Alchimia sau cautarea perfectiunii.

html

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

ALCHIMIA sau CAUTAREA PERECTIUNII

c!lectia I"VOR Nr. ##$
Cap I ALCHIMIA %PIRITUALA

%e &nt'mpla c'te!(ata sa )ina la mine cine)a pentru a mi se pl'n*e ca nu reuseste sa scape (e un )iciu care &l chinuie.
%aracul (e el+ a &ncercat (e sute (e !ri (ar nici ! (ata nu a reusit. Atunci &i spun, -Ei .ine+ (ar asta e minunat+ este (e/a
(reptul f!rmi(a.il0 Asta (!)e(este pur si simplu c't sunteti (e puternic01 Ma pri)este uluit si se &ntrea.a (aca nu
cum)a &mi .at 2!c (e el. Atunci &i spun, Nu+ (el!c+ nu r'( (e (umneata+ (ar pur si simplu (umneata nu/ti (ai seama (e
pr!pria f!rta. / 3ar care f!rta4 Eu nu reusesc nici!(ata+ sunt mereu )ictima si asta este ! (!)a(a ca sunt sla.. / 5a nu+
nu *'n(esti c!rect. %a anali6am cum s/au petrecut lucrurile si ai sa &ntele*i ca nu *lumesc (el!c. Cine a f!rmat )iciul
acesta4... 3umneata. La &nceput el n/a f!st mai mare ca un .ul*are (e 6apa(a pe care/l puteai tine &n palma. 3ar
2uc'n(u/te mereu cu el+ a(au*'n(u/i putina 6apa(a+ (istr'n(u/te sa/l r!st!*!lesti+ sa/l &mpin*i+ a t!t crescut p'na a
a2uns c't un munte care acum nu te mai lasa sa treci mai (eparte. La &nceput si )iciul (e care te pl'n*i nu a f!st (ec't
un mic *'n(+ (ar l/ai &ntretinut+ l/ai alimentat+ l/ai -r!st!*!lit1 si acum te simti stri)it (e el. Ei .ine+ eu ma minune6 (e
f!rta (umitale+ (umneata ti/ai c!nstruit acest )iciu+ esti tatal lui+ este fiul (umitale si este at't (e 6(ra)an ca nu mai
reusesti sa/l pui la pam'nt. 3e ce nu te .ucuri4 / Pai+ cum sa ma .ucur4 / Ai citit cartea lui 7!*!l+ -Taras 5ul.a14 /
Nu. / Ei .ine+ ti/! p!)estesc eu. 5ine&nteles+ p!)estea este mult mai lun*a.
Taras 5ul.a era un ca6ac .atr'n care &si trimisese cei (!i fii sa stu(ie6e la seminarul (in Kie)+ un(e au ramas trei ani.
La re&nt!arcere+ erau (!i flacai )!inici. ericit ca/i re)e(e+ &si manifesta (ra*!stea parinteasca+ &n *luma+ 8ca6acii se
pare ca au un fel al l!r+ f!arte special+ (e a/si manifesta (ra*!stea09 le/a (at un .r'nci. 3ar .aietii n/au luat/! ca pe !
*luma+ au rip!stat si l/au pus pe tatal l!r la pam'nt. C'n( s/a ri(icat+ putin cam sif!nat+ Taras 5ul.a nu a f!st c'tusi (e
putin suparat+ (in c!ntra+ a f!st m'n(ru ca a f!st &n stare sa faca (!i fii at't (e 6(ra)eni.
-%i atunci+ (e ce nu esti si (umneata la fel (e m'n(ru ca si Taras 5ul.a c'n( )e6i ca fiul (umitale te/a pus la pam'nt4
3umneata esti tatal+ (umneata l/ai hranit+ l/ai &ntarit prin *'n(urile (umitale+ prin (!rintele (umitale, (eci esti f!arte
puternic. 3ar+ (aca )rei+ iata cum &l p!ti &n)in*e. Cum pr!ce(ea6a un tata care )rea sa/si cuminteasca fiul care face
ne.unii. Nu/i mai (a .ani+ si fiul+ lipsit (e mi2l!ace este ne)!it sa reflecte6e si sa/si schim.e c!mp!rtamentul. Atunci+
(umneata (e ce sa &ti mai &ntretii fiul4 Ca sa/ti tina piept4 Hai(e+ str'n*e/i putin suru.ul0 3in m!ment ce (umneata l/ai
a(us la )iata+ stii ca ai putere asupra lui. Altfel t!ata )iata te )ei lupta cu el sau )ei suferi+ fara ca sa *asesti nici!(ata
mi2l!cul p!tri)it (e a iesi (in (ificultate1.
3in pacate+ sunt prea putini aceia care a2un* sa pri)easca lucrurile astfel. %e lupta cu (isperare cu anumite ten(inte
ne*ati)e care se manifesta &n ei fara sa/si (ea seama ca pentru a a2un*e ac!l!+ au f!st f!arte puternici. Cu c't (usmanul
(in )!i este mai puternic+ cu at't aceasta (!)e(este ca f!rta )!astra este mai mare. 3a+ acesta este m!(ul &n care
tre.uie sa *'n(iti.
O.ser)ati numai c't sunteti (e crispati c'n( luptati cu )!i &nsi)a si c'te *reutati &nt'mpinati: se (a ! .atalie *r!6a)a &n
)!i si aceasta .atalie )a umple (e c!ntra(ictii. 3e !.icei c!nsi(erati ca t!t ceea ce este inferi!r &n )!i )a este (usman si
)reti sa/l uci(eti: (ar acest (usman este f!arte puternic+ caci &l caliti (e sute (e ani &n lupta pe care ! purtati c!ntra lui si
cu fiecare 6i el (e)ine t!t mai amenintat!r. Este a(e)arat ca a)em (usmani care traiesc &n n!i+ (ar (aca ei ne sunt
(usmani+ este )ina n!astra care nu suntem alchimisti (estul (e priceputi pentru a transf!rma t!tul.
Ce spune Ap!st!lul Pa)el 4 -Mi s/a &nfipt ! teapa &n carne. 3e trei !ri l/am ru*at pe M'ntuit!r sa mi/! &n(eparte6e si
El mi/a spus, -Iertarea mea sa/ti fie (e a2uns+ caci puterea mea se &mplineste &n sla.iciune1. Cel care simte ! sla.iciune
&n trupul+ inima sau mintea sa+ se cre(e saracit+ (ar se &nseala+ caci aceasta sla.iciune (in el p!ate fi i6)!r (e .!*atii.
3aca t!ate (!rintele i/ar fi satisfacute+ ar ram'ne pe l!c. Pentru ca sa pr!*rese6e+ el tre.uie sa se simta &m.!l(it+
&ntepat+ si t!cmai aceasta imperfectiune+ aceasta teapa &nfipta &n carnea lui este cea care &l !.li*a sa lucre6e &n
a('ncime+ sa se apr!pie (e Ceruri+ (e 3!mnul. Cerul lasa sa a)em anumite sla.iciuni t!cmai ca ele sa ne &mpin*a spre
munca spirituala+ caci ceea ce este &n aparenta ! sla.iciune+ este &n realitate ! f!rta.
Tre.uie sa punem la munca sla.iciunile n!astre+ pentru ca ele sa ne fie utile. Va mirati si spuneti, -3ar .ine+
sla.iciunile tre.uie sa le (am la fun(+ sa le anihilam01. ;ncercati si )eti )e(ea (aca )a )a fi us!r, )!i )eti fi cei &n)insi.
Pr!.lema se pune la fel cu !rice (efect sau )iciu+ in(iferent (aca este )!r.a (e lac!mie+ sen6ualitate+ )i!lenta+ p!fte
nemasurate sau )anitate+ tre.uie sa stiti cum sa le m!.ili6ati pentru ca ele sa lucre6e alaturi (e )!i &n (irectia pe care
ati ales/!. 3aca )reti sa lucrati sin*uri+ nu )eti reusi. 3aca )a )eti *!ni t!ti (usmanii+ t!t ceea ce )a re6ista+ cine )a mai
lucra pentru )!i+ cine ! sa )a mai ser)easca4
E<ista animale sal.atice pe care+ cu ra.(are+ !amenii le/au (!mesticit si pe care acum le tin l'n*a casa. Calul era
sal.atic+ c'inele era asemenea lupului si (aca !mul a f!st &n stare sa le (!mesticeasca+ aceasta s/a (at!rat faptului ca a
stiut sa culti)e &n el anumite calitati. Cu si*uranta ca ar putea &m.l'n6i si fiare sal.atice+ (ar pentru aceasta !mul ar
tre.ui sa/si (e6)!lte alte calitati.
Asa ca fiti fericiti, sunteti cu t!tii f!arte .!*ati (in m!ment ce a)eti cu t!tii sla.iciuni0 3ar este a.s!lut necesar sa stiti
sa le utili6ati si sa le puneti la lucru. Eu )/am (at e<emplul cu animalele+ (ar e<ista si alte f!rte ale naturii ca ful*erul+
electricitatea+ f!cul+ t!rentele... Acum ca stie cum sa le stap'neasca si sa se f!l!seasca (e ele+ !mul se &m.!*ateste. %i
cu t!ate acestea+ la &nceput ele i/au f!st t!ate f!rte !stile. Oamenil!r li se pare f!arte n!rmal sa se f!l!seasca (e f!rtele
naturii+ (ar (aca le spui sa utili6e6e )'ntul+ furtunile+ casca(ele+ ful*erele (in interi!rul l!r+ se mira. %i+ cu t!ate
acestea+ nimic nu este mai n!rmal si atunci c'n( )eti cun!aste re*ulile alchimiei spirituale+ )eti sti cum sa transf!rmati
si sa utili6ati chiar si !tra)urile care sunt &n )!i. 3a+ pentru ca ura+ furia+ *el!6ia si altele... sunt !tra)uri: (ar &n
;n)atam'ntul raternitatii Uni)ersale )eti afla cum sa le f!l!siti si )i se )a spune chiar cum sa )a ser)iti (e t!ate
f!rtele ne*ati)e (in )!i+ (in care a)eti (in plin. 3eci+ .ucurati/)a caci a)eti &n fata ! perspecti)a .una.
3e acum &nainte+ &n mintea )!astra+ t!tul tre.uie sa se schim.e. 5ine&nteles ca nu tre.uie sa )a aruncati ime(iat asupra
raului si sa &ncepeti sa m'ncati (in el cu p!l!nicul. ;n fiecare faptura+ chiar si &n cea mai .una+ sunt &nt!t(eauna
ascunse ten(inte infernale care )in (intr/un trecut f!arte &n(epartat. Nu se pune pr!.lema (e a le sc!ate pe t!ate
(e!(ata+ su. prete<tul (e a le utili6a.
Tre.uie sa faceti mai &nt'i ! punctie+ sa preluati (!ar c'ti)a at!mi+ c'ti)a electr!ni pe care sa &i (i*erati .ine. Nu este
ca6ul sa )a .a*ati &n *'lcea)a cu Infernul caci el este cel care )a iesi &n)in*at!r. Tre.uie sa stiti cum sa pr!ce(ati.
Tre.uie sa c!ntinuati sa lucrati cu f!rtele superi!are prin ru*aciuni+ arm!nie+ (ra*!ste si+ (in c'n( &n c'n(+ atunci c'n(
(in a('ncul )!stru iese ce)a care sc!ate *hearele+ (intii+ un*hiile pentru a )a pr!)!ca la )re! nesa.uinta+ atunci
capturati/l+ luati/l &n stu(iu &n la.!rat!rul )!stru si faceti/l sa/si secrete !tra)urile pentru ca )!i sa le puteti utili6a, )eti
!.ser)a atunci ca raul a(uce t!cmai acel element (e care a)eti ne)!ie pentru a !.tine (eplinatatea. 3ar+ )a repet+ fiti
f!arte atenti si (upa cele ce )/am spus nu fiti nes!c!titi si nu )a c!.!r'ti sa )a masurati cu raul. Nu spuneti, -Aha0 Am
&nteles acum+ las ca/i arat eu lui01 caci s/ar putea sa nu mai urcati. Un!ra li s/a &nt'mplat. %/au cre6ut f!arte puternici+
&n timp ce (e fapt nu erau suficient (e anc!rati &n .ine+ &n lumina+ si acum+ .ietii (e ei+ &n ce hal sunt0 T!ate f!rtele
ne*ati)e sunt calare pe ei+ pe cale (e a/i (istru*e0
%e spune &n Talmu(+ ca la sf'rsitul timpuril!r+ cei 3repti+ a(ica Initiatii+ se )!r !spata (in carnea Le)iatanului+ acest
m!nstru care traieste pe fun(ul !ceanel!r. 3a+ )a fi sf'rtecat+ sarat... si pastrat+ pr!.a.il &n c!n*elat!are. Ap!i+ la
m!mentul p!tri)it+ t!ti cei 3repti se )!r !spata cu .ucati (in carnea lui. Ce perspecti)a &m.ucurat!are0
3aca ar tre.ui sa &ntele*em aceasta literal+ cre( ca ! multime (e crestini+ (e esteti+ ar fi pe (rept cu)'nt (e6*ustati. 3ar
tre.uie sa interpretam si iata interpretarea. Le)iatanul este ! entitate c!lecti)a care repre6inta l!cuit!rii planului astral
8sim.!li6at prin !cean9 si (aca acest m!nstru )a c!nstitui &ntr/! 6i !spatul cel!r 3repti+ aceasta &nsemnea6a ca cel ce
stie sa/si stap'neasca si sa/si utili6e6e p!ftele si pasiunile (in planul astral+ p!ate *asi &n ele un i6)!r (e .!*atii si (e
.inecu)'ntari.

