ezi mernorabila lucrare l'ssay on the Principle
5e
Dl. Sedgwick, "Bt'itish
ancl l'orcign lledic'r-('ltirurg'.
of Populalion, a reverendului'f. \Ialthus, 1826, vol. I, Revierv", ittlie 1863' p. 170.
p. 6
;i
517.
60 ."lhe
Annals of Rrrr:rl llengal", tle \Y. \\'. llunter,
6s
\loriation of Animals anrl Plants unrler l)omestica- 1868 p. 259.
liort, t'ol. l[, p. 111-11:i qi 163.
DESCENDENTA O\IULUI
trictele invecinate
ryi
nu s-ar fi angajat la lncru. Si,lbaticii se cd,sltoresc aproape
intotdeauna,
exisl,intl totu,;i o letinere prud.entd,,
cleoarece de obicei ef nu se
ciszitoresc la virsta cea mai tirnpurie. Deseori barbalilor tineri li se cere sf,,
tlovecleascd, c5, pot intreline o sofie
ryi,
in general, ei trc.buie mai intii si, cirytige
pretul
cu care sit, o cumpero: de la pl,rinfii ei. fn cazul s[,lbaticilor, greutatea tlcr
:r cirytiga intrelineroa rest,ringe ntunirnrl ,Ior intr.un rnocl rnai clirect deeit la,
persoatrele
civilizate, deoarece toatc
,triburilc
suferf periodic cle foameter gravi'r.
ht a,sL'lrlenea perioade, silbnticii sint obligali sfi, consume mult[, hrand, proastil
;i
nu sc poate ca s5,ni,tatea lor s[, nu sufere. S-au publicat numeroasc descrieri
rte stotnacuri proeminente
ryi
de rnernbre emaciate dupd, qi ln timpul foa,metelor.
in acest fel, clupn, cum Am fost asigurat, in Australia^ ei sint, d.e asemenea, obli-
g:t'fi sil se deplaseze mult clin loc in loc qi copiii lor pier in numd,r mare. Deoa-
recc foametea este perioclicl,,
depinzlnd. mai
'ales
de anotimpuri extreme, toate
tt'iburile trebuie sri fluctueze ca nurnir. Ele nu pot si, se inmulleasci in mod con-
sticnt si regulat, d"eoar'cc'nu existl, nici o creqtere artificial[, ln aprovizionarea.lor
cu hrani,. Atunci clncl sint in situatii,:clesperate, ei i;i incalc[, reciprocteritoriile,
lerzultatul fiincl^rrizboi, insd, de fapt ei,sint.aproape intotdeauna in stare de rfl,zboi
cu t'ecinii 1or. fn cfl,utarea de hran5, ei sint expuqi la multe accidente pe nscat
;i
po ilp[, iar in unele
{[ri
ei sufeld, mult, c1e la animalele mai mari d"e pradI,.
Itt Intlia, utteltr clistricte a,u fost chiar clepopulate d.e ravagiile tigrilor.
Vlalthus a discutat act'stcr diferite obstacole, insir, nu a insistat ind.eajuus
aslrpr'a celui care este probabil cel rnai important diu toate, anulne infanticiclul,
tnai ale's al copiilor cle sex feminin, qi asupri-r, obiceiului cle & provoca avortul.
Acerste practici preclornini, acunr in multe parli ale lumii, qi infanticidul pare, dopa
curn aratd, cll. Mtlenn&r
ut,
s5, fi predominat mai'inainte pe o scari; qi r,nai
intinsf. Acc''ste prarctiei par,sir, fi avul,,originea',in fapl,ul cir sfl,lbaticii recunos:
t,ellu greutaterr, silu mai,curincl irnposibilil,atea cle,a,,intretinc toli copii care se,
nasc. Iribelt,inajul poate tler ,aligtnenea
. fi adfllrga,t la ,:obstaccllele de rnai sus;
ltcerlsta, llu urnrt:'azh insir, tlirr lipsa mijloacelor de intlclinere; cu tou,tc' cti eristir,
tnotivt'cle a crecle cir.in unele cazuri (ca ln Japonia) libertinajul a fost intentionat
incurajat ca un rnijloc cle :,r, limi'ta populafia. :
.Dacli privim inapoi Ia o epocf,,
oxtrem cle indepd,rtatil, inainte ca omul ,sir,
fi ajuns la de-mnitatea unranir, ,al trebuie s5, fi fost indrumat mai mult de instinct
;i
nrai pufin cle
judecatl
rlecit sint in,prezent sd,lbaticii cei mai primitivi. Str[-
nrorsii norytri strrlwechi, semiumlrri, nu ar fi practieat infanticid.ul sau poliandri*,
deoarecu la aninralelc, inferioare instinctelernu sint atlt de pervertite162 incit sil
ii l'Acr-r, sti distrugi"r, rergula,t proprii lor de'seerrden,ti sau sf, fie comple.t lipsite dt,
gelrzit'. Nrt lur fi cristat ttici, o rc'strictitr ctitr pruden!,L la cd,sir,torir', itrr setxelct
u-ill' I'i trttit, liber l:t u vit'st,ir, t,ittrllrrt'ie. l)t,ei,striinro;ii . ortrului llr fi tins sir, st,
61
Prirttiliue llurt'irrr,lt', 18fi5.
6!
tln autor cornerlIerrzir in,,speeta[or" (12 rnartitr
1$71, p. 320) dupn cum rlrl)rtr-rzii in ircesL yrasirj :
,,D|
.
l)eru'in se g,'.ise;te obligat si reinLroclncri o nouii lcorir.
rr
llicatrilui
originar. lll arati cI instirrcLele anirnalelot'
:.rrperioare sinL.mulL rnai nobile deciL obiceiurile raselor
unlancr sirlbeticc si se simle de aceea forfaL sri reia intr-o
olritl'r rlc ir cit'ci orlodosit'rrrlli plrir sli lie cornpltrt int'on-
It,icnt 1i
sir introclucri ca o ipotezh
;l.iinIifici
cloctrina cit
dobinclircir de cirtre om .a cunorstinlei a fost cauza untri
clegencriri morale temporarc lnsi lnclelungaLe, rlup:i
c,rlnl cste indicat{ de cltrc nulneroasele obiceitrri clezgns-
tiitoate in legitur:i mai ales cu cisdtoria, la trtiburile
srilbatice. Ce afirmir oare traditia in afarl de (kenerarcil
nroral:i a omului care s-a repezit sii srnulgi o cuno;tin!rr
ctre ii fusese interzisir de instinctul cel nrai inalt?".
MOD DE DEZVOLTARE
innrulleascir rapicl, insfi obstacole cle un fel oarecare, period.ice sau constarrte,
trebuie sa fi limitat nurnlrul 1or, chiar mai strict decit la silbaticii actuali. Nu
putenr spune care era natura precisri a acestor obstacole, dupd, cum nu putem
$purre uici in cazul ma,jorit:i{ii altor animale.
$tim
cL atit caii, clt
;i
bovinerle,
care nu sint anima,le ertrt rn de prolifice, atunci cincl au fost, l[sate pentru
prima datii, libere in,\rnericzr, de Sud s-au inrnullit intr-un ritrn enorm. Elefan-
tuI, cel mai incet reprocluc5tor clintre toate animalele cunoscute, ar umple intreg
p[,mlntul in citer.a mii c1e ani. inmulfirea fiecfirei specii d"e mailnule trebuie s[, fie
lmpieclicat5, prin oarecare mijloacc, insii, dupl cunt observit l3rehrn, nu prin
atacurile anirnalelor c1c pr:adi,. Nimeni nu va pret'inder cir, in prezent' capacitatea
cle reprod.ucere a cailor
;i
bovinelor silbatice din Atnc'rica a fost sporit[, la inceput,
in vreun grad apreciabil sau c[, pe mi,suri, ce fiecare district d evenea cleplin
populat, aceast[, capacitate a sc[,zut. tr'[,ri, incloiali c[, in acest caz, ctl
ryi
in
t,oate celela,lte, contribuie multe obstacole, precum
ryi
diferite obstacole in d.iferite
imprejuriLri, ile'cetele periodice depinzintl cle anotimpuri nefavorabile fiind probabil
cele rnai import,ante dintre toate. A;a trebuie s[, fi fost si cu str[moryii primitivi ai
omului.
Selec!,ict naturald,.
-
,\m vlzat acum c[, omul variazil, la corp
;i
minte
tsi
cI,
variafiile sint prod.use, clirect sau inclirect, de aceleasi cauze genelale
;i
sint supuse
acelora;i legi generalo ca
;i
in ca,zul animalelor
inferioarc'. Ornul s-n lntins mult pe
ta\a pfmintului
;i
tlcltuie sir, fi fost expus in tinrpul rnigraliunilor necontenite
63
la.cele mai variate conclilii. Locuitorii din
lara
Focului, Capul Bunei Speranfe
ryi
lllasmania intr-una din emisferc
;i
clin regiunile arctice in cealalt[ trebuie si
fi trecut prin multe clime
;i
sfi,-ryi fi schirnbat moclul cle viafi cle multe ori
inainte d.e a ajunge ta patriile lor prezente
6a.
Primii stribuni ai omului trt'buitr
sd, fi tins, ca toate celelalte animale, sir se inrnulfeasci, clincolo d.e mijloace,le lor
rte intretinere; cle aceea ei trebuie s5, fi fost uneoli expu;i la r1 luptir petttru eris-
ten![
;i,
ln consecinfir,, la legea inflexibilfl a selecfiei naturale. \-aria,t'iile folosi-
toare d.e toate felurile trebuie sir fi fosb altfel pristrate, intimplirtor sau in rnocl obi;-
nlit, iar celc'cllunirt,oare eliniinate. Nu rnir refer la clevia!,ii stmcturtlle puternic
pronunfate, care apirr rnrrnai Ia, lungi inten-ule rle tinrp, ci It simplcr cleosc'biri
indivitlualt .
$tim,
rte exermplu, cir mu;chii miinilor
;i
picioarelor noastrer care
cle{,ermin5 capacitatr-:a noas[rI de mirycare, sint susceptibili, ca pi cei ai anitrralelor
infer.ioruo
ot,
iir varic,ze neintrerupt. I)acir strd,mo;ii omului, locuintl iutr-o regi-
lrne oarecare, rnai a,les intr-una ale c[rei conclilii elau in curs de rnoclificaret
ar fi fost impilrlili in rlouit gmpuri egale,
jum6tatea care trr fi conlinut toJi inclivizii
cei rnai bine aclaptali prin capacitatea
lor d.e mi;care pentru a-fi ci;tiga iutre-
t,inerea sal pentru a se ap[ra, inclivizii acestei
jumrit[fi ar fi
qu_nraviefrYt-
in rneclie
intr-11 nunfir rnai rlrare
;1
ar fi procreat mai mulli clescendenf,i clesit cealaltir,
jumii,-
ta,te rnai pu,tin inzestratit.
63
CiLeva observtrlii btute itt ltct's t scns, f itcute de
\V. Stanley .Ievons, A l)ednction
front
I)utrttin's Tlteor11,
1,Nirlg1g",
1869, p. 231.
6a
Latharn, I'Ian urul ltis X'Iiqratiorts, 1851, p. 1135.
65
ll-nii llurit'
$i
]livart, itt lttcrarea lor Arrulomq ol
5-c.4{6
tlrc Lemuroirlca (,,'Lransact. Zoolog. Soc.", 1869, I'ol. YII,
p. 96-98), spun: ,,Uuii
mu;chi sintetil de ncregul:tfi
in distribu[irr lor, incit nu pot fi clasali in vreunul ditr
grupttrile rte ntai stts". Aceqti rnuqchi se tleosebesc chiar
pe p{rlile opuse ale acelttiagi individ.
DESCENDENTA OIIULUT
Chiar in starea cea rnai inferioarii, in care ornul existir acultl, c-'l este a1i-
tttarlul cel mai dominant care a aplrut vreodati pe p6nrint. El s-a intins mai
rnult decit orice alti formti superinr organizatil
;i
toate celelalte a1 ceclat ln
l'a!,a lui. El ili datoreaz[ evident aceast[ imensi, superioritatc. faclltililor
sale
intelectuale, tnodului siru social de via![, care l-au fircut sa-;i ajute
;i
sir,-qi apere
seutenii, precum
;i
conforniatiei sale
.corporalt
. hnportzrnta supremir a
'ace'stor
caractere a fost dovt'clitfl de arbitrajul final aI luptei pentru existenfa. Facll-
t[file sa]e intelectuale au dezvoltat vorbirea ar:ticulata,
ryi
cle aceasta a'depinsmai
*l9f progresul
siu uitnitor. Dupd, cum obserr.ir dl. Chauircey \Vright
uo,
o analtzil
psihologicti a. flcultirfii cle vorbire aratir cL pe'rttru cel rnai rnic progres chiar,
itt aceastii privinfti, este nevoie de o capacitate mintala, mai rnare Oecit pentru
cel mai lnare progres in orice alta, directie. El a inve.ntat
;i
este capabil sL folo-
seascit tliferitt' trrnle, unelte, curse etc., cu care se apd,r[, omoard surl captareazd
prad,a
ryi
i;i procurit hrana in alte feluri. Itrl a ficut plute
;i
pirogi pentru pescuit
sau pelltrtt a trece InareA spre insule fcrtile. invecinate. IJI a clescoperit ar,ta cle
ir aprincic focul prin carc r5,cliicini dure
;i
lenrnoase pot fi fricute- comestibilg,
inr rirtlicini si it'r'buri otrirvitoare, inofensive'. Aceast[ clescopr-rire a fccului, pro-
babil ce?r rnai_nlare descoperire f[,cut[ vreotlatir de om, afari de vorbire
,
d.at,eazd,
dinaintea zorilor istorit'i. :\ceste ciiferite invenfii prin
cale omul in starea cea mai
primitivii a devenit atit cle superior sint rezultatele directe ale dezvoltiir.ii capaci-
talii sale tle obsewafie, a rnernoriei, curiozitlfii, imagina!,iei;i judecf,lii
sale. De
aceea tru pot inlelege cum se poate ca tll. \\rallace
6i
s[ suslind, ci,
,,selecf,ia
riltq-
ralir nu a putut inzestra silbaticul clecit cu un creier pufin superior cefuii al lnei
nr aimuf et'.
Cu toate c[ facult[,file intelectuale si obiceiurile sociale ale omului slnt
prinroldiale pentru ull llu trebuie s[ subestimiirn impoltantl,
conformatiei cor.,
porale,
clreia ii va fi consacrat restul acestui capitol, clezvoltarea faculld],ilor
inte'lectuale pi
sociale sau morale fiind cliscutate intr-un capitol llterior.
Dupi cum va admite oricine a incercat sir invc'te tirrrplirria, nu este llcru
ugor s[ loversti precis cu ciocanul. Pc'ntru a
linti
cu o piatrir atit cle exact ca un
b[qtina; din Tara tle li'oc pentr'u a se ap[ra sau a ornorl piislr'i, e$tg necesar,fl ceu
tnai clesfivirryitf incletrritlare irt actiunca corelatii a rnuschilor. miinii, bragllui,
umlrului;i, in plus, utr fin sirn! tactil. Pentru a arunca o pizltlri
sau o sufpa
pi
pentru rnulte alte actiuni, omul trebuie sd, se tini, solicl pe picioar.ele
sale, ceea ce
necesibti cle asLtmelrea perfecti, coadaptare a numc.ro;i murychi. S[ ciopleqti clin-
tr-o bucatf de silex uuealta cea mai rudirnerntarl sau sli fasonezi d.intr.-un os
66
I-irnitcle selecIiei natnlalc',,,]iorth Anrelicltrr Iie-
view", octombrit' 1870. p. 295.
67
,. Quarterll'
Ileviel", aprilitr 1869, p. 392. :\cest
.ttlriccI
t'ste rliscutat mai pe larg it Cottlribttliorts kt lhe
'I'lrcor'11
trf Nalura/ Selectiort, 1u70 a d-lui \Yallacc, in cale
I rirrtt- lucriirilc la clu'c rll-illl.l refcli t rrir,i sint reprrblicatt'.
l:ssar7 ttn JIort a fost cortrpelent cliticatir de cirtle prof.
tliirpru'itle, unul dintre cci rnai clistin;i zoologi clin }iulopa,
Intr-urr irrticr.rl pnblicat in,,Bililiothdqrre IIniversellc"
:rinit' 1870. Observalia citati in textul nleu va surprindc
i)r
olicine a citit renurnita lucraLe a lui \Ytrllace asupra
Tlrc Orioitt of Ilurnrur Ruces deducetl
frrtn
tlrc Tlrcory of
Nnlrrra/ Seleclion, initial publica{ri in,,Anthropological
llevieu"", lnai 186,1, p. CL\III. NLr
1,rot
rczista tlc a nrr
cita o obscrvafie foarte justir
a lui Sir J. Lubbock (,,pt'e-
iristoric 'I'itncs"
1865,
11.
tr79) tn lcgitrilir cu accr.istli lu-
(:r'arr,
Anr.r lne cri rll. \\'allacc, cu un tlrzintcrres callctcrist ic,
o atribrrie
Iidcea
sclectiei nirturalc] firri rezr:l,\'e d-lui
I)arn,in, cu toiltc cir. dupri cunl se
;tie,
el a crnis ideea
inclcpendent
;i
a
ltublicat-o
in accla;i tirnp. cu toate ca
llu ltr lceelrgi formulare.
MOD DE DRZVOL'TARE .t9
o sulifa sau o cange de
lepi
irnplicir folosirea unei rniini clesir,vir;i1,e, deoarece
tll. Schoolcraft, un cunoscd,tor foarte cornpetent
68,
observd ci, cioplirea fragrnen-
tt'lor cle piatr[ in cu,tit,e, virfuri de llnci sau de si,gefi dovecle;te abilitate exlraor-
clinarit,
'si
practici, incleluugatt-r. Acc.ttsta s-a dovt'rlit in mare nriisuri, prin faptgl cd
omul prirnitiv practica o cliviziuue a, nruncii, fiecare om nu-si proclucea piopriite
sale uneltcr dt' silex sau ol[r'ia grosolan[, ci anurnili indivrzi par si se fi clevol,al,
unei aselnenr)?tr Inunci, prinfnd firi incloialii in schimb proilusul vin5torii. A.heo-
logii sint convin;i cir un interval enorm de tiurp a trc,cut inainte ca sl,rlbunii
noqtri sit st' fi gindit sd,
;lefuiascir,
a;chii de silex pentru a le transforrna ln unelte
rylefuitc'.
,lproape fflril indoiala, ci, utt animal asemlnirtol omului, avincl o rnin[ qi
un brat suficient rle desavirSite pentru a zvirli o piatrl cu precizie
sau sir, fzr,ct-r
clin silex o unea,lt[ r'uditrtenta,rir, ar putea cu suficientti practicl, in ceea c]e pri-
vepte numai iscusintzr rnecatricd, sa, facir a,proape tot ce', poate face un orn civilizat.
fn aceastfl privin,tl, confomralia miinii nu poate fi comparatf cu cea iu organelor
vocale, cAl'e la uraitnufe seryesc pentru emiterea r1e-. cliverse strig[te-senrnal sau,
ca la un antlrnit gen, de cadenle muzica,le
I
la om lnsii organe vocale foartcr ase-
m[,n[,toare s-au aclaptat prin efe'ctele ereclitare ale folosirii pentru
exprirnarea
vorbirii articulate.
Dacil privim acunt la ruclele cele rnai apropiate' ale omului,
;i
deci la cei
tnai buni reprezent,anfi ai st,riimoryilor: no;tri cei nai inclc'p[rtati, veclenr cir miinile
cvadrunranelor sint construite rlupir acela;i model general ca
;i
ale noastre, insi,
sint tnai impelfc'ct adapta,te pentm cliverse utilizirri. ]Iiinilc' lol nu servt sc pentnr
deplasare atit d.e bine ca picioarele unui ciine, clupi, cum se poate vedea la
maintule ca cimpanzeul qi orangutanul, care merg pe marginile exterioare ale
palmelor
sau pe articulafiile clegetelor
[indoite]
6*'.
Totuqi, miinile lor sint :lclnri-
rabil aclaptate pentru ft se urca in copaci. lilaimulele se prirrcl cle rrlrnurile,
subliri sau cle corzl cu policele d.intr-o parte
ryi
cu clegetele
;i
palnra tle cealalti,,
la fel cum facem
;i
noi. Ele pot astfel cluce la guri, obiecte relzrtil' rnari, ca gltul
unei sticle. Pavianii intorc pietrele
,si
clezgroap[ rirdricinile cu ruiinile. Dle' a,puc[
nucile, insectele
ryi
alte obiectc mici cu policele opus clegetelor si flrti inrloiali cI
tot a;a sctil; ouil
1i
pui clin cuilluri rlt' pd,siiri. llainruJ,ele americarrc' loyesc porto-
calele sfi,lbatice de pe r?trnuri pin[, cc le ct'apd coajz-t,, iar apoi o RrI] cu rlegett'le ambe-
lor rniini. in st,are salbaticl erle rleschicl fructe'le cu coaji tarc, spirigindn-ler cu
piatra. Alte rnairnu,te cleschicl cochiliile de moluryte cu a,mbele police. Ele i;i extrag
ghimpii;i
lepii
qi iqi cauti, una alteia parazitii
cu degctele. Ele rostogolesc in
jos
sau arunc[, pietre spre clurymanii lor, totuqi sint neinderninatice in aceste cliverse
acliuni
Di,
dupd, cum am vrizut eu insumi, sint eornplet incapabile s[ arllllce o
piatr6 cu precizie.
l)eoarece maimufele
,,a,puc[,
obiectele in nrod neinderninatic", lmi palo
pulin probabil
cir,
,,un
organ cle prehensiune mult nrai pufin specializat)) lc.'-ar fi
servit
?0
tot atit cle bine ca miinile' lor d,e azi. I)in contra, nu vfid nici un nrotiv
s5, mri lndoiesc cri miini mai perfect construiter le-ar fi fost d.e folosz cn contlifia ca
ele s[ nu fi clevenit astfel rnai pufin apte s[ se cafere in copaci. Putc.nr b[nui cir
08
Citat dt dl. l,arvson Tirit in lrrcrarea 12 l,q11t of citat ln acelali setrs,
.Yafural Selectiort,,,l)ublin
Quarterlr'
.Ionrnal of \tedical
0e
Owen, ilnatomg of Ilertebrales, vol. Ill, p. 71.
Science" februarie 1869. Dr. I(eller este cle nsetnenea
?0
,,Quartrrly Revierv", aprilie 1869, p. 392.
DESCEI-IDENTA OilluLtr I
o llliltil atit de perfect[, ca a omului ar fi fost nefavorabild, pentru c[!5,rare, deoa-
lece rnajoritatea maimulelor arboricole din lume, arlume Ateles rlin t\rnerica,
Colobu,s clin Africtr, qi Hylobatrs clin :\sia,, sint sau fd,rti police sau rlergetele lor cle
la picioare sint par!,ial concrescute, ill?t incit membrele lor sint, trtrrrsfot'rnal,ein
sirnple cirlige de apucat
?1.
TJe inclitt:i ce vreun reprezentant strirvechi din rnAr(r2r selic, a prinrttelor
rl clevenit mai puf in arboricol, datoritl uttei rnotlifici,ri ln moclul cle pr()curat'e
a rnijloacelor de trai sau a vreunei rnodificirri a condi,tiilor inconjuri,toal'e, rnod.ul
lui obirynuit cle a progresa zrr fi fost schimbat,
;i
astfel r1,r fi rlevenit rnai strist
patruped sat bipetl. Pavianii frecye'nteazra regiuni deluroaser
li
stincoase, nu se
crafilr.{, in copaci inalfi decit dc' r}evoie
?2
;i
au rlobindit mersul aproape
ca al unui
cline. Numai ornul A clevenit bipedl si crecl cI, ne putem da parfial seama curll:1,
ajuns sir doblntleascil atituclirlea sa erect[, care constituie unul clintre caracterele
sale cele tnai relnar'cAbile. Onrul nrl ar fi putut ajunge la pozr.rtt, sa d.oruirranti, rle
ani in lunre friri, folosirea nfiuilol, cale sint atit cle aclmirabil aclaptate de a ac-
{iona
cottforrn vointei sale. Sir O. Bell
za
insist[ c5, mlna supline.qte toate instru-
trtentt'le
ryi
prin cotrcordanta, sa cu intelectul ii d[, clominalia universali. insf, cu
greu ar fi putut miinile
;i
bralele sir, rlevin[ clestul cle clesl,r.ir$ite pentru a produce
ttllne sau a alunca cu precizie in tinti pietre pi
sulife, atita, tirnp
.cit
erau folosite
in rnod. obiqnuit pentru locomo,tie qi pentru suslincrrea intregii greut5li a corpului
sau, dupir culn s-a observat mai sus, atita timp cit erau special adaptate pentru
& se urca in copaci. :\semenea tratament brutal le-ar fi sllbit simlul tactil cle
cAre clepinde in ma're m5sur[, intrebuintarea lor delicatir. Nurnai rlin uceste motive
ar fi fost folositor omului sri devin[ bipecl; pentru multe acf,iuni este insti inclis-
pensabil ca brafele
;i
intreaga parte superioar[ a corpului sri fie litrere
;i
in acest,
scop el trebuie sd, se
linri
ferm pe picioarele sale. I'entru a ob{ine acest urare ayan-
taj, talpa, piciorului a devenit platd,, degetul cel mare d.e Ia picior s-a rnodificat
in rnod deosebitr cu toate cei aceastzl a implicat pierdcrea aproalle complet5, it,
capacititfii sale de prehensiune. Aceasta concorclii cu principiul diviziunii nruncii
fi ziologice, caro predorninil in tot regnul atrirnal, c[ pe mlsuri, ce rniinile se
perfecfionerlz?--r, pentm prehensiune picioarele se perfecliolleazi-L pentru susfinere
;i
loconrotie. Totu;i, 1:r utfi sir,lbatici laba piciorului nu
;i-a
pierclut courplet capa-
cita'tezt, cle prehensiune, dupir, cum sr.
y('de
din motlul tle [r so eir!iira irr arbor'i
ryi
rle
tr, o folosi ln alte f'eluri
?a.
Dac[, pt'utnr orn cste ull Avantaj de a st,a solitl pe picioztrele sale
;i
cle a avea
rniinile;i bra,tele libere, lucru rle care nu ne putem indoi dupd, succesele sale
t.xtrAol:cliuare in luptlr pentnr exishenfil, nu vi-rcl motivul pcntnr cAre nll &l' fi fost
?t
Ll Ilglobctles syrtdttclglus, rlrrpi curtr alutii rlr.llrlr:le,
tlouri rlirttre tlegetelc cle l:r picioarc rle obicei sinl" concrcs-
cute qi, rlupir crrrn nxi inforrneazri cll. 13lytlr, a,sa eslc trneori
;i
crr clegetcle rlc la picioalc l'a IL ctgilis, lar gi 1ettci.scu.s.
(.olitbrts
este strict arbolicol;i cxtrirolclinar rlc aciiv
, [Jt'efun,
'l'hierlebett,
t'ol. I, p. 5l)): nrr
;Liu
insir dacir se
r ir(rilri ntai birto det'iL sprciile grntrlilor inludil"e. \[cri tl
notrit c'ir laltele picioarclor lenelilor, celt' mai al'lroricoltl
:-lninralc tlin lurne, seanr{nii uinritor cu ull cillig.
'-r Brehln, 7'hierlelten. r'ol. [, p. f30.
7:t
l'lv IIttnd c i <'., .,Bridgervritcr'
'f
rcat isc", 1 833, p. 38
?a
lleckcl al'e o cxcelenta tliscrrIir asupra stacliilor
prirr carer omtrl a dcvrrrriL bipecl : .\'alrirliclrc Scltopfurtgs-
qesclriclte
1titi8,
1r.
507. Dr. Biichncr' (Ootrfdrettce.s sur la
lhioric Darruiniertne, 1869, p. 135) I prczentrrt cazuli
burrc <le folosilc a labei piciolului ca organ prehensil, gi
ll sclis rlc lscnreneir despre rlezvolLalca maintu!elor supe-
tioare, la cule l]l-Alll referit iu palagrirfrrl rrltnitor; vezi
de asenrenea Orvcn (Anatom11 of Ilerlebrales, vol. I I I,
1t.
71) asuprit aceslrri rlin rrrml suhiect.
MOD DE DEZVOLTARE
avantajos pelttru str'[mosii onrului s5, devinS, d.in ce in ee mai erecli sau rnai biprzi.
-r\stfel, ei ar fi fost nrai in mtisnrfl s[, so apere cu pietre
;i
rni,ciuci, s[-;i atace praclrr
sau sd,-qi procurc in vlcun alt fel hrana. Inclivizii cei mai bint,'f[culi ar fi reu;it
cu timpul ccl nrrti bine si ar fi supravieluit in numirr mai ula,re. I)aciL gorilzr
;i
citer-a forme inruditc ar fi clispeirut, s-a,r fi putut afirma cu multi, tiuie
;i
sc. par'(l
cu drcptate cil un anirnal nu ar fi putut sil se transformt,trepfat tlin cvadruped irr
bipecl, cleoarece toti indir.izii in stare intermectiari ar fi fost extrern cle neadapta!'i
la rners.
$tirn
insl (ryi tneritir intr-ad"ev5r sri reflectiim 1:r uccasta,) c[ inuirnutele
antropornorfo sint acrum cle fapt in stare interrnediarir si nirneni nu se ind,oie;tc
cir, fur getrerzrl clc sitrt binc nclaptatc l:r condifiilc lor c1e viatit. lstfel, gorila alezlrgr-r,
Iegininilu-se greoi 616r pe o parte pe alta, clar de obicei urnbli, sprijinindu-scr pe
rniinile lncloite. Mairnutele cu brafe lurrgi sc folosesc uneori rk: brale ca cle clrje,
arnncinclu-qi corpul inaintci intre ele, iar unii Hylobates, f5,ra, sir fi fost invffaf,i,
pot merge sau fugi in douir picioai'e clestul cle repeclc
l
totusi ci sc rni;cr"l nelnclr'-
miltatic
;i
cu ruai pu!,inir siguranfii clcclt omul. \reclem pe scurt, la maimufele
actualer ulr fel c1e rners interrnediar intre cel cle pa,truped
;i
ccl de bipecl
I
ins[, clupi
cunl irrsistir lrlr cunoscirtor irnpar',tinlru, mairnufc.le a,ntroponlorfe se apropie stnrc-
tur:al mai mult dc tipul biped. clecit de cel patruped.
Pe m[surii c(] strirrnoryii omului au clobinclit o pozilie tot r]]ai vr,r'ticali,
c,u trtiinile
;i
bra,fele din ce in co mai nroclificate pcntru prehcnsiurro
ryi
pc'ntnr alto
scopuri, cu labelt, picioarelor;i picioarele transforrnate in acclarri tirnp pentru
suslinere solidd
ryi
pentm mers, alte nesfir;ite modificirri structulale trebuic sit,
fi devenit necesare. Pel'rrisul a trebuit sil se Lif,eascf,, coloana vertebralir, sd, ,,\('
a,rcuia,scir, intr-un fol dcosebit, iar capul sli sc fixezeintr-o pozilie schirnbatfi,toatc
acestrl rnotlific6ri liiud realizate lrl om. Prof. Schaaffhausen?6 sus!,,inc cii a,pofizele
ma,stoiclic.tto puternicc a,lt' craniului uman sint rezultatul pozilioi salo erecte
I
acestel apofizo lipsesc ln oril,ngutan, cimpa,nzeu etc. pi sint nrai rnici l:l' gorilzi dccit
la, om. Diferite a,11,e sl,ructuri cAl'c par in le'gilturil cn pozitin r.erticall aonrnlui
ar putea fi acliugatc aici. Este forlrte grcu dc a hottiri irr ce urfsurii aceste rnoclifi-
cf,,ri corelal t' sint rezultatul selec.t,iei naturale
;i
in cc lnl,surii
fcrle
sint] efectelcr
trreclitar('alt,folosirii sporite a auuruitol'orgalle sau a, acliunii unui organasupra
a.ltuia. F[,rd, incloialii cri aceste rnijloace cle rnodificare colaboreaz[ d-eseoli : astfel,
atuuci cind anurni!,i nru;chi
;i
orestele oaselor la care sint inseraf,i se nrirescprin
folosire continui,, aceast,a dovecleryte cL annmito acf,iuni sint executate iu rnocl obiry-
nuit
;i
trebuic ,sai fie folositoare. Deci inclivizii carc lc' executir cel tnai bine vrlr
tincle s[ supravietr.riascii in rruml,r rnai n]are.
Folosirea liberir n bralelor
;i
miinilor, partial caazt-r,,;i pa,r'J,ial e{t,ctul pozitiei
verticale a onrului, pare szi fi c1us, in urocl indir:ect, la alte modific[r'i structurale.
Strd,mogii primitivi nrasculi ai onrului erau probabil prevflzrr\i, t1upi, crllrr s-u]
ardtab mai sus, cn caninii rnari, lnsd', d.eoarece ei au dobindit treptat obiceiul
c1e a folosi pietre, mLciuci si alte arme pentru a se lupta cu duryma,nii sau rivalii
Ior, ei vor fi folosit d,in cc ln cc mai pulin rnanclibulele
ryi
clinfii. in aces t caz, r]ran-
tlibulele inrprcuni cu clinlii se vor fi reclus ca d"inrerrsilrlle, tlupl currr putem fi
?5
Prof. Bloca, Lct Cortstittttion Lles uertibres cctudales, logical Revierv", octourblie 1868, p.
.128.
Orven ('lttrdomg
,,T,ir
Rcvtrc cl'AnLhropologie", 1872, p.26 (extlas). of 1/ertebrriles, 1866, vol. II, p.551) tlespre apofizele
?"
On the Primi.tiue F-orm of tlrc S/iufl, in
,,.,\nLhropo-
mastoitlicne la tntrinrulcle sttpct'ioitrc.
DESCENDEIVTA OMULUI
tlproape siguri clin nenumiratele cazuri ana,loge. intr-un capitol
yiitor
\rom intllni
tln caz indeaproape paralel privind reducerea sau clispar:itia completir a calinilol.
la rumegS,toarele mascule, in legilturl, sr-' parer c[ t].ezvoltar.ea coar.lelor lor. iar.
la cai in legitur[ cu obiceiu] lol rlt a folosi in lupt5, incisivii si copitele.
'
Dupd cum a,u insistat Riitirneyer?7 si altii, la maimulele antropomorfe a,dulte
eftlctul marii clezvoltriri a rnuqchilor rnandibulari asupra craniului il face s[ se
deosebeascii atit c1e mult qi in atitea privinle de cel al omului, d"ind acestor alirlalcr
r,) fizionomie realmente insp[imint5toare. I)e aceea, pe mdsurii ce manclillrlele
;i
clin,tii strd,mo;ilor omului s-au micryorat treptat ca dirnensiune, craninl aclult a
ajuns si, semene clin ce in ce mai mult cu cel al omului actual. Dupd, cum 1roln vedea
ulter:ior, o reclucere rnare a caninilor la masculi ar influenfa prin ereclitate aproape
sigur dinfii fernelelor.
Pc rnitsurft ce diferitele facultd,fi mintale s-au dezvoltat treptat, este apr.oape
sigur c[ s-a mI,rit creierul. Presupun c[ nimeni nu se indoic'qte cd marea pr6por1,-ie
a creierului ornului flln de corpul sriu, comparatl cu aceearyi proportie la gorith,
szl,tt oratlgutan, este indeap-roape legatri tle facultrilile
sale rnintale
'slperioare.
,\m int'ilnit fapte
strict analoge Ia itrsecte, intrucit lrr, furnici ga,nglionii
ierebrali
sint t1e clirnensiuni extraordinare, iar la toate hinrenoptereh acelti ganglioni
sint' c1e rnulte ori mai mari decit la ortlinele mtri pulin inteligente,
ca la c,il"op-
tete
78.
Pe de alti, parte, nimeni nu iqi inchipuie cai intelectul oric5,ror d.oud,
anjmale sau oricflror cloi oameni poate fi apreciat precis clupfl volumul craniului
lot. Fste sigur cd, o activitate mintali, extraordinard poate t,,xista la 1n volum
absolut extrenr de mic dc substanfd, nervoasir : sint astfel bine cunoscute instinc-
tc-'le uimitor de
lariate,
capacit[,tile rnintale qi inclinaliile furnicilor, toturyigan-
glionii lor cerebrali nu sint nici cit un sfert din geimii,Lia
uirui ac mic. Diri acest pirlct
d"e veclere creiernl unei furnici este unul clintre cei mai rninunali atorni de substanJ,d,
rlin lume, poate chiar mai mult clecit creierul unui om.
Pilrerea c[ la om r-'xist[ un raport oarecum strins intre climensiultea r-,r.eie-
rului
,si
dezvoltarea facult5,filor intelectuale este sprijinit[ de compara,tia clintrg
craniile sllbaticilor
_ryi
alet l'aselor civilizater ale popoarelor
antice
;i'ale
celor
mod.erruel si, prin analogie, clt intreaga serie a vertebratelor. Dr. f. Barnarcl Davis
a, rloveclit
tn,
prin numeroasc m5,surd,tori executate cu grij5, cir mecliacapacitifii
internc a craniului la europeni ester cle 1572,52 cml,la aniericani cle 1459,8roit,
la asia,tici c1e I 127,3 cnl3, ia,r la, australieni cle num ai 1332,1 cm3. Prof. Broca
80
tr, constatat ch craniile din secolul al noudsprezecelea din lnormintele pariziene
erau mai mari decit cele clin cavourile clin secolul al doisprezecelea, in proporlie
cle 1, 484 la 1 426 si cti climensiunea mi,rit[, determinatS, prin m5sur[rtori, era
exclu.siv lil pa,rtt-'a
frontal[ a craniului
-
secliul facult6lilor intelectuale.
Pri-
chard" este convins cii locuitorii actuali ai llarii Britanii au
,,capacitatea
craniani,
rnult rnai cuprinzdtoarct' decit vechii locuitori.
77
f)ie Gre.nzen tler 7'hie nut:It, eine Betrucltluttq lu
f)urnin's Lehre, 186tt, p.51.
?8
Drrjardin,
,r;\nrtalt-rs dt's Sc. Nat.
".
strria a 3-a.
l<tolog., 1850, vol. XI\r, p. 20ii. Vezi de asernenea dl.
Lt-rrvne. Attntomg unrl Phgs. oI the ]IusctL uorttitoria, 1870,
p. 1 .1. Iriul nrrrrr dl. l.r. Darrvin a disecirt
lrentru rnirrc
gnnglionii ccrcbrali de I;orntir:a rufa.
?0
,,Irhilosophical
'I'ransactiolts',,
1869, p. J1S.
80
.L.s Silectiotts, lt. P. Broca,
,,Revut: d,Anthr.opo-
logies", 1873: vc'zi de aselnenla <lupi curn cste citat ln
Leclures ort fuIan, Vogt. (trad.
engkrz[), 1864, p. 88 gi 90.
Pricharcf, Pltys. Hist. of IIanl;ind, 1888, vol. I, p. 1305.
MOD Dtr DEZVOLTARE
Trebuie toturyi arlmis cL unele crattii cle o vcchime foarte lnale, cracelebtul
cr:rniu cle l{eanderthal, sint bine rlezvoltate
;i
cuprinzritoaro
81.
in leg[,tur[ cu
animalelc infelii;lrle
,
dl. E. Lartet
82,
comparind craniile inailiferelor l,t'rtiare cu
alc cc.lor recentc apartinirrrl aceloralsi grupuri, a ajurts la couciuzia rt'tttzlrca'billi
cei in general cleierul este mai mAre
;i
circumvoluliile mai complere la forrnelc mrti
lecente. Pe tle altri p:rrte, am ariltatss cil la iepurii domestici creierul este reclus
consiclera,bil ca r-olum in conlp?lralie cu cel al iepurelui de cirnp sau d.e vizuinl,
ceerl ce sr] poate atribui falitului cri primii au fcist tinufi in captivitat,er strictl tinp
clc niulte genela,tii, a,1a cir nu si-au exercitat dccit pu!in intc'icctulo instinctt'le,
sinr{,urile
ryi
riri;ci,rile voluritare.
Grcutat,en trt.ptart crescindii tr creierului
;i
crzluiului la olll tlc,buie sit fi
inflrrt'uf at sinr{it,ol clc;rvoltarca coloautli vertebrale, rnai ales in timp ce clobinclt':r
sta,liunea r,'erticaLi. Pc cincl aceasl,ir, schirnbare de pozif,ic a\rea loc. presiunea interrrrii
a creicrului trebuie sir fi influelrf,,at cle ascmenea fornla crtlniului, cleoarcce mtilte
fapte a,ratir. cit cle u,:or r.-stt astfel influenf.'at cratriul. Etnologii sint cle piirerer ci, el
estc moclificat r1c fr:lul L-'rrgtinului in ca,re tlorrn copiii. Spasme musculare obiry-
nuite
;i
o cicatrice c1<,' la o al'surri gravei au nrod.ificat permanent oasele facia,lc.
La persoanc'le tincle al oeiror cnp s-a fixat intr-o parte sau pe spat,e datoritiiunei
boli, unul clin ceri cloi ochi
ryi-a
schirnbzrt pozifia, iar forma craniului s-a nrorljficttt
prin prcsiurroa, ox{'r'citatir, pe cit sr,
pal'e, cle creier intr-o rrouri clireclic
s4.
i\tn errltttt
cI la icpurii cu Ltrechi lungi, o clurzir chjal atit tle treinsemnatir ca aceca c5, tltla
dintle urechi este pleorytitir trtige inainte apro?rpe toate oa,sele din acea parte a,
craniului. arya incit oasele clc, pe partea opusir nu mai corespund exact. In sfir-
[it,
clacir d.iuiensiunea gerrelall a vreuuui zrtrirnal oarecarc s-Ar rniiri sau ar sc[clea
consiclerabil, fiir:i tr'reo niccljficiue a facultfl]ilor mintale, sau claci, faculti,file rnin-
tale ilr crr,lte sau ar scirrlea mult firrir rrreo motlificarc iIr tlimcnsiunea corpului,
forma ci'aniului ar fi a,proapc sigui' rnoclificatir. I)ed.uc aceaste dirr ollservnliile
rurele pe icpuri d"ornestici, clin cft]'c unii an rlevenit mult mai ntztri clecit anitttzrlul
s:ilbatic, pe cincl alf,ii au pl,st,rat aproape aceearyi climcnsiurrc, itrs[ irr arnbelc cazuri
cr.eier:ul s-a reclus ntult falii, c1e dirrrrnsiuut':l colpului. Or', la irrceput arn fost foarte
surprius s[ oonstat cii lrr to!i acrsti iepuri craniul s-tr alungit sau aclevenitdolico-
cefal
I
cle excmplu, clirr clouil ci'anii tk' npt'orrpe acoea;i liilime, unul, al unui iepure
s[lbatic,
,..si celilalt, cle ]a urtul rna,re dontestic, primul era lung de 8,9 crn, i:rr ull,i-
mul cle 10,9 cm
85.
Una clin cleosebir:ile celc tnai proltunlatc dintre difcril,e rase c1e
oamcni este cir la uncle claniul este alungit, iar la altek' rotttltjit'
;
aici explicalia
81
ht intet'csatrtrtl ai'ticol lit cat'c toctttlti trc-atrt t'tfc-
ril,
1trof.
Rrot:a a oltsertal
llt:
l"ttttrir tlt'clltaLe cti la ttaIittttilc
civilizate capacitatca rur.'tlie a crtutiltlrti tt'ebttic sir fi scir-
zut prin cotlservat'trtt rttttti trttlnlir cotrsirlct'allil tlt' irttlivizi
stabi la tnintc si colp, cal'e tir fi tost clirninat,i t'ailitl itt
stare sirlbaLic:i. tre cle alLir
parLe, itr cazttl stilbalicilot' ttlctlia
irrclucle nttmai indivizii mtti caltallili, carc tltt fost itr slitrc
sii sttpravie{ttiaseir irr condiIii dc via{ti extt'ctn cltr tlttrc'
Broca cxplicir astfel fapttrl altftl itrcxltlitrallil crt capaci-
tatca ct'auitutti tnedic a stt'rivt'chilol trogloclil,i din I-ozdre
cstc ntai marc d(rcit. ce:l a ft'trtrcezttltti ttcLttl'tl.
82
Comples rendns rles Sciences etc., iunie 186ii.
83
The Variation of AnintcLls rtttd Plctrtts ttruler Dttrnes'
lictrliort, \'ol. I,
1r.
l2l
-l'29.
8a
Scltaaffhaustrn tlit, tlupir llltittrcrtllaclt
;i
llttsclt,
cirzrrrilt' dt' spasrne gi cicatlice in
,,Atrtltt'o1;olog.
Ilevie tv",
tutrLonrblic 1868, p. -120. Dr'. .Jai'rok[ (,,Autltt'opelsgirr".
1808, p. 115
li
11ti) indicir, clttpi Ctrittpcl si tiirt proltriik:
sulc obselvlrlii. c'rzrrri cle ltrr,rclificaLe a cranittltti tlitr fapLul
cI caltul trstc fixitt itrtr-o
ltozi{i,.r
anolnrzrli. lil ct''.ld,-' cI
la artttitriLe nresirlii, ca tltl cxctnpltt lit ciztttat'i, ilt t:ttre
capul estrr aplecat tltr obicei inainte, ft'utrt.ea tlcvine tnai
loLunjiti
;i
rnai
lrroclrritreutit.
85
\turiulioir rtf
^lnimals
trLc., vol. I, p. 117, tlcsllrt:
aluugit'ea cltrrriului : p. 1 19, tlcrsltrtr r:fcctttl critclct'ii tttlt'i
urechi.
DESC'ENDENTA OMULUI
sugerat6 d.e cazul iepurilor poate fi valabil[, d.eoarece Welcker corrstatir cL
,,oil-
tnenii scunzi tincl mai mult spre brahicefalie, iar oamenii irralti spire dolicocefa.lie
,tu
i
oamenii inalli pot fi comparali cu iepul'ii c1l corpril mai marct
;i
rnai lung, care to{,i
au cranii alungite sau slnt dolicocefali.
I)in aceste c'liferite fapte putem infelcge, intr-o anumitir rrrirsurl, cd,ile
prin care d"imc.nsiunea mare qi forma mai mult sau mai pulin rotunjitil, a craniului
au fost clobinclite de om, acestea fiind caracter:e prin excelentS, cleosebitc ale ornu-
lui in comparalie cu animalele inferioare.
O altfl cleosebire pronunlatzi dintre onr si arrirnalerle iuferioare e"st(, pielt'a
sa rrudti. Balenele
;i
tlelfinii (Cetaeea), clugongii (r\irenia)
ryi
hipopotarnii siut
;i
ei nuzi
I
aceasta poate si, le fie rle folos pentru a aluneca prin apir, qi nici ltu consti-
tuievreun incotwenient prin pierclerezl dr-' cilclurri cleoarece, locuind regiuni mai
reci, aceste speeii sint protejate printr-ulr strat cle grisimc' cAre servelte aceluiaryi
scop ca blanzr focilor
ryi
a vidrc'lor. Elefanlii
ryi
rinocerii sint, aproap(. unzi si, rleoa-
rece anurnite speeii d,ispl,rute, cttre mai inaintc. trriiau tntr-un clirnat a,rctic, crarr
acoperitc-' ctt linfl sau p[r lung, s-Ar p[rea ciu speciile actua,le ale a,inbc.lor genuri
pi-au piertlut inveliyul pilos prin expunere Ia cildurir. Aceasta pale nrai probabil,
d"eoarece in fndia elc.fzrnfii care tr[iesc in regiuni inaltc
;i
ricoroase sint mai pii,ro,liaz
cleclt cei clin
;es.
Putem zrstfel d.edue,e eh, omul si-a pierdut pirnrl rle pe corp prin
faptul cil inif,ial el :r, locuit in vreo regiune tropicrrlir ? Iraptul cij., pzinrl il fost pirstrat,,
mai ales la sexul masculin, pc piept
;i
obra,z, iar la arnbele sexe la
ioncliuneAeelor
patru rncmbre cu trunehiul, favorizeazil aceast[ clctluctie, in baza presupllnerii
cil, pirrul clc pe corp zt fost pierdut inaitrtc ca omul s[ fi ciobintlit pozil,ia verticall,
cleoarecc pirrf,ile care pistrerazil c:t'l mai mult pirr al fi fosl; atunci o(,le rneli aplrate
de cir,ldllrit soarelui. Crerytetul capului prezintf totusi o t,xccpfie curioasri,, dcoarccc
el trebuie sit, fi fost intotdeauna una clin pirrf,ile et'le mai oxtr)use,
;i
totu;i cstr:
acoperrit cu pirr des. I,'aptul insir, cI ceilalti reprezentanfi ai orclinuhii prirna,t,clor,
cd,ruia ii apartine
ryi
omul, crr toate ci lccuicsc in clivel'se rcgiuni calcle, sintbogal,
acoperiti cu pirr ln getreral rnai cles pc supra,fala supcrioaril
88,
r'ste contrerriu pre-
supunerii cL pielea omului a devenit nuclir prin acfiunta sonrelui. IJt. Bclt este
d.e p[rere
8e
cI, la tropice t'ste un ayantaj ca omu] s[ fie fiirir prir: pe colp, cleoarece
el este astfel itr rnisur5, sd se elibereze de rnullimea clc cI,pu;e (acari) pi alf,i para-
zifi, de care el este deseori infestat
,si
care uneori provoac[ ulceraf,ie.
Bste incloielnic cil acest neajuns este destul c1e maro
irentnr
a tluce Ia dez-
goliretr, corpului prin selecfie na,tural[, deoarece nici unul din patrrrpeclele
car.e
locniesc la tropice llu au dobindit, dup5, cite;tiu, vreun miiloc specializat, c\e a,
scirpa cle aceryti duqmatti. I)upir, pflrerea lnea, ipoteza cea rnai plobabil5, este ch
omul, sau trrui clegrabfl, in primul rlnd, femela, s-a tlezgolit clc pirr clin motive cle orna-
86
Citert tle Schaafflrarrscn in
,,,\ntlrrolrolog. lievie\r"',
octornbric 1868, p.
,119.
8?
Ottctt, Antrtotnrl rrf \tcrlebrut+'s. vol. I I I, p. ti I !f .
88
Isiclore Geoffro-v Saint.-IIiluire ollscrvl (l1isl. Nal.
Ginirale, vol. II, p. 215-217) c[ la onr capul cstc aco-
perit cu pril lung qi ci suprrrfetele superioarc alc mairnu-
felor
qi alc altor urarnifert sitrl nrai rlens rrcopeliLe deciL
suprafelele inferioale. Acest lucru a fost rlL) asenlcllerr
obsert.at. dc ciIrc cliverqi autoli. l)r'of. P.
(]ert'itis (IIisl.
.\'trl. rfes )Iturtntiftres, 1851, r-ol. I, p. 28) alirntti in-s[ cit
lar gorilir prilul cstc nrai lal'pc spaLc, rutcle es[c parIial
intlepirrtaL prin irccalc, rJccit pc suplateIt:lc inft'r'ioarc.
80
TIn Xttltaulist irt. \'icurar1u.u, 187I, p. 20[.]. Pentnr
o oarecar(- corrl'irruare a ipotezei cl-lui Rclt,
1_rot
cita
l)alsil-
jrrl
urnritor tlin Sir' \Y. Denison (\'urieties of Itice-Ilegil
Life, 1u70, vol. I. p. 110). Sc
ltalrr
cir c un obicei la
irustralierri drr a-qi itrrlc pirnrl utunci cinrl parazi
fii
ricvin
supirirLori.
MOD DIi DT,ZVOL'I'ARB
nrent,afic, clupit, cum \rom vedea, in legd,turi, cu seleclia_ sexual5, qi, ln conformitate
cu rlceast5, ipbtezra, nu este surprinzd,tor faptul c[, otnul se deosebeqte atit clemult
prin pllozihabe tle l,oate celelalte primate, deoarece caractere d.oblndite prin selecfia
sexualfl se deosebesc deseori intr-un grad. extraorclinar
la forrne ind"eaproape inruclite.
Dupri o pd,rere indeobryte rdspindit5, lipsa cozrr este un caracter care il
distirrge po om
I
deoarece insd, la maimufele care se apropie cel mai rnult de el
acest organ lipseryte, disparilia lui nu se referd exclusiv la om. I)eseori coad.a se
deoseberyle in mod remarcabil ca lungime in cadrul aceluizr;i gen: astfe'I, launele
spcrcii cle macac ea este mai lungfi, decit intregul corp si estc formatir, din doud,zeci
ryi
patru cle vertebre, la altele ea const[ d,intr-un ciot, tle-abia vizibil, confinind
doa,r trei sau patru vertebrc. La unele specii de paviani vertebrele cozrv sint
in num[r cle iloui,zeciqicinci,
pe clnd" la mand"ril nu existfi, tleclt zec,e vertebre
caudale foarte mici, pipernicite sau, dupi,, Cuvier
e0,
uneori numai cinci. Lungil,
sau scurt5,, coada se sub{,iazd, aproape intotd"eauna spre virf
,
ceca ce presupun cL
rezult[ din atrofierea nrurychilor terminali, impreu{ .o artereler si nervii lor, car)
prin ngfolosire cluc la atrofierea oaselcr terminale. In prczent insir, nu se poate da
irici o erplicalie marii cliversit5,li, care apare cleseori in lunginrea cozti. Aici
ins[, ne ocupirn niai ales de cornpleta disparilie externd, a coz7t. Prof. Broca a
ar[tat r,ece,it
e1
ci, la toate patrupeclele coada const5, tlin clouzi por'!iuni, it generill
sepir,rate nt't iutre ele; partea ltazall consl,it, din vertcbre, mai rtiult sall lrlai pu,tin
pei.fect canelat,e si prer,fzutr. cu npofize, ca, vertebrelc ol,riqnuitcr
Po
cincl cele ale
potliunii terminale nu sint carrerlate, sirrt ilprr)rrpc firlil u,pofizo si cltt-a,bia, sea,rruinil,
in vertebrclr, adevd,rate. Cu toate c6 rru este r.izibilir, cliu ext,erior, coacla, t'storeal-
rnonl,e prezeutir la onr
ryi
la, rnaintu!,ele antropornorfc
;i
este alcir,tuifir ltl anrlrii
dupir oiact a cela;i rnoclel. in por{,iunea term
jnalir,
vcrt t'blclc cartr cttttst il,ttit' os
,oir,,y* sint cornplet ruclimerntaic, iiind rnult recluse crt tlimensiuno
ryi
nurniltr.
in
pori,ionea b:r,znli'r,, vertebrele sint, cle asernenea puf,ine la numtir, sint solid ultit;e
intrn ele
;i
sint opritc iu clezvoltarea lor; ins:i au rlevt'nit mttlt tnai latc
;i
mai
platc clr'cit r.ertebiele corespunz5,toare de la cozilc altor unimale, elc constituitt<l
co.rn
(i{,
prof. Broca numefte vertebrc sacrale accesot'ii. Acestea tttl iurpoltanll
funcfional[,, suslitrlncl in alt fel lr,nuniit,e organe intelne;
ryi
rygciificllrera
]or estc
clirect legail clti pozifia verticaLi sarr scimiverticalfi, a omului;i il uraimulelor
a,nt,ropornorfe. ;\ceastir, concluzieestc'rnaidemni,cle
increclt'tt), cleoarecc llrocR, aMea
lrai inainte 1n alt punct clevedere, pe care acuml-a,pd,rirsit.De ac,eear rntrclifical'eit,
vc'rteibrelor caud.ale bazale la, om
ryi
la nraimulelc supc-'rioare s-a realizttt'
pttilte
clirect suu inclirect, prin selec!it' ttaturtt,lii,.
Ce pltem c,are spune despre vertebrckr rutlirnotttare si vitliabile a,le pol'-
!,itrrrii
t,c.rminale' a cor,li formind. os coccl.ix:? O ideo care a fost cleseori,
ryi
va rna,i
fi firrzi ipdoia}i, rid.iculrzath, Anume cri frecarezr a,r'e o leglturii, r;arecare cu clisparilia
por,tiunii exterioare a cozri, nu este atit de riclicrilti dupi cnnl parl-) la primaveclere.
trr.'And.erson
e2
afirmd, c[ coad,a extrem cle scurti, de lfae&cus brunnett's este for-
rnatir, clin unspltezece vertebre, inclusiv cele ba,zale. Yirful ct)'I'rr cste foniital, tlitt
teldozrne qi
""
cou,ine vertebre, apoi urnrc,azl cittci vet'tt'lllt't'uti,itt:etttarr',
ati1,
g0
Dl. St. Gcorgtr llivarL ,,Ploc.
Zoolog. Soc.", 1865,
el
,,ltevue
tl',\ntltrol-rologic". 1ti72 ;
I'ct
(lttttstiltrlirtrt
p. ir62
5i
563. Dr'. J. Il.
(iral',
CnI. Brit. IItts.: SA'e1e- tles 1/ertibres ccrttdcLles.
lrtrts. Ott'ett, .ltttilrttttrl ,,f I:erlebrates, vol. II, p. il17.
e2,,PIoC.
Zoolog-. Soc.", 1872, p' 210'
(icrrfl'ro1'
Saint-FIilailc. 11i.st. Nttl. 6rirt., v<,r1. lI, p. 2l'1.
DESCENDENTA OMULUI
rlt'mici incit impreun[ nu dep[qesc 0.375 om, fiiu.d permAne'nt incloite intr-o palte
itr fortnir cle cirlig. Partea liberl, a cozii, ceva tnai lungil de 2,5 cnr, l]u cuprinde
tleoit alte patru vertebre mici. Aceasti, coadf,, scurt5, este purtatd, in sus, ins5, apro-
sirnativ un sfert clin lungimea ei totalfl este ind.oitd, sprc stinga ; ,*i
aceastir parte
terminald, care includ.e por,tiunea in form6 de cirlig serve;te s[, umple intervaltrl
rlintre por!,iunea divergentd, superioilrd, a calozitratilor, aDa incit animalul yzr,clcr
pe ea pi astfel ea d.evine aspr5,
,si
batd,torit5,. Dr. Anclerson incheie astfel observa-
tiile sale:
,,Aceste
fa,pte imi par
s5, aibi, numai o singurir, explicalie: clin caltza
dimensiunii mici, aceastl, coadd, incomod.eazil maimula cincl
;ade
jos ,1i cleseori
ea este plasatd, sub animal cind se aflir, in aceast5, pozifie.
Din faptul ci nu se
(,x-
tinde dincolo d.e extremitatea protuberan,telor fesiere, rezultS, probabil cir, inifial
coada era lndoitii,
ryi
animalul o aqeza irr intervalul clintre calozitrafi, pentru
^
nu
fi presat5, intre ele
;i
sol
;
cu timpul aceastri curburd, a clevenit permanentf,,, adap-
tind.u-se la pozi,tia cle
ryeclere
a anirnaluluitt. inaceste concli!,ii nu este surprinzil,tor
cL suprafa!,a cozli a d.er.err.it u,spri,
li
bfltritoritd,, iar clr. ]Iurie
nt,
cale a observat
cu grijL aceastil sper:ie in Gri,dina zoologic[,, precurn
1i
alte trei forrne incleaproape
inruclite cu cozi puf,in mai lungi, spune cir atunci cind un anirnal
;ade
jos
coacla
este aruncat5, neap5,ra,t intr-o parte a
ryezutului
qi prin urnlare ridicina ei este
expusfl, sd, fie frecatir, sau roasd, indiferent cle lungimea cozri. I)eoarece arrem acunr
dovezi c[ mutil5,rile prod,uc uneoli lrn efect ered"itar
ea,
este probabil cil la rnai-
nru,tele cu coada scurt'il, pA,rttrA procrninr,ntir, a cozii, fiind funcf.,ional inutilir, s5, fi
tlevenit clupi, multe gtrneralii ruclirne'rrtar:[,
$i
deformatii, prin faptul cir este frecatL
ryi
roas5, in mod. continuu. Vedem cra la Macueus brun,ncus partea proeminent,i,
trste in acea,sti, sta,re
ryi
absolut atlofiath, la .lI. ceaudattL,s
;i
la mai multe dintre mai-
mu!elr', superioare. ,\poi, in sfirpit, in rn[sura in care putenr aprc,ci:-r, coada a tlis-
pd,rut la orn
;i
la rna,imufele a,ntroponlorfe clatoritir fapt'ului cri
por(iunea tt'rmi-
nalf,, a fost v5,t5,rnatd, plin frecare tirnp inclelungat, porf,iuneabazalS, inclusil in ba,r,itt
fiirrcl reclusd,
ryi
modiflca,t,I, pentru a, corespuncle pozi,tiei verticale sau semiverticalc.
lI-arn sl,rircluit aculn sd, arlt cii, uuelc dintre caractclclc ccle nrai djstinctive
itle ornului iru fost, foarte probabil dobirrtlite fie d.irect sau, rna,i obirynuit, indilect,
prin selecfie naturalit,. Trerbuie' s5, avem in vcdere cd, nu au putut fi dobinclitc in
acest, fel rnor.lificlrile de structurS, sau constituJ,ier care nu sint de folos organisrnului
pentm n,-l adapta la moclul sI,u tle via,til, la, hrana pe care o consutlrir sau la condi-
liile
lnconjurltoarc. Nu trebuie totuqi szi fiur prea siguri in a clecid"e cal'o inodi{i-
:iri sint folositoarcr fiecirei fiinle; ar trebui s[, ne reamintim clt cle pufin
;tinr
lespre utilitatea multor organe sau clespre moclificririlc singelui sau
!esuturilor
3are ar putea servi la adaptarea organismului la o climfl nou[, sau la noi feluri de
u'elnti. De asemenea nu trebuie sir, uiti,m principiul corela{,iei prin crtrl'e, clupl
Irrm a artitnt Isid.ore Geoffroy, in cazul ornului r:rulte clevialii structurale bizare
0r
,,I'rotr.
Zr-rolog. Soc.", 1872, p. 78(i.
el
lli lr.:lcr la obsclvatiilr doctorului fJros-n-Siquartl
t.,-r pril cfcctului transnris al unei operalii care a provocul
rpilcirsit la cob:ti
;i
de ascrnenea mai recent asupra rrfec-
,tlrir analoge a secfionirii nervului simpatic la git. Voi
tvr'a ultcriol ocazia sd rni refcr la cazul interrrsant. al
rl-lui Salvin iu legirtuLii cu efcctele aparcnt nro;tcniLe alc
p:is[rilor rno[-nrot, care i;i rup cu ciocrrl balbii
lrropriilor
lor rectricc.
'\supra
subicrctului general vezi clc ascrnenea
The Vuricilion of
'lnirna/.s
und Planls under Domesttcttliort,
vol. II, p. 22-21.
IVIOD DE DEZVOLTARE ir7
sint legate intre ele. Ind.ependent cle corelatie, o nlotlificare la unul dintre orgauo
cluce cleseori, prin folosirea sporit[, sau redusfl :t :lltor organe, lil a,lte rnodifielri de
naturd, cu totul nearyteptat[. Este d.e a$emenea bine sX, reflectl,rn asupra unor
astfel cle fapte, cum sint cregterea uimitoare ft galelor pe planl,e, prorrocatd, de
otrava unei insecte, gi
schiinbarea remarcabil[ de colorit la penajul papagalului
atunci cincl este hrd,nit cu anurnifi pept,i sau inoculat cu otrarra cle broasc[, riioas6
nt,
d"eoarece put'em astfel ved.ea c[, dacd, sint mod.ifica,te in vreun scop special, lichi-
dele sistemului ar putea prod.uce alte rnoclificii,ri. Ar trebui s5, avem in ved.ere cd,
modificririle dobindite
ryi
continuu utilizate in vreun scop folositor, timp de pe-
rioacle indelungate, s-au fixat probabil solid
ryi
vor fi rno,lteuite timp indelungat.
S-ar put'ea d"a astfel fd,rti gr:ija o semnifica,,tie larg[, clepi nedefinit5,, rezul-
tatelor directc ,si indirecte ale selecliei naturale, ins[, dupir, co aln citit lncra,tea lui
Nti,geli d.espre plant,e
;i
obsc'r't'atiile a, rliverryi autori in legirtur5, cu a,nimalele
li
nra,i ales cele recente ale prof. Broca, trebuie sir, admit acum c[ in primele cclilii
a,le Ori,gin'ii speciilo,' arn acordat poate prea mare importzr,n,tir, acfiunii selecf,iei
natnrale sau supravieluirii celor mai apf,i.Am modifica,t edif,ia a cincea a Onqi-
ni,t,..., in sensul cle a limita observatiile mele la modificzir:i structuraler ad.aptative,
insl sint convins cri din cunoqtinlele cirytigate chiar in ultimii ci!,iva ani foarte multe
structuri care acum ne par inutile se rror clovedi ulterior ctr, folositoare
;i
se r.or
incaclra de aceea in limitele faptelor erplicate prin selec,tia na1,ural[,. lfoturyi rnai
lnainte nu am acord.at sufieienti, atenlie existen,tei stnrcturilor', care, dup5 culn
putem aprecia acum, nu sint nici folositot)re, nici clziuni,t,oare; ,,si aceasta
cred ci, este una d.intre cele nrai grayc sc[p[ri din vodere clescoperitS, pin5, acun]
in opera mea. Ca scuzi, s[, mi se perrnitir,
sd, ari,t cir, avusesern in veclere doufl Fico-
puri distincte : primul si, arflt cir, speciile nu au fost creattr separa,t
;i
al rloilca, cd,
selecf,ia natural[, a fost factornl principal de rnodificilr{,1 cu toate c[, a fost fciart,e
mult ajutat de efectele ereditare ale modului d,e viaf,ir
ryi
pu,tin cle cltre a,c,tiunea
directf a condiliilor inconjurd,toare. Nu arn fost toturyi in rndsurti si nrir eliberc'z
de influenla concep,tiei nrele anterioAre, pe a,tutrci apl'oape unanitn atlmisir,, ci,
fieoare specic fusese inaclins creati;
ryi
aceasta a clus la presupunerea me& tacitfi,
cir fiecare d"etaliu structural, in a,farr"r de ruclimente, era cle o utilitate special5,
oarecare, cu toate ci uueori era necunoscut:i. r\vind o asemenea concerp!.ie, oricine
ar fi acordat, in mocl firesc o importanlii, prea mare acliunii selecliei naturale atit
in trecut, cit
ryi
ln prezent. Ilnii dintre cei care admit teoria evoluliei insd resping
seleclia naturall par sii uite, atunci cincl critic[, cartea mea, ci avusesem invedere
cele d.ouir scopuri de mai slls, d.eci d.acri am greryit atribuind prea multd, forfa,
selecliei naturale, ceea ce sint foarte d.eparte der a admite, sau ile a-i fi exager:at
importanta, ceea ce realmente este probabil, sper cel puf,in cL a,n aclu s un serviciu
real a,jutind la r[sturnarea clogmei creaf,iilor separate.
Dup[ cum pot sd,-mi clau acum searna, cste probabil ca t,oate organismele,
inclusiv omul, sil, posede particularitd,li structurale-. care nu erau dc vrelln folos
nici acurn, nici in trecut
ryi
care de aceea nu au vreo inrportanf{t, fiziologica,. Nu
rytim
oe anume procluce rlenumd,ratele mici deosebiri intre inclivizii fieci,rei specii,
d.eoarece reversiunea nu face decit si dea problema inapoi cu cilivzl paqi, ins5,
fiecare particularitate trebuie sd-gi aibi, cau.za sa eficientS,. Daci, ace"ste cau.ze)
,
et
I'he Variatirtn of Animuls und Plunts untler Domesticatfon,
.,'ul.
lI, p. 280
Ei
282.
DESCENDI]INTA OMULUI
c)r'icare ar fi erle, ar actiona mai uniform
ryi
mai energic in cursul ulei perioade rlai
inclelungate
.(si
nu se poate invoca nici un argument con1ra acestei ptireri), r.e-
zultatul ar fi nu numai o lrgoarir deosebire indlivicluaki,
ci o rnodificart bine pro-
uunlati si constantl, cu toate cri rlu a,r avea nici o importan!,fl fiziologicir.
Struc-
turi modificate
ca,re nu sint de loc folositoarc' nu pot fi pfi,strate
lriiforrn pril
seleclie naturalir,
deqi cele dd,un5,toa,re sint eliminate pe aceastri calc- t"ii;;rnita-
te'a caracterelor trebuia si fie totursi in mod firesc
urmarea, uniformitfilii presupnse
2L cauzelor determinante
;i
d.e' asemenea urmarea incrucipirii reeiproci libere a
multor indivizi. in decursul unor perioade
consecutive, acetaryi o"guloism ilr putea
clobindi itr acest fel modific[ri consecutive, cfl,r s-ar trairsmite'intr-o
star6, upior.p*
uniform5, atita timp cit cauzele determina,nte
ar r5mine aceleaqi
;i
ar .ii*t* o
incruci;are recipr:ocit liberzi. in leg[turzi cu cauzele determinante,'ca;i
atlnci
cind vorbim de arya-zisele
'r'aliaf,ii
spontane, nu putem
spune clecit cii ele sint intr-o
legiturti mult mai apropiati cu constitutia, cxganismelor
care variazit dt,ctt cu
rratura conclifiilor la ca,re au fost supuse.
(lonclttai,e.
-_ in acest capitol am vlzut cir, clup[ cnrn a,st;zi olrul pglte
prezentA,
cA oricare alt animal, cleosebiri indivitluale
cliferite sau ugoare t aita!,ii,
l;ot astfel a fost ,,si cu primii striimoryi ai ornului. Atunci ca
;i
a,curn, varia,fiile a1 fost
produser.ltl:rcelearyi
gau?e
gencralt'' si grlvernater rle aceleali legi generale
,i
corlplexe.
Dup[ clll]I toate animalele tind sil sr,' inrnul!,eas-cii, peste inijloacele lor cie existen,td,,
tot astfel trebuie sL fi {ost
;i
cu striirtto;ii onrului
j
ryi
aeeasta a,r duce in rno4 inevi-
ttr,bil la, lupta pent,ru tlxistt'nf,ir
;i
la selee!'ia naturalii. Acest din ur.mi, prores treblir.
sL fi fost rlonsiclernbil a,jutat cle efectele ereclil,are ale folosirii
sporitcir, organelor
;i
ttct'litt' clouir procese vor roilclion:r, necorrtenil, unul asupra, ct,luilalt. Se paie cle ase-
l)t(rllea' tlupir cum Yonl vedea rnai depztrtc, cir diverse caractere neirnpolt?r,nte
a,u fgst
ttobinclitc' tltl om prin selectie sexualzi. O rlmirryifir, neexplica,tii, * tr.ohifigilrii trebuig
atribuitir, presupnsei a,cf iruri nnif'ormc a, acelor factori necunosclf,i oar{} procluc lneori
Itl fortnele rtoastre donicstice cLeyiafii structuraler bruryte
;i
puterrrid pronulrfatc'.
Dac5,
iutlt'c5,m clupl rnod,ul cle vier,t[, al sflbaticilor yi al majorit[fii c1ra-
drurrtatrclor, oantt'ttii primitivi
ryi
chiar strzirnosii lor asenifl,1irtori
"
maimutelor
trliau probabil in societate. in
.cazvl
anirnalelor strict sociale, r.i*.p"
"iiiiriiruUn
aclioneazzi utreoli asupra indir.itlului prin plistrarea
de varialii care silt folositoare
cornurtitrif,ii. O eomunita,te ca,re inclucle un nuln[r mare ttc indivizi birret irrzestr:afi
creryl,e czr rluntitr
;i
este victorioa,s[ asupra comunitd,filor mai puf,in favorizat,e,
chiar dneti fieczrre membru sepa,rat, mr_ob{,ine nici un avantzr,j^asupri} celgrtalfi
rnemltri ai aeeleia,qi comunit5,ti. fnsectele sociale aru dobindit in acest fel rnult,e
cr;nforrnaf i i remarcabile,
carc sint tle mic5, sarr cle nici o utilitate i1divicl1lui,
clllrl r:stc dispozitivul pentru colectarea polenului
sau acul albinei lucri,toare sa,u
rnand"ibulele rnari ale furuicilor lupt5,toaie. in cazul animalelor sociale superioale,
llu cunose nici o conformaf,ie ctre sL se fi modificat numai ln folosul cc.munitilii
cn toa,te cit, utrele ii sint de un folos secundar. I)e exemplu, coarnele rurnggiltoarelor
;i
caninii mari la pavizr,ni par
s[ fi fost dobinclili de cdtre ma,sculi c1, al.n]r] perrtlr
lupta sexual[, insi, sint folosili
ryi
la apd,rarc'a cftezii sau a turrnei. Dup[, c..- vonr
veclea,la capitolul cinci, in leg5,turi, cu anumite facultd,fi mintale, ca"tt este Gom-
plet altul, detlarecc aceste facultd,fi au fost clobindite mai ales sau chiar exclusiv
in folosul comunitdfii, iar inclivizii au oblinut in acelaryi timp, indirectr utr avantaj.
MOD DE DEZVO,I,TARE
Deseori s-a obiectat la asemenea ipoteze, ca cele cle urai sus, c5, ornul este
rrna ilintre fiinlele cele mai neputincioase
ryi
f[r[, d.e apiirare d.in lurne
ryi
c|a ln
strtrea lui primit,ivil
ryi
mai pu,tirr dezvoltatd, el trebuie sil fi fost si mai neputincios.
.Ducele de Argyll, c1e exernplu, insistd,
et'
asupra corrformaliei nmane, care nr fi
cleviat cte la conforrnalia fiarelor in direclia unei mai urari sl5,biciuni
;i
neputin!,e
fizice. Ou altc cuvinte, este o ctivergen![, care clin toate celelalte. este cea maiimpo-
sibil d"cr atribuit' simplei selec!,ii naturale. El invoci, starea rtudil;i neprotejati, tr,
corpului, absenla clinf,ilor rnari sau a ghearelor pentru apirare, forta
;i
viteza d.e
fugti reduse a ornului
;i
slaba capacitate a mirosului in descoperirea hranei si evi-
tarea pericolului. La aceste cleficiente s-ar putea adfluga ulla
;i
mai serioasir,
aceea tle a nll se putea c[,![rzl rapicl
ryi
astfel si, scapc-' de clu;mani. l'it.rrlerea pirrului
nu ar fi fost o mare pagubi, pe.ntru locuitorii unei
![,ri
cald.e, cleoarece stinr ca,
fuegienii despuiali pot tra,i intr-o climi, foarte vitrega,. Atunci cind comparf,m
stlarea lipsitl, d"e ap5,rarL. a omului cu cea a maimulelor trebuie si, ne reaminbim
cir, marii canini cu carc sint prevflzute mairnulele se dezvo]ti, cleplin rruurai la
masculi
ryi
sint folosifi de c[,tre acerytia in primul rind. in lupta cu rivalii lor
I
totusi,
fetnelele care nu sint astfel inzestrate reu;esc sii supravief,uiasci,.
in ceea ce priveryte dimensiunea
ryi
forla corporalfl, lllt
rytim
claczi omul se
trzrge din r.reo specic' rniczi oarccare, ca cimpanzeul, sau clitr vreuna atit dc
lruter-
nicd,, ca gorila,
li
de aceea nu putern spune dacd, ornul a tlevenit mai mare;i mai
puternic sau mai mic si rnai slab clecit strlmosii si,i. Ar trebui toturyi sX, avem in
r.etlere cir, un animal avinct climensiune, putere si ferocitate mari si care', ca gorila,
se poate aplra de toli cluqrnanii, nu ar fi devenit poate social, ceea ce ar fi impierli-
ca,t in modul cel mai eficient clobinclirea caliti!,ilor mintale superioare, ca simpatia,
;i
clragostea de semenii s[,i. Ar fi fost cleci un ayantaj enorm pentrn om de a st. fi
tras dintr-o fiin!5, comparativ slab[.
I'orfa
,si
viteza micl a omului, lipsa sa de arlne naturale-. etc. sint rnai mult
decit compensate, mai intii prin facultd,file sale intelectuale cu a,jutorul cirrola
;i-a,
l'rlbricat Arme, unelte etc., cu toate cd, r5,mlnea incfl in stare sirlbaticl,
fi
in al cloilea,
rincl prin calitlfilc. sale sociale, care l-au fd,cut sri dea
ryi
si, primeascfl ajutor de lrr
semenii srii. Nici o
f'arir
clin lume nu abuntlir intr-un rrrai mare grad" infiarepericu-
loa,se crr, r\frica cle sucl, nici o
larti
nn oferir greutd,$i fizice tnai lngrozit()are clecit
regiunile arctice, toturyi una ctintre rasele cele mai slabe, cea a bo;imauilor, sc rnen-
tine in Africa cle sucl, cum se mentin eschimo;ii pipernicili in regiunile' a,rctice.
Strilmosii omului erau, f6ri, indoial[, infeliori ca intelect si, probabil, ctr, lnclilra{itr
socialii celor mai inferiori sd,lbat;ici ttctuali, insi, este fourte ugor d.c' conceput cit,
ei s[, fi putut exista sau chiar prop5,;i dac5, ar fi progresat ca intelect, pe ntitsurir,
ce se piercleau capacitn{,ile lor animalice, ca d.e pilcli, ctillrarea prin arbori etc.
insfl ace;ti strirno;i nu ar fi fost expuryi vreunui pericol special, chiar rlacf erau
cn rnult mai neputincio;i si mai f[ri, cle ap5,rare decit oricare silbatici actua,li,
dac[, ar fi locuit pe vreun continent, cald. sau pe vreo insuli, Inare ca Australia,
l{oua Guinee sau Borneo, care acum este patria orangutanului
I
iar seleclia naturalil,
tlerivind din corlcurenfa triburilor intre ele pe o suprafafii, atit cle mare ca una d.intre
acestea, impreunir cu efectele mo;tenitc aler mod"ului cle viaf,[, ar fi fost suficiente, ln
condif,ii favorabile, sii riclice omul la inalta sa pozif ie actualf pe scara viefnitoa,relor.
so
Primeual lIan, 18{i9, p.
(i6.
CAPITOLUL AI,, UI.LNA
coIIrARATIE lnrnn FACUtr.[.Tu,n MINTATE .{tE OMUtuI
$I
ArE ANTMATET0R INFERIOARE
Deoscbilea inrensi dintlc culracitalca ttritttalir a unt'i tnltinrule suptlioale gi a sil-
b:,rticultri cel nrtti inferior
- '\nurniLc
instiuctc colllune
-
Ilnrotii
-
CLrriozitate
-
Irni-
tafie
-
Alenlir
--- ]lemorie
-
Irnaginalic
-
Ra[iun()
-
Imbunriti!irc ql'ogresivti
Unelte
9i
alme folosiLe de anirnalc
-..\bstlacfie,
con;Liirr[a tle sine
-
Vorbirc
-
Sirnlrrl
lrumosului
-
Credin{ir in f)unrnezeu, factori spirituali
;
srrpclsti[ii.
Am vi,zut in ultirnele clouf capitole ci-r, omlrl poartl, iu conformatia sa cor-
porala urme evidente ale clescenclenlei sale dintr-o form5, inferioarl, oarecare
;
cleoarece ins5, omul se cleoseberste atit cle consid"erabil de toate celelalte aninlale prin
capacitatea sa rnintald,, s-ar putea susline c5, o eroare oarecare trebuie sd, existe
in aceastir corrcluzie. Ftirf incloialir cir, in aceastil privintfl, deosebirea estc' enormir,
t:hial clacl colnpilrirrn minteil unuia tlinl;re silbaticii ctri mili itrferiori, care lttr t,l'('
cluviute perttru u exprinlitr urr nllrrliu'llliri nlrtre cle patru
ryi
care IIu folclsct;t,e aproapo
rrici un te-'rnletr abstract pentm obiecte obirynuiter
gs,11
pentru sentimentLr
1r
cu ceil,
a ntainrulelor superior organrza,te. I)eosebirea ar lfminer fi,t'i, lncloialir imensii,,
chiar dac[, una d.intre mairnuferle superioare s-ar ameliora sau civiliza tot atit de
nnrlt ca nn ciine fa![ cle forma sa strzimo;easci, lupul sau
,acalul.
