Sunteți pe pagina 1din 4

Universitatea Babe-Bolyai

Facultatea de Teologie Ortodox


Secia Art Sacr an II




LA 50 DE ANI DE LA UNIREA TRANSILVANIEI CU ROMNIA

BOR. nr 11- 12 1968 nr 11-12.
Mircea Pacurariu
Dumitru Stniloaie








ELABORAT DE: COORDONAT DE :
BELEAG ADELINA Prof.COSMIN COSMUA




Apr. 2014


CONTRIBUIA CLERULUI ROMN LA LUPTELE POPORULUI ROMN PENTRU
LIBERTATEA NAIONAL I UNITATE
Poporul romn a avut o istorie in care lupta continu pentru libertate i unitate, constituie
caracteristica de baz. Astfel poporul romn in Transilvania a fost privat pn in 1918 abuziv de
libertatea naional, iar in ara Romneasc i Moldova, in primele trei secole dup intemeierea lor,
poporul a fost ameninat de presiunea otoman.Cauza acestei presiuni o reprezenta tocmai contiina
poporului romn care pstreaz neclintit legtura sufleteasc cu pamntul, o contiin a inrdacinrii.
Aceast familiaritate a tuturor romnilor cu tot teritoriul, o moie comun a fost un factor important
pentru meninerea unitii populaiei daco-romane.
Un alt factor care a contribuit la meninerea unitii statale a poporului romn a fost unitatea lui
religioas. Poporul romn fiind reprezentat in majoritate de rani, oameni cu o contiin religioas
activ, consolidat relaia cu preoii lor care erau nelipsii din realitile vremii; se retrgeau cu poporul
in muni i se mutau impreun cu ei dintr-o ar in alta, ii invau i ii consiliau cu privire la strategiile
necesare pstrrii unei minime caliti alevieii in toate planurile implicate. Erau pe rnd in funcie de
necesiti dascli, haiduci, sftuitori, scriitori, copiti, rani i iobagi care purtau aceiai inut i
participau in acceai msur la muncile cmpului pltind aceleai dijme grele i zile de lucru prin
credina in :*Dumnezeul dreptii.
Printele Nicolaie Popescu scria in 1942 *Preotul a fost cu totul legat de sat. In vechime, i in
unele pri i azi, imbrcmintea preoilor nu se deosebete de cea a stenilor. Doar pletele i barba au
fcut cunoscut pe preotul imbrcat in aceiai cma alb i cu acelai cojoc ca i stenii. Mna lui
care d binecuvntare a tiut s mnuiasc, dup regiuni, barda dulgherului sau coarnele plugului, cci
viaa e grea copiii sunt numeroi, gospodria lui se cade s fie pild pentru sat, iar de leaf cu gradaii
nu putea fi vorba.*1
Contribuia clerului romn la meninerea i intensificarea contiinei naionale este
ilustrat prin introducerea limbii romane in biserici. Fiind un cler preponderent format din rnime
clerul roman era prezent pretutindeni i totdeauna era in mijlocul poporului,clerul romn nu a facut o
teologie speculativ pentru c nu o putea sintetiza in cari i nu o putea urmri din carti. Preoii au
vorbit poporului despre Dumnezeu Fctorul i Atotiitorul, de Tatl cel ceresc, despre Nastera
Domnului din Fecioara Maria, de invierea lui Hristos, de impria lui Dumnezeu, de biseric, de altar
,de pcate, de srbtori, de cruce, de fapte bune, de Botez i de Cuminectur. Cu alte cuvinte clerul
romn a fcut in stil caracteristic i firesc un program catehetic cu aplicare practic. Limba roman nu
a fost introdus in Biseric ca urmare a unei reforme de problematic teologic, ci a fost o consecin
fireasc a nevoii de exprimare pur naional.
Crile bisericeti traduse i tiprite din motive naionale nu-i ascund deloc aceste motive i
scopuri. Dup sau in acelai timp cu unele iniiative calvine sau luterane strine crora le-au servit i
unele exemplare tiprite de Coresi i ale micii Episcopii calvine din prile Hunedoarei, crile
romneti ce se tipresc din iniiativa Bisericii Romne nu manifest nici o preocupare de reform.
Mitropolitul Simeon tefan in prefaa Noului Testament de la Blgrad,din 1648, declar c
preocuparea lui a fost s gseasc acele cuvinte pe care s le ineleag romnii de pretutindeni,