Capit!lul II AR5ORELE UMAN

A)em unele !r*ane ale car!r functii nu )i se par nici spirituale+ nici estetice+ nici prea curate si care t!tusi sunt (e!se.it
(e necesare+ caci fiecare celula+ fiecare !r*an al n!stru este le*at (e alte celule si (e alte !r*ane &n acelasi fel &n care
ra(acinile unui c!pac sunt &n le*atura cu ramurile+ frun6ele+ fl!rile si fructele. %i (aca !mul taie aceste ra(acini+ a(ica
suprima !r*anele care sunt fun(amentul e<istentei sale+ (ecur* (e aici c!nsecinte teri.ile. Este (rept ca aceste !r*ane
p!t pr!)!ca c'te!(ata e)enimente (ramatice+ (ar n!i tre.uie sa le lasam sa traiasca &ncerc'n( sa e<tra*em (in ele
f!rte pe care ap!i sa le transf!rmam.
Ni se &nt'mpla sa ne miram citin( .i!*rafiile un!r !ameni cele.ri / .ar.ati sau femei / si c!nstat'n( ca multi (intre ei
a)eau c!mp!rtamente an!rmale+ ten(inte m!nstru!ase sau chiar criminale. Necun!sc'n( structura !mului+ nu putem
&ntele*e cum (e era p!si.il asa ce)a. ;n realitate este f!arte simplu, (in cau6a ten(intel!r l!r inferi!are cu care tre.uiau
&n m!( c!ntinuu sa lupte pentru a le (!mina+ acesti !ameni reuseau+ c!nstient sau inc!nstient+ sa reali6e6e *refe &n
pr!fun6imile fiintei l!r. Cu c't pasiunile l!r 8ra(acinile l!r9 erau mai puternice si mai &nf!cate+ cu at't (a(eau fructe
mai *ust!ase+ !pere remarca.ile. ;n timp ce multi altii+ care nu a)eau nici unul (in acele (efecte+ au ramas sterili+ n/au
(at nimic !menirii si au trait ! )iata cu t!tul ne&nsemnata si me(i!cra.
Prin aceasta nu )reau sa le *asesc ! scu6a sau sa spun ca tre.uie sa ne culti)am ten(intele ne*ati)e+ nu+ (ar tre.uie sa
&ntele*em aceasta su.lima fil!s!fie care ne &n)ata cum sa utili6am f!rtele raului pentru a pr!(uce creatii marete.
Cu c't trunchiul si ramurile se ri(ica mai mult spre cer+ cu at't ra(acinile se &nfun(a mai a('nc &n pam'nt. Cel care nu
&ntele*e aceasta se sperie )a6'n( c't se &ntin(e raul. Nu tre.uie sa ne fie frica, t!tul &n natura este c!nstruit (upa le*i
f!arte &ntelepte. 3aca nu a)em ra(acini a('nc &nfipte+ nu )!m putea fi capa.ili sa e<tra*em (in s!l elementele
hranit!are (e care a)em ne)!ie si nici sa re6istam la intemperiile )ietii. %a anali6am acum mai pr!fun( aceasta
anal!*ie &ntre !m si ar.!re. Ra(acinile c!respun( st!macului si se<ului. 3a+ !mul este &nra(acinat &n pam'nt (at!rita
st!macului care &i permite sa se hraneasca si se<ului care &i permite sa se &nmulteasca. Trunchiul sunt plam'nii si
inima+ a(ica sistemul respirat!r si cel circulat!r cu curentii arteriali si )en!si. ;n trunchi curentul (escen(ent transp!rta
se)a preparata care hraneste c!pacul+ &n timp ce curentul ascen(ent transp!rta se)a .ruta &n frun6e un(e este
transf!rmata. La fel se petrec lucrurile si &n n!i cu circulatia san*uina: sistemul arterial p!arta s'n*ele curat+ iar
sistemul )en!s pe cel )iciat. Cele (!ua curente lucrea6a &mpreuna pentru c!nser)area ar.!relui uman.
run6ele+ fl!rile si fructele c!respun( capului. T!ate *'n(urile sunt fructele !mului+ caci el fructifica prin cap. 3ar
trunchiul 8cu ramurile9 la fel ca si frun6ele+ fl!rile si fructele sunt le*ate &ntre ele.
%a )e(em acum ce anal!*ii putem sta.ili &ntre c!pac si (iferitele n!astre c!rpuri. Ra(acinile c!respun( c!rpului fi6ic+
trunchiul c!rpului astral+ si ramurile c!rpului mental. Aceste trei c!rpuri, fi6ic+ astral si mental f!rmea6a natura n!astra
inferi!ara / pers!nalitatea. Aceste trei c!rpuri sunt cele care ne permit sa acti!nam+ sa simtim si sa *'n(im+ (ar &n
re*iunile inferi!are. Ap!i+ )e(em ca c!rpul cau6al c!respun(e frun6el!r+ c!rpul .u((hic fl!ril!r si c!rpul atmic
fructel!r. Ele f!rmea6a trinitatea superi!ara / in(i)i(ualitatea: si (at!rita l!r !mul p!ate *'n(i+ simti si acti!na &n
re*iunile superi!are.
3e e<emplu+ st!macul este ! u6ina &n care se transf!rma materia .ruta: ac!l! se *asesc ra(acinile fiintei n!astre fi6ice.
Materia prima pe care am (at/! st!macului este ap!i succesi) prelucrata &n plam'ni+ &n inima+ &n creier: ea (e)ine
*'n(uri+ sentimente+ iar acestea+ la r'n(ul l!r+ c!.!ara &n !r*anism pentru a hrani celulele cu ener*ia l!r su.tila.
NATURA %UPERIOARA

C!rp atmic 8Actiuni superi!are9..................... ..................................................ructe
C!rp .u((hic 8%entimente superi!are9............... ..................................................l!ri
C!rp cau6al 87'n(uri superi!are9.................... ..................................................run6e
///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
C!rp mental 87'n(uri9...................................... ..................................................Ramuri
C!rp astral 8%entimente9................................. ..................................................Trunchi
C!rp fi6ic 8Actiuni9....................................... ..................................................Ra(acini

NATURA INERIOARA

Acesta este m!(ul &n care se fac schim.urile permanente &ntre fiinta n!astra fi6ica si fiinta n!astra psihica (ar si &ntre
Eul inferi!r si %inele superi!r. ara aceste schim.uri+ &n lipsa acestei circulatii (e ener*ii+ am muri.
;n m!( sim.!lic+ !mul repre6inta (eci un ar.!re cu ra(acini+ trunchi+ ramuri+ frun6e+ fl!ri si fructe. 3ar+ (aca este
e)i(ent ca t!ate fiintele p!se(a ra(acini+ trunchi si ramuri+ ma2!ritatea sunt c!paci fara fructe+ fara fl!ri si chiar fara
frun6e. 5ine&nteles ca fiecare fiinta p!ate face ca &n ea sa &nfl!reasca fl!ri: numai ca+ pentru aceasta ea tre.uie sa
cree6e+ sa (etina f!arte multe cun!stinte si sa sacrifice timp pentru ca aceste fl!ri sa a2un*a sa se (eschi(a+ sa e<hale
parfumuri si sa f!rme6e fructe.
ructele sunt !perele (iferitel!r )irtuti. ;n frun6e+ fl!ri si fructe putem )e(ea (ra*!stea+ &ntelepciunea si a(e)arul.
run6ele repre6inta &ntelepciunea+ fl!rile (ra*!stea si fructele a(e)arul. Cel a carui c!nstiinta a c!.!r't prea a('nc &n
materie nu mai cun!aste nici lumina+ nici cal(ura+ nici )iata. El se afla &n partea *r!siera a ar.!relui+ &n cele trei
c!rpuri, fi6ic+ astral+ mental. 3ar miscarea+ cal(ura+ lumina se manifesta numai &n frun6e+ &n fl!ri si &n fructe. Cel ce
cauta &ntelepciunea+ (ra*!stea+ a(e)arul+ traieste &n frun6e+ &n fl!ri si &n fructe, &n cele trei c!rpuri superi!are.

C!rp atmic 8A(e)ar9....................................... ..................................................ructe
8Viata9
C!rp .u((hic 83ra*!ste9.................................... ..................................................l!ri
8Cal(ura9
C!rp cau6al 8;ntelepciune9............................... ..................................................run6e
8Lumina9
C!rp mental ..................................................... ...................................................Ramuri
C!rp astral ..................................................... ...................................................Trunchi
C!rp fi6ic ..................................................... ...................................................Ra(acini

Ra(acinile sunt (eci cele care pre*atesc hrana pentru fructele care se c!c &n )'rful fiintei+ ele sunt le*ate (e fructe: ele
sunt punctul (e plecare+ iar fructele sunt punctul (e s!sire. C'n( fructele s/au p'r*uit+ lucrul ra(acinil!r &ncetea6a.
ructele+ cu s'm.urele sau semintele l!r c!nstituie )iit!arele ra(acini ale unui n!u ar.!re: &n ele &ncepe sa &nc!lteasca
tulpina. aptul ca unele plante au fructele (irect &n ra(acini 8tu.erculi9 in(ica t!cmai e<istenta le*aturii (intre ra(acini
si fructe. Plantele cu tu.erculi sunt cele care n/au stiut sa se (e6)!lte &n lumea spirituala: ele au ramas su. pam'nt...
Ve(eti ca e<ista (e asemenea c'te ! le*atura &ntre trunchi si fl!ri+ &ntre ramuri si frun6e. Acelasi lucru se &nt'mpla si la
!m un(e c!rpul fi6ic este le*at (e spirit+ inima (e suflet si intelectul inferi!r (e c!rpul cau6al sau (e inteli*enta
superi!ara. 3e aceea e<ista schim.uri si ! str'nsa le*atura &ntre .rute si Mari maestri+ &ntre !ameni !.isnuiti si sfinti+
&ntre !ameni cu talent si *enii.

%pirit....................................................ructe.......................................Mari maestrii+ Initiati
%uflet....................................................l!ri.........................................%finti
Inteli*enta............................................run6e......................................7enii
Intelect.................................................Ramuri si mu*uri.....................Oameni cu talent
Inima....................................................Trunchi....................................Oameni !.isnuiti
C!rp fi6ic.............................................Ra(acini....................................5rute

%i acum+ ia sa pri)im, frun6ele sunt cele care transf!rma se)a .ruta &n se)a preparata: t!t asa alchimistii transf!rmau+
cu a2ut!rul pietrei fil!6!fale+ t!ate metalele &n aur. 3a+ (ar un alchimist tre.uie sa fie superi!r unui .un chimist.
Chimistul nu este !.li*at sa intr!(uca &n e<perientele sale alte elemente (ec't cele materiale+ &n timp ce alchimistul
este0 Iata (e ce unii alchimisti+ cu t!ate ca pre*ateau t!tul cu mi*ala+ cun!sc'n( la perfectie f!rmula pietrei fil!6!fale+
nu reuseau sa !.tina re6ultate. Ei nu erau nici .uni+ nici a(e)arati alchimisti. Un alchimist a(e)arat stie ca+ &n afara
elementel!r chimice pe care le/a preparat respect'n( f!rmula e<acta+ tre.uie ca (in el sa mai emane ! f!rta care sa
(eclanse6e pr!cesul specific. 3in punct (e )e(ere intelectual+ multe pers!ane sunt &n p!sesia un!r secrete+ (ar ele nu
p!t !.tine re6ultate caci nu p!se(a puterea si )irtutile necesare. a.ricarea pietrei fil!6!fale nu este at't un pr!ces fi6ic
c't este un pr!ces psihic si spiritual. Cel care (!reste sa !.tina piatra fil!6!fala tre.uie sa apr!fun(e6e )irtutile si sa le
reali6e6e &n el &nsusi: (!ar &n aceste c!n(itii materia &l )a asculta.