Iluegienii st)
situea,zir
printre barbarii inferior'i, lns[, arn fost tot timpul uirnit
ryi
surprins clt cte
rnult rle sernrinau prin fire
ryi
prin majoritatea facult5,filor noastre rnintale cei
trei incligeni cle pe bordul vasului ll.ll.S.,,Beagle", care trriiserir, ciliva ani in
Arrglia
ryi
puteau vorbi pulin englezeryte. Dacd, nici un organism, afa{adeom, nu ar
fi avut rrreo facultate rnintal[, sau dacil, faculti,lile sale ar fi fost tle o natur[, com-
plet cliferit[, cle cea a anirnalelor inferioare, atunci nu ne-am fi putut nicioclatd, con-
vinge c[, facultd,file noastre superioare s-au clezvoltat treptat. Se poate clemonstra
insi, cir nu existi, nici o deosebire fundarnentali, de acest fel. Trebuie de asernellea
sd, adntitem cd, existfl un interval mult mai mare intre capacitat('a mintalfl a unui
r
\"ezi dovezile acestor probleme la l.ubbock Prehisloric Tintes, p. 351 etc.
DESCENDT]NTA OMULUI
p;tt' ftttlrte prinritivr
c& d.e pildd, PetromSlzon sau Ant,ytluiofi:t/s
*,
si una clintre
ttttrilnlrf'ele
superioare clecit intrc. o rnairnuffl
;i
om
;
toiusi, ncest interval este
complt,tat, prin nenuntilrate grada!,ii.
Si nici dcosebirca rlitttrt' inclinatiilc mclrAk' rtn cste nric:-r int,rc un sirlbntic,
clt ornul de-scris cle cunosrrutul ttaviglrtorRyron,
care si-u zdrobit copilpl rle stinc1
pc'ntru
ct"l, A liisat sit, cad[ ull cof cLr arici tler mare, si un ]{onarcl sai un Clzrrksonl
;i
ca irttelc-'ct intre iin s[,lbatic care nu folosegte aproape nici u1 tt.rmen abstract
si un \icu'ton
szllr ttll Shakespeare. I)eosebiri d.e aces[ fel intre oarnenii cei mai
sttperiori tlin t'asele
celc' tnai superioare
ryi
sllbaticii cei mai inferiori
sint legate pril
gt'acta!'iile
celt'nrai tlelicatt'"
-fJste tle a,cerea posibil
ca, cle s[ treacir sau sir se tLezvil]te
llnA tlintr-alta.
iu aci'st ca,pitol, scopul meu este sri areit cL nu existil nici o deosebirc funda-
tttentalti intre.om si mamift'rele
superioare ln ceea ce priveqte facultl,lile lor rnintale.
Iliecare cliviziune a acestei probleme a,r putea fi extinsii pentru a forma cite o
lucrare
separat,ei, insil aici trebuie tratatir, pe scurt. Deoareco nici o clu,sificare a
facult5,,tilor
mintzr,le nu A fost unanirn acceptatl,, voi aranja observaliile melc in
rrrclinea
cea nlai convcnabil5, scopului meu
;i
voi alege acell faptc care m-au izbit
cel rna,i mult, in speran]'a cir ele vor produce
un orrrecaro efect asupra eititorului.
i n privint:i anima,lt'lor situati foarte
jos
pe sc?Lra, evolu!,ie^i, voi aclLuga
citeva fapbe suplimentare ltr, subiectul selecliei seruale, arii,tincl ch facult[,,tile
lor rnintale
sint mult, mai riclicate rlecit s-ar putea aqtepta. Variabilitatea facultir-
t'ilor_ la inclivizii cle aceeasi specic constituie un punct important pentru noi
ryi
Voi tla aici citeva, exetttplc. Ar fi ir-rs[ inutil sii intru prea in am[nunt in legtitlni
c,tt acest
subiect, dertart'ct' aill const:rtat clin frecvente investiga,tii cii, plirert'r
utratrimir, a tuturor celor citre s-au ocupat tirnp inclelungat clc. multe specii cle
anirnale, inclusiv ptis5,ri, est,e cL indirrizii
se cleosebesc considerabil prin fiecart'
caracteristic5 mintalii. l{odul in care s-au dezvolta,t mai intii facult[,tile mintale
la organismele cele ntai infer ioare constituie o cercetare tot atit cle lipsit5 de spe-
ran![ c,a
$i
cea asupra felului cum a apflrut viafa. Acestea sint prollleme pentm
viitortrl intleprirtat,
clacii r,le vor fi vreodatra rezolvate cle oltl.
l)eoarecer omul AI'(' itc.'k'aryi simturi ca;i animalele inferioar.c, int,uitiile
snle funclamentale
trebuit'sri fie actrleali. Omul are cle asemenea citt,r,a instiricte
ci)mull(' ctt el{r, czr cerl rle antoconservrlxr, instinctul sexual, clragoste maternri pr.n-
tru copilul trotr-ttiiscul,, tlorint:l a,cestuia sir, sugX, si arya mai cleparte. insI omul are
poa,te mai pu,tine insl,irrcte decit animalele care il precedi in scara cle evolulie.
Urangntanul ilin insulelc orientale
ryi
cimpallzeul din ;\frica construiesc platformt.
pe cl'tre dorm si, cleoarece ambele specii au acelaryi mocl de via!ir,, s-ar putea afirma,
c:-l aceasta se cla,toreaz[ unui instinct, insi nu putem fi siguri c[, el nu este rezul-
ttltrrl faptului cd, ambele a,nimale lru nevoi similnre
ryi
posetl[ faculti,li sirnilare de
juclecatri.
Aceste maitnute evitii, d.upri cum putem presuplrne, numeroasele fructcr
otr[vitoare cle la tropice, iar omul nu are asemenea cunorytiinfir,
;
deoarece ins5
a,nimalele noastre rlomestice, atunci cind sint cluse in
![ri
str[ine qi lisate pentru
prima datzi in libc'r't,ate, prirnd,vara, rleseor'i ml,nlncd, ierburi otrir,vitoare, pe care
ulterior le evitti, nu putenr fi siguri rlaci, ma,imutele nu inva,fti clin experienla lor
*
Clasificarea Anqthyo,r'tts-rrlrri crn ncclarifir.lit:i iuci
ll(l
vr'(lln('0 lrri Dlrrrvin. .\zi ,.tln7rlrro.rrrrs-rrl t,sltr cl:rs:ll
yrl irrt.rt: :tcr' frrlocolrl rr t r' (rrt.r'clt
t'bre t e) ( \r. /rrrr1.
).
CAI'ACITATI X,TINTALEI
proprie sau clin cetr a, pir,rinfilor lor ce fructe sI, aleag[. Estc totursi sigur, clupfl curn
Yoltt veclea lntlat[, c[ maimutele au o spaimii, instinctivl, cle;erpi;i probabil
cle
alte anirnale periculoase.
l{umd,ntl rcclrts
ryi
simplitatea relativ6 a instinctelor la animalele superioarc
sint remarcabile in contrast cu cele ale anirnalelor inferioare. Cuvier suslinea c[,
instinctul qi inteligenla sint in raport invels unul fafl de altul
;
unii au'fost d.e
pfl,rere c5, facnltitlile inl,electuale ale animalelor superioare s-Au clezvoltat treptat
clin instinctele lor. itrtr-o lucrare interesantf, Pouchet
2
a a,r[tat insri cd,, cle fapt,
nu existl, un aselnencA raport, invc.rs. Acele insecte care au instinctele
cele mai
ninunate slnt cu siguranlri cele mai inteligente. in seriar.ertebratelor, reprezen-
tanlii cei mai pu!,in inteligenti, anulne perytii
;i
amfibiile, nu posedd, instincte
complere, iAl' printre rnamifere anirnalul cel mai remarcabil pentrl instinctele
sale, anume castorul, este foarte inteligent, clupir curn vor aclmite to{i cei care au
citit excelenta lucrare. a, cl-lui llorgan3.
Llu toate cii, d.up[ cll. Herbert Spencer
a,
prirnele inceputuri ale inteligenlei
s
-au
d.ezvoltat priir multiplicarea
;i
coorclonarea ac,tiunilor reflexe qi cu toite c[,
multe d-intre instinctele mai simple prezin'bi, treceri graclate
spre ac,tiuni reflexe
qi aproape c[ nu pot fi distinse c1e ele, ca ln cazul a,nimalelor l,inere care susr totuqi
instinctele mai complexe par sii fi luat narytere ind.epend"ent d.e inteligeit!fi,.
Crl
toate acestea sint cleparte cle a, clori szi neg cX acliuni instinctive pot sf,, piard.fi,
caracterul lor lir
;i
neinviifat
ryi
sd, fie inlocuite de altele executate cu ajutorul
liberei voinfe. Pt-'de aitfl parte, unele acfiuni inteligente,
dup[, ce au fost executate
timp de mai rnulte generafii, se transforrnfi, in instincte qi sint moqtenil,e, ca atunci
clncl pdsbrile d.e pe insulele oceanice inva!5, s[ evite omul. Se poate
spune atunci
ci, aceste acfiu.ni s
-au
clegrarla,t, cleoarece ele nu mai sin1, executate prin raliune
sau prin
experienl,l. [nsE majoritatea instinctelor rnai complexe par sL fi fost tlo-
bindite intr-un mocl cu totul cliferit, prin seleclia naturall a varialiilor ac!,iunilor
instinctive mai simple. Asemenea, varialii per s[ ia na;tele tlin aeeleaqi caaze
necunoscute care acfioneazi, asupra organizaliei eerebrale qi care produc ugoare
varialii sau d.eosebiri individuale la alte organe ale corpului
;
clatoritf ignoranlei
noastre, d.eseori se afirrnfl cd, aceste varia,tii aper spontan.I{u putem ajunge, cred,
la nici o alt6, concluzie in legd,turi cu originea instinctelor mai complexe, dacd, ne
gindim Ia instinctele minunate ale furnicilor
;i
albinelor lucri,toare sl,erile, care
nu lasi, d.escenclenli care ,'qi, moqteneascfi, efectele experienfei
ryi
ale ohiceiurilor
modificate cle via![.
De;i, dupd, cum am vhzut Ia insectele rnenlionate mai sus qi la castor, ull
grad inalt c1e inteligen!5, este f6r[ indoiali compatibil cu instincte complexe qi cu
toate c5, acliuni care la inceput au fost inv5,fate in mod. voluntar pot fi curlnd
executate prin obiqnuin!6, cu repeziciunea qi siguranla unei ac.,tiuni reflexe, este
foarte probabil ca un anumit,grad. d.e interferenli s[, existe intre d.ezvoltarea inte-
ligenlei libere qi a instinctului, acesta clin urmd, presupunind o oarecare mod.ificare
ereditarir, a creierului. Se cunoa;te pulin d.espre funcliile creierului, 1ns5, ne putenr
d,a seama c6, pe m[sut'[ ce facult5lile intelectnale devin foarte dezvoltate, dife-
2
l,'Irtstirrct chez les Insecles,
,,Reviie
rles Deus ]Ion-
dcs", februarie 1870, p. 690.
3
The American ReqL,er antl IIis lYorfts. 1868.
6-c.446
a
I.Irc ['rinciples of Psgthologll, ccl. s.
]-a,
18?0, p.
418
*
{.r 3.
63
DESCENDENfA OMIJLUI
litele pnrli ale creierului trebuie s[, se uneasci, prin canale
*
foarte complicate
care comunicd, intre ele in modul cel mai liber
;
c o consecin,ti, fiecare parte
sepa-
ratfl va tinde poate si, fie mai pulin apt6 s5, reactioneze la senza!,ii sau asociafii
speciale ln mod. clefinit qi ereditar, ad.ic5, instinctiv. S-ar pd,rea ci exist6, chiar un
raport oarecare intre un grad. inferior d.e, inteligen!il
ryi
o tendin![, puternici, spre
formarea ullor obiceiuri stabile, d.eqi nu ereditare, deoarece, d.upti curn a observat
un rtredic perspicace, persoane deficiente mintal tind sd, aclioneze in toa'te cazurile
prin rutini, sau obiqnuinld, qi se simt mult rnai fericite dac[ aceastr"r tendin!ir, este
incurajat6.
M-am gindit cd, merita s[, fac aceasta rtigresiune, d"eoarece putern subestimil
uDor facult5,lile mintale ale animalelor superioare, si rnai ales ale omului, atunci
cincl comparfl,m acliunile lor bazate pe arnintirea eyenimentelor trecute, pe pre-
veclere, ratiune qi imaginalie cu acliuni crxact similare, executate instincl,iv de
animale,'le inferioare
I
in acest clin urm[, caz, capacitatea d.e a executa asemenea
acliuni a fost dobind"it5, pas cu pas in d.ecursul fiec[rei genera!,ii consecutive prin
variabilitatea organelor cerebrale
;i
selectie naturald,, fii,r[, vreo gindire conqtient5,
clin partea animalului. F5,rX indoial5, ail, tlup5, cunr a afirmat dl. Wallace
5,
o
mare parte d.in actirritatea inteligentd, a omului e*ste d"atoratd, imitafiei, qi nu ra-
],iunii ;
existS, ins[, o ma,re d.eosebire intre acliunile sale
,si
multe din cele executate
rlc animalele inferioare, anume ci, omul nu poatc., la prima sa incercate, sd, fac[,,
cle exernplu, o secure de piatrf sau o pirogti prin capacitatea sa d"e imita!,ie. Al
trebuie sii, invele mt'seria prin practic[,
;
un castor, pe cte altfi, parte, ipi poate faee
zhgazal sau canalul si o pas[,re cuibul tot atit rle bine sau aproape tot, atit rte bine,
iar un pd,ianjen uimitoarea sa pinz[, tot atit cle tline
6
la prima sa incercare ca si
atuttci cind este bittrin
ryi
cu experien!6.
S5, revenim la subiectul nostru de fa!,[,
;
ca
;i
omul, animalele inferioare
simt, eviclent, plfl,cere
;i
clurere, fericire qi nenorocire. N-iciodatS, fericirea nu
este exprimat[, mai bine d.eclt d.e animalele tinere, ca pisicufele, c[feluryii, mie-
Iu;eii etc., atunci cind" se
joacI,
lmpreunil,, cir,
;i
proprii nostri copii. Chiar insec-
tele se
joacri
intre ele, d"upir, cum s-a d.escris d.e c[,tre erxcelentul observator P.
ffuber?, care a vtizut furnici fugtirind.u-sc
;i
prt'fircinclu-srr cf,, se mu;eI ca ni;te
cI,!,ehrryi.
Faptul cL animalele inferioare rlspund ercitu,!,iilor emotive ca,
6i
ncli es{,tr
a,l,it de bine sta,bilit,, incit nu va fi nc,voicr sL obosesc cititclrul cu nrull,e detalii.
Oroazr, acfioneazi, asupra lor la fel ca qi asupra rroasbrri, fl,cind ca murychii lor
sir, tremure, inima sL palpite, sfincterele si, se reklxeze
ryi
pfi,rul sL se rid"ice. Bd,nu-
iala, copilul fricii, este prin excelenl[, camcteristicfl, rnajorit6l,ii animalelor si,lba-
tice. Cred. cf,, este irnposibil sL citeryti clescrierea lui Sir E. Tennent despre compor-
tarea elefanlilor femele, folosite ca momeali,,
;i
sI, nu ad.mili c[, ele folosesc inten-
t;ionat
ingel5toria qi cd,
rytiu
prea bine ce fac. Curajul qi timiditatea sinl, calitd,fi
extrem d.e variabile la indivizi de aceea;i specie, dup5, currr se vede clar la ciinii
noqtri. Unii ciini
;i
cai sint irascibili qi se supirri, uryor; al!,ii Au fire bun5,
ryi
este
ln limba englezl
,,Channels",
canalc (tr'. Irarl.).
CorttLibulions fut the Theorg of \-aftrral Seleclititt,
p. 272.
Perrtltr infrirnralii asupra acestui subiect, vezi lrr-
*
J
I S;o
6
clarea crIrern rie intt,rt,santii a d-lui J. Tlaherne ]Iog-
gL'irlgr, Ilaruestittg ,ltrls trrul
'l'ruJt-door
Spiders, 1873, p.
126;i 12n.
7
Rerhercltrs sur les lIoi:urs rles Fourmis, 1810, p. 173.
CAPACITATI MINTALE
neindoielnic
cd, aceste calit5,fi slnt ered.itare.
$tim
cu tolii clt cle ugor se ilfurie
animalele qi clt d.e clar o marrifestd. S-au publicat multe anecd.ote, probabil
adevd,-
rat'_e, despre trazbunarea mult int'irziat'd, qi rricleanil a diferitelor
-animale.
Meti-
culoqii Bengger
;i
Brehm
s
afirmd, cd, maimu,tele americane
1i
africane imblinzite,
linute
d,e
_ei,
este sigur cd, se ri,zbunau. Sir And.rew Smith, un zoolog
a c[,-
tli s_crupuloasd,
exactitate era cunoscut5, multora, mi-a istorisit
lrm[,toarea in-
l,implare la care a fost marl,or ocular
: la Capul Bunei Speranle un ofiler necd,jise
deseori un anumit pavian qi, lntr-o duminicS,, animalui v5ziirdu-l cL se apropie
in
finutd,
d.e parad.d,,
a turnat apra intr-o groapd, pi a f[cut in grabi,
un noroi
grosr pe
care l-a aruncat cu dibd,cie asupra ofilerului in momentul cind acesta,
trecea pe acolor spre distr_acfia multor spectatori. ilfult timp clupi &cerftr pavin -
nul se bucura qi triumfa de citeori iqi vedea victima.
-
Dragostea unui ciine pentru
st5,plnul sd,u este binecunoscutir,,
d1p[, cnnl
observf in stilul sd,u d"emodat un autor
lechil
:
,,Oiinele
esl,e singura iii"ga pn
acest pflmint
care 1,e iuberyte mai mult d.ecit se iubegte pe sine insulpi".
'
S-a cunoscut caz:ul unui ciine care in gbeareie
mortii ipi mingiia st5,pilql
;i
toli aa auzib d.e clinele care, suferind. sub vivisecfie, lingea mina operatorului
I
a-ce.st offir afard' numai dacd, operalia rru era pe deplin
ju,stificatir,
cle o trnbogd,-
fire-.a
cunoqtinlelor noastre sau nlrmai dac[ nu avea o inimir,
de piatri,, trebiric
si, fi rasimlit remu;cii,ri pln[ la sfir;itul viefii sale.
-
DupA curn Whewellto a pus bino intrebarea:
,,Oare
cine dintre cei car.e
citesc d.espre exemplele miqc[toar:e cle clragoste matern[,, atit de 4es povestite
clespre femeile de toate neamurile ,-Si cle femelele tuturor a,nimalelor
-se
poate
hAoi cI, motivul acliunii este acelaryi in cele dou5, cazari?" Yed.em dragostea ma-
ternl, prezentatd, in cele mai neinsemnate detalli
;
astfel, Rengger a 6bservat o
maimu!5, americanS, (un Cebus) gonind
cu grij[ murytele care lf chinuiau pliul,
iar I)uvaucel a v6,zat, ln Hyl,obates splllnd intr-o apir curgltoare fala
iuilor
s[,i. Brehm afirmd, cL in Africa de l{ortl- la unele specii de ttrai-ufe
,tinude
iri cap-
tivitate femelele manifest5, o suferintd, atit d e intens5, la pierclerea puilor Io1.,
lnclt ele mor in mod invariabil. ltaimuleler orfane erau intotdeu,uu'
ad.optate
qi pf,,zit9
qu
grij5, de alte maimufe, atit rnasculi clt
,si
femele. O femeli, cle pivian
aYea o inim5, atit de largd,, inclt ea nu numai cd, a actoptat mairnule tinbre tle
alte specii, ci fura ciini qi pi.siei tineri, pe oare ii purta tot timpul cri ea. Bln[,-
l;atea ei nu mergea totu;i atl_t de departe irr.cit sir,-,;i impa,rti, hrana cu puii ei adop-
tivi, ceea ce
?
surprins po Rrehm, deoarcce maimufe---le sale iqi impdr!,eau intot-
rleauna totul foarte just
cu puii lor. O pisiculri adoptati, a zglriaip
b*
aceasti1
rnaimu,ti, afectuoo![, care avea, cu siguranfd, un intelect dezvoltal,i cleoarece
a fost foarte surprinsf,, de a fi zglriatd, qi d"e ind.atd,
a exarninat picioarele pisicl-
leir
_iar
fqr6, multd, vorbd, i-a tziiat cu dinfii gheareleu. La gpid ina zootogiid,
am
aazil' de la un supraveghetor czi o femelii,' bdtrln5, de pavian (0. clmcmd,) ad.op-
E
Toate afirrnaliile de mai
jos
datc din sursa acestor
ro
Brid.gewater 'Ireatise,
p. 268.
doi traturaligti, slnt luate din tr{'alurgescltichte der Sduge-
1r
lrdri vreull motiv, un crilic (,,
euarterly Review,,,
thiere uon Paraquag, 1830, p,4l*57, a lui Rengger,;i rlin iulie 1874, p. ?2) conLesti posibilitatea acestui fapt, rlupl
I'hierleben, vol. f, p. 10-87, a lui Brehm. cunr este clescris de Brehm, cu scoppl de a-mi discr.edita
e
Citat de dr. Lauder Lindsay in lucrarea sa Plrysio- lucrarea. De aceea ant irrccrcat;ialr constatat ciamputut
Iogg of Nlind in tIrc Louter Aninrtls,,,Jounral of llental prinrle ulor cu dinfii ghelr[rle ulei pisicllt' ip vlrstri 6e
Science", aprilie 1871, p.38.
rpl.oape cinci sriplirnini.
Ub DESCEND.ENTA OMULUI
tase o mairnufd, Rhesus, insd, atunci cind au fost puryi ln cuqc1 cil,e un pui cle
dril
ryi
mand.ril ea pi,rea cd,.igi d.d, seama cd, aceste maimufe, cu toate cd, de specii
d-istincte, li erau rude *?i..apropiate deoarece ea a respins maimula Rhes-us
ryi
a ad-optat imediat pe ambii noi venifi. Puiul de Rhesui a fost foarte nemll!,ri-
mit c5 a fost respins in aces1, fel qi * or copil neastimpil,rat nec6jea
ryi
ataca pe
puii de dril gi mandril ori de cite ori o putea face f6id, risc
I
aceastii purtare
proYoca
bdtrinei maimule pavian mare indignare.
Dupd, Brehm, maimulele
$i
apdr5, std,plnul cind esle atacat,, ca
$i
pe ciini d.e care siot ataryate, cind" ace-
qtia slnt atacali
qu alli clini. Aici abordd,m insd, subiectele simpatiei
,ti
nA.nt[!ii,
asupra cdrora voi reveni. Unele d.intre mairnutele lui Brehm se bucural grozav
cind tachinau in diferite feluri ingenioase
un
'ciine
bi,trin pe care rrl-l
iuteau
suferi, precum qi alte animale.
Majoritatea
emoliilor.-?i complexe sint comune nou[
ryi
alimalelor supe-
rioare. Am vd,z:ut' cu totii cit d"e gelos este ciinele pe afectiunea sti,pilllli s[,u
dac[, este d5,ruiti, altei ffl,pturi-
$i
;m observat aeela;i fapt la maimuie. ,\ceastrr,
arati, cd, animalele nu numai'ck iubesc, ci d"oresc sd, tie iubite. Animalele slnt,
evid-ent, sensibile emulatiei. I-re place sd, fie aprobate
ryi
lLldate, iar un ciine care
$]tu
un cors pentru
std,pinul sd,u arat5, un grad. inalt tle vairitate ,,si mindrie.
I{u poate
fi incloiald, cd' la cline existf,, sentimentul cle rursine, deosebit tte cel
tle frici,r precum
ryi
ceva asemd,ni,tor mod.estiei atunci cind. cerrye,ste prea des min-
care. Iln ciine m?re clispreluieryte mirlitul unui c[,!el gi aceasta-se poate numi m[,-
rinimie. Mai.pglli observatori au afirmat, cd, maimufelor cu siguranl6 cL nu le
place sd, se rld5 de ele,
ryi
uneori inventeazil,jig-niri irnagina"e. Cm vitzat la
916-
tlina zoologie[,
ttn pavian
care se infuria teribil atunci cind paznieul lui scotea
rl scrisoare sau o carte
,si
i-o citea cu glas tare; pi furia lui eta atit de violentil,
inclt, dupii cum am asistat cu o ocazie, el qi-a murycat propriul
slu picior pini la
singe. Ciinii tlau clovadr:t, d.e ceea ce se poate numi pe bun6 dreptatl u1 siml al
umorului, tleosebit tle simpla joacfi,
;
clacf se arunc[, unui ciine o bucir,ficri
'
de
lemn sau vreun alt obiect asemirrrait,or, cleseori el il duce intr-altii p*rt*,, la o
oarecare clistanli
$i
apoi sc- a\seazh, pane obiectul jos,
foar.te apr.oape i1 fa,1a, lui,
ryi
aqteaptri pin[, ce stfpinul sd,u va veni foarte a,proa,pe perrtrri a ilt lun. Atl1ci
ciinele apucf,, repetle obiectul
ryi
fuge triurnfi,t,or', repet,inrl ltceea;i tllrrevrir,
ryi
Itucurind.u-se evident, de festa
fjucatl,
std,pinului s[,u1.
Sd, trecem acum la ernoliile
ryi
faculti,lile mai in{;electua,le,
carc si1l, l'61,r.te
importalte,_d.eoarece
formeazra baza dezvolt:irii aptitudinilor rnintale superioAre.
Animalelor le plac, evident, d.istrac,tiile qi suferfi, cLin cauza plictiselii,
rlup; cum
se poate vedea la ciini gi, d.upi, Rengger, la maimute. Toate animaiele au sim-
lul
d"e Uimire qi multe prezintd, Curioa'ita.te. Ele sufer5, uneori din carrza acestei
d.in urmi calitd,fi, ca atunci cind. vinl,torul uzeazd, de qiretlieuri qi le atrage
astfel
;
am fost martor la aeeasta in cazul cerbilor qi tot aqa este c1 prudenta
caprd, neagr5, qi cu unele specii de rale sd,lbatice. Brehm prezintl
o descriere
curioas5,
_a
spaimei instinctive manifestate de maimulele sale fa],d, de qer.pi
;
curi-
ozit'atea lor era insi, atit de mare, inclt nu a putut renunla de a o satlsface ln
cel mai omenesc mod, ridicind din cind. in cind. capaeul cutiei in care erau
tinuti
ryerpii.
Am fost atit de surprins de istorisirea sa, incit am d,us un
Dar.pe
impi,iat
ryi
incoll,cit in casa maimulelor din grd,d.ina zoologicd,, iar emo,tia
-astfel
pfovo-
cat{, a fost unul dintre spectacolele cele mai cnrioase pe care l-am vrazat we-otlat5,.
CAPACITATI MINTALE
'l'r't.i
s1,ret,ii de }erco
pi,tlr,ecus
erau cele mai alarmate
I
ele se repezeau lncoa,ce
;i
incolo in curytile lor
osi
emiteau
lipete
asculite semnalind. pericol, care eratl
irrfclese cle celelalte maimufe. I{umai citeva maimu,te tinere qi un singur pavian
,lnubis bftrin nu au dat nici o atenlie qarpelui. Am aryezat' apoi exemplarul impi-
izr,t, pe sol, intr-unul clin compartimentele mai mari. Dupd, citva tinrp toate rnai-
rnulele s-au strins in
jurul lui lntr-un cerc
larg
!i,
privindu-l fix cu aten,tie,
prezenta,u un aspect extrem de caraghios. Ele au devenit extrem de nerYoaset
arya ineit atunci cincl clin lntimplare o bild, d.e lemn, care le era familiar5, ca
juc[,-
rie, s-a mirycat irr paiele sub care era parlial ascunsf, ele au luat-o la goanil.
Aceste rnaimu,te s-au cornportat cu totul altfel atunci cincl in cuptile lor au fost
plasati un peryte mort, un qoarece
12,
o broascd,
festoasd,
vie
ryi
alte obiecte noi
pentru ele; rleoarece, ou toate ci, mai intii s-au speriat, curind. ele s-au apropiat,
ie-au luat in rnin5, qi le-au examinat. Am pus apoi un garpe viu lntr-un sac d.e
hirtie cu gura intred.eschis[,, intr-unul din compartimentele mai mari. Ifna d.intre
nraimule s-a apropia,t imed.iat, a deschis pulin sacul cu bd,gare d"e seam5,, a arun-
cat o privire inluntru
ryi
ind"at[, a fugit. Am asistat apoi la ceea ce a d"escris
Ilrehm
;
cd,ci maimufele, una d.up5, alta, cu capul ridicat
ryi
inclinat intr-o parte,
nu au putut rezista s[, nu-qi arunce o privire fugitivd, ln sacul care st5,tea cu gura
in sus, spre a ved"ea obiectul insp[imintdtor care std,tea liniqtit pe fund"ul sacului.
S-ar pii,rea cf,
;i
maimulele au o oarecare no,tiune despre afinitd,!,ile zoologice,
tleoarecc cc'le,tinute cle Brehm ar5,tau o spaimil ciudat5,, instinctiv5,, cu toate
cL
[aceast[,
spaim[ era] greryitd, ta].l6, de qopirle qi broa;te inofensive. S-a ob-
serva,t, 111 urangutan care, d.e asemenea, a fost foarte alarrrra't cincl a vhzat' pentru
prima rlat[, o broasc5,
lestoasd,
13.
-
Principiul Imi,tali,ei, este foarte
^puternic
lu, om
ryi
utit,i ales, tlup[
(ltllll
il,ln observa,t eu insumi, la, sd,lbatici. in anurnite st,iiri rnorbitte ale creieruJui
age2stir, tenrlin!,[, este exagela,tS, intr-un grad" extrAord.inar; unii paciertli he,rniple-
gir:i;i alf,ii intr-un st;acliu incipient d"e ramolisment infla,miltor al creierttlui imil,[
ilco;tient fiecale cuvint pronunlat in limtra lor proprie sau intr-utra, str[iuit,,
preclm
ryi
fiecart-' gest sau ac!,iune executat5, ln apropierca lor
la.
I)esor
15
a ob-
serva,l, cir, rrici urr anirnal nu imitd, in mod voit o itc,tiurre etxecutat5, de olnr pittf,,
cinrl rlu se ajunge in scara ascendent5, la maimu!,e, ca,re sint bine cunoscute ca,
fiind imitatoare rid"icole. Toturyi, uneori animalele iqi imitd, acliunile intre ele:
astfel, d.ou5, speeii de lupi care fuseseri, crescu,ti d.e ciini au inv5,!at sd, latre, cum
fa,ce uneori qi
;acalul
,6,
ins[, este o alt'6, chestiune d.ac5, aceasta se poate numi
imita!,ie voitd,. P[s5,rile imitf clntul p6rin,tilor lor qi uneori
pe cel al altor p5,-
s5ri, iar papagalii slnt imitatori notorii ai oric[,rui sunet pe care il aud. d es.
Dlreau d.e la Malle dd, o descriere
1z
a unui cline crescut d.e o pisicd,r care a
invir,fat s5, imite bineeunoscuta acliune
^
pisicii de
_ t-$i
linge labele, s_pi,lin-
du-ryi astfel urechilc
;i
fala
I
la aceasta a asistat qi celebrul naturalist Audouin.
Am prirnit rnai multe d.escrieri confirmind celc de mai sus
;
lntr-una d"in elc
12
,\rn dart o dcscriclc' scurll a comportirii lor cu
15
Citat de Vogt, nlintoire sur les llicrocdlthules, 1867,
accastI ocazie in lucratea ntea Expression of the Emolitttt, p. 168.
p.
.13.
r8
The lturiation of Animals and Plurtts under Domes-
13
W. C. L. IIarLin, Nnl. I/isf. of Xlrurunalia, t841, ticatiort, t'ol. f, p.27.
'.
,10ir.
1?
,,Annales
des Sc. NAt,", (1 selic), vol' xxII'
1a
l)r. BrrLcurau, Ott ,lphusic. 1870, p. 110. p. 397.
6r DESCENDENTA OML]',UI
llu
(fiine
nu a supt la, o pisiciL, dar a cr{,l;out aldturi der unz,r itnpreuni, cu pisicufe,
li
astfel a dobindit obiceiul de mai sus, pe ca,r'o ultelior l-a practicat toatl
via!,a sa cle treisprezece ani. Ciinelo lui Dureau rle la llalle a inv[,!at de asemenea,
de Ia pisicu!,e
si, se
joace
cu o nringe, rostogolind-o cu labele antertoare qi sl,rind
il,supra ei. Urr coresponclent mL asigurf cra la el aci.lsi, o pisic[ iryi b[,ga labele
in c[,nile cu la,pte, declalece gur]a, acestora erA prea ingust5, pentru capul ei.
Un pui al acestei pisici a invir,],at cririntl acest ,,siretlic qi l-a practicat
ulterior
ori d.e cite ori avea ocazia,.
Se poate
spune c[, pir'rint,ii mult,or anirnale le fac educalia bizuindu-so
pe principiul imita,tiei al puilor ior si, mzr,i ales, pe tendinlele instinctive sau ere-
dita're. Yed"em aceasta atunci cincl o pisici aduce un
loarece
viu pisoilor ei
I
Dureau
tle la I\.talle clii, o descriere curioasi, (in lucrarea crtat6, rnai sus) a observafiilor
sale asupra ulilor, care si-au invl,lat puii sd, devina, clibaci qi sd, aprecieze d.istan,telc,
l[sind mai intii si, cadd, prin aer
Doareci ;i
vr5,bii rnoarter po care puii in general
nu au reuryit sd,-i prind[,, iar apoi aclucindu-le p6s5,ri vii, cdrora le dd,deau drumul.
Aproape nici o facultate nu este mai import'antd, pentru progresul intelec-
tual al omului d.ecit Aten[ia. Animalele i;i aratd, in mod clar aceast5, facultate,
c atunci clnd pisica std, la pind [, lingi, o gaur[, qi se preg5,teqte s5, sari, asu-
pra prd,zii. IJneori animalele sS,lbatice devin atit de absorbite atunci cind" sint ocu-
pate ln acest fel, lncit te po,ti u;or apr:opia d.o ele. D-1. Ba'rtlett mi-a dat o clovad"L
curioas5, c1e cit d.e variabili, este aceastd, facultate la rmaimu!,e. Un om care
dresa maimule pentru a, se procluce la spectacole cunrp5,ra specii obipnuite clo
maimulle cle la societatea zoologicir, la pre!,ul d-e cinci lir:c sterline bucata, insir,
oferea, pre! clublu d"ac[ putcn s[ pirstrezc trei sau patru dintre ele timp d.e citeva
zile pentru a ulege una. Atunci cind a fost intrebat cum cle putea afla atil, de
curind daci, o anumiti, maimuf[ putea deveni un actor bun, el ri,spundea c[,
totul depirrd.ea, c1e facultatea lor de a fi tr,tente. Dac[ atunci cind. vorbea sau ex-
plica, ceva urrei maimufa atenlia ei era u;or clistrasir: c&, cle pild5,, de o musc[
pe perete sau cle vreun alt obiect neinsemnat, car,ul ei era fi,r5, speranfd,. Daci,
incerca prin peclepsire sii, facfi o maimufir, neatent[ s[ lucreze, ea se supi,ra. Pe
cle a,lt,5 parte, o maimu![, care il ilsculta cu atenlie putea fi lntotd.eauna dlesat5.
Bste aploape de prisos sir, afirmirrn cd, animalele au o excelentd, Memor'i,c
prrntru persoane;i locuri. Dupii cum am fost informal, de Sir Adrerv Smith,
la Capul llunei Speranfe un pavian l-a recunoscut cu bucurie dup5, o absen!5, cle
ttouil luni. Anr avut un ciine care era sd,lbatic falir, de l,ofi strdinii, avind. avel'-
siutrc ta![ de ei, qi i-am irlcercat, inadins memolia clup5, o absen,t5, de cinci
ani
ryi
douir, zlla. M-am apropiat de gra,jdul in care tr'5,ia qi am strigat la el in
l'elnl meu cel vechi
I
nu a ariltat nici o bucurie, ins[ ln-a urmat imediat la plinr-
barc qi rn-a zlscultat exact ca qi cind m-a$ fi dersp5r!,il, clcr el cu o
jumfl,tate
de orri
tnai ina,inte. O inlir,nfuire rlo vechi asociatii, r5,mas5 in starc LatentS, tirnp de cinci
tttti, r\-tt c'lr:;te'Jltat astfel in mod instanta,neu in mintea lui. DupL cum a ar5,tat
in ntocl clar P. Iluber
r8
chiar fulnicile i;i lecllnosc sernenii lor aparlinind
rt celt-'iaryi conruniti,fi, rlupii, o separa!'ie de patrr luni. Cu siguran,ti, cil, ani-
rnalele pot aplecia printr-urr mijloc oarecare intervalele de timp dintre evenimen-
t ele care se repetl.
r$
1,,'.* .J/rru,i.$ tlcs I;ourntis, 1.\1(.), tl. 150,
CAPACTTATT MrI{TALE
I'matlin,4io,crsLo nna dintr:e plerogativr,rlc cele nrai inalto alc ornulni.
I'rin aceastf, facultate cl uneryte, indepentlent cle'i'oinf'a sa, irnagini gi idei ailte-
lioa,re
ryi
creeazi, astfel rezultate nr,ri qi strir,lucitoare. Dup5, cum a observat Jean
Paul Richter
le,
un por)t
,,care
se ginde;te rnull, clacL un pcrsonaj al si[,u trobuie
sii, spund, cla sau ba
_-
cluc[-se la, clracu,
lrentr:u
ck acela, nu e poet, ci un c ilda-
vru stupid". Yisarea ne t1[, cea rnai bunf idee despre a,ceasti, facultate; r1up5,cum
spune iar5,ryi Jea,n Pa,ul,
,,visul
oste o artii poetic[, involunt;arii,". Yaloarea prod,use-
lor imagina,t,iei noastre clepirrde, fzird, indoiall, cle numfi,rul, exactitatea
ryi
ciari-
t'atea irnpresiilor noa,stre, de
juctecata
ryi
gustul nostru in a alege sau a respingc
combina,liile involuntare si, intr-o ilnnmitfr, rnrisnrfi,, de ca,pil,cil;atea noa,strri rle a
le combina ln mod voit. I)eoa,rece ciinii, pisicile, caii,
ryi
probabil toate aninralel<r
superioa e, chiar qi pfsririle
ro
au visuri a,idoma realitd,lii, ceea ce se vecle clin
miqcd,rile lor
ryi
din sutrctele crtnise (in somn), trebuie s[, actniitem cd, ele au o
oarecare facultate de imaginafie. l'rebuie sir, fie ceva speeial care face pe ciinr,r
si latre noaptea, qi mai ales la lun[,, in acel fel remarcabil
ryi
melancolic, de-
nurnit urlet. Nu toli ciinii o fac
Di,
c1up5, Ifouze&u
21,
ei nu se uitd, atunci la
lun5,, ci la un punct fix aproape de orizont,. Ifouzeau est d"e pd,rere
cd, irnagi-
nafia lc-. este tulburatd, de contururile vagi ale obiectelor inconjurS,toare
,
careevoc5,
in fala lor imagini fantastice
I
clacd, este a$ar simfd,mintele lor ar putea fi aproape
d"enumite superstilioase.
Ilintre toate facultl,f,ile rnintii omene;ti presupun c[, se va aclmite cra Ruli-
Qtne,o, e sit'uatf in punctul cel mai ina,lt. Pu!,ine sint acele persoarre care rnai contestir,
a,ourn faptul c5, anirnalele au o oarecare capacitate de
judecat5,.
Se poate vedea in
rnod constant cum animalele ezith" chibzuiesc qi se hot5,rdsc. Este un fapt semni-
ficativ c5,, cu cit modul de viaf,ri al unui animal oarecare este studiat mai intlca-
proape de un naturalist, cu atlt a,cesta atribuie un rol mai mare
judech,fii,si
rnai
rnic instinctelor neinv[la,te
22.
\rom vedea ln capitolele viitoare c[, unele animale
fcare
se afl[] foarte
jos pe scara crvolutiei par s5, aibir, intr-o anumit5 mlsurri.
judecatd,.
Fd,ri, lndoiald, cil cleseori este grelr de a face distinclie intre capacita,tea,
cle
jud.ecati,
;i
cea a instinctului. Ile
gxernplu.
ln lucrarea sa Th,e OTten l>olu,r
Bea, d.r. Ilayes a observat d.e repetate ori cum ciinii sd,i, in loc cle a continua si,
tragf,, si,niile in grup cornpact, atunci cind" ajung la gheali, sub!'ire, se indepS,r-
teazit, unul de altul, arya incit greutatea lor s[, fie mai egal distribuit[,. :\cesta
er:a cleseori primul avertisment care anunlia pe c5,ld,tori cd, gheala se subf,ia
ryi
clevenea periculoas['. Or, au aclionat oare ciinii astfel din experienta fiec5,nri
individ", din exemplul ciinilor rnai b5,trlni qi mai clr expelienfd,, sau clintr-un obi-
cei morytenit, aclic5, din instinct ? Acest irrstinct poate
s5, fi apdrut din tirnpul
ind.epfl,rtat, atunci cind clinii au fost tolosili pentru prima clat5, cle cd,tre ind"igeni
s[, le tragl, s5,niile, sau lupii arctici, str:[mo;ii ciinelui eschimos, r]u dobindit poato
a,cest instinct care i-a indemna't si, nu -qi atace prarla in haitir, compact5, a,turrci
clnrl sc afl5, prl ghea!,[,
,qubl;ire.
le
Citat in Plrysiologg cutd Pallutktgll oI lltc )I itttl,
dr.Maudsley, 1868, p. 19
Ei
220.
20
Dr. Jerdon, Birds of India, 1862, vol. l, p. \-\I,
I'Iouzeau spune c[ papagalii
;i
canarii sli visau, I]aurllds
llcntales, vol. II, p. 136.
2r
Iiucltltis If ariule:s des ,!n.intutt:t:, 1872, r'ol. 11,
p. 181.
32
Dl. L. H. )lolgalr ofcrl in ]ucLalt,a sa T/rc ,hnpricun
Reauer,1868, o buni ilustralie a acestei obst:rvalii. Totu;i
nu nrf pot opri dc a gindi ci el ntergc prctl tlepalte in sub-
t'prccitrrea puterii instinctultri.
DESCIINDENTA OrltUl,UI
N'u putem judeoa
clecit clupf concliliile irr care acfiurdlc'sint executate clacd,
ele sint datorate instiuctului sau raliunii sau sirnplei asociafii cle idei
I
acest
clin nrm5, prinoipiu t'ste insir furdeaproape legat tte raliune. Prof. Mcibius
sB
a arhtat,
eazul culios al uuei stiuci, separatfl, prirrtr-o plac5,
de sticl5, cle un acvariu inve-
cinat plin cu peqti,
ryi
care deseori se arunca cu atlta viotenfd, in placa d.e sl,icld,
incercind. sd, prind"5,
ceilalf,i peryti, incit urreori era complet amefiti.
$tiuca
a oon-
tinuat in acest fel timp de tr:ei luni, insf in cele clin urrnd, a inv[fat s5, fie pru-
clenti,
$i
a ineetat de a o mai face. Illaca cle sticld, a fost apoi inclep5,rtaLra,lnsd,
qtiuca nu i-a at,ac,at pe acerrfi pe;ti, cn toate c[, i-a clevorat pe aipii, care an
fost introdu;i ulterior
;
atit de puternicS, erril, asociatl in minl,ea ei slabd, id.eea
unei ciocniri violente cu incercarea sa
[cle
a, princle] pe forytii s[i vecini. Dacd,
un si,Ibat'ic, oare nu a, vhzttt niciodat[, un geam mare cle vitr:inf s-ar azvitlt in el
chiar numai o singurfl, dat5,, ulterior el Ar asocia timp indelungal, o izbituri, cu
un asemenea, gearn qi, contrar
rytiueii,
el l'a reflecta probzlbil asupra naturii irnpe-
dimentului
ryi
rra fi pruclent in condi!,ii analoge. Or, in leg[,tur5, cu maimugele,
clupd, cum vom ved-ea indat[', o impresie rlureroasi sau numai dezagreabili,
[r5,masi_l
d.e la o acliune executatS, o singurf clatir, este uneori suficientd pentru
a impieclica pe animal rle a o repel,a. IJac[, atribuim aceastf tleosebire intre
maimu,t[ pi qtiucir, numai faptului cd, asocialia de idei este atit cle rnult rnai
puternicl gi mai persistent[, la una declt la cealalt5,, cu toate c6 qtiuca a primit
deseori lovituri mult mai grave, putem oare susline cd, la om o deosebire similari,
irnplic5, posed.area unei min!,i fund"amental diferite ?
Elouzeau istorisegte
zr
cil, pe cincl trilversa o cimpie largfi
tqi
aridri din
Texas, cei cloi ciini :r,i sli sufereau foarte rnu11, clc sel,rr si cri intre treizeci
;i
patru-
aeci do ori s-rlu repezit in aclincitur:i
ftle
l,ct'err_l iu cirutare de apd,. Aceste
aclinciburi ttll elaru vir,i
;i
in elc nu se g5sel nici u.rl llrbole sau vreo altir, cleo-
sebir:e in vegetn{,ie
$i,
rleoa,tccei rrle erau absolut nsca,to, r}r-1 putea exista vrellu
ruiros t1e piirnint
umecl. Ciinii s-au conrportat ca,
ryi
cincl ar fi ,5tiut cI, o a,d,in-
citurir, in sol le ofelea cea ntai nlare probabilitate de il gi,rsi apfl
;i
l-fouzeau a,
asist,rt't cleseori la o colxportare sirnilar[, din partea altor a,rrimale.
Am 't'i,zut, clupir, cutn presupun c[, au vitzut
;i
al,tii, cti atunci cind. se
a,t'uttcit, pe sol un obiect mic, prea departe ca unul dintre elefan!,ii de la gr5,dina
zoologic[, sir-I poatf ajunge, el suflfi, cu trompa sa pe sol d.incolo cle obiect,
?Iga inclt curentul reflectat cle toate pflrlile s5 poatf impirrge obiectul pin5, ii
tlevitre accesibil. Apoi ia,r[;i un c'tnolog binecunoscut, d-]. Westropp, m[ informeazi
c[ la Yiena a observat un urs car] producea in rnocl voit cu laba un curent
in apa care se gdsea f oarte aproape de cugca s&r incit sri apropie o bucatS,
de piine care plutea. Acc'ste acliuni ale erlefantului qi ursului pot cu greu fi
atribuite instinctului stru unui obiceri rnorytenit, d"eoarece ele nu ar fi c1e nici un
folos unui aninral in stare nat'uralI. Or, care este cleosebirea intre asemenea ac!i-
uni atunci cincl sint executate c1e un onr incult;i d"e unul clintre anima,lele
superioare ?
Silbaticul qi ciinele au glsit, deseori api, ln ad.incituri
ryi
in asernenea con-
clitrii coincidenla s-a asociat in mintea lor. IJn om cult ar formula poate o teorie
23
l)ie Bewegungen tler I'hiere ctc. , ., 1873, p. 11 .
2r
l,-ucull(s lle ntulcs
p. 2ti5.
Attiutcutr, 1E72, r-ol. II,
CAPACITATI MINTALE
gelterald, asupra acestui subiect
;
ins5,, din ceea ee ptim d.espre silbatici, este extrem
rle ind.oielnic d.ac[, ei ar face acest lucru, iar ciinele ctt siguran!5, cra nu.
Amlncloi, atlt s[Ibaticnl, clt
ryi
clinele, vor cd,uta ln acela;i fel, de;i deseori f[,r5,
succes,
;i
ambii par a se conduce dup[, raf,iune, indiferent dac5, in conqtiinla
lor existi, sau nu vreo teorie generalS, asupra acestui obiect
25.
Aeela;i lucru s-ar
aplica qi elefantului
ryi
ursului care
provoac5, curenli in aer sau ap6. Ou siguran!5,
c5, sS,lbaticul nu rra;ti qi nici nu-i va pdsa clupd, care lege sint efectuate miqc5,rile
clorite
;
totu;i acfiunea sa, va fi tol, atit de sigur cond.us5, d.c un proces ruclimentar
de gindire, d.up[, cum va fi conclus un filozof d.e cel mai lung lan,t d.e cleclucfii. Fi,rir,
incloiald, c5, va exista cleosebire lntre el qi unul d.intre animalele superioale, zlnume
ck el va tine seama c1e irnprejuril,ri qi conclitii mult mai neinsemnate si va observa
orice leg5,turi, intre ele clup[, mult mai pu!ini, experienfd, ceea ce este de o impor-
tanfi, capital[. Am
linut
o eviclen!,d, zilnrcd, a acliunilor unuia dintre copiii mei,
Ei
atunci cind. avea unsprezece luni
ryi
inainte d.e a putea articula un singur cuvintr
si era,rn continuu sruprins d-e repeziciunea rnai mare cu care tot felul d.e obiectcl
ryi
sunete erau asociate lmpreun5, in mintea sA, in comparalie cu cei mai inteli-
genli ciini
pe care i-am cunoscut weod.at'ri. Animalele superioare se d.eosebesc
insi, in exact acelaryi fel prin aceasti, facultate de asociere cLe animalele situate
jos in scara evolufiei, ca de exenrplu stiuca, precunt
;i
prin facultatea de a
trage concluzii
;i
c1e observa,lie.
incl-emnurile raliunii dup[ experien,tc foarte scurte reies in mocl clar
clin urm[toarele acliuni ale unor rnaimule americane, care sint situate la baztr'
ord.inului lor. Ii,engger, un observatol extrern de atent, afirmfl cit,, atunci clnd" a
d at pentru prima clatir, ou[, rnairnulelor sale clin Paraguay, ele le-au zclrobit,
pierzincl urult d,in conf,inutul lor:
I
ulterior ele au izbit clelicat lln cap[,t al otl-
lui cle un oorp tare oa,recalc;i au cules bucii,felele de coa'.iir, ctl clegetele. l)upi-l
oe s-An t[,iat nurnai o s'ittgttrd, dtttd, cu vr'oo utrealtti a'scu!,it[, lttl o ma,i atingea,tt
din rrou sau o minuiau cn cea nta,i lnrlre btigare de sea,tn[. .Deseoli li so tlicleau
buc[,!,elc cle zahra'- invelito in hirtie
;i
uneori Rengger b5,ga in hirtic o riespe
vie, a$a incit, clesficincl-o in grabi,, rnaitnulele c'rau in!,epate; dupti cc tlcc'asl,tl,
s-a intimplat o datd,, ele duceau intotdeaulta pachetul la urt:che
penl,ru a tlet,r:ct'a,
dac5, sc a'ucle \rreo mi;care inluntru2ti .
Ilrmftoarele cazuri sint, in legi,tur[ cu ciinii. Dl. Colquhoun
2?
il, rfnil,
cloul, raf,e szilbatice, care au cd,zat, pe malul opus al unui riu
;
prepelicarul lui
scolian a incercat s[ le ad.ucfi pe amindou5 o datd, pesl,e riu, insf f[r5, succes;
atunci, cn toate cil, l1n se cuno;tea ca vreod.ati, el si, fi d-eranjat m5car Yre{)
pan[, a unei plsi,ri, ciinele a omorit ln mod" d"eliberat una din ra!e, a adus pesttl
riu pe cealaltd, qi s-a lntors d"upd, cea moartd,. Col. Ffutchinson istoriseqte c5, dou5,
prepelile au fost lmpuqcate clintr-o datd,, una fiind omoritd,, iar cealalti, ri,nitd,
;
iceasta, clin urm[ a fugit, a fost insi, prinsS, r1e
ltrepelicar,
care, inapoinclu-se, a d.at cltl
26
Pl-rf. lluxlc'y a analizat cu o claritatc adnrirabilii
treptelc. ntirrlale prin care ouml, ca qi ciinelc, ajutrg la o
concluzie inLr-un caz analog cu ccl ditr Lextul meu. Vezi
articolul siu Mr. Daiwin's Crillcs din
,,Contemporary
Revie$"' noicmblie 1871, p. 462, qi in lucrarea sa Criti-
ques cnul Dssrry.s, 1871i, p. 279.
!6
Dl. Ilelt, in lucrarca sa cxlretn dc iuteresanti I'he
Naturatist in Niearagua,787'1(p. ag) dcscrie de asemenea
diferite acliuni ale unui Cebus imblinzit, care, cred, cir
aratii ln mocl clar c[ accst animal arc o oarecare facultat.e
de
judecati.
z?
The llloor and tlte I'och, p, 45" Col. Ilutchinsott
dcspre Dog Breaking, p. 46.
7l
DESCEINDENT'A OMULUI
It&siiltril
llloa,rt[
) ,,cl
s-a opt'it,, evidenl, foar{;t' ltt'tinri;eri1,,,1i clulliio iitoorcitrr,2
elguir,
r-iinclu-;i
seama cit, nu. o poilte lua f[r5, sir, J:lscr sir,-i Ficapc piisit,l.i 2 r.ii1it;, a sti1t
tln lnolnent pe ginduri, apoi in mod voit a omor11,-o clintl'-o rnu;c[1,rrr:[,
adlcin-
du-le apoi pe arnindouir, deotl'atil. Acesta, il fo"qt singurul caz cunoriclrt iir ca,r,o cl
s[ fi r'Stiirirat in rnod r-oit
yleun
vina,t". r\ici avr-]rn
jutlecatd,
cu toa,tc cd, nu
chiar perfectir,,
dr:oa,rece prepclicarul
ar fi putut
aduce mai int,ii pas[rca rd,niti-t,
irrapoindtr-se apoi d.upir cea moartra, ca in ca,zul celor clonii r,att, siulbaticr,. I)a1
cele d.ou[ cazavi clo mai sus cit, bazinclu-se pe declaratia, a rloi rnartori inclepen-
d91,tit
ryi
d.eoa,rece in ambele cazrrrL prepelica,rii,
dupd, chibzuire, au rlpt ,,i ort
obicei moqtenit cle ei (acela
de 8, nu ornorl vinatul aportat)
;i'fiindcf,,'glr-,a,rati,
cit de puternicii,
trebuie st-1, fi fost facultatea rle
jucle
ca,td, ca sli
.infring5
ln oltieeri
fixat.
\'-oi incheia citincl o observa!,ie eL, ilust,rului Humbolclt
.s:
,,(Jon4uc5torii
de catiri din America de Sud spun : tlu ili voi c1a catirul al ci,rui nler,s estcr cel rlai
pllcut,
ci la 'rrllrs racionaZ
-
cel care
juclecil
cel mai bine
" ryi,
d.upli, curr adaugir,
ol,
,,aceast5,
exp: r'r;ir' popular5,
d.icta,t5, d"e o lungfi, exper:ienfd, cgmbn,to sistomul
d.e rnaqini anirnate mai bine decit toate argumentele filozofiei speculative',. To-
tu;ir unii autrLri inc5, mai neag5, fa,ptul c[, animalele slperioare posedi o urm1 de
ra,tiune qi
,se
str5,duiesc s5, explice toate asemenea fapte prin ceea ce pare sd, fie
simplh, vorblrii)
2n.
cred. c[, acum s-a d.ovectit ci omul qi animalelo sup'rrioare mai ales prima,-
tele, au citeva instincte c.gmyng-. Toli au :rcelea;i sim]uri, intuitii
;i
senzafii,
pasiuni, a{ec{,iurri
ryi
emolii similarc, chia,r' celc rnai comple,xe, ca'golozia, brinu -
iala,, crnula!,ia, recl"ruogtin!,a
;i
mfrinimial ei practici-r, inryclil.toria, ,1-i sirrl,
yrazbu-
ttirl ori, uneori sint sensibili la ridicul
ryi
an chiar ruL simt, al rimonrlui, ci simt 1i-
ruire
ryi
curiozitate, posedir acelearyi facultit{,i dc irr;it:ifie, atcntie, ch.ibzuin!ti,
tlle'gere, tnernr;r'1e, imf$na!,ie, asociatie de
jdei
ryi
ratiuni, dar
[acestea
siltt] in gra,cle
foarte clifc'rite. fnclivizii de aceearyi specie trec treptat, ca inteiigenf,i,
de, la imne-
cilitate absolutti pin[ la o gindire superio avd. Iti sint expugi aliena,tiei rnintale,
dar mult inai ral clecit omul
30.
Toturyi, mulli autori au insistat cit prin facultri-
lile
sale mintale omul este separat printr-o barieril de netrecut ctc toate alimalele
inferioare. Am st,ritts in trecul, o colecf,ie de peste
doufzeci cle asemenear afo-
risme, insf ele sint aproape fSrX valoare, d.eoarcce cleosebirera mar.e qi num;ru I
lol clovedesc greutatea,, clac[ nu imposibilitatea incercflrii. S-a afirmat cL nurna,i
outul estc capabil de a,meliorare progresivii, cil nurnai ci singur folose;te uneltell
sau focul, domestices't'c alte anirna,le sau posecl[ proprietate
;
c[ nici un animal
rlu are facultatea d.e abstraclie sau cle a, forrna notiuni generale, d-e a fi conrytielt
cle sine si tle a se inlelege pe sine
;
cd, nici un alt animal nu folosegtr: r'orbirea,
ci*I ttttttta,i ttrnul zlre sinitul frum.osului, cste tillpus capriciilor:, :l,re sim1t!-
2E
l'rt'sLntttI X urruIittc (trad. cngltrzir), r-rrl. I I I,
11.
l0{i.
20
lI[ bucur s[ allu cii un ginclit-or utit. rle piitl'trnziiLor
c;r dl. Leslie Stephen ( Danuinisnt utttl Diu!ttitg, Essctrl
ort Frie-thinkirtg, 187:3. p. 80), vorbind desple presupusa
barierl der neLtccut clintre mint.ea onrrrlui qi
a anirnalelor
inferioarc, spune :
,,I)c
fapL dilelenf.t:it care au fost sta-
triiitc nu par sd:,c sprijine pe nici un frrndamcnt mai solitl,
tl,'cit un nunriL foartc rurlc tit alLe dcoscbiri nri.lLafizir:,r
cu all"c cu.,'irrte,
l)l'(.riul)l,utr)l'ca
cii <laci poli tla la dorui
Ittcrttt'i difcriLc, Ilplne cliferite, cig Ir,-tbliq tlcr ag('gn tii
aibl naturi diferite. IlsLe gleu de inlelcs curu cincva care
a avul vrcodald un ciine, sau a vizuL un elefant, poatc
avea vreo lndoiali in leg[turd cu capacitatea unui animal
tlc a executa proces::le esen!ialc ale
jrrdeci[.ii".
i0
Vezi f,Iadness irt Animull dc dr. W. Lauder Lintlsal',
itt,,Jottl'ital of 11"11aI Scicitct", iulic 1371,
CAI'ACIT'ATI MtrN'IAI,E
trritrlttl clc'r'ecuilogtin![, rrtister etc., creclc in l)unurezeu
ryi
este clotz,t cu colt-
;tiin!it.
\:oi risca eiteva observalii asupra celor rnai inrport,ante
ryi
inl;oresarrtg
tlintrcr aceste puncte.
Arhiepiscopul Sumneri\ sus!,inut cinclva
31
c[ nnnrai omul cs1,e capabil
de arneliorare progresiv[. I{u irrcapc discuf,ic cL cl este capabil d.e o anreliolur,e
incomparabil rnai mare;i mai rapicl5, decit orice alt anirnal, si aceast,a se dat,o-
reryte mai ales facultS,lii sale d,e a vorbi
;i
de a tlansmite clescenclentilor cuno;tin-
!'ele
sale clobindite. in ceea ce priveryte arrimalele, examinind in primul rhd in-
tlividul, toli eei care au avut vreo experienti, la intinclerea curselor qtil
cit
animalele tinere sint captura,te mult mai ugor decit ceio b[trine
ryi
cd, un cluryman
se poate apropia mult mai ugor de e'le. Chiar in privin!,a anirnalelor b6trinc, estc
imposibil de a captura multe in acelaqi loc cu acelaqi fel d"e capcane sau si, lc
distrugi cu acelaqi fel cle otrav5
;
nu este toturyi probabil
ca toate s5, se fi lnfrlptat
clin otravd,
;i
est'e imposibil c^ toate s5, fi fost capturate intr-o capcanfl. Frin
ulmare, ele inva\d, prud"enla vdzindu-qi fratii capturali sau otrlvili. in America
de l{ord, unde animalele cu blanl au fost urrnti,rite timp indelunS'rt, ele prezint[,
dup5, mf,,rturia unanimd, a tuturor observatorilor, un grad. aproape cle necrezut
d.e perspicacitate, prud.en!5, qi qiretenie, insd, intind.erea de capcane a fost folo-
sit5, d.e at'it' de mult5, vreme, inclt in
joc
a intrat poate ereditatea. Am primit
mai multe descrieri dupd, care, atunci cind. telegraful a fost montat pentru prima
dal,Lr multe p[s5ri au murit lovinclu-se in zbor de sirme, insd, in d-ecurs cle foarto
pu!,ini ani ele au inv5,!at s[ evite acest pericol,
vizind, ctup5, cit se pare,
camaradelc
lor omorite
32.
I)acL examin5,rn gerreralii corlsectlt,ivc sau rase, nu existf,, indoialfl
cL
lriisd,rile ryi
alte animale clobinclesc
,si
pierd tr:eptat prud.en!,a
in legr"r,turti, cu
rturul si cu alli du;mani
ss
si f[r5, lncloiali, cd, aceastit, prudenld este in prlmul rinc].
nn obicei ereditar sau un instinct, 1ns5, in parte este rezaltatui experientei ilclivi-
cln itlc-'. IJn bun observator, Leroy
u,
afirmS, cL in regiunile in care vulpile
"sint,
mult vinate puii lor, cind iryi plr5sesc vizuina pentru prima datzi, sint inconte-
stabil cu mult mai pruden!'i decll, rrulpile bzitrlne in regiunile in care elc nu
sint mult tulburate.
Ciittii norytri clomcstici se trag r-lin lupi
;i
gacali
as
$i,
cu toate cd, nu au
cirytigat ca viclenie, qi poate cii, a,u pierdut ca pluden{,il si b5,nuiall, ci au progl]o-
sat, t'otusi in anumite calit5,ti morale, ca a,fecfiune, cr:eclinf[, caracter;i piotlabil
irrteligc,rrfI generalf.
$obolanul
comun a cucerit qi invins mai multe alte specii
in t,oatl Europa, in unetc pd,rfi ale Americii d"e l\-orcl, in Noua Zeelandil, recent in
Ii'ormozar precum
ryi
in China continentalii,. Dl. Swinhoe
s6,
care descrie aceste
ultime d.oud, cazari, atribuie victoria
;obolanu,lui
cornun asupra lui Mus coni,nqa
rrtfl,l'c vicleniei superioare celui- dintli qi aceast[ din urmi, ca,Iitatc poate fi pro-
babil atribuitii, exelciliului obirynuit al tuturol facult[filor ln evitarea stirpirii
salc tle cittre ont, precum;i faptului c[ aproa,pe to!'i
ryobolanii
mai pufin vic]eni sarr
31 (litat
de Sir C. L5'ell, ,{riliquit11 of nIan, p. 497.
3a
Lcllrcs Phil. sur t'Inteltigence des ,lttitnttrr,.r, ccliIic
32
Petrtt'u dovezi supliment.are, cu rleLalii. vczi cll. noui, 1802" p. 86.
Ilouzeatt, Le.s Facultd.s ilIentales, 1872. vol. II, p.747.
35
Vczi dovezile in aceasll privitrtri in cirp. I, r'ol. I
aa
lrr legirLur[ cu pirsirrile de pe iusulele oceanice, vezi a lucriilii TIrc \'arictticrt of ,lnimrtls and Plants uncler
.,.ltrrrlrral of Rescarches during the voyagc of thc Beagle", l)omesLicr.ttiott.
lfl15, gr. 298. Ortgitt of'Specieg, ccl. ir 5-a, p. 20().
36
,,Pt'r-rt-'.
Zo,..rlog. Sor:,", 1ti64, p. 1tS6.
DI'SCENDT]NTA OMULUI
rlalli dc tttintc lru fos1, in tnod continuu distru;i rle om. Itrste totugi posibil orr
:tlccesul
frtispinclirii l
qobolanului
comun sL fie d"at,orat faptului ch il posecla,
tttt mai mare
fgrad
de-l viclenie declt speciile inrudite inainte ca el s5, fi verrit
jrt
contact cu ornul. Pentru a susfine indepenclent
de orice cloyaclfl direct[, ca in
tlecursul timpurilor nici un animal nu A progresat
ca intelect sau in al1,e facultd,!,i
nrirrtale, este sf,, negi er.olu,tia speciilo". Am vrazat cil, dupir, Lartet, mamifereie
existente aparfinind mai multor orcline au creierul mai mare declt vechill lol
prototip
terfiar.
S-a afirmat cleseori cL nici un animal nu se foloseryte de vreo unealtir,
irtsir, cimpa,zeul ln stare naturalfi, sparge
[coaja]
unui fruct indig'en, asernd,nd,tor cu o
nucil, cu o
Piatrir,
32.
Rengger
38
a invfllat cu uryurin,ti o
-maimu![,
amer.icanl,
sir, d.eschid[ nucile de palmier cu coaja durd,, spi,rgindu-le,
;i
ulterior ea folosea
tle la sine pietre pentru a cleschide alte feluri de nuci, precum
;i
cutii. Ea a 1n-
tlepi,rtat c1e asemenea coaja moale a fructelor cz,re &yoB,ll un miros nepllcut.
O alt5, rnairnuJ,s a fost inv[!at[
q[ deschidd, cu un b5! capacul unei cltii riari;i,
ulterior, a folosit b6!ul ca pirghie pentru
^
miryca corpuri grele
;
eu insumi am
r'[zut ull urangr-rtan tln5,r, care a introdus un bi,! intr-o cr[pi,turd,,
ryi $i-a
stre-
curat mina la.celS,lalt cap5,t, folosind.u-l cum trebuie, cA o pirghie. Dupd curr se
;tie,
elefan,tii imblinzili clin fndia rup ramuri si le folosesc ca sX goneasc5, muqtele
;
aceea;i actiune a fost observati, la un elefant in stare naturald,
rs.
Am vil-
zut un urangutan tinir care atunci clnd cred"ea c5, va fi biciuit se acoperea qi se
proteja cu o ptiturl
sau cu paie.
in aceste diferite cazuri pietrele
ryi
lielele erau
folosite car unelte, insir, ele sint t1e asemenea folosite ca arme. Bre1lr
ad
afirm[,
tlin sursa bineculloscutului cfl,ld,tor Sc]rimper, oI in Abisinia, atunci cinrl pavia-
rtii a,partinind trnei a,numite specii (0. gelud,u,) coboar5, in bantle clin murrfi
ferrtru
tr, pri,der, cimpiile,, ei intilnesc uneori bancte cle o altir, specio (0. hanuatlrytrs)';i atunci
trrmeazir o luptei. Pavianii dirr specia
(1.
gel,uda rostogolesc in jos
}olovl,ni
tnari, pe
care pa,r'in,nii 0. huntctd,trtras incearc5, s5, ii er-ite
;i
a,poi amfuele speeii,
f5,clncl un zgomol, asurziLor, se repecl furioryi unii la al!,ii.-Atlnci cind insolea
pe clucele de Ooburg-Gotha, J3reh.m a lual, parte la 1n. atac cu arme cle fo6 in
contra unei bancle
_cle
paviani in trecf,,toarea Mernsa din Abisinia. CJa, rilspuns,
pavianii au lost,ogolit atilia bolovani de pe munte in jos,
unii mar.i c2, .rti oit,p
d.e orn, incit atacatorii au trebuit sL se retragS, in grabd,, iar i,recfi,toarea a fost
c1e fapt inchisi, caravanei cltva timp. Merit5, notat cd, acegti paviani au ac-
tionat astfel colaborind intre ei. DI. Wallace
at
a vd,zat, in trei ocazii femele de
ulaqgltani, insoJ,it,e de puii lot,
,,rupind.
ramuri
rsi
fructele rnari
lepoase
ale arbo-
r:elui d"urian cu toate aspectele furiei si provocind o asemenea pioa,ie cle proiec-
tile, care ne-a impieclicat efectiv de a ne apropia prea mult ae arboret'. DupL
cum am vilzat' de repet'at'e ori, un cimpanzell va arunca oriee obiect ce ii este
lzr, ind"ernin[, irnpotriva unei pelsoane
care il jignepte
; ryi
pavianul
cle la Capql
Bu"nei Speranfe, mon!,ionat mai sus prepara noroi in acest scop.
.
La gr'5,dina zoologic[, o rnaimu,tI care avea clinf,i slabi obirsppix s[ spargir,
nuci ctt o piatrf
ryi
arn fost asigurat cle cd,tre garclieni cd,1 dupi, ce folosea,
37
Savage and \Vyrnarl, irl
,,Boston Journal of Nat.
IIist.", 1843
-44,
vol. I\-, p. 383.
38
Siiugetliere uun Plraguay, 1830, p. Jl - bG.
se,,Indian
Field", 4 nrartie 1871.
ao
Tli.erlelten,
.vol.
I p. 79, 82.
al
I-he TIttIug Archipclayo, 1869, vol. I, p. 87.
CAPACITATI MINTALE
piatra, o ascunclea in paie qi nu lilsa rrici o altL maimu!5, sL o al,ing5,. Aici
utu*r'deci, icleea cle proprietate, insi, aceasti, id.ee este comun5, fiec[rui cline
oare ale un os
ryi
majoritd,,tii
pd,sd,rilor cu cuiburile lor.
Dgcele de Argyll
a2
observi, ci, fasonArea unei unelte pentru un scop spe-
cial este absolut caracteristic[, omului, qi el consid"erl c7a aceasta constituie o
pr5,pastie incomensurabilfl, intre el qi anirnale.
Aceasta este fi,r5, lncloiali, o deose-
-nire
foarte importanti,, ins5, imi pare cd, este mult ad.ev6r ln sugestia lui Sir
J. Lubbock
es
c[, atunci clnd" omul primitiv a folosit prima oard, silexul pentru
un scop oarecare el l-a spart din intimpla,re ln buc5,!i
;i
c[, a folosit, apoi fragmen-
tele asculite. De la acest pas este unul mic pinir, a sparge silexul
in mocl inten-
lionat
qi irn pas nu prea mare pin5, la a-l fasona in mocl rud.imentar. ff otu.si,, acest
irltim
progres tretruie s[, fi necesitat lungi perioacle d"e timp, d.ac5, ar fi si,
judecX,m
d.up[, inteivalll imens de timp care a trecut inainte ca oamenii clin epoca neoli-
tic6 s[, ajungd, s6
rylefuiascd,
qi s[, lustruiasc5, uneltele lor cle piatrfl. Sp5,rgincl
silexul, dupd, curn de asemenea observd, Sir J. Lubbock, se vor fi prod.us scintei,
iar glefuind.u-le se va fi clezvoltat c[,Id.ur[,
;
in acest fel
rP&r
a fi luat narytere"
cele clouf metode obiqnuite d.e,,a obline foc". I{atura focului trebuie sii, fi fost
cunoscutx, ln multe regiuni vulcanice, uncle uneori lava curge
prin pd,duri.
Maimulele antropomorfe, cond.use probabil cle instinct, iqi cl5,d.esc platforme
!em-
porare
j
ins[, d.eoarece multe instincte sint controlate in mare m[surd, d.e raliune,
cele nai simple, ca acela d.e a construi
platforme, au putut s[, se transforme intr-un
:rct voluntaf qi conptient. Se
rytie
cL urangutanul se acoperf noaptea cu frunze
de Pand,atues, iar Brehm afirm[, c[, unul clintre pavia^mi s[,i obi;nuia si, se apere
cle cfi,ldura soarelui aruncinctu-;i o rogojini, pe cap. In aceste d"ivt-'r'se obiceiuri
vedem probabit primii pa$i spre artele mai simple, ca arhitectura
ryi
lmbr[clmintea
primitiv[,, arya cum au apiirut ele printre primii strfimo;i ai omului.
Abstruc,lie, Concep!,i,i generale, Co'ngtiinld, de s'ine, [ndiriclttalitate nt'itt'tttld,.
-
Ar fi foarte greu pentru oricine, chia,r avincl mult mai urulte cuno;tin!,e clecit
nine, s[, determine in ce rn[,sur[, anirnalt lt-. prezitttl t'reo urmi, a acestor fzr,enlt[,,ti
mintale superioare. Aceast[ d,ificultate survitre clin imposibilitaterr, ile a aprecia
ce trece
prin mintea unui rlnimal; c1e asernellea, tapt;ul cL llutorii st' tkiosebesc iu
foar1e mAre m[,sur[ pr.in inlelesul
pe care lt atribuie terme'rtilor de mai stls
PI'o-
voac[, o clificultate in plus.
',Dac[,
cineva al fi sil
.iurlece
rlupi, ctiferibele :trticole
care au fost plblicate in ultimul timp, cel tnai rIIAre accent
l)al'e
s[, fio plls pu
presupusa completd, absen!5, l?,pTale a capacitir!,ii cle abstr.actie sau de a fonna
no,tiuii
generale. ins[, atunci clnd. un ciine ved-e un alt ciine cle la clistan![,t
**tu d.eseori clar ci, el percepe c[, este un ciine in abstract, d.eoarece de ind'at5,
"*
se apropie intregut siu comportament se schimb[, brusc, in cazul cind- celi,-
lalt cline ii este
prieten, Recent, nn autor observ5, cd, toate cazurile d-e acest
fel, in sensul afirma,tiei c[, actul rnintal nu este ln esentf,, d,e
-aceeaqi
naturS, la
animal ca qi la oilr'constituie o pur6 presupunere. l)ac[, omul iqi formeazk no-
liunile
pornite de la datele sim!,urilor, apoi acelaqi lucru il fac qi
fanimalelel
aa.
Atl1ci titr* spun terierului meu cn o voce nerii'bcld,toare
(li am fr"ie trt aceastii,
42'
PrimeuftI L'Ian, 1800, p' 145
9i
1-17.
at
I'rehistttric Times, 1865' p. '173 etc.
4{
Dl. Hookham intr-o scrisoare citre proi, }Ias Xttil-
lcr, ln
,,Birmingham
News", rnai 1873.
DDSCBND!]NTA DMULUI
lriurtcare de tnai rnulte ori) :
,,hai,
hai, uncle e?" el o ia 1nc1at5, clrept un sentn c[,
ce\-rl trebuie craut'at, qi, in general, se uit5, mai lntii reped.e imprejur, iar apoi se
t,.1recle la tufi;ul cel mai apropiat pentru a mirosi d-up5, vreun vinat, insd,, neg6-
sinrl trimic, se uit5, in sus in'vreun arbore d.in apropiere d.up5, o veyeritd,. Or, ace-
ste acfiuni nu arat[, ele oare cd, e] avea in gind. vreo idee sau notiune generalir,
dupri care un animal oarecare trebuie descoperit qi vinat ?
Se poate ugor ad.mite cb nici un animal nu este conqtient d,e sine, d.acl"r,
prirr acest l,ermen se irnplic[, faptul ci, el reflecteazd, asupra, unor asemenea pun-
cte ca cle und.e vincr qi unde se rra duoe sau ce e viapa
ryi
moartea qi aqa mai d.e-
parte. insa, curn putern fi siguri cd, un ctine bi,trln cu o rnemorie excelent5,
ryi
o oarecare capacitate d.e irnaginafie, d.upd, cum se vede din visurile sale, rlu re-
flecteaz[ niciod.atd, asupra plS,cerilor sau suferintelor sale trecute din timpul
vinl,torilor ?
Si
aceasta ar constitui o formfl, de conqtiin!:i d.e sine. Pe de altir,
parte, dupi curn a observat Biichner
a5,
cit de pulin poate exercita congtiinla
de sine sau reflecta asupra naturii propriei sale existen,te nevasta copleryi1,6,
cle munc[, a urrui s[ibatic aus braiian clegenerab, clLre foloseqte f oarte puline cuvinte
abstracte qi care nu poatc' numirra peste patru. fn general se admite cX, animalele
superioare posed.i, menrorie, atelrl,ie, asocia,tie qi chiar oarecare imaginalie qi
rafiune. Dacd, aceste facultflfi, oare se d.eosebesc mult la diferite animaler s
pot, perfcctiona, pare foart,e probabil, tn cazal facultd,filor mai complexe, ca for-
slsle superioare de absbraclie gi congtiin![, cle sine etc. sil fi evoluat, plin clezyol-
tarea qi combinarea facultl!,ilor rnai simple. Impotriva ipoteze'lor susf,imrte aici,
s-a insistat, ck esbe imposibil do a afirma ln care punct din scara agcendernti, ani-
malele au tlevenit capabile d"e abstractie etc., insl, cine poal,e spune la car'o
virsta acest lucru se intimpl5, la c opiii noqtri mici ? Veclem cel pulin cd, ase-
mencra facultd,fi
se dezvoltfl, la copii prin gradalii imperceptibile.
Este iudiscutabil eil, animalele iryi p[streazd, individualital,ea lor mintalti.
Atunci cintl rrocea mea a de;teptat o sucoesiune de vechi asociatii in miut,ea cii-
nelui menlionat mai sus, el trebuie sl-qi fi pd,strat individ,ualitatea Ba rnintalft,
cu toate c[, fiecare
atom al creierului s[,u trebuie sA, fi suferit probabil cle multe
ori inlocuiri in decurs de cinci ani. Acest ciine ar fi putut prezenta argumentul
lolosit ln ultimul tirnp pentru a, zd.robi pe to!,i evolu!,ioniqtii, spunind :
r).
. .]i,ii,min ac.rlasi, ln ciuda tuturor d.ispozifiilor mintale qi moclific5,rilor mate-
t'iale. . . Invl,firturrt c[, atomii ili las;i arnprL]ntele ca mo\sl,enire altor atonri, caro
preia,u locurile pe care le-a,u eliberat, conl,razice exprimareft conptientului si
tlei a,ceea este fa'lsir,
i
ell ester insir, irrvri!ir,tru'li necesil,rati"l rle trvolutionism,
fi,
irr
ctltrsecirt!ir,, ipoteza oste fa,ls'i"
a6.
Vorltirea.
-
i\ceastir, fa,cultate
^
fost consideratd, ca, una dintre deosebi-
rile principale d.inti'c om
ryi
animalele inferioare. insd,, clupi, cum observa arhi-
episcopul Whately, un cunosci,tor foarte competent,,,omul nu este singurul
animal care se
poate folosi d.e vorbire pentru a exprima ce li trece prin mint'e
;i foare]
poate,
^mai
rnult sau mai pufin, lnlelege ceea ce este astfel exprimat
de nn altul"
a7.
fn Paragray, cincl este excit,at, Cebus az&r&e emite cel pulin gase
as
Confiren ci).s srlr Ia
'I']utot'ie
Durtititiie rure (tratl. l'r:rn-
rcz":.i), 1869, p. 1l)2.
46
Rrfv. dr. .I. II'Cann, Anti-Darwinism, 1869, p. 1l:i.
a7
CiLlrt ir-r
,,Anlhropologicll
llevierv", 186{, p. 1;rS.
CAPACITATI MINTALE
sunete disl,incbe, care provoac5, erno{,ii sirnilare
as
la alte maimule. Dup5, cum cle-
clarl Rengger qi al,tii, rniqclrile trrisi,turilor felei
ryi
gesturile mairnuf elor slnt
lnlelese d.e noi pi ele le lnleleg parfial pe ale noasl,re. Un fapt rnai remarcabil
este
cil, d.e cind a fost d.onresticit, clinele a lnvd,fat s5, latre
ae.
pe
cel pufin patru
sau cinci tonuri distincte. Cu toate ch latratul este o arti, nou[,, f[rd, indoialir,
c5, speciile parentale siilkratice ale ciinelui lqi exprimau sentimentele prin
lipete
d"e diferite feiuri. in caz.ul ctinelui d.omestic, aoe* ld,tral,ul de impetubzitaiu,
"o la vind,toare, cel de rnlnie, precunl
ryi
miriitul; cheld,ld,itul sau urletul d.e d.esperare,
ca atunci cind. este inchis
I
urletnl nuapbea, l5,tratul de bucurie, ca atunci cind.
pleacd, la plimloar:e cu st5,pinul s,iu, qi cel foarte distinct, de cercre Bau de implo-
rare, ca atunci cind. vrea sL i se deschid5, o uqd sau o fereastrf. DupL Hou-
zeart, cale a acord"at o atentie special5, acestui subiect, p5si,rile
de clrte d.omest;icg
emit cel
pulin c; cluzinf cle sunete
gemnificative b0.