deplngnd motivele care i-au risipit pe romni prin multe tri.
Lupta pentru unitatea neamului sub Mihai Viteazul la care clerul romn a participat
efectiv s-a incununat cu prima unire a celor trei ri romneti din 1599-1600, in condiiile luptelor de
eliberare de sub dominaie otoman, fapt ce a constituit cel mai important eveniment al trecutului
nostru.Acest eveniment avea s fie simbolul activ al unitii statale definitivat la 1 Decembrie 1918.
Mihai Viteazul a intuit c independena rii in acel context o putea asigura doar constituirea
unei puteri politice i militare superioare prin unirea celor trei ri sub o singur conducere.
La 30 decembrie 1596,in cadrul intlnirii oficiale cu Sigismund Bathori de la Alba Iulia, a obinut
obinut de la acesta aprobarea de a ridica in capital *pe deal lng cetate * o biseric cu mnstire,
avnd hramul Sfintei Treimi, aceasta urmnd a servi ca drept reedin mitropolitului ortodox de la
Alba Iulia, Mitropolit al Vasului,al Silvaului,al Fgraului,al Maramureului i al Episcopilor din
ara Ungureasc, Vldica Ioan de la Prislop. Ca dar de investire in aceast funcie Mitropolitul Ioan a
pimit *crja de argint a mitropoliilor fcut din porunca lui Mihai cu pecetea Mitropoliei, chipurile
Sfinilor Arhangheli Mihail patronul ctitorului,Gavril i Rafail.
Preoii au fost la rndul lor unelte de nelipsit pentru politica lui Mihai Viteazulin Ardeal, in
argumentarea acestei afirmaii vom aminti de *popa Todor din Sngiozul Bistriei comandantul unei
numeroase trupe rsculate. Un alt nume de referin care a stat in slujba lui Mihai in timpul domniei a
fost *popa Stoica din Frcaa, tiutor de carte i posibil bun caligraf, a ocupat pe rnd funcia de
logoft apoi de mare logoft, a treia ca importan dup cea de Ban i vornic.Numrul preoilor care au
stat in slujba lui Mihai Viteazul a fost destul de mare dar documentele nu psteaz dect puine dintre
ele.
Aciuni de revendicare a drepturilor pentru romni pn la 1784 sunt aciuni politice i
dezvluie o contiin politic la cei care le interprind.Persecuiile din partea clasei asupritoare se
intensific, cnd sunt clcate in picioare cele mai elementare drepturi sociale i naionale ale unei
populaii.Micarea poporului romn a devenit insistent i permanent in deosebi la inceputul
secolului XVIII lea. In tot trecutul zbuciumat al Bisericii Ortodoxe Romne preotul a fost impreun cu
credincioii si imprind i bucurii i necazuri.Andrea Freyberger la sfritul sec al XVII lea face
urmtoarea caracterizare a preoilor: Preoii poporului sau parohii oficiaz liturghia duminica i in zile
de srbtoare,niciodat ins in zilele sptmnii. Ei se ocup cu munca cmpului,ar, grpeaz,secer,
treier grul, ca i ceilalii rani...Ca imbrcminte nu se deosebesc de ceilali rani laici, fiind
imbrcai in piei de oi melote i de capre i deosebii de poporul de rnd numai dup acopermntul
capului, care la preoii e de culoare albastr, iar la protopi sau arhidiaconi de culoare neagr i nu il
scot de pe cap nici cnd se intlnesc ce barbai de aceia deinti autoritate...Preoii nu strng decima de
la popor, ci precum am spus i agonisesc pinea prin munca la cmp.In ceea ce privete contribuiile,
transporturile, scoaterea drilor, precum i a altor sarcini,angarale i servitui nu se face nici o
deosebire intre ei i laici, sunt supui robiei.
Un hrisov al lui Grigore Ghica Vod, din aprilie 15, 1673,prezint realitatea preoilor care
indurau aceiai soart cu cea a enoriailor lor: ...Venit-au preoii de pen toate judeele i de pen orae
de au fcut la domnia mea mare jalb i plngere, pentru multele nevoi ce se afl intre dnii, zicnd c
ei sunt mai ingreunai dect toate ceatele, i c ei se afl intru multe i grele nevoi,