Capit!lul III CARACTER %I TEMPERAMENT

3espre !rice fiinta )ie+ animal+ insecta sau !m se spune &n *eneral ca &si are caracterul pr!priu+ sau pentru a utili6a un
termen mai lar*+ caracteristici pr!prii. ;n lim.a2ul curent+ termenii (e -temperament1 sau -caracter1 se utili6ea6a
ne(iferentiat si cu t!ate acestea &n realitate ele (esemnea6a lucruri (iferite.
Temperamentul este prin esenta le*at (e latura )itala: el este sinte6a tutur!r instinctel!r+ ten(intel!r si impulsuril!r pe
care !mul are (ificultati &n a le c!recta sau a le suprima+ &ntruc't ele &si au ra(acinile &n natura sa .i!l!*ica si
fi6i!l!*ica. 3eci+ temperamentul este mai cur'n( &nru(it cu latura animalica a !mului.
;n ceea ce pri)este caracterul+ fara a ne (is!cia (e temperament+ el repre6inta latura inteli*enta+ c!nstienta+ )!luntara.
Caracterul este re6ultatul muncii c!nstiente a !mului+ prin care el a reusit sa m!(ifice / sa a(au*e sau sa re(uca / ce)a
&n temperamentul sau+ cu a2ut!rul inteli*entei+ a sensi.ilitatii sau a )!intei sale. Caracterul este c!mp!rtamentul unei
fiinte c!nstiente care stie e<act ceea ce face si &nc!tr! se &n(reapta+ &n timp ce temperamentul repre6inta numai
impulsiunile (e !ri*ine .i!l!*ica+ ten(intele inc!nstiente. Caracterul p!ate fi c!nsi(erat ! sinte6a a tutur!r
particularitatil!r temperamentului (!minate si stap'nite.
iecare !m )ine pe lume cu un anumit temperament+ .ine (efinit+ care este apr!ape imp!si.il (e m!(ificat. 3ar+ cum
caracterul este f!rmat (in ten(intele c!nstiente ale !mului+ care *'n(este+ c'ntareste+ care (!reste sa se remarce &n .ine
sau &n rau+ el &si p!ate crea un c!mp!rtament+ un m!( (e manifestare care a(ese!ri )ine &n c!ntra(ictie cu
temperamentul sau. Acesta este caracterul. Pri)it astfel+ caracterul este temperamentul nuantat+ c!l!rat+ !rientat si
(iri2at catre un sc!p+ catre un i(eal. El este asemenea unei !.isnuinte create &n m!( c!nstient si care a2un*e+ &n final+ !
a (!ua natura. La nastere caracterul nu e<ista &nca+ el se f!rmea6a cu timpul. La c!pii+ acest lucru este e)i(ent, ei au
temperament+ (ar nu au &nca caracter.
Hip!crate a (elimitat patru tipuri (e temperamente, san*uin+ .ili!s 8sau c!leric9+ ner)!s si limfatic. 3ar mai e<ista si
alte clasificari. ;n astr!l!*ia tra(iti!nala+ &nt'lnim sapte, s!lar+ lunar+ mercurian+ )enusian+ martian+ 2upiterian si
saturnian. %e mai p!t face trei (istinctii functie (e, pre(!minanta laturii .i!l!*ice / !mul instincti) / + pre(!minanta
laturii afecti)e / !mul sentimental / si pre(!minanta laturii sentimentale / !mul intelectual / .
Temperamentul (efineste (eci ceea ce !mul este+ (ar me(iul+ familia+ s!cietatea+ instruirea+ si asa mai (eparte+ e<ercita
! influenta asupra lui+ transf!rm'n(u/l si f!rm'n(u/i caracterul. ;ntruc't in(i)i(ul &si f!rmea6a caracterul su. influenta
me(iului si a c!n(itiil!r &n care traieste+ se e<plica (e ce el se p!ate &m.unatati sau &nrautati. V!inta pers!nala si
c!nstienta inter)ine cu ! p!n(ere imp!rtanta &n f!rmarea caracterului si ea repre6inta ceea ce !mul a h!tar't sau a
acceptat sa fie+ (ar si influenta cel!rlalti este f!arte imp!rtanta.
Nu este ne)!ie sa )a e<plic (in n!u ca+ faptul ca ne nastem cu un anumit temperament+ nu este lipsit (e ! .una
m!ti)atie. %titi ca aceasta este c!nsecinta )ietil!r anteri!are+ a &ncarnaril!r prece(ente, &n trecut+ prin *'n(urile sale+
prin (!rintele sale+ prin faptele sale+ !mul s/a le*at (e anumite f!rte care+ &n pre6ent+ (etermina su.c!nstientul sau+
a(ica temperamentul: si aici el nu prea p!ate inter)eni. Este ca si &n sistemul !s!s, nici aici el nu p!ate sa m!(ifice
nimic, nici sa/si mareasca craniul+ nici sa/si lun*easca nasul+ nici sa/si &n(repte .ar.ia. ;n m!( similar+ cu t!ate ca &n
natura t!tul se transf!rma sau se p!ate m!(ifica prin at!tputernicia *'n(ului si a )!intei+ asupra elementel!r
inc!nstiente c!nstituin( temperamentul+ m!(ificarile p!si.ile sunt at't (e lente si (e impercepti.ile &nc't+ la scara unei
sin*ure &ncarnari+ se p!ate c!nsi(era ca ele sunt ine<istente. ;n schim.+ caracterul p!ate fi m!(ificat+ ameli!rat+ f!rmat
si t!cmai acestea sunt sarcina si munca (iscip!lului unei ;n)ataturi %pirituale.
%a luam e<emplul unui !m (inamic+ furtun!s+ chiar )i!lent, este at't (e .rusc si (e cate*!ric &nc't nu p!ate pr!nunta !
fra6a fara a/i rani pe ceilalti sau fara a le pre2u(icia interesele. Temperamentul sau impulsi) &l &mpin*e mereu la eruptii
si e<pl!6ii. 3ar+ &ntr/! .una 6i+ !mul acesta reali6ea6a ca felul lui (e a fi &i a(uce pre2u(icii si cu )!inta+ a2un*e (upa
putina )reme sa/si &m.unatateasca caracterul+ sa/si t!arne+ cum se spune+ putina apa &n )in. ;n realitate+ el a ramas
capa.il (e a rip!sta prin in2urii sau l!)ituri / si aceasta p'na la sf'rsitul e<istentei sale / (ar+ (at!rita )!intei+ a a2uns sa
se p!ata stap'ni+ sa *aseasca *estul+ cu)'ntul+ pri)irea care sa nu pr!)!ace stricaciuni. Acesta este caracterul.
Caracterul este (eci ! f!rma (e c!mp!rtament 8fata (e ceilalti si fata (e sine9 f!rmat &n 2urul temperamentului. Este !
atitu(ine+ un m!( (e a acti!na care re6ulta (in unirea+ (in &m.inarea (iferitel!r elemente+ calitati sau (efecte
(eterminate. Munca (iscip!lului tre.uie (eci sa se .a6e6e pe aceasta cun!astere a temperamentului si a caracterului
pentru ca+ chiar si atunci c'n( temperamentul nu &l pre(ispune+ sa reuseasca t!tusi sa/si f!rme6e un caracter care sa se
manifeste prin .unatate+ *ran(!are si *ener!6itate. 5ine&nteles ca nu este un lucru us!r+ caci altfel t!ata lumea si/ar fi
f!rmat (e2a un caracter (i)in+ (ar tre.uie lucrat &n acest sens.
%a re)enim la e<emplul cu ar.!rele. Un(e se afla temperamentul sau4 ;n ra(acini. Ra(acinile sunt cele care (etermina
&ntrea*a structura+ calitatile si f!rta ar.!relui. ;n ceea ce pri)este caracterul... este (e la sine &nteles ca un c!pac nu
p!ate a)ea caracter si t!tusi fructele si fl!rile sale au anumite calitati+ pr!prietati particulare 8sunt astrin*ente+ la<ati)e+
calmante+ e<citante+ hranit!are etc.9 (espre care se p!ate spune ca ele c!nstituie caracterul sau.
Ei .ine+ ar.!rele nu si/ar putea pr!(uce manifestarile caracteristice+ fructele si fl!rile+ (aca nu ar a)ea ra(acini. ;n m!(
similar+ nici !mul n/ar putea a)ea un caracter (aca n/ar a)ea mai &nt'i temperament. Temperamentul c!nstituie
re6er)!rul (in care el &si e<tra*e elementele necesare caracterului. Este ca si &ntr/! u6ina sau ca &ntr/un la.!rat!r, un
anumit la.!rat!r pr!(uce un anumit pr!(us: ! anumita u6ina este speciali6ata &n anumite pr!(use (e fa.ricatie.
Pr!(usele sunt .ine (eterminate. La animale nu se p!ate )!r.i (espre caracter.
La pisici+ c'ini sau s!areci+ caracterul este maniera l!r pr!prie (e a musca+ (e a 6*'ria+ (e a latra+ (e a m'nca+ (e a
aler*a. 3eci+ f!arte putin. Animalele au (!ar temperament+ caci asa cum )/am spus+ caracterul este ! particularitate pe
care !mul si/! f!rmea6a &n m!( c!nstient: &n timp ce animalele nu p!t face nimic pentru a se transf!rma+ ele sunt ceea
ce le/a facut natura. 3eci+ (iferenta (intre animale si !ameni este aceea ca animalele sunt limitate prin temperamentul
l!r+ ele sunt c!n(amnate a nu iesi (in limitele impuse (e natura+ ram'n fi(ele instinctel!r l!r. C'n( se sf'sie &ntre ele+
animalele sunt ne)in!)ate+ ele nu &ncalca le*ile naturii+ caci acti!nea6a c!nf!rm le*il!r naturii. ;n timp ce !mul
(ispune (e multe p!si.ilitati si c!n(itii fa)!ra.ile pentru a se transf!rma &n .ine sau &n rau+ sau chiar pentru a &ncalca
le*ile naturii si pentru a fi neascultat!r.
Am a2uns acum la ! pr!.lema practica si anume, cum sa ne transf!rmam. E)i(ent+ este un lucru (ificil+ caci materia
fiintei n!astre fi6ice si psihice este re6istenta si nu se lasa chiar at't (e us!r m!(elata. Cu t!ate acestea este p!si.il+ si
)!m )e(ea cum anume.
;nt'lnim materia su. patru f!rme, s!li(a+ lichi(a+ *a6!asa si plasma+ c!respun6at!are cel!r patru elemente, pam'nt+
apa+ aer+ f!c. iecare (intre aceste elemente se caracteri6ea6a printr/! su.tilitate si ! m!.ilitate superi!are
prece(entel!r. Putem spune ca re*asim aceste elemente chiar si &n !m, c!rpul fi6ic c!respun(e pam'ntului: c!rpul
astral 8inima9 c!respun(e apei: mentalul 8intelectul9 c!respun(e aerului si c!rpul cau6al 8spiritul9 c!respun(e f!cului.
;n ce rap!rturi se afla aceste elemente4 Pentru a le &ntele*e )!m citi ! pa*ina (in marea carte a naturii )ii.
Cine)a se &nt!rcea &ntr/! 6i (intr/! plim.are pe malul marii. L/am &ntre.at, 1Ei+ si ce/ai )a6ut ac!l!4 / Oh+ nimic
(e!se.it0 / Cum+ chiar n/ai )a6ut nimic4 / Nu+ nu era nimic special (e )a6ut, marea era linistita+ s!arele stralucea+ at'ta
t!t. / 3a+ (ar era ac!l! ce)a esential+ ce)a pe care (aca l/ai fi !.ser)at si l/ai fi &nteles+ ar fi putut sa/ti schim.e &ntrea*a
)iata+ &ntrea*a fiinta1.
5ine&nteles ca s/a uitat la mine cu mirare. L/am &ntre.at, 1%t'ncile+ le/ai )a6ut4 / 3a. / %i ai !.ser)at ce f!rme
prelucrate au4 / 3a. / Ei .ine+ cine a facut asta4 / Apa+ .ine&nteles+ arunc'n(u/se asupra l!r. / %i ce a (eterminat apa sa
faca aceasta4 / Aerul. / %i cine a pus &n miscare aerul4 / Pr!.a.il ca s!arele. / Ah+ sla)a 3!mnului01 3ar+ ma pri)ea t!t
fara sa &ntelea*a si atunci i/am e<plicat.
%!arele pune &n miscare aerul+ aerul acti!nea6a asupra apei+ si apa asupra pam'ntului. %a tra(ucem, spiritul lucrea6a
asupra intelectului+ intelectul lucrea6a asupra inimii si inima lucrea6a asupra c!rpului fi6ic. 3e aceea este necesar sa
&n)atati sa lucrati cu spiritul )!stru+ caci el )a iluminea6a intelectul+ acesta la r'n(ul lui )a )a lumina inima iar inima
)a )a purifica c!rpul fi6ic. 3eci+ puteti sa )a transf!rmati (aca &ntele*eti interactiunea cel!r patru elemente, caracterul
se )a transf!rma mai &nt'i si p!ate ca &ntr/! .una 6i+ chiar si temperamentul )a putea fi putin m!(ificat. E<ista si
p!si.ilitatea (e a ne transf!rma t!tal+ (ar cu c!n(itia (e a &ncepe cu &nceputul, cu spiritul. Intr!(uceti &n spiritul )!stru
! fiinta su.lima+ un i(eal &nalt+ si c!ncentrati/)a 6ilnic asupra lui, el )a intr!(uce &n )!i )i.ratii n!i care se )!r pr!pa*a
&ncetul cu &ncetul p'na &n a('ncul fiintei )!astre. 5ine&nteles ca este ! munca (e lun*a (urata ale carei re6ultate nu le
)eti remarca ime(iat+ (ar aceasta nu tre.uie sa )a !preasca (in (rum. Uitati/)a c'ta )reme i/a tre.uit marii ca sa
fas!ne6e st'ncile0 Asa &nc't+ a)eti &ncre(ere si cura2+ caci &ntr/! 6i )eti sf'rsi si )!i prin a )a fas!na - st'nca )!astra -
a(ica c!rpul fi6ic.