Folosirea obirynuitir,
^
vorbirii articulatc este insi, specific[ omului
I
dar el folos:ryte, ca gi animalele inferioare,
strigd,te neartieulate pentru a-;i ex-
prirna intentia, ajutat de gesturi qi de miryclrile muqchilor felei
b1.
Acesl, lucru
este valabil pcntru exteriorrza:rea, urror sirnfir,minte rnai sirnple
ryi
mai vioaie,
care sint mai pu!,in legate de inteligen!,a noastr5, snperioarS,. Strigittele noastre
d"e durere, fricl,, surprindere, furie, lmpreunzi cu acl,iunile lor cor,espunzd,tollre
ryi
murmurul tnarnc'i cir,tre copilnl r-li iubit,
sinb mai expresive decit or.ice cuvinte;
Ceea ce tlistitlge po om dc animalele inferioare nu este intelegerea sunell,elor ar-
t,iculabe, deoarece, clupil cunr oricine qtie, clinii inleleg rirulte cuvinte
ryi
Imze.
In aceasi;l, privinfir,, ei stnt, in acelagi stad.iu de clezyoltare ca
,si
copii in virstii
tle 'zect; la clou[sprezece luni, care ln!,eleg multe cuvinte
;i
propozi\ii
scurte,
d.ar nu pot articula nici un singur cuvint. Nu este sirnpla articulalie care consti-
tuie caracberul nostru clistinctir', d.eoarece papagalii qi altc. pflsX,ri posecll aceastfi,
l'acultate.
$i
nu est,e nici sinrpla, capacital,e de a lega anumite sunete cle anumittr
idei, cleoarece c'ste sigur czi unii papagali, care'auft'st invzilalisir, volbea,scf, lerr,gi,
fitli, greqealt"r, cttvinte d"er lucnrri
,si
pursoane de intfunpl[ri;2. Anima,ierle inferioare
nrr sr) deosellcsc t1e om tlecit prin capacil,atea aproape infinit mai mare a ace-
stuia ci"cr li asocia lzlolaitl cr:lc mtri valiate sunete qi idei
I
aceasta depind"e, eviclenl,,
r[c dezvoltal'ca superioarir a facultir{,ilor sale nrintale.
Dupd, cnm obserl.'ii ff orne flloohe, unul din fondli,t,orii nobik:i
rytiinle
fl,
filohigiei, vot'ltirt'11 r,str'
(,
llr'l,ii, clt si lllrlrricanla berii srtlr coptul piirrii;
ser..isril ill.
a4
It
aE
Rcrrggrr', on. cit.,
1't.
15.
ae
Vezi
'l'\rc Varfuili;t,t of Aninuils artrl l>lrtiils rrnler
l)orttesticaliorr, vui. I, p. 2i.
60
Facultls 1[eriktles r/t,.-r AttinutLt.x, 1ii;2, vol. II,
p. 316-349.
61
Vezi o disculir, :ISr.rpra actrstui strbiect ln lucrarca
foart.e interesanLli a d-liri lt. B. 1'ylur'
jiesearcltes
in totlr,:
Early Historg of tuIankinrl, 1865, capiLolele II-i\'.
52
,\nr primit tnai multe tlescrieri antlnunfite in
lcest sens. Amiralul Sir B. J. Sulivarr, pe clllrr il crrno:;c:
t:u l[intl urr observaLor con;Liincios, rni. asigulii cu un papa-
g-al al r'ican,
!inuL
tintp indr:lungaL in casa taLiilui siiu, ciri.,llta
in rnotl invariabil pe nrnllt anuiuitt: pcrsoane din cesir,
prccur)r qi pe viziLatoli . l,rr nricrrl dejrin el sprrnca I'icciruilr
,,brrni
dimineala", iar scurlr ,,noapLc bunii'' fieclnria cinrl
llit'ris.':r
cJlltel'rl, IIt.in\rt,r'sirrrt nitiotllllr ltccste ttrari.
'fatilui
lui Sir ll. J. Sulivan, el obi;nuilr si adaug-e la
,,bunX
dirninca!a" o frazi. scurLti, care nu a rnai repetat.-o
niciodati dupri moar {-ca tatllui. El a cer.L:rb violenL rln
ciine stririn care inLrase in camerri prin fereastra cleschisir
gi a ccr'laL un alt papagal (spunind
,,papagal neastirnpi-
ral") carc iegise din colivie qi mlnca ltrere pe masa din
brrcriLirie . Yezi dc aselllenea, in acelaqi serrs, I{ouzerru
clirSpro papagali, I;uculLes fuIentales, vol. II, p. 309. Dr.
]'[oschkau nri inforureazi ci
;tia
un graur care nu gre$ea
rricioclati s1-runind itl
rgt:ftnanl ,,bunl
dimineafa" persoa-
nelor care soseau
li ,,adio
pricLene" celor care plecr,tu.
,\1 prrt.ca aclluga rnai multt: cazuri aserninltor.e.
DESCIINDEhITA OMULUI
fi fost ins[, o analogie mai adecvat[,. Cu siguran[,rat c6, vorbireir tru este u1 ilstinct
veritabil,
_
deoarece fiecare limbi, trebuie inv5,!at6,53. Ea se cleosebeqte totuqi
consid.erabil d.e toate artele obiqnuite, deoareee omul a e tend.infa instinctivf,,
ct9
.a
vorbi,._ dup[, cum veclem din ginguritul
copiilor noqtri rnici,
'
in \rreme c11
nici
un copil nu are tendinla instinctivd, de a fabrica bere-, de a coace piine srru
de a scrie. De altfel, ln prezent nici un filolog nu pre$upune c[,
.1rreo
lim-bd,
^
fost
deliberat inventat[,,
[ci]
ea s-a dezrroltat lncet qi inconqtlent, pas cu pas. Slnete-
tele emige cle pisS,ri prezint'fi, in mai multe privinle
analogia cea mai apropiatir,
cll vorbirea, deoarece tofi membrii aceleia;i specii ernit acelea;i strigilte instinc-
tive pentru a-,,si exprima emoliile
;i
toate'spdciile care clnt5, ipi erercit5, instinc-
ti"-faculti,lile lor : ins[, cintatul insu$i qi chiar
strigfltele d"e apel slnt lnvirfate
de la pf,,rinlii
lor naturali sau ad.optivi. Dup5, cum a clovedit Daines Bar.ringtonta,
,,aceste
sunete sint tot atit c1e pulin inn[scute ca
;i
vorbirea la om,,. Prim ele
ineercd,ri d*
.?
ginta
',pot
fi comparate cu incercirile imperfecte ale 1n1i copil
c1e a ginguritt. Pds[rile rnascule tinere continu[, s5, se exerseze sau, cllp5, cum
spun
prinzfi,tori'i
cl"e p[s5,ri, < de a inregistra > timp cle zece sau orlsprerece luni.
Primele incercd,ri arat5, doar rud.imentele
clntatului viitor
;
ins5, p-* rn;slri, ce
inainteaz6, in virstil ne d.d,m s3ama c5,tre ce tincl; qi pin5, in cele din rlrmi se poate
snung
91,
<< iryi de sti-,'itqe sc clntatul r). Puii d.e canar care au invi,lat cintatuf unei
specii clrstincte, culn sint canarii educali in Tirol, inva!5, pi transmit noul lor
cintat descendentilor lor. Ilryoarele decsebiri naturale ale cintecului la
[inclivizii]
aceleiaryi specii care trd,ie sc in regiuni diferite pot fi corespunziltoy compaiate,dupfi
cum observi, Baffington,
,cu
clialecte provincialett,
iar cintatul speciilor inru-
dite cu toate cd, sint distincte, poate fi comparat cu limbile raselor
umale dis-
tincte. Am dat arndnuntele cle mai sus pentru a ardta cir, o tendin!f,, inst,inetivir,
de a dobindi o artir, nu este earacteristic[, omului.
in leg5,tur[,_ cu. originea vorbirii artieulate, dup[, ce am citit, pe tle o parte,
Iueri,r'ile ertrem cle interesante ale d-lui Hensleigh Wedgwoocl, iev. F. liarrar
ryi
prof. Schleiclhr
nn,
iar pe de alt5, parte renumitele prelegeri ale prof. IIax
Miiller, nu pot pune la indoiald, faptul cd, vorbirea iryi rlatoreazi, originea irnita-
liei ryi
modificirii diferitelor sunete naturale, vocilor altor anirnale p1 strigdtelor
instinctive ale omului insu;i, ajutate prin semne
$i
gesturi. Atunci
cind. ou oo*
ocupa de selecFia sexual5,, vom vedea cd, omul primitiv
sau mai bine zis primul
strd,moq aI omului qi-a folosit probabil mai intii vocea procluclnd-
aclevfirate caden-
!e
muzicale, adici, cintind, aga cum fac in prezent unii giboni;
ryi,
printr-o
analo-
gie foarte rdspinditfi, putem conchide clt, aceast5, facultate a fost exercitatfi, ma,i
ales in timpul
perio_rdgi jocului
nupfial, cd a exprimat diferite emofii, ca d.ra-
goste, getozie,
triumf, qi
a servit pentru a proyoca pe rivali. Este de aceea proba-
63
Vezi clteva observalii bune ln aceasti problemtr de
prof. Whitney ln Oriental and Linguistic Sfudies, 1873,
p. 354. El observi ctr dorinla oamenilor de a comunica
lntre ei este forla vie care, la dezvoltarea vorbirii
,,lucLeaztr. atlt congtient, clt
;i
inconrstient
; congtient ln
privinfa scopului imediat de atins, incongtient ln leg[turl
cu consecinlele ulterioare ale actului".
6a
Onorabilul Daines Barrington, ln
,,Philosoph.
'Iransactions", 1773, p. 262. Vezi de asemenea Dureau
de la Malle, ln
,,Ann.
dts Sc. l{at.", seria a 3-a, zoolog.,
vol. X, p. 119.
55
On the Origin of Language de FI. Wedgrvood, 1866.
Chapters on Languace de rev. F. W. Farrar, 186b. Aceste
Iucriri sint exLrem de interesante. \rezi documentelc
De la Phys. et de Parole, Albert Lemoine, 1E05, p. 1g0.
Lucrarea asupra acestui subiect a defunctului prof. Aug.
Schleicher a fost tradustr in englezi de dr. Bikkers, sub
titlul Darnrinism testetl by the Science of l.anguage, 1869.
CAPACITATI MINTALE
bil cir irttitarea
strigi,telor muzicale prin sunel;e articulatc a clat naptere la
cuvintc
cxplinrinct cliferite enrolii cornplexe. Tenclin,ta putcrnicir, la rutleio noas-
tre cele ntai
ilnroliate,
maimufele, la icliolii rnicrocefali '-", precurn qi la ra-
sele umane si,lbatice, d.e a imita orice aud, meritd, atenlie, ca avincl iegd,turi,
cu subiectul irnitaliei. I)eoarece rnaimulele inleleg cu siguranl5 mult din ceea
ce li se spune clo cftre om si emi.1,, in stare sfl,tbaticd, cltre semenii lor strigfite d.e
alarmf,, in caz cle pericol
5?
qi d.eoarece pisl,rite de curte d.a1 avertismente dis-
tincte de pericol_cle pe sol sau din aer
fanunlind
plezen!,a]
uliului (ambele pre-
gum
qi_ un al trcrilea si,rigd,t, inieligibil ciinilor)
;8,
oare rrreun animal excep!,ional
cle inteligult, sernfnlncl cu maimuf.,a, nu a
jmit,at
el rigetul unui animal cle
lrradir,
comunicind. astfel semenilor sd,i maimule natura pericolului
care aroetrin-tfl ?
Acesta ar fi fost primul pas spre formarea rrorbirii.
Deoarece \rccea a fcst folcsitfl din co in ce mai mult, organele vocale tre-
buie sX, se fi int5,ri.b
ryi
perfectat, in conformitat;e cu principiul efectelor rnoqtenite
a19 f_olosirii, si a,ceasta trebuie sd, fi reacfionat asupra facultilii de r-orbire. Rapor-
tul dintre folosirea continu[ a vorbirii,yi dezvoitarea creierului a fcst insi, tArX
iitdoiali, mult rnai important. Facultirtile rnintale ale vreunui strdrnory primitiv
al omului treltuie si, fi f c st rnult mai d.ezvoltate c1e clt la oricare rnaimufd, eiistentil,,
lnainte chiar ca csa ur:ai iiriperfect[, formd, cle vorbire sd, fi fcst folositii,
;
putem
lnsd, aclmite f[ri, gr:ijl cti folosirea continuX,
;i
imbun5,t6firea acestei facultn{,i
3,
ac!io11,t tsupla minfii lnsi;i, clindu-i posibilitatea si incurajlnd-o
s5, facd, lung.i
inlir,nfuiri d.e iclei. O lnl5,ntriire complerrl cle iclei llu poate fi fircut5, f|,ri ajutorul
cuvintelor vorbit,e sau t[cul,e, dupil curn un calcul lung iru poate fi f[cut fird, folo-
sirea cifrelor
ryi
algebrc'i. Se prlrt-r, de aselnenea, c[, o inlX,nfuire chiar obirynlitd,
cle idei aproape cir, necesit[ sau t ste consiclerabil uryuratii, c1e o formir oarecar.e
de vorbire, cteoarece fata surd.o-rnut5, qi oarb5, Laura Briclgrnan a fost, observatfl
rniqcindu-;i clegetele pe
cincl visa
50.
Totuqi, o lungi, succesiune cLe idei pline tLer
viafii
ryi
legate intre ele pot treeo prin minte f6ril ajutorul vreunei forme c1e vor-
bire, dupl, culn putem decluee din miscirile ciinilor pe cinrl ei viseaz[. r\nt vilzut,
rle asernenea, cri unele artimalc sint capabile sL
juclece
intr-o anumitX, rntrsurl,
evitlent fli,r5 ajutonrl vorbirii. L.ieg[tura intinrii, dintre creier, clupd, cum ester frourn
rlezvolta,t, ln troi, si facultatea rle vorbire este a,r'Ltat:i in mofl cllar in acele oc,zrlri
curioase cle mala,cl.ii ale creierului unde vorbirea este in special afcrct:rtri, ca, atunci
cind" facultaten tle aducere aminte iu substa,ntivelor este pierrluti, pe cincl rrlte
cuvint,e pot fi folosite corect sau atunci clncl substantivele clintr-o anumitt-r, c.lasir,
sau toate, afari, de literele iniliale ale substantivelor
;i
numelor proprii, sint,
uitate
60.
Este mai probabil ca folosirea continud, a organelor rnintale
ryi
vocale
sd, d.uc[, la modificflri ered.itare in structura
ryi
func,tiunile lor clecit in cazul scri-
56
Vogt, l.Iemoire sur /es fuIicrocdphales, 1867, p. 169.
ln legdturi cu sllbaticii arn prezental citcva lapte in
Incrarea ntea
,rJournal
of Researches", eLc,, 1845, p. 206.
57
Vczi dovada clarl in aceastl problern[ in cele doui
lucrlri citaLe atit de des de Brehur gi Rengger.
5E
lfouzeau d[ o clescriere foartc curioasi. a obselva-
{-iilor
sale asupra acesLui subiect in lncrare a lrLtcttllds
XIentales cles Anim.aur, vol. II, p. 3{E.
?-c.t46
5e
\rczi observalii asupra acesLui subiecL de dr, llautl-
slcy ?/ie Plrysiology anrl Patlnlogg oI l.Iinrl, ccl. a 2-a,
1868, p. 199.
60
S-au inregistrat nrriltc cazuli curioase. \'czi r{c
cxernplrr rlr. IJiiternarr On Apltusia, 1870, p. 2i, 31, 53,
100 etc. I)e asernerrca Inquiries Conccrning tlrc Intellec-
IucLl Poruers, dr. Abercrornbie, 1838, p. 150"
8rl DESCE$IDENTA OIITULUI
sului, care depind.e par,tial d.e forma miinii qi parlial de clispozilia psihic5,;
ryi
scrisul manual este cu
giguran!5,
ereditar
61.
Mai mulfi autori, ln special prof. Max Miiller
ut,
&r insistat recent
[asupra
faptuluil cd, folosirea vorbirii implicd, facultatea de a forma idei generale
ryi
cd,,
d.eoarece nici un animal nu se presupune si, aibi, aceastd, facultate, o barierd
d,e netrecut se formeazS, lntre eI pi om
63.
in tegd,turi, cu animalele, a,m incercat
mai sus s[, ard,t ei, ele au aceast5, facultate, cel pulin lntr-un grad. rud.imentar,
incipient. fn ceea ce priveqte copiii intre ze,ce pi unsprezece luni qi surd.o-mu,tii,
imi pare
d.e necrezut, ca ei sd, fie ln mdsurS, sd, lege anumite sunete de anumite
id.ei generale attt d.e reped.e precum o fac, d.acd, asemenea iclei n-ar fi fost
formate in prealabil in rnintea lor. Aceeaqi observalie poate fi extinsi pi la
animalele mai inteUgente
;
d.upf,, curn observS, dl. Lesiie Stepher
un,
rrun
'ctittu
iqi formeazd, o nofiune general5, asupra pisicilor sau oilor qi cunoaqte cuvintele
corespunz[,taare tot atit de bine ca qi un filozof, iar capacitatea c1e a inlelege
este o d,ovad"i, d.e intetigenfa vccald, tot atlt de bund,, cu toate cd, are un gracl
inferior
t
ctu
ryi
facultatea d.e a vorbi".
I.Tu este greu d.e v6,zut' d.e ce organele folosite acum pentru vorbire au
fost inifial perfecj,ionate pentru acest scop mai curind de clt oricare alte organe.
Furnicile au o capacitat e consid.erabild, de interccmunicare prin antenele lor,
dupl sum a ar[,tab lfuber, care a consacrat un capitol intreg limbajului lor. Noi
am fi putut folosi d,egetele noastre ca instrumente eficiente, deoarece o persoan[,
antrenatd, poate transmite unui surd. fiecare cuvint dintr-un d"iscurs rostit la
o lntrunire publicd,
;
ins[, pierd.erea miinilor noastre, folosite in acest fel, ar fi
constituit un inconvenient serios. Deoarece toate mamiferele superioare posed.[,
organe vocale, construite dupd, acelapi plan general ca al nostru qi care serrresc
aa mijloc d.e comunieare, este f5rd, ind.oial5, probabil ci, aceste organe ar con-
tinua s5 se dezvolte d.acd, ar fi neces&rf,, o imbuniti,fire a capacit5,fii de comu-
nicare, ceea ce s-a realizat cu ajutorul organelor invecinate
ryi
bine adaptate,
anum,e limba qi buzele
66.
Faptul cf,, maimulele superioare nu folosesc organele
lor vocale pentru
yorbire
depinde fdri, lndoial5, c1e aceea c[, inteligenla lor nlr
a progresat suficient. Faptul cd, au organe care, pr'intr-o practicri indelungatfi,,
ar fi putut fi folosite la vorbire, eu toate e5 nu sint astfel folosite, este similar
.r
The Varlation of Animals and Plants under Dontes-
tication, vol. III, p. 61.
a,
Conferlnte despre Mr. Darwin's Philosophg ol
Languager lS?3,
.t
Aprecierea unui distins filolog, ca prof. Whitney,
are mult mai mare greutate In leg{tur[ cu acest punct
declt orice ag putea spune eu. El observtr (Oriental and
Linguistic Studies, 1873, p. 29?), vorbind despre p{rerile
lui Bleek:
,,Deoarece
pe scara cea mal lnaltd, vorbirea
este auxiliarul necesar rl gtndirii, indispensabil pentru
dezvoltarea faculttrtii de glndire, a clarittrtii, varietltii
gi complexit{tii cunogtiintelor, pentru sttrplnirea deplini
a congtiintei; de aceea Bleek ar fi fost bucuros sd consi-
dere glndirea ca fiind absolut imposibilE fdrtr vorbire,
identificlnd lacultatea cu instrumentul ei. El ar fi putnt
rlirma tot attt de
judicios
ctr mtna omului nu poate ac-
[iona
f{r[ o unealtd. Porninrl tle ]a o ast[tl cltr concelrfitr
el nu poate evita cele mai grave paracloxuri ale lui lliiller,
ci un copil mic infant (in-fans
-
carc nu vorbegLe) nu
este o fiinli omeneasci, gi c[ surdo-mulii nu doblndesc
ratiune pln[ ce nu lnvati sd-gi risuceasc[ degetele pentru
a imita cuvintele vorbite". Max nltller prezint[ in litere
cursive (Lectures on fuIr. Darwin's Philosophy of Language,
1873, a treia conferinli) urmtrtorul aforism : ,,Nu existi
glndire l5r[ cuvinte, dupi cum nu existl cuvinte firit
glndire". Clt este rlc stranie definilia care se d[ aici cuvin-
tului gtndire I
3{
Essays on Free-lhittkirtg etc. 1873, p. 82.
.5
Vezi clteva observafii
juste ln aceastd privin{ri
ale doctorului l{audslt
5'
'f
lrc Phgsiologg and Pathologg
of XIind, 1868, p. 199.
CAPACTTATT rlfrNTAl,ri
cazului rnultor plsdri oare poseclf ol'gane ad.aptate pentru cintal,
rti
totu;i nu
cintd, niciodat[. Astfel, privighetoarea
ryi
cioara au organe vocale la fel con-
struite, elo fiincl folosite de prima pentru cliversitatea cintecului i, iar d.e cea
d.e-a cloua numai pentru cronc6nit
66.
Dac5, s-ar pune intrebarea cle ce la maimule
inteligenla nu s-a dezvoltat ln acela;i gracl ca
rsi
la offir ca rri,spuns nu se pot
ind.ica decit cattze generale gi nu este rezonabil s[, se arytepte vrelln rlspuns
mai precis, avind in vedere ignoranla noastr5, privincl stadiile succe.sive d"e
d.ezvoltare prin care a trecut fiecare fiin![.
Formarea de diferite lirnbi
ryi
cle cliferite specii
ryi
clovezile cil ambele
s-au clezvoltat printr-un proces treptat sint curios d e paralele
6?.
Putem insf,
urmiri formare a multor cuvinte mai departe in timp cleclt
fformarea]
speciilor,
d.eoarece ne clflm seama cum ele au luat naqtere de fapt, clin imitarea
a d.ife-
rite sunete. Gisim in diferite limbi omologii izbitoare, clatorate comunitf,lii
clescendenlei, qi anaiogii datorate unui prcces similar cle formaf,ie. Moclul in
care anumite litere sau sunete se mod.ific6 atunci clnd. altele se mod.ificd, searn6n6
foarte mult cu creDterea corelatil. in ambele cazuri avem cled.ublarea pir'r,ilor,
efectele folosirii ind.elungate
ryi
a;a mai departe. Prezenla frecventd,
a unor i.udr-
mente, atlt la limbi, cit
;i
la specii, este qi rnai lernarcabilA. Litera nt, in cuvintul
&rvb (sint) inseamnd, f (eu)
;
a$a incit in expresia I am (eu sint) s-a p6strat un
rud.iment inutil. De asemdnea, la scrierea unor currinte se pdstreazd,
deseori litere
ca rud.imente a,le vechilor forme d.e pronunfare. Limbile, intocmai ca pi orga-
nismele, pot fi clasate ln grupe subord.onate altor grupe qi pot fi clasate fie
natural, d.upd, d.escenden,td,, fie artificial, d,up[, alte caractere. Limbi qi d.ialecte
d,ominante se r[spind.esc in mocl larg qi d.uc la disparifia treptatl, a altor timbi.
Dup5, cum observd, Sir C. Iryell, o limb6
t
c&
ryi
o speeie, o d,atd dispd,rut5,, nrr
m?i reapare niciodatd,. Aceeagi limb5, nu are niciodatd, d.oud, locuri c1e naptere.
Limbi distincte se pot lncruciqa sau contopi
oe.
Yedem variabilitate in fiecare
limbi, qi cuvinte noi apar nelntrerupt, tns5,, cleoarece memoria are o Iimitd,,
cuvinte izolat'e, e,a qi limbi tntregi,
dispar treptat. Dupi, cum bine
^
observat
Max Miiller
6er
,,exist6,
in fieeare limbd, o lupti, neintrerupt5, pentru
existenftr,
intre cuvinte qi forme gramaticale. tr'ormele mai bune, rnai scurte qi rnai ugoare
clptigil in mod constant d,ominanfia pi igi datoreazd, succesul propriilor lor virtuli
inerente". La aceste cauze mai importante ale supravieluirii anumitor cuvinte
se pot adiuga simpla noutate qi mod.a,, d.eoarece in mintea omului existi, o
predileclie pentru
ugoare mod.ificdri ln toate lucrurile. Supravieluirea sau p[s-
trarea anumitor cuvinte favorite in lupta pentru existenf,fl reprezinti, selec,tia
rratural5,.
Construclia extrem cle regulatd, gi uimitor cle complexd, a limbilor multor
nafiuni sf,lbatice a fost d.eseori prezentatd, ca o clovadi, fie a originii d"ivine a
60
Nlacgillivray, Ildsl. of British Rirds, 19119, vol. II,
p. 29 : IJn excelent observator, dl. tslackwall, arati. cti
larca
lnvali sd pronunfe cuvinte sirnple sau chiar pro-
pozifii scurte mai ugor declt orice alti pasirre blitanicf,
totugi, adaugi el, dupl un studiu lndelungat gi aminunlit
al obiceiurilor ei nu a constatat niciodatl c[ ln stalc
naturali
larca
ar fi prezentat vreodati o capacitate neobi;-
ntriti de imitalie, Researcftes in Zoology, 1834, p. 158.
67
\'ezi paralelismul foarte in[eresant dintrt: clezvol,
tarea speciilor gi-a lirnbilor, prezentat de Sir C. Lyell
in TIrc Geolog. Iluidences of lhe Anliquitg of nIan, 7883,
cap. XXIII.
8E
Vezi observafii ln acest sens, de rev. I.'. \\r. Iian'ar,
lntr-ttrr articol interesant, intitulat Philologg and Dar-
tuittisttt, in
,rNature",
21 martie 1860, p. 528.
69
,,Nature",
6 ianrtat'ie, 1870, p. 237,
81
32 DESCEAIDENTA OMUl,Ur
acestor limbi, fie a nivelului ridicat d.e cultur'fl
;i
a civilizzrliei anterioare a in-
terneietorilor 1or. Astfel, F. von Schlegel scrie :
,,La
acele limbi care par si fie
situate la nivelul cel mai
jos
aI culturii intelectuale obselv[m frccvent un gracl
foarte lnalt qi perfeclionat d.e art5, ln structura lor gramaticalir. Aceasta se in-
timpld, mai ales in cazal lirnbiior basce, lapone qi aL mai muitora rlintre cele
americane"
?0.
Este ins5, cu siguranfi, greryit cle a vorbi d.e vreo limbir ca, cle o
aftd,, in sensul ci, ar fi fost format5, ln mocL elaborat qi metoclic. in prezent,
filologii adndt c5, declinirile, conjug5rile etc. au existat inilial su.b f orm[, de
cuvinte distincte, unite ulterior qi, deoarece asemenea cuvinte expriini raporiurile
cele mai evidente intre obiecte gi persoaile, nu este surprin zil,tar c^ ele s5 fi
fost utilizate de oamenii celor nai muLte rase in cele mai vechi tirnpur'i. Oii
clespre perfeclie, exemplul urmitor va ari,t'a cel nrai irine cib d.e ugor putc^ nl
greryi : rlneori un crinoid constil clin nu mai pulin de 150 000 c1e plXcute
zr
dis-
puse toate intr-o simetrie perfcctzi radiar6
;
un naturalist nr1 consitleril insir un
animal cie acest fel ca fiind mai peifect clccit t1n animal cLr simetrie bilateralfl,
qi cu un num['r relativ mic cle p[rfi, clintre oare slnt asemd,nS,toare lntre ele
nurnai cele d.e pe p[rfile opuse ale corpului. El consid,er5 pe bunir clreptate clife-
renlierea
rsi
specializarea organelor ca un criteriu cle perfectiuile. La fel ,1i ou
lirnbile : cele mai sirnetrice gi complexe nu trebilie considerate ca superioare Jim-
bilor neregulate, prescurtate qi corcite, c& e au irnprumutat, cuvintc erpresiv.e
si forme de construclie folositoare cle La cliferite rase cuceritos.,re2 cucerite sau inf-
grante.
Din aceste citeva observalii imperfecte conchiil c;5 consi'rucf,ia ext,rem cle
complexd, qi d.e regulatk a multor limbi barbare nu constituie o clovacLir, cra ele
lgi rlatoresc originea unui act special al crea!,iei
t'.
$i,
clup[ curn an] vd,zut, nici
facultatea vorbirii articulate nu constituie prin ea ins}"yi o obieclie d"e netrecut
impol,riva pi,rerii c5, omul s-a clezvoltat clintr-o formd, inferioard, oarecare.
Simlu,l
t'rumost,tlu't,.
-
S-a declarat c[, acest sinit cste caractcristic ornu]ui.
Aici nri, refer numai la plfcerea pe care o ofer'fi anurnite culori, folure
ryi
sunete
rsi
care pot fi potrivit clenumite un sirn! al frnrnosului
;
la oilmenii cultiva!,i,
asemenea senzaf,ii sint ins:i intim asociate cu iclei
ryi
inl[nfuiri tle gincliri complere.
Atunci cincl ved"em cd, rnasculii unor pfl,sLri prezintir, inten,tionat penajullor gra!'ios
l+au eulorile lor splenciid.e in fala femelei, in vterne ce alte plisirri, care tnl sint
asl,fel, impod"obite, nu fac o ast,fel c1e prezent,are, este peste putin!,ir, sil t,tr indo-
ie;ti c5, ea ad.rnirri frumuselea partenerului ei mascul. l)eoarece pretufincletd
femerile se impod"obesc cu aceste pene, frum.use!,ea unor asenrenea ornarnente ttu
poate fi pusd, la tnd"oiald,. I)upd, cum vom ved.ea mai tirziu, cuiburiie de colibri
ryi
locurile unde se d"esfflqoar[,
jocul
nuplial al pisirilor de umbrar din Australia
sint lmpod"obite cu gust cn obiecte viu colorate, ceea ce dovedeqte c6, ele trebuie
si, simtd, o oarecare pld,cere la privirea unor asemenea obiecte. I-,,a marea majoritate
a animalelor ins5, gustul pentru frumos este limitat, d.upi, clt ne putem d.a seama,
la atracliile prezentat,e d.e sexul op,:s. Acordurile clulci rev[rsate cle rnasculii
?0
Citat de C. S. Wake, Chapters on foIan, 1868, p. 101.
?r
Brrcl<land, Bridgeuctter Treatise, p. 47I.
??
Vezi citeva obscrvalii bnnc asupra sirnpliiicirii
lirrrbilor ale ltri Sir J. I-ubbocl<, Origin of Ciuilisatiott,
1870, p. 278.
CAPACTTATT MrN'rALE
tlrultor
irirs['ri
in per:ioacla
c1e dragost,e sint cu siguran!5, aclmirate d.e fernele,
r-lover:i
despre a.,cest fapt fiincl prezentate mai
jos.
I)ac5, pS,sd,rile femele ar fi fost
incapabile sii, aprecieze culoliie, podoabele
;i
vocile frurnoase ale partenerilor
lol rnascilli, toatd, rnunca
ryi
grijape care acerytia din urmir, o clepun prezentlnd.u-,yi
farmecele in fal;a femelelor ar fi fost irosite, ceea ce este inrposibil de ad-mis. Pre-
supun c:i nu se poate explica d.e ce anumite culori vii pror'oacd, pl5,cere, precum
ryi
de ce anumit,e arome qi parfumuri sint plircute
;
obiceiul are insd, o oarecare
legd,turd, cu rezultatul, d.eoarece ceca ce la lnceput este clezagreabil sim,turilor
noastre clevine pind, ln cele din urm5, plircut, iar obiceiurile sint mo;l,enite. in
legi,turt"r, cu sunetele, I-Ielmholtz a, explicat intr-o anumit5, misurS, pe principii
filozofice tle ce arrnorriile
ryi
airuruite cad.enle sint pl[cute'. ins[, pe lingl &,coflst,tr,r
sunete ca,l'c lcvin frecr.ent la interr,'a,le neregulato sint foal'te clezagreabile, dup[,
cum va ad.nrite oricine a ascultat noaptea b5,tdile neregulate ale unui oclgon pe
bordul unei corribii. ,tcela;i principiu pare s5, inl,re in joc
;i
in cazul ved.erii,
cleoarecc ochiul preferri simetria, sau forrne cu oarecare repetare regulati,. Moclele
tle acest fel sint folositc, cle szilbaticii cei rnai inferiori ca ornArnente
ryi
s-au der,-
r.oltal, prin serlecfir: sexua,iil pentru impoclobirea unor animale rnascule. fncli-
Lc-'rent c1ac5, putcirn sau. nu sir, expliclm pld,cerea astfel oblinutra prin vraz sau o,ru.,L,
toturyi cmul
osi
multe dintre animalele inferioare sint la fc'l de satisficuli c1e
acc'learyi culori, nuan!,e
,si
forme gratioase
;i
cle acelearyi sunete.
Gustul perntru frumos, cei puf,in in ceea ce prive;te frumuse!,ea feminin[,
uu etre itr mintea omului un caracier special, tleoarecc el diferd, consiclerabil la
tlifel'itt'lo rase umAne si nu este a,bsolut acela;i chiar l:r, ciferite naliuni ale aceleia;i
t'ase..iutleciittl tlup5, ornarnentele hickraso si nurzicla, tot, atit c1e hicloasl ad.miral,cr
tlo rnaioritatea stilbat,icilor, s-ar putea susfir-re cir, sinrlul lor estetic nu. crste a,tii,
cle clezvoltat ca lil annmite animale, ca cle exornplu la pislri. Evident c[, nici urr
anirnal nu ar fi capabil s[ er,d"miro Asernene?. scene c& cerul noaptear rL peisaj
frurnos sir,u muzic5, rafinat[; insir, asernenea gusturi superioare sint clobinilite
prin cultu rir
;i
clepincl cle as'rci:aJ,ii cornplexc
;
ele nu sint apreciate de barbari sa,u
de persoane neechLcate.
Multe cl.intre facultir,lile caro au fost, c1c, un folos nepreluit pentru amolio-
l'altla, progresir.l, cum sint facultatea de imaginalie, uimire, curiozit ate, un
sim! neclefinit al frumosului, o tenclinfil spre irnitalie, d"ragostea de ctistraclie
sau uoutater rr a putut cla greD in a cluce lil modifiod,ri capricioase c1e obice-
iuri
;i
nrotle. M-zlrn leferit la acest punct cleoarece recent un autor
zs
a caracte-
fizat' iir mocl ciuclat Caytricirtl ,rctu una d"intre deosebirile cele mai rsmarca,bilc
;i
rnai tipice clintre sdlbatici qi anim.ale". insd, nu nun;ai cf,, putem inlelege parlial
cum se face c5, omul clevine capricios clin caaza cliferitelor influenle contra-
clictorii, ci ci, animalelc inferioare slnt qi ele, dupii, cum vorn vedea ulterior,
ca,pricioase ln afecliunile, ar.ersiunile lor:, precum
ryi
in privinfa simtului frunro-
sltiui. Existir de a cr]renerJ nrotir.e d.o r bilnui cit,
;i
lol le place nouta,tea pentnr
e& insirryi.
Cred'inlcc An Du"mnezeu,
-
Iteli,gie.
clotat cu cred"infa inil!5,toare in existenta
?lt
,,'l'ltc Spccta[or"', { tlcccrrrllric 1E69, p. 1130.
I{u exist[, dovad.d, c[, omul era inilial
unui Dumne zea atotputernic. Exisl,5,
8{ DESCENDTiNTA OMULUI
clin colltra. clovezi abuntlente, provenind uu cle la cfl,Ifltorii grdbi,ti, ci d.e la
oantenii care an locuit timp inclelungat printre silbatici, ch au existat qi inci,
tnai existri numeroase rase care nu au nici o idee despre unul sau mai mulli
dutnnezei
gi
care nri zl,u nici nn cuvint in limba lor care.s[ exprime o astfel de
iclee
ra.
Problema este clesigur complet distincti, de aceea mai inalt[, dac5, exist5,
uil creator
ryi
stfipin al universului, qi aceasta a fost rezohatd, afirmativ de unele
clintre minf,ite cele mai luminate care au existat vreod.atd,.
Totu;i, tlac[, iuclud.em ln termenul
,,religie"
credinla in puteri nevdzute
sau spirituale, cantl este complet d.iferit, cleoarece aceastd, credin!tr, pare s5 fie
unanimFa la rasele mai pulin civilizate.
$i
nici nu este greu de a inlelege cum
a apd,rut. De incLatd, ee facultilile importante ale imaginafiei, uimirii qi curiozi-
t5,!ii, lmpreun[, cn o oarecare capacitate de
jud.ecatd,
s-au clezvoltat parfial,
omul trebuie sil fi dorit,, in mod natural, sil inleleag6 ee se lntlmpli, tn
jurul
luiryi
trebuie s5 fi med"itat in mocl vag asupra existen$ei sale proprii. Dup5, cum a
observat dl. 11. Lennan
?",
,,omul
trebuie s5 scornease5, pentru sine o oarecare
explica!,ie a fenomenelor viefii
$i,
juclecind.
dup5, universalitatea ei, ipoteza cea
mai simpld,, qi prim& c?,r s-ar prezenta oamenilor pare sd, fi fost cf,, fenomenele
naturale slnt atribuite prezenlei ln animale, plante qi lucruri pi in forlele naturii
a unor asemenea spirite care indeamnfl, la acfiune
t
ctu cele de care oamenii slnt
conrytienli cd, le posed5, ei inqiqi". Este d.e asemenea probabil, dupd, cum a ardtat
dl. Tylor, c^ visele sd, fi d.at mai tntli naqtere noliunii d.e spirite, deoarece
silbaticii nu fac ugor distincJ,ie intre impresiile subiective gi cele obiective.
Atunci cintl un sllbatic viseazI,, el crecle c[ figurile care li apar in fa!,fl au venit
cle la distanfi, si sta,u cleasupra lui sau c[
,,sufletul
celui care viseazS, pleacii, in
cfi,lftorie
pi
se intoa,rce aca,s5, en amintirea,
^
ceea cc a vilztttl'16. insd, atita
timp cil, facult,S,,tile rle imaginafie, curiozitate,
juclecatd, ('tc.
nu fuseserl, d"estul
tle bine dezl.oltate in mintea omului, visurile sale nn l-a,r fi f[cut s[ cread"6, in
spirite rnai mult declt un ciine.
Tendinf,a la sllbatici de a-qi irnagiua c[,obiecte,1i forle naturale sirrt insu-
flef,ito de esenle spirituale sau vii este poate exemplificatir, de un mic fapt pe
cr,re l-a,m obserrat cinch'a
I
ciinele meu foarte sensibil, adult, era, culcat pe peluzfl,
int,r-o zi cald d, qi liniqtitd,, ins6 la o micii, distanfd, o a,diere uryoard, mi;ca din
cintl in cind- o umbreld, de soare desehisfi', cflreia ciinele nu i-ar fi dat absolut
?{
\'ezi un articol excrlent tkrslrLc acr:st subiect dc
rcv. I,'. \\:. Irarrar ln
,,AnLhropological Review", august
186,1, p. CCX\:II. I'entru alte fapte r-czi Sir J. Lubbock,
l')relistoric'f imes, cd. a 2-a, 1869, p. i61, gi rn:ri ales capi-
tolele desprc rcligic ln lucrarca si{
()rigitt
of Ciuilisu-
/ion,1870.
i5
I.he ll'orship of Animals attd Pluils, lu
,,Iiorttrightll'
Review", 1 octombrie 1869, p. 422.
?c
Tylor, Earl11 History of Xlankittd, 1865, p. 6. \'ezi
de ascrnenea cele lrei capitole izbitoare asupra dezvoltlrii
religiei ln Origirt of Ciuiliscrtion, 1870, a lni Lubbock.
La fel, cll. Herbert Spencer in eseul slu ingenios din
,,Fort-
nightly Revierv" (1 rnai 1870, p. 535) explic:l cele mai
priuritivc forrne de crctlin!ir religioasi din toatil luntea,
prin faptul c[ omul este conrlus tle
yise,
unrbre qi alte
cauze, se consideri cle esentl clubli, corporalti qi spili-
tuali. Deoarece fiinta spirituali estc presupus:i s[ existc
gi dupir moarLe
Ei
s[ fic puternicir, ea este hnbllnzitl
prin diferiLe daruri gi ceremonii gi ajutorul ei este invocat.
Iil mai alatd apoi c[ numele sau porcclele datc de la
vreun animal sau obiect prirnilor strimogi sau fondatori
ai unui tlib slnt presupuse dupfl o perioadl lndclungatii si
reprezinte adeviratul strdmog al tribului
;
gi se crede
atunci c{ ln mod natural un asernenea animal sau obiect
lnc{ mai existtr ca spirit qi e considerat ca sacru gi vcnerat
ca un dumnezeu. Totugi nu mi pot opri de a blnui ci
existd un stadiu, tnc[ nrai timpuriu gi mai rudimentar,
clnd se credea c{ origice arltattr putere sau migcarc este
lnzestrat cu o lormf oarecare de viat[
6i
cu faculti{i
minLale analogc cu alc noastrc proprii.
CAPACITATI MINTALE
nici o atenf,ie clacd, ar fi fost cineva lingi, ea. A$a fiind.,
de clte ori umbrela Be
rniryca pufin, ciineler mirlia cu furie
;i
li,tra. Cred. cL el trebuie sd, se fi gindit
irr motl rapid
ryi
incongtient ln sinea sa cd, mipcarea fird, rrreo eauz6, aparenti,
inclica prezenla
yreunei
forte vii stranii
,si
ci nici un st6in nu avea d,reptul s5, fie
pc teril,oriul s5u.
Credinla in fo_rfe spirituale se transform5, ugor ln credinla ln existenla
nnuia sa,n a mai multor clumnezei, avind, in ved.ere cd, si,lbaticii atribuie spiri-
telor in mod natural acelearyi pasiuni, acseagi dragoste d.e rS,zbunare sau cea mai
simplS, formd, de dreptate
ryi
acelea;i afecfiuni pe care le resimt ei tnpiqi. in aceastd,
privin![,, fuegienii par sd, fie intr-o stare intermed"iar5,, lntrucit, atunci clnd
chirurgul de pe bordul lui
,,Beagle"
a, lmpupaat; niqte rd,fupte pentru
colecfie,
York Minster a declarat in rnodul cel mai tolernn :
,,Oh,
d"-le Bynoe, multd,
ploaie, multi, zir'7tad6,, sufl5, mult"
I ;i
aceasta era evid.ent o pedeapsI, meritatd,
pentnr irosirea de hran5, perrtru om. Acelaqi sir,lbatic istorisise
cum, atunci clnd
fratele sd,u a omoril, ult
,offi
sdlbatic", furtu ni au bintuit timp ind"elungat, a
crazut' mult5, ploaie qi zir,pad.i. Totupi nu am putut d.escoperi nioiod.ati, cu fuegienii
sL cread.d, in ceea ce noi am numi un Dumnezeu sau si, practice weun rit religios :
iar Jemmy Button suslinea cu putere, cu mtndrie indreptd,titd,,
ci, nu exist5,
nici un drac in tara sa. AceastS, ultimd, afirmafie este cu atit mai remarcabilS, cu
cit la sirlbatici credinla in spirite rele este rnult mai comun[, d.ecit in spirite bune.
Sim!5,mlntul d-e evlavie religioasd, este foarte complex, constlnd. d.in dra-
goste, Fillpunere d.eplind, cltre un superior prosl6vit qi misterios, un sim! puternie
al ctependenlei
zz,
fricfi,, veneraf,ie, recunoptin!,[,, speran,ti, pentru viitor
ryi
poate
5i
alte elemente. Nici o fiinfd, nu poate simli o emo!,ie atit de complex5, cit tirnp
llu a progresat ln facultS,f,ile sale inteleotuale
usi
morale cel pufin pind, la u.n nivel
suficiertt tle ridicat. \reclem t,otu;i o ugoar5 apropiere d.e aceast5, stare d.e spirit
in rlragostoa profurrdii, a ciinelui pentru std,pinul sd,u, insofiti, de supunere totalf,,,
cle o o&recare fricl
ryi
poate
ryi
de alte simfd,minte. Clonrportarea unui oiine atunci
clnd se inapoiazl, la sti,plnul s5,u d.upi, o absen!5,
$i,
dupi, cum pot ad.d,uga, a
unei maimu!,e la ingrijitorul ei iubit, este foarte diferitS, d.e caa ci,tre semenii
s5,i. in acest ultim caz, manifest5,rile d.e bucurie par oarecum mai mici,
ryi
sim!,5-
rnintul d"e egalitat'e este evident in fiecare acfiune. Prof. Braubach merge atit de
rleparte irrcit susline c[, un cline se uit5, la std,pinul sd,u ca la un Dumnezeuzs.
Acelearyi lnalte facultd,fi mintale care l-au f6cut pe om s[ creadd, mai
irrtii irr for,te spirituale nevd,zute, apoi ln fetipism, politeism qi, in cele d,in urm6,
irr rnonoteism l-ar duce in mod. inevitabil, atita timp cit capacitatea sa cle a
jucleca
rd,mine slab dezvoltat6,, la diferite superstilii gi obiceiuri stranii. La multe
dintre acestea este groaznic si, te gind.eqti, cum sint sacrificarea de fiinle omeneryti
unui l)umnezeu singeros,
jud.ecarea
de psrsoane nevinovate prin ordalia otr6vii
s&u a focului, vriijitorie ctc.
;
este toturyi bine ca uneori si reflectH,m asupra acestor
??
\ezi arlicolul tlesprc Phgsical Eletnerils of Religiort
tle dl. Owen Pike, irr
,,AnLropol. Revicw", aprilie 1870,
p. L\III.
?'
Religiott, Moral elc., der Datwin'sclon Art-Lefue1
1869, p. 53. Se pare (dr. \\'. Lauder Lindsal', ,,Joulnal
of nlent.al Science", 1871, p. 43) cri tlc demulL Bacon,
plccllnl gi pocLul Bulns avciul acceagi p.{rcLtr.
85
DESCENDENTA OMULUI
-.irlrer'$ti,tii,
cleoarece ele ne aratra ce clatorie ne"*firDitii, de recuno,lbitt![, trebuie s[,
it\-ern pentru perfecf,iorltflerl ra,tiunii noastre, a
;tiinfei
,1i a cunoftinfelor noastre
acrtrrnulate. Dup5, cllnl cu clreptate a obselvat Sir J. I-,ubbock
Tnr
,,putern
spune
liirii exa,gerare ci ,spairna, lngrozitoare faf,[ cle spiritul necunoscut u'l r[ului atirnil,
deasupra viefii silbatice cil, l.ln llor glos
;i
aml,r6qte orice pld,ceret'. Aceste conse-
cin,te nenorocite
ryi
inclirecte ale facult5,lilor noastrc celor mai inalte pot fi com-
parate cu gre,,selile inciclentale
;i
ocazionale ale instinctelor animalelor inferioare.
?s
Prelistoric 7.'tntes, ed. a 2-a. p. 57 1. ltr accasti-t
lucrarc (p. 571) sc vA gisi o cxc':lctrlii clescrierc a tnttltot'
ollicciLrri stlanii
;i
capricioitse ale sllbaticilor.
CAPI'f'OLUL AL IV-LT}A
ctlMpaRATIE irotnn rAcutttrgtnn MINT.aIE AtE oMUtuI
$I
AF,E ANIMAIEL0R INFERI0AHE-continuare
Sinr{.ul molal
-
Plopozilic fundamcntali
-
Calitirlilc animalclol socialc
-
Ori-
ginea sociabilitit{ii
-
Lupttr dintrc instinctc conLrarii
-
Omul, un aninral social
-
Instinc-
tcle sociale nrai clurabile inving alLe instinc[c nrai pu!in pcrsistente
-
Numai virtulile
sociale luate in scarnit clc siilbaLici
_-
VirLu!ile cgocentrice dobinditc intr-un stacliu ttrai
f lill.'
ff
:: 1:H:, ; J,,i i I: I ;
j
;;,:
:,I;tl:'x,ii
Hl" i*
fi
il."Hlj;l Ii:;T I J,l
Sint cornplet d.e acoral cu pflrerea acelor autori
1
ca,re suslin c5, d.inl,re totr,te
clcosebirile dintre om
ryi
animalele inferioare simlul moral sau conqtiin!,a este cea
mai iniportantl,. Dup5, cum observi lfactrrintosh
2,
,,acest
sim! are o legitimir, su-
prematie asupra oricd,rui alt principiu cle acliune umane,t'; el este rezumat ln acel
cllvint scurt, ins5, imperios, trebu,ic, atit cle plin c1e semnificalic inaltfl. Ea este cea
mai nol-,il5, clintre toate insugirile omului, fiicindu-I si,-qi riql,e fi,r5 o clipd, de ezitare
viala pentru un semen al sd,u, ori, dup5 cuvenita chibzain|.,h, forlat numai d.e un
sim!5,nrint aclinc cle d"reptate sau datorie, sd, o sacrifice pentru o cauzra marc oare-
c&re. fmmanuel Kant exclamd, :
,,Datorie
! Gindire minunatfi,, care nu lucrezi nici
prin insinuare afectuoas[, flatare
ryi
nici prin vreo ameninlare, ci numai
!,inintl
sus in suflet legea, nudi
ryi
smulglnd astfel intotd.eauna pentru tine lnsuli respect,
dacd, nu lntotdeauna ascultare, in fa\a cd,reia toate poftele sint rnute, oriclt s-ar
revolta ele in se cret, d.e und.e ili tragi oare originea ?"
s.
r\ceast[ rrralo intrebare a fost cliscutatui cle mulf,i autori
a
clc d"esir,virryitir,
contpetenf[,
ryi
singurA mea scuzlcleaoabordaeste irnposibilit'ateur, cle a o trece a,ici
1
\rczi, clo
cxetnplu' asupra accstui sttbiect.,
QuaLrc-
fages, Unite de
I'EspDce IIumaine,1861, p. 21 eLc.
z
Diessertation
on EIlicaI Philosophg, 1837, p.231 etc.
z
Xletaphgsics
of Etltics, tradus de J. W. Semple,
Jiclitrbulgh, 18:10, p. 136.
a
Dl. Bain dri o listi (XIentuI cuttl XIoraI Science, 1E68,
p. 543
Ei
725) a doudzeci gi
;ase
de autori britanici, care
au scris dcspre acest subiect gi ale clt'or nume sint fami-
liarc oriclrui cititor; la acestea se pot aditrga numele cl-lui
Bain
;i
ccle ale lui Lcck.v, Shadrvorth Flodgson, al lui
Sir J. Lubbock
;i
ale altora.
DnSCENDENTA OMULUT
cu Yedelea
$i
pentru cX,, dupi, cite stiu, nirneni nu s-a ocupat de ea exclusiv dirr
punctul de Yeclere al istoriei naturale.
()ercetarea
ofer5, de asemenea un oarecare
interes cle sine st[,t[,tor, ca o incercare de a veclea in ce m5,s1r[, stgdiul animalelor
inferioate &,rtlllci, Iurnin[ a'supra uneia dintrs sele rnai lnalte facultirli psihice ale
omului.
Afirm_a!,ia, urrnS,toare lrni pare mai rnult clecit probabil[,
[;i]
anume
gir,
ori-
care animal dotat cu instincte
sociale bine pronungate
s,
inclusiv afec,tiunea dintre
p5,rin!i
g-i copii, ar clobindi inevitabil
un sens moral san o conrytiinf5 de lndat5 ce
facult5lile lui intelectuale ajung la acoeaqi sau aproape la a,ceeaqi dezvoltare ca la
oD? deoarece An pr'imul r|n'il instinctele
sociale fac pe animal sd, simtd, pl5,cere irr
societatea sernenilor s6i, sd, simtd, o oarecare simpatie tafid, de ei
;i
sd, ex6cute pen-
tru ei cliferite servicii. Serviciile pot fi de natuid, diferit5, qi, evident, instindtiv5
sau pot constil,ui numa,i o dorinfd, sau o d.ispo zitie, ca la majorit atea animalelor
sociale superioare, cle a-fi ajuta semenii in diferite feluri generale. Aceste sim!d,-
rninte qi servicii nu se extind cltugi cl.e pulin la toli inclivizii aceleiaryi specii, ci n1-
tnai la cei din aceea.si cornunitate.In al doilea ri,nil de indati, ce facultd,lile mintale
se dezvoltaserf mult, imaginile tuturor acliunilor
ryi
motivelor trecute trebuie sL
fi circulat neintler.upt prin creierul fieci,rui individ
;
simfd,mintul de nemultumire
sau chiar d.e suferinfi, care rczultit invariabit, clupd, cum vom ved.ea ulterior, din
orice instinct nesatisf[cut va ap5,rea ori cle clte orise va obsewa cd,instinctul soci-
al d"urabil qi prezent
in permanenli, a cedat vreunui alt instinct, care ln acel timp
era mai puternic, ins5, nu mai durabil prin natura sa qi c&re nu ldsa in urma sa
impresie foarte vie. Este clar c5, multe tlorinfe instinctive,
ca aceea a foamei, sint
prin tratura lor tle scurtit, tlurat5, qi dup5 ce sint satisf5,cute numai silt trvgcat,e
ugor sau interrs. in at, trei,leu rtnd,, dupl5, ce facultatea de vorbir.e a fost clobindit5,
;i
clorinlele comurritd,trii puteau fi exprimate, opinia generalfl, asupra modului curn
fiecare membrtl ar trebui sd, aclioneze pentru binele public trebuie sL fi devenit, i1
mod natural, in cel mai lnalt grad, ind,rumd,torul acfiunii. Trebuie av1l, insf,, i1
ved.ere c[, oriclt d e mare greutate am atribui opiniei publice, respectul nostru pe1t1'1r
aprobarea sau dezaprobarea semenilor norytri depinde de simpatie, carej dupI, cum
vom
_vedea,
^formeazd,
o parte esen,tiald, a instinctului social qi constitlie rJe fapt
temelia llui. In sftrqi,t, obiceiul trebuie s5, fi
jucat
la, ind.ivid, pin5, ln cele clin 1rm[,
un rol foarte important ln inclrurnarea purtd,rii fieci,rui membru al comunit;[fii
I
cleoa-
5
Dupi ce a observat. cii ourul cste un animal social,
Sir B. Brodie (Psgcltologtcal lfnrluiries, 1854, p. 192)
pune intrebarea sugestivi :
,,Oare nu ar trebui ca aceasta
sti rezolve problema controveLsaLi a existenlii unui sim!
moral ?". Probabil cd idei sirnilare au venit in minte multor
persoane, cum i-a venit odinioar:i gi lui Nlarcus Aureli'rs.
Dl. J. S. IIill, in lucrarea sa celebri tltilitarianism
(1861, p. 45
;i
46), vorbeqte rlcsprc sentinrenLele socialc
ca desple utr ,,puternic sentirnent natural" gi ca
,rbaza
naturali a simllmintului ntcralitetii utilitare". Et spune
iar[gi :
,,Ca
gi celelalte facultili doblndiLe la care ne-am
referit mai sus, facultatea moral5., dac[ nu este o parte
din natura noastri, este un produs natural al ei
;
capabilir
ca
;i
ele, inbr-o anunriLl rniisur[, cle a apllea spontan".
CrrrLrariu nccstora, cl obscrvi de ascnlent:a : ,,DacL,
rlupir
cutn gindesc cu, sentimentele nrorale nu sint lnuiscutc,
ci dobindite, cle nu siut din acest rnotiv rnai pulin natu-
falc". NLrmli cu eziLarc lndrlznesc sii fiu in clczacorrl
cu un ginclitor atit de profuncl, insii cu grcll sc poatc
nega c[ sentimentelc sociale sint instincl-ive sau
lnn[scute la animalele inferioare
; Ei
de ce oare s[ nu fic
toL a;a gi la om ? Dl. Bain (vezi, de cxemplu, The Emotions
and tlrc Iyil/, 1865, p. 481)
,si
allii sint, dc plrerc cI sirn-
tul
tnoral este doblrdit de fiecarc individ in decursul
vielii sale. DupI plrerea generali a evolu[ici, accasLa
este cel pulin extrern cle inrprobabil. Ignorarea tutulor
calitllilor morale transmise, va fi judecati
ulterior, dupir
pdrerea nrea, ca un deftrcL foarte scrios :rl lucr.irilor
cl-lui \till.
STMTUL MOnAt
rece instinctul social impreun6, cu simpatia este, ca
ryi
oricare alt instinct, puternic
int6,rit de obicoiuri, tot aqa ar fi, ln consecin,t5,, supunerea f.a,\d, de dorinlele qi
judecata comunit5,fii. Aceste diferite propozilii subordonate trebuie discutate
acum, unele clintre ele in motl foarte amilnun!,it.
Ar fi bine sir, lfl,rnuresc ln preatabil c[, nu intenlionez si, suslin c[ orice ani-
rnal strict social ar dobindi, dacil, facultd,file sale intelectuale ar cleveni tot atit cle
active qi atit de superior d.ezvoltaLe ca la om, exact acelaqi sim! moral ca al nostru.
in acelaryi fel, d.eoarece cliferit e animale au un oarecare sim! al frumosului, cu toate
cd, admiri, obiecte cu totul diferite, tot aDa ar pul,ea a\rea ttn simt al binelui qi al
riului, de;i conclus de acest sentiment ar adopta comporti,ri foarte cliferit,e. I)aci,
pentru a lua an c^z extrem, oamenii ar fi cresculi in exact acelea;i cond.ifii ca
albinele d.e stupr rr incape lncloiald, c[ femeile noastre nem[,ritate ar consid"era,
ca qi albinele lucrfltoare, ca o datorie sfintfl si,-qi omoare fra!,ii, iar mamele ar tinde
sd,-ryi omoare fiicele lor fecund.e
ryi
nimeni nu s-ar gincli s5, intervin5,
6.
Toturyi, al-
bina sau oricare alt animal social ar fi ciqtigat in acest ca'z rmaeinar, d.up5, pl,rerea
mea, un oa ecare sirn! aI binelui
ryi
r5ului sau o conrytiinld,. Fiecare individ a e un
sim{fl,mint intim d.e a posed.a anumite instincte mai
puternice
sau mai d.urabile
qi altele mai slabe sau mai pu,tin clurabile, a$a inclt cleseori va interveni o lupt[,
cf,,rui impuls sd, i se d.ea urmare,
ryi
se va resim,ti mullumire, nemullumire qi chiar
suferint[,
pe m5sur5, se impresiile trecute slnt comparate in trecerea lor neintre-
rupt5, prin rninte. in acest caz) rlll mentor intern rra spune animalului cd, ar fi
fost mai bine si, fi d.at urmare unui anumit irnpuls d.ecit altuia. Ar fi trebuit ttrma,l,
un anumit clrum, iar celirlalt, nu, cel dintii a,r fi fost cel buu i,nl' scrlitlalt greryit;
voi rcverri ilrsir, asupra acesl,or tcrrtneni.
Sooitr,bi,Litetc.
-
l\{ulto specii ilc a,ninrak sittt socirr,bile
;i
girsirn chia,r: specii
clistincte carc triliesc impreun[: drr exernplu, uttele ma,imu!;e arnerica,ne
ryi
stoluri-
le unite de ciori, st[,ncu!,e
ryi
grauri. Omul arat[ a,cela;i sentitnettt
;i
clra,goste pu-
ternicS, pentru ciine, la care ciinele rispunde cu prisosinf[. Oricine trebuie s[ fi
observat cit d-e nenorocili sint caii, ciinii, oile' atunci cind" sint separati c1e toYa,ril-
qii lor
;i
ce afecliune reciproc5, puternici, cel pulin la primele douti specii, atatit'
cind sirrt din nou reunite. Dste interesant de a urmiri simlimintele unui cline care stit,
linirytit ore lntregi intr-o odaie cu st[,plnul lui sau cu orice membru al familiei aces-
tuia, f6rd, a i se cla absolut nici o atenlie iar dacd, este lisat scurt timp singur latrd,
sau ur15,
jalnic. Ne vom limita atenlia la animalele sociale superioare, trecind.
peste
insecte, cu toate c5, unele dintre ele sint sociale
ryi
se a,jut5, una pe a,lta in multe
6
InLr-o discufie iuLeresatrti asupra actrsLtti subiecL
(,,Academ-v", 15 iuttie 1872, p. 231)' H. Sidgwick spune :
,,O
albinti superioarl ar aspira cu sigur:rnlir la o solufic
rnai blir-rdir :r problemei poptrlaIiei". I'oLtt;i,
judcclnd
ciupI obiceittrile urultor sau celol' ttt:ti mul!i sitlb;rtici'
ornul rezoh'i probletna pritr ucidcrea prurtcilor de sex
feminin, poliandrie
;i
raporturi de promiscuitatc
;
de
aceea esLe foarte irtdoielnic dac5. aceasta este o metodi
mai binclir. Comentind acelaEi exemplu, I\(iss Cobbe (Dar-
ttrirrism in lIorals, .,Tltcological Revierv", aprilie 1872,
p. 188-101) sprlrlc ci principiilc obligafitti sociale at' fi
asLfel risturnalc; gi presupuu ci prin aceast.a ea lnlelege
cir indeplinirea unei obligalii sociale, ar tinde spre lezare:
indivizilor ; ca trece cu vcderea fapLttl, pe care firi
indoiali c[-l adrnit.e, c[ instinctele albirtei au fost dobin-
dite pentru birtele cornunitifii. Ea lllclgc atit de dcpart+:,
incit spune c[ dacl teoria e Licii, suslinuti itr acest capitol
ar fi vreoclati general acceptatri,
',ntl
tnl tndoiesc ci in
rnornentul triumfului ei va rdsuna clopotul de moarte
al virtulii orneneqti'(. Si sper[m ci credinfa in permanenla
virLulii pe acest pimint nu este irnplrtigitir de multe
pcrsoane pe un telttcri aLit de slab.
D]ISC'ENDENTA OMU]-UI
feluri importante.
Cel rnai obi;nuit serviciu reciproc la aninralele superioarc cste
de a se avertiza urrul pe altul cle pericol prin sirn!;ur:ile unite ale tuturor. Or,icare
vinS,tor
;tie,
clup5, crlnr observil ctr. Jaeger
7,
cit tle greu
este a te a,propia de ani-
rnale irr turmii sau cird. Cred c5, vitele colnuto;i caii silbatici nu enrit r,Teun seln-
nal d"e pericol, insd, atitudinea oricfl,ruia clintre ei, cir.re clescoper[, priruul un duryman,
ii avert,izeazk pe ceilalfi. Iepurii lovesc zgornotos cu picioarelc poster.'ioare in pL-
rnint clrept semnal, oile qi caprele negre fac acelaqi lucru cu picioarele
anterioare,
emilind. d"e asemeneA un fluierat. Multe prisziri si unele;narnifere pun sentinele,
care in cazul focilor par sd fie in gcneral fernelc
8.
Ccncluc:itorul unui cird" de ulai-
rnuf,e ac!,ioneazit, ctr, sc.ntin"elil,
ryi
emitc sl,rigi"lti', cxllririftrcl at,it, pericol clt
ryi
sigu-
ran,tit,
0.
Anirnaltlt' socialtr iryi fac urrul altuia rnultc nfci selr.icji : caii se sca,rpinil
intre oi, vacile se ling reciproc
pe
locurile und.e ar!- riiincl;'in]{-., uil,triinu{,ele se caut,ir,
reciproc c1e paraziJ,'i externi, iar Breh.m afirrnir, cL ch:;rir, ce un circl cle maimule
Ocrcopithecus gr'iseo-ui,ritlis
s-a repezil, printl-rin t'1[1i16ri]li;; ghinrposr fiecare rnai-
rnu!,L se intind"e po o l'&nlrlrii, iar o alt[ mai;:lu1,il so asazil alirturi
ryi
cxa,mineazii
,,con;l,iinciost'
blunil pt'irnerial
ryi
extrn,gc ficcltiu ghrn)pc sau rnirriicine.
Anirnalelo i1i fac cle ilseilIenea seryicii
;i
rnaj irlportarntr.r unul er,ltui* : alit,fel
lupii
ryi
alte citeva animale c1e praclir, vineaz6, in J:raitc si se ajutir, lntre ci ataclnd
pracla. Pelicanii pescuiesc in comun. Pavianti Hanr,ad'ryns lntorc bolovanii pentnr
a glsi insecte etc. qi, atunci cincl ajung la unul ri]Are, a'iifia clt pot sta imprejur il
intorc impreuni,
ryi \i
funpart pracla. Anirnzllele sociale se ap[,ri, reciproe. Bizonii
tnasculiclin Amet'ictt,t1e Norrl, atunci cin-d c-xistif pi:r'iorl, ii:ini, fenrt'lele
;i
vifcii in
nrijlocul turtrtei, in titnp oe ci trlrrir'5 r,xtcliolul. lrrtr-un cir,pi'i,ol viil,ol t'oi lr,r'r"trtir,
cazul tr, cloi tanri sitlba,tici tirreli, clllc ia, Clhiiiingha,rn An a,tlrcul, irnpreurril uu t:lur
ltd,trin, si a tloi arm[sari care incerca,u irnpreunir s:i goneascr], uu a,l treilea arrndsar
d.e la un glup de iepe. in Abisinia, Biehm a lrrtilnit un circl rnarc cle paviarf
care traversa o r-ale
I
unii utcaseril deja muntelc opus, iar unii incii mai erau in
vale; acegtia din urm5, au fost ataca,.{,i de ciini, insi, masculii birtrlni s-au repezit
imecliat jos
de pe stinci
;i
cu gura larg deschis5, urla,u atlt cle inspriimintzitor', inctl;
clinii s-au retras reped"e. Ei au fost incurajaf,i clin rrctl sir, atace, inszi irrtrc tinrp
tof,i partarfi se urcaser[, din nou pe ini,lfimi, afarir, d"e unul tiniir, ln vlrst[ c1e a,pro-
ximativ gase luni, care strigincl tare c1up5, a,jutor, se suiso pe urr irloc c1e stincd
li
era inconjurat cle ciini. Atunci, unul clin masculii eci rna,i mari, un aclevir,rat orou,
a, coborlt iar cle pe nrunte, s-a apropiat incet de cel tinllr, l-a iningliat
;i
l-a lua,t
cu el triumfi,tor, ciinii fiind urult prea uluili pentru a-l ataczl. Iiu pot rezist'a de a
istorisi o alt5, scen[,, la care a asistat acela;i naturalist : un vultur a apucat un
Cercopi,thecus tlnflr, care, ag5,!ind.u-se de o ramur[, nu a putut fi ridicat in aer
imediat
I
maimu[a a strigat tare d"up5 ajutor, dupi, care ceilal{'i membri ai circlului
s-au repezil, cu zgomot, nra,re pentru a-l salva,, a,ll irre'.lrtjura,l, vult,unrl si i-rlu sniuls
tr,titea pene, inclt, acestia rlu s-rl, rnai ginclit la pratlil, oi numai culrt sir, licllpcr. Dupir,
?
Die Darwitt'sche 7'heorie, p. 101.
8
Dl. R. Brolvn in,,Proc. Zoolog. Soc.", 1868, p.409.
e
Brchrn, Thierleben, 1864, vol. I, p. 52 qi 79. Pentru
cazul nraimulelor care iqi cxtrag nna alteia gltimpii, vezi
p. 5"{. lrr legltur[ cu rnaimu{ele llanuulr'yas carc intorc
pietlele, faptul este rcclat (p. 76) dupI mlrturia lui
'\l'.'u-
'*ez,
ale cirui observalii l3ichrn le considerir ca intm totrrl
dcrnne cler incrcclere. In cltzul pavianilol tnascirji bilLi'ini
care uLucii ciinii, l.t'zi p. 79, iut'in leg[trrrir ctt vuli"ttrtil,
vezi p. 50.
SIMTUT, MCJRAL
onrlt obser,v5, Brehm, cu siguran!fl, cd, acel vultur nu \rA mai ataca nicioclat5, o trrai-
rrrtr!5, tzoIat1, tl.e cirtlul si,u
"'.
Este sigur c5, animalele asooiato au un sent'iment d.e dragoste unul fa,t5 d.e
altul, care nu este resimlit c1e animalele nesociale ad"ulte. Este mai ind.oielnic in
ce mdsurd, ele simpatizeazd, cle fapt cu d.urerile qi pli,cerile altora, mai ales in ce
priveryte pld,cerile. D-l Buxton, ceie arrusese excelente posibilitd,fi d.e observalie
11
afirmzi toluqi c5, papagaiii sili macao, care l,r'il,iau liberi in Norfolk, acord"au
,,un
in-
t,eres extravagant,tt unei perechi cu un cuib
;
qi ori d.e cite ori femela 1I pd,rfl,sea ea
era lnconjurat5, c1e un stoi.
,,care
scot,ea in cinstea ei strig5,te gtozave". Este d.ese-
ori greq d.e apteciat d"ac[, animale].e au rrreun simlrimint pentru suferinlele s_emeni-
lor tbr. Cine poate spuns ce siiei v'acile atunci cincl lnconjurd, qi se uit5, atent Ia o to-
var5,gd, muriblnd"L sau rnoarti,
;
so pare, totupi, clupi, cum observX, I{ouzeau, cri
nu simt nici o rnitr5,. Est,e d.e ascrnenea prea sigu.r ci, uneori animalele sint cleparte
c1e a resimli rrreo sirnpaiie, cleoarecs eie exclud. d.in turin5 un animal rd,nit sau il
impung cu coarnele sau 11 ciiinuie pln5, Ia moarte. Acesl,a este faptul cel mai lntu-
necat din istoria naturali,, afari, numai dacir, explicalia care a fost sugerati este
ad.ev[,rat5, curn c5, instiirctnl sau
judecata lor ii face s5, excluc15, un semen vd,t5,matt
d.e frica animaleior cle praciil, inclusiv ornul, care ar fi tentate s6, urm5,reasc[, turma.
in acest, caz comportarea lor nu este mult rnai rea d-ecit cea a ind.ienilor nord"-ame-
ricani, car,e iryi las[, tovar5ryii lor slabi si, piar5, pe cimpii, sau
[clecit
a] locr-ritorilor
d1n insda nili care, atunci c?ntl pir:infii lor lmbir,trlnesc san se imbolnd,vesc, li
lngroap[, c1e
'\rii 12.
Totugi, este sigur cli multe animale
participd, la durerea sau la pericolul
semenilor
lor. La fel qi la p:is6ri. C6,pitanul Stansbury
tt
a gd,sit pe un lac sd,rat clin
Utah un pelican b[trin
;i-
orb, care era foarie gras qi care clesigur c5, fusese bine
hrd,nit timp lnclelilngat c1e semenii sili. D-l Blyth, dupX, culn mL informeazfi,, a
v6zut in fnAia ciori care i;i hr5neau cloi sau trei d.intre semenii lor orbi
ryi
eu am
u,ttzib c1e cazul analog al unui cocory clornestic. Ifaci, cred-em c1e cuviin,tzi, putem
dennrni aceste ac!,i1ni instinctive
;
asemerlea cazurr'i sint insl mult, prea l.al'e pentru
dezvoltarea vreunui instinci, special
Ir.
}lu insumi atn vrazat utr ciitre care nu tre-
cea nciorlatir, pe lingir, o pisicil ce zractu,
"[-rclnar'.i
intr-un co,,s
ryi
care ii era, o bunl prie-
tenr-r,, firri1 s5ln o iingir, de citova, ori, cel mai sigur selnn ial nitui simlrimint de prie-
tenie la utr ciine.
ftrebuie r'lellrnitir, simpatie ceea ce fereo tru sigur'nlrf5,
(ia
un ciiue curajos s[,
se repeacl5, la cricine ii loveryte sl,irpinul.
Am virzri-t,
pe cineva cale se fticea c5, bate
cl doann1 care ti.nea in poalir, un ci,!,elu; foarte t,in'iitl, fiir5, ca incercarea sir, ma,i fi
fost f[,cutf,, inainte. Micrr fiin,ti a sd,rit pe loc
jos
ryi
s-a inclep5,rtat, ins5, dup5, ce pre-
tinsa bi,taie a incet,at, era intr-ad.evX,r patetic de vlzut cum c[leluqul incerca cu
10
Dl. Belt rli cazul unei maimufe-palayen (Alckrs)
12
Sir J. I-ubbock, Prelistoric Times, ed' a 2-a, p.4'16.
clin Nicaragla, care a fost auzitii tipind timp rie aproapc
1r
Citat de L. FI. rlorgan, TIrc American Beauer, 1868,
cloui ore in pldure
;i
a fost plrisili cu un vulLur agezat p. 272. Cip. SLansbury d[ cle asemenea o descriere inte-
foarte apl,oape cle ea. Se parc cii pasiirca se ternea sI atace resanti de modul in care un pelican foarte tinir, dus de
atiL Lii"np cit. rimineau fafi in {a!ii
;
qi dl. BelL este cle un curent foarte puternic, a fost indrurnat
;i
inconjurat
pirere clil ceea ce a vi.zut din obiceiurile accstor aninale in incerclrile sale cle a ajunge la mal dc cilre o
jumltate
cii ele se apari. de vulturi sLind cite doui sau trei impreuni de duzin[ dc pisiri bltrine.
(7'1rc NcLturalist in Niearctgua, 187-1, p. 118).
1a
DupI cum afirmi dl. Bain,
,,ajutorul
efectiv dat
11
,,Annals
of NIag. of Nat. llist.", noir:mbrie 1868, unui suferind izvoregte din simpatie proriu-zisi" (Menlal
p. 382.
aruI Morcll Science, 1868, p. 245).
92 DESCENDENTA OMULUT
iusisteuf,i, sir, lirrgi obrazul sti,pinei tui
;i
s-o consoleze. Brehnr
15
afirntri ch, atunci
cincl un pavian ln captivitate era urnrir,rit pentru a fi peclepsit,, ceilalli au incercat
sd,-l apere. Trebuie sd, fi fost simpatia, ln cazurile de mai sus, cea care a f[cut, ca
pavianii qi cercopitecii s5,-;i apere tovari,qii tineri de ciini;i d"e vultur. Nu voi da
d.ecit un singur alt exemplu d.e comportare eroic5, pi cLe simpatie in cazvl unei mici
mairnule americane. Acum mai mulli ani, un ingrijitor d.e la gr6dina zoologicir,
mi-a ari,tat clteva ri,ni adinci cle-abia vind.ecate pe propria-i ceafd,, care i-au fos1,
fd,cute, pe cind. ingenunchia pe pod.ea. d-e ci,treunpavian fiorcs. l\{ica maimu!.[, amc-
ricand,, care era o prieteni, d.evotati, a acestui ingrijitor, tr5,ia in acelaqi comparti-
ment spalios
ryi
ii era grozal.;- defricii,cle acest pavian ma e. Totuqi, de indatd, ce,1i-a
vd,zut, prietenul in pericol, s-a repezit s5,-l apere
ryi,
prin tipete
;i
muryc[turi, l-a dis-
tras intr-atita pe pavian, incit omul a reuryit s5, scapc, cll toate c6, clnpzi pflrerea
cloctorului, fusese in rnare pericol c1e a-;i piercle riala.
Pe lingf, dragoste
;i
sirnpatie, tr,nimalele prezintfi
li
alte calit[fi legate c1e
instinctele sociale, care la noi ar fi clenumite morale,;i sint cle acorcl cu Agassizl6
ci,
ryi
ciinii posed.5, cev& foarte asemirni,tor conytiinfei.
Clinii posed.5, o o&recare facultate cle autosti,pinire, qi aceasta nu pare a fi
in intregime rezultatul fricii. Dup5, cum observl Braubach
tt,
ei se ablin cle a fura
hrand, ln absenta st[,ptnului lor. De mult timp s-a ad.mis ci, ei reprezint5, insuryi
tipul fid.elitillii pi al supunerii. insd, elefantul este de asemenea foarte crecl"ineios
cond.ucd,torului sau ingrijitorului sir,u pi il consider5, probabil d.rept concluc[,torul
turmei. I)r. Ilooher md, informeazil c5, elefantul pe care c[,ld,torea in Ind.ia s-a 1nn5,-
molit atit d.e ad.ine, iqcit a ri,mas fixat plnfl a doua zi, cincl a fost scos cle oameni cn
ajutorul fringhiilor. fn asemenea situalii elefanlii apucil, cu trompa orice obiect,
viu sau mort, pentru a-l aqeza sub genunchi gi a preveni cufund.a,rea pi mai aclincfi,
in noroi
;
conducfl,torului ii era ingr azitor c1e fric5, ca nu cumva animalul sd,-l apuce
pe clr. Ilooker;i sd,-l zdrobeascd, cle moarte. Dupi, cum fusese asigurat d.r. Ifooker,
conduc5torul insuryi nu risca ins[ nimic. Aceast6 std,pinire cle sine intr-o situalie
rreprevi,zutd, atit cle ingrozitoare perttru un anirnal greu este o r.lovad"fl minunatf,, de
notrili, firlelitate
18.
Toate animalele care tr[,iesc ln grup, care se ap5,ri,
;i
i;i atacd, dupmanii in
comun trebuie d.e fapt s[-qi fie, intr-un grad. oarecare, crerlincioase unele altora qi
cele care urmeaz[, un conclucd,tor trebuie s5, fie lntr-un anumit gracl ascultd,toa e.
Atunci cind. pavianii clin Abisinia
ts
jefuiesc
o gr[d.in[,, ei iqi nrmeazd, conducS,torul
in td,cere
; Di
clac5, vreun animal tini,r imprud.ent face zgomot, el prirneqt'e o palmd,
de la ceilalli pentru a-l 1nv5,!a liniqte qi ascultare. D-l Galton, care a avut oca,zrL
excelente de a observa vitele cornute semisd,lbatice din Africa de sud, spune
20
cd, ele nu pot suporta s5, fie separate d.e ciread.i, nici chiar pentru scurt timp. Ele
au de fapt o natur5, de sclav gi acceptd, hot5,rlrea comun[', necfl,utind. o soarti, mai
bun5, decit sd, fie conduse de cd,tre un bou oarecare, care sd, aibd, sufieientfi, tncredere
ln sine pentru a accepta aceast5, pozitie. Oamenii care dreseazd, aceste animale
pentru ham cauti, cu siguranfd, pe cei care, pd,scind. separat, d.au d.ovad.L d.e o dis-
t5
Thierleben, vol. 1, p. 85.
te
I)e I'Espice el de Ia Classe, 1869, p. 97.
tz
Die Darwin'sche Art-Lehre, 1869, p. 54.
18
Vezi de asemenea lucrarea lui Hooker
Journals, 1854, vol. II, p. 333.
le
Brehm, Thierleben, vol. I, p. 76.
20
Vezi lucrarea sa extrem cle interesantir despre Gre-
gariousness itt Cuttle and in XtIatt,
,rNlacmillan's Xlagazine",
Himalagon februarie, 1871, p. 353.
SIMTUL MORAL
pozilie de incredere in sine
$i
pe acerytia ii clreseazd, ca boi fruntaqi.