Capit!lul IV MO%TENIREA RE7NULUI ANIMAL

iinta umana este ! sinte6a a t!t ceea ce e<ista &n uni)ers. Asa &nc't sa nu )a mire c'n( ma au6iti spun'n( ca si
animalele se afla &n ea: ele se afla &n su.c!nstientul !mului+ su. f!rma (e instincte+ impulsiuni+ ten(inte. Viata n!astra
instinctuala si pasi!nala repre6inta ! multime (e animale pe care a)em sarcina (e a le (!mestici si (e a le pune la
munca+ asa cum !mul a facut (e2a cu calul+ .!ul+ c'inele+ capra+ pisica+ !aia+ camila+ elefantul si altele.
Pe )remea c'n( A(am si E)a traiau &n Para(is+ ei c!n)ietuiau &n fratie cu animalele si acestea la r'n(ul l!r traiau
pasnic &mpreuna. A(am le a)ea &n *ri2a si t!ate &l ascultau si &l &ntele*eau. ;mi )eti spune ca n/ati &nt'lnit nici!(ata !
astfel (e relatare &n nici ! lucrare a )reunui ist!ric: (a+ (ar (aca a)eti la (isp!6itie A=asha Vhr!nica+ Analele
umanitatii+ puteti afla ca &nainte (e ca(ere+ c'n( fiinta umana a)ea lumina+ cun!asterea+ frumusetea+ puterea+ t!ate
f!rtele naturii erau &n arm!nie cu ea si ! ascultau. 3ar ulteri!r+ c'n( !mul a h!tar't sa asculte si sa urme6e alte )!ci si
alte )!inte+ sim.!li6ate &n 7ene6a prin sarpe+ el si/a pier(ut lumina ca si puterea asupra animalel!r+ &n s'nul car!ra s/a
pr!(us atunci ! a(e)arata scin(are, unele au c!ntinuat sa urme6e !mul si i/au ramas cre(inci!ase+ altele i/au (eclarat
ra6.!i pentru ca nu au putut sa/i ierte *reseala.
5ine&nteles+ ma2!ritatea !amenil!r este (eparte (e a accepta ! asemenea i(ee+ ei nu )a( nici ! le*atura &ntre natura l!r
si cea a animalel!r. 3ar eu )a p!t spune ca multe (in starile n!astre interi!are au f!rma ti*ril!r+ a mistretil!r+ a
cr!c!(ilil!r+ a le!par6il!r+ a c!.rel!r+ a sc!rpi!nil!r+ a caracatitel!r+ &n timp ce altele au f!rma pasaril!r pline (e
(ui!sie+ (e .unatate. O &ntrea*a fauna misuna &n interi!rul n!stru. 3aca )a &nchipuiti ca animale preist!rice ca
(in!6aurii+ ihti!6aurii+ pter!(actilii+ (ipl!(!cus sau mamutii au (isparut+ )a &nselati+ caci ele e<ista &nca &n n!i. ;mi )eti
spune, -3ar nu e<ista at'ta l!c &n n!i01 3a+ .ine&nteles+ (ar ele e<ista su. ! alta f!rma &n c!rpurile n!astre, astralul
inferi!r si mentalul inferi!r. Tre.uie sa &ntele*eti ca imp!rtante nu sunt nici f!rma si nici (imensiunea fi6ica a
animalului+ ci natura sa+ chintesenta manifestaril!r sale.
ara &n(!iala ca ati remarcat ca in(iferent (e aspectul sau fi6ic+ fiecare animal se recun!aste printr/! &nsusire pr!prie.
3espre iepure nu se )!r.este at't (espre m!(ul &n care se hraneste sau (espre urechile sale lun*i si mari c't (espre
temperamentul sau fric!s. 3espre lup nu se p!meneste at't *'tul sau *r!s sau capacitatea (e a parcur*e (istante lun*i
c't (espre instinctul sau (e a uci(e, c'n( &i este f!ame si ataca ! st'na+ (ese!ri nu uci(e ! sin*ura !aie+ c't i/ar fi
suficient pentru a/si p!t!li f!amea+ ci mai multe. Leul are (rept caracteristica m'n(ria si cute6anta: ti*rul+ cru6imea:
)ulturul+ pri)irea patrun6at!are si (ra*!stea (e &naltimi: tapul+ sen6ualitatea: p!rcul+ mur(aria: pisica+ in(epen(enta si
supletea: .!ul+ ra.(area: camila+ s!.rietatea: c!c!sul+ c!m.ati)itatea+ s.a.m.(... 3aca ar tre.ui sa trecem &n re)ista
t!ate animalele+ nu am mai termina.
3eci+ animalele se re*asesc &n n!i prin calitatile sau prin (efectele l!r. Pe (e alta parte e<ista pers!ane a car!r fi*ura ne
aminteste fi*ura unui animal. 3ese!ri+ am )erificat si eu c'ta (reptate a)ea fi6i!n!mistul el)etian La)ater !.ser)'n(
asemanari &ntre anumiti in(i)i6i si unele animale, purcelusi+ .er.eci+ maimute c'ini+ cai+ camile+ *aini+ pesti+ etc.
Urmariti/)a si )eti putea (esc!peri ! sume(enie (e animale &n )!i, )eti )e(ea ca un anume sentiment este un leu+ ca un
altul este sc!rpi!n... 7'n(urile c!respun( lumii &naripate+ ele au ! anal!*ie cu pasarile+ &n timp ce sentimentele
&m.raca un (!meniu f!arte )ast, reptile+ patrupe(e+ !ameni si (easemenea elementalii+ lar)e+ spirite (es&ncarnate... 3in
t!ate p!pulatiile si tri.urile care au e<istat+ nici unul nu a (isparut. T!tul traieste &n !m+ (ar )a este *reu sa &ntele*eti &n
ce fel si &n ce stare a materiei mai su.6ista ele. Pentru m!ment eu )a spun (!ar c'te)a cu)inte+ (ar )!i sa retineti ca &n
!m se re*aseste t!tul, muntii+ lacurile+ r'urile+ mineralele+ metalele+ si .ine&nteles+ animalele.
%i acum sa )e(em care este r!lul !mului4 Omului &i re)ine sarcina (e a &m.l'n6i+ (e a arm!ni6a si (e a re&mpaca t!t ce
se afla &nauntrul sau. ;n acest fel+ fiarele )!r (e)eni animale (!mestice care )!r munci pentru el. Este &n interesul lui+ si
asta se )e(e &n )iata (e t!ate 6ilele, taranul care are multe animale (!mestice le pune la lucrul pam'ntului+ la carat+ si
traieste si se &m.!*ateste (e pe urma pr!(usel!r l!r.
Oamenil!r le re)ine un r!l imens &n creatie+ r!l pe care l/au uitat &n(epart'n(u/se (e I6)!r. Ei nu mai stiu pentru ce
sunt pre(estinati si &n l!c sa e(uce animalele (inauntrul l!r+ ei se c!mp!rta ca si ele, se sf'sie si se man'nca unii pe
altii. Ceea ce este c't (e c't !menesc+ sunt hainele+ (ec!ratiile+ casele+ c'te)a carti+ c'te)a !pere (e arta+ (a+ acestea
(en!ta putina cal(ura+ (ar )iata interi!ara nu este prea *r!6a)a... &n ea misuna t!t s!iul (e fiare sal.atice: (a+ aceleasi
instincte+ aceleasi p!fte+ aceleasi cru6imi. %a nu cre(eti cum)a ca !mul a scapat (e animale. 3ar cum nu le )e(e+ el nu
cre(e ca ele p!t e<ista &n *'n(urile si &n sentimentele sale. %i cu t!ate acestea e<ista0 7el!6ia+ ura+ (!rinta (e
ra6.unare+ t!ate acestea sunt animale. %arcina n!astra este acum (e a le &m.l'n6i+ (e a le (resa p'na la a le a(uce &n
stare (e a ne ser)i. uria+ )anitatea+ f!rta se<uala+ t!ate tre.uie &nhamate+ (!mesticite+ pentru a ne ser)i (e ele. Cel ce
stie sa (!mesticeasca fiarele care traiesc &n el p!ate sa se .i6uie pe munca l!r si prin ele )a trai &n .elsu*.
Pri)iti ce se &nt'mpla &n unele re*iuni sau &n unele tari &nca sal.atice. 3aca c!piii+ !*ra(a+ turma nu sunt
supra)e*heate+ (aca nu se iau masuri pentru a le apara+ fiarele le p!t ataca+ uci(e si (e)!ra. T!t astfel+ (aca !mul nu se
stie apara+ fiarele )in (in c'n( &n c'n( si &i sf'sie pr!prii c!pii. Acestia sunt *'n(urile lui p!6iti)e+ sentimentele
frum!ase+ elanurile+ inspiratiile pe care le/a pr!(us. 3aca el nu si le pr!te2ea6a+ ele sunt (e)!rate (e altele+ (e f!rte
!stile care stau la p'n(a si care )in sa (istru*a !*ra(a+ turma+ c!piii... si ap!i se &ntrea.a (e ce este sarac+ nen!r!cit+
sla.. 3e c'te !ri nu am )erificat aceasta0 C'n( cine)a &mi spune, -Am a)ut pr!iecte frum!ase+ (ar nu le mai am. Mi/
am pier(ut inspiratia+ entu6iasmul...1 &mi )ine sa/i spun, -Asta ti s/a &nt'mplat pentru ca nu ai f!st )i*ilent+ pentru ca ai
a(!rmit si fiarele au )enit si ti/au (istrus t!tul1. 3e multe !ri &nsa nu spun nimic+ caci &mi (au seama ca nu )!i fi
cre6ut. %i t!tusi+ cum sa e<plici faptul ca t!ate aceste elanuri frum!ase au (isparut4
Aceasta pr!.lema a animalel!r (in !m este f!arte imp!rtanta. Pentru a le (!mina tre.uie sa fii puternic+ iar f!rta nu se
!.tine (ec't prin puritate si prin (ra*!ste. ;n In(ia+ (e e<emplu+ unii asceti sau >!*hini care s/au retras &n pa(uri nu/si
fac *ri2i (in pricina fiarel!r care se plim.a &n 2urul l!r fara a le face )reun rau. Animalele sunt f!arte sensi.ile+ ele simt
aura+ lumina care emana (in aceste fiinte. Oamenii sunt cei care si/au pier(ut sensi.ilitatea+ (ar ele+ animalele+ simt.
3eci+ pentru a se face ascultat (e animalele (in interi!rul sau+ !mul tre.uie sa sp!reasca &n el lumina+ puritatea si
(ra*!stea+ cu alte cu)inte sa se apr!pie (in ce &n ce mai mult (e 3umne6eu. ;n acele m!mente animalele simt ca el
re(e)ine un a(e)arat stap'n al l!r si sunt !.li*ate sa/l asculte. Altfel )eti putea face t!t ce )eti cre(e+ (ar ele t!t nu )!r
asculta.
Nu sunt sin*urul care a facut aceasta (esc!perire, &naintea mea+ mii (e pers!ane au (esc!perit cum animalele i se
supun celui ce mer*e pe (rumul (e lumina. 3ar+ eu )!r.esc mai cur'n( (espre animalele (in interi!r+ ca6ul cel!rlalte
nu este at't (e imp!rtant, nu mer*eti prea (es prin pa(ure cu riscul (e a &nt'lni fiare. C'n( am f!st &n calat!rie &n In(ia
mi s/a &nt'mplat sa )i6ite6 si re*iuni un(e traiau ti*ri. Am f!st pre)enit+ (ar ceea ce este e<tra!r(inar este ca n/am
)a6ut nici macar unul sin*ur. Cum (e s/a &nt'mplat asa...4 Ei .ine+ sau se temeau (e mine+ simtin( ca sunt mai cru(
(ec't ei si (ispareau (in calea mea+ sau n/am a)ut acest n!r!c+ nu meritam sa/i &nt'lnesc. Asa(ar nu stiu (aca sunt sau
nu &n stare sa &m.l'n6esc fiare (in pa(ure...
%i &n timpul persecutiil!r &mp!tri)a crestinil!r au e<istat ca6uri &n care fiarele+ &n arene+ crutau unele )ictime. %i+ (in
c!ntra+ altele erau ime(iat sf'siate. 3ar ac!l!+ nu era t!t(eauna ca6ul un!r pers!ane insuficient (e pure sau lipsite (e
cre(inta+ ci acele pers!ane erau pre(estinate acelui fel (e a muri. Caci+ felul &n care !mul m!are nu este nici!(ata )!ia
&nt'mplarii+ fie ea muscatura (e sarpe+ pra.usirea unei case+ apa !parita+ !tra)a+ &nec+ *l!nte sau cutit+ t!tul este h!tar't
(e (inainte (intr/un m!ti) .ine (eterminat. iecare fiinta are le*aturi pr!prii cu unul (in cele patru elemente+ si (e la
ca6 la ca6+ cel care tre.uie sa acti!ne6e este pam'ntul+ apa+ aerul sau f!cul.
3!mesticirea pr!priil!r animale este ! munca care merita &ntreprinsa si reusita ei atra*e multe a)anta2e. Cine reuseste
sa &m.l'n6easca animalele (in interi!rul sau p!ate ap!i sa acti!ne6e si asupra cel!r (in e<teri!r. Nu se p!ate acti!na
asupra alt!ra p'na nu s/a reusit mai &nt'i asupra cel!r (in interi!r. Eu am )a6ut multi &m.l'n6it!ri &n multe tari.
5ine&nteles ca simplul fapt ca ei &m.l'n6esc fiarele nu &nseamna neaparat ca au reusit sa/si stap'neasca fiarele (in
interi!rul l!r, ei au reusit un (resa2 prin teama pe care au inspirat/! animalel!r si ele &i asculta+ caci nu au &nc!tr!+ (ar
at't: c'n( &si sla.esc )i*ilenta+ animalele se arunca ime(iat asupra l!r.
Pe )remea c'n( eram ele) (e liceu la Varna+ &n 5ul*aria+ un &m.l'n6it!r (e serpi a )enit &ntr/! 6i sa faca ! (em!nstratie
&n fata n!astra. Era &m.racat &n *al.en si purta saci cu serpi (e t!ate felurile+ chiar si )enin!si. %c!tea c'ti)a+ &i punea
pe p!(ium si &ncepea sa/i fi<e6e cu asi(uitate. Pri)irea sa era e<tra!r(inara si serpii (a(eau &nap!i. N!i eram f!arte
impresi!nati. 3ar la putin timp (upa aceea+ am aflat ca a murit+ muscat (e unul (in serpii sai. Cu si*uranta ca nu fusese
suficient (e )i*ilent. 3aca s/ar fi supra)e*heat+ (aca ar fi reusit sa se stap'neasca si (aca mai ales+ ar fi stiut sa ra(ie6e
acea (ra*!ste &n fata careia chiar si animalele cele mai cru(e se &nclina+ cu si*uranta ca nu ar fi f!st muscat.
;n fine+ sa trecem peste t!ate acestea. Retineti &nsa i(eea ca t!ate re*nurile naturii e<ista &n n!i. %istemul n!stru !s!s
c!respun(e re*nului mineral: sistemul circulat!r re*nului animal+ sistemul ner)!s re*nului uman. Urmea6a ap!i
sistemul auric+ mult mai su.til (ec't reteaua sistemului ner)!s si care este limita &ntre lumea umana si cea an*elica.
T!ate &n)ataturile initiatice sunt (e ac!r( asupra acestui punct, !mul este un re6umat al creatiei+ (e aceea el este numit
-micr!c!sm!s1 sau lumea cea mica prin reflectarea si sinte6a -macr!c!sm!sului1+ a lumii celei mari+ uni)ersul.
Aceasta cun!astere e<plica munca Initiatil!r: (in m!ment ce t!ate 6!nele (in uni)ers se afla &n ei+ ei stiu ca (eclans'n(
&n ei anumite miscari+ )!r reusi sa atin*a Cerul. 3ar (aca Cerul este c!ntinut &n !m+ (in pacate+ t!t &n !m e<ista si
Infernul. 3a+ (in pacate t!ti (ia)!lii se afla si ei ac!l!. 3in fericire sunt putin am!rtiti+ parali6ati+ cl!r!f!rmi6ati si unii
(intre ei nu mai misca: (ar (aca sunt reanimati+ asa cum p!ti reanima un sarpe+ esti ime(iat muscat. Pentru a rea(uce
un sarpe la a fi in!fensi) el tre.uie racit. El (e)ine pericul!s la cal(ura. E<ista mai multe feluri (e cal(ura si &n special
una (intre ele este f!arte pr!pice tre6irii sarpelui+ a(ica a f!rtei se<uale. 3e c'te !ri nu suntem muscati pentru ca
&ncal6im prea mult acest sarpe. 3e aceea Initiatii se stra(uiesc sa/l raceasca putin+ pentru a/l face in!fensi). Iata la ce
ser)este fri*ul. Tre.uie sa fim putin mai reci &n acest (!meniu+ (ar &n schim.+ sa pastram ! alta cal(ura+ cea a inimii.
Lim.a2ul naturii este e<tra!r(inar0 %i cum ar putea fi &ncal6it acest sarpe4 Nu este ne)!ie sa )a &n)at eu caci !amenii !
stiu prea .ine, cu alc!!l+ cu afr!(isiace+ cu anumite atitu(ini+ cu)inte+ pri)iri+ parfumuri+ mu6ici. ;n acel m!ment+
sarpele se tre6este+ si primul lucru pe care &l face+ este sa/l muste pe nes!c!titul care l/a tre6it.
%arpele+ (ra*!nul se afla &n n!i... si p!rum.elul+ (e asemenea+ care are ! semnificatie !pusa celei a sarpelui.
P!rum.elul si sarpele nu se iu.esc. %arpele uraste p!rum.elul si p!rum.elul se teme (e sarpe. V/am e<plicat (e2a
i(entitatea+ (in punct (e )e(ere astr!l!*ic (intre )ultur 8p!rum.el9 si sc!rpi!n 8sarpe9. Va reamintiti ca cele patru
Animale sfinte, leul+ taurul+ )ulturul si !mul c!respun( la patru semne 6!(iacale, Leul+ Taurul+ %c!rpi!nul si
Varsat!rul. 3e ce c!respun(e )ulturul semnului %c!rpi!nului4 Pentru ca &n trecut )ulturul era cel care !cupa acest l!c+
(ar (upa ca(erea !mului+ )ulturul a f!st &nl!cuit (e sc!rpi!n care repre6inta )ulturul ca6ut. %c!rpi!nul tre.uie sa
re(e)ina )ultur si p!rum.el &n acelasi timp. ;ntre*ul pr!ces (e su.limare al f!rtei se<uale este c!ntinut &n acest sim.!l.

Capit!lul V TEAMA

;n anumite circumstante instinctul este un .un p!)atuit!r+ &n altele &nsa nu. ;n )remurile c'n( !mul se afla &nca &ntr/un
sta(iu f!arte primiti)+ f!arte apr!ape (e c!n(itia (e animal+ instinctul era cel mai .un sfetnic al sau: (ar (e c'n(+ *ratie
(e6)!ltarii creierului sau+ a atins un ni)el superi!r+ el a &nceput sa capete si alti *hi6i, ratiunea si inteli*enta+ care sunt
acum sfatuit!rii pe care tre.uie sa &i asculte. Ceea ce &n trecut era accepta.il sau chiar .un+ &n pre6ent nu mai este
a(misi.il. %a luam (e e<emplu teama. Pentru animale+ frica este un *hi( f!arte .un, ea le sal)ea6a+ prin ea ele &n)ata.
3ar !mului nu/i mai este permis sa se teama. 3e aceea r!lul Initierii a f!st (int!t(eauna acela (e a &n)ata !mul sa
&n)in*a frica. ;ncercarile &n*r!6it!are la care erau supusi (iscip!lii &n %anctuarele antice nu a)eau a(esea alt sc!p (ec't
acela (e a/i !.li*a sa/si &n)in*a aceasta frica m!stenita (e la re*nul animal.
Nu s/a *asit un alt reme(iu mai .un &mp!tri)a fricii (ec't (ra*!stea, (aca iu.iti nu )a mai este frica. %tiinta este si ea
eficienta (ar nu &n asa masura cu (ra*!stea+ pentru ca (ra*!stea+ ca si frica+ apartine t!t (e (!meniul instinctel!r si este
mai us!r sa stap'nesti un instinct cu un alt instinct (ec't prin stiinta sau ratiune. C'te!(ata se p!ate &nt'mpla ca
ratiunea sa atenue6e frica (ar re6ultatul nu este (e lun*a (urata si nici prea si*ur. ;n timp ce+ (aca atin*eti inima cui)a+
el se )a arunca &n f!c pentru )!i. 3aca ! femeie )a )e(ea un necun!scut &n peric!l+ p!ate ca )a e6ita sa &nfrunte
riscurile pe care le p!ate &nt'mpina sal)'n(u/l+ (ar (aca &n peric!l este pr!priul ei c!pil+ ea se )a repe6i sa/l sal)e6e
fara a mai sta pe *'n(uri. La fel+ ! fata temat!are nu )a tra)ersa nici!(ata n!aptea un cimitir+ (ar (aca tre.uie sa ! faca
pentru a/si &nt'lni iu.itul+ ! )a face fara nici un fel (e e6itare. 3ra*!stea este aceea care &i (a cura2.
;n alte ca6uri+ cun!asterea p!ate fi &ntr/a(e)ar ! arma c!ntra fricii. V/ati ratacit &ntr/! pa(ure si nu cun!asteti (rumul: e
n!rmal sa )a fie frica: (ar (aca stiti cum sa )a !rientati+ (aca a)eti ! lampa+ mer*eti fara sa )a temeti. ;nt!t(eauna ne
este teama (e ceea ce nu cun!astem+ (e ceea ce nu stim cum sa f!l!sim, ca si animalele car!ra le este teama (e f!c+
sau primiti)ii care tremurau &n fata f!rtel!r naturii+ nestiin( ce sunt ele. Acum ca !amenii au a2uns sa &m.l'n6easca
aceste f!rte+ ei lucrea6a &n centrale electrice sau nucleare acti!n'n( linistiti un .ut!n sau altul+ (eschi6'n( un r!.inet+
fara a se teme+ caci stiu ce si cum sa manipule6e. 3ar cine)a care nu este &n tema+ .ine&nteles ca se )a teme sa faca
!rice mane)ra.
Omul culti)at+ !mul ci)ili6at nu se mai teme (eci (e f!rtele naturii... (ar &n schim. se teme (e ne)asta+ (e )ecini+ (e
sefi+ (e .!ala+ (e saracie+ (e m!arte si mai ales (e ceea ce spun ceilalti (espre el. P!ate ca el nu se teme nici (e
3umne6eu si nici (e 3ia)!l+ (ar tremura (e frica !piniei pu.lice+ si este &n stare sa sacrifice t!tul pentru ea. E<ista
multe fatete ale fricii pe care !mul ci)ili6at nu a f!st &nca &n stare sa le &n)in*a+ caci frica este un instinct &nra(acinat
a('nc &n sufletul !menesc: el tre.uie sa (uca ! lupta &n(elun*ata pentru a ! &n)in*e. rica &m.raca f!rme (iferite: !
*!nim &ntr/! parte+ ea apare &n alta...

Nastratin H!(2a+ care nu era pr!st (el!c+ remarcase ca+ (esi nu )!iau sa ! recun!asca+ tutur!r le era frica (e c'te ce)a
si &ntr/! .una 6i+ pe c'n( ramasese fara nici ! letcaie+ se h!tar& sa se &m.!*ateasca fac'n(u/i pe !ameni sa recun!asca
ca se tem. %e (use (eci la %ultan si &i spuse, -ie ca .inecu)'ntarile lui Allah sa c!.!are asupra ta0 Am )enit sa/ti cer !
fa)!are, (a/mi )!ie sa cer c'te un .anut fiecarui supus (in re*atul tau care p!arta &n el ! frica. / A+ asta este un lucru
marunt si ti/l ac!r(1. Trecu ! )reme si Nastratin H!(2a re)eni cu trei camile &ncarcate cu m!ne6ile pe care le a(unase+
caci &ntr/un fel sau altul+ t!ti pe care &i &nt'lnise+ (!)e(isera prin )!r.ele sau c!mp!rtamentul l!r ca se temeau (e c'te
ce)a sau (e c'te cine)a. El se &nfatisa &naintea sultanului spun'n(, -T!ti supusii tai au f!st ne)!iti sa/mi (ea c'te un
.anut+ n/a e<istat nici unul care sa nu fi f!st !.li*at sa/si marturiseasca cel putin ! frica... asa ca acum am )enit la si la
tine ca sa/mi (ai un .anut. / Oh+ (e la mine )a tre.ui sa pleci cu .u6ele umflate caci eu nu ma tem (e nimic.1 3ar+ cum
era f!arte *ener!s+ &l in)ita pe Nastratin H!(2a sa ram'na la masa si sa man'nce si sa .ea &mpreuna cu el si cu c'ti)a
curteni. 3e!(ata+ cam pe la mi2l!cul !spatului+ Nastratin H!(2a+ care era ase6at l'n*a %ultan+ &i spuse cu )!ce tare,
-Maiestate+ &n (rumurile mele am &nt'lnit ! femeie fermecat!are. Pentru a/ti multumi ca mi/ai permis sa ma
&m.!*atesc+ as )rea sa ti/! !fer caci este &ntr/a(e)ar (emna (e haremul tau. 3aca )rei+ plec chiar acum sa ! caut si sa
ti/! a(uc. / %sst0 Nu )!r.i asa tare0 spuse %ultanul+ ! sa au(a fa)!rita mea. / Aha+ )e6i (eci chiar si tu te temi0 Atunci+
hai(e+ (a/mi si tu un .anut01