D-t Galton acla-
ug5 cd, asemenea animale sintrare qivaloroase pi d.acl, s-ar naqte multe, ele ar fi
curind. eliminate, d.eoarece leii cauti intotdeauna indivizi care se indepdtt'eazd'
de turm6.
in legiturd, cu.impulsul care face ca anumite animale sd, se asoci,eze
$i
sd, se
ajute intre ele in mufte feluri, putem deduce ci, in majoritatea cazurilor ele sint
lndemnate de acelaqi simldmint de satisfaclie sau plflcere pe care il simt executind.
alte acliuni instinctive sau de acelagi sim,tdmint de nepl[cere ca atunci cind" alte
acliuni instinctive sint impied.icate. Yed.em aceasta ln nenumd,rate cazuri qi este
exemplificat in mod. izbitor d.e instinctele d.oblndite ale animalelor noastre tlomes-
tice; astfel, un cline ciobdnesc tinir este incintat si, mine o turmd, de oi gi sd, alerge
in
jurul
ei, insi, nu s-o h[rfuiasci,;un ciine fox tin[r se delect'eaz6' vinlnd. o vulpe,
pe cind. alte rase de ciini, dupi, cum amvhzut personal, nici nu se uitd, la vulpi. Ce
simlAmint puternic de mullumire interioard, poate indemna o pasf,,re atit de aetivi,
sd,-qi cloceascd zi de zi oud,ie ? Pdsflr'ile migratoare sint foarte nenorocite dac[, slnt
oprite d.e a migra; poate c[, ele se bucurS, sd,
porneasc5, in lungul lor zbor, ins[, este
greu d.e conceput cd, bietele giqte cu aripile t6iate, descrise de Audubon, care au
plecat pe jos la timpul potrivit pentru o c6l[torie de peste 1 600 km s-ar fi bucurat
Oe acest iueru. Ilnelelnstincte sint determinate numai d.e simld,minte
penibile,
ca fr'ica, care d.uce la autcconservare
;i
care in unele caz\ri este resim!,iti, fa!i, d-e
anurnili d.u;mani. Sint de p6rere cd, nimeni nu poate analiza senzatiile d..e,pldcere
sau durere. in multe cazuri este totursi probabil ca instinctele s[, fie persistent ur-
mate prin simpla for!5, a ereditfllii, fd,rd, stimulentul
pl[cerii sau al durerii. Se pare
cd, atunci cincl un tinflr prepelicar miroase pentru prima d.atd, vinat nu poate sit
nu-l semnaleze. O veveriji in colivie ca e apas6, alunele pe care nu le poateminca,
ca qi cincL le-ar ingropa iir p6mint, cu greu poate fi consideratfl, cL acfioneazd, in
acest fet clin pl[cere sau d.urere. De aceea, pfl,rerea generalfl, cd' oamenii trebuie
ind.emnali la oiice acliune prin faptul ci, incearcd, o pl[cere sau o suferinff oa,recare
t'ste poate gre;itii. Ou toate cd, un obicei poate fi urmat orbet;te
;i
deci indife-
rent tle vreb pidceresalclnrere rsirn{it6irracelnrornent,totuqidac[,e
steimpietlicat
inmodfor:,tatsaubrusc se vil incerca in general un sirntlmint vag
119
ngmullumire.
S-:r,pre supus tleseori cti anirnalele att tleve'nit rnai intii scciale,,s_l c;i,,.in con-
seein!5,, se simt stingt,erite atunci c;intl se separ[
ryi fse
simt] ltr, largul lor t,ind. sint
impreuirl,
;
o ipotezl, mai probabilii, este insii, cit, pr'irttele care s-au tlezvoltrtt; au fost
aceste senzafii, pentru ca acele animale oare nr profita trflind irt societate s[, fitl
stimulate s[, trfi,iascd, impreuni,, la fel ca qi senzatia d.e foame qi plircerea d-e a minca,
care au fost, f[r[ indoiali,, clobindite in prinrul rind pentru a inclemna animalele s[,
mi,nince. Senza,tia d.e pl[cere decurgind" din societate este probatlil o extind.ere a
afecliunii pareniale sau f;tiale, deoaiece se pale c[, instinctul social se clezvolti, din
faptirl c[, t]nerii rd,min timp indelungat cu pd,rinfii lor
;
aceastf,, extindere
poate fi
atiibuitA par,tial obiceiului, dar in primul rind selecliei naturale. La animalele
care profiti, tieinO in asocialie strinsd,, inclivizii care au cea mai mare pl[cere trd-
ind. iir sccietate vor scd,pa cel mai bine d.e diferite pericole, pe clnd. cei c[rora le
pasi, cel mai pulin de semenii lor si tr5,iesc solitar vor pieri in cel mai ma,re numfi,r.
ir *uu, ce priveqte originea afec,tiunilor parentale qi filiale, care pal
qq
fi_e.la baza
instinctelof sociale, n.i cunoaqtem treptele
prin care ele au fcst d.obinclite, insd,
pntem d,eduee e[, aceasta s-a reahzat in mare parte prin seleclie
naturalil,. Aproape
93
DESCENDENTA OMUI,UI
sigur cii, tot a$a a fost
;i
eu sinrlimlntul ueobi;nuit
ryi
opus, clo urii, intrcr lurlele cele
trl_ai a,propiate, ca la a,lbinele lucrzil,oarc carc l;i omoaril fra,tii, trintorii, ca la rn6t-
cile care lqi omoar5, fiicele mltci, d.orin!,a cle a-ryi distruge rutlele cele mai apropiate
fiind. in acest caz :ut'71i, comunit5,lii. Afecliunea parentali, sau un sirnfd,rnfnt oare-
care care o inlocuie;te s-a clezvoltat la anumite animale situate foarte jos pe scara
evolufiei, ca de exemplu la steaua d.e mare qi la pd,ianjeni. IJneoli ea este prezenti,
numai la ciliva repre zentanti ai unui intreg grup de anirnale, ca la grupt{ Y'orfi-
cula sau urechelnile.
_
Ernolia extrem d.e importantd, de simpatie este distinctfl cle cea d.e clragoste.
O mamd, poate iubi cu pasiune copilul ei ad.ormit qi pasiv, insi, cu greu se poate
spune in agemenea momente cd, simte simpatie pentru el. Dragostea unui om
pentru ciinele s[u este distincti, c1e simpatie
;i
la fel este cu cea a ciinelui pentru
sti,pinnl s5u. Ad.am Smith d.emonstra pe vremuri, ca
;i
cll. Rairr recent, cra haza
simpatiei rezid[ in puternica noastrf aclueere amirrte a ullor st6ri anterioare cle
clurere sau pl5,cere. I)eci
,,veclerea
unei alte persoane suferind cle foarne, frig, obo-
seal5, reinvie in noi o oarecare aducere amirrte cle asemenea st[ri, care sint clure-
roase chiar si numai ca id"eet'. Sintem astfel lnclemnali s5, u;urd,rn suferintele al-
t'ora, pentru ca, in acelaqi timp, propriile noastre simJ,d,minte d.ureroase s5, fie u;u-
rate. in acelaqi fet particip[rn ta plecerile altora2:'. Nu-mi clau seama insir, curn
poate
explica aceastd, ipotezd, faptul ci, simpatra este provocatd, lntr-un grad in-
comensurabil mai puternic
d.e c5,tre o persoan5, iubitI, d"ecit de cfl,tre una incliferen-
tA'. Simpla ved.ere a suferinfei, ind.ependent d.e iubire, ar fi suficientir, pentrn a,
eYoca in noi amintiri
ryi
asocialii intense. Explicalia poate
consta clin faptul cli
Ia toate animalele simp atia este inclreptati, numai cd,tre membr.ii aceleiaryi cornuni-
tX,1ri
ryi
cle aceea cd,tre membrii cunosculi
ryi
mai mult sau mai pu,tin iubili, ins[, nu
c5tre tofi indivizii aceleiaqi specii. Acest fapt nu este mai surprinziltar declt
attrnci cind. frica, la multe animale, este ind.rept atd, ciltre anumili rluqmani. Spe-
ciile care nu sint sociale, ca leii qi tigri, simt, fd,rd, lndoiali,, simpatie pentru sufe-
rinla propriilor lor pui, nu insd, pentru cei ai vreunui alt a,nirnal. in cazulomulpi,
egoismul, experienla
;i
imita!,ia sporesc probabil, dupfi cuili a a,rd,tat c1l. I3ain,
forla simpatiei deoarece sintem conduryi de speranla de a fi r[spl5,tiJ,i prin bine,
atunci clnd. facem pentrual,tii acte de bund,bate pi simpatie, iar simpatia este rnult
int6rit5, prin obiqnuin!5,.
Oricit de complex ar fi mod.ul in care acest sim!flmint a putut iua na,1telo,
cum el e ste d"e mare importanld, pentru toate acele animale cAre se ajutilryi se ap5,rii
reciproc, el trebuie sd, fi sporit prin seleclie naturalfi,, cleoarcce acele comunit;,li
care includ, cel mai mare numdr de membri cu simpatie reciprocil, vor propi,ryi cel
mai bile qi vor avea cel mai mare numd,r d.e d.escenclenli.
In multe cazuri este totuqi imposibil d"e hotd,rlt d.aci, anumite instincte
sociale au fost
doblndite prin seleclie natural6 sau d,acd, slnt rezultatul indirect a
altor instincte pi faculteti, cum sint simpatia, ra,tiunea, experienla qi o tendinli,
2L lrlezi
remarcabilul prim capitol din Theorg of Moral ficiat san altele ln locul ei pot compensa prin simpatie
Sentiments, al lui Adam Smith. De asemenea lucrarea sau prin serviciu adus saclificiui flcut". Daci ins[, clupi
d-lui Bain, Mental and X'Ioral Science, 1868, p. 244
;i
cum pare a fi cazul, simpatia nu este declt un instinct,
275-282. Dl. Bain afirmi ci
,,simpatia este indirect o cxercitarea ei ar cletermina o pl[cere clirectf, in acelagi
sttrsS. cle pldcere pentru simpatizant",
;i
el explica aceasta fel ca gi exercitarea, dupl culn s-a observal mai susr. a
prin reeiprocitaLe. Ifl observri cI
,,persoana
care a bene- aproape oriclrui alt instinct.
SIMTUL MOAAI"
de a iirrita, sau c1ac5, nu sint
faltceva]
dectt rczaltatulunuiobiceilnd.elungoontinuat.
Un instinct
atit de rernalcabil ca cel d,e a plasa sentinele pentru a aveitiza comu-
nitatea de pericol cu greu a putut fi rezultatul indirect al vreuneia dintre aceste
faculti!,i
;i
cle aceea el trebuie sri fi fost clobintlit, direrct. Pe de att[, parl,e, obice-
ittl ttrrtr:tt tltr nulsculii unor atrirttalc sociale de a api,ra comunitatea
$i
Ae'a ataea
in curnutr dugtnanii sau prada lor poate sL fi apbrut din simpatie reciproci,, ins[,
curajul
_qi,
in rnajoritatea cazurilor, forla trebuie s5, fi fost dobtndite anterior,
probabil prin selectie natural5,.
Dintre diferitele instincte qi obiceiuri unele slnt mult mai puternice decit,
altole, adicti unele prod.uc rna,i rnultir plfl,cere in executarea lor
ryi
mai multd, sufe-
rin!,li ln impieclicarea lor tleclt altele srlu, ceea ce este probabil tot atit, tle irnpor-
tnnt slnt rnai pelsisternt
urnra,tcr prin ereditate, f[,r[, a proyoca vreun sim,t[,mirrt
drr pl5cele
salr dc durere. Noi inqine sintem conrytienli de faptul cI, unele obiceiuri
sint mult mai greu d"e lecuit sau de schimbat decit altele. Adesea se poate observa
llr, animale un eonflict intre diferite instincte sau intre un instinct qi o dispozi!,ie
obi;nuitit, ca atunci eind nn eiine se reped-e d.up[, un iepure d.e cirnp, este mirst;rat,
s(f opl'esttr, ezit5, iarirsi il urmlic.,sqte sar se lntoa,rce ruqinat la std,pinul s5,u; silu
ca int;re dra,gostea nrrei cri!,ele pentru cil,teii sI,i tineri qi pentru stilpinul s[,u, deoa-
rece se poate veclea cum oa srl cluce pe furiry la ei, ca gi cind ar Ii oarecum nrryinatit,
tle a nlt-,si inl,ovirri;i stilpinul. Cazvl cerl rnai curios pe care il cunosc al unui in-
st,itct itn'itrgintl
trrr zr,ltul cste ins[, a,l instinctului de migraliurre lnvingincl pe cel
rnatelu. Pt'itttttl esto uimitor d.e puternic
;
o pasl,re captivi, izbeqte la tirnpul res-
pectiv cu piepi,ul gratiile coliviei, pin5, cc pieptul devine golaq pi singerind. Tot
a,cest instinct fa,ce sfl, {,inerii sonroni sri sar[, din apa d"ulce, in care ei ar pul,ea
s[,-gi
conl,irruic existenla,
ryi
asl,fel, fd,r[ intenfie, si, se sinucidf,,. Oricine
rytie
cit de prr-
l,(,I'ltic este instinctul rnatern, care face chiar tirnidele pfisl,ri
sX, infrunte pericole
tnali, cu foa,te ot-t, o fuc ctr ezit,ale qi ln contrazicere cu instinctul de autoconseryAre.
Itrsl,irrct;trl tlt'trtigru,tc t'sttr tt-rl,rrryi atit de puternic, incit hl sl'ir;itul toa,rnuei r,inttuni-
cilc (swullouts), llsturrii (lrcu,se-tnurt,'ins)
ryi
rindun"elele cle ploaie (swifts) cleseori
isi pirirsesc puii lor pli,pinzi,lirsindu-i
sir, piarf,, in rnod
jalnic
in cuiburile lor
22.
l{e put,r:m da seillni} cir, un inrpuls instinctiv, tlacfi, este ln weun fel oareca,re
ttrai Iulositor urrci spocii dccit vreun alt instinct sau vreunul opus, va deveni prin
selectic na,tura,lir,
eel nta,i puternic clintre ambele, deoarece indivizii la care el c.'ste
ctrl trrlr,i ptrtt't'llic d.ezvoltat vor supravie!,ui in numir mai mare. Est,e intloielnic
t h ct"t, lt ct'*stt r c st,t' cazt rl instirrctului dc migrare in comparalie cu cel mat,el'n.
IVI:t,rca
1rt'r.$isl,t,n1iI
si actirrn('4, sustimrt5, a insl,inct;ului cle migrAre in a,nunrit,e ano-
lirrrllur'i, itt 1,o1, t'irrrpul zilci, ii ponl,tr dn pentru citriva vreme o frlrf,i, pr:epond('l"elltr-u.
er
ll,t'v. 1,. Jcnvnrr (r.czi ctli[.ia sr, IV/rilc'.s Nrrf. flis/.
oI Selltorrtc, 1853, p.20-1) <lir acesL fapt, intcgistrat
Ittl"ii de ciitre ilustrul Jenncr fur Phil.
'1'ransnct., 1824,
qi confirmab de aturrci de rnai mul[i observatori,
ln special de d!. lSlacklvall. Acest din urrnl observator
cougtiincios a observat le sfirgitul toarnnei, timp de 2 ani,
treizeci qi
;ase
de cuibuli ; ol a gisit c:i clourisprezece con-
{incrrrr
pr-ri mor!.i, cinci con}irleau oui-r gata cle eclozare,
ier trei. our-l plll.in clocite. \{rrlLc pirsliri incir prcrl tinere
x -- r',
.t{ti
pcntru un zbor prelungit fuseseli de tseurenea piriisite.
Vezi l3lackwall, llesearches irt Zoologg, 1834, p. 108 qi
118. Pentru dovezi suplirnentare, cu toate ci acestea nu
sint rrecesare, vezi Leroy, Lettres Phil., 1802, p. 207. i)crr-
tru listuni, lucrarea lui Goulcl, Introductittn lo the Birds
of Great Britain, 1823, p. 5. Cazuri similare au fosL obser'-
vate in Canada de dl. Adams,
,,Pop.
Science ll,eviel",
iulie 1873. p. 283.
96
DBSCEI\DEIhI Xi\ ONI tt l-t-ll
Onoul,, an,imal, soc,i,al.
-.
Oricine ad.rnite ci), omul est e o fiinf[ socialfl.
Yedem aceasta in aversiunea sa
pentru singurd,tat'e
qi d.in d.orinfa sa pentru o
societate in afari, d,e cea a propriei sale familii. Detenf,iunea, izolatii, este una dintre
cele mai grele pedepse caie pot fi aplicate. Ifnii autori
presupun c5, ontul tr5,ia
inilialinfamiliiizoLaterlnsfi, irr prezent, cu toato cI, {a,milii izolate sau nunrai cil,e
Aori6 sau trei la u1 loc rd,t[cesc prin pristiel,d,file unor regiuni sirlb:rtice, ele intrefin,
d.up[, cit pot afLa,leg6turi de prietenie cu alte familii locuind in acelaqi
littut.
Ase-
mJnea tarnitii se'lntilnesc uneori la sfat
ryi
se unesc
pentru ap[,rarea lor comund,.
IrTu se poate invoca contra faptului cd, sd,lbaticu.l este un animal social argunlen-
tul cd, triburile locuind.
linuturi
invecinate se rd,zboiesc aproape pelmallent intre
ele, d.eoarece instinctele'sociale nu se extind. niciod.ati, la to!,i inclirrizii de aceearsi
speoie. Jud.ecind. prin analogia majorit[,fii cvad.rumanelor, este probabil c[, strd,-
doqii primitivi ai ornului, asemd,ndtori maimulelor, el?u c1e aseille'nea sociali,
tnsd, aceasta nu are rrreo nrare importanfd, pentru noi. I-aptul c[, ornul., apa cum
existi, eI acumr ru ar.e decit puline instincte speciale,
pielzind. pe cele pe care
strdmoqii sd,i
pitmitivi le-au posed.at, nu este un rnoliv ctt, eI sit, rru fi pI,st;ral, tlin
timpuri extrem tle lnd.epfrtate un grad oarecare ti.tr tlragusttr
ryi
siiriplt,tie itrst,ittc-
1,ive pentru semenii s[i. Sintern de fapt cu tolii conryt'it'ttli t-ri,:tvonl rcalmtrlti;tl
asemenea
gentimente
de simpatiezsl conqtiin!;a, nonstrit, tttt tr(| silutttr insri tlltcil t'le
stnt; instinctive, dac[, rlu hrat naqtere cle detnrtlt, in acela;i l'el t;tt
!i lt],
rt,ttitrinlele
ilferioare, san i1ace ele au fosl; clobinclite cle fieca,r'ti tlint,l't^ noi ilr prillrii it,tti :t,i t'itl-
!ii,
Deoarece omul este un anjmal social este aproftpe sigLrr o[, el ttroryt;eueqte ten-
Ainla de a fi cred.incios tovari,gik:r sili
ryi
s,upus
rye{ulrri
1,r'ibulrti siu, tlooareoe.&,otrsttr
ca[tep sint comune ma,jorit5,fii anima]elor sociale. I,lt vu, ftvea, in c-onsecinfI,, o
oarecare capacitate d.e std,piniie cle sine. Printr-o tendin!,ir, ereditar[ elva fi dispus
s[,-ryi apere fn comun semenii
gi s[, fie gata s5,-i ajute ln ori ce l'el care mr a;r irnpie-
dica
piea nqlt propria sa bun[,stare sau propriile sale d"orinti
puternice.
^
tn ajltor^ul pu care il d,au membrilor acetreiaqi comunit[,lri, animalele socialtl
care sint siiuate pe- treapta cea mai d.e
jos a sc5,rii evoluliei sint, concluse a,proape
exclusiv, iar cele mai evoluate in mero mf,,surI,, cle instincte speciale
;
ele sint
insd,, de asemenea, partia,l indemna,te d.e dragoste
$i
simpntie
recipro_cI,, ajutatett
tlupfi, ctt se pare, fn[r-o-oareca
'e rri,suril de rafiqne. Ou toat,er c[, oruulr dup? cum
tocmai s-a observat, ntr a,ro nici un instinct special caro s[,-i spuni, cum sir,-gi ajute
semenii, el 6re toturyi aceastd, tendin!6,
$i
cu facultnlile sale itrtelt'cl,uale perfeclionattr
va fi, fireqte, mull, cl,lfi,uzit in aceastfl privinff dc raliule qi t,rperriel!fi. Sitnpa,-
tia instinctivd, il va face de aseinenea sii,
preluiascii consider:abil a,prr-rba,r'ea semo-
rrilor: s[i, tleos,rco1 tlupd, euln a, arrit'at clat' tll. I]aill
to,
cl,ragostea, tle hludii, qi sintlt-r-
rniltsl puternic dcr glcirie, preourn
ryi
oloarqr1,
$*
rnai pul;ernicfi, de disprt',!,
Di
infanlie,
,,sint
rizultat,ele scntirnentului de simpatie". In consecin!ri, onrul este influetrt;itl, itt
cea mar mare m[s1rf,, cle tlorinlele, a,plobarea,
ryi
clezaprobarea semetdlor s[,i, expri-
mate prin gesturile qi vorba 1or. Astfel, instinctele sociale care l,rebuic s[, fi fost
clobindite d"e om intr.o stare foarte primitiv5,
ryi
probabil chiar de str[moqii sd,i pri-
rlitivi asemind,tori maimutelor, nrai dau inci, impulsul unora d"intre cele urai bune
gs
Hume observi (An Enquirll Concerning the Prin- irnaginea prirnei... ne cornunici o bucurie sccretit;
ciples of MoruIs, eclilia clin 1751, p. 132):
,,Pare
si exisle aspecLul celei din urmi... aruncir rtn sentimetrL de ure-
o nevoie de a mirturisi ci fericirea gi nenorocirea altore lancolie asupra imaginaf.iei".
r)s 1r, sint spectilcole r:u totul inrlifert:nte, lnsi cir plin
'J4
LIental and Il'Ioral Sciertce, 1868, p. 2l-r'1.
SIMTUL MOP"AL
acliuni ale sale
;
acliunile sale sint lnsd, determinate intr-un grad mai mare de dorin-
lele
exprimate qi d.e aprecierea semenilor sd,i qi, d.in nefericire foarte des, d.e pro-
priile
sale dorinle puternic egoiste. Deoarece insd, dragostea, simpatia qi stnpini-
rea de sine se intd,resc plin obirynuinln qi d-eoarece facultatea cle a raliona devine
rnai clarL, aqa incit omul poate aprecia corect pfrerile semenilor sd,i, el se va sim-
!i
lndernnal,, in afar[, de orice pl5,cere sau tlurere treci,toare, sd, adopte anumite
Unii de cond,uiti,. El ar putea d.eclara atunci (tteqi nu cred cL un s5,lbatic sau om incult
ar putea gincli ln acest fel): Eu slnt supremul
judec5,tor
al propriei mele purt5,ri sau
cu vorbele lui Kant, nu vreau sL violez ln propria mea persoiln5, cLemnitatea llma-
nitd,fii.
Inst'inctele
soci'ale mad durabile 6na'ing instinctele ma'i, pulin pers,i,stente.
-
Totu;i, nu arn examinat 1nc5, punctul principal in jurul
c5ruia, d.up5, ipoteza noas-
trd, d.e fal,ra, se roteqte intreaga problemd, a sim!,ului moral. De ce s[, simtf oare
omul cra ar trebui si, dea ascultare unei anumite d orinle instinctive mai curind. decit
alteia ? Dc ce oare regretd, el ama,rnic dacir, a ced"at unui sim! puternic de lutocon-
servare si ttu si-a riscat via!,a petrtnr a salva pe cea a unui sern(rll nl sir,u ?
Si
rle r;e
oaro regretii, cti, impins tio foa,rne, a fural, de-alc nrincz-irii ?
.[n prirnul rincl cs1,e cvident cir, in cazttl ornului inrpulsurile instinetivc A,rr
diferil,e gt'ittltr tlo for![,; rrn si,Ibal,ic iryi va risca, viala pentrir a salvrr, pe ceil, a untri
rnenrbru ltl aceleiasi cornurritlfi, ins5, v'lr, {i conrplet irrdiferent perrtru un.str[,in
I
o
nta,mI, l,inti,r'il si tilrritLi, indemnat[, de instinctul mA,tern, va infrunta fii,rir, o clipir, tltr
ezitate cel rnlli rnare pericol pentru
copilul sd,u, lns[, nu pentlu un simplu senreu
oarecare.
'I'ol,upi,
rnulli bd,rba!,i dwiltzali, chiar
ryi
tiner:i, care mai inainte nu
ryi-a,rr
riseat niciodal,ti viala pentnr
un altul, plini de curaj pi sirnpal,ie llu Au
finut,
s(foo-
tea,l[, tle instincl,ul
de autoconsorvtr,re qi s-au aruncat fhrir, ezita,re in viltoare& nnt i
*pe
pentru a, salva un om care se lnecar cr toate cX, acesta nu era declt un stri,iu.
Ln acest caz ornul es1,e indrrmnat cle acelaqi rnotiv instinetiv ca,re a ff,,cut pe eroiclr,
rnicl, rntr,irnuff american5, descris[, nrai lnainte sl-ryi salveze ingrijitorul, atacind
rnarele pi ternutul pavian. Asernenera acl,iuni, ca ruu du rnai sus, pi,r sX fie rezultatul
forlei rttai mari ll instinct,elor
sociale sau nraterne decit ale oricd,rui alt instinct sau
rnotiv, d.eoarece ele sint excrcutate prea instarrtaneu pentru a fi supuse
judecfilii
satr ca rrreo plS,cere
san dru'ere sii, fie resimtitd in acel moment, cu toate c[, d"ac[,
ar fi fost inrpiedicate din orice motiv s-ar fi putut resinrli trist,efe sau chia,r sufe-
rin![,. Lfl, rl] olu tirnid., pc
de altir, parte, instirrctul tle ant,ocorNervare poate fi atlt
de putt'rnic, iricit
sL fie inca,p:rbil si'r, st. decitli la, nll asernenea riso, poa,te nici chia,r
petttnr^proplinl
sir,u copil.
fnri dart sril,rnil cii, rrrrrrlo persoil,uc
srrs!,iu c[, ltcl,iunilo execlrtate irnpulsir',
el in ca,zut'i.[c tle lna,i stts, nrr int;rir, sub tlorninat,ilr, sinr!,trlni rrrora,l si rm pot fi nundte
tnourle. Ei lirnitea,zra acesl, termun la acliuni tixecutate internt,ionat, dupi, o vic-
lolie
asupra dorinte,lor contrare sau ciud sint; inspirate rle vreun motiv in[ll[tor'.
Pare insri aproape irnposibil dc a face o d,eosebircr clarf de acest fel
gs.
I n ceea co
s6
['Iii refer aici la dislinc[ia lntre ce s-:l numit, lnora- thinlting antl Plains Speal.'ing, 1873, p. 83) :
,,I)istinctia
liL:rtea materialii
Si fonnald.
][ii bucur sh const:rt ci prof. rnetafizicir dintre rnoralitatea nreterialii .'si l'ot'nral:i este
Huxley (Critiques and Atldresses, 18713, p. 287) adopLi toL aLiL tle nepotriviti ca
;i
oricare altii ascnrent,n tlis-
acelagi punct cle vedere ca gi rninc in leglturi cu acesL tinc[ic".
sttbiect. Dl. Leslie Stephen obst:rvii (E.s.soys an Free-
DESCENDEIITA OMULUI
priveqte motivele ind,l!5,toare, s-au inregistrat mulbe cazuri ln care s5,lbatici lipsifi
de orice sentiment cle bun[,voin!6, generald, ta.d, de umanitate qi care nu sint con-
rtrrryi rle vreun motiv religios ,si-An sacrificat in mod- conqtient viala ea prizo-
nieri
26
decit sd,-5i tr[d-eze carnarazii
;i
desigur c[, purtarea lor ar trebui conside-
ratil ca rnoralir,. In eeea ce plive;te chibzuin,ta,
ryi
victoria asupra rnotivelor contrarc,
se pot veclea animale care stau la ind.oialS intre instincte opuse at,unci ctncl este vorba
s[,-qi scape descendenlii sau carnarazii din pericol, totugi acpiunile lor d.eqi sint
executate pentru binele altora, nu sint consid.erate morale. De altfel, orice se
executi, repetat de ci,tre noi, pin[ in cc'le d"in urmi se va face f5ri, chibzuinli,
sau ezitare qi atunci cu greu se poate clistinge cle instinct
I
totuqi, nirneni ntl va, pre-
tincle ci, o asemenea acliune lnceteaz6, de a mai fi moralir. Din contra, noi sim,tiur
cu tolii cL o acliune nu poate fi consid.erati, perfectfi, sau executat[ in felul cel nrai
nobil d.ac[, nu est,e executatf in rnod. impulsiv, f[r[, chibzuire sau efort, lll fel cuur
ar fi fricutir, d.e un om ln care calit5,fite necesare slnt innd,scute. Cel care este tlbli-
gat ea si-ryi infringi, frica sau lipsa d.e simpatie inainte d,e a acliona merit5, t,otuqi,
intr-un anumit sens, mai multri cinsi,e d.eclt omul a,l ciirui ternpcirament inniiscut il
face sfi, rrxecute o acliune bunri f[,r'ir, efort. I)eoarece lltt putem factr distirrcfit.l
int,re motive, consirlerilm toate aoliunile dintr-o ilnlnnil,i clasii,
Idc
acf,irrni] cil, lllo-
lAle dacd, sint executate de o fiin!5, molal[,. O fiitt!,[, ttloralil, e$t('(]e[r care t'ste c:lpa,-
bil[ sii compare aef,iunile sau rnotivele sa,le trecute
ryi
viitotr,r'tr si sir, lc aprobe slt,tr si,
lei clr-.,za,probe:. I{u avern nici un nrotiv de a presllpune cI, vtentlul tlint,r'et arrintuleltr
inferiorr,r.e are llceastir, capacitatc
ryi
de ar-leea,, atuttci cintl tttr clino de lferrrr,-Novll,
scoate un copil rlin ap5, sau o rna,irnntfi, sc expune
lrericolttlui
penl,ru a-qi salvll ctl-
rnarathrl ori preia ingrijirea unei rnaimu!,e orfan"o, lltt cotrsirlerS,m comporl;a,relt, lot'
clrept rnoralir. in ea,zul clmului ins[, singurul c:t,t'lr
poa,tc fi considerat cu ctrltil,rr-
tline ctl, o fiinfd, rnorall,, acliuni dintr-o a,trumitl, clasri sinl; tleuumite tnora,lt-r da,ci,
sint execgtatei in rnod. d"eliberat, rlupii o luptl ctt rnol,ivt'ttpltstt, llitr ittrtrplsiv prirr
instinr:t, fic
prin eliectele unui obicei tlobindil, tltr incetul.
S[, revenim insii, la subiectrrl nostrrr rrrtli r'r,plolJiut. f.]u 1,oa,1,c cir, ull'lt' itt-
stilete sirrt rnai puter'niee decit a,lttltr
ryi
a,stfel rluc lu, rlcliutti eorespurtztil;rvil,l'1!, lltL
se
poate susfine ce, llr, onr instinctele soeia,le (inclusiv iul-rirt'a cle laudin
ryi_frica
tlt'
dezaprobare)
a1 putere rnai lll&r'o salr all clobinclit, prin obiqnuint,L ind-eluttgal,ri,,
forlil mai mare cleclt instinetele de aul;oconseryar(1, foarne, d,orinfii selxualt-t,, t'itz-
bunare etc. De ce regreti omul, chiar clacfi, ittcearc[, sL inllil,nre aselllellott, l'egx'l
,
cX, a clat urmare unui anumit impuls tratural clecit unui altuia;i de r-re sittttt't'1,
tleasernenea cil ar trebui s6-qi regrete purta,rea ? irr &celrsl,ri privin!,il ritrrttl $ti tleo-
seberyl,e profuncl de animalele infrrlioar'c. Ored cir, lt(r ptttt'ttt l;ot,ttsi tlit, so{l,ttl{I, clt
oa,r'eoare claritate c1e rnotivul acestei deosebiri.
Din callza, activitl,,tii faculti,filor sir,le mintille, otnttl ntt poa,te ovil;a, tlt' lI,
gintli: irnpresii
ryi
imagini trecute ii trec neincertat qi clar prin rninte. O", la Aninta,-
ielei care trl,iesc perma,nent in grup, instinctele sociale sint totdeauna
prezentet
';i
persistente. Asemenea animale sint intotd.eauna gata sA,emitd, sernnalulde alarmlit
sL ap.te comunitatea
qi sd,-qi ajute l,ovar5,qii in conformitate cu obiceiurile lor
I
ele
simt oriclnd. f6ril stimulentul unei pasiuni sau d.orinfe speciale, o oarecare d.r'agostc
zo
Am dat un asemenea caz, anume a trei intlieni unul, dtrciL si tricleze planurile camarazilor lor de luptit
lrringonezi
care all prc'femt sit fie impuqcali unttl t.^lte (,Iournnl of Researches, 1845, p. 103).
.SrMTtrL MORAL
l!
*itttlrit,Lir: ptttl,ttt t'i. Hlc sirtt, ttefet'icite clacl, sint, soparat,e tinrp in4elungat
4e eri
,.si sirrt, int,ottleauila, ler.icite
sir, l'io d.in nou in societatea lor. A$a este qi c;l noiirr-
sint'.
(.)hia,l'a,ttrttci
cintl sint;eitt cornplet singuri, de citel ori nu ne gindim
cupld,cere
i'i2t'll ctt tlurt,r:rl ltl, cot'tl, ct,aUii gindesc clespre noi, la aprobar.ea sau clez,,,1lroba".*
lor po
cilir(l llo-o inragirrlttt,
ryi
l;crlt,l,r-r acestea decurg tlirr sirrrpatit,, un e]emerit fund.a-
ttlelllltl:r'[ instittcteJor
sociale. {In orn care nu ar avea nici o urmd, tl.e asemore?,
iilst,irrct'o :1,1'fi tttr trtortstt'u clentll,ura,t. Pc cle altf parte, dorin!,a cle a satisface fgA,-
IltQa sau orico pasirtnc,
ca stttelt de r5zbunare, este prin natura ei temporarfi,
;i
ltoat
tt
.Ii
penl'ru
cil,r'a tirnp deplin satisficut[. Nu esl,e uDor, sau poate aproapg
inrposibilr
sd,-fi t'eatnint;eryti clr completi, intensitate simffi,rnlntul de foame de-exem-
p$r qi q" fapt nici po cel al vreurrei suferinle d,up5, cum adesea s-a rem arcat. fn-
stinctul clc itutoconselvare
nu este resimlit
{eqlt
in prezenla pericolului
ryi
mulli
laqi s-au considerat bravi pin5, ce qi-au intllnit du;manul'fafd, fu fa!d,. borinla
pentru bunurile altuia este poate o d.orin
\d,
tot, atlt de persistentd
ca oricare aLt'a,
1ns5, chiar in acest, caz satisfactia posesiunii insd,qi este in general
un simtdmlnt
mai slab d"ecit dorinla; rnulliLofi insH, nu unuld.emeserie, s-i..mirat, dupi, ror".u,
de ce au furat un anumit obiect
22.
IJn om nu poal,e evita ca impresii trecute s5,-i revinf tles in mint,e
I
elva tre-
lrui astfel s5, compare intpresiile foamei trecute
,
ale rd,zbunfi,rii satisf6cuie sau ale
;rericolului
cvital, in clauna altora, cu instinctul de simpatie aproape lntotdeauna
prezenl,
ryi
ctr const,iinfa sa, tlnterioa,rii de clea ce altii
consid.erb ca HuOatril sau con-
d.amnabil. Aceastl conptiin!;ii, nu poate fi indepd,rtat6, din mintea sa qi djn simpatie
instinctiv5, ea este consideratd, tle rnare importan!f,. El va simli atunci, ca
ryi^cinU.
:rr fi fost impiediczt,t
si, cetleze unui instinct sau lrnei obirynuin{e prezenbg,
ceea ce
pl:ovoacX, la toa,te animalelo nemullumire sau chiar suferinfi.
Ca,zul cte rna,i inain{,e a,l rindunelelor ofer5, trn exemplu, cu toate c6, este del o
rtatur5, clttrtl;rarie, a unui instinct temporar, de;i pentru rrronrent foarte persisterrt,
ca]le invinge utt n,lt instincti) ca're de obicei este prerLominant,
asupra, t;utur6r celor-
lalte instinct0. J:iL il,llotirnpul corespurtzd,bor-, acesl;e pdsS,ri par
s5, fie animate cit
tt zilltt, rlc lurtgS, cte tlorinta de a rrtigra; felul lor: de vtafd, se schirnbfi, ele devin neli-
rriqtitc, z-gornol;oas(r
ryi
se adunl in stoluri. Atit timp clt pasd,rea rnam6 hri,negte
ryi
stfi, in cuib pe pui, irlstinctul uratern este probabil
mai puternic d.ecit instinctul
dg
rnigrare, lnsf instinctul care este mai persistent obline victoria
ryi,
in cele din urm6,
intr-un moment cind nu-qi vede puii, ea lqi ia zborul qi ii p5,rd,seqte. Ajunsfi, la
cap5,tul lungii sale c5l5,torii, qi cincl instinctul de migrare a incetat sil acgioneze
27
Duqrnlnia gi ura pal dc asemeltca si fic un senti-
rucnt foarte persisl.ent, rn:ri mult poatc declL oricarc
altul. Invidiir este definiti ca ura fa[[ dc altul pentru vrco
superioritatc sau vrcun succcs; qi Bacon insistd (Dssay,
I\) :
,,I)in
LoaLc cclelalLe scntirnenLe, invicliil esLe cea
rnai iurpor'tarnt[ gi conLinul". Ciinii sinL alrli sd urasci
atlt oamr:nii, ciL qi ciinii sLriini, tnai alcs claci trdicrsc
ln apropiere lnsl nu aparfin aceleiaqi faurilii, trib sau
clan : acest simlimlnt pare aslfel innlscut gi este cu
siguranli rxtrem cle persistent. Pare s{ fie cornpletarea
Ei
inversul aclev[ratului instinct social. Din ceea ce aflim
clespre sllbatici s-ar pirea c5. ceva de aceeagi naturS. este
valabil
,ri
in cazul lor. Daci cs[e aqa, ar fi numai un rnic
pas
lrcnLru
oricinc sii tlarrsfrrl'c ilsell(rllea scntiincnt
asupra oricirui membru al accluia;i trib, dacii i-a 1lcul.
vreun rlu
;i
i-a clcvenit duqman.
$i
nici nu cstc probabil
ca unui orn conqLiinfa primitivii sir-i rcprogezo c[ facc
un rlu drrqruanului siu
;
mai degraliii i-ar reproga c[ nu
s-a rdzbunat. Sri faci binc ln schirnbul rriului, si-[i iubc,sti
dugmanul csLc o culmc a rnoralitrifii, Ia carc cstc irrcloicl-
nic daci instinctcle socialc lle vor. conduce prin clc inscle.
Este necesar ca aceste instincte impreuni cu sirnpatia
sd fi fost foarte cultivate
Ei
extinsc cu ajut.orul raliunii,
tnvlliturii
;i
a tlragostei sau flicii de Durnnczeu, inainte
ca vreo astfcl dc reguld de aur sii fie ginditi gi urrnali.
DFjSC ENIItil{"rA oM t,' t,tlr
('e
cttltlpJil,e re,nturycI,r'i a,r r:esinrf i pasflrca, tlacrii a,l'fi itrzcstralll, clt o nulr'o act;ivi-
tate mintal[! eR, llu ar ptttca, evittt, cairna,ginerapuilorei oil,r'o pit,r.'irr nrlrrtul inghc!,a1,
tle frig-yi de foanre s5, nu-i a,pari, ncincel,at in rnilrt,e.
In mrtrnent'ul acliunii, llii,rii incloia,l5, cL otnrrl csto apl, sii, rlea rrlnrilro irnpulsu-
Iui nta,i puterrnici
fi,
cu toatc ci, acesta il poatcl lndernna, la celc mai nol-rilc fapte,
Irai
obi;nuit il va face s5,-ryi satisfacir, d.orin,tele sitle proprii in clauna altor oameni.
Ins[, dup[ sa,tisfacerea lor, atunci cind impresiile tr'eouto;i sld,bite sint
judecate
dr:
cltre instinctul social veqnic durabil qi de profnnrlnl s5,u respect pentru buna p5,rerc
a semenilor s[i, pecteapsa va veni firX, indoial5. El va rcsimf,i atunci renrugoare,
cir,in!d,, regret sau ruqine;^acest ultim sirn,t[mint este ins5, aproape exclusiv in leg5-
tnrcu
judecata
altora. fn consecin,t5,, el se va hotir,rl cu ma,i multL sau rnai pu,tini,
fermitate si, se poarte altfel in viitor,
$i
aceasta cste con;tiinla, cleoarece conrytiinla
priveqte inapoi qi serveqte ca lnd"rumi,tor pentru viitor.
Natura qi for,ta sentimentelor pe care le numim regret, ru;ine, cdinfd, sau
remugcare nu par sL d.epind5, numai d.e puterea instinctului inc5,lcat, ci parlial d.e
thria tentatiei,iar ad.esea qi mai multde
judecata
semenilornoqtri. In ce m"5surd, un
orn preluieqte aprecierea altora d.epinde d.e puterea simf5,mintului sau de simpa-
t;ie inndscutd, sau d.oblnditd,, precum qi de propria sa capacital,e de a preved.ea con-
secinfeJe, indepfir'tate ale acliunilor sale. IIn alt elemerrt extrem rle important, cn
t,oate c[, tru o lrecesar, este venelafia sau fi:ica d"e zei sau clo spirite in ca,ro cred.e
orice om; uoeasta se aplic5, ma,i ales ln cazurile d"o romugcr,ro. Mai rnulli critici au
obiectatci[, cu toate cd, un ugol regret sau ciinf'5, poal;o fi orplical, prin ipot,eza
sus-
.tinutd' in acest, capitol, este imposibil de a explica in acest fel sim![,mint,ul ca,re lf,i
cutrenurr5, sufletul, r'emugcarea. I{u v5d. insi, rrrAre for!5, ln aceastd, obiecf,ie. Ori-
t,icii rnei nu d"efillesc ce inleleg ei prin remugcare, iar eu nu gdsesc nici o d.efinifie
care sS,.implice mai rnult d.ecit un simt copleryitor r1e c5,in!d,. Remuqca ea, pare sd,
fie in aceeaqi relaf,ie talrat de cd,in!d, ca furia tafiFr, de suplrare sa,rr chinul fa!I, tle drrr:r:re.
Nu este citu;i de pulin bizar ca un instinct atll, rle puternic si a1,it dcl rrnaniln aclrni-
rat ea d"r'agcstea, rnatern5 si, d-ucri, dac5 nu esto re spectat, la cea nra,i pro-
fundi, suferin!,ir,, cle indat5; ce impresia cauzei'trecute a nesupurrerii este slf,,bitfi,.
Chiar atunci cincl o acliune nu so opune nici unui instinct special, simplul fapt cX,
;tim
cd, prieterrii
;i
egalii norytri rre dispre,tuiesc pentru ea, este suficient pentru a ne
prod.uce o ra,re suferin,tI,. Cine se poate indoi cd, refazul d.e a se duela din cauza
fricii nu a produs la mulli oa,meni o ruryine profund5, ? Se pare c[, mulli hinduqi
au fost zguduili pini, in fundul sufletului prin faptul ci, s-au infruptat din rnlncare
spurcat5. Avem aici un alt caz de ceea ce, dup[, mine, trebuie d.enumit remug-
care. Dr. I-la,nd,or a func,tionat ca magistrat in Australia de Yest qi istoriseqte
28
cL un indigen de la ferma sa, dupd, ce a pierdut-o pe una din nevestele sale din
caaz6, de boal5,, a venit spunind.
,,cd,
se d.uce la un trib indepirtat pentru a strS,punge
cu sulila o femeie, pentru a-ryi satisface simfH,mintul tle clatcrr:ie fa!5, de solia sa.
f-am spus cir, d"ae[ face asta il voi trimite la inchisoare pe via!d,. El a r6mas pe lingd,
lermi, tirnp d"e citeva luni, a slS,bit ins5, extraordinar cle mult, plinglnd.u-se c5, nu se
poate od"ihni sau rninca, cd, spiritul sofiei sale 11 urmd,rea pentru c5, nuluase o vialI
pentru a ei. Am fost neinduplecat qi l-am asigurat ck nimic nu-l va sc5,pa dacd, o
t'a face". Totuqi omul dispdru timp de rnai bine cle un an, d"upi, care se intoarse
)s
Ittsatilg itt llelatiort to Law, OnLario, S.U,'\., 1871, p. 1.
$:II\TTLTL IIIORAL
tnl
Itr stat'tr atltttit'allilii,, ia,l'cllr,l:tltil, so{,io lt, ffill a splrs tloctorului Landor cii, so(,ul ei
Itttrst: via,l,il, uturi lertrtoi lrpa,r'tirrind unui tlib intlepil,rtat; nu a fost ins5, posibil cle a
obtint' \rr'oo dor.itrlli legalf,, iLacestuifir,pt.Incd,lca,rea unei reguli considerate cle trib
ca stinbit,, paro tiit,
llrovo?1.6s
seintirneut,ule cele mai profundc',
$i
aceasta cn totul sepa-
ra1, dc, inst,incbelt'$ocialt', nfarf nurua,i in mlsura in carel regula este bazatd, pe jurle-
catir, contutrit[1ii. Nrr Averrr itL:e cum au luat naptere in toat5, lumea atlt cle multe
supet'stif,ii bizat'r'
;i
ltici. tru put;em
gpune
cum unele crirne mari
ryi
reale, ca incerstul,
?trll a'juns sL fie oolrsideratc cu aversiune (care toturyi nu este complet unanimi,)
de silbaticii cei rtrtri inferiori. Dste chiar indoielnic dacd, Ia unele triburi incestul
tru este consiclerat cn mai rnalc oroale decit c5,s5,toria unui om cu o femeie purtind
acela;i rlume, cu toal,e c5, nu stnt t'ud.e.
,,A
viola aceast5, Iege este o crim5 pentru ca-
le a;ustralienii au cea rna,i rilare reputrsie, in aceasta fiind. exact de acord cu anu-
rnite triburi d.in America cl"e lrTord. Olnd se pune intrebarea, ln oricare d.in cele
d,ouil pd,rfi ale lumii, dacd, este mai r[,u
si, omori o fat5, dintr-un trib str5,in sau sd,
te lnsori cu o fatd, din tribul propriu,
se va da f5,r5, ezitare un rd,spuns absolut
conl,ra,riu celui pe care l-am da noittzs. Pul,em d-e aceea respinge p6retea, asupra
cd,reia unii autori a,u insistat ln ultirnul timp, cd, oroarea de incest este d.atorat[
faptului ci, noi posecld,rn o conqtiin!6, speciald, s5,ditd, de cel de sus. in general
se poate inlclege ca un otll, lndemnat de un sentiment atit de puternic ca remug-
Catt)a,, Cu toal,r-r c[, a, ap5,r'ut dqpd, Culn S-a expliCat rnai SuS, Sd, fie determinat Sd,
acliorreze inl,r-rrrr Iel car'(-1, dupir, cuin a, tost inv[{,at si, crea,d6,, serve;te ca o ispd,ryire,
ca r1.o cxenrplu predindu-i$o justi!,iei.
Omul indemnat cte conqtiinla sa va cd,p5,ta
lrrin
obiqnuinfd, indelungatd,
o sti,pinire d.e sine atit d.e perfectil,, incit clolinlele gi pasiunile
sale vor ced.a imediat
qi f5,rit, luptd, instinctelor
ryi
siinpatiilor: sale sociale, inclusiv simf,,ii,rnintului sf,,u
petrtru judecal,a
semenilor s5,i. Ornul, deryi infometat sau dorind r6,zbunarea, nu se
va gindi sf,, fnrc hranf sau sir,-;i satisfacd, rkzbunalc,a. Dsl,c posihil sall, dup5, cunt
vorn ved.ea ulterior', chiar: pr"'obabil
ca obiceiul sl,Lpinirii de sine, ca;i alte obiceiuri,
sil fie crcd.itarc. Astfel, in cele rlin urniir, omul aiunge sit sinrt6, d.intr-un obicei
tlobitrdi{, sau poatc rnoqtenit cir, estr: mai birre pentru el s5, d.ea ascultare impul-
snrilor sale mai pcrsistente.
Cuvintul poruncitor trebuie pare s5 irnplice numai
conqtiinla cxisl,enfei unei reguli de cond.uitI,, oricurn ar fi luat ea narytere. inainte
rrreme trebuie s[, fi oxistat deseori uu ind.emn vehement ca un gentilorn sd, tre.
bu'i,ascd, sI, se dueleze. N-oi spunem chiar cL un prepelica,r trebuie s5, aduc5, vinatul.
DacL nu o fac, ei nu i;i fac datoria qi aclioneazra greryit.
Daci, mai apare vreo clorinld, sau vreun instinct cale d"uce la, o ac!,iune
opusir, binelui altora qi care este tot atit, de putr:rnic5, sau mai puternicd cleclt
instinctul social, atunci cind. lqi arninteqte omul nu va resimli nici un regret
intens c5, l-a urmat, eI va fi 1ns5, congtient cd, claci, comportarea sa ar fi cu-
noscutir, clc semenii s5i, ea ar fi d ezaprobatii de ei,
ryi
pulini oarneni sint atit
d"e lipsili d.e simpatie pentru a nu rc.simli nelinirytc, clacil aceasta so intimplfi.
Dac5, el nu aro o asernonoa sirnpatic qi dac[ irr acol rnoment dorin!,eki lui ca,re
1l conduc la acliuni rele sint puternice qi aturrci cincl ele sint reamintite qi nu
sint invinse d.e instinctele sociale persistente sau cle
juclecata
altora, atunci el
2p
J.,. li.'l'3-lor in
,,Crt:rl"orrIi),r;"';ii'..,'
li,:vicw", erltrilic 1E7li, p. 7{)7.
11t2 DESCED{DENTA ()ilIut,Lrr
1s.te
trsen!,iahlrettl,o ltll 0I.II ]'i-lu
30;
$i
sitrgttt'ul rrrot,ir. tto ilfrillgotjo rilrlas (,Fjl,(,
frica d.el pedeapsir,
ryi
clotrvirtgereta cL plnfl in celo rlin urnr[, a,r.fi ipa,i birre pp1{,l,rr
prOpriul
s[,u interes egoist sL respecte binele altolu,
{r.cil, ptr:r,l
sli,u piopriu.
Este evident c[, oricine' poate satisface crr con;tiinla crrlu,tir, propriilt,
sllg
dorinfe d.acir, ele ntl constituio un impecliment pentlu instinctclg
^sall
socin,lt',
aclic5, pentnr bint le altora,- insd, pentru a llu av('a absolut rrirnic a-ryi reproga sull
oel pulin
a llu se nelini;ti, estc aproapo necesA,r pentru el d.e 2
"tito'dt,za- probarea,,tezonabil[
sau nu, a semenilor s[,i.
$i
rrici nir trebuie s5, ca]ce obiceiulilg
fixe ale r''ief,ii sale, mai a,les dacd ele slnt bazatc,pc rafiune, deoarece rlac5 o flcr_r
el va-resimfi"y siguran![ o n]muryumye. Ei trebuic sL evite, d.e asentenca
,
bles-
tentul unioului Dumnezev sau al zeilor ln c?l,re .llu crede clupfl cu.noqtirrta sap
superstitia sa, ins[, in acest caz deseori sulvine in plus frica cll pedeapsa
Oitioe.
- ^Vi,rtulile
strict sociale eram'i,nate mai f,ntili, separat. -_ fpoteza de mai sus
a originii qi naturii simlului moral, Gare ne aratra ce ar trebui s5, facem. si a
congtiinlei care ne mustri dacd, nu o ascultS,m, concordd, bine cu ceea ce oud.nt
din starea inifial5,.qi nedezvoltatd, a acestei facult5,fi la orn. Yirtulile car.e l,rebu,ig
practicate
cel pulin
in
general
de c6,tre oamenii primitivi,
a$a iiicit si, so poat5,
asocia lntr-o comurritate, sint acelea cale sint lncf,, reclltoscltt-.
ca celti nrai
importante' Ele sint lnsd, practicate
aproapo exclusiv ln legd,1,rrrri,
(r1
oalpenii
aoeluiaqi trib, iar virtulile opuse nu slnt considerate drept ciinic in lergf,,tur.ir,
ctr
oarnenii din alte triburi. I{ici un trih uu
ryi-ar
putea p:istr:u,
coeziunoa,
('lacl,
o1relrl,
jafulr
tri,darea etc. ar fi obiqnuite; in consecin!fr,, asen){.ng?I, rrrinrc irr;,urrt,lrl linri-
telor aceluiaryi trib sint
,,stigmatizaLe
ca o etern5, irrfamiet'tt, ins5, n1 prov6:roli,
un asemenea serrt imenl, clincolo de aceste limil,rr. lln indian norcl-A,rnr,rica r r o
foarte nrrtl{,ttmit; d"e sine qi onora,t de allii d.ac5, scalpeaz5, nn
()n}
rliltr-rur ll,l {,
trib, iat'un d.aiak taie capul urrei
persoane inocenl;o,1i il usucui c:r, t;l'oferr. Irrl'iur-
ticiclul a predr,rtnilrtt,l; pc
cea nrai Ina,re scarr-r, in toa,t5, luryrotr,'i-, firl rr fir6icit,:l\rl.(,111
reprog, iar pruneucid"ercfl,l IIIz,i ales a, eopilelor', a fost consirkrrat[,
(,a
o aclirl11s lrrrnij,
perttrtt trib satt cel pulirr nev5,td,mi,toa,ro. in timpnlile t;rt crrto sirruciflel.eil Jll
()t'lr,
consid.eratd, in general ca o crimi
tt,
ci mai degrabd,, din c?turz,a, cur:ajului u,l.ri1;lr,t,,
c& un act onorabil si lncd, mai este practicatS, fd,rd, reprop de nnolo na{,iuni st'rni-
civilizate qi silbatice, deoarece evident c5, nu intereseazd, pe ceilalti mermbri ai
tribului. S-a ard,t'at' cd, un asasin (I'hu91) ind"ian a regretat in rnod congtient cd,
nu a
jefuit
ryi
strangulat tot atilia c5,ld,tori ca qi l,a,l;il s[,u inaintca lui. in stadiul
30
lrr lucrarca sa Psgcltologic Naltrcllc, 1868 (vol. I,
p.243; vol. II, p. 169), dr. I'rosper Despinc dI rnultc
cazuri curioasc a celor rnai rii crirninali, care par si fi
fosl. totalmentc lipsifi de congtiin!.I.
3r
Vezi rrn articol r:orupetcnt ln
,,Norlh
FJritish llc-
\icw", 1867, p. 395. Vczi clo ascrnene:r ar[icolelc tl-lui
\\'. I3agehot desprc imporLanla ascultlrii qi a solidaritllii
la onrul primitiv, in
,,Fortnightly Revietv", 1867, p. 529,
qi 1868, p.
.157
etc.
32
Cea nrai cornpleti dcscriele pe care aln lntilnit-o
aparfirre dr. Gerland in luclarea sa Uber das Aussterben
der Natttrtt(jlker, 1868 : voi reveni ins[ la subiectul prunc*
ucitlrrrii irrtr'-un capitol viiLor.
33
Vczi discutia foalte itrlcrcsirrrtii usu|ra siurlci111.1.ii,
irt luclarca lui Lecliy IIistoql of Iluropeurr rlfcrrrrls, 18Gg,
vol. f, p.223. ln lcgrituuii cu sdlbaLicii,
(11.
\\'inrvoorl
Iicaclo nc irrfornrcazl"r cii ncgrii tlin Afrir:a tlc vcrst sc sunt-
cid atle.sca. Estc binccunosrruL ciL dc obi;rruiti ela sj rru-
ciderea plintre ncferici{ii incligcni din Aurcrlic.a do Surl
dupi cucerirea de cdtre spanioli. Pentru Noua Zeelandir.
vezi cirlitoria vasului Novara, iar pentr.u insulckr Alcu-
tine, Miiller, dup[ cnm estc cital" cle citlc FIouzeuu,
Les Iiucrtltis blentule.s cLc., vol. I t, p. 136.
STMTUL M0RAL
I)r'irrriliv'
:rl eil'iliza,{,ir,i,
jcfuirrttt,
strir,inilor csl;e rcillttulttl,c cuusiiL:r'a'ti"r, ilr gllrr,r'rrl
cit olrru'allilli,.
Cu toa,l,c cI, irr a,trt,ichitattrr tlin uttc,lo
puttcte r1o vottrll'1r, solrtvitt ct'a, folosi-
t,oA,rc:r4,
('n,
ostc o rllar'(l
gritnir,
deqi pin5, foarl;c rccent, ea lru elil asl,fel cottsid.r,t'lttij,
clriar rto ciltle naliurrile cele rnai civilizate.
$i
a$a era, ura,i a,krs pentru cL scla,r'ii
apar!'in(,aiu. in genera,l unei rase difelite de cea a st5,plnilor lor. I)eoanrce s[lbatic;ii
nu au nici o considcralic
pentru opinia femeilor lor, soliile sint cle obiceitra,1,ate
cil, scla,vc. l\fajoritatea sS,lbaticilor sint cornplet irrdiferen!,i fall c1e suferintelo
strf,inilor sau chiar se delecteazd, asistlnd la ele. Este binecunoscut cL femeile qi
copiii indienilor nord.-americani ajutau la torturarea d.urymanilor 1or. IInii sirl-
batiei rosirnt o pllcerc infior5,toare chinuind animalele
uu,
iar umanitatca crste
o virtute necunoscuti,. Totuqi, pe ling5, afecliunile familiale bunflvoinla este ceva,
obiqnuit intre mernbrii aceluiaqi trib, mai ales in timpul bolii, iar uneori este
extinsd, qi dincolo de aceste limite. Descrierea miqcd,toare fdcut5, d.e Mungo Park
bund,voinfei
fari,tate]
tald, de el de negresele din interiorul
fAfricii]
este bine
ctrnoscut6,. Se pot
cita multe caztri d.e riobild, fidelitate a sd,lbaticilor intre ei, nu
1ns5, t^fu de strd,ini
I
experienla obirynuitd,
justific5,
maxima spaniolului :
,,Niciodat[,,
niciodatd, sL nu te increzi intr-un ind"ian". Nu poal,e exista fid,elitate fd,r[, adevl,r
ryi
aceastf,, virtute funclamentald, nu este rar5, intre mornbrii aceluiaryi trib : a,st;fol,
Mungo Ptr,rk a a,uziL negresele inv[,!,indu-qi copiii sii, iubeasce, ad.ev5,rrrl.
-r\oeast;a,
este ia,r5,si,
una d.intre virtuliile care so lnrld.S,citreazir, a,l;it rto a,d.inc in nrinl,rrr
incit este uneori practicat[ tte si,lbatici fa{'L d"tr stri,ini chiar crr cosfirl rrtrrri ]ua,rc
silcrificiu
I
insri, a minl;i po
du$ma,n a fosl, rA,re'or"i considerat c:t, ull
llricirl;,
duJll,
culn a,r'atii, chiar'
tr)r()a
cla,r isl,oria diplornaliei rrrorlerno. I)o indR,t:i, c() lrlr tri'b ar:c
un eonctnc5,tor recunoscut;, ncasctrlta,reA dtrvinrr orinrr"r,,
ryi
<lhiirl suJ)urlLlr('1, slrr-
ga,rrticri, cFjljo cousideyaf,d, ca o virl.'ul,e sa,cr:i.
I)eoilreco in epoca pr.irnitivri nici lln
{)nr fiit::i, crrt'a,j uu
lloatc
l'i rrl,il iiarl
oredincios l,r'ibului s[u, aceast5, ealital;o a, fost unaniur
lrla,sal,ri
irt cr'l trrl,i irnrlt
r:a,ng qi ou toato c[, ln t;5,rilc civiliznto uu onl bun ilrsir, l,imicl poilte l'i cu trrrrlt
rnai folositor: soeietdlii decil, unul brav, nu nc putenr opri do a onor,), irrstinct;iv
po acesta din urmii nrai mull, decit; p() uII lu$, oricil; ar fi d"e butr. Po de alt;ri,
parte, prudcnla, care rru afecl,eazd, blrnd,starea altora,, nu a fost niciodati, frxlrte
apreciatd,, cu toate ck este o virtute foarte utilil. I)eoarece nici un om nrl
poate practica virtu,tile necesare bun5,std,rii tribului s[u fd,ri sacrificiul d.e sine,
st5,plnirea de sine qi puterea d.e rezistenfi,, aeeste calit5,fir &u fost apreciate rnull;
$i
pe rlrept ln toate timpurile. Ifn sd,lbatic american se va supune in mod voluntar
la torturile cele rnai lngrozitoare fLrL un geam5t, pentru a-Di dovedi pi intd,ri
t d,ria d.e caracter qi curajul qi nu ne putem opri de a-l ad.mira
;
de asetnenea pe
un fachir indian, care d.in motive religioase neroa,de se leag6nir, suspendal, de un
cirlig infipt in carnea sa.
Oelelalte virtuli, privind ind.iviclul cel atare, caro nu influen\canra ovidenl,
huna staro a tribului, cle;i, de J'apt, o pttt face, nu All fost tticicrclatil, stilrrato tlo
c[tre s5,lbatici, cu toate ci, acum sint foarte apreciate de naliunile civilizate.
Cea mai mare intemperanfS, nu este rnotiv de reproq la sd,lbatici. Totalul liber-
36
Vezi, cle excmplu, descrielca cafrilor de cdtre Harnil-
ton,
",Anthropological
Relicw". 1870, p. \V.
34
\:r'zi dl. Bagchot, I'h11sics and Politics, 7872, yt. 72.
!tESCFlNnr.I{TA (}tTU f ,r_rr
lirrtr.j
',*i
ct'itturLr ootttt'a, ttit,t,ttrii
1lt'rrttontin[,
irttr'-o trt;isrtl':j trlrrit;oit,l'c
l'r.
'-fqtr-rryi, dc
ttrrlitt:"t ce cfrsiitot'ia,, poligir,rnii
sau ]r]onogam[, dt:virrt: obiryuuil,ii,, g+:lozia, cluco la,
,'titlrilil't'it,
r'ir:tu1,ii lelncilor
ryi
rlr';eilsl;4,, fiincl onortlti"r,T
()&
trebuig sri, fi tins sri,
go
('xtinrlir,;i
lrt, ferneilo tretttilrit;a,to. Lliti de incet se oxtirrdg la sexul rnasculirr vefl6111
jtr
ziu:t tlo:tzi. Oast,il,rr,t,(\il cer'o in primul rind. stfi,pinire tLe sins
ryi
cLc aoeea a, Iost
trrttrrat,[, tlirt{;r-n pcrioatlir, foarl;o indepX,rtaLd, tlin istoria rnoralfl, a omn]ui civiliza,t.
('rl,
o
consocin{,i1, practica flr:ii, sorrri a celibatului a, fosl, consid.erat;5, dintr-o
llelrioadii,
irrtlclriirtat6
caj o vii:t,u1,e
37.
Ol'oarea d.c ind.ecenfir,,
ca,r'c ne pare
atit de ria,tlralfi,,
incil, st' ct'etkl a [i intt[sctr1,5,
;i
cA,l'(r este un a.jutor atib cle pref,ios
al cas{,i1,d,!ii, cster
o virtute ntocle.'r:rti,, apartinind c.xclusiv, clupd, clrm observl, Sir G. Sta,uirl,on
48,
ti*fii
r:ivilizatc. Aceasta se ved.e clin riturile religioa,se a,ntice ale diferitelor naliuni,
tlin tlesenele tle pe zidurile din Pompei gi d.in obicei.ulile mnltor sllbatici.
Am v['zut' acurn cd, anurnite acliuni sint consid.erate d.e sir,lbatici,
ryi
erall
probabil
considerate tot arya d.e omul primitiv, ca bune sau lelc. numai duph, cnm
influenlau evid.ent buna stare a tribului, nu a speciei si nici a
yreunui
mernbru
individual al tribului. Aceast5, concluzie concorclfl, birre cu plrerca c[, aga-nrlrnitul
sim! rnoral d.erir'5, inilial d.in instinct,elc soeiale, deoa,r:cccr arnbele sint ln prirnul
rind. in legS,tur[, exclusiv cu comruritatea.
Cauzele principa,le ale mora,litd,fii scfl,zut,o & srilba,l,icilor, dac[,
jurlec[rn
rlupir, cril,eriul nostrn, sittl,: in prinnrl rind limitarea sinrpatiei la acela;i trib;
irr al tloilea l'irr11 I'acultatt-ra,
drr.iudepa,tir, insuficientzi, pent;ru rL reolnoa,qt,cinst--.rrrnfr,-
L'at'ea rtttrlt;rx virl,u!;i, mai ale's lr, viltulilor inclivicluale,
lrentru
bulrilstAl'e;t tr,ibului.
Sillbal,icii, d.e cxetrilthl, llll sint in stare sri, ulrnl,reasci, ofectr'[e lclo multiple oare
tlecttlg clin Iipsa cte t,ctttpclan,il, de ca,stitate el,c.;irlr'fur a,l t,r:cikra,r'intl slntra cd,pa,-
cil,ilte tle sl,irpinire clo sine, cleoareco aceastir, ca,pacittr,te nu a fost intfiritir,
lrrirr
obirynuful![,, instrucjic
;i
rcligitr inclelung continuatc sau chiar rnrtryteuitt,.
Atrt itrtra,t ln d.etaliilo cle nrai sus in lcgilturf cu inroralitatta s[,lba,1,icilor31',
rleou,t't'co unii autori au adoptat un punct cle veclero inalt asupxil, n:r,turii. lor rrrora,lc
s&tt au atribuit, rnajoritatea crirnelor lor unci gr:eqite bunilvoinfe
4".
Aceryl,i a,utort
par sd,-qi bazeze conclnzia pe faptul cI, s[,lbaticii posed.I, acele vir:tuf,i cfl,rc sint
utilc sau chiar necesarc existenlei familiei
ryi
a tribului, calitri!,i pc c?,rc fii,rd, inclo-
ia,Li c5, le poscclai cleseori intr-un grad. ridicat.
Obscrualii,
finale.
-
inainto rrrerre, filozofii
rycolii
de moraiil cle,rivrr,tiv5,'1
an a,rltnis cir, ternelia moralitd,fii este o forrn[ de egoisrn; mai re,cent lnsai
,,princi-
piul celei rnai mari fericiri" a fost soos in evid"en!d,. Este totupi mai corect si, se
vorbeascd, de acest ultinr principiu ca despre un criteriu, qi nu ca motivul compor-
t[rii. 'l'oturyi, toli autorii ale cd,ror lucrd,ri le-am consultat afirml,, cu citeva ex-
ceptii
*r,
c&;i cind. ar trebui sir, existe un motiv distinct pentru fiacare ac!,iune
16
| )1. l[. J .r'nrr:rn ir clut
(.
Prinitiue XIarritrle, 786it,
I),
lTti) o llrrni't culcgcr': tlc faptc ltsupll ;rcrrsLui srrbiccL.
37
Lccliy, IIistorll of Europeatt IIorals, 1869, r'ol. I,
p., 109.
!e
I'.'nbnssy to ClLirtq r,ol. II, p. 348.
3e
Asupra acesLui subiect, vezi ntrmcroasele dovezi
lrr c:rJ.r. \:l I al luclirrii lui Sir J. i.,ubbocl< Origin of Ciuili-
--ciltorr, 1870.
a0
De crt'rrrpltr, Lccliy, lIisbrll of L)rtntpcrttt IIrtrtds,
vol. I,
1>.
724.
41
Acr,st tcuncn a fost folosit iutr'-un articol cotnpelerrt
itt
,,'Westtninster RevieN", octornbric 1869, p. 498. Pcnlru
Greatest happiness principle vezl J. S. tr{ill, Utilitarianism,
p.77.
42
llill recunoagtc (Syslenr of Logic, vol. II, p. 422)
in modul ccl rnai clar, c[ aclitrrrilc pot fi cxcculatc din
,s tnll't
rl,
l\!{
)
li A'1,
;i
cri acest,a, l,r.'obuio sf,, fie a,socia,t cu orlreca,r'o
1rlfr.ctro
sa,r[ ]rt'1rl[,ourc. I)tscoli irrsI,
rrrnrrl pare sri acf,iorrer,e lrr rnod. iurpulsiv, adicii clin iustirtcl; sau obirynuitrt,il in<Lc-
lungat5,, ffl,ril sf,-ryi clea seama cle \rreo plflctlre, la lel cu1n faco prohiubil o:r,lbill[, su,u
o Lurtricl, a,tunci cind iryi ur:rnc,a,zra orberytc instinctE'lo. In cazuri tle pci:icol oxt,r'onr,
ca in tirnpul unui inctrndiu, cind. un onl se strdduicry.Lo sir, sa,lvt)za rln sernr-\ll al sii,u
fd,rti, ull lllorncnt de c,zitaro, clr grcu poatc sitnli el pl[cere ,si cu a,tit rnzr,i putin
arc tirup sil reflecteze asupra neplilcer:ii care ar putr:a-o resirrr{i ult;rllior d.acl,
nu il,r face incorcarea do salvare. Dac5, ulterior cl a,r reflccta asupra comportl,rii
salc, qi-ar d.a sealna, c6, in el existil o for!5, instinctivri, cu totul diferitri dc
cfi,utarea pld,cerii sau fericirii pi aceasta, parc s5, fie insl,inctul social profuncl in-
rd,ddcinat.
in cazul animalelor inferioare parc mult mai potrivit s5, se vorbeasc[, cle
instinctele lor sociale ca fiind. d.ezvoltate pentru binele general rnai curlnd. d"eclt
pentru fericirea generali, a speciei. Termenul
,,binele
general" poate fi d.efjnit
prin creqterea celui mai mare numd,r d.e indiviziin d.eplind, vigoare pi sd,n5,tate, cu
toate facultd,file lor perfecte, ln condifiile la care sint supuryi. Deoarece instinctele
sociale atlt la om cit
ryi
la animalele inferioale s-au dezvolt'at, fd,r5, lndoiald,, in
aproape aceleapi stadii, ar fi recomand.abil d,ac5, sc considerd, ca fiind posibil s5,
folosirn aceeaqi definilie ln ambele caz:uri;i sd, lufirn ca criteriu dc rnoralital,o binele
sau buni,starea gencral[, a cornunil,fifii, rnui curintl r.l"ccit felicileil, gcnola,lir,
I
insI,
acezr,stl, defirrilie ar necesita pr-rate o
()rr'('c?rt'o
litrril'lt,t'rr rtin ca;u:tar cticii polil;ico.
At,unci cind. ulr oln i;i riscir, viafa
1lett1,t'u
rt, sillvll
J)o
o(r1r, iL rrlrui sontctt al
si,u, parc tle a,semenea rna,i corect s[, so spunL cr"t, crl aclioturazr'il
p('Irtnr
binr,le general
rnai rlegrabir, decit pentru fertcirea generalil:r, orneirir:ii. Illirfi, indoiali ci, cle obicei
bunS,starea qi fericir:ea, individuhri coincicl, iar un trib mul!,urnit;
ryi
fer.'ieit va
pr'ospera mai binc decit unul care esl,o rretttutr!;umit gi rrefcrieit. t\rn vd,zwlu ci,,
chiar intr'-o pol'ioad[, t,irnpuric tlin istoria omrrlui, tlorinlele cxpt'ittt:lte il,ls
comunitflrii au iufluen!;al, natural irr rnarc milsuri, c{lrnporl,at'oa fiec[,r'ui trtr:rrtbru
;i,
deoarece toli doresc fericirea,
,,principiul
crloi ntai nrilri feliciri" trebuic sii, fi
d.evenit ind.rum[torul qi scopul secund ar cel rnai irnportant
;
tot,u;i, instinctul
social lmpreunf cu sentimentul cLe simpatir-' (care ne face si, lu5,m in consid.eral;ic
aprobarea;i d.ezaprobarea altora) au selvit ca impuls si ind.rurn5,tor clc c5,petenie.
Astfel, repro;ul d.e a aryeza
josnicul principiu al egoistnului la baza celei mai nobile
p[r!,i a naturii noastre este inli,turat, afard, numai dac5,, d.e faptr so poate numi
cgoist5, satisfaclia pe care fiecare animal o resimte cind. d.5, urrnare instinctelor
sale fireqti qi nemullumirea
fresimfitf]
atunci cind este lmpiedicat de a o face.
Dorin.tele qi opiniile mernbrilor aceloia;i comunitS,fi, exprimate rnai lntii
oral, mai tlrziu lnsd,
ryi
ln scris, fie c5, constituie singurii indrurni,tori ai comport5,rii
obiqnuinll, fir[ anticiparca unci pliceri. Dl. II. Scdg- doui nu pot coexista ug{)I' in acclas,i rnomctrt de coir;Lietr!.[".
rvick, rlc ascmcnca, ln lucrarea sa.E.ssay on Plcctsure and Un simfiinrittt vag cI irnpulsurilc noaslrc nu iittt naqlcrtr
Desire (,,The Conternporary Revicw", :rprilie 1872, p. cit.ursi tle pu[in itrtottlcauna din vreo y;llccrc sinrultatrI
6?l) observii:,rPcutru a rczuma, in contradic!.ic cu tr:oria sau auticipall a fosL, tru ttrit pot opri sit ginclcsc, rtna ditt
cL impulsurile noastre congticntc activc sint intoLdcauna cauzele plincipalc ale acccpLirii tcorici inLuitive a lllora-
lndreptate citre producerea ln noi ingine de senzalii litllii qi a respingerii teoriei utilitariste sau a ,,celei
mai
agreabile, ag susline ci glsim in toate plr{ile ln congtiin![ mari fcriciri". In legiturd cu accastii din rtlrtL teorie,
irnpuls privind in afari, lndreptat ciLle ceva care nu criteriul
;i
rnoLivul corny;oltlrii au fost flr'ii lndoiall
cste pl[cere
;
ci in multc cazuri impulsul estc in aga adesca confundatc
;
elc slnL iusii de iapt ln oarecate
mlsuri inconrpatibil cu cel de intcrcs propriu, inclt cule tuirsttri contopiLe.
DESCFiNDEhtTA ()f\t
tr l,,l r I
ll1)rlsbt'il, Iie tlii, irtt,iit'csc
cultsitlerabit irrsbincbelc
socialc
I
aseurerrt.la, 9pi1ii arr 1tr*9r,i
iol,ttryi o tendin!,[ direct ol)usri acelor instincte. Acest ultim fapl, ,xte bine oxolrr-
trlil'iclt,l, llc,,lt'getl oltoa,rt,ittr ad,ic[, legrra opiniei egalilor: noqtr.i, si nu a tni,lror coll-
1r:rt,rirl!ilor
rroq-tri. incir,lca,l'()rI
il,ccst,ei Iogi, chiar:n1;rrrrci cin6 st, gl,itr
gf,,
inc.i,lc;l,r,t,rr,
t's1'(t irr crlttc0rcla[!d, str'.icl,ii ctr itctevrit'ata-rnoralitate,
?r,
I)t.'ovoca,1,
rrirrlt;gr.a, ll]a,i rlrrlfri
1ort,u-r21,
strfleteascti tltlcil; o ctiutti adev[,ratd,. [i,ccrrnoa;tcur
a,coeilryi irrflu,rr{,ir,
in ,sirnl,d,minl,ul do ruline ustulir,toarc pii
-care
majoril,atoir, ilirrtro noi ; resirrrlit-r.r,
clr-iar d.up[ arti cte zilt', roalnintindu-;i inc5,lcarea intlnrplft,oare
il ull(]i
yogpii
cle
etichetf. noluseurnatii,, lnsii, bine stabilitil. Judecal,a coriuniti'Ll,ii va fi, i1 gtl(.r,rrl1
ittd-rutna1,5, de oarecarro experienf:i rud.irnen.tari, ilr legi,hrr[,
cu c0 e rnai bile, pirr.i
irr cele clirr urmil, pentru
toli mcrrnfopii s[,i; ins[, acea,sl,ir, aprrrcio]t() nu ra,l.eori r.l,t,
grt'ryi d-in ignoranli
$
capacitate slabh, de
jirclecat[,.
I)1. aici cele rna,i ciudate obi-
oeiuri
ryi
superstilii, ln completzi opozilie ta1.,;d,
de adevrirata bun[stare pi fericire
a omenirii, au devenit atotputernice in tot cuprinsul lumii. Yeclem aceasta itr
oroarea resimtita, de un hindus caro, a incd,lcat L:gile castei sale qi in multe alte
asemenea cazluri._Ar: fi greu
de a face distinclie intre r'ornurqcalr{,A resimfitd,
der 1n
hind-us caro a cedat l,entaliei.1" a minca alirnento sprrr"al,c,;i cea rc,sirtifiti,
clqpir,
eolniterea unui furt, ins5, prima va, fi probabil ma,i servcrli.
Nu
rytim
curn att lult,t na,rytore a,tltea reguli a,bsurrk., rkr oolnJx)l"tarcl, pl.(lcurp
si lt,tit;tlil cred"itrj;o^religioil,s()-a,bsurde
ryi
nici cunt tl<r:lu ilcvonit, irr l,oa,te'cilllprile
lrrrtrii, atit tle proftrnd irnprimate irr tnintea oamenilor'lnrgyilij, irr51li, ob$er.y2,1, o[,6
credinti, intipilritti, irr mocl cottsl,ant in prilnii a,rri ir,i vietii, lr,tprrci cinrl creigr.ul
trste impresiorta,hil,
T)ilt'o
s[, tlobinclea,scii, apro?Lp(r rra,1;rrt',r, rrnrri insl,irrol,, i2,r. 1at1r.a
irrstiryi a, lllllli itlsl,irtct corrsl,i, itt fa,lltul oL r,l e,-stc lrrllrir,t, ilrilc1lt,nr[<,1r1,
tlri r.2,t,irrrtp. Si
nici tltt
lltrt;et)l
liptttre d<+ co allulnil;e virl;rrl;i admirallile, ca rlragostglr, rle llrtr,vI,r., sill;
ctt ttrult rttai ilpl'eci&l;o tlc trttetlo l,ribnri si,lbatice rlecil, clc llltele
a3
I ryi
lrici, doi ase-
rllono?,r
d0 ctr dift'r'onl,cr sirnila,r,r' prcdomind, chia,r: printro lrtr,tiuni foa,rte
civiliza,i,c.
('ltrrtoscind
cil, dt'l.elrn fixa,te au devenit rnull;e obicoiuli;i supt,rsl;if,ii ciurLltt,, nlt
triJl;tr
eazul si, ttc srrrprindii faptul cI, viltu{,ilc pr:ivind.u-ne po noi inryine, sus{,irrrrtc
t[rtpi, cunl sint dr: ra!,iune, ]to pAr acutn al,it r-l.e rulturalo, incit s5, lcr corrsic[etr1nr
irrtriiscute, cit toa,te cI, ele IIu oltlu apreciate clo c;nr in starea sa pr.irnitivir.
fn poficla multor surse de indoiald,, omul poatc face distinctie ln genera,l
Itgor intre regulile morale superioare qi cele infcrioare.
Celc superioare sint inl,e-
meiate pe instincte sociale
ryi
se refer:L la bundstarea altora. Ele sint suslinute
d.o aprobarea semenilor noqtri
ryi
de ratiune. Regulilc inferioare, cu toate cL
unele clin ele, atunci cincl implicS, sacrificiul d.e sine, cu greu pot fi clenumite
inferioare, se referd, mai ales la propria-i persoand, gi iau nagtere din opinia publici,,
rnal,urizr'rte de c.xperientfi,
ryi
insl,ruire, d.eoarece nu sint practicate de tr.iburile
prirniti vc.
llc ntlsuri, ce ornul avanseazd, itt civilizafir:
ryi
triburile mi.ci se unesc in
crrtrtttttitiati nta,i mari, cel urai simplu ralionalnent r-:1, ard,ta fieclr:ui indivicl c5,
cl a,l trcbui sti ex1,inr15, instinctele sociale qi simpatiilc sale la toli membrii aceleiaryi
:ta,tiuni, cu toater c5, sint necunosculi de cl. Acest punct o datd, atins, nu mai
cxist5, d-ecit o barierd, artificiald, pentru a lmpied"ica simpatiile sale s5, se extincld,
43
Dl. Wallacc prezinti exeurplc bune in
,,scieutific
sa Coi'ttributiorts to ttrc Ttrcoril ttf l{aturttl Selectirn4 7870,
Orrinion", 15 scptcrnbrie 1tj69,
',si
rn:ri dctaliat, in lucra.rca p. 353.
SIIVITUL MORAL 107
la oanronii d.e toate naliunile;i lasele.T)aed, c.le fapt asetnenea oanleni sint scpalali
dt' eI pr.in mari deosebiri d.e aspect
ryi
obiceiuri, expcrienla nc arat'h, din nefericire,
cit cle mrilt timp trebuie si, treacS, lnainte ciL sd,-i consitlerirnr cA pe semenii trost,r'i.
Sirnpatia, ertins[, d.incolo cle limitele ornului, a,clicir onrcrni& falir t1e animale]e itil't'-
r'ioll,r'c, parc lrna dintre cr.-le mai receittte achizi!,ii rnorale. Se pare c[, ea 1111 sl,t'
lesimfit-L de s5,lbatici clcclt numa,i fa\d, d.er animalelc
lor favorite. Cit, cle pulitt t'r'a
clnoscul,i1 d.e vechii romani se vede din spectacolele lor respingitoare ctl gla,-
diatori. fd.eea insd,qi de omenie, r1up5, cite am putut observa, cl'a noufl pentru
rna,joritatea gauchosilor din parnpas. AceastS, virtute, una, dintre cele rnai nr;bile
cn care ornufcste lnzesl,rat, pare sir, ia narytere intimpllitor clin faptul ea, sirnpal,iiLt
noastro devin rnai sensibile qi rnai larg rfispinclite, pintl, ee sint ertinse la tonl'tr
fiirr!;elt'cu simt. Dg inclal,i1 ce aceltstf virl;uto este c)lt()l'rttir,,5i pracl,icat;tlt, tlc'ciJ,iva,
oil,rrr(\ilr,
('il,
se'r:isplncleryte plin invil!,ir,tur'ri
ryi
exerrtiplu lil l,inerot
;i
esttr trvtlttl,tt:ll
incor'1ror':r,tii, in opinia publicit.
Oel nrai inalt, stacliu tlr'culturti rnorall este
fa'tinsl
:r,tunci cintl recunoa,qt,t-tir
cir, l;r.ebuic s[ nt' colrtrolilnr ginclurile
ryi ,,nici
chinr in cel nrai irrl,im for sli, ntt nllri
gind.irrr rlitr nou lil pl:rclrtr'1t, care n(r-alr fzicut trecutul atlt d-tt plitcut"
4'r.
rlot
c{tt'il,
ce fanrilia,rizt,lrzl girrrlul nostt'u cu. o ilc!,iun{l l'('il, oarecare faee crrecuta,l'('il, ilcogllria
crr a,til, rrrli trryu:rlir. [)upir, ctlln rr spus tltr tlrtriull, Ma,tc Attt't'litt:
,,;\qiu
cllirr iti sirtl,
girrdrrt.ilt'obi;tttti1,t.1l[,S11vll,1.isitlltt,ltc|,et,ttlrltitt!,iit,l,ltr,(1t'(lll.(.(
girrtlrrrill't
14r'.
i\:l:in,ltr trosl;trr filozo{ [{r,r'bcrb Spr,Ilcrrr t trxplica,l, t'('(itltt, vt'd(,t'iltr stlltr t}slll}l':1,
sirtrtrrftri irronl[. El sprnre
a6
:
,,Ored
cir, cxpt't'itrtt1,A trl;ilil,ir,l,ii, ttr'glr,nizat,it,
,si
c{)tt,soli-
tlal,i, iu tlrrour.srrl l,rrturol
gt,n*r:atiilor'l,r'ecute alo t'Asei rutatttl, it,
llrod.us
ttttttlilicljIi
(iot'(,upunzd,t;ou,r'(r
ca,r('r
prin transntil;ele si ltcuttittla,ttt conl,inuti,, au fortuat itr troi
:r,n.nrnil,e f:,rcult;ir,li tle intrritie rnora,lL, urnrrriite etnotii t'ilspntrzirrct-llt, o comIJ{)r'1:t}'t'
rf rt':rp1,i-l snll ttetli.t,:rpl,li,, cl,t(,rnl iut ttici cl lla,zi' a,pa,t't'lttl"l itt
(rXPt'ritrr{tr, irrdiyidrralit
r[t, rr1,ililll,e". ltrrlr,i
lxit'r'r't'lr,
rrl(.it,, nu t'ristii cil,uryi dtr pu!,ilr rt iittpl'obnllilil,lll,tr ittt'-
t'tili,i, clr, 1;tndirr{,t'k'r,ilt,rrolrs(r sii firr ur:r,i tnult Bft,tt l)t:r,i prr!ilt
]Jtl1,(,1'ltic
trlrrtlil:lt't',
tleorrr.ecr,, pent,r'll ir rilr lncrrtiorur, rlilr:r:it,tr rtispozi!ii;i
olliceiut'i l,taustrtist'dc tttttl{t'
rlirrt,rt'arrirllr,lt,ltr llon,sl,r's clpilcrsticg t[t,scentl-tttrtikrt'lttr', a,rll auzil, de ca,zttti arttettl,iut'
irr cals t|p.irrlll rltr 1flr'a;i tcldirrt,l tfu.:r nrinti pih'eau s[ cristr, irr I'arrrilii rlirt
clrrstrlc supt,r,ioare si tleorlriece frrltul estc o crinrl, ralil la clascltt:tvute, cu g'r't'rr il
plt,ern n*ptica ca ci coincirleu!,I, intimpliil,oare, pentru ea teridirr{a sr-l.a,pn,l'ir, lir, r[ui
su,rr 1;rgi rrxrrlfur.i a,i aceleiasi farnilii. Dacii, tenttinlele rele sint, tltttstttist',
('s1.,('1,)l'(,-
lrnlrit cii
ryi
celer fu1nt,sir, fie dc'asern(.nL'a tra,trsmisc. Este qtiut d.tl trtajorit,ll,tllt
(lt'lUt'
cu,re au $rrftrr,it 4e c1t'r'llrrjanl(,ilitc tligestivo s?lll herpatice croniccl cit, prin faptul cit,
sl,ar,('u, ogrp11lli afectcazir, creicnrl, ele all o ulare influen!5, asupra terrdin!,{'lot'
rnorale. Acela;i fapt se ved.e d.c ascmenea clin aceea cd,,,pervcrtile:r sa,u distrllgor(':1,
silr!1l1i rnoral estc aclcsea unul dintre
primele simptorne altt tleranjaiilcnl,trlrti
nrinia,lt'a?, iar cl-erncnfa e'sl;e notorie ca fiind" d.eseori ereclitar:i. l$u putem irtl,clt'gtl
tleoscbirile carL' par sil existe in aceastfi, privinlir, intle cliferitele rasc umane tlt'cii'
numai dupii, principiul transmiterii tendinlelor morale.
aa
Tennyson, IdgIIs ol the I(ing, p, 244.
ac
Scrisoarea cltre dl. l{ill in luclarea lui Blin Xlentttl
as
I'he Thortgttts of the Iimperor II. ,{urelius Antonins anrl X[oral Science, 7868, p. 722.
(tratl. cngleza), etl. a 2-rr, 1869, p. 112. l\tarcus Arrrelirrs
a?
Nlaurlsley, Bod11 antl AIind' 1870. 00"
s-ll nr'rst'ltt iir 121 c.tt.
1,lo_ DIjSCBNDENTA OX4tJLUI
Ciriar transrniterea parlialir, a tendinlelor virtuoase ar fi d.e un ajutor imens
irrrpulsului ini,tial provenit direct sAu indirect d.in instinctele sociale. Dacd, ad.-
rrritern pentru moment cL tendin!,ele virtuoase slnt ered.itare, pare probabil, cel
1rn!,irr
in asernenea cazurtr curn a,r'fi ca,stitrttea, tempela,nfa, omt"nia f.ald' d.e animale
t.lc., cii elc s-au irnprirnrlt rnai intii in ol"ganizatia mintald, prin obi;nuin!il, invi-
latur:i
pi exomplur continuatcr iu decurs de mai rnulte generalii in aceeaqi
farnilie, qi lntr-un grad. cu tol,ul subordonat sAu chiar d.e loc de cd,tre indivizii
cAle, avlnd. asemenea virtu!,i, au reugit cel rnai bine ln lupta pentru existen!5,.
Sursa rnea cea mai serioasd, de lnd.oiali, ln leg5,tur5, cu vreo asemenea ered.itate
este cX obiceiuri, superstilii qi gusturi fd,rd, sens, cum este oroarea hindusului
pentru aiimente spurcate, ar trebui, d.upir, acelapi principiu, s6 fie ereditare. Nu
am inl,ilnit nici o dovadS, care s5, sprijine conceplia eredite,Fi obiceiurilor super-
stilioase sau d.eprind.erilor ricliculer cu toate cd, in el insuqi acest fapt nu este mai
pulin probabil declt cel ca animalele sd, doblndeascd,
gusturi ereditare pentru anu-
mite alimente sau fricl de anumili d,u;mani.
in cele d"in urmri, instinctele sociale, care fi,rf,, indoialii, cii, au fost dobind.ite
do orrr, ca si de ci,tro a,rrirnakllo inferioare, pentru binele cornuniti,fii, ii vor fi clat,
de lil irrceput o oarecaro clorin!;ir, tle a-$i ajuta sernenii, un oarecare sirnfl,rnint
ctel sirlrpatie, qi l-a obligat sii, rt'spectc tr,proba,rea qi d.ezaprobarea lor. Aseutc.'ttea,
imprrlsuli l;r'clruit,r sii-i fi servii, intr-o prrrioad.I, foa,rte timpurie, ca, o regulfi, rurli-
lnenl,il,r'ir, rltr llinc si r'[u. I]t' ruli,surl"t, ilrsii, ce ornul a progresat irr capaeitatea srl
in1;ektcl,ualii, ,si :) fosi, in sta,rrr s[ urrnlreascr"l, consecinlele mai lndepi,rtate alel ac!,iu-
nilor sa,le; po rni,snlii cr) :1, tlobinrlit sufieiente curroqtinfe pentru a se dezb[,ra
cle olliceiuri
ryi
superst,i!,ii furresl,e; p(] rnfisnri, cc rL respectat din ce in ce mai mult;
nu nunra,i l;rrrrX,sta,rca, ci si frlricirea, semerrilor sd,i, pe miisur[, co, prin obirynuin!,ri,
c^ o consecirrt,ir, a, crptlic,ntrri lolosil,oare, a invir,friturii qi exernplului, sirnpatiile
lui ri,u d.evenit rnai. afeetuoa,scl qi tna,i larg rir,spindite, extinzindu-se la oameni d"e
tolltrt raselrr, la, irnbecili, lzr, rnut,ila!,i
ryi
la a,l!,i nrtlmbri inutili ai societfl,lii qi pini, itt
cele tlin unrrir, la anirnalc-'le inferioare, tot aqa trcbuie sL se fi rid.icat tot rnai sus
ryi
crii,eriul rrrora,litir,!,ii sa,lei. Itrste ad,rnis d.e cltrt) moraliqtii
rycolii
d.erivative qi
de
cri,tre cil,ivrr, intui!,ioniqti cri cril,t,r'iul rnoralitiilii s-a forrnat clin perioada inifialfl
a istoriei otttttlui
n*.
f)coa,rece uneori so poatc verlea cunt cste clus[ o luptil intre diferitele in-
stirrcto rrle aninralelol infcirioill'6r, rlll t'ste surprinzhLor ca o luptii, s5, existe la om
intro
jnstinctcic
salc socialo cu virl,utile decurgincl d"in elel
ryi
irnpulsurile sau d.o-
rirrlt,lc s:lle rnni infrrtio:rlc, insil, care ptrrttnr rttotnont slnt rnai puternioe. T)upti,
(1trn
:l obstrrvlr,t r1[. Grr,ltolr
4r],
ace:l,st,a t'sto cu lr,tit rnai pulin surprinzrat'ot, cll c;it
onrrrl n, it';it tlin stare:1, rLt ba,r'lla,r'ic clc ull tinrp rr'lat;iv scurt. I)upii ce nln ceclal,
lrl tlllrt,ca11r f,rrnt;a,tir', r.t'sinltirrr lllr scutinrcnt rltr llLllrlulfutnire, ruryine sau remugcaret
luullog s{'lltiirru'ntr,lor
1rr'{rvocntt'
rlo altc inst,ittcttt sa,tl tlorinle puternice, a,tunci
cincl siut lii,sate nesa,l,isfzicute srllr contrAcarat,t'. Noi cornpftri,m impresia slir,bitfl,
aB
Un autor foarl.e capabil, cu o
jttdcclLli sriltirtolsrt,
r(' ('\l)fillti"r ln
,,Nolth
llriLish Prcvicw" (iulie 18ii9, p. 5ii1)
t'u tilie irr fat'unrca itcesLci cotrclttzii. Dl. Lecliy (/Iisl'
,,f )Iorals, vol. I, p. 143)
llare
si lic init'-o oar(rcAr()
rIrarirlI'i-l tle o pirt:t'e ilstrttlr-tttiitoitrt:.
ae
Vczi lucrtrca rernarc:abilf clespre Hereditary Genitts'
1869, p. 319. Ducele de Arg11l (Primeoal Man, 1869,
p. 188) rre clLeva observalii t'aloroase asupril lnptei
in[r'e binele qi rlul din uatura omului.
REZUMAI' r09
a unei tentalii trecute cu instirrctele sociale
pelmanent prezent'e sau cu obiceiuri
clobind.ite in prima tinerele qi lnti,rite ln decursul intregii noastre viefi, pinf ce
clevin aproape tot atlt de puternice ca gi instinctele. Daci, nu ced5,m cind. tentrulia
este inc[, in fala noastrf,,, aceasta se dal,oreaz6, fapt'ului cir, fie instinctul social,
fie vreun alt obicei ester d.orninant ln acel moment sau pc'ntru c[, arn lnvrilat cir,
ulterior acel insl,inct ne rra, pl,rea mai puternic, atunci cincl va fi comparat cu
impresia sl6bit5, a tentaliei si ne dd,m seama c[, inc5,lcarea lui ne-ar ca:uza sufe-
rin,t5,. Privind. la generaliile viitoare nu existd, nici un motiv de 1,eanr6 ca instinctele
sociale sL sld,beascir, qi ne putern arytepta ca obiceiurile virtuoase sL devin5, rnai
puternice pi si, se fixeze poate prin i,ted.itate. in acest caz l.;ipta d"inl,re irnpulsurile
noastre mai lnall,e qi cele inferioare rra deveni mai pulin aspri, qi virtutea va triumfa.
Ilesumo,tu,l ultimelor doud, capi,toZa.
__
Nu poate fi ind"oiali, c5, cleosebirca
d.intrc minl,ea omului celui mai inferior pi oea a animalului celui mai superior
este imensf.
DacL o maimulii antropomorft-r, Ar putea si exantinezc in rnod. obiectir'
propriul
s[,u caz, ea il,r aclrnite c6, deqi a,r pul,ea forma un pla,n ingenios
pentru a
jelfui
o grir,tlinil, cu tolr,te cir, a,r putea l.olosi pietre penl;ru hrpti, siul prrnt,rtt
[] fiparge lruci, itlt,tia, de a fasonn, o pial,r.{, pent,ru :r, face o rtnealtfi, t'st,o cu tottr] tlittcolrl
tle posilrilitdtilr' .i.
(Ju
lr,tit rnai pul,itr, dupf cunt vrt, a,tlttrit,tt
(':1,
ins[,qi, :tt ptttei:r,
s[, rrrrnlrelrsc[ o inlirntuir:e de girrdire metafizieii, siltr s[, rezolv(] o
1rt'obletnii,
tttate-
rrult;ic6, oli s[, r't,fiecteze asupra lni Dur]rnez('lr. sau sI, atltnire un peisa,j tta,tttt'rt,l
gr:rurclios. lftltu$ir unele rnaimule ar declala,,
pt'obabil, ci, rltr lltlntit'i"t, fi:utltttsel,t'rt
pielii pi bll,nii colorate a, consoartelor lor. Ille vor a,dntil,c ci, cle;i prin s1,r'igli,1;c prtt,
face ca alte rnu,irnufe sir, infeleagil, uuele d"intre percep,tiile gi rlorinlelor lor nrai
sirnple, nofiunea, dr: t erprima idei definitt' prin sunete anutnil,c nu le-n l,recrtt
rricioclati, plin rnint;e. Ele ar put;ea sI, insist;e cd, sin1, ga,ta s[,-;i ajute in tnulte feluli
tovari,pele din :lcela;i clrtl, s[-rsi riqte viala pentr'u ele
ryi
s[, ]tl iugrijeasefi, orfa,trii,
ins[, ele vrlr fi for{a,te sir, recllTroasci, cL dragost,ea d.eziutelesltl,it,
pelll,nt t,oate f iinl,trltr
vii, cel rnai nobil atribut al ourului, le elste cu tottrl irr :lfar:l inletegerii lor.
Toturyi, deosebirea d.intrcl rnintea ornului qi coa, a auirnalelor superioal'c,
ur:icit, esl,cr t'a, de rnal'e, este cu siguranf'L
[o
tleosebire] d., gratl qi nu dt-r calitzr,ttt.
Arn vfi,zut cir sirnlurile
ryi
intuifiilc, diferitolc erno!,ii qi facultifi, crnr sirrt tlragost,t'lr,
a,teu,tia,, curiozitatea, inrita!;ia, ra!,iunea etc., cu care se llr,udir, ornul,
Pot
fi gii,sil,er
in stare incipienl;i, sau ulreoli chiar bine dezvoltatc la animalcrllr itrfct'ioare. T,llt
sint de asenlenla capabile tkl oa,recaro &rrrelioral'e ereditalir, tlupl ctrnt vetlettt lil
. ciinele d"<lurt'stic falir tlt' lup qi qacal. I)ac[, s-ar putea tlovetli cI, auuurite facull,[!,i
rrrint,:r,hr superioa,l'e, cunr al fi forltar:ca de concepl;ii
generale, oonrytiin!;r'r, de sittt'
etc., siut absolul, curact,eristice clrrrului, cet:& ce paro ertretit tttr itrd.oit,lnicr est,('
probabil ca acesttr calitlli s[, uu fic clecit, rezultate incitlcrttalu a,lt: altor I:lcult[,t,i
intelecl,uale foarte avarmate; iar acesl,ea d.e aserllen)A sint mtli cu seaml rezul-
tatul folosirii continue a unui linrbaj perfect. La crl vilstl are nou-nd,scutul facul-
tatea de abstraclie sau d.evine conrytient d.e sine si reflecteazit' asupra propriei
sale existenle ? Nu putem rd,spundo la aceasta cum nu putern nici in privin,ta
sci,rii ascend.ente a organismelor. Vorbirea pe jumdtate artl,, pe jumd,tal,c in-
stinctpoarti,peceteaevoluliei ei treptatei. Cred.infa in l)umnezeth care imrobileazd,
l-nl este nniversalil, la oni, iar creclinf'a ln fortele spirituale clecurge natural dirr
DESCITNDE:N'fA OMULUI
alte facult5,li ufntaler. Sirnlul rnoral oferl poate cea mai bund, qi mai inalt5
rleosebire clintre
.om
qi anirnaleler inferioare, ins5, nu este nevoie dA spun ceva
tlespre acest subiect, dt'oareco nl-rlrn strlid.uit atit d.e recent s[, ard,t cd, instinc-
1,elo socialo
---
principiul prirnordinl al constitutiei rnorale a onrului
50
--r
cu aj'-
l;or,ril fncult;Ltilor intelectlur,kr actirrii si cn efcctele obiqmrintei, due in rnotl fir.esc
l.'r, legea de a,rrr' :
,,Oeea
ce a,i vlea ciL oarnenii sf,--ti fhcil,
!ie,
'fd,-te
si t1 lor,r, iar
flceasta
st5, la ba,za rnoralit5,lii.
'
in capitolul urm6t,or voi face
citeva observa,tii asupra stad.iilor qi rnij -
loacel,or probabile prin
care diferitele facultS,fi rnintale gi molale ale ornllui s-a1
d-ezvoltat treptat. Nu ar trebui negat cd, asemenea cvolulie este cel pl,tin po-
sibilitr d.eoarece vc'tlern zilmc aceste facultd,fi
dezvoltind.u-se la fiecare^ copil^ gi
ptttettt ttrrttiitri
g
grad,n!itr prrr'{ectri
rle la, urintea unui idiot d.esl,vlrsit, infei,ioari,
ctrlei a, unui anirtral situat
ios
p(' l,r'eapta cea ntll,i inferioalir, a evoiuf,iei, pinir, 11,
rrrirrteA urrui Newtorr.
nr '1'1,,' 'l'lntrtlltls
ttf Iltt lintl*'r.ot, f l. .^l rrr,r/irrs rtt..,
1t.
t3g.
CAPITOLT]L AL V-LEA
DESPRE DEZVOITABEA FACUtraTItOR INTEIECFU.,4.F,E
$r
M0RATE ilr DECURSUT rrMpURmOR PRIMITTVE
$I
CMf,,IT,LTE
,,".,,,,ii",*"'.',1'i:';i','lllll'J'i'*:*:l',"nil;','iT'J,,1?i'llii,;,i';il'ItTiiiil"tl'j,;
ralI influenfeazi naliunile civilizate
-
Dovacla c[ na].iunile civizate :ru fost cindva
barbare.
Subiectele cle d.iscutat in acest capitol sint d.e cel rnai mare interes ins6,
ele nu vor fi tratate d.e mine decit in mod imperfect pi fragmentar. intr-o lucrare
ad.mirabild, la care ne-am referit mai lnainte',
dl. lVallace afirmfl, c5, omul, d.upir,
ce lqi d.obind,ise parlial acele facu1t5,!,i intelectuale si morale care il clisting de ani-
malele inferioare,
trebuie si, fi fost pulin susceptibil la modific5,ri corporale prin
seleclie natural5, sau prin orice alte rnijloace, deoarece omul, prin faculti,file
sale mintale, este ln mflsurd,
,,sd,
se mentind, ca un corp nemod.ificat ln arrnonie cu
universul schimb5,tor". El are o mAre capacitate cle a-pi adapta obiceiurile la noi
corrdilii d.e via,t[. El inventeazd, arm.e, unelte
;i
d.iverse stratagemc pentru a-qi
procura hranii qi pentru a se apflra. Atunci cind tnigreazd, lntr-un climat mai rece,
el foloseqte ve;minte, construieqte cclibe si face foc, iar cu ajutorul focului iqi
prepard, hrana care altfel nu poate fi digeratfi,. El
\i
ajutd, semenii in d.iferite
feluri si prevede evenimente viitoare. Chiar lntr-o perioacl[, ind.epd,rtatd,, el prac-
tica o oarecare d"iviziune a muncii.
Animalele inferioare, pe
de alti, parte, trebuie s[-qi mod.ifice conformalia
corpului pentru a supravielui in condilii consid,erabil schimbate. Ele trebuie sir,
d.evind mai puternice sau sd, d.obind.eascl clinli sau gheare mai eficiente pelntru a se
apd,ra de noi dugmani, ori trebuie sd,-qi rnicqoreze talia pentru a nu fi d.escoperite
qi a sc[pa de pericol. Atunci cincl migreazi, intr-o clim5, mai rece, elc trebuie s5,
1
,,Atttlttt"tpologii:al Reyiew", rnai 1864, p. CLVIII.
o-c.4{6
i1: DESCEINDE.NTA OMULUI
sc acopere cu blarrir, mai groasi, sau si,-qi mod.ifice constit'u,tia. Daci, nu reugesc
sii se moclifice ln acest fel, ele vor lnceta sI, mai cxiste.
Totuqi, cazal e ste cu t,otul altul, cum pe drept a insistat dl. Wallace, ln
ceea ce priveqte facultd,file intelectuale qi morale ale omului. Aceste facult5!,i
sint variabile gi avem toate motivele sd, cred.em ci, varialiile tind sd, d.evinfl ere-
ditare. I)e aceea, d.ac5, ele erau clndva cle mare importanfd, pentru omul primitiv
ryi
peniru strdbunii s[i asemd,n5tori maimulei, ele trebuie sd, se fi perfectat sau
s5, fi progresat prin seleclie naturali,. Nu poate fi ind.oiald, asupra marii importanle
a facultd,filor intelectuale, deoarece in primul rind. lor le datoreqte omul pozilia
sa d.ominantd, ln lume. Putem ved"ea ci, ln starea cea mai primitivi, a societefii,
ind.ivizii care erau cei mai infelepli, care inventau
$i
foloseau cele mai bune arme
sau capcane si care erau cei mai in mdsurd s5, se apere trebuie s5, fi avut cel mai
rnare num6r d.e descend.en,ti. Triburile care cuprind.eau cei mai mul,ti oameni
astfel clotali trebuie sd, fi crescut ca num6r qi sd, fi inlocuit alte triburi. I{umd,rul
lor d"epinde in primul rlnd. d"e mijloacele de subzisten!5, iar aoestea depind parlial
d.e natura fizicd, a
!d,rii,
insh, intr-un grad. mult mai mare rle megtegugurile practi-
cate acolo. Pe misur5, ce tribul se md,reqte pi este victorios, el se mfl,reqte incfl qi
mai rnuit prin absorbirea altor triburi
2.
Talia qi puterea oamenilor dintr-un trib
slnt cle asemenea cle o oarecare importan\d, pentru
succesul tribului, iar acestea
depincl parlial de natura qi cantitatea d"e hrand, care poate fi obfinutd,. In Europa
oamenii din epoca d.e bronz av fost inlocuili cu o rasd, mai puternicfl, qi, jud.ecind.
dup5, mlnerele spad.elor, cu mlini mai mari
3
I
succesul lor s-a datorat probabil
insd,
ryi
rnai rnult superiorit5,fii lor in meqtequg.
'Iot
cec:a ce
rytirn
despre sS,lbatici sau ce putem d.ecluce din tracliliile lor
ryi
clin rnonumente vechi, a c[,ror istorie este cu totul uitatf,, de locuitorii de astd,zi,
aratd, cra clin timpurile cele mai lnd.ep5,rtate triburile victorioase inlocuiau alte
triburi. Relicte ale triburilor dispd,rute sau uitate au fost d.escoperite in toate
regiunile civilizate ale pd,mintului, pe clmpiile sd,lbatice ale Americii
$i
pe insulele
izolate d"in Oceanul Pacific. fn prezent, naliunile civilizate inlocuiesc pretutind.eni
pe cele barbare, afaril, numai de locurile uncle clima opune o barierd, total[,, qi ele
reugesc nrai ales, nu lnsd, exclusiv, prin lnd.eletnicirile 1or, care slnt produsul inte-
ligen!,ei. I)e aceea este foarte probabil ca in cazal omului facult5,file intelectuale
sd, fi fost rnai ales qi treptat perfeclionate prin seleclie naturald,, clar aceastfi,
concluzie
rre este d"e ajuns pentru scopul nostru. Ar fi fd,ri, lnd.oiald, interesant sir,
urmi,rim dezvoltarea fieci,rei facultd,li separate, de la starea ln care existd, la
animalele inferioare la, cea care exist5, la om, insi, nici capacitatea
ryi
nici turo$-
tinlele mele nu imi permit s5, incerc aceasta.
Meriti, observat faptul c5, d.e ind"at5, ce stri,moqii omului au d.evenit sociali
(ryi aceasta s-a intimplat probabil intr-o perioadi, foarte timpurie), principiul de
irnitaJ,ie;i ra!,iuneA, prcum qi experienfa, trebuie si, fi sporit,;i s5, fi mod.ificat
nrnlt facult5,file intelectuale intr-un fel oarecare) clin care nu mai vedern d.ecit,
urrne la animalelc inferioare. Maimulele slnt foarte predispuse la imitafie, ca
ryi
sir,lbaticii cei mai inferiori,
Di
sirnplul fapt la care ne-am referit anterior cd, dupti
e
Du1'rii crint obst'rvir Sir llenr1' trIaine (.Ancient Laur, c:i slnl codescetrcleu[i ai acelota;i strirno;i.
1ilii1, p. 131), rrit.urlrlii unLii Llib sau tlibuli intrcgi care
3
X'lorlot, Soc. Vtttul. Sc. -Nral., 1860, p.29l.
Irtr fosI usirrriletc in alte triburi prrtitrcl, dupii ciLva tirttp
FACULTATI INTELECTUALE
91
tirnp oarecare
nici un anirnal pg?tre fi prins in acelaryi,, loc, cu acela;i
!l
de capcani,
,
atatd cd, animalele lnva!,ii din experienla
fi
imita pruAen g,a altora.
Or, dac5, vreunul dintre oamenii dintr-un tlib, **i iirgelept declt ceilal!,i, a
inventat
o capcanS, sau o armi, noui, sau alt_e mijloace de atacuu., *pe"*t;;;;i'mai
simplu interes pjlson?I, fd,r[ ajutorul a multn,
judegwtil,
li va lnclernla pc ceilatli
P.l
im_ite qi astfel toli r-or profita. Practica obignuihd, ; fiecd,rui meqtequg nou va
intdri cle asemenear_ lntr-o oarecare nicd, misurd, inteligenta. Daci, noua inventie
este important5,
tribul va creqte ca nuin5r, se va lntindJ qi va inlccui alte ttinuri.
La
un trib care a d.evenit as[fel mai numeros, va exista lntotdeauna
o rnai marre
probabilitate
ca alli membri superiori qi inventivi
s5, se nasc[,. I]acir, aseinenea
membri lasi, copii care s5, le moqteneascS,
superioritatea rnintaid,, probabiliiatea
naqterii a unor membri
osi
mai ingeniosi va fi oarecum mai mare'[li,
un astfel de
t-ri6l, iar la un trib foarte mic
"fprobabilitatea
v^ fi] hoti,rlt mai mic5. Chiar
dacd, ei nu ar ld,sa nici un copil, tribul ar cuprinde tofu$i rud,ele lor de slnge, qi s-a
stabilit d.e agricultori
a
cd, prin pd,strarea qi perpetuarea familiei
unui aniinal care
atunci cind- a fost
sacrificat s-a constatat c'a este valorosr s-& oblinut carac-
terul
dorit.
Si, examin5,m acum facultd,lile
sociale pi rnorale. Pentru ca oamenii pri-
mitivi
sau str5,mopii omului asemd,n[,tori maimufei
s[, d.evini, sociali, ei trebuie
s5, fi d.obind.it acelearsi sim!5,minte instincbive care'oblig5, alte animale sd, trd,iasci,
in grup,
,si
fdri ind.oial5 ci, ei aa prezentat
ac':eagi clisp-ozifie generald,. Ei trebuie
16 fu
fi simfit.nelinigtili atunci cind, orau separati O.e iooai,eqif lor, pentru
care ei
trebuie s[, fi simlit o oarecare dragoste; ei trebuie s5, se fi avertriat reciproc
de
pericol gi.
si, u9 f-t ajutat reciproc la atac sau ap5,rare. Toate acestea implic1
un anumit gracl de.simpatie, fidelitate
.si
guraj. Asemenea calit5,!,i sociaie, a
c5,ror importan!5, primord.ial5, pentru
animalele inferioare
nu este contestatd, d.e
nimeni, au fost fd'td' lndoial5 d.obinclite de c5,tre strd,morsii omului intr-un mod
asemd,nftor,
anume prin
selec,tia naturalf ajutatd,
de obiceiuri ereclitare, Atunci
cincl clou[, triburi de oameni primitivi,
trflind. in aceeali
,tard,,
au intrat in concu-
ren!X,, d"aczi (celelalte cond.ifii fiincl egale) unul dintre l,riblri cuprindea un mai
rnare num5r d.e membri curajo;i, capabili cle mai muit5, sirnpatle pi mai ficleli,
care erau intotdeauxa_gata
sir,
"is
avertizeze reciproc clo poricol,
sd, se ajute qi sL
se apere unul pe altul, acest trib trebuie sii, fi prosperat
mai bine
ryi
sd, fi invins
pe celS,lalt. Sd, nu pierd.em
din vedere clt d.e extraoidinar d.e importante
trebuie
sir, fie ficleiitat_e.a
qi curajul ln ri,zboaiele fd,rd, sfirqit ale sd,tbaticilor. Avantajul pe
g?te.solclalii disciplinali 1l au asupra hoardelor neclisciplinate d.ecurge *ui ales
d.in incred,erea pe care fiecare solclat o are ln camaraZii sei. AsculCarea, dup[,
cum bine a atrat'at d,l. Bagehot
5,
este d.e c?a mai mare valoare, d.eoarece orice
lormii d.e guvernir,mint
este mai buni, d.ecit nici una. Oarnenii egbi,;ti
ryi
certlreli
nu Yor colabor_a,
$i
f5,r5, colaborare nimic nlt poate fi realtzai. LIn trib bogat
lrrzestrat cu calitXlile d.e mai sus se va extind.e
ryi
rra fi victorios asupra altor
triburi
l.insd,,
judecind.
d.upd, t'oatra istoria. trecutd,,
"l
timpul el va fi 1a rind.ul
s5u lnfrint cle vreun alt trib gi mai bine lnzestrat.
in acest fel calit5,lile sociale
ryi
morale vor progresa lncet qi se vor rdsptndi in toatd, lumea.
a
Anr dat citcva exemple itr lttcrarea tttelt 'l'lte
Vrrriu-
5
Vezi o scrie remarcabilir cle ar.ticolc clesprer
p1r7.sic.s
tion ot Artitnats"'' vor' 1r'
''
1e6'
i:r:,::";fi-j'i ;,,l"JH3i:ti"i::1il';,il."'L,Jilrijll:
113
11,1
DESCENDENTA OMULUI
Se poate pune ins5, intrebarea cum d.e un mare nutnzir d.e membri din
cad.rul aceluia;i trib au d.evenit rnai lntli inzestra!,i cu aceste calit,ir,li sociale
rsi
morale
;i
cum s-a rid.icat nivelul d.e perfccliure ? Este ertrem cle ind.oielnic
d.ac5, d.escenclenlii p*rinfilor clotati cu rnai rnuli5, simpatie
;i
rnai binevoitori sau
ai celor ce erau mai fideli tovard,qilor lor, se vor fi n5,scut in nurnd,r mai rnarc
decit copiii p[,rinlitor egoiqti
ryi
perfizi aparlinind. aceluiaqi trib. Ctl care este
gata
sii,-;i sacrifice viala, (aga) clrm mulli sllbatici au f5.cut-o, clecll. st"r-;i trd,dezcr
tovarir,gii, deseori nu lasd, nici un descenclent care s5,-i rnoryteneascl iratura sa
nobild,. Oameni.i cei rriai bravi, care la rilzboi sint lntotcleauna gal,a sir, ias[, ln
prima linie si care iryi riscf cu ugurin!fl viata pentru allii Yor pieri in meclie ln
num[r muit mai mare d.ecii allii. De aceea, clac[, nu cliscut5,m clespre victoria
unui trib asupra altuia pare pulin probabil cri numd,rul oarnenilor dota,ti cu ase-
menea virtl,ti sau cti nivelul perfec,tiunii lor sX, poatd, fi sporit prin selcclie
natu-
rali,, ad.ici,
prin supravieluirea celui mai apt.
Cu toate cd, qi cond"iliile cAre cluc la o crestere a nums,rului celor asl,fel
lnzestrali din cadruL aecluiaryi trib sint prea cornplexe pentru
^
fi urm5ritc in
mod. clar plnfi, la sfirqit, pu'cem indica citeva clin stad.iile lor probabile . in irrimul
rind., pe m[sur5, ce facultatea d.e a
jucleaa
Fi
d-e a preveclea a membrilcr tribului
s-a
perfeclionat, fiecare om trebuie si, fie inv5,!at cil, ajutinclu-$i semenii va fi
ln schimb, Oe obicei, el lnsupi ajutat. Din acest motiv inferior el va c[pEta cle-
prind.erea de a-$i ajuta semenii, iar obiceiul cle a face ac,tiuni bune intireryttr
bo siggranli, sirnl5mintuL cle simpatie, cale c15, primul impuls acliunilor butte.
De altfel, obiceiurile urmate timp cle multe genera!,ii l,ind. probabil sii, clevin5,
ered"itare.
insd, un alt stimulent cn mult rnai puternic pentru clezvoltalea virtuf,ilor
sociale este oferit cle laud.a sau dezaprobarea semenilor no,11,ri. tr)upri cum anr vfzut
rnai sus, in prirnul rlnd. instictului d.e simpatie i se d.atoreazil
f,apt'ul
91
acord-f,,m
altora cle obicei atlt laud.a, cit qi dezaprobarea noastr5, in vreme ce aplicate
nou5,
inqine ne placg laurla si ne temern d.e d.ezaprobare si fd,ri, lncloiald, c5, acest instinct
a fost inilial cLobinclit, ca
ryi
tcate celelalte instiircte sociale, pl'in selec,tie natulalil.
I)esigur cL nu putem spune ?n ce perioad.S, timpurie d.in d-ecursul d.ezYoltH,rii
lor Jtrdmoryii omului air cleverrit capabili de a resimii
rqi
d.e a fi inclemna,ti de
laud.a sau d.ezaprobarca semenilor lor. Se pa,re insX, cd, gi ciinii chiar apreciazit,
incgrajarea, laucla
;i
clezaprobarea. Sillbaticii cei rnai prirnitiviresimt sentitnentril
c1e
glorie, clup1 cum o arat5, clar prin pX,strarea trofeelor ispri,viior lor d"e vitejie,
pril olriceipf Oe lirucLd,rosenie exccsiv5,
ryi
chiar prin grija extrerni ce o au pentru
aspectul lor personal
li
al podoabelor 1or, d.eoarece dacii nu le pdsa, cLe opinia
tovarir,qilor lor asetnenea obi,ceiuri nu ar fi avut rost.
O11 siguran![, c5, ei au un sentiment d.e ruqine
;i
,se
]lare
.cii
;i
un sentitnent
cle rernqrycate la lncil,lcarea vreunei legi minore de-ale lor, c1up5, curn se vede clin
cazul agstralianului
care a slibit
ryi
nu se putea od.ihni d.coare ce a intirziat sir'
omoare alt5, ferneie oarcare
pentru a lmpflca spiritul soliei salc nroarl,e. Cit
toate cL nu arn lntilnit nici un alt caz care sd, fi fost lnregistrat, este aproaBe c1e
necrezut ca un sd,ibatic care lli sacrificil, mai d.egrabir, viala cleclt s5,-qi tri,tleze
tribll salr ult1l care se r,a pr:erla mai degrabfl ca prizonicl tle'cit srl-;i calcc clt-
FACULTATI IN'TI'LECI'UALE
viutul
6
sir nu resimti remugcare profuncLi ln sufletul s[,u c1ac5, nu qi-a lncleplinit
o datorie consid.erat5, d.e el ca sfinti,.
Putem d.e aceea conchide c[ omul prirnitiv, intr-o perioa,cLi foarte lndepilr-
tatir, era influentat cle lauda sau dezaprobarea semenilor szii. Este evident ch
rnembrii aceluia;i trib rror aproba comportarea care lc va pd,rea s5, fie sprc
binele gcneral qi vor clezaproba ceea ce le va piirea cL
feste]
r5,u. Sd, faci bine
albora
;-
sir, faci altora ceea ce vrei s5,
{,i
se faci,
lie ,-
este pial,ra de bar,ra a
rnoralitefii. Este, cle ace ea, aproape imposibil de a exagera importau|a,ln tim-
pnrile primitivet & iubirii d.e laud5, qi a temerii de d.ezaprobare. Un om care nu a
fost inclemnat de vreun sim!6mint instinctiv, profuncl,
s[,-;i sacrifice viafa pentru
binele altora
ryi
ioturyi a fost inclernnat sii, indeplineasc5, asemenea acf,iuni clintr-un
sentiment de glorie va provoca prin exemplul slri aceearyi dorinld, cle glorie ln allii,
si va lnt,5ri prin practicir, nobilul simlimlnt de ad.miratie. El ar putea facz astfel
mult mai mult bine tribului sd,u decit procrelncl descenclenli cu tenclinle dc a
moryteni propriul si,u caracter nobil.
Cu experien!,d, si raliune sporitd, omul igi d5, seama cle consecinlelo nrili
inrlep5rtatc ale acliunilor sale, iar virtulile ce-l privesc personal
-
cump5,tarea,
castitatea etc.
-
care ln l,impurile primitive erau, c1up5, cum am vdzut lnainte,
complet d,esconsicleral,e, au devenil, foarte apreciate si consiclerate chiar ca sacre.
Totupi, nu esl,o nevoie si, repet ceea ce am spus in aceastf,, privinfd, in capitolul
patru. Pin[ in ccle tlin urm[, simlul nostru moral ijr],u constiin!,a noastrd, devine
un sentiment foarte complex, trigindu-ryi originea clin instincl,ele sociale, fiind
cirmuit in marc md,sur5 de aprobarea semonilor no;tri, clominat d.e rafiune, interes
personal qi, ln timpuri mai recente, cle sim![minte religioase profunde,
ryi
confirmat
de 1nv6!i,tur[,
ryi
obirynuin!5,.
Nu trebuie uitat cYa, de;i un
grad lnalt d"e rnoralitate nu d.ir, d"ecit un avantaj
rctlus sau nici
[un
avantaj
]
fiec[rui inclivicl separat sau copiilor sd,i, asupra celor-
lalli oameni din acelarsi trib o sporire ln num5,rul oamenilor bine dotali, precum
ryi
un progres in
[d.ezvoltarea]
criteriului cle moralitate, va cla cu siguranfd, un avantaj
imens unui trib asupra altuia. Iln trib cuprinzincl rnul!,i membri care, prin faptul
c[, au intr-un gra,cl inalt spiritul cle patriotism, ficLelitate, supunere, curaj qi sim-
patie, fiind. lntotcleauna gata s5, se ajutc reciproc qi gata s5, se sacrifice
pentru
binele comun va lnvinge majoritatea celorlalte triburi,
;i
acsasta ar constil,ui
seleclia naturalfl. Din toate timpurile, in toatd, lumea, unele triburi au inlocuit
alte triburi;
ryi
cleoalece moralitatea este unul dintre elementele importante atre
srlccesului lor, criteriul d"e moralitate;i numirrul d.e oameni bine d.otali vor tinde
pretutincleni si, se ridice pi sd, creasc[,.
Bste totuqi foarte greu a aprecia d"e co un anumit trib
ryi
nu un altul
a reu;it qi s-a riclicat pe scara civiltza,tiei. Mul,ti sllbatici sint in aceearyi stare ca
at,unci cind. au fost descoperili pentru prima clatd, acum citeva secole. Dupil
cum observi, cll. Bagc,hot, sintenr d"ispu;i sL privim progresul ca normal in socio-
tatea uman5, inszi istoria respinge aceasta. Cei vechi rrici nu luau in consid-eralie
aceast5, id.ee, iar popoalele orientale nu o fac nici ln zlrLa d.e azi. Dup5, o alt5,
arrt,oritate frtarto compcrtent[, Sir llenry }Iaine
7,
,rce^
mai Inarc parto a
6
Dl. \Vallacc citeazir cazuli in iucrarea sa Contribu-
?
,,.'lrtcicttt
LeLLt", 1861, p. 22. l)entLlr obsclvaliile
li.orts to the Theory of l{utu.rcLl Selection, 1870, p. 35'1.
::t::rt"t-*-n",,
,,Foltnightly
f{cvicw", 1 aprilic 1868,
11ir
DESCE]NDE.T\]TA O.S{UI,UI
omenrii nu a ard'tat vreodati nici cea mai mic5, urm5, ca instituliile
sale civiler
sa fie amelioratd'. Progresul parc
sH, d.epindf de multe conditii favorabile simgl.-
tane, mult
P{ea
complexe pentru a fi urmd,rite plnd, la sfirpit. S-a remarcat ins1
ad"esea c5, o climi, r[coroasdr prin faptul c5, duce la hi,rnicie'ryi ]a cliverse me;te-
quguri, a fost pin5, acum foartc favorabili, progresului. impin;i
de levoia impe-
rioas5,, eschimoqii au reuqit sd, realizeze multe inventii ingenioase, insd, clirna lor
a fost prea asprd, pentru un progres
continuu. Obiceiurile nomadej atit pe cimpii
intinse cit qi prin pid.urile clese de la tropice ori cle-a lungul
f5,rmuritor
md,ril6r,
au fost in toate cazrrrrle foarte d5,unitoare. Pe clnd. observam locuitori barbari
din
!ar?
de.Ii'oc, am fost frapat de id.eea cd, posesiunea
unei propriet5,,ti
oarecare,
a unei locuinte stabile qi unirea multor familii sub un qef cbnslituiau conditiile
indispensabile ale civilizaliei. Asemenea obiceiuri aproape c5, fac necesard, culti-
varea solului
; 9i
primii papi in cultivare vor rezulta probabil,
d.up5, cum am ard,tat
lntr-alt5, parte
8,
din weun accident, ca atunci cincl seminlele unli pom fructifer
cd'zind' pe un morman d.e gunoi au produs o varietate neobi,;nuit d.e frumoas;.
Tot-nqi, problema primului progres al si,lbaticilor spre civilizqie este in prezent
mult prea grea pentru a putea fi rezolvatd,.
Influenla selecli,ei, maturale asupra nali,uttilor ciaili,zate.
-
PinL acurn rru Arn
examinat decit progresul omului d"e la starea semiumand, pind, la cea a silba-
ticului cle azi. Ar merita ins5, s5 adaug citeva observalii cu privire la acliu1ea
selecliei naturale asupra natiunilor civilizate. Acest sribiect a fost cliscutat in
mod.__competent ''cle cir,tre \4/. Il,. Greg
e
ryi
anterior cle dl. Wallace, precum
$i
cle dl. Galton
10.'
l\fajoritatea observ4iilor rnele au fost luate de l; ace;ti trei
autori. La sd,lbatici, cei slabi de gorp sau rninte erau reped.e
elirninali, iar cei
care supravie,tuiesc prezintd,
d e obicei o s5,ni,tate viguroasd,. Noi oamenii civi-
lrtzu.\t,
pe
4e
alt'd' parte,
{ac9m
tot posibilul
s5, oprim proces11l
c1e eliminare
;
cons-
truim azi}uri pentru
cei slabi de rqinte, schilozi
;i
trolnavi, facem lcgi pentru
cei lipsili de mijloace, iar med"icii noptri isi exercitS, toatd,prieeperea pentru a salva
viala tuturora, pind, in cea d-in urm5 clip5,. Existd, motive d.e a ciede cd, vacci-
nalea a p6,strat.ln v.ia!5, mii d.e oameni care din cauza unei constitutii debile ar
fi sucombat rnai inainte de varioli,. Astfel, membrii debili ai societfl,tilor civlltzate
tli propag5, spela. Nici unul dintre cei care s-au ocupat e1 cre;terea de animale
d.omestice nu se Ya indoi cI, acest lucru trebuie sd, fie foarte vi,td,rnd,tor pentru
rasa umand,.
Este
surprin zd't'or cit d.e reped e nelngrijirea sau lngrijirea greqit
d"irijatd, d.uce la degenerarea unei rase domestice, ins5,, in afard de cazul omuiui
lnsuqi, aproape nimeni nu este atit cle neqtiutor incit si, lase animalele sale cele
mai pu,tin valoroase sir, se reproduczi.
8
'l'he
Iturialiott of Animals utd lrlutrls ttnLler I)ontcs-
tication, vol. I, p. 309.
e
,rl.-raser's
Magazinc", scpt.embrie 1858, p. 3ir3.
Acest articol pare si fi frapat multe persoane qi a tlat
naqtere la cloui lucrdri remarcabile gi la o replicd ln
,,Spectator",3
$i
17 octombrie 1868. El a rnai fost discu-
tat in
,,Q. Joulnal of Scicnce", 1869, y:.7b2, gi de dl.
Las'sorr Tait in ,,f)ublin Q.
JoLrrnal of lI,-'rlical Scieuce,'.
Iebruaric 1869, qi de tll. Ji. Ital' Laulieslcr. ln luclu'ca
st Contparutiue Longeuity, 1870, p. 128. Vederi sinflare
au apdruL anterior in
,,Australasian", 13 iulie 1867. Arn
irnprumutat idei de la mai mulli dintre acegti autori.
1o
Pentru cll. \Yallace, vczi
,,Anthropolog. Review,,,
citat mai sus. D1. Galton in
,,Macrnillan's l,Iagazinc,,,
augtrst 1865, p. 318
;
de asemenea ntarea sa lnerare Here-
ditarg Gcrri rrs, 1870.
NATIUNI CIVILIZATE 117
Ajutorul pe care ne simlim lndemnali s6-l acordim celor neputincioryi
este ma,i ales rezultatul intimpld,tor al instinctului d"e simpatie, care inilial a
fost d.obindit ca parte din instinctele sociale, ins5, care ulterior a d.evenitr ln moclul
ard,taL mai sus, mai afet tuos qi mai larg r6splndit. De altfel, nici nll ne putem
infrina simpatia chiar la ind.emnul raliunii clure, f5,r5, a sld,bi cea mai nobil5,
parte a naturii noastre. Chirurgul
poate deveni dur pe timpul cit opcreaur'itr,
d,eoarece qtie ci, acfioneazd, pentru binele pacientului sd,u, lnsir, clacil, ar fi s5, negli-
j5,m intenfionat pe cei slabi si neajutorafi nu ar fi declt pentru un profil, lntirn-
pld,tor, cu o pagub5, prezenti, copleqitoare. De aceea trebuie s5, suportd,m efectele,
rele, fi,rd, ind.oiald,, ale faptului c5, cei slabi supravieluiesc
;i
se inmultesc
I
ins5,
se pare cd, exist5, cel pulin un impediment aclionind nelntrerupt, anume c5,membrii
mai slabi
qi mai inferiori ai societf,,fii nu se cd,s[,toresc cu atlta uqurin!d ca cei szin[,-
toqi,
ryi
acest impediment ar putea fi sporit ln mod indefinit prin ablinerea cle la
cfl,s6torie a celor slabi trupeqte sau mintal, cu toate cd, acest lucru 11 putenr mai
degrab5, spera declt aptepta.
-
in foate
,td,rile
ln care se mentine o mare armatf
permanentir,, cei mai fru-
rnoryi tineri sint iuali la recrutare sau se lnroleazd. Ei slnt astfel expuqi unei
ryo{i
premature in timpul rS,zboiului, sint deseori tenta,ti la vicii qi slnt impiedi.ul,i
ae a se cI,s6tori ln floarea vlrstei. Pe de alti, parte, oamenii mai scunzi
ryi
mai
slabi, cu constitulie debili, sint ldsali la casa lor qi au o mult mai bund, posibilitat'e
s5, se cd,si,toreascd, qi s[, se inmulleasc[,
11.
Omul iqi acumaleazdu avere qi o las5, copiilor s5,i, astfel incit copjii bogalilor
au un avantaj asupra celor sd,raci in cursa cd,tre succes,
inclepen4ent d.e superiori-
tatea trupeasc5, sau mintal6. Pe de altf,, parte, copiii pd,rin,tilor care au vialii,
scurtd, pi care slnt de aceea, ln med,ie, lipsili de sd,n5,tate
qi_vigoare primesc averea
mult mai devreme d.ecit alli copii qi se vor c[sd,tori probabil mai devreme,
Ilsind
un numd,r mai mare d.e d.escenden,ti, care sd, moqteneascd, constitulia lor inferioarii.
Moqtenirea averii este ins5, ln ea insd,qi departe
de a fi un rd,u, deoarece fi,r5, acunlu-
larea d.e capital meqtequgurile nu ar putea progresa qi in special prin put,erea lor
s-au extins rasele ciAltiate qi lqi extind. acum pretutincleni clomeniul, a$a lncit
s[, inlocuiasci, rasele inferioate. i)e asemenea acumularea mod"eratS, d"e aYt}re nici
nu impiedicd, procesul d.e selec,tie. Atunci cind" un om sfl,rac devine mod.erat cle
bogat, copiii sei pot ad.opta meserii sau profesiuni in care exist5, destuld, luptilt
aryi incit dei clestoinici trupeqte qi mintal reuqesc cel mai bine. Prezenla unui.grup
da oameni foarte instrui!1 care nu trebuie s5, munceasc5,
pentru plinea zilntcd'
este de o importan!5, care nu poate fi supraapreciatd,,
d.eoarece l,oatd, rnunca d"e
inattd, inteledtualitate este executatS, cle ei
pi d.e o asemenea muncd, depind"e
in
primul rlnd. progresul materiat ln toate domeniile,
pentru a nu mentiona.alte
i,vantaj. *ailtr*tt.. F5r5, lnd.oialfl, c5, atunci cincl averea este foarte mare ea tindc
sd, transforme oamenii ln trintori inutili, ins5, num[rul lor nu este nicioclatii, rtlartr
li
aici intervine un oarecare grarl de eliminare, d.eoarece ved.em zilnic bog[,ttl1i
care se intimpld, sd, fie slabi la minte sau desfrinali
li
gafe
i;i irosesc averile.
primolenitura
cu bunuri de familie inalienabile constituie un rf,,u mai
d.irect, cu toa]te ci, mai lnainte vreme fusese poate un mare avantaj
prin crearea
1r prof.
tI. Fick (Binfluss der Naturruissensclutft cutf asupra accstui subicc.t, plectlm;i asupra al[oI asctucnea
rlrrs Rrcftf, ittttic 1872) arc citcva observa[.ii valoloase
pttttcle'
11S DESCE.NDENTA OMULUI
unei clase d,ominante, i?t orice guvernare
este mai bund, tteclt nici 1na. I\fajori-
tatea fiilor primi-ndscufi
se cds5,toresc, cu toate c5, pot fi debili trupepte sau min-
tal, ln vreme ce in general fiii mai tineri nu se cisStoresc, oricit ar fi;i cle superiori
in aceste privinle. De asemenea, fiii primi-ndscufi nedemni, cu ltsnuri d.e familie
inalienaniJgr nici nu iryi pot irosi averile. Aici insd,, ca qi in alte p5,r!i, raporturile
viefii. ciullizate slnt atit de complexe, lncit intervin
unele impeclimbote
io-p"n-
satorii. Birbalii care sint bogali prin primogeniturd,
sint ln m[sur5, sh, aleagil,
genera,tie. dupi generalie, femeile mai frumoase
ryi
mai inclntl,toare
ryi
in geneiai
acestea slnt d.esigur sind,toase la corp qi vii la minte. Consecinlele rele, oriiare ar
ar_ fi ele,
.ale
conserv6rii continue ale aceleiaqi linii d.e descenclenfi, fe"; nici o
sele.c,tier sint infrinate prin faptul c5, b[rbalii cle conclilie inaltfi, slnt intotdeauna
d"oritori s[-qi sporeascH, averea qi puterea, ceea ce fac cds[torinclu-se cu mogteni-
toare bogate. ins5, fiicele. p5,rin,tilor care nu au avut decit un singur copil tincl,
d.upd, cum a ard,t'at dl. Galtontt, sd fie sterile
,si
astfel familiile nobile sint continlu
intrerupte in linie directS, qi_averile lor se scurg lntr-un canal lateral oarecare,
ins5, din nefericire acest canal nu este d.eterminat cle vreo superioritate d.e vreun
fel oarecare.
Cu toate c5, civiliza\ia lmpiedicd, astfel hr multe feluri actiunea selecliei
naturaler ea favorize??il, dupd, cit se pare, o mai bund, dezvoltare'a corpului prin
hrani, mai bund, qi eliberarea d.e la greutd,li ocazionale. Aceasta se poalte cleduce
d.in faptul cL s-a constatat cd, oamenii civiliza,ti, oriund.e au fost di comparati,
erau
li.zicegle
mai puternici decit sd,lbaticii
13.
Ei par de asemenea sL aibd, ucruu;i
capacitate de- rezist_enfzi,.dupi, cum s-a clovedit in multe expeclifii periculoase.
Chiar marele lux al bogalilor nu poate fi decit pu.,tin dS,un5,tor,heoarece perspecti-
vele d.e viafd, ale aristocr?liei noastre
,
la toate virstele pi la ambele sexb, sfnt cu
foarte pulin inferioare celor ale vielii sd,nd,toase engleze la clasele inferioare
tn.
Yom examina acum facult5,file intelectuale. Dac5, membrii fiecd,rui strat
social ar fi lmpd,r,tili in dou5, grupuri egale, unul cuprinzind, pe cei intelectual
superiori, iar
_cel5,lalt
pe cei intelectual inferiori, nu poate fi indoiald, ch, primii vor
leq$i
cel
_mai
bine in toate ocupaliile qi ci, vor avea un numd,r mai mare de copii.
Chiar qi la pd,turile cele mai inferioare lndemlnarea qi capacitatea trebuie sd,Jie
d.e vreun folos oarecare, cu toate c6, d.atoritd, marii diviziuni a muncii, in multe
ocupalii
[folosul
este] foarte mic. La nalrunile civilizate va exista deci o tendin!d,
de ere;tere, atlt in numd,rul, cit qi ln nivelul celor capabili intelectual. I{1 doresc
sd, afirm c5, aceastd, tend.in!5, nu poate fi mai mult declt contrabalansatd, in alte
feluri, ca de
[pildd,]
inmullirea celor nes5,buili qi neprevd,zd,tori, ins5, chiar unor
asemenea oameni capacit'atea trebuie s5, le fie d.e vreun folos oarecare.
Deseori s-a obiectat unor pireri ca cele d.e mai sus cd, majoritatea oarnenilor
celor mai eminc,nl,i care au tr5it vreoclatS, nu au ldsat nici un clescenclent care sr-r,
tnoryteneascd, marea lor inteligen!,5. Dl. Galton spune
15
:
,,Regret
c[, nu sint in
rnaisurd, s5, rezolv problema simpl5, dacd, qi in ce m[surd, b5,rbalii qi femeile care sint
gerrii sint neferl,ili". Am ard,tat, totu;i cI, oamenii eminenli nu slnt citupi d.e pulin
12
Heretlitatg Genius, 1870, p. 732-740.
la
Vezi coloancle 5
;i
6, conrpilal"e dlpri auloritdfi
t3
Quatrefages, ,,Revue des Qours ScienLifigucs", cornpeLentc, din tabloul prczentab l,n CompuTatiue l.on-
1"ri7-1868, p. 66e.
,',,1{,,}},r,?i,,!r.,}ti,r,;,:;tli.fi,
f.
J;,11u..,...
NATIUNI CIVILIZATE
nefertili. Ifarii legislatori, intemeietorii c1e religii binefd,c5,toare, marii filozofi
ryi
clescoperitori in qtiinfd, ajutd, progresul omenirii intr-un^gracl mult mai lnalt prin
opera lor d.ecit daci, ar ld,sa o progenitur5, numeroasd,. In caztl structurilor cor-
porale,
seleclia inclivizilor cu pu,tin mai bine lnzestrafi qi eliminarea celor ceva mai
pulin inzestrali, qi nu conservarea anornaliilor
puternic prontlnfate qi rare, sint
cele care d.uc la progresul
speciei
16.
I-,a fel trebuie sd, fie
ryi
cu facult5,file intelectuale,
deoarece la fiecare nivel al societd,lii oarnenii ceva mai capabili reuryesc ceva mai
bine d"eclt cei mai pulin capabili qi in consecin,td, se inmul!,esc ca numSr cLaci, nu
slnt impiedicali in vreun fel. Atunci cind. Ia oricare naliune nivelul intelectual qi
numl,rul de intelectuali au crescut, ne putem arytepta, clupi legea clevialiei tle la
medie, ca, d.upri cum a arratat d-1. Galton, oamenii de geniu,s5, aparfl mtrlt nrai frec-
vent d"ecit inainte.
in ceea ce prive;te calitf,lile morale, o oarecare eliminare
^
predis-
poziliilor celor mai rele se aplic5, permanent chiar la naliunile cele mai
civilizate. Rd,ufdci,torii slnt executa!,i sau lntemni,tali pc timp lndelungat,
aqa inclt ei nu-qi pot transmite liber defectele. Persoanele melancolice sau demente
sint inchise sau se sinucid. Oamenii violenli;i irascibili au deseori un sflrqit sin-
geros. Cei agit'ali, care nu pot avea o ocupafie constantri'- si aceastS, rH,m[qi!n,
a barbariei este un mare imped.iment pentru civilizalie
tt
--
emigreazl in
![,ri
nou-colonizate, und.e se d.oved.ese pioneri folositori. fntetnporanla este atlt de d"is-
trugitoare, lncit perspe ctiva c1e via![ a alcoolicului la rrirsta ile treizeci d.e ani,
de pild[, este de numai 13,8 ani, pe clnd la aceea;i virstd, la muncitorii aglicoli
d"in Anglia, ea este de 40, 59 ani
18.
Femeile d.epravate nasc pulini copii, iar b[r-
balii clesfrlnati rareori se cits5,toresc, si ambii suferd, d.e boli. La cre;terea d.e ani-
male domestice, eliminarea acelor indivizi, care sint in mocl pronunlat inferiori,
cu toate cd, pulini la num[,r, nu este citupi c1e pulin un element lipsitdeimportanlir,
pentru succes. Acest lucru este mai ales valabil la caraeterele ddund,toare care
tind. s5, reapar[, prin reversiune, cum este culoarea nc'agrzi ]a oi:
;si
ln eazul' ontului,
unele dintre cele mai rele predispozr\ri, care uneori i;i fac aparitia la anumite
familii, f[rd, vreo cauzd, bine stabilitd,r pot reprezenta reversiuni ]a o stare sir,lbatic5,
d.e care nu ne despart prea multe generalii. Aceast[, ipotezra poate de fapt fi recu-
noscuti, in expresia popularf ci, asemenea oameni sint oile negre ale familiei.
Cit d.espre na,tiunile civilttzate,ln ceea ce privegte nivelul riclicat de mora-
litate qi num5rul sporit d.e oameni relativ buni, selec,tia naturalS, nu pare s[, le
influen! eze d-eclt ln mici, mdsurflr cu toate cL initial instinctele sociale fund"amen-
tale au fost astfel d.obind.ite. Am spus insir, d.estul, atunci cind. am tratat d.espre
rasele inferioare, asupra ca:uzelor care duc la progresul moralit5,fii, anume apro-
barea semenilor noqtri, int5rirea simpatiilor noastre prin obirynuin!?., exemplu
$i
imitafie, ra!,iune, experien!,L
ryi
chiar propriul interes, lnveif,zitura, d"irr tinerele
ryi
sentimentele religioase.
IIn obstacol d.e cea mai nlare impoltanlir, in
llrile
civilizal,e la o crerytcrre
a numi,rului cle oameni cLintr-o clasl superio afa, asuBra cdruia cll. Greg
;i
d.l.
LB
Origin of Species (cdiJia 5-a, 1869), p. 101.
77
llereditarg Genitts, 1870, p. 347.
18
E. Ray Lankester, Compcu'atiue I'rtrryeuiLlJ, 1870,
p. 115.
'l'ubclele
alcoolieilor din lttct'at'ca lLri Nelson, Viltrl
S1irlf.slics. Tn pi'ivinla tlestriului, vezi dr. littrr, On IIte
Irfluence of Xlarriage on the 1lIortalitg..., ,,Nat.
Assoc.
for thc Prornotion of Social Sciencc", 18ir8,
119
DESC.ED{DENTA OMULUI
(laltotrle
au insistat puternic, a fost faptul c5, cei foarl,e s5,raci
ryi
nesi,buifi, carc
,sint deseori decd,zu\i prin vicii, se adsd,toresc aproape invariabil foarte cleweme, pe
cind cei prud.enfi
ryi
cumpdta|, care sint d.e altfel in general virtuorsi, se c[s5,toresc
tirziu, aga ca sI, fie ln mlsurd, szi se intrefind, confortabil pe ei
$i
pe copiii lor. Oei
care se c[si,toresc cle timpuriu prod"uc intr-o perioadd, stabilitS, nu numai un mai
mare num[,r d.e generafii, ci, d.upi, cum a ardtat d.r. Duncan
,0,
$i
mult, mai mulli
copii. De altfel, copiii nd,scufi de mame in floarea vlrstei sint mai grei
;i
rnai mari
ryi
cleci probabil mai viguroryi decit cei nd,scufi intr-alte perioade. Astfel, membrii
nes[,bui!i, decrazu\i
ryi
deseori vicioqi ai societd,fii tind s6, se inmulleasc5, intr-un
ritm mai rapid decit membrii chibzuili qi in general virtuoqi. Sau, dup5, cum pre-
zintd, cuzul d"l. Greg :
,,frlandezul
nechibzuit, murd.ar, fd,r5, aspirafii, se inmulleryte
ca iepurii, scolianul cumpd,tat, prev6,zd,tor, cu respect cle sine, ambifios, de o mcra-
litate rigid5,, spiritualizat in religia sa, de o inteligen,td, perspicaee qi clisciplinatd,
iqi petrece auii cei mai buni in luptd,
;i
celibat, se c[sd,tore;tc
ryi
las5, pu,tini urmaqi.
Dacii, lui,m o
lard
inilial populat5, de o mie de saxoni
ryi
o mie d.e celfi, intr-o duzinir,
cle genera,tii cinci qesimi din populafie va fi celtd,, insd, cinci- qesimi d"in proprietffi,
putere qi intelect vor aparfine
lsesirnii
rS,mase de saxoni. fn eterna luptd, pentru
existenfi,, rast' inferioard, qi mai pulin favorizatd, ta fi cea care va preclomina,
qi va pred.omina nu in virtutea calit5,filor ei bune, ci a defectelor ei".
Exist6, totuqi citeva impedimente la acsast5, tendin!5, de coborire. Arn v6,zut
c[, alcoolicii suferd, d.e un mare coeficient d.e mortalitate qi c5, cei extrem de desfri-
nali lasd, pulini descenden,ti. Clasele cele mai sd,race se ingrS,md,d.esc in orape, iar
d.r. Stark a d.ovedit d.in statisticile pe z,ece ani din Scolia
2L
ck la orase coeficientul
de mortalitate la toate virstele este mai mare decit in d.istrictele rurale
,,si
in timpul
primilor cinci ani clin via!5,, mortalitatea urband, este ap?oape exact dubld, ta[,6,
cle cea d.in districtele rurale". Deoarece aceste date includ atlt pe bogali, clt
,i
pe
sd,raci, f5,ri lndoiald, c5, pentru a menline num5,rul de locuitori foarte s5,raci d.in
orage
l*!e
de cei de,la tard,, va fi necesar un numd,r de naqteri de d.ou5, ori mai
mare. In cazul femeilor, c[s5,toria la o vtrstd, prea timpurie este foarte vd,tdmratoare,
d.eoarece ln Franla s-a constatat c'i
,,anual
mor de doud, ori atitea femei mS,ritate
sub doud,zeci cle ani d.ecit femei nem5,ritate la aceeaqi virstd,". Mortalitatea bdr-
ba,tilor insurali sub doud,zeci de ani es6s d.e asemenea,,excesiv de mare"
22,
insd,
aa:uza acestui fapt este indoielnicd,. in sfirpit, daci, b5rbalii care din
prudenfd,
intirzie sd, se cflsi,toreasc5, pind, oe iqi pot creqte familia in confort
qi-ar alege, cum
adesea o fac, femei in floarea virstei, coeficientul d.e creqtere a clasei superioare
nu ar fi d.ecit ugor d"iminuat.
Dintr-un num[r enorm de statistici
pentru anul 1853, s-a stabilit c5, pe
tot cuprinsul Fran!,ei celibatarii intre cloud,zeci qi optzeci de ani mor intr-o pro-
porf,ic mult mai marc clecit bd,rba,tii cir,sd,torifi : cle exemplu, d.in fiecale 1 000 r1c
1e
rrl,'l':tscr's
l'[agazirttr", strptcrrrblic 1868,
l].
:153.
.,Nlacnrillan's llirgazine", august 18ti5, p. 318, Rcn'.
F. W. Farrar (,,Irraser's N[agazine", augusL 1870, p. 264)
adopt[ o p{rere diferit[.
20
On lhe Lauts of tlrc Fertilitll of Wonur7, irr
,,TLansact..
Royal Soc.", Edinburgh, vol. X.XIV, p. 287; publicati
acum separat sub titlul de Fecunditg, Fertilitg and Sterilitg,
1871. Vczi, tlc ascnrencao rll.
(ialtou,
Ilercdilurg
(lenitts,
p. 352 --3it7, peutru obscrva!ii in accst srtts.
2r,,The
TenLh Annrtal RaporL of Births, l)ratlrs
ctc., in Scotland", 1867, p. XXIX.
2s
Aceste citate sint luate de la cea mai inaltd auto-
ritate ln asemenea cltestiune, anulne rlr. Farr ln lucralca
sa Orr tlrc Influence of ll'Iarriage on tlrc llortality of Frenclt
People, cititi la
,,Nat.
Assoc. for thc Prornotion of Social
Scicnce".1858"
NATIUNI CIVILIZAT'E
r2t
celibatari intre virstele cle dou[,zeci
,si
treizeci cle ani, 2,u murit a,nual 11,3, in
vreme ce d.intre bflrbalii cls5,torili nu au murit
decit 6,5,t. O lege similari, s-a
doved.it valabili, pentru
anii 1863 qi 1864 pentru intreaga populalie
tLe peste
tloud,zeci d.e ani d.in Scolia: d"e exemplu, din fiecare 1000 de celibatari de virstti
intre d"oud,zeci
ryi
treizeci de ani au murit, J,4,97r po
cind dintre birbalii cflsirtori!,i
nu au murit decit 712\ adic5, mai pulin de
jum5,tateu.
Dr. Stark observ5, ln legi,-
tur5 cu aceasta :
,,Celibatul
este mai d.istrug5,tor pentru via[il, decit cele mai
nesd,n[toase meserii sau d.eclt locuirea lntr-o casf,, sau lntr-un clistrict insalubru
uncle n-a exisl,at niciodat5, nici cea mai vagd, ineercare de asanaret'. El consid.erl
cd, mortalitatea mai redusd, este rezultatul d.irect al
,,c5,sd,toriei
qi al obiceiurilor
d.omestice rnai regulate care lnsolesc acea staret'. El aclmite totuqi c5, la categoriile
de oameni alcoolici, deqd,nfafi
ryi
criminali durata r,iefii lor este redusS, qi de obicei
nu se cisS,toresc; trebuie de asemenea admis ci, bd,rbalii cu o constitulie d.ebilil,
bolnd,viciopi sau cu o mare infirmitate corporald, sau mintald, aclesea nu d.oresc sd,
se cS.si,toreascd, sau sint refizali. Dr. Stark pare sd, fi ajuns la concluzia c5, prin
ea ins5qi c5sfltoria este o cauzd, prinoipald, a vielii prelungite, clin constatarea c5,
bd,rbafii in virst5, c5,s5,tori!i mai au lnci, un avantaj considerabil ln aceasti, privinfd,
asupra celor nec5,sd,torifi de aceeaqi virstd, lnaintatd,
;
ins5, oricine trebuie s5, fi
cunoscut aazuri de b5,rba!i cu sd,nd,tate qubrecl5 care nu s-au cls[,torit in tinerele
qi toturyi au supraviefuit plni, la b5,trinele, cu toate c[, au rlmas qubrezi qi cle,ci
avlncl lntotd.eauna mai puline probabihtf,li d.e a tri,i sau de a se cd,si,tori. Mai existd,
o alt5, lmprejurare remarcabild, care pare sd, susfin[ concluzta clr-lui Stark, anume
cL vflduvii
nsi
v6,duvele din Franla prezintd,t-a].;d,de cfls[torifi un coeficient foarte marc
cle mortalit'ate. Dr. Farr atribuie aceasta lnsi, s5,rd,ciei pi
obiceiurilor rele ca,re
d.ecurg din necazuri pi d.in d.ezmembrarea familiei. in general, putem
conchide
impreund, cu d.r. Farr ci, mortalitatea mai red.us5, a bi,rbafilor cisi,torifi cleclt a
celor nec[,s5,tori!i, care pare sd, constituie o lege generald,,
,,este
datoritd, mai ales
elimind,rii constante a tipurilor imperfecte
$i
a selecliei abile a indivizilor celo?
mai frumo$i d,in fiecare generalie consecut'ivd,'), seleclia nereferinclu-se cleclt la
cilsi,torie qi aclionind asupra tuturor calitd,filor corporale, intelectuale
ryi
morale
25.
Putem d"ecluce deci cd, b[rbalii buni qi sd,n[toqi, care din pruden!5, rd,mln
citva
timp neclsfi,toriti, nu au un creficient ridicat cle mortalitate.
Dacd, diferitele impedimente ard,tate in ultimele dou5, paragrafe, precum
poate qi altele incd, necunoscute, nu lmpied.ic5, pe membrii nesd,buifi, vicioryi
;i
intr-altfel inferiori
ai societe,lii de a se inmulli intr-un ritm mai rapid declt clasa
superioard, de oameni, naliunea va regresa, dup5, cum s-a intimplat prea des in
istoria omenirii. Trebuie sd, ne reamintim cd, progresul nu constituie o reguli,
invariabili. Este foarte greu cle spus de ce o naliune civilizatd, se riclic5, devine
mai puternicil qi se extinde rnai rnult clecit alta
ryi
dc ce Aceeapi naliune progreseazii,
rnai rapid intr-un anumit timp clecit intr-a,ltul. Nu putem spune ttecit c5, acea,sta
tlepinck: cle o creqtere a insuqi numilrului popula,!,iei, de nurn6nrl oamenilor lnzes-
23
I)r. Itarr, ibiCern. Citatul cle rn:ri
jos
cstc cxtras din
aceeagi lucrare remarcahild.
2a
Am luat media mcdiilor cincinale date in
,,'fhe
l'enth Annual Report of Births, Dcaths ete., in ScoLland",
1867. Citatul dupi dr. Stark, este copiat dinLr-un articol
tliu
,,I)ailv l{g1v5", 17 oc:Lonrbric 1868,
f)c
care clr" I.'arr
il considcrir ca fiind scris cu marc grijI.
25
I)r. Duncan observi asupra acestui subiect (.Irc-
ctrrtclitg, I;ertilily ctc. 1871, p. 334) : ,,La
fiecare virstir
cei sln[toqi qi flurnogi trec de la cei nccirsl[orili la cei
cisltorifi, lisind
;imrilc
de necis[tor:iti lngrirrnirditc cu
cci bolnirvicio;i 5i nenorociIii".
1')') DESCENDENTA OMULUI
trali cu facultilli superioare intelectuale
ryi
morale, precum
ryi
r1o nirrerlul lor r1c
lrerfecliune.
Structura corporali pare sd, aib5, o influen,ti, redusir, cloar in rniisura
in care vigoarea corporald, d"uce la vigoarea mintalX,.
S-a insistat cle cltre mai mulfi autori c[,, deoarece capacitlj,ite intelcctua]o
inalte sint folositoare unei naliuni, grecii antici, care se situau cu citeva grad"e mai
sns ca intelect decit orice altd, ras5, care a existat vreod.atS,26, ar fi trebuit,
dac5, puterea selecliei naturale ar fi fost realii, sd, se fi riclicat
;i
mai sus pe scara
evolufiei, sd, se fi inmullit ca num5,r qi sd, fi populat toat5, Europa. Aici avern presn-
punerea tacrtd,, f[cut5, atit d.e des in legirtur6 cu structura corporalii, anurne c[,
exist[ o tenclinld, lnn[scut5, cfltre o dezvoltare continuf,, a minlii
ryi
corpului. T)ez-
voltarea de toate felurile depinde ins5, d.e concursul multor conclilii favorabile.
Selec!,ia natural5, nu aclioneaz6, d,eclt prin taton5,ri. fnclivizi
;i
rase pot s5, fi clobln-
clit anumite avantaje ind"iscutabile
;i
toturyi si, fi pierit din lipsa altor caractere.
S-ar putea ca grecii s5, fi regresat din lipsa d.e coeziune d.intre nulneroasele state
mici, cLin cauza micti climensiuni a intregii lor
!5,ri,
a practicirii sclaviei, a senzua-
litelii lor extreme, d-eoarece ei nu au sucombatpinirce nu,,erau sl[,bi!i
ryi
corup!,i
chiar pini, in miiduva oaselot"
22.
Naliurrilc clin vestul Europei, care clepd,ryesc
acum atlt d"e nelimitat pe strfmoryii lor silbatici
ryi
stau la apogeul civiiizatiei, nu
clatoreazk cleclt pu,tin sau nimic din superioritatea lor morytenirii clirecte de la
grecii antici, cu toate cd, datoreazh m:ult, operelor scrise ale acelui popor tninunat.
Cine poate spune d"e ce naliunea spaniol5,, atlt cle d.ominant[, lnt'r-un anu-
rnit timpr & fost clistanlatir, in intrecerea dint're popoare. De;tcptareA naliunilor
curopene clin timpurile lntunecate constituie o probloncd,
ryi
mai uluitoare. Dupir,
cum a remarcat cll. Galton, ln acea perioad"S, timpurie aproape tof,i oamonii cu o
natur[, generoasi, c:i cled"icali meditaliei sau cultivdrii minlii nu aveau alt refugiu
d.e cit ln slnul bisericii, care pretind.ea celibatul
28,
csea ce nu pute a avea cleciL
o influen,td, vd,timd,toare asupra fieclrei generatii clnscutive. In timpul aceleia;i
perioade, inchizilia alegea cu c3a mai mare grij5, oarnenii cei mai incleperrden,ti
ryi
curajoqi pentru a-i ard.e sau intemnila. I{umai ln Spania unii clintre oamenii cei
mai valoroqi
-
cei care se lndoiau qi puneau lntreb5,ri,
;i
f[rh, a te ind"oi nu poate
exista progres
-
au fost eliminali timp cle trei secole in proporlie cle o mie anual.
Rd,ul pe care biserica catolicX,l-acavzat ln acest fel este incalcLrlabil, cu toate c5, a
fost fdr5, ind.oial[, contrabalansat ln alte feluri, lntr-o rnflsurii anumitfl sau largl
;
totn;i, Europa a progresat intr-un ritm f{.'lrd preced"ent.
Succesul remarcabil al englejilor in colonizare,ln comparalie cu alte naliuni
europenet tu fost atribuit
,,energiei
lor curajoase qi persistente", ur rezultat' care
este bine ilustrat dacl cornpars,m progresul canadienilor de provenienld, englezS, qi
francezd,
;
cine poate spune lnsi, cum au d.obind.it englezii energia lor ? Se pare c5,
existi, mult adevdr in p[relea ci, progresul uimitor al Statelor IJnite, prccum
ryi
caracterul
poporului sint rezultatele seleclici naturale, deoarece oamcrfi c'Ji rtlifi
2e
\':szi argumentul ingenios qi original al d-lui Galton
'
ln legittrri cu aeest sttbiect, Hereditarg Genius, p. 340
-342.
27
Dl. Gtegr
rrlirastL's
\[agaziuc", strlttctnl,rric 1808,
p. 357.
28
Ilereditarg Gcrtitts, 1870, p. 357-359. Rcv. F. R.
|artat' (,,}'l'ascl"s l\Iatg.", attgttst 1tJ70, p. 257) pt'czittlit
argumente opuse. Sir C. Lyll atldsese clcja aLenIia itttr'-ttu
pasaj remarcabil (Principles of Geologg, 1868, vol. II,
p. 489) asupra influcn!ci nefastc a inchizilici pt'irt faptul
cii a redus, prin seleclie, nivc:lnl gencral al iutcligcrnlci
in Europa.
NATIUI\I CIVILIZATE
energici, neast'imrnpd,rafi qi curajo$i din toate pzirlile Europei au emigrat ln clecursul
nltirnelorzece sau d.ouflsprczece generalii spre acea mare t;ard,
ryi
acolo au reu$it
cel nlai bine
2e.
Priyind sprtl viitolul incleplrtat, cred cir, relrerendul Zincke are o
pirrere
exagerat5, atu,nci cincl spnne :
30
,,Toate
celelalte serii d.e evenimente
-
ca Gea din care a rezutltat cultura spiritului ln Grecia qi cea din care a rezultat
fmperiul roman
-
nt. par s5, aibi, scop si valoare decit atunci cind sint examinate
itr legd,turd, sau rnai rcped.e in subsidiar. . .
r
co marele curent al emigrdrii
a,nglosaxone spre ve st". Oricit cle obscur[ cste problema progresului civilizafiei,
putem vedea cel pulin cii o naliune care a produs in d.ecursul unei perioade mai
inclelungate
cel nrai mare numrir d"e oameni cle lnalti inteligen,t5, energici, bravi, pa-
trio,ti si binevoitori, in generalva preclominaasupranaliunilor rnaipulinfavorizate.