Ma )eti &ntre.a, -3ar este &ntr/a(e)ar chiar at't (e imp!rtant sa nu te temi4 Putem trai t!tusi chiar si cu frica01 3a+
este (rept+ (ar ia sa )e(em, &nt'lniti pe (rum un c'ine... 3aca ! luati la fu*a pentru ca )a temeti (e el+ c'inele+ care
simte teama+ )a &ncepe sa latre si sa )a urmareasca+ iar alti c'ini )a6'n(u/l+ se )!r alatura si ei urmarin(u/)a si
latr'n(u/)a... si iata cum+ pentru ca )/ati temut a)eti acum ! &ntrea*a haita pe urmele )!astre. 3aca &n l!c sa )a fi
temut si sa fi fu*it )/ati fi &nt!rs catre c'ine !r(!n'n(u/i sa taca+ el )/ar fi lasat &n pace.
3e altfel+ &n *eneral+ c'n( )a p!meniti &n fata unui peric!l+ &nainte (e a acti!na+ tre.uie sa ram'neti c't)a timp
nemiscati. Nu )!r.iti+ nu miscati+ str'n*eti puternic pumnul (rept respir'n( pr!fun(+ c!nect'n(u/)a la 3umne6eu si
astfel )eti putea sa )a (!minati celulele. Ap!i )eti face ceea ce este necesar pentru a )a sal)a+ (ar mai &nt'i nu miscati.
3aca faceti ! sin*ura miscare+ este ca si cum ati arunca &n aer un .ara2, apa (e6lantuita se )a re)arsa si nu )eti mai fi
capa.ili sa resta.iliti situatia. Asa s/a &nt'mplat atunci c'n( au f!st )a6uti !ameni sarin( pe fereastra sau arunc'n(u/se
&n f!c.
;n fata peric!lului+ tre.uie sa ram'neti im!.ili si sa )a c!nectati la Pr!)i(enta: atunci )eti simti pacea instal'n(u/se &n
)!i+ prima c!n(itie pentru ca sa se tre6easca f!rtele .enefice: le )eti simti+ le )eti )e(ea puterea+ caci ele sunt mereu
pre6ente &n )!i+ (ar tre.uie sa le creati c!n(itiile (e a se manifesta.
Aceasta le*e este )ala.ila at't pentru lumea interi!ara c't si pentru cea e<teri!ara. C'n( )a simtiti amenintati &n
interi!rul )!stru -nu ! luati la fu*a1+ altfel si ac!l! inamicul )a )a urmari si cu c't )eti aler*a mai mult+ cu at't )eti fi
mai mult hartuiti si muscati. aceti ca si &n ca6ul c'inelui, &nt!arceti capul+ pri)iti/i putin &n !chi pe t!ti acei m!nstri
care )a &nspaim'nta si ei ! )!r lua la fu*a. Iata ceea ce )!i nu stiti sa faceti si &n l!c sa tineti piept peric!lului+ aler*ati
la farmacie sau la psihiatrie. Ei .ine+ este calea cea mai si*ura pentru a (e)eni )ictima+ caci ceea ce mai tre.uie sa stiti
este ca atunci c'n( )a temeti (e ce)a+ creati c!n(itiile pentru ca acel ce)a sa se pr!(uca. 3eci+ (aca )reti+ &ntr/a(e)ar
ca un rau sa nu se pr!(uca+ &ncepeti prin a nu )a teme (e el. 3e cum )a )!r simti puternic+ )eti fi lasat &n pace.
%a luam e<emplul unui .ar.at care se teme sa &nt'lneasca femei (e6.racate (e teama (e a fi tentat si (e a/si pier(e
c!ntr!lul... 8stiu ca acum+ aceasta temere este (in ce &n ce mai rar &nt'lnita+ caci acum tentatiile sunt mai cur'n( cele
cautate+ (ar sa luam t!tusi acest e<emplu9 ei .ine+ teama )a fi aceea care )a crea c!n(itiile pentru ca(erea lui. %i (e
fapt+ ce este rau &n a )e(ea ! femeie (e6.racata4 Nu este nici un rau+ rau este a fi sla. si a ce(a. Pur si simplu nu
tre.uie sa fim sla.i. Nu tre.uie sa esuam si ap!i sa ne 2ustificam spun'n(, -A f!st mai tare (ec't mine1. Cel ce spune
ca ce)a a f!st mai tare (ec't el+ si/a semnat sin*ur sentinta. Nimic nu tre.uie sa fie mai puternic (ec't )!i.
C'ti !ameni nu se refu*ia6a &n (!sul acestei fra6e,1 A f!st mai tare (ec't mine01 si tutur!r li se pare n!rmal+
.ine&nteles+ pentru ca t!ti sunt sla.i si se &ntele* unii pe altii. 3ar un Initiat )a spune,1 Iata un !m lipsit (e )!inta si (e
cun!astere+ care )a &nt'lni mereu ce)a mai tare (ec't el, fie furie+ sen6ualitate+ *el!6ie+ (!rinta (e ra6.unare+ )a e<ista
&nt!t(eauna ce)a care &l )a pune la pam'nt.1 %i atunci+ c'n( )a )eni+ &n fine+ acel m!ment &n care el )a fi stap'n pe
situatie4 3aca nu &ncepem &nca (in aceasta &ncarnare sa facem ef!rturi pentru a &n)in*e unele (in sla.iciunile n!astre+
&n urmat!area+ ne )!m afla &n acelasi sta(iu.
Oamenii sunt la (iscretia temeril!r l!r fara sa stie ca ele sunt re6ultatul unei lipse (e cun!astere+ a unei lipse (e lumina.
3!)a(a, c'n( patrun(em &ntr/un l!c &ntunec!s+ nu ne simtim &n lar*ul n!stru p'na &n m!mentul &n care reusim sa
facem lumina. Ve(eti+ (eci+ ce c!nclu6ii f!rmi(a.ile putem tra*e (e aici pentru )iata spirituala0 ;ntunericul este
i*n!ranta si ne este frica pentru ca simtim ce peric!le pre6inta ea.
3aca apr!fun(am aceasta pr!.lema+ )!m c!nstata ca &nsasi m!rala care le/a f!st (ata !amenil!r are la .a6a frica, frica
(e a/i )e(ea ce('n( sla.iciunil!r l!r. Pentru cei puternici+ care au capacitatea (e a se stap'ni+ t!tul este .un si l!r t!tul
le este permis. 3ar cu cei sla.i tre.uie luate &nt!t(eauna masuri (e pre)e(ere, tre.uie sa li se inter6ica chiar si Cerul+
caci Cerul &i )a &nne.uni. 7'n(iti/)a, c'n( sunteti sla.i+ t!tul (e)ine pericul!s, (ra*!stea+ frumusetea+ puritatea+
lumina+ .ucuria... %i chiar si a trai este pericul!s. %i atunci ce mai ram'ne4 Nimic. C'te re*uli nu au f!st in)entate (in
cau6a sla.iciunil!r !menesti0 3ar &n 6iua &n care !mul )a (e)eni mai puternic+ ceea ce &i este acum inter6is+ &i )a fi
atunci rec!man(at. C'n( anumite re*uli m!rale nu/si )!r mai a)ea ratiunea (e a fi+ ele )!r fi suprimate. C'n( !mul nu
)a mai fura sau nu )a mai fi a(ulter+ care )a mai fi ratiunea acestui fel (e p!runci4... %i eu )a )!i spune chiar ca
institutia casat!riei a f!st in)entata (!ar atunci c'n( (ra*!stea a &nceput sa (ispara. Pentru ca !amenii nu au mai stiut
ce &nsemnea6a a(e)arata (ra*!ste+ a f!st necesar ca ei sa fie le*ati printr/un c!ntract. Altfel+ a(e)arata casat!rie este
&nsasi (ra*!stea. Natura nu recun!aste (ec't aceasta casat!rie. ;n fata s!cietatii+ (aca nu ati f!st la primarie sau la
.iserica+ nu sunteti casat!riti+ (ar natura nu recun!aste aceasta casat!rie+ ea nu recun!aste (ec't (ra*!stea. %i aceasta
este at't (e a(e)arat0 Casat!ria a f!st instituita+ (ar reuseste ea !are sa &mpie(ice !amenii (e a se (esparti4 Nu+ sin*ura
care &i p!ate tine &mpreuna este (ra*!stea.
V/am spus ca (ra*!stea c!nstituie cea mai .una arma &mp!tri)a fricii si )/am (at si e<emple. 3ar+ &n realitate+ sin*ura
3ra*!stea &n(reptata catre Creat!r+ (aruita Celui care c!n(uce t!tul+ care (istri.uie t!tul+ care (etine t!ate .!*atiile+
care este Cel mai frum!s+ Cel mai puternic+ p!ate sa )a (ea &ntr/a(e)ar sentimentul ca sunteti la a(ap!st. %i c'n( )a
simtiti la a(ap!st+ &ntr/a(e)ar nu )a mai este frica, iata ! imp!rtanta le*e psih!l!*ica. 3ar psih!l!*ii prefera sa se
!cupe (e t!ate (e6echili.rele si a.eratiile mai cur'n( (ec't (e sentimentele care permit !mului sa iasa &n)in*at!r &n
t!ate situatiile )ietii. Pri)iti/i pe cei care au acceptat martiriul pentru cre(inta+ pentru ! i(ee, (e un(e )enea f!rta l!r4...
Atunci )!i (e ce sa ram'neti t!ata )iata &n situatia (e a tremura &n fata un!r lucruri min!re4
Pri)iti un !m cu .ani, pri)iti/l cum mer*e+ cum (a !r(ine+ cum &ncearca sa se impuna... 3ar ia sa/i luati .anii si )e(eti
ce se &nt'mpla cu el, este pra.usit+ se sinuci(e pentru ca nu se mai simte aparat (e nimic. 3eci puterea lui sta &n .ani+ el
&nsusi nu era nici tare+ nici puternic.
%e spune &n E)an*helii ca cei ce se tem nu )!r intra &n ;mparatia lui 3umne6eu / aceasta (!)e(este c't este (e
imp!rtant pentru un (iscip!l sa/si &n)in*a teama. El p!ate a)ea alte )irtuti+ (ar (aca este temat!r+ t!ate celelalte )irtuti
nu/i sunt suficiente pentru a/i permite sa intre &n ;mparatia 3!mnului. Aceasta )a mira4 Nu+ nu tre.uie sa )a mire. 3e
c'te !ri nu s/a !.ser)at ca frica se !pune manifestarii cel!rlalte calitati0 Luati+ (e e<emplu+ frica (e sin*uratate+ (e
saracie+ (e (e6!n!are+ (e .!ala+ (e m!arte care &i face pe unii !ameni lasi+ necinstiti+ cru6i+ e*!isti0 C'te crime nu se
c!mit (e catre !ameni care se tem sa nu piar(a un lucru la care tin f!arte mult si (e care se a*ata0 ;n Antichitate+ cel ce
)!ia sa fie c!nsi(erat Initiat tre.uia sa &nfrunte &ncercari &n care sa (!)e(easca ca/si &n)insese frica. %i n!i+ la r'n(ul
n!stru+ tre.uie sa &n)in*em frica+ stiin( ca &n (!sul &ncercaril!r la care suntem supusi+ a peric!lel!r care ne ameninta+
sta ascuns 3umne6eu. 3a+ 3umne6eu este Cel ce sta ascuns &n spatele &ncercaril!r n!astre+ pentru a ne instrui. 3e
aceea+ pentru a ne eli.era (e frica+ tre.uie sa &n)atam sa ne uitam c!mplet pe n!i &nsine pentru a ne refu*ia &n
c!nstiinta le*aturii n!astre cu 3umne6eu.
3aca este scris ca tre.uie sa (ispareti+ un(e )reti sa )a mai ascun(eti4 %/a &ncercat sc!aterea un!r !ameni &n afara
!ricarui peric!l+ (uc'n(u/i f!arte (eparte+ &n l!curi un(e (!mnea linistea+ (ar &n m!mentul &n care au a2uns la refu*iu+
m!artea i/a surprins &ntr/un alt fel. ;n l!c sa ne temem+ tre.uie sa ne spunem ca suntem &n m'inile 3!mnului si ca t!t
ceea ce se )a &nt'mpla este h!tar't (e El. 3aca El c!nsi(era ca n!i suntem (e f!l!s aici+ ne )a sal)a+ (aca nu+ )a (eci(e
sa plecam. Este inutil sa pretin(em ca n!i ne putem pastra )iata+ ea nu ne apartine+ ea apartine 3!mnului. rica este
c!nsecinta acestei necun!asteri. 3e aceea+ pentru a &n)in*e frica+ tre.uie sa ne c!nsacram )iata 3!mnului+ pentru ca El
sa (ispuna (e ea (upa cum )a cre(e (e cu)iinta. %in*ura temere pe care a)em )!ie sa ! a)em si este chiar necesara
este aceea (e a nu &ncalca le*ile (i)ine. Cel ce nu se teme (e aceasta este pier(ut+ si t!ate peric!lele &l p'n(esc. Teama
(e a nu &ncalca le*ile (i)ine este un sentiment sal)at!r+ care tre.uie sa fie mereu pre6ent &n sufletele n!astre.
3eci+ (e acum &nainte+ !ri (e c'te !ri )a )eti afla &n fata un!r *reutati+ &n l!c sa )a temeti si sa ! luati la fu*a+ &ncercati
sa le tineti piept+ altfel (usmanii nu )a )!r lasa. Pentru a &n)in*e (usmanii (in planurile astral si mental+ tre.uie sa fiti
cura2!si+ a(ica sa a)eti (ra*!stea si lumina+ caci lumina 8cun!asterea9 si cal(ura 8(ra*!stea9 pr!(uc f!rta care )a )a
permite sa &i &n)in*eti.