Selec,tia naturala cle curge din lupta pentr'u existenfI,, iar aceasta din ritmul
rapicl cle inmul,tirer. Este imposibil s5, nu regre,ti amarnic, este lrrs[, o alti, chestiune
rlac[ este
,si
infelept, ritmul ln care ornul tind.e s5 se lmnulleasc[, cleoarece aceasta
d"uce la triburile barbare la pruncucid.ere qi la multe alts rels, iar Ia naliunile civi-
lttzat'e
tra s[,rdeie abjectS, celibat qi la c5sd,torii tardive a celor prud.en,ti. Deoarece
ins5, omul suferi, d.e acelearyi clezavantaje fizice ca qi animalele inferioare, el nu are
clreptul s5, se a,gtepte la o irnunitate c1ela relele d.ecurgind. din lupta pentru exis-
ten!5,. Dach, nu Ar fi fost supus in d.ecursul timpurilor primitive selecliei naturale,
cu siguran!,ir, czi el nu a,r fi ajuns la rangul si,u d.e azi. Ileoarece in multe pilrli ale
lumii veclenr cd, suprafele enorrne c'le pirrnint extr'em cle fertil capabile d"e a intrcline
numeroase cX,mine fericite, sint ins[, populate nurnai tte pu,ini nomazi, s-ar putea
sus!,ine ci, lupta pentru existen![, nu a fost destul c1e asprd, pentru a-l lmpinge pe
om in sus pin5, la cel rnai inalt nivel. Judeclnd dupd, cite qtim despre om qi despre
animalele inferioare, a existat lntotd.eauna suficient5, variabilitate in facultd,file
sale intelectuale qi morale pentru un progres persistent prin seleclie natural[. Fd,rfl,
incloialir, c:i un aseinenea progres cere concursul multor cond.itii favorabile simulta-
ne, insfl este incloielnic ci, ar fi fost suficiente cele mai favorabile condilii claci,
ritmul c1e inmul!,ire nu ar fi fost rapid qi lupta pentru existenli, care d.ecurge nu ar
fi fost extrem c1c aspr5,. Se pare chiar, clin ceea ce vedem de exemplu in
funele]
p5,r!,i ale Aniericii c1e Sud, ci, un popor care poate fi numit civilizat, cum stnt
coloni;tii spanioli, este
pred.ispus sii, clevinf ind"olent
ryi
sd, regreseze atunci cincl
concliliile cle viala slnt foarte lrgoare. in cazul na!,iunilor foarte civilizate, progresul
continuu depincle intr-un grad, subord.onat, d.e selec,tia naturald,, cleoarece asemenea
natiuni nu se inllituri, qi se extermini, una pe alta cum fac triburile siilbatice.
Totupi, merrnbrii mai inteligenli clin caclrul aceleiapi comunitflli vor t'eugi pinrl in
cele d"in urrni, mai bine clecit oei inferiori
ryi
vor idsa o progenitur5, mai nurneroasfl,
ryi
aceasta este o formi, a selecliei naturale. Cauzele mai eficiente ale progresului
par szi consist,o dintr-o ed"ucafie bund, in tincrele cit tirnp creierul este impresio-
nabil
;i
clintr-un nivel inalt de perfec,tie, imprimat de cfitre cei mai capabili
ryi
rnai buni oameni, cuprins in legile, obiceiurile
;i
trad"itiile na,tiunii si inrpus d"e
opinia publiczi. Trebuie totu;i avut in veclere ci, puterea opiniei publice d.epinde cle
prc'luirea noastri, a aprobirrii sau clezaprob[rii altora, iar aceastil preluire este
:lc
Dl. Gall-on, "Ilacnrillan's XIlgazine", augusl" 186ir, Naliottctl Iife, ticccrubrie 1860, p. 18-1.
1r.
li2;-r. \'t'z.i <lc asclll('nea
,rNillru'c",
On Darutinism cintl
33
f,ust II'ilrlel' itt llrc Uniletl
^91rt/cs,
1868, p. 29"
123
DESCENDSNTA OIVIULUI
l-rirZotir-pe
sinrpattia noastrl,, care aproape filtit, nici o ind.oialS, s-a dezvoltat inifial
prin
seleclie uatttralh, ca unul clin elementele cele mai importante ale instincte-
Ic,t'
SoOiale
3i.
ftts pre douada cd, toate naliurtile ciai,li,zate an,
lost
ctnd,aa barbare.
-
Subiectul
tlt- fiifa a fost t'ratat atit de complet ,;i admirabil cle Sir J. Lubbock
s2,
dl. Tylor,
rll. lI. Lennan qi alfiir lncit nu mai anr nevoie sd, dau clecit cel mai scurt rezimat
al rezultatelor lor. Argumentele prezentate recent d.e ducele d.e Argyllaa gi anterior
cle arhiepiscopul_Whately
in favoarea credinlei cd, omul a venit pelume ca o fiinld,
cir-ilizatd, qi cL de atunci toli si,lbaticii au clegenerat lmi par slabe fa!i,
de ceie
prezentate cLe, partea opus5,. F6rd, lnd.oiald, c5, multe naliuni au decd,zui in civili-
zafie, iar unele au alunecat ln completi, barbarie, cu toate cd, nu am intinit nici
o dovadd, ln aceast[, ultimd, privinfd,. Probabil cd, fuegenii au fost obligali de alte
hoard-e cuceritoare s5, se stabileascd, ln
lara
lor inospitalierii pi cd,, in consecingil,
poate cL au d.ecfl,zut cerra mai mult,; ar fi lnsd, greud.e d.ovedit cd, au deci,zut mul1,
rnai
jos
d.ecit botocuzii, care locuiesc in cele mai frumoase pd,rfi ale Braziliei.
Dovacla cd, toate naliunile clilttzate descind. clin barbari constd,, pe d,e o
parte, d.in urmele clare ale sti,rii lor anterioare inferioare, d.in obiceiurile, cred.in-
tele, Iimbajul lor etc., lncd, existente, iar pe d.e altd, parte din dove zile cd,s5,lbaticii
sint capabili s5, urce independ.ent
clteva trepte pe
scara civilizafiei qi cd, de fapt
s-au rid.icat in acest fel. I)ovad.a primei probleme este extrem d.e curioasd,, lnsf mr
poatg fi d.atd, aici; md, refer la asemenea, cazuri ca cel al artei numd,rului, care,
d.up5,icum arati, clar dl.
'Iylor, cll referire la cuvintele folosite incd, in unele locuri, a
luat naqtere de la num[,rarea degetelor mai intii ale unei mlini, apoi ale celeilalte
ryi
in cele d.in urmi, a celor cle la picioare. Avem urme ale acestora ln propriul nostru
sistem d.ecimal qi in cifrele romaner
und.e clupfl V, care pare s[, reprezinte o imagine
prescurtata a miinii umane, trecem la YI etc., ctnd. a fost far5, lncloial5, folositfl,
cealaltd, mln5,. Apoi iard,gi,
,,
cind. vorbim d"e trei score* plus zece
t?0]
socotim,
clupi, sistemul vigesimal, fiecare unitate icleal5, reprezentind. 20
-
pentru
(
nn
0m )), clupd, cum ar spune ull mexican s&u un caraib"
3a.
Dupd, o importantd,
ycoalS, filologicd, care este ln clezvoltare, fiecare limb5, poarti, semnele evolu!,iei
lale lente qi treptate. I-:a fel este qi arta scrisului, literele fiind. rud.imentele repre-
zentd,rilor picturale. Este greu, citind. lucrarea d.-lui M. I-rennan
35,
s5, nu ad.mitenr
if aproape toate na!iunile civilizate mai pS,streazraincd,
urme de obiceiuri brutale,
]um este capturarea or forla a sofiilor. Care na,tiune clin antichitate, intreab[,
r,cela;i autor, poate fi ari,tat5, c[, a fost inilial monogamd, ? Id.eea primitivi, d"e
iusti!,ie, dupfl cum se vecle d"in legea luptei
ryi
alte obiceiuri ale clror vestigii rXmin,
3l
Sinb Ioar[c indatonrl" cl-lrri .Iolnt illorhiy petrLrrl
iteva clitici hurre asrrpnl acest.ui subiect; vt',zi de as,:-
tcrrea Broca, Les Slleclirtrts,
r,ll,evuc
rl'AnLlrropolo-
\e", \8i2.
it2
On the Origin of Ciuili:utiott,
,rProc.
Elhnological
l,rc,", 26 noiembrie 1867.
''t3
Prirneual XIan, 1869.
t
In englezeqte : score : clouizeci (N. 1rad.).
'jl ,,Iloytrl Institution of GreaL Britain", 15 rnarlic
:tii.
Dc risrlnelleA Researches into the Earlg Ilislorg
of llunkind, 1861i.
3i
Primiliue J\'Iurriage, 1{t65. Vt:zi clc asemenca llfl
cxcelenL alLicol, evidenb tle acela;i autor in
,,NorLh
Brilish Revierw", iulic 1869. De asernenea,
(ll.
L. FI. NIor-
gan, A Conjecturul Sohrtiott of tlte Origirt of tlte Clrr.s.s,
Syslent of Relalionslilt in
,,Proc.
'\mclican
Acacl. oI
Sciences", februarie 1868, vol. IL Prof. Schaaffhauscn
(,,AnthroJrol. Rcvierv", 1869, p. 37:l) face observa(ii lsullrrr
,,vestigilor
de sacrificii urnane lirlilnitc atit in IIourr:r cit.
gi in vcchiul testamenL".
NATIUNI CIVILIZATE
inc[, era cle asernenea extrem cle primitivl. Multe d.intre superstiliile existente
sint rrimir;ifele falselor credinfe religioase anterioare. Cea rnai inalt[ form5, cle
religie
-
id.eea md,rea!5, a unui
l)umnezelu urind. pdcatul qi iubirrd dreptatea
-
era necunoscutf,, ln timpurile primitive.
Treclnd. la celdlalt fel cle d"ove'r,L: Sir J. Lubbock a ar5,tat, cd, recent unii
sllbatici au imbunitirlit pulin citeva clintre mepteryugurile lor mai simple. Din des-
crierea extrem d.e curioasd, pe care o face armelor, uneltelor
ryi
me;te;ugurilor folosite
de sd,lbatici in d.iferite parli ale lumii, nu poate exista indoiald ci, acestea constituiau
aproape toate d.escoperiri ind.epend.ente, cu exceplia poate a artei d.e a face foc
36.
Bumerangul australian este un bun exemplu d.e o asemenea d.escoperire ind-epen-
d.ent6. Atunci cind au fost vizrta\i pentru prima dat[,, tahitienii progresaser5, in
multe privinle dincolo d.e locuitorii majorit5lii celorlalte insule polineziene. Nu
existd, argumente valabile pentru pdrerea c5, lnalta culturd, a peruvienilor qi a mexi-
canilor biqtinaqi provenea din str6in[,tate
3?
;
multe plante indigene se cultivau
acolo, iar clteva animale ind.igene erau d.omesticite. Trebuie avut ln ved.ere cd,,
judecind
dupd, mica influenld, a majoritd,fii misionarilor, dacd, un echipaj pribeag
clintr-o
fard,
semicivihzatd, oarecare ar fi naufragiat pe
fi,rmurile
Americii, el nu ar
fi proclus vreun efect pronunlat asupra localnicilor, afardu numai dacfl ar fi fost
cle pe acum oarecum inaintafi. Examinincl o perioadd,foarte ind.epfutatd, d.in istoria
pimlntului, g5sim, pentru a folosi termenii binecunosculi ai lui Sir.J. Lubbock,
o perioad.S, paleolitic5,
ryi
neoliticfl qi nimeni n]r va pretind"e c5, arta d"e a qlefui unelte
rudimentare r1e silex fusese lmprumutat5,. fn toate pirrlile Europei, in est plni, in
Grecia, in Palestina, fnd.ia, Japonia, Noua Zeelandd,
ryi
Africa inclusiv Egiptul
s-au d.escoprit clin abund.enfd, unelte d.e silex, iar asupra folosirii lor locuitorii
actuali nu p[streazd, nici o tradifie. De asemenea nu existi, nici o d.ovad.d, ind,irectS,
a folosirii lor anterioare d.e c5,tre chinezi qi de cd,tre vechii evrei. I{u poate exista deci
aproape nici o ind.oiald, c5, locuitorii acestor
!d,ri,
care cuprind. aproape toat[ lumea
civilizatl,, erau cind.va in stare cle barbarie. Pentru a crecle cL ornul era inilial
civilizat
ryi
ci, a suferit apoi, in atlt de multe regiuni, o totalS, clegrad.are ar fi si,
aprob[m o p5,rere vred.nicl d,e dispre! despre natura uman[,. O pd,rere mai aclevi,-
rat5, qi mai irnbucuritoare pare a fi cii progresul a fost mult mai general cleclt
reglesul, cii onrul s-a ridicat, prin pa$i ince,ti;i intrerupfi, cle la o stare inferioarfl, la
nivelul cel mai inalt atins cle el pini, acum in cunorstin!fi,, moralfi,
ryi
religie.
30
Sir .I. Lubbocli,
,,Prehistolic Times", ed. a 2-a,
37
f)r. F. 1\Iiilier a f:lcut citeva oliservalii bune ln
1ti69, cap. \V
;i
XVI el passim. Vczi de asenlenca excc- ac()st sens in lleise der |lcpora: Antltropol. 1'lrcil, parlea
lentul capilol IX ln lncrarea ltri Tylor, Iiurly Hislorg a II[-a, 1868, p. 127.
of lllankinrl, t'tl. a 2-n, 1870.
125
CAPITOLAL AL VI.LNA
DESpiiE AFINIT.I.Tu,n
$I
GENEAToGIA oMUtuI
^o"n.,L"l'JT,,:;Ti,T"i:$l?Jil-T::;,iii:T'1,.:;?H,"i',,",,r:Ti,;,:ill'"T"'j
Rangttl ourului in sistenrul natural
-
Locul de nagtere gi vechintea omului
-
Absenla
verigilor losile
-
Statliile infelioare ale genealogici omului, dedusc, ht primul rincl, din
afinitii!ile sale;i, in al doilea rind, din structura sa
-
Starea androginI timpurie a verte-
bratelor
-
Concluzii.
Chiar d.ac5, se ad.mite cA, d.eosebirea dintre om qi rudele sale cele mai
apropiate este atit d.e mare ca structur5, corporali, d,upi, cum sus,tin unii natu-
raligti, cu toate ca trebuie sd, ad.mitem cd, d.eosebirea dintre ei este imensS, in pri-
vinla capacit5,lii mintale, toturyi faptele prezentate in capitolele anterioare par
sd, arat,e in modul cel mai clar c5, omul se trage dintr-o form5, inferioard, oarecare,
d eryi pind, in prezent nu s-au d.escoperit inci, verigile d,e legd,turi,.
Omul este supus la numeroase, mici
;i
felurite variafii, care sint d.eter-
minate de aceleaqi cauze generale, guvernate qi transmise ln conformitate cu ace-
leaqi legi generale ca
$i
la animalele inferioare. Omul s-a inmullit atlt de rapid,
incit a fost inevitabil expus la lupta pentru existenld
$i,
in consecinld,, selerliei
naturale. El a dat naptere la multe rase, d.in care unele se d,eosebesc atit d,e mult
intre ele', incit deseori ele au fost consid.erate d.e cd,tre naturalipti drept specii d.istinc-
te. C)orpul s5,u este construit dupd acelaqi plan omolog ca cel al altor mamifere.
El trece prin aceleaqi faze
de d"ezvoltare embrionard. El p5,streazd, multe structuri
rud"imentare qi inutile, care au fost cind.va, fd,rd, lndoiald,, folositoare. IJneori reapar
la el unele caractere care avem motive de a cred.e c5, existau la strdmogii sfli pri-
mitivi. Dacd, originea omului ar fi fost cu totul diferitd, de cea a altor animale,
aceste cliferite aspecte nu ar fi fost d"ecit simple aparen,te intimpl5,toare; este lns[,
de necrezut, sd, se ad.mit5, aceasta. Pe d.e altd,parte, aparilia
[unor
asemeneacarac-
tere] este d.e lnfeles, cel pulin intr-o mare md,surd,, d.acd, omul se trage lmpreund,
cu alte mamifere d"intr-o form5, inferioard, oa ecare necunoscutfl.
Din faptul c5, sint profund impresionali de facultS,lile mintale spirituale
ale otnului, unii naturaliqti au irnpd,rfit intreaga lume organicd, ln trei regnuri,
l\\
-
c, {{6
DESCENDEN!.r\ ONIUI.UI
cel uman, cc'l anitnal
Di
ccl
yegetal,
atribuind astftrl ornului un regn soparat
1.
Capacitatea spiritualii, nu poate fi comparatl sau clasatr:r t1e cltre naturalist
;
cI set poate insf strir,d-ui s[, a,rater, cum arn fiicut eu, cir, fa,culta,!ikr nrintitlt-r ale omului
si ale atriinalelor inferioare nu se cleosebesc prin natura lor, cu toatt, c:i se tk.osc-
bcsc irnens ca gracl. Totuqi, o diferen!,X de gracl, oricit cle lriare r1r' fi c&r l]rr
justificd,
d.e a situa pe om intr-un regn distinct, dup5, cum sc r-a r-erlea poa,te cel
mai bine comparlnd capacitate:l minta,Uf a d-ouir, insecte, anurne intle o cocciclie
si rr furnici,, care apar,tin far[ indoiali, aceleiaqi clase. I)eosebirea este aici rnai
ltlAl'e, cu toate cd, d.e o naturf oarecurn diferit5, clecit cea dintre om;i rnamiferul
cel triai evoluat. Coccid"ia femeld, se ftxt',a2il, in tinerete cu rostrul cle o plantir, sug('
sL'rra qi nu se mai rnirycl niciod.ata; ea este fecunclat5
ryi
d.epune ou[,;piaceastAestc
toat5, istoria ei. Pe rle alt5, parte, pentru a d.escrie obiceiurile si capacitatea mirrtalit,
a furnicilor lucrirtoare ar fi nevoie, dup5, cum a aril,tab Pierre l{uber, cle un volurn
trlAre
;
totugir pot inclica pe scult citeva puncte. Cu sigurarrlil c5, furnicile i;i co-
rnunici, una alteia informalii
;i
se unesc mai multe pcrrtru acc'eaqi lucrare sa,u
pentru joc.
Ele i;i recunosc serrrenii clin aceea;ii colonic clupl luni t1e absenlri
;i
uranifesti" sinrpatie uttelc'fa![ tie altele. Dle ccnstrniesc edificii mali
;i
le pirstreaz:"u
curaterr iuchid" intrl,rile seala si postcazi sentinele. Il]e construiesc rtrurrrriri, pLt,-
cum qi tunele pe sub riuri
,si
pod.uri temporare peste ele, ag[finclu-se una cle alta,.
IIle string hran[ pentru comunitate
ryi,
atunci clnd este adus la cuib un obiect prea
volnminos in fala intrilrii, ele ld,rgesc intrarea
ryi
ulterior o refac. Ele fac provizii
de seminle oprind"u-le incollirea si, clacir sint urnedt
,
senrin!,ele sint acluse la su-
prafaff sit sc'usuce. Itrle
lin
aficle;i :rltr ittscctr', cr-r,
yaci
cu lapte. Se cluc la luptir,
in formalii regulate
ryi
ili sacrificl cu u;urinlir, r.iafa pentru binele cornun. Itrle
emigreaz[ clupd, un plan plecorleeput. trle captureazh sclavi. tr]le transport5, ouiile
erfictelor 1or, precum si propriile lor ouir,
ryi
coconi, in plrlile
ci,lcluroase alecuibului,
aqa irrcit eclozarea sir, se realtzeze mai repecle;
$i
asemenea fapte pot fi
enulnerate f[,ri, sfirryit
'.
in general, deosebirea dintre capacitatea rnintalii a unei
furnici qi a unei coccirlii c'ste imensi,
;
totu;i, nirneni nu a visrrt vreorlatd, sir, situeize
Itct'ste insecte in clase distincte,
,si
cu atit mai pulin inrergnuri clistincte. FirL indoilrll
cii deosebirea este completatf d.e alte insecte
;
ceea ce nu este cazul intre om
ryi
m a,imulcle superioAle. Avem ins[, toate motivele sL credern cd, lntreruperilc seli-
lor sint pur
;i
simplu rezrrltatele faptului cd, nrultr. for:nrc' s-au stins.
Bazindu-se rnai ales pe structura crelierului, profesorul O \\'e'n a impirrf il,
seria rnamiferelor in patru subclase. Uua d.intre ele o consacrti omului
I
in alta,
cl situeazd, marsupialele
;i
monotremele; a$a incit el consicleri, pe om tot atit de
distinct cle toate celelalte mamifere pe cit sint acestea fa!5 cle cele douf grupe r1e
rnai sus luate imprcrunl. Dup5, clt imi dau seama, actrst punct, de ved"ere nu il fost
acceptat cle nici un naturalist capabil tle a forrna o
judeeatii, inclepentlentI,,
;i
cle
aceea, nu mll'it[ s[, mai fie cliscutat aici.
Putem inlelege cle ce o clasificare bazatra pe un singur caracter sau organ
oirlecarc
-
chiar qi un organ atit c1e uimit,or cle complex
$i
important cum este
1
Isirlorc Geoffroy St. Ililairc descrie cleLalitrL pozi!ia Belt in Naftrrnli,sl in liiccrrrrrrtrt, TST4. \Iezi, dc asemellea,
rrtlibrritir omn.lni tle cltrc diver;i natulali;li in clasificir- rll. ][oggritlgtr, in adnrirabila lucrare Ilan,eslin{] ,4rtls
rilr lor : IIist. Nal. Gen., 1859, vol. lI, p. 170-189. t'tc., 1873,
;i
L'Instirtct clrcz Ies Irtsectes, de tll.
(ieorgcs
2l.inele
dintre fapttlc cele lnai interesante publicaLc Ponchct, ln,rRcvrrt <lt's Dcrrx l\[ondes", fellruaric 1870,
\-r'totlat ir tlesple obiceitrrilc f ulnicilor sinL rlatt: rlc
(l l.
1r.
6ti2.
AFINITATI
S1 GI]I'JTALOGID
tzg
ct'eierul
-
sau pe ina,lta d<-.avoltare a facultd,!,iior inintale este aproape sigur de a
sr'
dorecli nesatisfS,a5toar'{1. Aces'u principiu a fost lncercat c1e fapt in cazul himenop-
tt'relor
;
lnsd, atunci cind" au fosl, zr,stfel clasate d"up5, obiceiurile sau instinctele lor
itratrjamentul s-a clt;veclil, cu totul artificial
3.
Fdrd, ind.oiald, cd, clasificaliile pot
tr bazate pe oricarer d"intler clr,r'zlciere, cil taiia, culoarea sau habitatul; naturaliqtii
au resimtit insti, tirnp inderlurLgat o convingere profuncl5
c5, existl, un sistem natu-
,
ral. fn prezent, este ln gcneral. ad.rnis c5, acest sist,ern trebuie sd, fie, pe
cit posibil,
bazat' d.e un aranjanrent genealogic, qi anume cri descc'ndenlii accleiagi forme tre-
bnie aryezalt irlpeund, ln"i;r-un singur grupr separat d.e d.escend.enfii oricd,rei alte
forme, insd, daod, fortnele parent,aie sliit inl'uclite, la feL vor fi qi clescend.enfii lor,
iar cele d.t ud, grupe i'or fot'u:a inrpr{:uil.5 o grupii rnai iliare. Grad-ul cle d.eosebire
dintre diferitele grupc, si anulile rni"LrJura, d.e uioclificare pe care fiecare a suferit-o,
este expritnatri in termcni ca gr.nuri, farnilii, orcline gi clase. I)eoareco nu avem
nici o clovadd, asupra liriiilor clc' desce.nden,tir,, genealogia nu poate fi d.escoperitd,
d.ecit observlnd graclul
de ascrnSuarc Cintre organismele care trebuie clasate. in
acest scop, nuru{iroase caractere clc asemir,nare slnt mult mai irnportante d"eclt
gradnl d.e aserniln&te sau. neasr:rniinal'e in cite'va cArac'oere. Dac5, se constatl, clr,
d.ou5, limbi se ilseanrii,n[, printr-o nm].iilne ti.e cuvinte si forrne c1e construcfie, se
va recunoaqi,e itr nrod. rinanim cir, cio sc trag clintr'-o limb5 comunir, cu toate c[, se
d.eosebesc corrsidera,bil ?ntrtr r']r,
irrin
nnelo cuviilte siru forrne cle construc,tie.
insii, in cazttl ol'ganisrllt'lrit', pirnctr{{, i[i' asrnu-iiiul'c uu treltuic sd, consiste d.in ad.ir,p-
td,ri la mod.uri dc via![ sirnilalt
I
dc t,rrmpiu, iir ciouri anirnale s-a mod.ificat intrea-
ga strucl,ur5, pentr'u a, tr:ii iir. apir,
ryi
tol,uqi ele nu se pot ai5,tura cituqi d.e pulin
intre ele in sistesiul naturai. l'ut;cnr vcrlea ti.cci crlrn concord.anla mai nrultor con-
formalii f6ri inrpcrtanf5, este ilnrtiLiil, iar organele rudimetntare sAu func,tional
inactive acurn $inu in stale enrbrionrlr'ir, sln1, d"intre cele mai utile pentru cla-
sificare, deoarcce cn
greu eie se pr;1, rlatora unor adaptS,ri in d.ecursul unei perioad.e
titai recente si rl,st,fel
1x:in
c,lr, so tlescr-rperii vcchile linii clc rlescend.enli, sau de
afinitate realI.
Yedem tttrti tlepart;e 1'lir
gt'
o lrriitlificart' ittst'rtitttrt[, a unui anumit caracter
ntr trerbuie 1.i5, nt' r1t'tet'tnitt<' s."r rjcpirrlir'r tli;uii orgauisme. O parte care acum se
tleosebt
rstt'
mrilt; cle actcaryi
iiarte
lil alte forrrre inrudite, dup5, teoria evolutiei,
trebuie si, fi villiilt n'iult inai inaint,e, gi iu cottsccin!5, trebuie s5, fie predispus sd,
vat'ieze in crrnl,inuiire (atlta tinrp cit organisrnul A r.I,lnrls supus aceloraqi cond.i,tii
de excita,re) iit a,ll,r. r'a,l'iatii r1e aceeusi na{,urir,
;i
dac5, variatiile slnt folositoare,
a,cestea vor fi pirsl,rate fiind, astfel continurr sporite. in unel6 cazurid"ezvoltarea
continud, a unei p5r{,i, ca rle excruplu ciocul unei pis[ri sau dintii unui mamifer
tlu vA ajuta specia il5,-;i pr()cure hralia sau in vrcun alt scop
;
in cazul omului
insd,, in ccea ce priveryte Avarrtajrii rrtr putetn vcelea nici o limit[ bine definitS,
in dezvoltarea continuh a crcit'nilui
ryi
facriitilfilor rnintalcr. I)e alee4 la determi-
narea pozitiei oinului in sisternutr natural $all gerrealogic, dezvoltarea extremd, a,
creierului nu ar trebui sir, corrtratiaiansezo o rlult,irne cle asemi,n5,ri in alte puncte
tnai pulin importantc
"sau
cn tot,lri lipsitc' c1e inlportarrJ,l,.
Majoritatea, rraturalisl,ilor care Au luat in consideralie intreaga structurd,,
a omului, inclnsiv facultd!,ile sale rnintale, l-Au ul'nlilt cle Blumenbach pi Cuvier
i]
Wt'sl\v()()(1, nIorlertr Cln.ss o/ I tt::rt:ls, 1l*,i{t, vol. II, p. 87.
I iitl DESCENDEIITIII,,\ OIIULIJI
;i
au situat pe om intr-un ord.in separat, sub nurnele de Birnat?,a,
ryi
pr.in aceasta
p9 o treaptS, egaii, cu ord.inele cvaclrumanelor, carniyorelor etc. Recent mulli
clintre
cei mai buni naturaligti au revenit la punctui de ved.ere sus',cinut mai intii
c1e_ f
,inn6,
at'it' de remarcabil pentru perspicacitateer, sa, si au situat ornul in acelaryi
ordin cu cvadrrumanele, sub denumirea de primate. Se va achnite dreptatea aecstei
concluzii, d.eoalece in prirnul rincl trebuie sd, avem in vedere valoarea neinsemla,tir,
comparativd, pentru clasificare a marii d"ezvoltilri a creierului la om
ryi
ci, cleosebi-
rile puternic prcnunlate dintre craniul orrrului qi
cel al cvadrumanelor (:lsupra
cd,rova au insistat recent Bischoff, Aeby
,si
allii) d.ecurg, c1up5, cit se pare, clin creie-
rul lor d,iferit dezvaltat. f n al doilea rind, trebuie s5, iie reamintim c5, aproape
toate celelalte deosebiri rnai importante dintre om
ryi
crradrumane slnt eviclent cle
naturf ad.aptativi, qi se referS, mai aies la pozif,ia vertical5, a omului, curn este
structura miinii, piciorului,
centurii sale pelviene, a curburii coloanei vertebrale
ryi
a poziliei
capului sd,u. Familia focilor prezint5, un bun exemplu de mica irnpcir-
tanln pentru clasificare a caracterelor aclaptative. Aceste anirnale ile d.eosebesc
de toate celelalte carnivore prin forma corpului qi
structura rnerrbrelor, rnai iriull,
decit se deosebe;te omul cle maimulele superioare
i
totugi, in majoritatea sis{,cr-
melor, de la cel al lui Cuvier pind, la cel mai recent al d-lui Flower
n,
foc'iie sint
consiclerate ca o simplii, familie clin ordinul carnivorelor. DacL cmul nu ar fi fosi,
propriul s5,u clasificator, el nu s-ar fi gindit nicioclatii, szi creeze un ord"in separat
in care sL fie inclus.
Ar fi dincolo de intenliile mele
rsi
cu totul clincolo de cuno;tinfele rnr.le
chiar numai de a nurni nenumirratele puncte structurale prin cAro oinul concorrLi
cu
_celelalte
primate. trfarele nostru anatonrist
ryi
filozof, prof. Iluxley, a discutirt
pe larg acest subiect
s
si conchide c5, prin toate p5,r!ite organizaliei sale omul se
deosebeqte rnai pu,tin d.e mqimulele superioare declt se deosebesc acestea d.e mernbrii
inferiori ai aceluiagi grup.
In consecin!5,,
,,nn
existd, nici o
justificare
pentru a situa
omul intr-un ordin d.istinct".
La inceputul acestei lucrfiri am prezentat tlivelse fapte arittincl cit clc
aproape concord.d, omul prin constitulie cu mamiferele superioare qi
aceasti, con-
c_ordanf'd, trebuie sd, depindd, de strinsa asemi,nare a microstructurii qi
a compoziliei
chimice. Ca exemplu am dat pred"ispozifia noastr5, la acelearyi boli qi la atacul unor
parazi[i lnrudifi, gusturile noastre comune pentrq aceiaryi excitanti, efectele simi-
lare procluse cle aceqtia, precum
;i
ale diferitelor med"icamente si alte asenlerlea
fapte.
Deoarece in lucrd,ri sistematice mici puncte de asemfnare, fd,r5, importan,ti,
dintre om;i cvadrumane nu sint luate de obicei in consideralie
ryi
deoarece, atunci
cind. sint numeroase, ele indic5, clar rud.enia noastri,, voi sernnala citeva asemens
puncte. Pozilra relativi, a trisd,turilor felei este evid.ent aceeaqiryi diferitele emo,tii
se manifesti, prin aproape aceleaqi miqciri ale mugchilor
;i
pielii, mai ales d.easupra
sprincenelor qi in jurul gurii. I}nele expresii slnt d.e fapt aproape aceleaqi ca
plinsul
unor anumite specii de maimule qi zgomotal caazat d.e risaaltor speeii,
in timpul cd,ruia collurile gurii sint trase inapoi, iar pleoapele inferioare se incre -
tese. Urechea exterioard, este curios c1e asem[,nir,toare. La om nasul este mult mai
6
,,Ijviclence AS to illan's Place in Nat urc", 1863
p. 70 et pn.ssirn.
AFINITATI
$I
GENEALOGIE
proeminent
d.ecit la rnajoritatea mairnulelor; putem ins5, urmfl,ri inceputul unei
cui'buri acviline la nasul gibonuiui lloolock, iar \a Semnopi,th,ecus nas,iea
*
el este
riclicol tle lung.
I'af'a multor nraimulc esi;e impod.obiti cu barb5, favorili sau musti,li.
La unele specii d.e Semnopititcctis p[rul
de
pe cap cregte foarte lung
o,
iar la Macacu,s
rad'iatus racliazd in
jcs,
rlirrtl-uir punct de pe crerytct, cu o cdrare la mijloc. Se
'zLce d.c otricei c5, fruntea dir, or-r:ului aspe ctul s[u nobil
ryi
intelectual; ins5, p[rul
d.es cle pe capul lui Ifcteacus t'ctd"'icrt?is se termini, in
jos
in rnorl brusc qi sc. continu[
printr-un pzir atit de scurt qi fin, inelt de la o mic5, d.istan!5, fruntea apare, cll
clxcepl,ia sprlncenelor, complet nuc1il. Eronat s-a afirmat eii nici o mairnufd, nu
are sprlncene. La speciile rnentionate mai lnainte, gradul cle nuclitate al frunlii
diferd, la diferili indir.izi, iar Estirrieht afirmzi
?
c5, la copiii noqtri limita dintre
zona p5,roas5,
a capului si fruntea nud.5 ntr este uneori bine definit5,r a$a c5, aici
pare sd, avern LLrt caz neinsEmnat de reversiune la un sir5,mo$ la ca,re fruntea nu
d.evenise lncf,, complet nud*.
Estc bine cuncs{rrlt r,ii pXrul c1e pc bratele noastre tind,e sL conveargS, de
sus qi c1e
jos
spre nn prlnct de pe cot. Acest aranjament curios atit de d.iferit de
cel al ma-iorit5,],ii aniiraleloi inferioare este comun la gorilil, cimpartzev) urangu-
tan, lannele specii d.e H3llobutes
ryi
chiar la citeva maimule americane. Lal{Sllobates
aqlli,s lnsir,, pd,rul cle pe antebra! este inclreptat d"e obicei in
jos,
spre incheietura
miinii, iar la H.lul el cste apr.roape c'rcot, cu o foarte usoar[ inclinare lnainte; aga
incit la aceastei clin urrnf spccie pirrul se
girse;te iutr-o stare de tranzr\ie. trste
aproape sigur cd la majoritatea marniferelor d.esimea p5rului c1e pe spate;i direc,tia
lui slnt acLaptate pentru a le api,ra cle plcaie
;
chiar pd,rul transversal d.e pe picioa-
rele anterioal'e ale ciinelui poate servi la acest ssop atunci cind" doarme lncol5,cit.
Dl. Wallace, car:e a stud-iat atent obiceiurile urangutanului, observd, cd, convergen-
!a
p5,rului sprc cot c1e pe bralele urangutanului poate fi explicat[, ca servind si,-l
apere d.e ploaie, cleoarece pe timp d"e ploaie acest animal sti cu bralele ind.oite
;ri
cu miinile prinse de o crac5, sau deasupra capului. Dupd, Livingstone, gorila
,,std,
d,e asenlenea pe ploaie torential[ cu miitrile pe cap"
8.
I)acd, erplicalia de mai
sus este corer:t5,, clupir ollm pare probabil, clirecfia pirrului d.e pe bralele noastre
prezint5, o curioaszi aminiire a stirii noastre auterioare, d.eoarece nimeni nu poate
presupune cd, el este ln nrezent de vreun folos pentru a ne apd,ra de ploaie qi in
starea noastr[, verticald, cle azi ntci nu are o clireclie corespunzS,toare acostui scop.
Ar fi totuqi pripit s5, ne lnered.em prea mult in principiul adaptS,rii in
ceea ce priveryte direclia pirului la om sau la str5,mo$ii s5i primitivi, deoarece,
dac[ stud.iern figurile clate de Eschricht ale aranjamentului p[,rului la fetusul
uman (acesta fiind. la fel ca qi la ad.ult), este imposibil sd, nu fim d.e acord cu acest
excelent observator cd au intervenit aite caaze mai complexe. Punctele deconver-
genld, par sd, fie lntr-o rslatie oarecare cu acele p[,r!i ale embrionului care se for-
meaz6, ultimele ln cursul ck'zvoltir,rii. O oarecare relatie pare c1c asemenea sd, existe
intre aranjamentul pd,r:ului c1c pe membre
ryi
traiectul arterelor med.ulat'e
e.
*
Denumirea actual;i (i1i. Irad.). vol. I, p. 152.
6
Isirl. Gcoffloy, flfsf. Ncl. Gcn., 1859, vol. II, p.217.
e
l)esprc pirul la Hglobates, vczi l{ctt. Ilist. of XIam-
t
Liber die lliclttttnq tlcr llct-are etc. in
,,Archiv
ftir rnnl.s, ck-. C. L. nlartin, 1841, p,415. Dc asemcnea, Isid.
Anal. und Phys." a lni lltiller, 1837, p. 51. Geoffroy clespre maimrtlele americauc si alte specii, lllsl.
8
Cifat dc Re:rde, T'hc Africutt S/iefr/r llorL!:, 78i3, I{cLt. Gert., vol. II, 1859, p.21ti;i 2i13. Eschricht, op. cit.,
131
DESCENDEIN'J"\ Clt"t Lrl, {.i I
N"u trebuie prcsrlpus c:i &si,iafrtalea r].i:rtre orir
ryi
rli]urr;il,rr irrai:riu!t,, irr
plir-irrla, pun-ctetor cle inai sus
rsi
ln ll;uL';* alt,i'li, -_ ca faptul cii nu sr fl'rrllte nrirl;i,
plcte lungi po cap ctc. ---, sint toate ncap:"l..rat i'ezultatrrl unr.i i,i't ilitiif,i rrrr?:rtrr:-
rupte de la un stri,inog colnr-n] si,rrtl a1 L;;r.'i i'.rti'rsiuiti 1;it,-,;'iolur,'r.', INsl,r-l rriai I)i'{}-
babil ca multe Cintro ilc:'ltLq. as1,;;ii;l);itj s'r f;'i'cil,Lr,1il':r uril,i variaiii:rualogc, dripfl,
Cum am ?nC:rCat Sii :ir.iit iitti_aitr;lj
.?r1i,1,1,,;
r0,
Ci]i,.{) rleC;i,,1;l ri.in faTltul Cir or,ganiSirrct
Cu origine Cr,)lltultii iiirll
(-'
ci,f
g{-,itr:i.'
il;::'ij:.lr'ii ni c;*t r-}ijtll-rlir, lr:;' ai; t-cf,ioiiat cilttilr,
similarcd.et,ernri;lint1;;'(;c[.if]cIi.isi;,;:ii:i-ir..i^'..i;.i.;';i;iir.,r1;;'ici=.::lgil^r'itir,i:i:
de pe, zt,ntebraf,ril onruini
;i
Al 1;-nr;;"anlrtiiit,) :]iir,ijriri{,r', rii't;ii,;:u co aclsi, ca;::rctcl erst,e
coniun Ia aproapc toatc mairr:rifr:le ant-ro1:ciin{-}}'.ic, ctr poat,e fi ati"ibui'b pi'obabil
ereditd,lii, ceea ce nu csto lnsil sigrrr, cl:'o[il]i c ] citeva inaimul,o aulet'icaner foarta
clecsebite posed.L acelearyi caractere.
Cu toate c5,, dupzi curu. arn vzizllt aculll, oriltii nu a,re nn clrept valallil de
a forma un orclin separat
pentnr pr:.rpi'ia sa incluclore, el ar putea pretindr: poal;,;
un subordin sau o familie clisti;lcl,ir. 1:r ultin:a, sa lucra,-:t, prof. I-fuxle)
11
il,-rpalto
prirnal,ele ln trei suboidinc, qi anirriro : antr:opidetre, c11 o;nul singur', siu:iach'l<i
cupi'inzlnd. toate speciilo d.e iiiairnraf,c
ryi
lenrur'ideler ctr diversolc genuri d.o lcnru-
rieni. In ceea ce privcrytt cleosebjrile in p-,'i"iintir, a,rnlnritoi: p*lrc1,r strricturale im-
portante, f5,r5, lnd-oial5 c;i orrul pcate
llretind.o
r':urgnl nrrrri suborclin, iar acrst
rang egte prca infcjiior, ctac:i iuziin in consicleratio rcai a,les facuXti,fite sale rnin-
tale. Totuqi, d.in punct de I'rc!.r'rc gi:n,.'':llcgic sa
Fill"c
ci ac.,st rang erste prea inalt
qi o5 omul ar trebui sd founc:ri] nltiliai o farnilit sau poatc chiir,r nrumai o subfamilie.
Dac5, ne irnagind,m l,r'ri linii de chsct;r'Ji:n1,i,,
pcrninrl-
clintl'-o tnlpinii, cotnuni,, se
poate ugor ccncepc c;i c1ou5, clintrt cle sL se fi schiruhat,, clupir, trocerea de epoci
lnd.elungate, ln atit de niicfi,
"nrisur5.
incit si, rlrrtnti iir.c[ ca spi'cii ale ac:luia,;i
genr pe cind. a treia linic sL sr: fi iuod.ifioat intr-a,tili ris mutrL, incit s5, merite a fi
consideratil ca o su.bfamilic, farnilie sau chin;: r-ll'rlin d"istinct. in acest ca,z ins6,
este aproape sigur c5 a treia linie vil, lnai" piist,ra inc;,11, prin ererlitato nurneroaije
mici puncte de asern5,narer cu celeLaltc clou:i. Aici
p
oa,r:e r,leci greutatea, in prezr-'nt
de nerezolvat, de a qti cit5 grcrutabe s5 alocl,m in ctrasil-icirile noasl,re
uror deose-
biri puternic pronunlatc in clteva prrnctr:r, anr-rrlrc gractruli,ii cle rnodificare suferit,
ryi
citd, unei aserndnziri apropiate ln nunieroaso puncte ncimportante, clar inclicind
liniile d.e d"escenclen!5, sarl geneaicgia. A aloca o mare greuta,te cleosebirilor pu'f,ine,
ins5, puternice, constituie catrea cra mai evid-entli ,1i poate cea rnai sigurri, clr toate
c5, pare mai corect sL sc d"ca niare a,fotr{'ie ttumr,,roeui*Joi' {irjoliliniri mici, ca ufcrrind
o clasificare lntr-ad.ovdr naturalii.
Pentru a ne fcrma o
jud"cca.,tir,
asupra acestui subiect in leg6tur5 cu omul,
trebuie s5, ne aruncd,m ochii ia clasificarea sirniad.elor. Aceastd, familie este imp5r-
!itd,
de aproape toli naturaliqtii ln grupul catarinelor sau al maimulelor d.in Lumea
Yeche, care sinl, toate caracteriza,tt (rlupil, curn le ar:at5, numele) prin structura
curioa,sd, a nirilor lor
ryi
prin fa,ptul cil au citc patln prcinolari d-e fiecare mandi-
bul[,,
;i
in grr-rpul platirirrelor sir,rr. al lnuinLu{,clor clin l-,,nmea Nouii (corri,infurtl rloui'r,
p. 46, 55 gi 61, Owen, Anat. of Vertebrctles, vol. III, p. 019, tion of AnimcLls cLnd Pluttts
\Yallace, Contributions to the Theory of Natural Selectton, vol. II, p. 348.
1E70, p. 344.
tr
Att Introtlttctioit to the
10
Origin of Species, 1869, ccl. a 5-a p. 19,1. 7'1rc lturirL- 1869, gr. 99.
untler Domestictr.lfon, 186ti,
Clctssificcttiott of Animals,
AI'INITA'I]I $I
GENEALOGIE
srrl)gnlpc foartc clisbinctr), cil,r'e toato sint ca,ractefizat'e prin n[,rile difei'it coll-
strlitrr
ryi
prin
$a,se
premolari cle ficcaro manclibuld,. S-ar mai putea menlioua a,lto
citer.a rnici cleosebiri. Or, onrul aparline, ln mocl incontestabil, prin cletrrti!,ie,
structura nlrilor
ryi
prin a,lbe cit':va privinfe, cliviziunii catarine sau din Lu;lea
Voche,
ryi
nici nu seamii,nI cn platirinole prin nici un cAlacter mai mui1, decil, ar:
sernXna cata,rinetle, afar:zi nuurti. prin citeva
punct,c dr: pulinri irnportan!il, cilrc
pa,r rle nzrt,urri adaptivi. De ace(ia ersto crn'r,rar tutu"ror probabilitS,f,ilor ca Yrco
specic din l-lurrreal Nouzi sir, fi valiat cind.va
ryi
szi fi proclus o fiiltff cu aspcet urnan,
cu toate caracterele clistincl,ir-c sprcifice Lumii Yechi, pierzinclu-;i in acelaryi tirnp
toate caracterele ei clistinctive proprii. in consecinlir, ntl poate exista arproa,pe
nici o indoialfl cd, omul este o ralnurir tlin tulpina simiilitzi clin Lulnea \rcche,
ryi
din punct cLe ved.ere genealogic el trebuic cl"asat ilt" clivizia catarin5,
".
Maimutele antropomorfo,
ryi
anumc gorila,, cirnpan zettl, urangut'annl
ryi
Hylobates, sint separal,e d.e cd,tre majoritatea, naturalipbilor c1e cclelalte rnairnule
d.in Lumea Yech.l c* o subgrupd, distinct[. Tmi clau seatna c5, Gratiolet, bazinclu-so
pe structura creierului, nu admite exist,enta, acrstci sribgrupo, caro e ste frild, incio-
iali, intrerupt5,. Astfel, dupir, curn obsen'il cll. St. G. llir,art
tt,
tlr?r,nglrtanul
,,este
una d.in formele cele mai ciud.ate
ryi
aberante ce se pot gisi in acest ord,in". Jl,est,ul
do maimuf,e neantropomorfe clin l,umea \reciro slnl, iarirli impiir!,ite clo unii natu-
raliqti irr clou[, sau trei subgrupe mai mici, gcnul Sernnop'ithceus cu stomaculsir,u
ciud.at in formil cle rnic sac fiind" tipul unei asemenea subgrttpe. Se parc lnsi,, din
rninunatele d.escoperiri c1in ,\tica ale rl-lui Gaudr;r, cil in i impul perioad.ei miocene
a existat accllo o fonnir, care a unit pe Semnoptth,ec?rs clt Jlacactts,
$i
aceasta ilus-
trea,zir, probabil moclul prirr caro alt,e
grupe superioare au fost cinclva contopitc.
DacL se admite cd, maimulelc antropomorfe formeazit o subgrupd, natu-
ra,li,, atunci deoarece omul le corespund"e nu numai prin toate caracterele
pe care
le posedd, in comun cu grupul intreg al catarin'lor, ci prin alte ca,racteire ciud"ate,
ca absenf,a cozii qi a caLoztt5,,tilor, pi prin aspectul general, putem d.ecluce c[ vreun
membru stril,vechi al subgrupei antropomorfelor a, clat na;tere orntrlui
*.
I{u eiJtc
probabil ca in haza legii
.rariaf,iei
l-rnalogt'
yrolrn
tnernbru ttl unciil clin celelalttt
subgrupe inferioare s[ fi clat na;tele unc.i fiinfe ctr :tspcct umanr semfl,nlnd in atil,
d.e multe privinte cu rnaimuf ele atttropontorfe superioare. Fd,r5, inrloiald, cil, ln
comparalie cu majoritatea rudelor sale, omul a suferit un gracl extraord.inar de
rnodifiefiri, mai ales ca urmare a marii clezvoltilri a creierului silu
;i
a poziliei salcr
verticale
;
totuqi, trebuie a,r'u1, in veclerc c[ el
,,este
nuntzli ul]a dirr nrai trtulte foltnc
excep!,ionalc cle primater))
74.
Oricare naturalist care crc,cle in t eoria evoluliei va a,d.ttfte cit celc d.ouit,
cliviziuni
principale ale Si,miad,ee-lor, qi anume mairnu!,e1e catarine
qi platirine,
cu subgrupele lor, clerivd, toate d"intr-un singur strS,moq ertrem d.e vechi. I)es-
cenden,tii inigia,li ai acestui stri,moq, inainte cle ?, s{-' fi d.esp5,r!it lntr-o m[surf consi-
12
Accasttt cste al)rorJ)c :tcctra;i cltrsilicaIic ca c:ea
ar:ctrlrtirLir prnvizoritt dtr tll. St. Citrorgc N{ivalt (7'ruttsLt-ct.
Philosoph. Soc., 1867, p. 300),
gxrc,
dttpi cc separi. Letnu'
rid.ae-le, imparte restul primatelor ln Ilominidae
Ei
Simia-
rlae, care corespund catarinelor, qi ln Cebidue
Ei
Hapalidae'
corespunzlnd platirinelor. Dl. Ntivart inci mai stdruie
ilsupla aceltria;i puttcL tlc t'ederc, vczi ,,NatuLc",
1871,
p. J81.
7J 'l'r(rns(t(:t.
Zoolog. ,\1.,1:., 1ti(i7, r ol. \rl, gr. 21'1.
14
Dl. St. G. llivalt,
'I'ransact PItiI. Soc.,
1r.
4i0.
*
I)escopet'it'ile din secolul nostru confirrnl plrerea
lui Darwin. Attstlalopitecul corespunde cel mai bine
acestci fortne de lrecere (N. trarl.).
l3ll
134 DESCETNDENTA OMULUT
derabild,, trebuie s5, fi format inci, o singur5, grupi, naturali,
;
lnsd, unele dintre specii
sau grupuri incipiente trebuie sd, fi lnceput de pe acum sd, indice prin caracterele
lor d.ivergenla tri,sS,turilor distinctive ale diviziunilor catarine qi platirine. in
consecinld, membrii acestei presupuse grupe vechi nu vor fi fost atit d.e uniformi
ln d"entifia lor sau in structura ni,rilor, d"upd, cum sint maimulele catarine actuale
intr-un fel, iar cele platirine intr-alt fel; ele trebuie ins5, sd, fi semd,nat ln aceast5,
privinf i, cu Lemur'idae-le, cu care se inrud eau, care se d.eosebesc consid.erabil
lntre ele
prin
forma botului
ts
qi intr-un grad. extraordinar prin dentifie.
Maimulete catarine qi platirine corespund. intre ele printr-o mul{,inre d.e
caractere, d.up5, cum se ved.e din faptul c6, aparlin indiscutaltil unuia qi aceluiaryi
ord.in. Numeroasele caractere pe care le au in comun cu greu ar fi putut fi dobin-
dite ln mod independ.ent de atit d.e multe specii distincte, aga incit aceste caractere
trebuie s5, fi fost moqtenite. IJn naturalist ar fi consiclerat ins5,, fd,r5 lndoial6, drept
maimuld, o formfl, strd,veche care ar fi avut multe caractere comune cu maimu-
lele
catarine
ryi
platirine,
alte caractere in stare intermecliard,, qi poate citeva d"is-
tincte d"e cele lntilniteacum la una d"in cele clou5,grupe.Deoarece omul aparline clin
punct d.e vedere genealogic familiei catarine sau d.in Lumea Yeche, trebuie szi
conchidem, oriclt d.e mult ar lerrolta aceastd, concluzie mlndria noastrd,, ci strd,-
moryii noqtri iniliali ar putea fi pe drept astfel caracteriza\r16. Nu trebuie insi,,
s5, cddem tngreqealadea presupune c5, str5,mopul inilial
al intregii tulpini simiene,
inclusiv omul, era identic sau chia,r indeaproape asemf,nd,tor cu vreo maimuld,
actuald,.
Despre loeul, de na,gtrn'e
Si
aech'i'mea omului,.
-
Ajungem, natural, s[ llo
lntrebd,m unde a fost locul d"e naqtere al omului la aeel stad.iu d.e d.escendenfi, clnd.
strd,moqii norytri au d.eviat de la tulpina catarinienilor ? Faptul ci, ei au aparlinut
acestei tulpine arat'd, clar c5, ei au trd,it in I-,umea Yeche, nu ins5, in Australia sau
in vreo insuld, oceanicd,, dupd, cum putem ded"uce din legile r5,splndirii geografice.
in fiecare mare regiune a lumii mamiferele actuale sinf furudite ind.eipro-*pu c..
speciile disp5,rute ale aceleiaqi regiuni. De aceea este probabil cd, altd,d.at5, Africa
sf,, fi fost locuiti, de maimule acum disp5,rute, ind.eaproape inrud.ite cu gorila
ryi
cimpanzeall deoarece aceste doud, specii sint acum cele mai apropiate rude ale
omului, este oarecum rnai probabil
ca strfmoqii noqtri initiali s5, fi tr[,it pe conti-
nentul african declt altund.eva. Este insd, inutil sd, speculd,masupra acestuisubiect;
deoarece d.ou5 sau trei maimu,te antropomorfe, una d.in ele Dryopi,thecusL7 a lui
Lart'et', aproape tot atlt de mare ca qi omul, qi lndeaproape inrud.ite cu Hylobates,
existau ln Europa in miocen, iar d.intr-o perioad.d, atlt de lnd.ep5,rtatd, p5,mlntul a
suferit cu siguranld, multe revolulii mari qi a existat timp suficient pentru migra-
,tiuni
pe cea mai mare scard,.
La perioada qi locul, oricind. qi oriunde s-a lntimplat, ca omul s5,-qi piard5,
invelipul pilos, dovedepte c5, a trflit probabil lntr-o
fiard,
cald.L
;
o cond.ifie favora-
bilf, unui regim alimentar de fructe, cu care,
jud,eclnd prin analogie, el se hrd,nea.
r0
D-nii Murie gi N{ivart despre Lemuridae, l'ransact De asemenea, Natiirliche Schdpfungsgeschichte, 1868, in
Zoolog. Soc., 1869, vol. VII, p. 5. care prezintd detaliat pdrerile sale asupra genealogiei
18
Hdckel a ajuns la aceeagi concluzie. Vezi Uber omului.
die Entstehung des Menschengeschlechts, ln Sammlung
1?
Dr. Forsyth Major, Sar les Singes Fossiles trouuis
gp,mein. IVfssenscft. Vortrtige a lui Virchorv, 1868, p. 61. en ltalie, in
,,Soc. Ital. des Sc. Nat.", 1872, vol. X\-.
AFINITATI
$I GBNEALOGIE
Sint,em clepartc c1e a
ryti
cll, timp a trecut de cind omul s-a sepftrat c1e tulpirra ca,ta,ri-
nian6,
;
separalia poal,e
sii fi A','rit loc 1ns5, intr-o perioadir, atlt c1o inclepiirt,atir,
ca
epoca eocen5,, d"eoarece faptul cr:r, maimutele superioare s-au clifelenliat t,lrr rnai-
rnn!,ele inferioare inc5, din miocenul superior este clovcd.it prin existenla, Dryopi,-
thecu's-alui. Sintem cle ascmene a in coinplet5, necunogtin!5, asupre rapiditalii rit-
mnlui cu c&,re organismele, superioare sau inferioare pe scar[ tlt, dezvoltare pot fi
moclificate inconclii,iifavorabilt:
;gtimtotuqi
cS,unele
;i-au
pXstrilt aceea,ryi fonn5, irr
d.ecursul unei perioacle enormc cle tirnp. IJin ceea ce vedem ci, se intiniplzl sub
infiucn!a, d.omest,icirii, aflilm c5, in aceeaqi perioad.ii, cle tirnp, unii clinl,re cLegcen-
clenlii aceleiagi speeii nu se schimb5 de loc, a,i,tii pulin, iar allii considerairil.'I'ot
a$a s-a lntimplat poate gi cu oniul care, in compara,,tie cu maitnutele superioal'e, ar
suferit o modificare consiclerabilX, a anumitor caractere.
Ifarea intrerupere diir tran!ill organic clintre om
ryi
rutlele sale cele rirai a,pro-
piate, cArc nu poate fi coinpletati, d.e nioi o specie actua,lzi sii,u ciispS,rutir, a forii;
a,d"esea folosil,[ ca o o]rieclic grav:i impotriva p5rerii cir, oniul se trage diritr-r,r
formi, inferioar5, oarecare
;
insi, pentru cei care din motive gcn*r'ale crecL in pr:inci-
piul genoral al evoluf,iei, aceastif obieclie nu pare
s5, aibf multi greutate.*intre-
ruperi apar aclesca in multe pirrli ale seriei, unele fiincl largi, bruryte
,si
bine d-efini-
te, altele in diferitrr grad.e mai pufin, ca intre urangutan
ryi
rud-clo sale cele urai
aprcrpiate
-
intre Tarsi,us
ryi
celelalte Lem,uridae
-,
lntre elefant
;i
toa,to ceklalLe
nranrifere
fi,
itrtr-un rnocl
;i
inai izbitor, intro Onti,thorfuyttclttr,s
ryi
llchiclnu,. insii
aceste intleruperi clepincl numai cl"e nuruiirul formclor innrdite c&rc l,u ilisprirut.
intr-un viitor nu pre:I, ind"ep5,rta1,, daci e md,surat cu $ecolc, rasele umtlne civiti-
zat'e vor extermina aproa,po tiigur
ryi
vor inlocui pe tot pd,mintul rasele szilbaticr..
in acelaqi timp, d.up5, curn observir, profesorul Schaaffhansen
18,
maimr.ltele
atrtropomorfe vor fi fa,ri, indoial5, exterminate. intreruperea clinl,re orn
;i
rucielc
sale crrle mai apropiate va fi atunci mai marc, d"eoarece ea \ra intervlni intre
onrul aflat inl,r-o stare, s[ sperirrn, mai civilizatL chiar clccit rasa caucazian[,
ryi
niryt,c maiinul,o tot atlt de inferioare ca pavianul, in loc sit fie ca in prczent intre
negrll sau inusti'alia,n
ryi
gorilf,.
fn ccea cc priveryte lipstr, de resturi fosile serr.incl pentru a lega po orn do
strtirnoryii s:ii cu arspect cle maimull, nirneni rlin cei care au cititexpunerea, lui Sir
C. Lyell
le,
in care el aratl c* la toate claselc d.e vertebrate clescoperirea, tlc resturi
fosile a fost rur proces foarte lent
ryi
lntlmpld,tor, nu va mai cla mult5, ilirporta,nj,L
acestui fapt
;i
nici nu trebuie uitat cL regiunile cu cele mai mari posibilii5,,ti clo al
furniza resiuri leglnd pe om d"e'vreo fiin!fl dispir,rufir,, cu usprrct cle rnairnufei,, incii
nu Au fost cercetate d.e geologi.
Stad,i,i,le'interioare An genealog'ia omului,.
-
Am v6,zut cd, omul pal'e si sc fi
diferenliat de diviziunea catarind, sau cLin Lumea Yeche a sirniadelor dupii ce
acestea s-au cliferen!,ia,t rle clir.iziunea d.in Lumea l{ou[. Nc vom str5,d-ui Aculn iJr"l,
urm5,rim urmele inclep5,r'tate ale acesteri genealogii, bazinclu-ne ln prirnul linrl
pe afinitir,file reciproce clintre rliferitele clase
ryi
ord"ine, cr o uryoarii rcrfelintir,
la perioad.ele apariliei lor succesive pe p6mint, in mdsura in care au fost cleter-
Ls
Elements of Geologg, 1865, p. 583- 585. AnliqnitU
of Man, 1863, p. 1.15.
135
13
,,Anthropoiogical Review", aplilie, 1867, p. 236.
c).f.1 tJ L {_r t
lnilriLt,e, Lorlmriclolo sinl, sitr.rir,tt-r nrai
jos
,*i
ma,i aproapo dt: si,miud,oc ,;i srr consli-
tuic o familie foarto distinctL d"o
lrrirna,tc
sa,u, d.upii, Hrlckol;i atlii, un ord.in clis-
t,inct, Acea,sti, grupd, este variatl, qi intreruptir, lntr-un nrorl exl,raordinar; ca,
includ.e rnulte forme aberantrr. I)e accea este probabil
ca clin rindul ei sL fi existal,
tuult_e disparifii. Majoritatea rilrnd,ryifelor supra,vie{,uicsc po insule ca I\fladagascar
ryi
arhipela,gul Maltez,
unclo rtu Au fost expuse unei coucurenj,g atlt cle a,sprc cum
tlr fi fost pe conl,inentele d.ens popula,te. Aceastri grupi," prczint,ir,
c1e asernenea rnultc
graclafii, clucirrd, dupri curn observir, Huxley
,0,
,,ill
mocl imperceptibli c1e la, c{iroanil,
sau virful crealiei anirnale in
jos,
la fiinto d"e la care, clupti curn srl pare, nu rna,i
esto d.e fd,cut clecit un pas pini, la cele rnai inferioare, mai mici
;i
mai pufin inte-
ligente dintre rnatniferele placentare". Din acest'; diferite consicleralii e,stc pr..o-
babil ca Si'mi,adae-le s[, se fi dezvolta,t initial clin strzimoqii lemurienilor actua,li,
iar aceql,ia, la rindul lor, clin forme situate foarte
jos
ln seria mamiferelor.
Prin multe caractere importante, marsupialsle sint situate mai
jos
decit
rna,mifcrele plaeentAre. Ele au ap5,rut lntr-o perioad5, geolcgicS, rnai tinrpurie pi
zona lor cle d.ezvoltare era m:li inainto mult mai ext,insii cl"ecit in prezent.
in
gentrral se presuplrne
d.eci cri placenta,tele se trag din impla,centate sau din rnarsl-
piale, totuqi nu dirr forme foarte aserndnrltoare marsupialelor actuale, ci din strd,-
moqif lor primitivi. Este evid.ent cd, monotrematele sint inrudite cu marsupialele,
formind" o a treia, diviziune
ryi
mai inferioarH, ln marea familie a mamiferelor. in
pre,zent4
ele sint reprezentate numai prin ornitorinc
;i
echid.na,, iar aceste d.ouir,
forme pot fi consiclerate fdrd, grij6
ca relicte ale unui grup mult rnai mare, ai cirui
reprezentanli
au fost pistrali in Australia prin
yreun
concurs favorabit de cir-
cumstanle. l\[onotrematele sint rlt'osobit cle inl,eresantr:, cleoarece duc prin mai
rnulte puncte structurale sprc clasa reptilelor.
Cu clt ne str[duim s[ urmXrim genealogia mamiforelor,
;i
c1c,ci si a ornului,
scoborirtd"u-ne mai
jos
in seria
[aniinalil],
cu atit pritrunclem lntr-o obscurita,te
din ce in ce mai mare, ins5, d"up5 curn a observat, dl. I?alker, acel cunosc5,tor ex-
trem de capabil, arrenl motivri valabile sd, cred-em cir, nici o past-rle sau reptilir
aclev[ratd, nu intervine, in linia clirectf d.e clescend.enf[. Cel cal'e vreA sil vacli cc
poate realtza ingenuozttatea qi cunostinla, poate consulta opera prof. I{zi,ckel
21.
Md, voi mullumi cu citeva, observatii generale. Orice evolulionist va aclmite ci eelc'
ct-nci mari clase de vertebrate
-
mamifer:ele, pis5,rile, r'eptilele, amfibiile
ryi
pe;l,ii- -_ se trag dintr-un singur prototip, tle,oarecL', rnai aies in timpul stririi
ctrtbriona,re, sle au multe caracterc cornune. Intr:ucit cla,sa pt,ltilor este inferir-rr
organizatd,;i a api,rut inaintea cclorlalte, putem corrchide c[ tof,i membrii regnu-
Iui vertebrat se trag dintr-un anirnal pisciform. P5,rerea c5, animale atit d.e clis-
tincte ca o mairnu!5,, un elefant, un colibri, un
Darper
o broasci,
ryi
un peryte etc.
s-au putut trage d"in aceiaqi p5,rin,ti va pdrea mongtruoasir celor care nu a,r1 urm5,rit
pr'ogrescle recenl,e ale isl,oriei naturale, tLeoarcce aceastir, pirrere irnplicir cxistenf,a
'rf)
.JInlr's l'luct: itt Ntt|u.rc,
D.
1()5.
!I'I'ttbele
tletaliaLc apar itr Gtrrcrclle Ilorplutl,tllit:,
',','1. lI, p. CLIII qi 415 qi, refcrindu-se in special l:r onr,
i:'i lLrcrarea sa Ncttiirliche Scltdpfungsgesclticltte, 1868.
.\:ralizincl aceastS. ultimi lucrare, prof. Iluxley ("The
-r.,.-r,lirrr)-". 1i309,
1t.
42) spunc cii cl consitlerl p/rylrrnr-ul
sirr.r liniit rll rltrscclltir,tr(i a r,t,r'It'l,rr':rtt'lol t'it liintl ldrrrilabil
tlisculalii clc cltre lliclicl, ctr torrtrr cir t'l csLc ln dczacold
Icu
acest autor] asupra citolr.i,r punctc. lluxley i;i exprirni,
de asemenea, lrtalta sa al)rrrcierc asupra conIinutului gi
spilitului generral al ir-rtrcgii opere a lui Hricliel.
AFllJl'r'A'l't $I
r-iilti llAr,o(;! il r ti7
lluterioarir, a 11]f{)r'veligi legirrcl strins itttpl'euitI, t,oat<1 ,},c(}til,c forlno, acltl}t ll1,ifi clcr
cornplet diferite.
JJste totugi sigur cS, au oxista,t sau cri exist,il chizll ilcrlin grupe clo anltttalo
ouLro ijel'vesc ca legi,tw'6, inai mulb sau rnai pu,tin ,gtrinrii, irrtre rna,i rnulte clltse
nrari 4*
ysrtebrate.
Arn vrazut ch ornitorincul l,rcce tr:eptat spre reptile, iar prof'.
I{uxiey a d.escoperit, iar r1l. Oopo
ryi
al!,ii a,u confirrnat, cti d"inosiltrt'ionii sint, prin
multe caractere importante, int,ermcdiari intro anurnit,e reptile si anunrite p:is[r'i
_-
prisdrile la care ne referrim fiinrl tribul stru!,ilar (el irrsuqi o rriurflqifei izri'g r5,s-
pinclit[ a unei grupe mai rnari)
li
Arclzeoyttrtryn-rtlui, acea pa,s5,re ciucla,til clin
opoca secund.ar5,, cu coadir, lung} ca d.e qopfu'16. Apoi ia,rirryi, rhip5, prol'. Orvett
22,
icht,iosaurienii
-
rnari
ryopirlo
marine pre,virzute cu menibre inot5toarc
--
prczintil
rriulte afinit5,li cu poqtii sau niai rlegrab[, c1up5, Ifuxley, cu il,mfibiile
I
o clasit' care
inclucle in d.iviziunea cea mai super:ioar:fi, reniclele si bufonidele, sin.t evid,eut inrn-
c1i!i cu peqtii ganouzr. Ace;ti cLin urniir peryti misunau in timpul prirnelor c'poci
geologice
ryi
erau construi!,i clup5, ceca co sc cheaml, un tip generaltzaL, a,clicir, pre-
zentav afinitali variate cu alte grupe cle organisme. LoTti,dosir"en-uI cste tlo
asemonca atit de indeaproape lnrudit cu a,mfibiile;i peryiii, inctt multir, vrom() ltil,-
turalirytii au dezbfi,tul, in carc c!.in aceste dou[, clase szi-l incluc.l.d,
;
attt cl,r cit
ryi
ciliva peryti ganoizi au fost salvali dc ltr, extinclie totalir, prin faptul cz-l ?l,u locuit
in riuri, care sint locuri c1e refirgiu
ryi
sint, fa,t[ cle nta,rile apt a]e oceu,nulrti, otrc?] co
insulele sint frtd, d"c continente.
tn sfirqit, un singur memblu al clasei inrense
li
varia,tc a pe;tiloi', si attutrro
Amphi,olnrrs, este atit cte tliferit de toli ceilalli pc';ii, ilrclt lki,ckel suslino cil ar
trebui s5, constituie o claszi d,ist'inct,L in regnul r,'ertebratelor. Acest pe;te este
renlarcilbil prin caracterelc Jui nc'gatir.e
I
cu grou se poate sprrne cra aro creit'r,
coloanii, vertebralS,, inim5, etc.r a$a lncit cl a fast cla,silt de natura'li'1tii mai vechi
printre viermi.. Ou mul,ti ani in urm[,, prof. Gnoclsir A rernArcat cL ,'lntpluiontts
prezintd, oarecare afinil,rili cu ascicliile, carc sint nt,rvertebrate marine, h<:l'tnttfro-
dite, organisrne marine fixat,e perrnanent rle uir suport. Illc ilproapo cI, nu
l)ai'
animale
qi constau d"intr-un sac sirnplu, rig'icl, piclos, cn tlouri orificii rnici,proemi-
nerrte. Elc apar!,in rnoluscoidc'lor lui IIuxleS-, o clir-iziune inferioarfi, clin mareltt
regn al rnoluqtelor
I
recent, ele au fost plasate insf d.e c5,tre unii naturaliqti printrc
Vermes sau viermi. Ca form6, larvele lor seami,n5, intr-o oarecare rn5,surit cu lr!Gt'-
rnolocii
23
qi au capacitatea de a inota liber in toate direcliile. Dl. Kovaler,'sky
2a
a
observat recent c[, larvelc a,scid.iilor slntr; lnrud"itt-) cu vertobratele prin motltt] lor
rlr: rlezvoltare, prin pozi[ia relativi, a sistomului net'vos
ryi
prin faptul cil ?]it o
structur5, foarte asem5,n5,toare cu chorda do'rsal'i,s* a anirnalelor vertebrate
ryi
tlcr
atunci aceastl, observalie a fost confirmat5 de prof. I{upffer. Dl. Kovalevsky
lmi scrie d.e la N-eapoie c5, a continuat aceste observa!'ii si mai departe, iar in cazul
?2 .6P'tlaol)tology",
1860, p. 11)9.
13
ln uprilie 1833, tlt'r:i crr t'lIiva arri inrrintc tlc oricarc
alt. naturalist, atn avut satisfac!ia si virtl lingir irtstrlclc
Iralkland larva rnobild a unei ascidii cornl)usrl, indea-
proape inruditi cu Sgnoicum, dar, dupi cit se pare, dis-
tinctl ca gen de accasta. Coada era aproximativ cle ciitci
ori mai lungd decit capul sdu alungit
;i
se termina printr-rtn
Iilarncut foarle subfirc. Dupii crii)] a fosL schi!atir de tniuc
Iir un microsct,'p sinrplu,
(ril
cra clar sepat'lrtli pritr rlt s|irt'-
{.i
Luri Ir'arrsvcl'srrlc ol)acc, uu'c
l)l'esuptttt
t'ii rcltrczt'tt Irttt
nrat'ilt: ccltrlc clt'scttatt: rlc I(r-rvalcvsl<y. Lir ltlt sl lrtlitr
Iinrprrriu tL: tlezt'oltarc coatla r:ra stliirs incolirciti ilt
jurul capului larvei.
2a
,,ir{dmoirts
dc l'Acad. cles Sciences cic SL. PcLcrs-
bollrg", 1866, vol. X, nr. 15.
*
Coirltj il clolsalir s:lu tlot()c()l'(l (
N. tt'utt.1.
DICSCENDENTA OiVIULUI
r:ittcl rezultatele sale vor fi confirrnate ele vor forma o ck'scoperire de cea mrri
ln?lre valoare. Astfel, clac[ ]]e putenr bizui pc euibriologie ghiclul
cr,,l rnai sigur
intottlei-t,.ulA pentru clasificare, sc pare ci, am oblinut in firle o inclicalie d.esprcr
>ulsa
t1e uiicle se irag vert.'l;rattle
25.
Ilflrerea noastr5, al fi atunci justificaLh
cd,
ititt'-o pi'rioacli, ertrem de iiirlep5rtatil, a exisiat o grup5, d"c animale. semdninr'i. ln
ttinlte' pi'ir-inle cu larvelc ascidiilor tle azi, care s-a separal, iu cloui, mari ra,muri
-
uitrl retrograrllnd in dezvoltare si producincl clasaascidiilor actua,le, cr:e.lali,il ra-
inurii litlicinclu-se in clezvoltaro pentru a constitui virful pi cor{}ana regnnlui ani-
rrra,l, prin faptul cra a, clat naqtore la vertebrate.
Am incerca*" sX, ulmairim mai sus ln linii gtlncirrl,le genealogia vertebratr,lur
cu ajutorul afinitfi],ilor lor reciproce. Yom exainina acunl oniul c1up5, cul}} csto
cl in prczenl,;i vom fi, crerl, ln md,sririi szi reconstituim parlial structura strinoli-
lor norytri inifiali, in decursul unor perioacLe consecutivc', lnsd, nu in ordinca clrc-
rrologici, cuvenit,i. Aceasta se poate rcaliza cu ajutorul rudimentelor pe care omul
irrci lc mai pirstreazh,, aI caracterelor care lsifac intimirlr"tior apari,tia prin r{}ver-
siutre si cu cel al priircipiilor c1e rnolfoltigiei
ryi
ernbriologie. Iliferitele fapte laca,ro
rnil t-oi referi aici au fost prezentzrte irr capiioielo anterioare.
Str6mosii primitivi ai omului trcbuie sli fi ilost aeoperiti cind.r'a cu pitr,
arnbele sexe avind" barbi
I
urechile lc crAu probabil aseutite qi capabile d.e miscrrrt'
I
corpul le era prevlzut cu o coad.ii cu mugchii corespunzS,tori. Membrele
ryi
corpul
orau d,c asemenea actionate d"e mulli murychi care rcapar acum numai lntimpl[tor,
sirrt insi, prezen\i lrr rnod nornral la cvad.rurilAne. in aceastd, perioadi
sau in alta
mai l,impurie, marea arterl si rtervul humerrisului trecE au printr-o gaurl supra-
cond.iloid[,. fntestinul enrite rln rlivcrticul sau calcum mult mai mare declt cel
oxistent acunl. Jud.ecfuid. clupil starea clegel,ului rnar:o clo la picior aI fetusului,
laba piciorul,li 6rr& atunci prehensil5,
ryi
f[r5, 1nd.oia15, eL strflbunii norytri erau arbo-
ricoli
ryi
tr[iau intr-o
!ar6
cald.ia impS,duritil. ]dasculii aveau canini mari, care lo
selvcau ca, arme formidabile. intr'-o perioad5, mult mai lnd"ep5,rtati, uterul era
dublu; excrelia era expulzat5 printr-o cloa*i, iar ochiul era protejat dc o a treizr,
plooapS, rjau membran5, nictitant5,. intr-o perioad6 qi mai incl.ep[rtatd,, str[mo;ii
ornului trebuie s5, fi avut un morl d,e viald, acvatic, deoarece morfologia ne spune
clar c5, pl5,minii noqtri constau d.intr-o vezicit, inot5toare mod"ificatd,, care servea
alt[clata, ca formalie hid"rostatici,. ]-antele d.e pe gitul embrionului uman ara,ti,
uncle existau mai lnainl,e bronhiile. in perioad.ele care reapar lunar sau sd,ptflmi-
na,l ale unora d.intre funcliile noastre, se pare cL noi inc5, tnai p5,strf,,rn urme alo
locului nostru inilial de na;tere, uI1
fifum
spd,lat cle maree. Aproximativ la aceea;i
perioacld, timpurie, aclev5,ratii rinichi crau inlocuili de corpora, wolffi,ana. fnima
e'xista numai ca utr sirnplu vas prr,lsatil, iat chot"dcc dorsalds l:ua locul unei coloane
vertebrale. Astfel intrevri zuii, in profunzimile intuneeate ale timpului, aceqti
strd,moqi tirnpurii ai onrlilui trebuie sii fi fost tot atit cle sirnplu sau chiar mai sim-
pln org anizalt de eit
-Lnt,'ph,io
;rJ'tLE .
25
llir simL insir obligat, si rrrlrrtrll cir uuii cunoscitori
cr.rrrrpeLenli contestli aceasLi conclLrzie; de exemplLr, dl.
Giald, inLr-o serie de lucrilri in
,,Archives
tlc Zoologit:
t'rndlimentaltr" clin 1872.'fotuqi, aecs t, tratur':r.1ist observir
(p,281)
cil
,,1'organisalion
de la lalvc ascirlicnne cl1
tlt'hols dc [.otrlc h1'poLhesc ct tls Loute Lirirolic, nous rnolLLc
cornnltrnt. lir naLrrlc
llcut llroduirr-r
la tlisposiLion fotttla-
rirental,,: dir Lypc verLdbrc (l'cxistence d'une chorcle dorstrle)
chcz un invcrldbrd par la seule couclition vitale tle I'ada1l-
tation, et cet.Le simple possibiliLd clu passage supprime
l'abirne entre les deux sous-ri'gncs, encore bien qtt'ott
ign''rr.'c
1;ar
oir lc pnssrrgc :;'r'st fail cn rdalitd".
AIIINITATI SI GtrNEAI-OGIE
llai exist[, un alt punct care ineritzi o aten,tie rnai d.eplinii,. Se gtie de mult
timp c5, in regnutr vertebratelor urrul d"in sexe poartir, rud.imentele diferitelor pd,rli
accesorii aparlinlnd sistemului reproclucS,tor, care aparlin in rnod. firesc sexului
opus; acurn s-a stabilit cir,, intr-o perioad,ri embrionarir foarte t,irnpurie, ambele sexe
posed.zi glancle masculine qi feminine ad"ev5,rate. Deciun strirnrory ind,epir,rtat oarecare
al intregului regn vertcbrat pale sril fi fost hernrafrodit sau anclrogin
26.
Aici ne
lovim de o dificultate neobirynuit[. La clasa mamiferelor, masculii au in aes'ic'u,lue
prostat'icaerudimentele unui uter* cu canalul alS,turat
;
ei au d.e asemenea rud.imente
de gland.e mamare, iar unele marsrlpiale rnasculeauurmealc unui sac marsupialz7.
Se mai pot ad.i,uga alte fapte analoge. Tlebuie s5, presupunern deci c5, vreun mami-
fer extrem d.e vechi a continuat sd, fie and.rogin, d.upil ce dobind.ise caracteristicile
principale ale clasei sale,, qi deci dup5, ce s-a derspi,rlit cle clasele inferioare ale
re'gnului vertebrat ? Aceasta pare foarte pulin probabil, deoarece nu arrem d.eclt
si, ne uitim la peqti, cea rnai inferioar5, d.intre toate clasele, pentru a gd,si forme
and.rogine lncd, existente
28.
Faptul c5, d.iverse pirli accesorii, specifice fiecf,,rui sex se
gisesc in stare ruclimentar5, la sexul opus poate fi explicat pri.n aceea cd, asemenea
olgane au fost d.obind.ite treptat, de unul d.in se'xe qi apoi transmis celuilalt intr-o
stare mai mult sau mai pu,tin imperfect[. Atunci cind. vom trata despre seleclia sexu-
alzi vom lntllni nenumd,rate cazurL ale acestei" forme d.e transmitere
s
ea in cazul
pintenilor, penelor
ryi
culoriior vii dol;inclite de pflsi,ri mascule pentru luptd,
;i
lmpoclobire care sint morytenite de fernr'le in stare irnperfect5, sau ruclimentar[,.
Poseclarea d.e cd,tre mamiferele rnassule c1e organe mamare funclional
imperfecte este, ln unele privinfe, neobiqnuit d"e curioasi,. Monotrematele au glancle
specifice secretoare cle lapte cu orificii, insl fd,rd, mameloane
$i,
d.eoarece aceste
animale slnt situate chiar la baza seriei mamiferelor, este plobabil c5, strd,bunii
acestei clase au avut d.e asemenea gland"e mamare, insi, f5rd, rnarneloane. Concluzia
este lnt5,ritd, d.e ceea ce se cunoaqte d.espre mod.ul lor cle d.ezvoltare, d.eoarece
prof. Turner m5 informeazd, pe baza autoritd,fii lui Ktiltker
;i
Langerr cdu la em
-
brion gland.ele mamare pot fi urmd,ril,e d.istinct inainte ca mameloanele s5, fie
cituqi d.e pu,tin vizibile, iar d.ezvoltarea p5,rfilor care se succed"5, la individ. reprezint[,
ryi
corespuncl in general cu dezvoltarea organismelor succesive d.in aceearyi linie d.e
d,escend.en!5,. Marsupialele se d,eosebesc d.e monotreme prin faptul cd, au mame-
loane, a$a inclt este probabil ca aceste organe sd, fi fost d.oblnclite mai lntii
de
cii,tre ma supiale, d.upd, ce ele s-au tlesp5,rfit d.e monotreme qi s-au rid.icat d,easupra
139
26
Aceasta este concluzia prof. Gegenbaur, una din
cele nrai inalle autoritlfi in anaLornie cornparatl; ve zi
Grundziige tler uergleiclt. Anctt., 1870, p. 876. S-a ajuns
la accsL rezultat mli ales din studir-rl arnfibiilor; se pai'e
lnsd clin cercetd.rile lui Waldeyer (citat in
"Journal
of
Anat. and Phys.", 1869, p. 161) cir organele sexuale ale
,,ver[ebratelor
supcrioare sint helrnafrodiLe in sl"area
lor Lirnpurie". Unii autori au cl.nis pirreri similare Limlr
indelungat, cu toate c[ pinir reccnt. fiilir o bazi solidri.
*
In romAneste : glancle prostaLici'r sau prostaLii.
Rudimentul de care se vorbe;te aici cste utricuiul
prostatic sensibil la foliculind, rest al canalulul
lliiller tlin cale rleriv:,i trornpa gi uterul ( N. trad.).
2?
llrrsculul cle Thylacinus oferi cel rnai bun exern-
plu. Orven, Anaiomg of Vertebrates, vol. III, p. 777.
28
I{errnafroditismul a fost observat la mai multe
specii rle Serranus, pLecLun qi la al[.i ci]irra pegLi la care
cste fie simetric
Ai
norin-rl sau unilateral qi anormal.
Dr. Zouteveen mi-a furnizab referinle in leglturi cll
acest subiect, in special o lucrare a prof. Halbertsrna in
"Transrc.t..
of Lhe Dutch Acad. of Sciences", vol. XVI.
Dr. GiinLher se indoicgLe cle acesL fapl, dar a fost deja
inrcgisLral de prea mul!.i observatori scriogi ca s[ mai
poaLr"r fi pus la inrloiali. Dr. Lessona imi scrie ci a veri-
ficat. obscrvaf.iile ltri Cavolini asupra lui Serranus. Prof.
Ilrcolani a arirLaL recenl (,,Accatl. dellc Scienze", Bololtia,
1871, 28 dccembric) cii anguilerle sint androgine.
DBSC.EN DI]NTA OJ\IULUI
ior, iar
faceste
structuri] au fosi tlansmisc mamiferelor placentare
2e.
Nimeni 1'
\-a presupune
cd, nl-arsupialeie art rnai r5mas androgine dupd, ce au cloblndit apro-
rimativ structura lor prezenti,. Atunci cutri sd, nc-explic5,rn faptul cir, mamiferele
ruascule utrll glarltle rnft,llte]'{' ? Itrstc p,;sibit ca e,le sL fi fost clezyoltal e mai intli ta
fetnele qi s::-l fi fost a,poi t,t'arrsmise la rnasculi, insl c'Lin ceea ce ur.tleazi, aceasta
c,Fite pufin probabil.
-
Se poate sugera, ca o all,[ tpotezi,, ctl, rnult timp clupfi, ce str[,moqii intregii
clase a mamiferelor incetaserir, sir, fig androgini, arnbele sexe secretau tapte-qi
lri'ittrcau in acest fel puii
ryi
c5, in cazal rnarsupialelor, ambele sexe purtau p"ii ih
s:rcul niarsupial. Aceasta nu Ya pzirea cu totul improbabil,
dac|, consider?,m cL
ttrasculii perytilor
actualt (Syng'nathtts)
ad.[postesc ou6le femelelor in pungile lor:
abclominale,
.le-
clocese
Di
ulterior, dupri p[rere a ur]ora, hrii,nesc puiiuo,
"cd,
alli
pg$ti
masculi clocesc ou[le in guri,
sau irr cavitd,file branhiale, cd, anumite broaryte
liioase mascule iau
ryiragurile
d.e ou[, c1e la femeic.
ryi
le rh,sucesc ln jlrul
propriiior
lor coapse, p[strinclu-le acolo pin:i ce se eclozeazd, rnormolocii,
ci, hnumite
][sriri
trtrlsc_ule preiau tntreaga sarcirlil" it, clocituiui
ryi
cri porurnbeii masclli
r
ctu
ryi
cei
l'r,nl{'lir
i;i hrine sc puii cu o secretir, din gruzi.
Sugestia de mai su-s rni-a venit insf,, d.e Ja, glarrclele rnamare ale marnifel.{'lor
rnascul,.-., crare sint nrult ntai bine dezvoltate decit rud.irnentele
celorlalte plrfi
ac_cesor'ii reproduci,toare, ca e se g[sesc la unul din sexe, cu toate cd, slnt specifice
celuilalt. Dup[ cum existS, la mamifere rnascule, gland.ele mamare gi mame^loanele
lor cu gl"eu pot fi d,enumite rudimentare
I
ele nu sint d,ecit incomplet
dezvoltate
,.si funcliolal inactive. Dler sint afr,ctate in rnod. simpatic " sub infhienla anumitor
boli, ca
ryi
aceleaqi organe la femeie. Ad"esea ele secretd, clteva pic[turi
de lapte Ia
ttastert' si la pubertate
I
aeest d"in urm5, fapt s-a lntlmplat in cazal curios la ca,rcr
Ile-aln refer'it mai inainte, in care un tin5,r avea douf perechi
d.e mamele. Se;tie
cir la om
ryi
Ia alte marnift,rl lllasoule aceste organe s-au dezvolLat uleor.i atit cle
c'otnplet in timpul maturit[]ii, incit au prod.us o cantitate d,estul d.e mare de lapte.
Dacil presupunem
acurn cii, ln d,ecursul unei perioad-e anl,erioare lnclelungate mrirni-
ferole mascule au aiutat fenrelele s5,-ryi hrd,neasc5, d.escend,entii
at
si c5,, ulterior.,
rlirttr-o cauzd, oarcare (ca prod.ucerca
ulrui mai mic num5,r de
pui) masculii au
incertat s5, mai d.ea, acest ajutor, nefolosirea organelor in timpul maturit6lii a dns
lit, inactivarea lor si, din clouh, principii binecunoscute ale eleclit5fii, aceastli stirre
rle inactivitate
se vfl, transmite plobabil la rnasculi la virsta corespunzitoa,r.rr 1,
mat,urititfii. La, o virst[, mtri tirnpurie insd,, acestc organe nu rrol' fi inf'luenlattr,
Itsa, ittcit t'Jt't'ot'fi irproap('tot atit r1r, lrine tlezvoltatr' lA tinerii d"e ambe sexe.
2e
Pt'of.
(icg('nl)i.tut'
:r ariritr[ (,,,lt,rrlist.hc Zcitsclrrift",
vrrl.
'Vf
I, p. 272) cir riifcritele oliiint, tlt, nrirriifrle
lllcrlo-
tttinir hr douir lilrut'i tlistincte tlr trrlnrt'loutic, tlur. slr ponLc
tr;ol inIclcgc cunr anr]rt'lc ltu
l)rttrrt.
proveni din sfircrrliltr
rnlll'slrpialelor',
;i
ultinrele rlin cckr ulc nronolLerrrrlot'.
Vrzi rle ASetnellrra lll] lnelnolitr rle rlr. nltrx lhtss asupllr
qlrtnt.ltrlor
tltalnare, iltiilt'ttt, vol. \'l II, p. 17(i.
30
Dl, Lockrvoot[ cstc tlc
1l[rele
(rlrrpir r:trrrr cste citaL
in ..Qualt. Jorrrnal of Scicnce", aplilie 1ti68, p.269), din
r',','r c('tt oltscrvat rlin dezvoltalca hipocarnpulni, cir
1,r'r,.ili lrtrrrgii
llr<lotrrinnlc lrltr rnltscriltrlrri oft,rli, ltrlr-rrrr
n)ori oalccirLc, lrranti. Asupla pc;Lilrlr ntasculi care clocesc
oulile irt gtrrir, vczi o lucralc {oarte inLeresantl"r a prof.
Wyman, in
,,Ploc.
I3oston Soc. of Nat. Ilisl .", 15 selr-
ternbrie 1857; de asernenea,
1trof.
'I'rrrtrer, in
,,Joulnll
of .\nrrt. anrl Phys", 1noiernbric 1866, p.78. I)c ase-
nrenea, dr'.
(iiinLhcr
a dcscris cazuli asenrirniitoare.
31
l)-rir C. Iioyer a srrgerat o ipotezi sinrilari in lucltrea
ci Ot'iline rle I'IIomrne t',|c., 1870.
" ,\frrcliunea trece dc la nn organ la altul (este vorba
dc organele pcrcchi, ca ochii
;i
rinichii). Tct'ruerr
I'olrrsit per-rlnr rntelc :rftrc!iuni nculare (N. trul.).
AI'II]I 'ATI
$I
GENE,\LOGIE
Conelu,zr,,i.
-
Yon Baer', rnai bincr clccit oricalc aitul, a d.efinit lrtaintarea
srrlr
]rr'ogresul
pe scara organrcd,, bazat pe gradul de d.iferenlieri qi specialtzare al
clil'eritr,ior pfrf,i ale unui organisru, aD fi tentat sL aclaug, ajuns la maturil,ate.
Or', pc rnilsura in carc organismcle s-au arlaptat incet la, linii variate d.e e'risten!,il
cn ajutorul selec!,it'i naturale, p[rfiie lor trebuie si, se fi diferen,tiat
ryi
specializat'
clin ae in ce rnai mult pentru diferite functii, prin avantajul oblinut d"in diviziunera
muncii fiziologice. Deseori aceagi par'te pare si se fi modificab rnai intli pentru
nn anumit scop, iar apoi, nrult mai tirziu, pentru vreun a,li scop cu totul clistinct
;i
astfel toate perlite tlevin clin ce in ce rnai complexe. ins[, fiecare organism inci,
mai plstreazd, tipal general structural al strd,moqului de Ia care s-a tras initial.
irr confornritate crl aceast5, rpot,ezit, se pare, clacd, luirn in consid.era,tie dovezile
geologice, c5, ln genelal organrzafla a proglesat ln toatd, lumea prin pa$i lnceli
si intrerup,ti. in rriarele regn al vertebrate.lorr o& a culminat cu ontul. I{u trebuie
toturyi presupus cri grupe d.e organisme sint intotd.eauna irrlocuite qi c[, d.ispar cle
indatd, cc au dat naqt,ere altor grupe mai perfecte. Acestea d.in urmi,, cu toate cit,
inving pe prcclecesori, poate c5, nu s-au adaptat mai bine pentru toate locurile clin
ccononria naturii. Ilnele formc vechi par s5, fi supravieluit prin faptul cL au locuit
in locuri protejatc, und.e nll au fost expLlse la o concurenfi, foarte aspri,,
ryi
d"eseori
acestea ne. ajutir, s[ intocmim genealogiiie noastre, prin faptul cL ne dau o itlee
d.estul d"e
justil
despre populaliilc nnterioare
;i
tlispi,nrte. Nu trebuie sir, clclem
irr greryeala r1e a crrnsiciera repreze,ntantii actuali ai oricii,rei grupe inferior orga,ni-
zate clrept replezentanlii perfecJ,i ai strivechilor lor preclect'sori.
Cei mai vechi strdnrorsi clirr regnul vertebratelor, asupra c5,rora putetn
arunca nurnai o privire neclard, con;tall, se pare, d.intr-ri grupd, cle animalemarils
32
semiinincl cu larvele ascirliilor actuale. Aceste animale au tlat probabil naqterc
rrnei grupe d"e peryti tot al,it rle inferior organizali ca sr Amphionus,
ryi
din ace;tia
t,rt buie s[, se fi dezvoltat ganoizii
ryi
alli pe;ti, ca lepiclosiretrul. De la asemelletL
pe;ti un foarte rnic prog,res lre l-a tluce la amfibii. Am vlzut cir illtil clal,ir, p[s5rile
;i
reptilele erau strins legatt,intre clt', iar acunl irtonotrentek'unesc intr-o tnio-t,
mirsurii rnarnife'rele cu, rcptik'lt-. in plt,zertt insii trinrerd llu poate spulre d"espre
celt'trei olaso tilrporioule si inlrr11i1r,, rrrlrrrril'r.r'r,l{', pirsIr'ilt, si reptilelcr prin ce lirrie
32
Locrritolii
Iit'tntrt'ilol
nririi Ircltuic sir fic fott'lc
influcn!.aIi de mat't'e, circi atrinr:rlcle triiintl Iic la ept'o.ri-
nraLiv linia nr'ilocie a Iluxtrlrri, f ic a rcflttxultti, Ircc irt
tlcculsul a dorrit srilltlinriui
lllittl
r-trrt cicltt cotttpltL tlc
nrodificili provocatc <lc nralLre. In consecitr{it, aprovi-
zionarea lol ca hranir t'lr sufeli tlc la o sliptirtttitrit la alta
rnodificiu'i pronun]utc. Funcliilt: vitalc ale unol' :rstttrl
dc aniurale, triind in accste condi[ii linrp dc ntttl[c gent'-
lalii, eu greu vor putea cvila clc a trtt-qi tluce viaIa in
ciclLu'i slptirnrinakr rcgulaLe. Or, trstc un fapt nristerios
cii la vertt'bratclc supcrioare, astirzi tcrcstre,
llrccttm ;i
la altc clasc, mnlte proc('sc troruralc
;i
anorntale au ca
pcrioatlc una sau rnai nnrlLc siptirntini cotrtplcte; accasta
s-ar putea in[.elegc daci vertebratelc s-ar Ir'age dinLr-rttt
anirnal inrudit cu ascicliilc acttiale, care trriiesc itr zona
mareelor. $g poL da rnulIer c:xetnplc clc ascmenca pl'occsc
deliorlice, ca ges{nIia nrritnifelt'klt', rlut'ullt fligul'ilot' t'tc.
l,lt'lozarrra ouirlcrl ofcrir r.lc Ascnlelltt utt btttt exeittpltt,
(l('oal'ec(r,
tlulrit tll. Iiartlet[ (,,L:rtttl atttl Wtttcr", 7 iattttltl'it:
1871), otritlc tlc porutnbel tclozt'.azi irt clottit slptr-ttnini,
ct'lc tlc girini irr trci, dc raIir in patrtt, cclc tle giscir in
cinr:i, ial cclt,dc stnr!. itr geptc siptirtnini. ltr urtisttrrr
in caLc prrt.ern aprecia o perioarlit rccut'enti, cllt'ir esttr
aploxitnativ tle drrrata corectl pentru orice proctrs satl
I'unc!ie, otlatri stabilitli ntt vit nrai fi rnodilicatir
;
ca tltlllale'
clr poate fi astfel Lrausmisi itr tlccrtrs de ttn nttnt:ir aploal)e
rrelirniLaL de generaIii. Dacri insI futrc[ia sc schintbi,
t'a trt'btri sii se schintbe;i perioacla;i vor tincle sI str
schinrlle blusc cu o sliptirtttinit inlrcagl. DacI cste
justi-
ficatir, aceastti corrcrluzic este cu tottrl rentat'cabilii,
deoarece perioada de gestalie la fiecarc ntamifer, dttrata
tle clocire a ouilor fiecirei plsirri, pt'ectlltt qi multe alte
procese viLale trt-lr tltrzvilui astfel loctrl tlc tta;lcrc inilial
al lceslor aninrirle.
DESCENDENII.'A OMULUI
r-[i'clescend.en!5
au d.erivat din cele dou5 clase de vertebrate inf-r:rioare,
amfibiile
1i
peqtii.
in caclrul clasei mamiferelor nu este greu
cle coneeput trepteie care au
dtrs la str5r'echile monotreme, la vectrile marsupiale qi de ia acestea li, primii strd,-
tnory! ai mamiferr,lor placentare
. Ne putem urca astfel pini, Ia Lemtryi1ttc, si inter-
valul de lt'l flut'Fiti'il, pind, la Si,mi,ad,ae nu este foarte maie . Si,mi,adac-le s-a1'rarnifi-
cat apoi ln clouir, ra,rnuri rnAri, maimulele din Lumea l\-oui,
;i
cele din Lgnrea Yeche,
ryi
ctin acestea clitr urml, la o perioadfi, indepd,rtatil, a proyenil, omll, millnca si
gloria universului.
Se poate spune c[ am dat astfel omului o genealogie de o lunginie procligi-
oas5, nu ins5, tle o calitate nobild,. S-a remarcat adesea c5, lumea parc sir, si fi pre-
gitit
timp incleLungat pentru aparitia omului, ceea ce lntr-un anumit sens
^este
foarte aclevfi,rat, cleoarece
_el
$i
datorerste naryterea unui lung
,sir
de strflrnoryi. Daci,
o singurl verig[ din acest, lan! nu ar fi existat nicioclatl, ornul 111 ar fi fost exact
ce este el acunt. Afari, nurnai c1ac5, nu inchidem intenlionat
ochii, cu cunoqtinlele
noastre actuale, t9i ne putenl recunoaqte aproximativ ascenclenla
ryi
nici r..,. ir"-
buie sL ne fie ru;ine cti ea. Cel mai umil o^rganism, este mult superior prafulli
anorganic de sub picioarele noastre si, nimeni cu o minte lipsitri au prejircle cd,!,i,
nu poate
stuclia Yreo vietate, oriclt d"e neinsemnatl, friri, si, nu se en1,u ziasynt.zt,
rle structula
ryi
cla nrinunatcler ei proprietaf,i.
|API TOLLrL AL I'II-LEtL
DESPRB RASEf,,E UMANE
Natura qi valoarea caracterelor cle specie
-
Aplicarea lor la rasc'le uinane
-
r\rgr-r-
x*[:"]+#'i,;#y;.i;riT*inil''""T$.jxl-til':;::l;*
cltrcl s-a r.l-sptnctit pentru prima datd pe pirnint
-
Iriecale rasir nu sc tragri rlirrtr-o sin-
gur:i pereche
-
Extinc{ia rasclor
-
IioLmarc:a raselor'
-
Efectcle incruci;Irii
-
Slaba
infiuenli a acliunii directe a condifiilor de vialir
-
Inflncnla neinsernnatii satr nu]ti a
selecfiei naturale
-
Seleclia seruali.
I{u am inten,tia sd, clescriu aici diferitele arya-nurnite rase umalle
;
sint ins5,
in curs d.e a cerceta care este
yaloarea
d.eosebirilor d.intre ele din punctul c1e ved.ere
al clasifici,rii
ryi
cum au ap5,rut ele. Pentru a determina d"acd, douf sarl mai rnulte
forme inrud.it,e ar trebui si, fie considc.rate ca specii sAu varietd,li, naturali;tii
sint tn mod. practic ci,l[uzili cle urmi,toalele consid.eraJ,ii : grad.ul de cliferenfl
dintre ele
ryi
d.aci, asemerlea cliferenle se referi Ia citeva sau la multe puncte struc-
turale
;i
dac5, sint c1e vreo importan!5, fiziologici
;
insd, mai ales claci, sint constante.
Naturatiptii pre,tuiesc si cautd, mai ales constanlra caracterelor. Ori cle cite ori se
poate ard,ta sau clovedi c[, probabil formele respective au r5,mas d"istincte tirnp lnde-
lungat, aceasta d"evine un argument cu mare greutate in consid.erarea lor ca specii.
Chiar un rnic graal de st,erilitate intre oricare d.oud, fonne la prirna lor incrucisare
sau la d.escend.en,tii lor este consiCerat ln general ca, un criteriu d.ecisiv al caracte-
rului lor distinct de specie
;
iar persistenla lor continuri, fdrd, a se ccntopi pe acelaryi
teritoriu, este d.e obicei acceptat,ra ca o d.ovad.d, suficlierntir, fic a unui oarecare
grad. d.e sterilitate reciproc[,, fie ln cazal animalelor, a unei aversiuni reciproce
lil, imperechere.
fnd-epend.ent d.e contopirea rezultal,fi, clin incruci;area reciprocti, absenla
r:omplet5,, intr-o regiune bine stucliatir, a nnor varietd,ti care s[, uneasc5 lrrtre ele
,-rlicate
d.oud, forme strins lnrud"ite lntre ele este probabil cel mai irnportant din
tr.rrte criteriile pentru d.eosebirea lor specific5,,
ryi
aceasta este o consid.era,tieoare-
cum rleosebitd, de simpla constan|F, a caracterelor, deoareee d.oui, forme pot fi foarte
rl
-
c, {'16
I l1 DESC'ENDENTA ONIULUI
r-ariabilg
li
totu;i s{ nu producl, variet5!;i interrnediare. J)eseori r.[spinclirea geo-
graficd, intr5, ln
joc
inconqtient qi uneori.con;tient, arya incit fornre trginA in doua,
legiuni
foarte lnd"epd,rtate intre ele, ln care majoritatea celorlalti locuitori sint
distincli ca specie, sint ele insele consid.erate de obicei ca distilcte
;
in realitate
insd, aceasta nu ne aiut5, ln a clistinge rasele geografice
de aga-numitele specii bple
sau ad.ev5rate.
_
S6 aplic[,m acum aceste principii, in general admise, la rasele nnliille, consi-
d-erlndu-le in acela;isens cum ar consid"era un naturalist orice alt animal. in privinla
grad,ului
d.e d,eosebire dintre rase, trebuie
linut
oarecum seama de suttititatea
capaciti,lii noastre d,e a distinge,
$gblnditd,
prin ind.elungatd,
obirynuinfi, d e a r1e
autoobserva. I)upi, cum observS, Elphinstone, cu toate c5 urr eur.opean nou-1-enit
in Ind-ia nu poate distinge la inceput d-iferite,le rase indigene, totu^qi clrind- ele ii
vor pd,rea extrem cle neasemf,,n5toare
1
I
iar hind.usul nu poate
obse-rva la inceput
Yreo deosebire intre d.iferitele natiuni europene. Chiar
,si
cele rrirli d.istilcte rase
urnane seam5ni multmai mult intre ele ca formit, d"eclt s-at'presupune la inceplt
I
anumite triburi de rregri trebuie except4te, pe cind, altele, dup5, c.r* irni scrii clr.
Rohlfsr qi d.upd, cum am vilzut eu insumi, au tri.sflturi carrcaziene. ;\ceasti ase-
nr[nare general5, se poate ved"ea bine din fotografiile franceze
c[i1
('olIeetion
t{ntltrct-
pologi'que du J:Iusiuryt, de Par'is ale oamenilor apartinincl cliferitelor rase, majori-
tatea lor putind. sir, treacra clrept europeni, d.upi, cum au observat numeroase per-
soane cd,rora le-am ard'tat' fotografiile. Toturyi, daci, sint vhzuf,iin via!5,, ei ar pit.eo
fd,rd, lnd.oialii, foarte distincfi, arya_ incit este evident cd, sintenr foarte' infludnlali
in
jud.ecata
noastri, d.e simpla culoare a pielii si a pirului,
cle uryoare cleosebiri'aie
trl,s5,turilor fe!,ei pi de c,xpresie.
Nu existd,_ totuqi nici o indoialfl c5, atunci cincl sint comparate
,si
misurate
cu grijfl, diferitele rase se cleosebesc mult intre ele, d.e pilcli, pr.in textura plrulli,
proporJ,iile relative a tuturor pd,rfilor corpului
2,
capacitatea pll,nrirrilor, fbrtla
ryi
capacitatea craniului
;i
chiar prin circumvoluliile creierului
s.
Ar fi insfl o mlncri
fi,rti sfirryit de a specifica nurneloasele
cleosebiri dintre ele. Rasele se deosebesc
prin constitul,ie, capacitate d"e aelimatizare ,si preclispozi,tie la illumitg b6li. Orr-
t'{lctetisticile lor mintale sint tle aselnener} foarte clistincte, rlupii culn ar p[,rea,
rnai ales thrlril facultl,file lor etnot,ive, insf parfia,l rtupi, cele intglectua,le. Oiicine
:r &rrttt, ocazia de a, le cornpara,, a fost d.esigur izl>it,
de contrastul dint;l.g irr6igelii
taciturni, chiar posolnoriti
tlirt Anrerica, tle Sud
rsi
negrii fer.ici!i ,1i vor5iir.t
ti.-
IItr
contlast aprolrpe sirnilar existir, inl;re malaezi si.papritr,;i
r,
r:rrrti tr.:iigse ip lr,celensi
corrdilii fizice;i sitrt separali printr-un
bla,!, strinrt, rle"rrrirr.t..
Yom exilmina rnai intii argulnentele care pot fi preizentate in fl,vortrr,glt
clasificd,rii raselor urnane ca specii distincte, apoi argumentele contrarii. DacL ull
naturalist care nu a vd,zut niciodatl, inainte vreun negru,
yreun
hotentot, vreun
australian sau Yreun mongol i-ar compara, si-ar cla seama pe loc c[ ei se deose-
I
Ilistorg of India, vol. I, 1841, p. 323.
plrintele
Ripa
Iu('r,cract aceea;i observa]ie in leglturi cu chinezii.
:
L n nunrir imens de mlsuritori de albi, negri qi in-
':rtrri
sint da[e in Inuestigations in the Militarg and An-
:' :opolog. Slalislics of .American Soldiers, de B.A. Gould,
it,r9. p. 298-358; On the capacitg of the Lungs, p, 471.
\':zi rle asemenea numeroasele gi valoroasele tabelt'
ale dr. Weisbach, rlin observa!iile doctorilor Scherzer
gi Schwartz, itr Reise der Nouar.c: Anthropolog. Tlteil,
1867.
3
\rezi, de exenrplu, descrierea ficuti de dl. Ilarshall
eleierultri tle bogirnan, in .Pftil.
'l'ransact.,
1E6-1, p. 1-r1g.
a
\\rallircc, 'l'he
X'talay Archipelago, 1869, vol. I I,
p. 178.
RASE UMANE
7.,45
besc plitttr-o rnullime cle caractere, uuele neinserllnate, iar altele cle o importanfa,
tiottsicler,abili. Dac[ itt' ccrceta, ar constrrta c:-r, ci sint aclaptali pontru a tr.A,i in
clitne foarte diferite;i cL ei se cleoscbesc pulin prin structura loi.cbrporald,
ryi
insu-
;irile
lor mintale. I-racfl i s-ar spune atunci cd, sute cLe exemplare similare ai putea
fi ad.use d.in aceleasi
,t[ri,
el cu siguranll, crar ar declara c[ ei reprezintd, specii tot
atit cLe bune ca multe altele cflrora el obi;nuia s[ le aplice numele d.e specie.
Aceast5, concluzie ar fi consiclerabil intd,rit[ d"e inctatir ce s-ar stabili ci, aceste forme
qi-au pi,strat acelaqi caracter timp de multe secole
ryi
cri negr.ii aparent id.entici cu
negrii actuali tri,iseri, acurn cel pulin 4 000 de a,ni
5.
Itl ar afla fle asemenea d.in
sursa unui excelent observator, dr. Ilund
o,
cd,
,si
crarriile umane gi,site in pegte-
rile din Brazilia qi ingropa,t,e lmpreunf cu multe rnamifere d.ispd,iute aparfineau
aceluiaqi tip ca cel care preclomini, acum pe tot continentul american.
I{aturalistul nost,ru va exAmina apoi r[spinclirea geograficfl,
ryi
va d.eclara
probabil
c5, acele forme trebuie sd, constituie specii tlistincte, care se d.eosebesc
rllr numar ca aspect, ci cii stnt adaptate la
lirri
calcle, la
liri
umecle sal lscate,
precum si la regiunile arctice. Bl ar putea invoca faptul c[, nici o specie tlin grupa
cea mAi apropiat6 omului
-
anllme cvaclrumanele
--
nu poate rezista la o tem-
peraturd joas5,
sau la vreo mod,ificare considerabiki a climei
ryi
ci speciile cele mai
apropiate cle om nu au fost niciod"ati, crescute pinl la, maturitate, nici clr.iar in
clima temper:atzi a Europei. Itl a,r fi profund irnpresionat de faptul obseryat pentrl
prima oaril cle i\gassiz
7,
c[ diferitele rASe umane sint d.istribuit,e pe tot p6mintul
in aceleaqi provincii zoologic e ca cele locuite cle speciile
,si
genurile de mamifere
incliseutabil distincte. Acesta este eviclent ca,zttl raselor umAne australianil, nron-
gol*
;i
neagrii
ryi,
intr-un mocl mai pufin bine pronunlat, la rasa hotentotilor, insd evi-
d.ent la rasele papuagilor
ryi
a malae ztlor, care sint ttespi,rfite, clup[, cum a ar5t,at d.l.
Wallace, de cfltre aproape aceea,gi linie care separi, marea provineie zoologici
malaez'A' cle cea austra,lianfl. l3flrytinaryii clin Amelic?] se intind pe tot cont,inentul,
ceea ce pare la prima ved"ere opus regulei rle mai sus, deoarece rna,joritatera forrnt lor:
jumiltfltilor
de nord. si surl se cl,eosebesc consid.erabil, l'otursi r:it,evlr l'rlnne actuale,
oa oposurnul, trec dintr-nna iritr-n,ltA, dupri ounr liict.irn inainte lrr(.nte c'clentatele
gigantice. Jlschimosii, cil si ltlte rutimrtle arctict, se intinrl in
jurul
intregii r.egiuni
polare.
'l'rebuie observul, cir gradul cle cleosebire dintre nrilrniferelt difcr.itelor.pro-
vincii zoologice lrrl colespuncle eelui cle separa,!,ier dintre a,ceritea, din urrnii,, u,,;a cil
faptul cii negrttl se deoseberyle rnai rnult,, iAr ftmc.ricunul nrult, rrrlri
1nr!in
dr: cek,r-
l,
in ltg'it.urilr t:tr {igutilr tlinrrntrrrrittlc
1rr;trri
t,giptrrnr.
,,\t'.\'.r
\\tu-S\rrr\t\, r\. !otq\rt\slrrnt
\Tire
P\utn\itg o\ ttie
llumon Ruces, (\rad. eng\.), tBS{, p. 50) cir a tost depar*tt-
de a girsi tlesene ce pot ti recunoscnte ale celor. tlouirspre-
zece sau mai mulLe naliuni pe cal.e unii antor.i cretl cir le
pot recnnoa;te. Chiar nnele clinLr.e rasele ccl mai puternic
pronunfatc ntr po[ fi identificate' cu accl gracl rlc rrnani-
nritate care ar fi fost de aqteptat clin ct'ca cc s-a scr.is dcsprc
acest subiect. Astfel, d-nii Nott
;i
(ilirldon
('l'gpes ol'
X'Ittnkintl, p. 1aB) afirrni cI Ranrscs a[ I l-lca sau cel
ntare are trisituri superlb europelle, in lintp cc I(nox,
rtn alt adept convins al deosebirii specifice diutle raselc
urnane (Races of fuIan, 1850, p. 201), volbinrl despre
tinirul llenrnrin tilullri crrrn rnii infor.meazi cll. l3ilch,
'.\rtrr{rs,i perso'.rrr:,\ ru [\arnsrs ti\ ll-lra), insisti \n rrtodul cr:l
rrrn:rt. tNtgout rir r\ irtr trtut\trt\t \t\trr\rs trr
..r\r
trr*ir\or
t\\n \nvers, apo\ itr.-irE.r a\unci r:\nd
.arn
priril sr"atrr\a \ui
Arnunopolu al III-lea am fost dc acord cu doi lunc\io-
nari ai instituliei, arnbii cunoscirtori competenli, cii cI
avea trisiturilc de un tip negroid ptrtcr.rric pronun!irt,
irrsir rl-nii Nolt
;i
Glicldon (ihidem, p. 1,16, fig. 51i) il
rlescliu ca pe un hibrid, dar filir
'Anlestec
clc negnr".
6
Dupir cur.u cstc citat de Nolt qi (ilicldon,
Tgpes of
)IurtkinLl, 185 [,
11.
.139.
Iii dau tle aselllLrltoa dovczi clr.r:
eonfirurI crle cle nrai srr-s ; O. \'ogL crerle insl c[ subieclul
ItLe ltet'r-ric tle ccrcet.rit'i srtplilrllLlre.
7
Diuersitg of Origirt Ltf the lluman /lnr:c.s, iu .,Chlistian
llxaminer", iulie 1850,
DESCEiNDANTA O}"{ULU]
Itrlte l'tlrJe tll]tatlc d-eclt marnift,rele continentelor african si arlericiin c1o rnamifcrele
celorlalte provincii
cu greu poate fi considerat ca o anomalie. Sc poate aclflpga cir,
otnul nu pare s5, fi locuit inilial pe rrreo insul[ oceanici,
;
in ac,,asTir privin!,ir, el se
rtse&m6ni, cu ceilalli membrii ai clasei sale.
Pentru a cletermina dac5, presupusele varietf,ti ale acelea;i specii clc anirnirl
tlorriestic ar trebui consid"erate ca ff,,cind. parte clin acea Fipe cie sarr r-lititr-o spccit'
tlistinctd,, ad.ic5, dacd, vreuna din ele se trage d.in vreo specio s[lbaticir tlistinc1i,
orice naturalist va da mare irnportanfd, faptuiui claci, parazitii lor rxtcrli stlt
specii distincte. Cu atit mai rnuit se va sublinia acest fapt cu clt el ar fi erccptional,
deoarece dl. Denny mi, informeazd, c5, cele rnai diferite rase de ciinir gi,ini si por'1rn-
bei clin Anglia sint infestate de aceleaqi specii de Ped,i,cuhLs sau peciucni. Or',
dl. A' Murray a examinat cu grij5, p5,d.uchii aclunali in diferite
!5ri
de la diferitcr
rase urnane
e
ryi
constatd, c5, ei se d.eosebesc nu numai prin culoare, ci qi prin struc-
tura ghearelor
$i
a membrelor lor. in toat e cazrttile in care s-au oblinut mull,e
exemplarc', deosebirile erau constante. IJn chirurg d.e pe o balenier|,'din Pacific
m-a asigurat' cd, atunci cind. pd,duchii care miqunfl pe unii clin locuitorii insulelor
Sanclwich care se aflau pe bordul vasului s-au r6t5,cit pe corpul marinarilor englezi,
ei au murit in clecurs cle trei sau patru ztle. Acegti picluc.hi
eral cle crrlgare mai
inchis5, qi p[reau d.iferifi tte cei specifici b5,qtinaqilor din Chiloe, d.in America d.e
Sud., din care mi-a dat citeva exemplare. Acestia pS,reau mai rnari pi mult nrni
moi d.ecit p5,d.uchii europeni. I)1. i\furray mi-a procurat pairu specii d-in Africir-
anltme d.e la negrii d.e pe coastele d.e est qi vest, cle la hol,eutoli qi cafri, d.o1ir, spccii
d.e la b[;tinaqii din Australia, d.oud, din America cle Nord qi cloud, din cea d.e Sud..
in aceste d"in urmi, caztrri se poate presupune c5, pS,duchii proveneau
de la bi,qti-
naqii locuintl districte d.iferite. fn cazul insectelor mici deosebirile structurale sint
in general
consid"erate, dac[, sint constante, ca avind. valoare de specie:
;i
faptpl
c[ rasele umane sint infestate c1e parazif,i care par sd, fie distincli ca specie poate fi
pe d.rept utilizat ca un argument c5, rasele inseryi ar trebui consiclerate ca, spr.cii
clistincte.
Dup5, cc presupusul uostru naturalist a ajuns pinir, aici cu ccrcetirile salt,
trl se va intreba d"acd,, atunci cincl sint incruciqate, rasele umanc sinb intr-un gratL
oarecAre sterile. Dl ar putea consulta lucrarea prof. Broca
er
rr observator pr.u-
d-ent si filozof,
Di
la acestava gisi dovezi valabile c5, unele rase sint reciproc foartt,
fecunde, insd
ryi
d.ovezi cLe naturi, contrarie in privinla altor: rase. S-a afirmat astferl
c5 femeile b5,;tina;e d.in Australia qi Tasrnania rareori procluc copii cu europenii
I
totuqir in aceasti, privinlf clovezile s-au ard,tat ca fiind aproape fiir[, valoarer.
l'Ietipii sint uciqi d"tr negrii pur-singe qi rec ent s-a publicat un rapoi.t d.espre unsprLr-
z(,ce tineri nretiqi omorili
ryi
ar;i in acelaqi tirnp, ale c5,ror resturi a11 fost g[sitrr
r1e politie
10.
Apoi i:rrli;i s-a spus deseori cL atunci cincl mulatri sc siisrlil,grcsg inl,r,cr
E
'I'ntnsru:t.
/i. Soc. oI litlinhuroh, vol. X\II. 18G1,
yr. 567.
s ()rt
lhe f,henoment of IIybridilll irt Ihr
(Jcnir.s
IIonto
(1r'rrd.
engl.), 186.1.
r0
Vezi inleresanta scrisoare a tl-lui 'I.
A. l\[unay, irr
,..\ntlrropolog. Rcvierv", aprilie 1868, p. Lttt. In aceastir
scrisoale, afirrna[ia contclui Slrzelt'r']ti cl-r fcrncile arrslrr-
littte cartr an aVrtt copii cu cLr1o1tt,1ii sitrt rrllerigr. sterill
cu ploplia lor rasir estc dczrninIitir. Dl. A. cltr
Quatrefrgt's
a sLrins de ascmenea nrultr rlovezi (,,Rcvuc clt,s Cours Sci-
cntifiques", nrartie 1869, p. 23!)), in scnsul cir tritrrrci cind
sint incruci;aIi australitrri cu crrLopeni t'i ntl sini ster.ili.
RASE UNTI\NE 1l-
L tt
('i
ntt plGcluc.clccit
pu,tini copii. Pe d"e a]t1i parte, dr. Bachrnan
clin Cbarleston
rr,
iifirr-'rit
cu td,rie cra a cunoscut multe familii c1e rnulatri care s
-au
cS,szitorit intre ele
in clecurs d.e rnai rnulte generalii qi au continuat sir fie in meclie tot atit cle fe-
cuird.e ca
ryi
albii sau negrii puri. Dupd, cum mi, informeazl,
Sir C. Lyell, el a ajuns,
din cercet5,ri anterioarc pe care le-a intreprins, la aceeaqi concluzie
ti.
i1 Stnteto
Ifnite, recens5,mintul pentru
anul 185,1 cuprind.ea, dupir dr. Bachman, 40it 7SI
tlc rnulil,tli
lir
linincl
scama c1e toate circumstanlele cazului, acest nurnd,r pareinic,
cI poate fi ins5, parlial explicat prin situalia anori:aal5 si injositoare a clasei
ryi
prin
d.esfrinarea fcn:eiior. O ztnurytitd absorbire a mulatrilor de crltre negri treblie
s5, aibd, intotcleauna loc, ceea ce a,r cluce la o d"iininuare aparentii a prirnilor.
intr-o
lucrare d.emn5, de lncred.ere
13,
se
'vorbeqte
clespre vitahCatea reclusd, a mulatrilor
ca d"espre urr fenomell binecunoscut; ,;i aeeasta cu. toate cd, este o consicleralic
rliferitir, c1e fecuncl"itatea lor rec1us5,, ar putea fi poate prezentat|,
ca o dovad.5, a spe-
cici clistincte a raselor
Jiarrentale.
Fdr5, lndoiald, cd, al,unci cind. sint produryi
cle specii
extrem d"e d.istincte, hibrizii
-
atlt animali, clt
ryi
vegetali
-
sint sosc*pfiibiii
cle a inuri prematuri, ins[, p[rinlii inulatrilcx nu pot fi consid-erati ca fiind. in cate-
goria unor specii extrem c1e distincte. Catlrul cornrin, atit d.e cunoscut peltru
lottgevitat'ea
9_i
vigoarea sa qi totuqi atlt cle steril, aratd, cit de pulin necesaiii, este
lcg:ituia la hibrizi lntre fecunditatea reclusir
ryi
vitalitate
;
alte cazrtrl analoge ar
pu.tea fi citate.
Chiar d"zrcil ultorior s-ar d.oved,i ci, toate ras:lc umane sint perfect
de fecund.e
intre ale, cel cat'e ar fi inclinat, clin alte rrLotir.e, sir le eonsider:c. ca specii clistincte
ar putea pe bund, d"reptate s5, sus!in5, cL fecunditatea
sau sterilitatea nu sint cri-
terii s:gure cle d.eosebiri specificc.
$tim
cii, aceste calit5,,ti slnt ugor influenlate
cle
cond.ilii cLe viafd, rnod"ificate sau d.o consangvini zare aplopiat5, qi cti slnt guvernal,e
clc legi foarbe complere, ca d.e exemplu cle cea a fecunditdlii inegale a lncruciryd,-
rilor inverse intre aeeleapi doud, specii. Tn cazul formelor care treiruie consiclerate
c1rep1, specii neincloielnice, o serie perfectX exist[ de la cele care sint absoiut ster:ile
attrnci cind. sint incrucisat'ela cele care sint aproape sau complet fecund.e. Gradele
c1e sterilitate nu coincid. strict cu g{adelc
d.e d.eosebire d.intre pi,rinli in structura
exterioald, sau in mod"ul d.e via![. In nrulte privinle, omul poate fi comparat cu
acele animale cAre au fost clome sticitc cle multri vreme,
$i
o mare masi, de d.ovezi
poal,e fi adusi, in favoarea cloctrinei lui I'allasla, anume cit domesticirea tincle sii,
11
An Exumitrutiott trl' [)ro[. Agttssiz Sketclt of ttte
-\'cfrzlrrl Prouitrces of tlrc Ariutctl World, CirarlesLon, 1il5;1,
p. 4'1.
1?
I)r. Rohlfs irrri scric cri a gisiL rasele arncslecatc
ilin Sahar'.r, trirginclu-sc clin alabi, berbeli qi negri din
tlri tlibrrli ca fiind extraorclinar de fecundc. I'c cle altir
purLt', tll. \\'ins,ootl }leatic rtrl infornrcazir cir negrii tlc
1rc
Coas[a de Aur, cu Loatc cir adnrirl pc albi qi pe rnulalli,
lu o rnaxirnl c[ mulatrii nu ar trebui sL se cirsltorcascir
cu acegtia, dcoarece copii sinL pulini la num5.r gi bolnin'i-
ciogi. Aceastl pirere, clup5. curn observi dl. Reade, mcritd
atcn!ic, deoalece albii au vizitat qi au locuit pe Coasta tlc
Aur cle acurn patru sulc de ani, aga incit indigenii au avut
tirnp suficient sit-;i clobindeascri cunogtinlele din expe-
ricnIir,
Ltt
JIililttt'rt antlLntlu'o1tolog. Slaftsllcs of Anrcricnn
So/rliei's, de B. A. Gorild, 1869, p. 319.
ra
ll'he Variution of Animuls and. PlcLrtts ttmler l)omes-
lictLtirtrt, vol. II, p. 109. Pot rearninli aici cititorului cir
stcrilitatca spcciilor, cincl sint incruciqaLc, nu estc o cali-
Iatc special dobindilii, ci, ca si incapacilatca anrrmitol
irlJ.loi'i tlo u Ii all.oi!i inLi'e ei, esLc accesorie altor clcosebili
clobinditc. Natura acestor deosebiri esLc necunoscutir,
insir elc se referit rtrai ruulL la sisternul rcproducitor
;i
rnult rnai pulin la slructura exLerioari. sau la dcosebiri
consLitulionale obignuite. Se parc ci un element impor-
tanL al s[criliti!ii speciilor lncmci;atc reziclI in faptul ci
una sau anrbcle au fost. indclungat. obignuite cu condifii
dc vial.[ sLabile, deoarecc gLirn c[ concliliile modificate
au o influen!ir spcciali asupra sisternului rcproclucltor
DESCENDE,NTA OMUI-Ui
t'littiitt,:
sterilitatea, cali,l r stcr nlr rezultat atit r1e general a,l irrcluci;flr:ii speoiilor.
itr stale tratulali. I)in acrste di'r-r'r'sr.considerafii se poate srisfiner pe bun5clrep-
ti1t. t'ir clacir ar fi stabilitzi, fecutrctitatea, perfectfl a raselor lllr]airr-' il]crnc,i;ate intre
t'lt' lltt rle-ar irnpier.lica s'i le consid"errirn ca spec,ii d.istinctr:.
fnd.epenclent cle fecund.itat'0, earacterele prezental,e
de cirtre descendr,nfii
ittrei incruei;Lri au fost eonsiclerate ca, indicind d.ac:i fornele parentale ar l rebui sL
fic considerate sau nu ca spt'cii sau r-ariet[!i. Dupd, stud.ierea arninurrfit:i i] rlove-
zilor, am ajuns la coneluzia ed, nu sr. pozrte, a,vea futcrrerclere in nici o reguli gt nel.alir,
c1e acest fel. Rezultatul obirynuit al unei incruci;ziri esl,e prod.ucereA lllrei for,me
atnesteeate sau intermediare
I
ins[, in anurnite cazari unii dintre clescendenli
seamt-l,ll.i incleaproape cu una dintre forinele parentale, iar a,ll,ii cu cealaltil. ;\eeastu,
se poatc lntfuupla' ntai alr:s atunci cind. p5rinlii se cleosebesc pi'in caractere caro
an ap5,rut mai intii sul: fortni, de varia,tii spontane sau rnonstnrczitd!,itl. If[, refer
la acest puuct tleoarece dr. Rohlfs mi infortnea,zd cL el a vlzut in Africa, ln motl
frecvent, descenden,tii unor negri ineruciqa,ti cu membrii altor rase, fie complet
tlegri, fie cornplet albi, l.ie, rareori, bllfali. Pe cle alti, parte, este uotc,'riu e[ in
America mulatrii prezirrtl rle obicei un aspect interrned"iar'.
Arn vdzut' acurn c[ un nat,ulalist se poate simli pe clepiin satisfiicrit, colsicle-
rind. rasele urnane ca specii clistincte, deoarece a const,atat cL ele se rlisting prin
rnulte deoseltiri structurale qi de constitulir:, unele fiind importante. Aceste deose-
biri au rdmas, d"e asemenea, aproape constante in d"ecursul a perioad"e foarte inde-
lungate. I{aturalistul nostru trebuie s[ fi I'ost influen{a1, intr-o m5,sur5, oar'()ria]'{r
cJe enorura rdspindire a, omului, cAre este o lll,.u'o arromalit' in clasa nrarniferelor,
clacti ornenirea trebuie plivit[ ca o spe'eie uu.icii. l]t va l.i f iirpat tle rdspindirea d.ife-
ritelor ala-ilumite rase, cAre coneordi cn cea a a,ltor specii c1e animalc neind.oiei-
rric d.istinete. lrl poate strsfine, ln cele clin urmfi, cri, fecunditatea recipror:ii a l,utu-
ror laselor nu a fost inc5, complet d.oveditl
li,
c,hiar dacri a,r fi rlol'cditil, nu ar con-
stitui o d.ovaclzi absolutl, a, iderrtitritii lor cA specit'.
Cit d.esprc eeli,lalt asper:t al problonrei, clzr,cI pr'(supusul uostnr natrrralist
ar l,rebui si cerceteze daeir forrneler umane se rnentin distincte ca
ryi
speciile obiqnu-
ite, atunci cind. sint amestecate laolaltfl ln aceeaqi
lari
in numlr mare, el ar d.eseo-
lter:i
irnediat c[ acesta nn este citu;i der puJ,in caztL ln Brazllia i s-ar 1nf6!iqa o
imens5, populalir,,metisri clc negri si portughezi
;
la Ohiloe
;i
intr-alte p[rli ale ;\me-
;i
averu nroLivr r,alabilc clc a crcdc (dup:i (:rilu
s-il obst-r'r'aL
rrrai sus) cir condifiile flucLuantc rllc rlonrcslicirii tind sii rli-
ntinc acea sttlilitatc cale cstc trtii tlc gtrrt,r'alti in cazul
spcciilor in starc natulali, utrrnr:i cintl sinI incrucisatr'.
-'\rn alitaI intr-altir partc (ibident, r'ol. II,
l).
lS5,
;i
()t'igin
uf Species, ed. rr \:-a, p. lt17) cti stcrilitattra speci-
ilot' iucluci;atc trrr rr 1'osL dobinclitii prin sclccl.iLr natulalii ;
putcrrr verltra cti alrrnci cincl doui fornre au devetrit de pe
acurn foar'tc slelile csttr aproape irnposibil ca st.erilitatea
Ior si fic sporitti prin consel'\'at'cit sau suplavic!uirca
intlivizilor din ce in ce nrai sterili, clr:oarcce, pc rr-rlsuri. ce
stelilittrlea sporc;ttr, clin ce in ce nrai
1rulini
descendeu!i
vot'fi proclu;i din cale s[ srr reprocluci.
$i
pirrir in celt tlin
ttt'niri sli se ploduci nnrntli inclir-izi unici la ccle nrai lart:
jlttcllalc.
Ilxisti insi un
grad
chiar urzli mart clc stcrilitatc
dcciL ace-stil. ,\tlt.
(-iiiltner'.
cit
;i
Iii)lt'crrtcr atr tlovrrtliL cii lrr
genuri dc planlc incluzind ntulte specii se poattr fornra o
sclit' tie la specii carc, liind incrucigat.e, produc ciin cc in ce
rrrai pulirre sentin!e, pini la spccii cal'c nu procluc nici-
odatri rrici o sirnrin!ir, sint insli tottr;i inflnenIute rlr po-
lenul celorlrilte spccii, dup:i cunl se vecle rlin urnflarea
g..elutcttnltri. Aici estc evident irnposibil sir alcrgi indivizii
tnai sterili care au incet:rt cle ptr acullr sI
ltlodr-rcir
scntintc,
a;a incil apogeul sterilititii, atunr:i cind nurnai gerrncnul
este singrrl influcn!at, nu poatrr fi atius prin selecIic.
Acest apogeu
;i
flri intloialii gi celelalte grade dc ster.ilitate
sint rrzultatelo accrsorii ale uuttr drroscbiri nccunoscnLe
in cottstitu[in sistenrrrlui leplorlucitor al speciilol cale sint
incruciqatc.
r5
T'hc I:ariulion of .lttiuttLls, etc., r,ol. II,
1l
92.
RASE UMANE
149
ricii tlt' Sud i s-ar inf[,liqa iptreaga populalie constind. d.in indieni
ryi
spanioli a,mes-
tecali in d.iferite grade
16.
In multe pd,r,ti ale aeeluia;i eontinent el va lntllni celc,
rnai complexe incruciry6ri lntre negri, indieni
ryi
europeni, si,
jud.ecincl
dup5, regnul
r.egetal, asemenea triple lncrucipd,ri oferd, dovada cea mai riguroasl, a fecund.itnfii
reciproce a formelor parentale. intr-una din insulele d.in Pacific el va gdsi o micd,
populalie de singe polinezian qi englez amesteeat, iar in arhipelagul Fiji o popu-
lalie clepolinezieni si negrito*si incruciga,ti in toate gradele. Se pot adS,uga multe
eazari analoge, de exemplu in Africa. Deci rasele umane nu sint suficient de d.is-
tincte pentru a locui in aceearyi
farl
fd,r[, s5, fuzioneze ia,r absen,ta fuziunii ofer[ cel
rnai bun criteriu d.e clistinc,tie specificd,.
Naturalistul nostru ar fi d.e asemenea foa,rte tulburat cle indatii, ce
ryi-ar
cla
slall)a cir, toatr rasele au caracterele distinctive foarte variabilc. Acest fapt impre-
sioueaz[ pe oritritto vecle pcrntm prima dati, sclavii negri din Brazilia, cAre au fost
importa!,i rlin toate p5,r!ile Africii. Aceearyi observalie este valabil5, pentru poline-
zieni qi multe alte rase. Este incloielnic dac5, se poate indica rrreun caracter care
s[ fie d.instinctiv
ryi
constant pentru o rasi,. Chiar in cad"rul aceluia;i trib, s5,lbaticii
nu au caracterul atit de uniform dup6 cum s-a afirmat d.eseori. Femeile hotentote
prezint[ anumite particularitflti, mai puternic pronunlate
decit cele lntllnite 1zr,
oriee altii rasd,; se qtie ins5, c[ ele nu au un caracl,er constant. La ctiferite triburi
anrerrieatre, culoarea
ryi
pilozitatea difer5, consiclerabil; la negrii din;\frica euloart'a
diferd, lntr-o oarecare mdsur[,, iar forma trds[turilor fe!,ii foarte mult. La unelo
rase forma craniului variaz5, mult
1?,
la, fel ea
;i
toate ceielalte caractere. in pre-
zent', toli naturali;tii au lnvd,fat, printr-o experien!,fl scump plitit5, clt de pripit;
este sI, lncerei sd, define;ti speciile cu ajutonrl unor earactere inconstarrte.
Cel mai puternic argnment impotriva consiclor[rii raselor umane ca specii
tlist incte este cii ele trer"r treptat una in alta, in mult e cazuri, clupf cum putem ju-
cleca, indepentltrnt cle faptul eri s-an incruciqat reciproc. Ornul a fost stud.iat crr
tta,i ntare griji, clecit, orico a,lt arfma,l
ryi
toturyi existfl cea nrai rna,r'e d-ivergenfil posi-
biln, intre cei mai capabili cunoscl,tori c1ac5, el trebuie eousirlerat c.a o unic5 speeie
sau ras[, ori ca c1ou5 (\rirey), trei (Jacquinot), patru (Kant), cinei (Blumerrbach),
;ase
(Buffon),
ryapte
(llunter), opt (Agassiz), unsprezece (Pickerirg), cincisprezece
(Bory St. Vincent), saisprezece (De smoulins), d.oadzeci
;i
doud, (l\Iorton), qaizeci
(Orawfurd) sau, dup5 Burke
18
ryaizeci,si
trei d.e specii sau ras3. Aceast5, d.iversitate
d.e pl,reri nu este o dovadi, cd, rasele nu ar trebui consid.erate ca specii; ea aratd,
insi cI ele trec tr:eptat d.intr-una intr-alta qi c5, cste aproape imposibil s5, se desco-
pere earactere net distincte intre ele.
Orice naturalist eare a avut nefericirea s5, lntreprind.d, descrierea unei grupe
d-e organisme foarte variabile a intilntt, cazuri (vorbese d.in experien,ti) exact ezl
cel al omului;
ryi
daci este cle o natur5 pruclentfl, el va sfirryi prin a uni toate for-
le
Dl. tle
Quatr.'fag--5
1p fircuL o dt'scrlicre int.eresantti
\.,\n\\ropu\ug.
\\u$ux", \tu.rua'rlu 1tb$, p. ))) a succes\l-
lrri
;i
t:ncrgici paulistaqilor. din Rrazilia, care sint o nrsi
puLertric incnrciqat.i dc porLughezi
;i
inclieni, avind un
amestec de singe din alte rase.
17
De exemplu, in cazul bir;tinagilor din America
Ei
Australia, prof. Huxley spune (Transact. Internat. Con-
gress of I'relist. Arch., 1868, p. 105) ci craniilc rnultor
gcrnrirni cle srrtl;i elve[ieni sint,.tot. util dc sctrrLc r;i late
c:r
;\
cc\t: a\e lir\ar\\ot'' e\c.
18
Vezi o disculic inercsanti asupra accsLui sr,rbicct
itr WaiLr', IntrodLtct. to Antfuopolocy (tracl. englezir), 1861i,
p. 198-208
Ei
227. Am luat citeva din afirrnatiile de rnai
sus din lucrarea lui H. Tuttle, Oriqin and Antiquitg
of Phgsical Man, Boston, 1866, p. 35.
DES CENIDI]INTA OIVI LTLUI
Iliele care trec treptat una intr-alta intr-o singur5, specie, d.eoarecc iryi rra Bpune c,ii,
nu- are d.reptul s5, d.ea nurne unor obiecte pe care nu le poate d.efini. Cazurt d.e acest
fel apar la ord.inul care includ.e pe om, anume la anumite genuri d,e maimuler pe
cind. la alte genuri, ca la Cercop'ithecus, majoritatea speciilor pot fi d.eterminate cu
certitucline. La genul ameriean C ebu,s
,
d.iferitele f orme sint consid.erate d.e unii
naturaliqti ca specii, de allii ca simple rase geografice. Or, d.aci, numeroasele exem-
plare
de Cebus ar fi ad.unate d.in toate p5,r!ile Americii de Sud. si acele forme carc
acum par si, fie d.istincte ca specie se vor dovedi c5, trec treptat una intr-alta prin
paqi apropiati, ele vor fi eonsiderate d.e obicei ca simple varietd,li sau rase,
;i
accastS,
cale a fost urn,at5, d.e majoritatea naturaliqtilor in leglturd, cu rasele unla,nc. Tre-
buie toturyi recunoscut cd, existS, forme, ce1 pulin in regnul vegetal
tn,
Fe
ca e nn
putem evita d.e a le d.enumi specii, dar cale sint unite lntre ele prin nenurnirate
gradalii, ind.cpend.ente de lncruciryarea reciproc5.
Unii naturaiiqti au folosit recent termenul d"e,,subspecie" pentru a indica
forma care posed.5, multe din caracteristicile unei specii acler.iirate, ins5, care cu
greu mcrit5, un rang atlt d.e inalt. Or, dae5, reflectim asupra argumentelor impor-
tante menlionate mai sus, pcntru a rid.ica rasele umane ia clenrnitatea de specii
$i,
pe d.e altd, parte, ia dificultS,lile de neinvins de a le
$efini,
se pare c[ termenul
,,subspecie"
ar putea fi utilizat aici in mod potrivit. Ins[ clin cauza folosirii ]ui
ind.elungate, termenul
,,i:asd,"
va fi poate lntotdeauna attlizat. Alegerea termeniior
este irnportant5, numai in mdsura in care ar fi d"e dorit s[, se foloseasc[, pe cit posi-
bil, aceiaqi termeni pentru acelasi gracl de cleosebire. Din nefer:icire, Aceasta nu
se poate aplica decit ar:areori, d.eoarece ln general genurile mai mari includ. forme
strins inrudite, cale nu se pot d"istinge d.ecit cu mare greutate, ln \rireme ce genu-
rile mai mici clin cad"rul aceleiaqi farnilii con,tin forme care sint perfect clistincte
;
toturyi, toate trebuie consiclerate ca specii. Apoi iardpi, specii clin cad.rul aceluiaqi
mare gen nu seami,n5, cituqi d.e pulin ln acelaryi gracl una cu alta, d.in contra unele
d"intre ele pot ln general fi aranjate in grupe mici ln
jurul
altor specii, ca satelilii
ln
jurul planetelor
20.
Problema d"ac5, omenirea constd, d.intr-una sau mai muite specii a fost mult
d.ezb5,tut5, ln ultirnii ani d.e cdtre antropologi, care sint impd,rlifi ln d.ouf,, qcoli :
monogeniqtii qi poligenirytii". Cei care nu ad"mit principiul evoluliei trebuie sf, con-
sid.ere speciile drept creaiii separate sau intr-un fel oarecare ea entitd,,ti separate,
ryi
ei trebuie sd d.ecid5, care forme d.e om se vor consid.era ca specii prin analogie cu
rnetod"a urmat6, de obicei la clasificarea altor organisme ca specii. Este lnsi, o
lncercare fdrd, speran![, d.e a d.ecid.e asupra aeestui punct pin5, ce o d"efinifiLr oarecare
a terrnenului,,dpecie" nu va fi general acceptatill iar clefinilia nu va trebui sd,
con!in5, weun element ned.eterrninabil, cum ar fi un act c1e crealie. Am putea tot
atit d.e binc sir, incerc[m f5,rd, nici o clefinilie d"e a hotfl,ri daci, un anumit nurnzir
cle case trebuie clenumit sat, orag sau metropolS,. Avern un exemplu practio al difi-
rrult5,lii
[problerneil
in ind.oielile nesfirryite dac5, numeroase marnifere, pirs[r'i,
insecte pi plante ind,eaproape lnrud"ite, care se inlocuiesc reciproc ln Ameriea d.e
1e
Prof. N:igeli a rlcscris aminunlit mai multc cazuri
20
Origirt of Species, ed. a 5-a, p. 68.
snrprinz[toare in lucrarea sa Botonische Mittheilungen,
*
In zilcle noastre au circulalie mai mare tcrmenii tle
vol. II, 1866, p. 294-369, Prof. Asa Gray a ficut obscr'- leorii: ,,rnono" ;i ,,polifileticc"
san ,,uniciste" ;i ,,plura=
virtii analoge asupra unor formc intelmecliare Ja crJl.upo- listc"
(N.
lrnrl.).
zL'rlt'. clitr Autelica tle b{orrl.
RASE UMANE 151
I{orcl qi Europa, ar trebui consiclerate ca specii sau rase geoglafice, qi acelaryi lucru
cste valabil qi pentru proclnseie multor insule situate la o mici, distan![, d.e conti-
nentul cel mai apropiat.
Pe de altd, parte, naturalirytii care ad.mit teoria evolufiei, ad"optat5, acunr rle
majoritatea oamenilor
fde
qtiinfd,] in formarer ru se rror ind.oi cituqi d.e pulin cfl,
toatc rasele umane se trag d.intr-o unicd, tulpind, inifiall, ind.iferent dacil vor
consid.era sau nu rasele d.rept specii d.istincte, cu scopul d.e a exprima grad.ul lor d.e
deosebire
,t.
in cazvl animalelor noastre d.omestice, problerra d.ac5, d.iferitele
ras3 au luat naqtere d-in una sau mai multe specii ste pulin cliferitd,. Cu toate cir,
se poate ad.mite cd, toate rasele, precum
ryi
toate speciile naturale din caclrul acelu-
iaryi gen, se trag din aceearyi tulpini inilial[, merit5, totuqi sri se d.iscute claeii toate
rasele d.ornestice d.e ciine, d.e exemplu, au d.oblnclit grad.ul lor actual de d.eosebire
d.e clncl rrreo specie oarecare a fost d.omesticit5, mai lntii de cX,tre om sau d.acd, d.ato-
reazd, unele clintre caracterele lor ered.itdlii unor specii d.istincte, care se d.iferen-
liazh
de pe acum in stare naturald,. Tn cazul omului, o asemena problem5 nu se
poa'be pune, d.eoarece nu se poate spune cd, el a fost dornest'icit intr-o anumit5,
perioad.S oarecare.
In d.ecursul unui stadiu timpuriu al divergenlei raseior uilt?,llo c1e tulpina
comun[, deosebirile d"intre rase
ryi
numirul lor trebuie s5, fi fost mici, in consecin!5,,
in ceea ce priveqte caracterele care le d-eosebeau, ele avus'. serd, atunci mai puline
pretenlii d.e a fi considerate ca specii distincte declt aga-nurnitele rase actuale.
Totuqi, termenul d.e specie este atit d.e arbitrar, incit aseillenea rase initialc ar fi
lcst consid.erate d.e unii naturaliqti d.rept specii distincte, claci cleosebirile lor, cu
toate cL extrem d.e mici, ar fi fost mai constante d.ecit sin1, ln prezent qi c1ac5, tlu Ar
fi trecut treptat una intr-alta.
Este totuqi posibil, cu toate c5, pu!,in probabil, ca strlmr-,qii iniliali ai oniu-
tui sd, se fi cliferenliat mult prin caracter, pini, ce nu au d.evenit mai diferili unul
d.e altul d.ecit oricare d.intre rasele actuale. iar ulterior, d.upi, ctlm sugereazh\ ogt'
22,
ele au d.evenit convergente in caracterele lor. Atunci clnd. omul alege si incruci;eazii
in ved.erea acestui scop de scend.enlii a d.ouI, specii clistincie, eI provoacS, uneori o
conyergen!5, consid.erabil[, in ceea ce priveryte aspectul general. A$a si este,4ope,
crlnr arat5, von Nathusius
23,
cu rasele ameliorate d-e porci, cai:e se trag dJn d"oui,
specii d"istincte;
$i
lntr-un mod- mai pu,tin pronun,tat cu rasele arneliorate de vite
cornuie. IJn mare anatomist,, Gratioiet, sus,tine cra maimu,telc antropomorfe nu
coristituie o subgrup[, naturald,, ir:si, c5, urangutanul este un gibon sau Semnopr,
thecus foarte d-ezvoltat, cimpanzeulun macac foarte d.ezvolt'at', iargorila un mand"ril
foarte dezvoltat. Dacd, aceast5, concluzie, care e ste bazat\, exclusiv pe caracterele
creierului, ar fi admisX,, am avea vrt caz cle convergen!6, cel pufin la catacterele
exterioare, d-eoarece maimulele antropomorfe seam5,nI, ctt siguranld,. mai mult
intr.e sle, prirr rnulte caractere, decil, cu alte inaimu,te. Toats asem6n5rile analoge,
ca acelea ale 1nc.i balene cu un peryte, pot fi c'onsiclerate c1e fapl, cra ni$te cazLrt-ide con-
vergenll,
I
termenul nu a fostins5, niciodat5, aplicat unor asem[,niri superficiale
;i
aOaptiie. Ar fi totuqi ertrem d.e pripit sii, se atribuie conyergenlei asemirnirri
?1
ltrof. IItt:-ley, itr ltct:st sr.'tts, ilt ,,Irortniglttly
\-ir\Y", 1865, p. 275.
22
Lecturc on XIutt (tlatl. englezzi), 1861, p. 468.
Rc-
23
Itie trlur:en rles Scluoehre.s, 1800, p. 4$. Itrtt'sttrdie.rt
f'iir
Geschiclte elc. Schrrteineschtklel, 1tl61,
1r.
101. in lcgit-
turl ctt viLelc cornttte, vezi de
QtlaLreftrges,
U nitd tle
I'Espice Ilunuttrtt', 1ti61, p. 119.
DUSC'ENDEINTA OMULUI
aproPiate de caracter in multo puucte
structura,le printre
descend.enfii modifica,ti
tri unor.fiint e foarte
distincte. For:ma unui cristal este determinatd, numai de forleie
trroleculale
ryi
nu este surprinzi'tor ca substanle neasemi,nfi,toare
si, preia
uneori
tlceea;i formti
Iitt
cazul organisnrelor ins5, trebuie sd, avem in vecle"u cI, forma fie-
c'[ruia clepincle de o infinitate
de relalii complexe, anume de varia!,ii, datorate
trnor e,auze prea itlcurcate pentru
a fi urm5,rite
-
ca natura variafiiior pflstrate,
ilcestea depinzind de conclitiile fizice
$i
inci qi mai mult de organismele iriconjurd,l
toare care se concurt'azd, reciproc
-
$i,
in sflr;it, ereclitatea (ea ins[si un element
fluctuant) nenumf,ratilor
strimopi, ale ciror formb au fost determinate de raporturi
atit cLe complexe. Pare de trecrezut ca descend.enfii modificali a d.oui organisme,
daeii accstea se deoseb< se intre ele in mod p"onott,tat,
si, convearg; ulteri6r citeo-
dati, atit tle s-tr'ilts, irrcrit sil duei aproape la o id"entitat,e in intreagl lo" organizafie.
in eazttl raselorr coiltrrelgcnte cle pdrci la eare ne-a,m referit mai sris, dovada d,eseen-
clenfei-din cloul, tulpini inif.,iale e ste, dup5, Nathusius, inc5, clar pdstratd, la anumite
oas3 ale claniului lor. llae[ rasele umane s-ar fi tras, d.upd, .o* prsupun
unii
naturali;ti,
d"in clouir, salr mai multe specii care se d"eosebeatp intre ele tot^atlt sau
aproape tot atit ca tlrangutanul de gorild,, aproape cii nu existfi, indoiald, cd, d.eosebiri
pronunlate
inc5, s-ar tnai putea descoperi ln structura anumitor oase la om. asa
cum exjsti-r, el irr prezent.
' '
Cu toate e[ rase]e urnane actuale se d.eosebcsc in rnulte privinle
-
prin cu-
loa,re, plrt forma craniului, proportiile trupului etc.
-,.
toturyi Aaie, se,tine sdama de
intreaga lor structur'5,, se va eonstata cil ele se aseam5rrfi, lndeaproapu printr-o
mullime cle puncte. l\{ulte dintre acestea sint atlt cle lipsite de irnportan}X
Jau d.e o
ttatur5 atit cle neoltirynuitfl,, incit cste t',xtrem de pnlin probabif
ca ele s[, fi fost
doblnclite in mod inclependent de ci,tre speciile sau ra,sele inilial d.istincte. Aceearyi
observa!,ie are acea;i forli, sau chiar unA mai mare in ceea ee priveqte numuroaseie
puttcl,e
de asemlnare mintald, rlintre cele mai distincte rase umane. B5,rytinasii
ame-
li.cani,
negrii
ryi
europenii sint tot atit rle tleosebili unii de allii lzr, minie ca oricAr.L-l
din cele trei rase ce pot fi astfel numite, totursi, pe
cind trtiiam'cu fuegienii pe bolll
vasului
,,Beagle",
erarn incontinuu izbit de numeroasele trls5,turi m[,runte cle oar.ao-
ter care aritau cit d.e asemd,ni,toare era mintea lor cu a noastri,, qi tot aga era qi cu un
negru pur singe cu care fus:sem cind.va, din lntimplare, in raporturi d"e intimitate.
Cel care va citi lucrii,rile interesante ale d-lui Tylor
ryi
ale lui Sir J. Lubbockza
va fi f[,r5, indoiali profund impresionat d.e strinsa asemd,nare diptre oamenii de
toate rasele in privinla gusturilor, dispoziliilor qi obiceiurilor. Aceasta se vecle
din pldcerea cu care clAns.^azi, (ascultd, sau cint5,) muzicd, primitivd,, joacd,
teatru,
pict'eaz.dr.se
tatueazra si se impod.obesc ln d.iferite altefeluri, clininlelegereareciproc5
a vorbirii prin gesturi, din acelearyiexpresii aletr[siturilorfelei qi din acelearyi stri-
gate ncarticulate
cinrl slnt rnirscali de aceleagi emo,tii. Aceastd, asemi,nare sau mai
bine zis id.entitate este izbitoare atunci cind. contrasteazd,
cu d.iferite expresii qi
strigfte ale speciilor d,istincte cle maimu,te. Exist[, dovezi conving5,toare-cd, arta
de a trage cu arclll
ryi
cu s5,geata nu a fost transmis5, de la vreun strd,mory comun al
omenirii, totuqi, dup5 cum observau Westropp
ryi
Nilssor
n,virfurile
de s5geat5, clil
2a
Tylor, Earlg Historg of lIunkind, 1865
;
ln leglturi
26
H. NI. Westropp, On Analttgous Forms of Implemcnts,
cu vorbirea prin gcsturi vczi p. 54 in lucrarea lui Lub- in Memrtirs of Anthropolog. Soc.; The Printitiue Inho-
bock, Prehistoric rimes, cd. a 2-a, 186e.
i,j,lffJf i;ff:;:"i,J,.,,"r.,.
engr.), edirarr de Sir .r.
RASE UMANE 153
orerrlerre aduse din cele mai lndepdrtate p[r!i ale lumii
;i
fabricate in perioad.ele
cele mai inrlep[rtate sint aproape identice,
$i
aceasta nu se poate explica declt
prin faptul c[ d.iferitele rase aveau facult5li inventive qi mintale similare. Aceeaqi
observatie a fost fflcutd, de arheologi
20,
in leglturd, cu anumite ornamente foarte
r[spindite, ca ztgzagari etc.,
ryi
ln legitur[, cu diferite cred.infe si obiceiuri simple,
ca lngroparea morfilor sub rnonumente megalitice. fmi amintesc cf,, am observat
ln Arnelica c1e Sucl
2?
eil acolo, ea
ryi
in multe pirli ale lumii, oamenii au ales in
general vilful colinelor inalte pentru a lndlla mormane d.e pietre fie oa amintire
a unui eveniment remarcabil, fie pentru a-;i lngropa mor!,ii.
Or, atunei cincl naturaliqtii observd, o concord.anli, strinsi, la, numeroase
mici tletalii cle obiceiuri, gusturi
;i
dispozilii intre clouh sau mai multe rase d.omes-
tiee sau intre fornre rtaturale strins inrudite, ei folosesc acest fapt ca un argument
cir, ele se t,rag dirrtr'-u.rr strimog comun, care era inzestrat in felul acesta si, in c,on-
secintii, cii toate ar trebui eonsid.erate ca apartinind a,eeleia,si speeii. Acelaqi argu-
rnettt poate fi aplicat cu rnultil tirie raselor umane.
IJeoareeo este pulin probalril ca numeroase,le si neinsernrratele puncte de
asemrinare dintre d"iferitele rase umane in privinla structurii lor corporale
$i
a
facultd,filor lor mintale (aici nu rnd, refer la obiceiuri similare) sd, fi fost toate clobin-
ditc ind.ependent, t le trebuie sir, fi fost moqtenite rle la strS,moqii care avuseseri,
aceleapi caraetere. Obf,inem astfcl o privire asupra st6rii primitive a omului lna-
inte ca el sri se fi rispinclit pas cu pas pe suprafala pflmintului. R[spinclirea omu-
Iui in regiuni larg sepalate prin mi,ri a fost precedat[ ffirL lncloizr]ti de mari cliyer-
gente ale caraeterelor clifc.ritelor rase, d.eoareee altfel am fi intihrit uneori aeeearyi
i'zlsir, ln conl,inente distincte, ceea ce nu are nicioclatd, loc. Sir J. Lubbock, dup5 ce
comparil artele practicate acum de sllbatici in toate p[rf,ile lumii, indic[, pe celo
p() caro omul nu le-a putut cunoaryte atunci cilrd s-a inrlepd,rtal, de la locul s[u ini-
1iu,l de barytini, cleoarece otlatfl inv5,late ele nu ar fi fost niciodat5, uitate
28.
El
alatl astfel cd,
,,suli!a,
care este numai o d.ezvoltare a virfului de eufit, si mirciuca,
care este lrnma,i un ciocan lung, sint singurele lucruri rd,mase". El admite totuqi cri
arta d-e a face foc fusese probabil d.e aeum d.escoperit,l, deoarece este comunl, tutu-
ror raselor actuale qi era cunoseut[ strii,vechilor locuitori ai peqterilor clin Europa.
Este posibil ca arta de a face pirogi rud.imentare sau plute si, fi fost d.e asemenea
cunoscut5,, insi, d.eoarece ornul exista intr-o perioadS indep[,rta,td, atunci cind
p[,rnlntul era in multe locuri la un nivel foarte diferit de cel actual, el trebuie sd, fi
putut, f[ri, ajutorul pirogilor, sd, se extindd, foarte mult. Mai d.eparte, Sir J. Lub-
bock observS, cit d.e pulin probabil este ca primii norytri strd,moqi si fi putut,,nu-
nrflra pin5, la zece, avind. ln ved"ere cL atit de multe rase existente azi nu pot numd,ra
tlecit pini, la patru". Toturyi, irr aceastd, perioad.fi, timpurie cu greu s-ar fi putut
ca facultiilile intelectuale qi sociale ale omului s[, fi fost inferioare in rrreun grad.
extrern oclor pe care le au in prezent cei mai inferiori s5,lbatiei : altfe'I, omul primi-
tiv nu a,r fi putut obline rln sncces atit cle lrot[ritor in lupta pentru existenlil,
d.upir culn st, d.ovetle;te clin larga
ryi
tirnpuria sa rflspind.ire.
26
\\'esLlollp, On Crttnileclu etc.,
,,Joul'nal
of ELhnolo-
27
,,Joutnal
of Researchcs(' : Vogage ol lhe <,IJeaglc,t,
gical Soc.", dupri cnrn estc redat ln,,Scientific Opinion", p. 46.
2 itrrrie 1E6t), p. i3.
28
Prehisloric I'imcs, 1869, p. 571.
DESCE\IDENTA OMULUI
Din deosebirile fundamentale d.intre anumite limbi, rinii filologi au ded"ris r,a
atunci cind. pentru prima
datI, omul s-a rlspindit consiclerabil, el nu era rln animzrl
vorbitor
I
ins5, se poate b5,nui cd, se vor fi folosit limbi cu rnult tnai puJ,in pcrf,:ctl'
d.ecit vreuna vorbit5, in prezcnt, ajutate d"e ge sturi; qi totusi ele nu au l[sat nici o
urmh, asupra limbilor ulterioare qi superior d.ezvoltate. !'5,rir, utilizarca unei i-orbiri
oarecare, oricit d.e imperfecte, pare ind.oielnic ca inteligen,ta omului sir se fi putut
rid.ica la nivelul implicat de pozi,tia sa d,ominantf lntr-o perioacLi tinrpurie.
Dacd, omul primitiv, atunci clnd. nu posed.a clecit puline mest:priguri,
ryi
acelea din cele mai rud.imentare, iar capacitat'ea sa d.c vorbire era c'rtrel]r c1e inr-
perfectd,, ar fi meritat s5, fie d.enumit om I acest lucru d.epincle d.e clefinifirr, prl care
o folosirn. La o serie d-e formc d.e trecere treptate qi irnperceptibilc d.e la r.reo tiin!5,
cu aspect d.e maimu!5, la omul actuai, ar fi irnposibil s[, precizezi vreun punct l;ine
determinat la care termenul
,,om"
ar trebui s:i fie folosit. Aceasta estc o chrstiunc
c1e foarte mic5 importan!5,. Apoi iar5,;i e ste indiferent d.ac5 aga-nuniitele rase
nmane sint astfel d.enumite sau aonsiclerate ca specii sau subspecii
;
uitirnul ter-
men pare insX, mai potrivit. In sfir;it, put:rn conchid.e cir, a'{,unci cind. principiul
evolu,tiei va fi in general acccptat,-ceea cc f[rri lnd.oiatir, sc va, intiri.ph curincl,
controyersa d.intre rnonogeni;ti
ryi
poligenipti va sucomba printr'-o irioaltr l,irr:utr;L
qi ncobssrvatS,.
Nu trebuie trecuti, cu ved.erea o altl chestiune, si anun:e clacii, d.rr-pir, cunr
sc presupuile uneori, jiecare subspecie sau rasil, uman5, se trage clintr-o singtirf
pereche de strd,rnogi. fn cazul anirnalelor noastre d.ornestice, o ras5, nouir poa,te fi
ugor formatl imperechinrl cu griji, d"escenclenfi variabili ai unei singure pt:rchi sn,u
chiar ai unui singur indivicl avincl un calacter nou oarecarc
;
insf majol'i-
tatea raselor noastre au fost formate nu intentionat d.intr-o pcreche selcclionat[,
ci neintenlionat, prin pistrarea multor ind.ivizi, care au r.ariatr oriclt d.c pu!,in,
lntr-un mod. oarecare, util sau d"orit. Dac[, intr-o
larFt,
slnt prefera,ti cle obicei crai
mai putcrnici qi mai grei, iar lntr-alta mai uqori
ryi
mai rapizi, putem fi siguri cir,
cu timpul, se rror prod.uce d.ouii, subrasc d.istincte, f[rd, ca in cele clouii
lirri
vrL]o
pereche szi fi fost separatd, in ved.erea reprod.ucerii. llulte rase s-au forrnat in accst
fel, qi mod.ul lor d.o formare e ste strlns analog cu cel al speciilor naturale.
$tim
de
asemenea cra, fiind. ad.uqi in insulele Falkland", caii au d.evenit, in d.ecursul a citcva,
genera,tii consecutive, mai mici qi mai slabi, pe clnd capul celor care s-au, silba-
ticit in pampas a devenit, mai mare si mai grosolan
;
asemenea mod"ificflri siri'b evi-
dent d.atorate nu unei singure perechi, ci tuturor ind.ivizilor care au fost supu;i
aceloraqi condilii, ajutate-poate de principiul reversiunii. in asemenea cazrtr:t,
noile subrase nu se trag d.intr-o singurd, pereche, ci d.in rnu-l,ti indivizi care au variat
ln diferite gracle, 1ns5, ln acelaqi mod. general, qi putern conchide c5, rasele umane au
fost la fel prod.use, mod.ifici,rile fiind. fie rezultatul clircct al expunerii la cond.i,tii
d.iferitcr, fie
yezaltatul
ind.irect aI unei forrne tle selcctie oarecare. Yom t'er.cni insir,
inc1at5, a,sr-lpra acestui subiect.
I)espre enti,ttcli,cr, t"u,selor u,n'tarle. Disparilia parlialzi sau coinplet[ A nrult,or
rase qi subrase umane este curloscut5, d.in punct d.e ved"ere istoric. Ilurnbolclt a viizut'
in Arnerica de Surl un papaglrl cale era singula, lietuitoarc ee ptLtea voi'bi utt euvint
din limba unui trib disp6rut. Ivlonurnente si instruinente anticc din piatr'[, calc se
grisesc in toatc pi,rfilo lumii
;i
clespre cale locuitorii de azi rtu ir,u pitstral, nici tr
DISPARITIA RASELOR,
trurlit,ii., inclieil clisparilia multor rase. IJne]o triburi mici
;i
fl,rlnritate, resturi
ale trnor rase anterioare, mai supravieluiesc incf in
,tinuturi
izolate
;i
irt general
muntoase. DupX Sshaaffhauscn
2e,
in Europa rasele strS,vechi se giseau toate
,,pe
srara evolu,tiei mai
jos
cleclt eei mai rud.imentari d.intre s5,lbaticii actuali", d.e aceea
ci trebuie s5, se fi d.eosebit, intr-o misurS, oarecare, d-e oricare rasd, actualir,. Res-
turile cl-e la Les Eyzies, clescrise tle profesorul Broca, cu toal,e c* d.in nefericire
par sir fi aparlinut unei singure familii, ind"ic5, o ras5, cu o combinalie cu totul
neobirynuiti, a unor caracteristici inferioare sau simiene
;i
superioar.. Aeeastf
r:rs[ estc ,,cornplet d.iferiti, cle oricare alta, antic5, sau mod.ern5, d.e care am auzitttso.