Capit!lul VI CLI%EELE

3aca )eti &ntre.a un .i!l!* (espre ere(itate+ el )a )a spune ca t!ate trasaturile caracterului pe care un c!pil le pre6inta
la nastere sunt c!ntinute &n cr!m!6!mi si ca m!(ific'n( cr!m!6!mii se p!ate acti!na asupra caracterului. Este
a(e)arat ca cr!m!6!mii c!ntin elementele necesare f!rmarii caracterului unui c!pil+ (ar ei nu c!nstituie (ec't aspectul
.i!chimic al pr!.lemei.
%tiinta e6!terica afirma ca t!t ceea ce e<ista pe pam'nt &si are (u.lul. T!t astfel si c!rpul n!stru fi6ic are un (u.lu,
c!rpul eteric+ care are e<act aceeasi f!rma+ aceleasi functiuni ca si el+ fiin( c!nstituit &nsa (intr/! materie (iferita+ mult
mai su.tila. C!rpul eteric este se(iul mem!riei+ el este cel care are pr!prietatea (e a &nre*istra si (e a pastra mem!ria
e)enimentel!r e<teri!are+ (ar si a pr!priil!r n!astre actiuni+ (!rinte si *'n(uri.
Putem c!mpara aceste &nre*istrari cu niste clisee f!t!*rafice care ne permit sa c!piem aceleasi ima*ini &n mii (e
e<emplare. O(ata &nre*istrat fiecare *'n(+ sentiment sau actiune+ se )a repeta &n m!( !.li*at!riu, asa se naste un
!.icei. Pentru a schim.a un !.icei+ tre.uie sa schim.am cliseul.
3ar )eti &ntele*e mai .ine (aca )a )!i (a un e<emplu. Ce este ! sam'nta4 Un cliseu. Traseele liniil!r (e f!rta nu sunt
)i6i.ile+ (ar ia sa ! puneti &n pam'nt si sa ! u(ati, s!arele ! )a &ncal6i si &n cur'n( )eti )e(ea apar'n( un c!lt+ !
tulpina+ frun6e... T!tul e<ista (inainte (esenat &n interi!rul sam'ntei (e catre ! m'na f!arte inteli*enta. Cum altfel s/ar
putea e<plica t!ate aceste pr!p!rtii+ aceste (imensiuni+ t!ata aceasta frumusete a unei plante+ (aca nu ar e<ista+ ascuns
&n fiecare sam'nta+ c'te un cliseu ale carui linii (e f!rta sa canali6e6e ener*iile4 T!t asa+ (aca unii !ameni sunt mereu
&mpinsi spre a c!mite ! anume crima+ aceasta se &nt'mpla pentru ca e<ista &n ei+ (epuse+ anumite clisee+ care+ ca si
liniile (e f!rta+ &i &mpin* &n acea (irectie.
La &nceput+ nu se stie c'n( anume+ p!ate &n aceasta )iata+ sau p!ate &n alta+ ei au a)ut un *'n(+ un sentiment+ au facut
un *est care s/a imprimat pe materia eterica a creierului: si acest cliseu !(ata *ra)at+ ei repeta mereu acel *est sau
sentiment pentru ca natura este fi(ela. 3e aceea )a spuneam mai &nainte ca cr!m!6!mii nu sunt suficienti pentru a
e<plica temperamentul unui c!pil+ acesta )ine mult mai (e (eparte. 3ar .i!l!*ii+ care n/au stu(iat nici!(ata aceste
pr!.leme (in punct (e )e(ere initiatic+ nu stiu ca &n c!rpul eteric al !mului se *asesc clisee anteri!are )ietii pre6ente+
si ca t!cmai ele au ! imp!rtanta superi!ara celei a cr!m!6!mil!r.
%a anali6am c'te)a ca6uri f!arte simple (in )iata c!ti(iana. Cine)a stu(ia6a pianul. 3aca ne*li2ea6a le*ile &nre*istrarii+
el &ncepe sa stu(ie6e ! piesa n!ua c'nt'n(/! repe(e si cu mai multa sau mai putina atentie. 5ine&nteles ca &n aceasta
rapi(itate si neatentie face cel putin ! *reseala+ (aca nu mai multe. Iar aceasta *reseala+ !(ata &nre*istrata &n
su.c!nstientul sau+ s/a fi<at, si (upa #? sau @? (e ani+ chiar atunci c'n( )a sti .ucata pe (inafara+ (aca nu se )a
supra)e*hea+ )a repeta *reseala &n acelasi l!c+ caci cliseul e<ista0 3e aceea eu &i sfatuiesc pe mu6icieni sa &nceapa sa
stu(ie6e ! piesa n!ua fara *ra.a+ n!ta cu n!ta+ lu'n(u/si at'ta timp c't este necesar pentru a a)ea un cliseu impeca.il.
Ap!i )!r putea sa c'nte (in ce &n ce mai repe(e+ si )!r c'nta fara *reseala+ caci &n su.c!nstient a f!st imprimat cliseul
c!rect.
Ceea ce )a spun acum este )ala.il &n t!ate (!meniile. 3aca nu aplicati aceasta met!(a+ )eti fi !.li*ati sa re&ncepeti (e
patru+ (e cinci+ (e 6ece !ri si asta &nca nu este t!t+ )a tre.ui sa fiti atenti t!t timpul si asta &nsemnea6a multe ef!rturi
inutile. ;n timp ce+ cu &ntelepciune si inteli*enta puteti ec!n!misi si ef!rturile+ si timpul. Nu tre.uie sa ne *ra.im+
tre.uie sa lucram atenti la primul cliseu pentru ca el sa fie perfect. O.ser)ati un *ra)!r, (aca este *ra.it sau ner)!s+ el
trasea6a pe metal ! linie us!r str'm.a si ap!i+ s/a terminat+ n/! mai p!ate ster*e+ este *ra)ata. 3ar !amenii nu prea sunt
.uni psih!l!*i, ei se repe( asupra lucruril!r sau a fiintel!r fara atentie+ fara (elicatete sau preci6ie c!mit'n( astfel er!ri
pe care le repeta ap!i t!ata )iata. ac ulteri!r ef!rturi pentru a le reme(ia+ (ar &n )an: aceleasi pr!stii+ aceleasi
sla.iciuni+ aceleasi )icii se repeta la infinit. Caci aceasta le*e este )ala.ila &n t!ate (!meniile. Un !m se apuca (e
fumat+ (e &m.ratisat fete+ (e .a*at m'na &n .u6unarele alt!ra+ si s/a terminat+ cliseul.Este imprimat &n mem!ria
celulel!r+ el se )a repeta mereu. Este la fel ca &n imprimerie. 3aca nu schim.ati cliseul+ )eti imprima mereu acelasi
te<t.
Cun!asterea ne fereste (e suparari+ (e (eceptii si (e amaraciuni. 3ar !amenii care nu au instruct!ri+ &si permit c'te
putin (in !risice si t!tul se &nre*istrea6a. Natura este fi(ela si c!recta+ ea &nre*istrea6a t!tul. O.isnuiti sa spuneti,1 ac
asta (!ar ! (ata+ pentru prima si ultima (ata01 (ar fapta s/a &nre*istrat si )eti &ncepe (e (!ua !ri+ (e trei !ri (e 6eci (e
!ri... 3e aceea nu este (e l!c rec!man(a.il sa )a lansati &n a)enturi riscante cu titlu (e e<periente+ asa cum este asta6i
!.iceiul+ mai ales la tineri+ care )!r sa *uste t!tul+ sa cun!asca t!tul+ sa e<perimente6e t!tul. %i atunci se arunca &n
placeri+ pasiuni+ ne.unii, (r!*ul+ )i!lenta+ se<ualitatea fara fr'u... 3a+ (ar iata ca+ !(ata *ra)at cliseul+ c'n( tinerii )!r
sa se re(rese6e si sa urme6e ! alta cale+ ei nu ! mai p!t face si (e aici )ine tra*e(ia.
%i t!tusi+ e<ista un mi2l!c (e a scapa (e su. influenta cliseel!r )echi. Met!(a este simpla, tre.uie pre*atite clisee n!i+
a)'n( ! alta atitu(ine+ !.isnuiti/)a sa a)eti *'n(uri si sentimente (iferite+ sa faceti alte *esturi. ;ncepeti+ astfel+ ! n!ua
&nre*istrare.
%a luam ca e<emplu un tren, !risice ati &ntreprin(e+ el )a mer*e numai pe (irectia sinel!r pe care a f!st plasat si (aca
)reti sa mear*a &n alta (irectie+ )a tre.ui sa m!ntati alte sine. Ei .ine+ cliseele sunt niste sine+ si (iscip!lul tre.uie sa
trase6e &n el &nsusi alte sine+ a(ica sa/si pr!puna un alt i(eal+ alte ten(inte+ alte interese. 3aca nu stie cum sa pr!ce(e6e+
(e*ea.a )a spune, 1Am sa ma schim.+ am sa ma &m.unatatesc. 3ata )iit!are )a mer*e mai .ine1... (ar cum el nu a
facut nimic pentru a se &m.unatati+ si (ata )iit!are )a fi la fel ca cea prece(enta+ iar trenul )a trece prin acelasi l!c. Nu
este ne)!ie sa spuneti nimic+ (ar sa schim.ati (irectia sinel!r+ a(ica sa intr!(uceti un cliseu n!u, trenul )a urmari
aceasta n!ua (irectie. 3ar tre.uie sa fiti c!nstienti (e faptul ca intr!(ucerea unui n!u cliseu nu &nsemnea6a ster*erea
celui )echi, nu+ el nu se ster*e+ el ram'ne &n arhi)e+ &n su.c!nstient+ numai ca este ascuns su. alte straturi. 3ar pentru
ca el sa ram'na &n*r!pat ac!l!+ tre.uie sa fiti (e ! (e!se.ita )i*ilenta+ altfel cum ati sca6ut )i*ilenta+ )echiul cliseu se
)a manifesta.
Tre.uie sa stiti ca nimic nu se ster*e+ nimic nu (ispare+ pentru ca inteli*enta c!smica+ care tine f!arte mult sa ai.e
arhi)e+ a a)ut *ri2a sa pastre6e &ntrea*a ist!rie a lumii+ t!t trecutul (e mii (e ani. 3e ce cre(eti ca !amenii sunt sin*urii
care pastrea6a arhi)e4 Natura le pastrea6a si ea+ altfel ar fi &mpie(icata &n acti)itatea ei. %i chiar si )!i+ pe parcursul
e)!lutiei )!astre+ s/ar putea &nt'mpla sa a)eti ne)!ie sa )a cun!asteti )ietile trecute. Cum le/ati putea cun!aste (aca
t!tul s/ar ster*e si (aca nicaieri aceste )ieti trecute nu ar fi menti!nate4 ;n realitate nimic nu s/a sters si (aca a2un*eti
sa acce(eti la aceste arhi)e+ puteti sa )a cititi &ntrea*a ist!rie+ (iferitele tari &n care ati )ietuit+ ce ati f!st+ lucrurile
imp!rtante pe care le/ati &nfaptuit sau crimele pe care le/ati c!mis. %i )eti &ntele*e atunci Le*ile Karmei+ m!ti)ul
pentru care acum )a aflati &ntr/! situatie sau alta.
3aca Marii Initiati ne/au a(us ! &ntrea*a stiinta referit!are la Austitia 3i)ina+ este pentru ca ei au a)ut p!si.ilitatea (e a
face acest stu(iu. %i )!i puteti face aceleasi stu(ii si )eti a2un*e la aceleasi c!nclu6ii. 3rumul e<ista+ este suficient sa &l
parcur*eti.
Unele pers!ane sunt !.se(ate (e *'n(uri sau (e sentimente asemenea un!r r!iuri (e )iespi (e care nu p!t scapa. Cum
se e<plica aceasta4 Este mult (e e<plicat. %patiul este stra.atut (e t!t felul (e f!rte+ (e curenti+ (e entitati care au f!st
create (e fiintele care &l p!pulea6a. Unele (intre creatiile n!astre sunt f!arte frum!ase+ (ar altele sunt m!nstru!ase si
c'n( *asesc ! p!arta (eschisa+ ele intra. 3aca nu sunteti pru(enti+ atenti si le*ati (e lumea su.lima si )a lasati mintea+
sufletul+ inima (eschise tutur!r h!inaril!r (in spatiu+ )eti putea fi (ese!ri inc!m!(ati. %i in)ers+ (aca stiti cum sa )a
pre*atiti interi!r puteti sa atra*eti (!ar f!rte .enefice care )!r )eni sa )a )i6ite6e sau sa )a &ns!teasca pentru a )a
inspira si a )a .ucura t!t timpul.
Veti spune,+13ar *'n(urile si sentimentele c!nstituie clisee01. Nu+ sunt f!rte pe care cliseele le atra*. %i atunci ce sunt
cliseele4 Atitu(inile+ !.iceiurile pe care ni le/am f!rmat sunt cele care (etermina felul influentel!r pe care n!i le
atra*em. 3aca cliseele sunt f!arte frum!ase+ ima*inile care )!r )eni sa se imprime &n )!i )!r fi f!arte frum!ase+ (ar
(aca aceste clisee sunt (ef!rmate+ .ine&nteles ca nu )a iesi ce)a prea *r!6a).
Ase6ati un talisman .enefic un(e)a+ si el )a atra*e influentele c!respun6at!are f!rtel!r cu care este impre*nat+ &n timp
ce un talisman malefic+ ase6at (e e<emplu pe pra*ul unei case+ )a atra*e asupra l!cuit!ril!r casei t!t felul (e
nen!r!ciri. %i iata cum+ (in nefericire+ !amenii p!arta &n ei &nsisi -talismane- malefice pe care le/au pre*atit (e multa
)reme (at!rita i*n!rantei l!r si )iciil!r l!r si cu care nu fac altce)a (ec't sa atra*a raul.
Pentru a m!(ifica (estinul+ tre.uie schim.ate cliseele+ a(ica facute ef!rturi pentru a crea n!i !.isnuinte+ n!i atitu(ini+
p'na ce )echiul cliseu )a fi ac!perit (e unul n!u. 3e e<emplu+ un !m se h!taraste ca nu/si )a mai cal!mnia )ecinul sau
ca nu se )a mai &nfuria. 3ar iata ca+ &ntruc't nu a schim.at cliseul+ la prima &ncercare ratea6a. Este (ecepti!nat+ sufera+
re*reta+ &si pr!mite ca cu pr!<ima !ca6ie se )a c!mp!rta altfel... 3ar si (ata )iit!are p!)estea se repeta i(entic. Pentru
ca sa nu se mai &nt'mple la fel+ el tre.uie sa faca ef!rtul (e a m!(ifica ce)a &n ceea ce face si &n m!(ul &n care ! face si
atunci c'n( reuseste ! (ata+ are t!ate sansele (e a reusi si (atile urmat!are+ caci n!ul cliseu se *ra)ea6a (in ce &n ce
mai a('nc. Aceasta este )ala.il pentru t!ate celelalte ten(inte ne*ati)e (e care )reti sa scapati, necinstea+ sen6ualitatea+
m'ncarea fara masura+ lenea si altele. 3in 6iua &n care ati reusit sa implantati &n )!i cliseul i(eal+ (in 6iua aceea puteti
(!rmi linistiti+ caci el )a fi cel care se )a !cupa (e a atra*e t!t felul (e lucruri minunate care )!r &ncepe sa )ina la )!i
(e la mar*inile uni)ersului: (e cum )a( n!ile clisee pe care le/ati intr!(us &n )!i+ ele p!rnesc la (rum... (ar a)eti
ra.(are+ caci este ne)!ie (e timp pentru a parcur*e mili!anele (e =il!metri pentru a a2un*e p'na la )!i0
3estinul !mului este &nscris &n cliseele cu care el )ine pe pam'nt. C'n( pri)im c!pii mici+ ei ne &nc'nta caci au un aer
at't (e ne)in!)at0 3ar (aca am cun!aste cliseele cu care acesti c!pii au )enit pe lume si la ce acte &i )!r &mpin*e
aceste clisee &n 6iua &n care ele se )!r manifesta+ ne/am minuna mai putin. iecare )ine pe pam'nt cu cliseele pe care si
le/a pre*atit &n &ncarnarile anteri!are+ iar *'n(urile si sentimentele care )in sa &l chinuie nu sunt altce)a (ec't
c!nsecintele cliseel!r pe care el si le/a f!rmat. ;n timp ce+ &n cel ce si/a f!rmat clisee .une+ !rice s/ar &nt'mpla+ nimic
rau nu p!ate patrun(e. El simte (!ar &n prea2ma lui curentii rai+ (ar este aparat.
%i acum+ )a )!i mai (a &nca ! met!(a. %unteti cuprinsi (e *'n(uri sau sentimente ne*ati)e si !rice ati &ntreprin(e
pentru a le *!ni+ nu reusiti+ ele c!ntinua, nu lucrati &nca (e suficienta )reme la schim.area cliseel!r pentru ca aceasta
munca sa &si arate (e2a re6ultatele. Ce puteti face atunci+ &n aceasta situatie4 Puteti lua ! atitu(ine (e !.ser)at!r. Va
&n(epartati putin si &ncepeti sa !.ser)ati linistiti t!ate aceste fiinte si entitati rele+ manifestarile l!r+ mane)rele l!r.
Numai simplul fapt ca le luati su. !.ser)atie )a plasea6a (e2a (easupra l!r si atunci iata ce se petrece, c'n( se simt
!.ser)ate+ &ncep sa fie stin*herite... si (aca &n acel m!ment pr!iectati asupra l!r niste ra6e (e lumina+ ele se &mprastie
pentru ca nu le place lumina. Ele p!t re)eni+ si este apr!ape si*ur ca )!r re)eni 8at'ta )reme c't &nca nu ati instalat &n
)!i clisee n!i+ ele )!r re)eni9+ (ar le )eti pune (in n!u su. !.ser)atie+ )eti pr!iecta (in n!u asupra l!r un fascicul (e
lumina si astfel )eti sf'rsi prin a le &nlatura. 3a+ pur si simplu pentru ca )/ati plasat (easupra l!r. Iata secretul.
;n )iata e<ista ! le*e, cel care se afla (easupra (etine suprematia+ puterea (e c!man(a+ (reptul (e a pretin(e+ (e a
ameninta. Chiar (aca este ne.un+ un re*e p!ate pune &n miscare ! armata &ntrea*a. 3e ce4 Pentru ca prin p!6itia sa+ el
este superi!r. 3eci+ si )!i+ (aca prin )i*ilenta )a plasati (easupra acest!r entitati+ ele sunt !.li*ate sa )a (ea ascultare.
Iata+ a)eti acum met!(e. 3eci+ (e acum &nainte+ &n l!c sa pl'n*eti+ sa )a smul*eti parul (in cap+ f!l!siti/le. Met!(a cea
mai eficienta este .ine&nteles aceea (e a schim.a cliseele+ (ar este ne)!ie (e mult mai mult timp si ef!rt.
Ve(eti c'te lucruri sunt (e &n)atat0 Viata este at't (e )asta si (e .!*ata &nc't &nca nici nu stim ce este ea (e fapt0 3e
aceea este necesara ! %c!ala Initiatica pentru a &n)ata cum sa lucram &n aceasta )iata+ cum sa (eclansam sau+ (in
c!ntra+ sa neutrali6am ! f!rta sau alta. Numai cu aceasta c!n(itie )a puteti (e6)!lta arm!ni!s.