Ila se d.easeberyte dcci cle rasa cuaternard, clin cavernele d.in Belgia.
Omul poate rezista timp ind.elungat la cond.ifii care par extrem d"e nefavo-
rabile pentru existenla sa
31.
El a tr5,it timp lndelungat in extremul norcl, und.e n-a
avut lemne pentru pirogile sau uneltele sale qi n-a avut d.rept combustibil d.ecit
untur5 d.e focd, qi zd,pad.fl topitd, ca b5,uturd,. I-,a extremitatea de sud a Americii,
fuegionii supravieluiesc f5,r5, protec,tia 1mbr5,c5,min!ii sau a vreunei construclii
care s5, rnerite numete d.e colib[,. In Africa d.e sud, s6lbaticii rftd,cesc prin cimpii
aricle, und.e fiarele periculoase abund.5,. Omul poate rerzista influen,tei mortale a
junglei
clin Terai, d.e la poalele llimalaiei, ca qi a
fS,rmurilor
pesl,ilenliale aler Afrieii
troiricale.
Extinclia decurge rnai ales d.in concurenla d.intre un trib pi altul si d"intre
o ras5,
ryi
aita. Diferite'influenle d.i,und,toare intrfl mereu in acfiune, cluclnd la
limitarea numzirulrri fiec[rui trib s[,Ibatic
,
cd de exc'rnplu foametea period.ic6,
obiceiurile nomade qi rnortalitatea infantild, d.ecurglnd, din ele, al5ptatul prelungit,
rrazboatele, accid.entelrr, desfrinarea, r5,pirea d.e femei, infanticid.ul
;i
mai alesfecun-
d.itatea reclusd,. Daci, forla oric[,ruia clintre aceste imped.imente creqte, chiar
foarte pulin, tribul astfel influenlat tinde s5, se reducd, qi atunci cind. clin cloud,
triburi invecinate unul rlevine mai pulin numeros qi mai pulin pul,ernic clecit ce-
l5,lalt concurenta estc curlnd tezolvatd, prin rd,zboi, masacru, canibalism, sclavie
qi absorbire. Chiar d"acd, un trib mai slab nu este astf el rlesfiinlat, claci, incepe
sir, s cacl[, el va continua in general sd, scat15 pin[, ce dispare
32.
Atunci cind naliunile civili zate vin in contact cu barbar:ii, lupta este scurtf,
luf arl nurnai clacir, o climil ucigltoare nu r-ine in ajutorul rasei indigene. Dirrtre
cattzele care cluc la victoria naliunilor civiltzate, unelc sint clare
ryi
simple, altele
complexe qi obscure. Ne putem da seama cra rrrlrncz, cimpului este, in multe pri-
vinle, fatal5, s5,lbaticilor, d.eoarece ei nu pot sau nu rror si,-ryi schimbe moclul de
via!d,. Eolile
;i
viciile noi s-au dovedit in unele c^zlf,ri a fi foa,rte distrugh,toare
ryi
se pare cd, o boald, noud, provoacd, o mare mortalitate, pln5, cind cei care slnt cei
mai susceptibili influenlei sale distrugd,toare sint treptal, eliminali
tt,
;i
la fel d.e
d[,uni,toare sint poate ef ectele bd,uturilor alcoolice, p ecum si gustul pronunlat qi de
nelnvins pentru ele, de care dau dovacll, atit d"e mulli si,lbatici. Se mai pare, oricit de
mistelios csl,e faptul, cii, priina lntllnire a unor popoare distincte
;i
separ:ate gene-
ee
T'r'irr,lrrct,r'tr in
,,'\ntlrloirological
flrvittl", ocLour'bric
31
I)r, Gcrland, Uber das Aussterltetr der Ntlurudll;er.
1863,
1i.
.ilil. 1868, p. 82.
30
i'rrrrrsttt-.[. Irtterrtut. Conglress oI Prehistoric Arch.,
32 (,ierlatrtl (ibidem, p. 12) pt'tzirtti faptc in splijinrrl
1fi0S,
1t.
172-- 175. \'t'zi clc ilst'rntrnea Broctr (tratlucer'r), acesLei afirrnalii.
in
,..\ntlrir;irological Rcvicrr", octonrbrie 1868, p. 110.
33
Vezi ollscrrraLii ln accsL setrs in lttct'at'ea Jui S ir
If. I{olland, XIe.dtutl Noles urul lleflectiorts, 7889, p. 390.
156 DESCENDENTA OMULUI
rcaz6, boall
aa.
Dl, Sproat, oare pe insulu, \rancouver s-a oculrer,t incleaproa,p{) clo
subiectul extincliei unrane,
_crad,e
pi,rere ctischimbarea nroclului de via!,e-r, ca uintar,cl
a sosirii europenilor, d.uce la nurneroaso lmbolni,viri. Sproat dti rnare intportan!5,
unei cauze aparent nelnsemtta_tg
ryi
anume faptului ci, d.evin
,,dezorientali
si poso-
ryoqili
d,e via!a,, noud, d.in
jurul
lor, ei pierd imboldul pentru eforturi qi rru'capirt,ir,
altele care si, le inlocuiasci,tt
a;.
Grad.ul civi}lzafiei lor pare si, fie un element d.e cea nlai nrar.c. iniportantil
pentru succesul naliunilor concurente. Acum citeva secole, Europa se ti.urea tie
incursiurrile barbarilor din oric.nt, acurn orice asemenea fric5, ar fi ridiculd,. Ltn fa,pt
rnai curios este, d.upii, cum a observat dl. Bagehot, ed, inainte vreme sd,tbaticii rrl
d.ispi,reau
in
f.afa na,tiunilor antice, cunl fac acum in f.a\a naliunilor civilizatt'
I
d,acd, ar fi f6cut-o, vechii morali;ti ar fi meditat asupra aeestui fapt
lnu
existi,insir,
nici o lamentalie la vreunul din autorii acelei perioacle pcritru
barbarii care dispir-
teau
36.
Cea mai puternicd, d"in toate cauzele extincliei pare
sL fie, in rnult e cazari,
fecund.itatea recLus5,
;i
boala, mai ales printre copii, rezultind din condilii mod.ifi-
cate d"e viafd,r cr toate c[, prin ele insele noile condilii pot fi nevd,tflm5,t,oare. Sint
foarte indatorat d.-lui II. H. Howorth cle a-mi fi atras atenlia asupra acestui
subieet qi cle a md, fi informat in legi,turfl, cu el. Am aclunat cazurile d.e rnai
jos.
;\tunci cind. Tasmania a fost colonizatd, pentru prima tlatd,, nurn[,rul bilq-
tinaqilor a fost apreciat in mod. aproximativ d"e cd,tre unii Ia 7 000 qi de cd,tre allii
la 20 000. l{umirul lor s-a redus curind. in mod. consid.erabil, mai ales dator.it5,
atit luptei lor cu englezri, cit qi luptei tlintre ei. Dupd, celebra vln[,toare Ia care
au luat parte toli colonigtii, cind restul de b[qtinaqi s-au pretlat autoritd,tilor,
ei nu mai erau in num5,r decit de 120 d.e inclivrzis?, care au fost transpor:ta!,i in
1832 pe insula Flinders. Aceasti, insuld,, situat5, intre Tasmania qi Australia, este
lung5, de 64 d.e kilometri
;i
latd, intre 19 qi 29
de kilometfi
1
ea
\tdlrea
cu un clima,t
si,nfi,tos iar bflqtinaqii erau bine tratafi. Totuqi, sd,nd,tatea lor a suferit consid-erabil.
in 1834 ei rd,mflseseri, (Bonwick, p. 250) la patru zeci
;i ryapte
cle bd,rba!,i adulti,
patruzeci
ryi
opt de femei qi qaisprezece copii, in total 111 suflete. tn 1835 nu mai
rd,miseserS, decit 100. Deoarece continuau sd, scadd, rapirl
ryi
cleoarece ei inryiqi se
gind.eau c5, nu ar disp5,rea atit d.e repede intr-alt5, parter ftr fost transportati in
1.847 la Oyster Cove, in partea d.e sud. a Tasmaniei. Ei constau atunci
(20
cleclembrie
f847) din paisprezece bd,rbafi, doud,ze ci qi doud, de femei si zece copii
as.
Schimba-
rea locului nu a fost d.e nici un folos. Boala, si moartea inc[ i-a mai urrn5,rit
ryi
in
1864 numai un bi,rbat (care a murit in 1869)
ryi
trei femei in virsti, mai supravie-
fuiau.
Nefecunditatea femeilor este un fapt
;i
mai remarcabil decit predispozitia,
tuturor la boalI,;i moarte. Atunci cind" nu mai rd,m[seseri, la Oyster Oove decil,
nou6, femei, ele au spus d-lui Bonwick (p. 386) cd, numai d.oud, avuseseri vreodati,
copii qi ci, aceste d.oui, impreund, nu n6scuserd, decit trei copii !
3a
Am colectat (r,Journal of Rescarches", Vogage of
the
,rBiagle",
p. 435) multe cazuri avinct legllurd cu
acest strbiect. Vezi de asemenea Gerland, ibitlem, p. 8.
Poeppig vorbegte despre
,,suflul
civilizafiei ca olrd-
vitor pentru silbatici".
3i
Sproat, Scenes and Sturlies of Sat'uge Life, 1868,
p. 2\ 1.
36
Bagehot, Phgsics and ltolitics, in
,,ffortnightly
Review", 1 aprilie 1868, p. 455.
37
AcesLe afirmalii au fost luaLe din The lust ol the
Tusmaniuns, de J. Bonwick, 1870.
38
Aceasta este cleclara!ia guvernal.onrlui Tasmanici
Sir W. Denison, Varieties of I'ice-Regul Life,1870, vol. l,
p. 67.
DISPARITIA RASELOR
In legbturi, cu cauza, acestei sit'uafii extraord.inare, clr. Stoly observl, cL
lncerc5rile cle a-i civilizape b[,;tina;i erau urmate cle rnoaltea lor'.
,,I)acL
ar fi fost
l5,sa,ti in pace sd, hoini,reasc5, nt-.tulburafi d.up[, curn le era obiceiul, ei ar fi crescut
rrai mutli copii qi mortalitatea ar fi fost mai micd,". Dr. Davis, un alt observator
atent al bd,ptinaqilor, remarc[, :
,,Naqterile
au fost puf,ine, iar cazurile de moarte
erau numeroase. Acestea s-au d.atorat poate in mare mdsur[, schimb5rii mod-ului lor
de viald,
ryl
a hranei, insd, mai mult exild,rii lor din Lara lui Yan Diemen
ryi
depri-
m5,rii moralului care a urmatt' (Bonwick, p. 388 gi 390).
Fapte similare au fost observate in doud, pflr,ti foarte diferite ale Australiei.
Renumitul explorator, d.l. Gregory, a spus d.-lui Bonwick ci, in
Queensland
,,lipsa
d.e reprod.ucere se resimte inci, de pe acum in cazul negrilor, chiar in pa,rlile cele
rnai recent colonizate, qi c[, declinul va surveni". Din treispre zece baqtinaryi de la
Sharkts Bay care au vizitat,riul llurchison, pln[in trei luni doisprezece au mrlrit de
tuberculozd,
3e.
Descreqterea numiirului maorilor d.in l{oua Zeeland.S, a fost cercet,at[ cu grijf,
d.e cfltre c1l. Fent'on intr-un raport admirabil, d"in care sint luate, cu o singurS, excep-
lie,
toate relat5,rile urm[toarer0. Descreqterea num[,rului d.in 1830 incoaee este admisi,
cle to!i, inclusiv de in;i;i b[;tina;ii, qi incd mai persisti. Cu toate e5, pinir, acum s-a
const,atat cI, este irnposibil s[, se facd, un recensd,mint real al b[rytinasilor, numirrul
lor a fost evaluat cu grij[ d"e lezid.enfii multor districte. Rezultatul pare demn cle
incred.ere
;i
arat[, cd, in clecursul celor paispre zece ani anteriori anului 1858 descrery-
terea populaliei a fost d.e 19,42 la suti. fTnele dintre triburile astfel examinate cu
grijf trd,iau la mai mult de 160 km dep5rtare unul d.e altul, unele pe coast[,, altele
in interiorul insulei, iar miiloacele lor d.e trai si obiceiurile lor se cleosebeau intr-o
oarecare mdsur5, (p. 28). In 1858, nurni,rul lor total p[rea a fi de 53 700, iar in
L872, dupf,, un al doilea interval de paisprez(ce ani, s-a fzicut un alt recensi,mint
ryi
numd,rul lor a fost t1e numai 36 359, prezentinrt o red.ucele cle 32,29 la sutX,
a].
DupL ce alat5, ami,nuntit insuficien,ta diferitelor cauze, atribuite de obicei explicir-
rii acestei retluceri ertraordinare, currr sirrt boli noi, dt'sfrinarea, femeilor, alcoolis-
rnul
ryi
r'[zboaiele etc., Fenton conc]rirle, bazitrrlu-sc pe rnotiys t'igur(,Ase, c5, tles-
crerytc'rea dt'pintle nrai irles dc fecurrrlitutt,a lt'dusir a femeiklr
ryi
tle rnortalitatea,
ertraorttinari a copiilor rrrici. Ca rlovadi a ucestt i afirma,bii, I"entorr a,ratd, ci, in
f 844 exist;a un copil lu, fit'caru',2rlt7 rlrhrl],i, pe t:inrl irr l8ir8 r-'xistu, utt singur copil la
fiecare 3,27 ad,ul!i. -l\[ortalitatea la adulli t'strr d.e:.rlielnr(.n(,it ln:rre. Iil citeaz'i, ca o
t:aazit, in plus a rt'd,ueelii inegu,litatea, sert,lot', t[t:ollrece sr-' nitF1(i rnit,i ptrt,ine fete
rlecit bf,,ie{,i. \'oi leveni itrtr-urt capitol viitol a$upr.lr acestui rtin urtnri punct,
d.eoarece eI d.epinde d.e o cauzh cu totul clistirrt't,r"r. J)1. tr'ettton cornparii, cu mirare
scid.erea bd,qtinaqilor din Noua Zeelandra cn cre;terea popula,tiei din frlanda,
!d,ri
cu o climi, nu prea d.iferitd,;i in carc locuitorii au ln prezent un mocl de via![
aproape asbmi,ni,tor. l\{aorii inqiryi (p. 35)
,,iryi
atribuie decadenla lor intr-o oa-
recare mdsuri, introducerii hranei noi
;i
imbrd,cimin!,ii, ca qi schimbirii corespun-
zilt'oare a obiceiurilor", si se va veclea, atunci cind. vom examina influenla condiliilor
moclificate asupra fecund.iti,fii, ci, bd,qtina;ii ayeau probabil dreptate. Se5,d"erea
3e
Pentru aceste cazuri, vezi Dailg Life ol lhe ?as-
maniants, de Bonwick, 1870, p.90,;i /.a.s/ of tltc']'uuna-
nicns, 1870, p. 386.
ao
Obserualions on lhe. Aboriginal Inhaltitants ol lieu
Zealand, publicatl de guvern, 1859.
4r
Nero Zealund, rle Alt'x lierrrltrdy, 1873, p. 47.
157
DESC,ENDENTA OMTJLUI
populaliei
^
incerput lntro 1830
ryi
1840
ryi
dl. Irenton aratii, eil prin 1830 me-
toda de a prepara boabe putred.e (porumb) printr-o inmuiere ind.clungatS, ln
ap5, a fost d.escoperitir, qi practicatii, pe scard, mare, ceea ee dovederyte e5 o schim-
bare in mod.ul d.e viald, incepea printrebi,rytinaqichiar atunci cind. Noua Zeelandh
erA pulin populatd, de europeni. Atunei clnd am vizitat Golful insulelor (,,thcr
Bay of fslands") in 1835, imbr[,c5,mintea
ryi
hrana locuitorilor fuseseri cle acum
mult modificate, ei cultivau cartofi, porumb qi alte prod.use agricole qi le schimbau
pentru tutun
ryi
bunuri manufacturiere englezeqti.
Din multe afirmatii d.in Vi,ala ep'iscopului Patteson
42,
este evident c[ s[-
nd,tatea melanezienilor d.in Noile llebrid,e
ryi
din arhipelagurile invecinate a suferit
intr-un grad. extraord.inar qi cd, b[qtinaqii au pierit in numdr mare atunci cind.
au fost mutali ln Noua Zeeland.6, insula Norfolk;i in alte locuri sfl,nd,toase pen-
tru a fi ed.ucafi cle misionari.
Descreqterea populaliei b[qtinaqe d.in insulele Sandwich este tot atit d.e
notorie ca cea clin Noua Zeelandil. S-a evaluat in mod aproximativ, de citrer
cci care sint cei mai capabili de a aprecia, cd, attnci clnd. Cooka d.escoperit insulele
in 1-779 populalia era d.e aproximativ 300 000. Dupd, un recensS,mlnt aproxi-
mativ d.in 7823, numirul era atunei de J.42 050. in 1832 gi ulterior de mai
multe ori s-au f5,cut oficial recensimlnturi precise
;
eu ins5, nu aln putut obline
clecit rezultatele urmitoare (tab. nr. 1) :
TesBr-ur- Nn. 1
anui
Populalia b[9Linr;i (afarir
de perioada 1832-1836,
cintl au fost inclugi pulinii
strlini din insule)
Procentajul anual de descreqtere,
presupunind cd a fost uniform intre
recensdmlnturile consecutive, acesle
recensimlnturi fiind ficutc la intert alc
neregulate
1832
1836
I 853
1 860
1866
1872
130 3131
ros szo{
zr oroI
az os+{
ss zost
51 l-r31'
4146
2r47
0,81
2,18
2,17
Yed.crm aici ci,iniri.tervalul de patrrrzecr d.e ani dintre 7832 qi 1872 populalia
a sc[zut cu nu mai pu,tin d.e qaizeci
ryi
opt la sut5,
*.
Majoritatea autorilor- au atri-
lrnit aceasti, scid.ere desfriului femeilor, rdzboaielor singeroase anterioare qi
muncii grele impuse triburilor cucerite, precum gi botitor noi introd.use, care in
rnai multe ocazit au fost extrem d.e d.istrugd,toare. Fd,ri, ind.oiali, cL aceste cavze,
precum si alteler &u fost foarte eficiente qi pot explica viteza extraorclinarf a des-
creryterii d.intre anii 1832
;i
1836; ins5, cea mai puternicS, d"intre toate pare sd,
fie fecund.itatea sc[zutd,. Dupd, d,r. Ruschenberger din marina americanii, cale
a r-izitat aceste insule intre 1835
li
1837, intr-un district clin Flawai numai 25 rltr
a2
Life of J. C. Pcrtteson,
t't'zi tnrri ales vol. I, p. 530.
C. II. Yorurge, 187,l, ' Probabil irt textul trnglez al lui Daru'in s-a strccural
o gre;eall de tipar: [rc]ruic s[ fi t'osl 60,8% (nota ediIiei
sovietice, p. 293).
i:ts-t'"1\R]il1
n As-BLIR
1:]il
b5,rba,Li din I 134, iar intr-alt slistrict, numai zece d.in 637 aveau o farnilie cu cel
rnult trei copii. Din optzeci d.e femei mi,ritate numat treizeci
ryi
noud, au ni,scut
copii, iar,,rapo,rtuloficial ind"icb pentrutoati, insula o med.ie t1e o
jurnitate
de copil
r1e fitcAre pereche, cirs:itoritirtt" Aceasta, cstt'aproap(r exact aeeell;i rnerliel ofl, in
tlazul 1;llsrnrinieirilor dco la, Oy'str'-i' Cove. Jar:ves, cal'e a, publicat i"s1;oria sa in 1841i,
spuno crti
r,l'aniiliile
(:ar'e
a,tr trei copii silr-t st;utite d.e toal,e irnpozitele, celor care
au rnai mulli copii li se da piimint
;i
alte incurajd,ri". Aceast6 lege f[ri, pre-
ced.ent a guvernului arath conclud.ent cit d.e nefecundd, d,evenise rasa. Reverendul
A. Bishop afinn5,, ln ziarul
,,Spc,ctator"
d.in llawai in 1839, c5, un rnare numd,r
d,e copii mor la vlrste fraged.e, iar episcopul Staley md, informeazil cil aceastti
stare d.e lucruri persist5, qi acurn tocmai ca
ryi
in Noua Zeeland[. r\cest fapt
a fost atribuit neglij5rii copiilor d.e cI,tre feruei, probabil lns[, ci, in tna]c
parte este d.atorat clebilitilii inndscute a constitu,tiei copiilor, in leg6l,urf cu
fecundita,tea scd,zutd, a pd,rin,tilor 1or. lVlai este, de altfel, inci o asem5,nare cll
canvl l{oii Zeelande, in fa,ptul cd, exist5, ull rnale exced.ent de na;teri masculiue
asupra, celor fcrninine
I
recensrimintul rlin 7872 dd, 31 650 e1e bi,rbafi de totl,l,e
virsttrle frtld, d.e 25 247 c1e fentei, ad.ici, 725,36 llXlbali d.e fiecrr,ro 100 rltr fenrei,
po cirrtl in toate tir,t'ilc civilizate fg1vi1,il1r tlepiiryt'sc b[rbut,ii ca nurnirr. Ilirli irr-
r'loialni,
(rr-t
desl'r'iul l't'rrrt'ilor p{lt,t,t" cxplit'a, in pllrtc ft'ctrnrlitat,ea lor lerlusir
I
irrsfi
rrrothrl lor st'lilttrllirt t[t'vill!,li t's1;tr o cinrtit, tuttlt tturi prolrabilir,
ryi
('ar'('t,xplir,i
irr
Irct.lasi {irrill trror{;iilillr1,r':r sltttt'i1,ir, tti:ti:rlcN lrt t'otrlii. Itrsrtlt,lt) llt Iosl; vizil,:t,1t, rlt.
(lorik
irr ti7V, r[(, \':rrrr'orrvt,t' irr litl4, si ull,t't'ior lrrlesea, tlt, lralerrit'rr.. irr l8l9
u,u soF.it, trrisiotta,t'i tritt() ftlt t,ottstlti,itl, t,ii itlolul,r'ialrrsestrdesfiint,at[,,.si cil, lr,lt,eschitri-
[ri,r'i fttseset'ir,
('ft'ct,lrate
clc t;iitt'e I'(]g(r. Dupii lttreltsl,it, perioa,tli-1,, A A,vttt loc o sehitrr-
lr:u'tr r':r,pidir, irr rrproirprl l,ttltt,e obict'ittrile tlt, via!lr, ale btirytitra,;ilor'ryi cnlittrl
('i
lr,rr devenit
,,et'i
tirir,i triviiizu,!,i ditttre loctrit;orii insulelor tlirr PAeifictt. Unul r'tirrt;r't.
oorespond.errfii rnei, dl. Coan, cltre s-a rtirscrtt, pe insule, obselviu cil ba,sstinaqii
il,u sufeirit o schimbare rnai ntarc in rnodul lor de via![, in decursul a cincizeci
cle ani declt einglezii ln d.ecurs de o nrie de ani. l)in informaliile prirnite cle la,
episcopul Staley, clascle sir,race nu pare s[,-qi fi schirnbat vreod.atir, rnult regtmul
alimentar, cu toate ci, multe feluri noi d.e fructe au fosl, introd.use qi cra trestia
rle zahdr este unanim consumath,. Totugi, datoritb
pasiunii lor de a imita pe
L'urop(rni, ei si-au schimbat d.e mult modul lor d.e a se imbrtica, ia,r consunlul cle
biiuturi ak:oolice a d.evenit foarte gener'al. Cu toate ci, aceste schinrbriri par
neinseurnate,
pot cred.e ugor, dJn ceea ce se stie in legi,turi, cu arrimztlele, cr-r {Ice$t,rr
srrftirnbl,ri ar putea fi suficiente pentru a recluce fecunditat,ea indigerrilor
43.
in sfir'ryit, r1l. l\facrramara afirm5,
aa
ci, locuitorii inferiori
li
d.egenera,f,i
rle pe insulele r\nclarnAllo, tl.in pa,rtea d"e rris:irit a golfului l3eugal, sint
,,d.eosebit
rkr susct:pt,illili oric[,rei rnodificir,ri tlcr clirnir,
I
t1o fapt, tlacti ii iei
din lir,caryurile lot'
irrsrrllr,tt', r'st,e t,proirpLr signr ci, vor rnuri,
ryi
accftstrt intlepentltrttt t1.c rcgirtttrl rr,li-
a3
i\firnra!iilc tle tnai sns sinl lttatc ntai ales tlirt luct'ri-
t'ile nrmitoare: Jarves, IIislorll of the IluttttLiiatt Islrttcls,
1813, p. 400-407 ;
Cheever, Life itt tlte Sandwir:lt Islttntls,
1851, p. 277. Ruscltetlbergt'r' este citat cle Bottwicrk, -Las.
ol tlte Tasmaniuns,
1870, p. 378. Bisirop csLe cilat tlc Sir
li. Belclrer, \'ogage rourttl lhe 1I'orkl, 18{3, vol' l,1t' 272.
I)ator.ez receusitui tt lttriltr mlti tn ttl t or ltni aurlbil i t ir
{.ii
d-ltri
ll -- r,.. 4-16
Coiur, ltt ctri.rt'r th'-lui Younrlns, tlin Nerv York, yi irr
cele tttiti rnultc cltzuli aln colnpat'aL cifrele lrri Yotrrrrlrns
cu r:ele daLe in mai nrulte clinlrc lucrirrile nrenlionattr
rrrli sus. Am onris recerrsirnintul rlin 1850, dt'olrt'cc
:lr.rr virzut date cifre cu totul tliferile.
{a,.Tlte
Inclian }Iedical
(}lrzcttc",
1 nriic'tirltric ll'i71
p. 2{0.
16u DESCENDENTA OMULUI
mentar sau d.e vreo influenfd, exterioard,". El mai afirmd, c5, locuitorii din valea
Nepalului, care este extrem d.e cald.i,
.vara,
precum qi d.iferit ele triburi d.e munte
rlin fndia, suferi, la
ryes
d.et d-ezinter'ie qi friguri qi lnor d.acir, incearcti s[-ryi petreac.i
lr,unl intreg Acolo.
Yeclenr astfel cii sitnir,1,ilt,ea, rnultora tlittl,rtr rasele utllalro rua,i sir,lllu,t,ictr tlst,tr
susceptibil5, sd, sufere nrull, atunci cind ele sint supuse la conclit,ii snu obiceiuri
d,e viall, mod,ificate si nu exclusiv clin faptul ci, sint transportate inl,r-un tinut
cu o climd noud,. Simple rnodificd,ri in obiceiuri, care nu par vd,t[,m6toare prin
ele insele, par s5, aibd, acelaqi efect qi in mai multe cazuri copiii sint in special
susceptibili sd, sufere. S -a
spus ad.esea, dupi, cum observ5, d.l. Macnarnara, cd'
ornul poate rezista fdri, consecinle rele celor mai mari d.iversit5,fi de climfl
4i
lr,ltor rnodificf,,ri; aceasta este ad.ev[,rat, insl nurnai peutru rasele civilizate. frt
acea,std, privinfii,, omnl in starea lui sf,,lba,ticl, parrr rrproape tot atit tle sttseeptibil ur,
ryi
mtlele sale cele mai apropiate, maimulele atrt,ropoitle, ca,re pinl rrcttlll lllt alr
supravielruit rnult timp atunci cind au fost intlepir,rt,a,te clirr
!,ara,
lor cle brl;tin.i.
tr'ecunditatera redusi, tlin cauza unor condi!,ii modificatt', ca in a'anvltasma-
nienilor, rna,orilor, locuitorilor din insulele Sand.wich
;i,
rlupii cit se pill'e, a lltrstrtl-
lienilor este
ryi
nrai interesantf clecit receptivitateA lot' ll, boli qi nrortu,lil,a,telt, ltlt',
deoarece chiar un grad. nefursemnat cle infecund.it:li,t', t'ourlritrirt, rrll t:ele,la,lte c{Ittze,
c&l'tl tinrl s[, oprenscit, sporirea orici,rei popula,tii, rr,r'
([r[ce
rlt:r,i tlevrettte sa,u lna,i
l,irzir-r la, tlispa,rifia, ei. Rerhrcerea fecunditd,fii po:rtrr fi t'xplicittit,irtunelrrcilz,uri
prin
desfriul
ltimeilor (cunr s-a itrtimplat; pirril ttu ctt' ttrrrlt, itr t,nzttl l,u,hit,ietterlot'), insi,
dl. Fentotr i,L arf,,l,a,t r:I, aceast,ir, t'rpliealrie nu
('sl;(r (flr
tolrrl sttfit'ient,fi, irt t'a,zul
celor elin l{'oua Zer:lantlfi, qi uici in al tasrnanienilor'.
in luclarea citati, mai sus, dl. lVfacnamariu ili expune motivelo pentru
care cred.e cir locuit orii regiunilor expuse malariei sint susceptibili d.e a fi sterili.
irr urai multe clin eazurile de mai $us aceasta nu se poate lns5, aplica. IInii autoli
au sugeral, icleea ci, la b5,qtinagii din insule fec;unrlitatea qi sf,,nd,tatea llrt suferil;
rlin oanza, inclnc$fi,rii reciprocr', intlelung continuu,tfi, insir, in canarile de tnai sus
infecunditatea a coincis prea indeaproape cu sosirea europenilor ca sti ptttettr
l,drnite ucr:a,stfi, explica,,tie.
$i
nici uu avern in prezent woun urol,iv tle a cre<lc c[,
ornrrl e$te foa,rt,o sensibil ltl erfectele nocive ale incruci;5rii reciproce, rnlli ales
in regiuni ali1, cle rnari ca lrToua Zeelandl, qi arhipelagul Sandwich, cu coudiliile
lor va,riate. Se
rytie,
din contra, cL locuitorii actuali diu insula Norfolk slnt aproap(r
l;o!,i veri snu rude a,propiate, ca qi todaqii clin fnclia gi locuitorii clc pe unele dirr
insuleltr occidentale ale Sco{iei, qi totuqi fecunditatea lor nu pare s[, fi suferit
4r'.
O ipotezir, rnult mai probabilf,, este sugeratS, rle analogia cu anirnalele infe-
rioare. Se poa,te' clovedi c.il sistemnl reprod.ucfitor este sensibil intr-rrtt grad extl'll-
ordinar (cu toate eil nu qtirn de ce) la eond"ifiinrodifica,te tle via![,,
ryi
aeeasti'l sensi-
lrilii,a,te cluc:e la, r'ezultate atil, folositoare, cit
ryi
nocive. fTn mare lluil]t"tl' tle {apl,tr
Ir,supra, ar:cstui subiect sint prezentate in cap. XVIII al volumului al ll-lea din
luora,rea meiL \: ur'iution ol Animals anil l?lants under Dornestication. Nu pot tla
Irici rlec:it cel rnai scurl, r'ezllrnil,t,
$i
oricine care sc intereseazi, dc aec'st subiect poate
a5
f)csple nrclenia apropiatti dintre iocuitorii insulci llarshall, 18?3, p. 110. Pentru locuitorii clitr insulele
l*orfolk, r't:zi Sil W. Denisot'r, lturieties of Yice-RegaI Life, occiclentale ale Scoliei, clr. I\Iitchell, ,rlidinbulgh
1![edicrrl
1tl7t), r'ril. I, p. 410. Pcntru Lodrr;i vezi lucralea col. .Iortrnal", rnartie-ittnie, 1865.
DISPARITIA RASELON 161
consulta lucrarea citatfi, mai sus. Mod.ificd,rile foarte rnici sporesc sX,nd,tatea, vigoa-
rea qi fecund.itat'ea majorit5,lii organismelor, ln vreme ce Be cunoaqte c[, alte modi-
ficfiri fac ca un m&re numir d.e animale s[, d.evind, sterile. Ifnul rlin cele mai cunos-
cute cazuri este cil, ln India elefanlii imblinzifi nu se reprod.uc, cu toate ci, ei se
r:eproduc adesea in Ava, unrle fenrelele sint lisate sir, r[,t[,ceasc[,, intr-o oarecare
rnfsurl,, priu pfi,duri
ryi
sinl, astfel plasate incondifii rnai naturale. Cazrtl diferitelor
maimule arnericane, la care indivizii ambelor sexe au fost
linufi
in propria lor
lafi,
timp de mulli ani laolaltd, qi foarte rareori sau nioiod.at5, nu $-au reprod,us,
acesta este un exemplu mai potrivit, d.in caluza rud.eniei lor cu omul. Este remar-
cabil cd, o citde rnici, modificare a condifiilor d.e vra[h prod.uce ad.esea sterilitate
la un animal sd,lbatic atunci cind. este capturat, ceea ce este cu atit rnai btzar cu clt
toatc animalele noastre tlornestice au devenit rnai fecund.e tlecit erilu in starc
rraturalir,, iar urrele dintre ele pot rezista laeele rnai nenaturale conatilii cu o fecutr-
ditate nenricqorat l,
ee.
Anurnite grlrpe cte animale slnt mult mai susceptibile de a, fi
influenlate d"e captivitate
ryi
in general toate speciile tlin aceea;i grupi, sint influen-
,tate
in acelasi rnod. Uneori insri o singurir, specie dintr-o
grupi, devine sterilfir pe
cind. celelalte nu, iar pe d"e altI, parte o singurl specie poate sfl-ryi
pf,streze fecund"i-
tatea, in vrerne ce rna,jor:il,atea eerlclrln'lte nu reugesc sd, se reprod.uefi. Atutrei t,intl
sint in tnptivitate sau cind sint, ld,safi sir, tri,iascri aproape, lnsi, nu oomplet liheri,
ln
fara
lor rle baqtin[,, nla,sculii
ryi
femelele aceleiapi specii nu se imperecheazri nieio-
dat[, al{;ii in cond.il,ii sirnilarre so irnpere<,heazl,frecyt.nt, insi, niciodatl nu procluc
degcendenfi, al,t,ii iartiqi prod,uc clfiva, clescenderrfi, insi, mai pulini clecit in st,are
uaturalfl
; ;i
deoar'oce aceste fapte a,u o leg[,tur[, cu cazurile d"e mai sus privitttt
omul, este important de rernarcat c5, tinerii sint predispuqi s[, fie slabi
ryi
bolnilvi-
cioryi sau cu defecte tle conformalie qi suseeptibili si, piarf la o vilst[, fragedi,.
Yd,zind clt d.e generalS, este legea susceptibilit5,fii sistemului reprod.ueitor
la condilii de via![, rnod.ificate gi cit de valabilI, este aceastf,, lege in cazul rud,elor
noastre celor mai apropiate, cvad.rumanele, cu greu mL pot ind.oi ci, nu B-ar aplica
la orn in starea Ba primitivf,,. I-leci, d.acd, si,lbatici de orice rasl sint d"etenninafi s[,-qi
schimbe brusc moclul lor d"e via!ir,, ei d"evin mai mult sau tnai pulin sterili, iar s[,n[,-
tatea tinerilor lor d.escend.enf,i sufer5, in acelaqi fel
;i
din aceeaqi caaz6'ca qi elefantul
ryi
leopard.ul dc vln5,toare din fnd.ia, rnulte rnaimule din
America qi o rnul!,ime tltr
animale d.e toate felurile atunci cind sint ind.ep5,rtate din cond.ifiile lor naturale.
Putem vedea d.e ce bh,qtinasii, care au locuit timp indelurrgat pe insule
ryi
oiarre trebuie s[, fi fost lndelung supugi unor conclifii aproape uniforme, sint in special
influenlali d.e orice mod.ificare in obiceiurile lor, cum pare sil, fie cazul. Rnsele
eivilizate pot cu siguranfir, rezista la tot felnl de rnodific[,ri mult tnai bine decit
sfi,tbaticii,
ryi
in aceasti, privin!5, ci seami,rri, cu animalele d.ornestice, eu toate ei,
uneor.i sl,n[,tatea aeestora d.in urmd, suferd, (de cxemplu clinii europeni in fnditr,)t
totu;i rareori ele devin sterile, d.eryi s-&u inregistrat citeva aselnenea cazuri
{2.
Imunitatea raselor civilizate qi & animalclor d.omestice se cla,toreaz5, probnbil
I'aptultri ci, au fost supuse intr-o mai mare mlsurti qi ci, cle aceea s-an obirynuit,
oarecum mai mult cu cond.ifiile d"iverse sau variabile declt majoritatea auimalelot'
sfi,lbatice
qi prin aceea ci, anterior ei au imigrat sau au fost duryi din
!ari,
in
,ttlri
,1i
'6
Pentru dovezile ln aceastl chestittne vezi T'|rc Varia'
lion of unimals etc., vol. II, p. 111.
47
Variution of Animals etc., vol. II, p. 16,
162 DESCENDENTA OMULUI
c[ d.iferite farnilii sau subrase s-au lncruciqat reciproc. Se pare r:i, o incrucigare cu
ra,sc eivilizate c15, ind.ati, raselor indigene o irnunitate corrtra efectelor nocive alc
rronrliliilor rnod.ificate. Astfel, d.escenclenfii inorueipafi clin talrit,iene ,1i englezi,
al,unei cintl s-au statritit pe insula llitcairn, s-alr lnmul!,il, atit de tt'1rctle, ineit
insula a d.evenit, curintl suprapopulat5, qi in iuuie 1856 ei au fost' rurrtafi pe irrsulrl
Norfolh. Ei constau atunci clin 60 de
persoane cls5,torite
;i
1,34 do copii, in
total L94. ;\ici ei s-au inmullit d.e asemenea atlt d.e rapid, lnclt err toate ci,
$ai-
sprezece d.intre ei s-au lnt,ors, ln 1859, pe insula Pitcairn, lnianuarie I8fi8, ei num6-
rau 300 de suflete, b5,rba!,ii qi femeile fiind. ln exact acelaqi numlr. Ce contrast
prezintl, acest caz fa|.,d, de cel al tasmanienilor : locuitorii din insula l{orfoik s-aru
Anrnullil in numai cloisprezece ani gi jumi,tate
d.e la 1..94 la 300, pe cind tasma-
nienii au scd,au,lirr deeurs d"e eineisprezece ani d,e la720la 46, din eale numir nurnai
zeee erau copii
48.
;\poi iarlqi, in intervalul
dintre recensl,mintul din 1866;i 1872, birrytinaryii
lrur
stnge tlirr insulele Sandwich au scd,zut cu 8 081, pe clncl rneti;ii, eir,re so
pare
r-'i, sint rnai szin[,to;i, atr c]tt'sout cu 847, nu qtiu lnsi, rlu,eii ln a,cest, rrltirrr rrurniit'
xint truprinSi deseenctett!,ii nit t;iryilor sarl numai rncoti$ii tlin pr:inrar gent r':t!,i('.
Oazttrile pe
(,Are
le-it,tir tlat aici sint toattr in leg[tur.rYr, crr briqtirr:rsii
(.ir,r'(.
rtu
I'ost strpuryi uttot'r'otrtlitii rle T'i:1,![,tu)i, r'a, r'eztrlt:rl, nl itrtigrlirii rln,rneuilrr r.iviliza{,i.
Sf,cirilitaterr,
;i
boa,la ar lli'rrl:r, prolrrlbil, dat,il salbaticii rl,r li obliga,t;i rlirr vi't-'llrr
rnotiv, ca inva,zia rrrrrri tri[l t:ucet'il,or', si, pd,r'isea${'i'l loclrinfele lor
rsi
sfi,-^si sr,hirnlle
rnod,ul cle vitlfri,. TIn ltmd,nunt, itrtet'esant este ci, inrpedimentul pt'irrcipa,l lir rlonrt,st,i-
cirea anitrtalelor sfiIhral,ice,
(1Alr]
inrplief,, capacitat;{,ir, rle a s(--'l'pprorhrce liber t,inrI
sint, capturate pentru prima tlat'L, qi irnpedimerrt,ul principa,l Ia srilbatici {rl,unci
<rlnd sint aduqi ln trontact eu civiliza!,ia, tle a supravielui pentl'rr :r, forma o t'asri civili-
zath, It1nt aeelearyi, anulne ster:ilit;atea din cauza condiliilor rnod.ificat;e tle via,l,i"l.
In sfirqit, ctt toater ei, rlescreqterea treptatir, qi tlisparitia finalti, a rir'selor'
umalle este o problemi't foarte courplexl,, depinzind. cler nrulte caLtze carL' se d.eo-
sebesc ln diferite loculi si in diferite tirnpuri, fiind aeeeaqi problem[, ca cea prezen-
t,atil rle disparilia unuia, dintre anirttalele superioare, a calului fosil, de exemplu,
ca,re a, displ,rul, clirr Arrerica d.e Sud. pentru a fi inlocuit curind dupir, aceea, in
lirnitete aceloraqi tlistricte, de c[,t,re nenum5,ratelo herghelii r1e cai spanioli. ]rreo-
zeeland ezul pare a fi conqtient tle acest paralelisrn, d,eoal'ece el i;i comparri soarta vii-
toare cu cea a qobolanului indigen, a,cum aproape complet extrrnrinat de cir,t,rtr
ryobolanul
europea,n. Ou toate c5, pentru imaginatia troastrri dificultatea, este nlar(,,
;i
eu atit, mai lrra,re claezi vrem s5, stabilinr cauzele precise qi modul lor d"e acfiune, ntl A,t'
l,r'ebui sir, fie agft pentru judeeata noastri,, ntita tirnp cit avem in mod eonstant in
vetlerrr cd sporircn fit,crir,rei specii
ryi
a fiec:irei r&sc) ostei constant irnpietlicatl in tlifrr-
rite feluri
I
arya ittcit, d.a,cir, lllr noll inrpt-rclimetrt, chia,r unul neinsemnat, este n,t1[,ugrr,1,
r{lsa cu sigurattt[ eL se va reduce ca nurnilr, ia,r reclucerea nurni,rului va duco
mai devrerne sau rnai tirziu la disparitie, sfirgitul in majoritatea cazurilor fiinrt
sigur d.eterminat de invaziile triburilor cueeritoare.
48
'\ceste
cletalii sint luate tlin TIrc LlLttitrcers of tlrc Afinrialiile unnltoare despre locuitorii insnlelor Sandrvich
.,llottnty", Lady Belcher, 1870;
;i
clin
,,Pitcairn
Island", sint de la cll. Coan clirr,,Ffonolulu Gazettc".
cur'te prrblicrtir din rlispozilie Canrerei Comuntlor in 1861J.
FORMAREA RASELOIi
163
Des'1trc
formare(rra,sllor
utn&n,e. In utrele cazuti, incruoiryarea tle rase distirret,e
ll dtts Ia, forntAlrea uttei noi rass. Ilaptul neobignuit c5, europenii
,si
hinduqiii, crare
it,pa,r!;in aeeleiaryi tulpini ar{ent, ,si t.orbesc o limbd, fund,anrental
similard se c1eosebesc
consid.era,bil ca aspecl,, pe cintl europenii se deosebesc nulnai pufin de evrei, care
a,parlin tulpinii sernil,c
ryi
vor:besc cu totul altd, limb5, a fost explicat de Broc1,
as
plin fu,ptul cd, arrurnite rarnuri a,riene s-au incruciqat intr-o lrrare miisurf
cl triblri
ilrtligene in l,impul rtrarii lor rilspindiri. Atunci eincl dou5, r'ase in contact strillt ri(f
ilrcruciryeazia,, primul rezultat osl,o lln Arrlegtec cterogen
I
a,stfel, I{urrter, clescr.iipcl
t'r'ibul lnuntea,n Salrl,ali, splrne cd, se pot urm[,ri sute tle gradalii imperceptibile,
,,de
la triburi llcgre, scunde rlin munli, pinl la brahma,nul inalt, rni,sliniu,
(irl
frurrtea, sa inteligeuti-r,, ochi calnri qi
cap lung pi ingustt'I apa lncit in instanfele ttg
justilie
rna,rtorii trcbuie intrebali claci, sint santali sau hinduqi
ro.
Nu se
rytie
din
informa{,ii directe d.ac[, un popor eterogen, ca locuitorii unora dintre iosulele
polineziene,. format din lncruciqarea a c1ou5, rase distincte, cu pulini membri
puri sau nici unul, ar deveni vreodat5, omogen. insd, deoarece in carit anima,lelor
troastre d.omestice o ras[, irrcruciqat5, poate fi fixa,t5, cu siguranfi, qi fd,cutd, unifornt[
pril
selec,tie atenti,
51
in d.ecursul citorva generafii, putem d.educe ci incruciqarea
reciprocf, [beri, a unui amestee eterogen in d.ecursul umri mare nurndr cle gene-
ralii ar inlocui seleclia qi a,l lnfringe orice tendinfd, spre reversiune, aga incit pinir,
in cele d.in urm5, rasa incruciryatii a,r deveni omogend,, cu toate c5
[a
formarea ei] s-ar
putea
si, nu participe ln nr[sur[ egali, caracl,erele celor doud, r'ase parentale.
Dintre toate deosebirile dintre rasele umarre, culoarea pielii este cea rnai
lrfts,toare la ochi gi cea mai bine plonunfiatd,.
Se cred.ea altfldatd, c5, d.eosebirile
tle acesl, fel pot fi explicate printr'-o expunere lndelungatd, la diferite clime, lns5,
I'zr,llas a ardtat penl,ru prima clatzi c5, aceasta nu se poate
sus,tine qi d.e atunoi el a
frrst ttrmat d.e aproape toli arrt'rr-rpologiirz. Aceasti, ipotezd,,a fost r:espinsd,, ln primrrl
rind pentru cL rd,spinclir:ea I'aselor diferjt colorat;er m&ioril,atea ed,rora, trebuie sij,
{i locuit tinrp inttehrrrgat in patria lor aetual5,, nu coincide ou rleosebilile climatit,c
(,orespunzfl,toare.C)
oa,recrate gleuta,be poa,l,e J'i tr,tribuiti, unol' oa,zrLtL ca cel al fa,nri-
liilrlrolatrtltrzol ca,to1 rlupil clun afl;im dintr'-o srrrsri excelerrtir,5s, tm a suferit nici
ccA lnai rnicl, rnodificarc de cnloA,r'cr tlupl, ce il locuit tirnp de l,rei secole in Africra
tle sud. Lin argurncrtl, in:r,cela,ryi sens poate fi cled.us d.e asernenca d.in aspectul uni-
fornt, fur diferifis prlrf,i ale lumii, al
!,iganilor
qi evreilorr cr toa,te cL uniforrnitatelr
acestora clin urntii, a fost oa,rccum exagcllati
5l.
S-a presupus cL o a,tmosfelir, foart,e
umedd, sau foart,e uscal,ii &re o influenfi, mai mare in mod.ificarea culorii pielii
tlecit simpla c[,ldur[
;
lnsl cleoarece d.'Orbigny in America de Sud.
;i
frivingstouo
in Africa au ajuns ltt, concluzii d.iametral opuse in leg5,turi, cu urniclita,tea,
ryi
uscl -
ciunea, orice concluzie ln a,ceast[, problemii, trebuie sil fie considerat[ cai foa,r'tt:
ind.oielnici,
55.
4s
Ott Atttltropologl1, tratltrcere in
,,Anthrollolog. Rc-
Yicw", iauirarie 186E, p. 38.
60
7'1rc Annals of llural Rcngal, 18{i8, p. 134.
6r
The Vuiation of Ar:rrmals uud Platils tutder l)orncs-
ticalion, vol. II, p. 95.
52
Pallas, Act. Acad. SI. Petcrsburg, 1780, partca a
II-a, p.69. El a fost urmat de Rudolphi ln lucrarea sa
Beitrtige zur Antlropologie, 1812. Un excelent rezurnat
al dovczjlor cste clat de Godron, Dc I'Esptce, 1859, vol. II,
p. 246 ctc.
53
Sir r\ndrcu suritlr, t:itat. rlc lr,rtr-lx, ,llrrr:cs of )lutt.
1850, p. t7i3.
6a
\-t'zi tlc
(]rtatlcfagcs
tlcsprc acerastl pl'olrle rrr;i,
,,llevttc
tlcs Cours Scientilirlrrcs", 17 octornblic 1368
p. 731.
55
Livingstorte, Trauels uttd Researclrcs in S, Africtl,
1857, p. 338-339. D'Orbignl', dupi curn cste citat tle
Godron, De I'Espice, \'ol. Il, p. 266.
t64 DESCENDENTA ONTULUT
Difr,ril,ele fa,1rt,r', po ciil,l'(l le-anr a,rilt,itl, intr-a,ltii, plr,r'1,e, r'1o1,'e{gg(-} cii ctrloa,r'(':r'
pic'lii
ryi
a, p['rului esto ur]('ol'i sulprinzl,tot cLo corclatir, crr o corrrpletii, irnnnitat,t,
rrotttrA :r,cl!,iunii anumitor otrfl,vuri vegetale
;i
ale a,taeului ilnunrit'or parazifi. I)o
aici uri-a venit in minte cI, negrii
ryi
alte rase de culoare lnchisd, ar fi putut clobind.i
<rnloarea inchisi, de la indivizid.e culoare qi rnai inchisi,, care au sc[pat d.er influenla
rnortald, a miasmelor din
!,ara
lor d.e bzr,rytinii,, lrr d.ecursul unei lungi serii de generalii.
Arn aflat ulterior cf,, aceeasi idee a avut-o de d.emult d.r. Wells
56.
Se qtie
de rnult timp c5, negrii qi chiar mulatrii sint aproape complet ferili de frigurile
galbene, atit de d.istrugd,toare in Arnerica tropicald,
5?.
Ei seap[,, d.e asemenea, intr-o
mare md,surd,, de frigurile intermitente mortale carc preclomind, de-a lungul a cel
pulin 4 200 km din coastele Africii, cauzind. anual rnoartea a unei cincimi din colo-
niqtii albi
ryi
f[,cincl ca o altd, cincime sd, se inapoieze in patrie ca infirmi
se.
Aceastd,
imunitate a negrilor pare parlial inerentd,, clepinzind. cle o oarecare particularitate
constitufional5, necunoscutS, qi parlial ea rczultat al aclimatizd,rii. Pouchet
5e
a,firmd, c5, regimentele d.e negri recrutate din apropierea Sudanului gi imprumutate
de la viceregele Egiptului pentru r6zboiul mexican au seS,pat d.e frigurile galbene
aproape la fel ca qi negrii atluqi inilial d.in d.iferite p5,r!i ale Africii qi obirynuili cu
clima d.in Antile. tr'aptul c5, aclirnatiza,rea
joac[
un rol se ved.e din nrrrlte ca,znri irr
cAre negrii au devenit oarecunl su$oeptibili la frigurilc t,ropica,lc, chrpf
(ie
au
locuit, citva, l,inrp intr-o clirni, rnai rece
60.
Natura, climei in car() r'a,sele a,lbe au
lrrcuit timp ind.elungaL a avut de asernenea o
()areca,r'e
influen!5, asul)r'a, lr)l', deoa-
rece irr timpul epidemiei lngrozitoAre de frigrrri galberrrr din Denreuata, irr dec,rrrsul
anului 1837, d.r. Blair a oonstatat c5, mortalitatea imigra,nfilor'('r'a proporfionalfl, cu
latitutlirrea
f,lrii
tle unde veniseri. ?n c..l,ZUl negrilor, irnunitatea, in mdsura ln care
este rezultatul aclimatizd,r:ii, implic5, expunerea*pe un timp extraordinar d.e lung la,
o anulnitir r,lirn5,, deoarece b5,qtinaqii rlin Ameriea tropical5, care au locuit acolo llr
t'impuri imernorabile, nu sint scutifi de frigur:i galbenc, iAr rovor(rnd.ul I[. B. Tris-
tram afirm5, cir, ln Afriea d.e Nortl. existi, districto
pe
(fAro
locuit,orii irrdigeni sint
obliga,ti s[, le p5,r[,seasc[ anual, cu toate e[, nogrii pot rl,mine acolo in sigula,ttfl,.
Od, imunitatea negrului este corelatil ln weun grad oarecare cu culoarea
pielii este o simpli, presupunere
;
ea poate fi corelatS, cu vreo d.eosebire ln slngele
si,u, in sistemul sd,u nervos sau in alte
fesuturi.
Totuqi, clin faptele la eare ne-am
referit mai sus
ryi
din raportul c&r'e pare s[, existe intre culoarea tenului
ryi
tendinla
spre tuberculoz,it, presupunerea irni pare probabilil. tn consecinffi, n]-aln strd,duit,
insf,, nurnai cu puf,in succes
6r,
sX stabilesc itr cc rrrr-lsurri aeeast,i"r, ipol,crzii, so poate
56
Vezi o lucrare citit[ ln fala lui Royal Soc., ln 1813,
gi publicatl ln }Tssays alc sale ln 1818. Anr ficut o darc dc
searni asupra pircrilor dr-lui Wells ln
,,Ilistorical Sketch"
din Orfgfnea speciilor. Diferil"c cazuri dc culoare corelati
eu particulariti[i strueturalc slnt ar'ltatc in lucrarcA rnc:l
Vuriatiott of Attirnals uruI Plartls undcr Domeslicaliott,
vol. II, p. 227
;i
335.
5?
\iczi, tle exemplu, NotL qi Glicldon, Tgpes of XIan-
/cind, p. 68.
68
Maior l'ulloch, inLr-o lucrare cititl ln fala lui Sta-
tistical Society, 20 aprilie 1840, qi publicati ln
,,Athe-
naeurn", 1840, p. 353.
5e
'ilre
l)Iuralily of tlte. Ilunrctn llace (tratl. englcz:i),
1ti64, p. 60.
60
Qtratrcfages,
1,'Urtili de I'Espi.ce Iluutuirte, 1861,
p. 205. Waitz, Introd. lo Arttlropology (tra<L cnglezi),
vol. I, 1863, p. 124. Livingstouc dii c:rzuri analogc lrr
Irrclarea sa Trauels.
61
In plimiivara anului 1862 arn oblinut pcrutisirrut:a
de Ia dirccLolul gcncral al Dcparlaurcntului medical al
arnratei s[ transmit rnedicilor diferitelor regimentc sta-
lionate
in striinitate un formular in alb cu urmitoarele
obscrvalii adlugate, insfl nu mi s-a lnapoiat nici unul.
,,l)eoarece
mai multc cazuri bine pronunlate de raport
ln[re culoarea anexelor dermale qi constitu[ie au fost
inregistlate la anirnalclc noastrc domesticc
;i
fiind no-
FORMAREA I1A-SELOTi
:r
l)licit.
Rri,lrosatll clr'. Da,nicll, oitl'o a, tr[,it l,irnp indelu[gat, per ooAfit,il, tltl vlrfit rrt
,\frieii, rni-a spus cil nu clred+. irr nici o astfel cler legd,tur[,, El instrsi era rtr:obiSnuit
tle fulorul
ryi
rezist,a,rig lirnit;trr tto bine la clim5,. Atun.ci cind tt iljuns pentru prima
rlatir,, c1, bi1iat, po coll,st[,, uu serl'negru b[,trln;i eu oxperien{ri i-a, prezis, dupi, aspec-
t,ul sir,1, ei, va suporta clinra,. Dr. I\icholson, clin Antigua', tlupii, ce s-a ocultat tlc
a,cest subiegt, irni scric ci*I, europenii de culoare inchisd, scapl tle frigurile galbentl
rrrai binc d.ecit cei care sint d.e culoarc deschis[,. I)1. J. l\f . Ilarl'is neagfi, intru tot;ul
c5, europenii cu pi,r rle culoare inchis[, rezistd, mai bint' la o climd, caldl d,ccit al!,i
oameni
;
din contra, experienla l-a lnvfi,fat ca, la alegerea de oameni pentru a servi
pe coa,sta Africii, s5, aleag6 pe cei cu p5,rul rogu
62.
De aceea, in mflsura in care
aceste ugoa,re indicalii au vreo valoarer rr pare si, existe vreo bazd' pentru ipoteza
c[, culoarea neagr5 a rezultat clin faptul c5, ind"ivizii d.in ce in ce mai inchiryi la
culoare au supravieluit mai bine la expunerea lndelungatS, la miasma genera-
toare de friguri.
Dr. Sharpe remarci,
63
[faptull
cd, un soare tropical care ard.e
ryi
prod.uce
bd,pici unei piei albe nu vatd,m5, cltuqi d.e pulin una neagrd, qi, dupd, cum ad.aug5, el,
tlceasta n1 se d.atoreazl obiqnuinlei
individului, d.eoarece copii ln virstS, d.o nunrai
$ase
sau
gpt
luni sint d.eseori
purtali goi qi nu sint influenfal;i. Anr llost asigurat,
de urr rnerLic cli a,rrlyn el!,il'a ani, irr timpul fiec[,rei veri, ins5, tttr in l,irnptrl iernii,
pe uriini ii a,p[,r'ela,u
pete ca,fenii-d.eschis, ca pistruii, ctt t;oatrr clit, tnai lna,r'i,
ryi
c5,
aceste
lrotrr
rur erau uieiodati, inftuer-r!,a,t,e rle arryifit, soatt'lui, pr, r:ittd. p5,rfile albe
a,le pielii sale in rnulte ocazii s-?r,u inflamat qi b5,ryicat. fn cazul animillelor inferrioare
rrxistd, d.e asernenea o d.eosebire constitufionali, in sensibilitatea la tr,c,tiunea soarelui
lntre acele p1rli ale pielii acoperite cu pd,r alb pi alte p[,r!i
6a.
I'[u sinl, in milsnrf,,
sii, apre ciez d.aci, faptul d-e a ap[,ra pielea de astfel d.e arsuri este cle suficient[
importan!5, penl,nr a cxplica fa,ptul cd, o culoare inchis5, a, fosl, treptat dob-lnd"iti,
,le-om prin selecf,ie naturalir,. I)aeI, ar fi aga ar t,robui sit, prt'supnnem c:i intligtittii
ttin America tropiel,l:i an t;r'ili1, un t,imp rnai seurt itercit tu'gt'ii irr Afrittit, lizrtt pit,llnaryii
l-,rri u cir t:xistI ull oarccarc gtatl rusl.t'itts tlc legitrtt'it intrc
crrloarea raselor ullatle
;i
clinra itr carc locuitrsc, ccl'cc-
{area urmdtoare pare si. tueriLe a fi luatd in considera!.ie,
qi annmc dacl existi la europetti vrco leg[turi iutrc
c.uloarea p{rului lor
Ei
susceptibilitatea la bolile din
[drile
tropicale. Daci rnedicii difcritclel
psgituente,
atutrci cind
sint stafiotratc in clistricte tropicale, Ilcsln[toasc, ar fi
atit de buni dc a uumira mai intli, ca ull critcriu de com-
lraralie,
clli oameni din unitatea din carc provin bolnavii
au pirul de culoare lnchisi sau deschis[
;i
plr de culori
intermediare sau indoielnice gi daci o aselnenea evideufl
ar fi
linuti
tle accia;i medici, dc toli soldalii care au sufclit
rtc friguri galbene sau malaric satr dc dezinLeric, ar fi
crrrlnrl evitlcnt, clupi cc s-ar clasifica ciLeva rnii de cazttri,
daci exisLl vreun raport intre culoarca plrului qi suscep-
tibiliLatea constitutionall la boli tropicale. Poate cI tru se
va descoperi nici un asemenea raport, iusd cercetarea
meriti realmente s{ fie lntreprinsi. Daci s-ar obline
vreun rezultat pozitiv, el ar putea fi de o oarecare utili-
tate practici ln alegerea de oameni pentru orice serviciu
special. Tcoretic, rezultatul ar fi de marc itlteres, deoarece
irr ittt.lica urr nti.iloc
ltritt
cat'c o rasit tttnatti lot:ttitttl tlitttr-o
pcrioadit indepflrtati lntr-o clirnli tropicall, tleslttit-
toasi, ar fi putul deveni dc culoat'c lnchisi plin conser-
varea nai buni, in decursttl a unui lung qir tle gencralii,
a indivizilor cu pir sau teu de culoare irtcltisii.
62
,,An.thropolrrgical
Ileview", i:rnttarie 1866, p. XXI.
Dr. Sharpc spuno dc asctttctlcA, irl lcgiitrrri ctt Ilttlirt
(XIurt ct Speciul Creuliotr, 187i1, p. 118), cr'r s-it rtbscrvaL
cle unii medici oficiali cii cttropctrii cu pirr dcscltis
;i
lctt
rumen suferi ntai pulin tlc bolile
!irilor
tt'opicillc rlccit
pcrsoanele cu pirr clc culoare illchis[
Ei
tcrt trtiislittirr ;i,
pe cit
;tiu,
se pat'c c:i exisl.[ motivtr sr-'t'ioilsc pctrlrrt accastli
observalic.
,,Pe
cle alti ptrrtc, cll. lLrdtllcr, rlin Sitrra Lcoltt,
ciruil i-au ruurit nrai lrrrlIi ftttrcIiotrat'i t]itr scrryicitll s:"rtt
clecit orictri alLuia" ditr cartztt clirrlci dc
1tc
colslit tlc vcsl
a Africii (\V. lleaclc, African Sl;ctclt Boolt, vol. II,1t. i>22),
susline un punct de vcclclc absoluL opus' ca 5i
cirpitultr'rl
Burton.
63
nlan a Speciul Creation, 1873' p. 119.
6a
TIrc \tarirttion of Animals and Plants nrtder Dotnts'
ficafion, r'ol. II, p. 336
,si
337.
I)l;scBNDIINTA ONl Lri,U r
irt pirr:!;ilcr sttclicr,r tblL' Arlripoln,gului I\fala,oz, intocrnili ca,
;i
hirrdtrqii cL, culoa,r.rr
tttai deschisir,, oAl'o l,rebrtic rsii, fi locuil, fur fndia urr tinrp rnai scrrr,l, ckrc,it, b[qfiinaryii
r[e culoa,rtt tnai inchis[' d.in pd,rfile centrale qi sudiee R,le penirnulei.
Cu toate cil, prin cunorytintele noastro actua,ler [[ putenr oxlllir,it, tleosc-
birilo de culoare Ia rasele ulnaro prin vreun avant,aj astfel cirytigat sau plirr acfirr-
uea tlirect5, a elitrrtir tru trebuie totu;i s[ ignorilm acest rlirr urnui factoi, deoarr:cr,
t'xist[, urr motiv plauzilril
sil crcd.cnr cil nn efcct crcclit&r oa,recr]r,cr s-a, procps irr
:I(regt fs|
or'.
Am vitzttt ltt capitolul al I [-]r'a curn irrflucn!,ta,zit, cond,ifiilc d"e viu,J,ii, tlt:z-
voJtatt'a strrtcturii cclrporale in tttotl d.iror'l,
ryi
cil ett'cteJc sirrl, ererd-italc. r\stfgl,
t'ste rtnanirrr admis ch coloniqtii cluropeni suferir in Statele LTnite o moclifica,rg
lr|_oarI'r instr, ertraordinar d.e rapid"ti ca aspcct. Corlrul si menrbrelc li se llngesc;i
tl,flu d.e la colonelul Bernys eir, in timpul r[,zboiului trecut d.in Statele l]nile Au
fosl, oferite dove'zi palpabile ale acestui fapt, qi anume aspectul ridicul prezenta,l;
rlo cd,tre regimelrtele germane atunci cind au fost imbrd,cate cu haine d.e gal,a,,
executate perntru piala americand,, si eare erau prea lungi pentru
solcla!,i. Existi,
de asemenea un numd,r consid.erabil d.e dovezi care aratd, cd, in stateie cle sud
ale Statelor llnite sclavii de ca,sir, d.in a treia generalie prezint6 un a,spgct prorlpl-
1,a,t
cliferit cle sclavii agricoli
06.
IJacI privim insi, rasele
umane dup[, cum sint rlspintlito pe glob, trebuie
s;, tled.ucem czi cleosebirile lor caracteristico llu pot fi explicato
1xit.
actilnea
ttirectd, a cond.ifiilor de viafd, cliferite, chiar drrpir, co ?.r,ll fost expusrr lor. pentru
o
perioad5, enormf de tirnp. IXschimoryii ss hr'5,ne.qc ox(rlusiv cu hranl unirna,lir,
t'i se inrbraci, ctt_blti,nuri groase
ryi
sint t'xpu;i Ia, frig itrterrrs qi la irrtuneric prelgngil;,
l,oturyi t,i ntt se tl.eosebeso int,r-o misut'i"r, sxtremti do locuitolii Chirrei cle ,.s1tl, ciurl.o
sel hr[,ltei{(r nttnta,i cu }rra,ttii vrrgeta,lii,
ryi
sint cxpllgi a,prollpe goi l:r, o s]iln[, t;oridi,
t,u luminf 0rbitoa,t't).,li'uegierrii gcli se rlrtreso cu proclrre{,iile nra,r'itrc u,le coa,stplor
lot' neospitalir,rl,r
I
llotoeuzii
tlin llra,zilia liil;fi,cesc
lrlirr
pfidriril(, (,ir,l([r,
rlin irrl,rrril;1.,
hrtiuind.u-sc) ttta,i ales ctt
1tt'otluso
vogetalt', 1,o1,unsi *cestc tribrrri sr, rrsearir:illi inl,fc
ele a,tit; tlo rtrult, ineit, firegienii d.e
1ro
borclul vasului,,F,ea,gie" au fost confrrlcltr,{,i
rle ntrii brazilierri ctt bototrrtzii. Ilot,oc:nzii, iar[gi, precum qi al,ti locuitori ai Arner:icii
l,ropicale, sint enrnplet rliferili tle rteglii care locuiesc pe ooastelrr oplse ale Atlu,rr,
l,it:uluir deryi sirrl, erxptr;i la o' clirni, aproape sirnila,r'd,
ryi
cluc apr()a,pe a,eelaryi rnurl
r[r,viaf'X.
$i
rrici cleosebirilc dintro rasele lurrane nu pot fi explieate prin
efect,elo
rnoptenite alc folosirii sporite sa,u red.use ale pdr:tilor,
clrrett nurnai intr-un gracl
eu totul neinsernnat. Oametrii care tr:5,iesc de r:bieei in pirogi pot avea picioa,rele
oarecum pipernicite, cei care locuiesc in regiuni inalte pot a\zea pieptul m5,rit,
iar cei ca,re folosese constant anurnite organe senzoriale pot
aveA cavit5,file in
cal:c t'le sirrt plasate pu!,in rn[rite cA r].imensiune
$i,
ln conseeinlir,, tr:Isiturile
6i'\'czi
rltr trxcnrplrr,
Qirirtrc{ltgcs
(,,lit:r,rrc tlcs
(lorrls
St'it'rrlifirlrrtrs", 1() oclonrblic 1868, p. 724) rlcsprc cfcc-
t'rle locuilii in :\bisinia gi Arabia
;i
despre alte cazuli
rirraloge. I)r'. Rolle
(,Der
ll[cnsclt. seine Abstammung elc.,
lSti;. p. 99) afirnrir, baz.tL pe autoritatca lui I(haniliof,
ca rrrrrioritatea familiilor gcrrnane colonizate tn Georgia
.ru
,l,rlrirrrlit.
in dccurs rlc douit gencra!ii pirr gi ociii do
culttalc inclrisii. I)1. l). liolbcs rur-r irrlrtrrrrrruzii t:i l;r
<lrrcchrra;ii tlin Arrzi variuzii consi<lerabil crrlo;lrclr rl rrp:'r
pozifia vlilor pe cat'c le locuiesc.
66
Ffarlan,
,,il{edical Rcsearches", p. 532.
erraLre-
fages (L'Unitd de I'Espice IIumaine, 1861, p. 128) a
stlins niulLc dovczi in legiilrrrii crr a(:t'sL subiect,.
r'ONMAREA IIASBI,OR
t67
tol,r,i prrtirr rrrorlificate. in cazul na!,iunilor civilizate, dirnensiunca rnicgoratfl, ir,
tna,trdilruk.lor dirr aauza, folosirii lor reduse,
jocul
obiqnuit a,l difcrifilor muqchi
(iarr)
st'-rvesc lit, exprirnarea diferitelor erno{ii
ryi
dimensiunea rn[rit5, a creierului
ctitr crir,u za ar,tivitir,fii intelect'uale mai rnari au produs lmpreunl un efect conside-
la,bil rrsupra aspectului lor general in comparalic cu s[lbaticii
67.
Talia m[,rit[,
f[ri, o sporire corespurrz:itoare a, dirnensiunii creierului, poate (juclecind dupi
rrazul somrralat rnai sus al iepurilor) s[, fi dat uuor rase un craniu alungit de tip
tlolicocr,fal.
in sfirryit, principiul pulin infelc's al d.ozvoltilrii corelatc a intra,t unerori itt
actiuuo, ca itr cazul rnarii dezvolt5,ri rnusculare;i al puternicii proeminir,ri a urug-
chilor supraorbita,li. La mandanii d.in America d.e Norcl
68
culoarea pielii
ryi
a p5,ru-
Iui sfurt evid.crrtt corelate, ca qi textura pd,rului cu culoarea sa. Culoarea tot a pielii
si rnilosul emis de ea sint d.e asemenea legate lntre ele intr-unfeloalecare,Iarasele
cle oi, numdrul d.e peri d.intr-un anumit spaliu pi numflrul d"e pori excretori slnt
oorelate
un.
Dac5, ar fi sd,
judecilm prin analogie cu animalele noastre domestice,
rnulte moclificflri structurale la om slnt cuprinse probabil in acest principiu al
d.ezvolt[,rii corelate.
Am vl,zut acum c5, d.eosebirile exterioarc caracteristice clintre rasele llmanc)
nu pot fi explicate in rnod" satisf6cl,tor prin acliunea d.irectfl a, condifiilor de viafl
qi nici prin efectele folosirii continue a plrlilor qi nici clupf principiul corelafiei.
Sintern de aceea indernna-ti s[, cercetlm tla'c,L ufoa're deosebiri individ.uale, la
(r8,ro
ornul este d.eosebit r1e pred.ispus, nu au fost poate corNeryate
rsi
sporite prin
sr,lerc!,ie naturitlii,, itt decursul unei lungi serii de generafii. Aici intilnirn insi, obiec-
l,ia, t:[, nunra,i variafiilc folositoare pot fi astfel conserrrate qi, irr mf,,sura in care
prrt,t'm a,t)rooia,, clr toa,tc cil sintem itttot'dea,utta, susceptibili sri
grt,ryirlr a,supra aces-
lrrri prrtrcl,. Nici lrna dintre tleostrbirilo dintre t'a,sclo utnane nu ii sint de l-reun folos
rlin'trt, sau spccial. I,'at',ultI,!ile intolt,etualc ,,si ntota,le sa,u socialo l;rebuio f[,r'ir, in:
rloia,li, t,rr.rcpta,l,rr 1[11 la acea,stri observa,fie. Ma,rea varia,lrilita,tc n, t,uturor deosobiri-
,,r,' ,'xl,t,r'ioare dintro ta,sele unrane indieti d.e a,senlollea cii nu po1, fi do ttrare inrlror-
t;a,rrf,il, tleoalr,ce, clacri ar fi irnportantt,, elo ar fi fost, dc tttult[ vreme fie fixate
ryi
c(lnf{el'vAtr., fic eliminate. Lrr acea,stir,
ltrivittt,it,
ornul seam[,nd, cu aceler forme,
clerrurnite de clt,re naturaliqti proteinrorfe sau politnorfe, care au r5,rnas extrenr de
va,ria,bile, d.atorit[,, dup5, clt se p&re, fa,ptului c5, asenlenea varialii sint de o nal,urit,
firlir irnportan!,[, qi cI, astfel au sc[,pat de acfiunea selec,tiei naturale.
J'inir, acrlnl toate lncercfrilo noastre de a explica deosebirile dintre rasele
ultlarro au d"at gref
I
riunine insl un singur factor important, anurne seleclia senu.ald,,
c&rL. pare sir, fi ae!,ionat puternic asupra omului, ca qi asupra multor altor anitnale.
Nu am inten!,ia sL afinn ci, seleclia sexual[, va explica toate d.eosebirile d.intre
rase. Rfi,rnine un rest neexplicat, d.espre care nu putem spune in ignoranfa noastr5,
clecit ch, d"eoarece inclivizii se rlasc continuu, d.e exemplu cu capul pulin rnai
rotuncl sau mai ingust, ou nasul pulin mai lung sa,u rnai seurt, asemenea d,eosebiri
6?
\-czi prol. Schaaffhauscn, traductrrc in
,,.'\n- Or, accst
lrrir
cstc tot a[lt clc grosolan gi ba{os ca ccl clilr
thropolog. flcview", octonrbric 1868, p.429. coarna unui cal, pc cind plrul dc alte culori cstc sublire
6s
Dl. Catlin afilmi (N, American Indiaus, cd. a 3-a,
Ei
moale.
vol. I, 1842, p. 49) cn din intregul trib al mandanilor,
0e
Despre mirosul pielii, Godron, Sur t'.Espice, r'ol. II,
nnul dirr zece sau cloisprezecc membri, de toate virstele;i p.217. Despre porii pielii, dr. \{ilckens, Die Aufgaben
tltr:rnrbclc scx(', au piirul gli-argintiu vin, carc cstc creclitar. der Landutirtschaft, Zoolecfuik, 1869, p. 7.
t68 DEff ENDENTA Oi,fL' T,TII
Iteinffelnnate
Jrot
clevetri fixa'trl
ryi
utrifornre, tlacir, filct,orii rrccrrrroHcu{,i
oir,r'o i-;r,rr
proclus ar acf,ioua mai coustant, ajutaf i cle ittru'uci,yarrl leciprocii iutle,lu ng
continuatfi,. Asernenea variafii intr5, itt clasil provizorir:, ln orrir'o n(]-il,nr
referit in ctr,pitolul al tl-lea, caro, in lipsa unui tertttelt rnai il,cleova,t, sirrt; a,rlesurr,
tlenurnite spontane.
$i
nu pretind. cL efectele selee{,iei sexuale pofi fi irrd"ir:ate crrr
preeizie
rytiinfificil,
lnsl se poato ari,ta c5, ar fi trn fapt irrexplicabil rlacti ornnl
lru ar fi fost modificat de acest factor care pare
s[, fi acfionat puternic asupr'l]
neuurn5,ratelor animak-',. Se rnai poate at6,ta cd, d.eosebirile tlintre rasele urna,lre pri-
vind culoarea, pilozitatea, forma trisfl,turilor felei etc. sint rle un fel carc ai' ti
fost d.e aqteptat s5, intre sub influen,ta selecfiei sexuale. Pentru a trata insi, acest
subiect cum
ge
cuvine, am considerat necesar s[, trec in revistf intregul regn
animal. I-am consacrat de aceea partea & d.oua, a acestei lucrfiri. I-,a sfirqit voi reveni
la om,
ryi,
d.up5, ce voi incerca s[, ard't in ce mdsurS, el a fost modificat prin
seleclia
sexualI,, voi d.a un scurt rezumat al capitolelor d"in prima parte.
NorA AsupRA ASEMtrnAnrI,oB,
Sr
DTFRRDT{TBT,0R, iw s'ln,u01t'Lrlt,A
YOI/TABEA CII,BIIIRUI/UI IJA OM
',qf
I{A lMtI'!'U
rk'
1tlof.
ll(r\l,t'.\'. ll
$r
DEZ-
tr. s. (lri74)
Llrlntroversa iu leg[,turii ru tratttra ,;i gradul r[e rteost:lrile irr slrttr;l tn';r, (inri(!l'rrIrri
la,
om
Ei
la tttaimu$e, care ir, lttat, rtarytere a(iunl vreo cillslrrez+.t'c;rri, tnr lr lrraf irrr:ii sfir'ryit,,
cu toate ed, subiecful cortlnrversei este in prezettt,
(iu
tolrrl ;rttrrl rler,il, rrr';r, ma,i itraint,er.
lni{;ial se a'filtna
ryi
se realittnil cu o
lrersisten{,I,
rteobi;uuilii irr;rririrrl,ir tleielrrlrri l,rrl,ulor
tnaimufelor, clrilr qi al celol nuri superioarc, ck
[el.]
se dcoselrcStc rlc ctrl al orrtulrri
;rrirr.
absen{;a, unor st'nrcturi atit, de b[,td,toal'e l:l oclri ca lolrii posttrliori ai crnisfcrt,'lol cercbr':rltr,
ryi lrrin
eorlrul postierior:r,l vcntricrtltti la,teurl;i hi,Ttpor:a,rn?1t:t nr,i.nor corr{,inrrtc irr a,coi kr}ri,
care sirrt atit dc e'r'iden{,ia$i la orn.
Adevfrul insf
-
cii cele trci stnrct,uri in chestirtno si.nl, lo1, a,til, rler lrillr tlczvollat,o
la ttrir,irnuf,e cil qi la t:r'eierul runarl, sa,rt cltia,r tttiri lline,;i r:,L esfo cirrilclcr:istic
lrctrlnr
torr,tc
I-)rimtttela (daci, exclud.em lemurienii) ca ele sii posctte acester pd,r'{i llinc ctezvnlta,te
-
uro
()
ba,zil, tot atit cle sigurd, ca oricare altd, afirrnaf,ie clin ir,uatornia conrparilt5,. Dc lrltfol, cst,e
ir,dmis de oricare rlin lungul qir de anatorniryti carc au aoorclat. in ultimii ani, o a,tenlie specia'lii,
aranjamentului complicateior circumvolufii qi scizuri care apar pe suprnfala emisferelor
cerebrale la om qi la maimulele superioare c5, ele sint clispuse dup5, absolul, acelaEi plln
la om ca qi la maimu$e. Fiecare circumvolutie
ryi
scizurd, principale rlin oreierul uuui crimlr:r,nzeu
cste bine reprezentatd, ln cel al omului, a;a incit terminologitr, care se aplicir, la, unul oores-
puncle
ryi
celuilalt. Asupra acestui punct nu existi, nici o rleosebire tle opinii. Acurn ci!il':r,
ani, profesorul Bisclr.off a publicat un memoriu
70
asuprrr, circuntvoluf,iilor cerebrale la om
qi maimufe qi cleoarece scopul savantului meu coleg cu siguran$d, c5, nu era cle a, micrsora,
valoarea deosebirilor dintre maimule qi om, in aceasti, privinfl,, sint, bucuros sa-l citez:
,,Un
fapt cunoscut, necontestat d,e nimeni, este c5, maimulele
ryi
ln special urangu-
tilnul, cirnpanzeul qi gorila sint foarte apropiate cle om prin organizafia lor, mult na,i apro-
lriate
decit de oricir,re animal. Privind problema numai clin punctrrl tle vccleLc al organizut;iei,
probrr,bil cL nimeni nu va fi contestat, r'reoclat,fl pd,rerea, lui Irinuic cra omul ar t,rebui plll,sir,l
numai ca o specie aparte in fruntea rnaniferelor
ryi
a maimulelor menfionate. Ambele u,rtltf
prin toate organele lor o af initate atit, de apropiatS,, incib este nevoie dc cea rnai cxact L
cercetare anatornic[ pentru a d.emonstra acele deosebiri care reahnente existd,. La fel esl,e
qi creierul. Creierul omului, al urangutanului, al cimpanzeului, al gorilei, cu toate deosebi-
rile importante pe c.lre le prezint5,, sint foarbe apropiate unul de alt'ul" (cap. I, p. 101).
io
Die Grosshirn-Wirtdungen des X,Ienschen, Tn
,,Abhantllungen
der Ii. Bayerischcn Akadenric", vol. X, 1868.
STNUCT'UITA E]EEiTEF.I-] I,{,J T
N6 r.[,rrrirrrl n,tltrtri ltirri o cglrtlgver$i"r, itr privitr{.'rt rtsentt-ttt[,rii, itt ttitt'il,ttLerele Itltltl:r-
ruerrl,alc, intre crreieml nrairnut,ei
ryi
al onrului; ,,si rrici rrnn, in
ltlivirr{a
i'tst,tltilnfi,rii trinrit,ot tle
apropiato dintre cintlra,nzell, rlrangutan qi otn, chiar itr tletaliile araniatrtetrt,uhti t:irtlrtln\.()-
triliitbr qi scrizurilor emisferelor cerebrale.
Si,
cxamininrl deoscbir:ilo dintre creicrul tnaitrtu-
f,elor
celor mai superioare si al omului, existl, oare vreo problemi, serioas{, privind naturil,
qi graclul acestor cleosebiri ? S-a aclmis cd, emisferele cerebrale ttle omului stnt absolut;.
tsi
r