CAPITOLUL VII ALTOIUL

E<ista ! stiinta cu a2ut!rul careia+ (aca ! cun!aste+ !mul p!ate nu numai sa/si reme(ie6e (efectele+ pasiunile+
ten(intele inferi!are+ ci chiar sa pr!fite (e pe urma l!r. Aceasta stiinta este cea a alt!irii.
%titi+ (esi*ur+ ca a*ricult!rii au *asit aceasta tehnica pentru a ameli!ra calitatea fructel!r. 3aca+ (e e<emplu+ unui par
sal.atic f!arte )i*ur!s+ (ar care nu pr!(uce (ec't fructe sal.atice i se pune un alt!i (e la un par (e ! calitate e<celenta+
acesta )a pr!fita (e )i*!area ar.!relui sal.atic si )a (a niste pere minunate. 3ar+ &n aceasta !peratie+ tre.uie cun!scute
le*ile naturii+ caci nu !rice alt!i p!ate fi *refat pe !rice fel (e ar.!re. E<ista afinitati si c!resp!n(ente si &ntre fructe+
iar pe un ar.!re care face fructe cu s'm.ure nu p!ate fi alt!it un altul care face fructe cu seminte.
Oamenii se c!nsi(era e<perti &n aceste tehnici+ (ar c'n( este )!r.a (e (!meniul l!r psihic sau spiritual+ nu mai sunt la
fel (e capa.ili+ nici la fel (e &n(em'natici. Ve(em sa)anti cun!scuti+ mari scriit!ri+ artisti+ fil!6!fi+ !ameni p!litici
tri.utari un!r )icii+ un!r pasiuni (e care nu se p!t lepa(a. C'ti artisti f!arte talentati+ chiar *eniali+ au f!st )ictimele
patimii .auturil!r+ ale (r!*uril!r+ s/au ruinat la 2!curi (e n!r!c sau (in cau6a femeil!r. Nu am sa/i numesc aici... si au
murit a)'n( aceste sla.iciuni. 3aca ar fi cun!scut le*ile alt!irii ar fi putut *refa pe aceste sla.iciuni calitati si )irtuti.
Cum tre.uie pr!ce(at4 %a presupunem ca &ntretineti ! relatie (e (ra*!ste f!arte sen6uala. C!nsi(erati/! ca pe ! f!rma
minunata+ un c!pac f!rmi(a.il (in care puteti e<tra*e ener*iile alt!in( pe el ! ramura (intr/! alta (ra*!ste pura+
n!.ila+ ele)ata... si atunci+ se)ele pr!(use (e natura )!astra inferi!ara )!r urca+ )!r circula prin aceste ramuri+ prin
aceste amprente+ aceste n!i circuite trasate &n creierul )!stru+ )!r pr!(uce niste fructe e<tra!r(inare+ ! (ra*!ste
miracul!asa care )a )a a(uce inspiratii si &nc'ntari nemai&nt'lnite. ;n l!c sa )a faca )iata imp!si.ila+ sen6ualitatea )a
)a ser)i ca ! f!rta puternica care )a )a c!n(uce p'na la Mama 3i)ina+ p'na la Tatal Ceresc. %i (aca )anitatea )!astra
este aceea care )a c!nsuma t!ate f!rtele+ t!ate ener*iile+ puteti face (easemenea un alt!i. 3aca &n l!c sa (!riti mereu sa
apareti *l!ri!s &n fata lumii+ a nai)il!r+ a pr!stanacil!r+ )eti lua h!tar'rea (e a m!.ili6a aceasta )anitate si a ! pune &n
slu2.a unui i(eal+ ea )a (e)eni ! f!rta f!rmi(a.ila care )a )a stimula+ )a )a pr!iecta catre Cer+ si &ntr/! 6i ea se )a
transf!rma (in )anitate &n *l!rie (i)ina.
3aca sunteti c!leric+ este p!si.il ca (in cau6a accesel!r (e furie sa )a fi (istrus (e2a p'na acum c'te)a prietenii si sa
)a fi stricat unele premise .une pentru )iit!r. Ei .ine+ a)eti p!si.ilitatea (e a transf!rma aceasta f!rta .rutala+ care
i6.ucneste ca un tunet+ (e a ! su.lima+ prin alt!ire+ (e)enin( un ne!.!sit luptat!r pentru a c!m.ate si a &n)in*e t!t
ceea ce este inferi!r+ un s!l(at al lui Hrist!s+ un ser)it!r al lui 3umne6eu+ (e ne&n)ins. ;n l!c sa (istru*eti ceea ce este
minunat+ f!rta )!astra martiana )a )a a2uta sa c!nstruiti. Este suficient sa *asiti alt!iurile p!tri)ite.
Cliseele si alt!iurile sunt (!ua met!(e (iferite pe care tre.uie sa &n)atati sa le utili6ati. Cliseele tre.uie sa le &nl!cuiti+
(ar cu alt!iurile este altce)a+ este suficient sa le a(au*ati. Pentru alt!ire tre.uie sa pastrati ra(acinile+ sa nu le smul*eti
nici!(ata+ caci ele sunt f!arte )i*ur!ase ca si trunchiul: pe ele tre.uie sa aplicati alt!iul+ pentru ca ele sunt cele care
c!ntin f!rta. Aceste f!rte le puteti le*a (e ! entitate+ (e un spirit lumin!s+ (e un &n*er sau (e un arhan*hel. Acestea
sunt alt!iurile. T!ti Initiatii au f!st !.li*ati sa puna alt!iuri+ s/au le*at &nt!t(eauna (e fiintele cele mai su.lime+ iar
fructele pe care le/au (at au f!st (in cele mai .une.
Veti spune, 1;n ist!rie e<ista un anume er!u+ un anume sf'nt+ un anume pr!fet+ pe care &l a(mir si care ma inspira. ;n el
)!i afla alt!iurile pe care le caut.1 3a+ e<ista si aceasta p!si.ilitate+ (ar cum ei se afla un(e)a (eparte+ &n trecut+ nu le
)eti putea )!r.i si nici nu )eti putea intra &n relatie cu ei ca si cu ! fiinta )ie. %au chiar si atunci c'n(+ (intre cei &n )iata
pe care &i cun!asteti+ ale*eti ca m!(el un prieten+ un fil!s!f+ un artist pe care &l a(mirati+ este .ine+ (ar alt!iurile )!r fi
&nt!t(eauna imperfecte+ caci acele fiinte au si ele anumite sla.iciuni+ anumite lipsuri+ nu sunt (e neclintit+ nici a.s!lut
(e puternici+ *ener!si+ lumin!si sau plini (e cal(ura.
E<ista &nsa ! fiinta care (epaseste &n inteli*enta+ &n (ra*!ste+ &n putere+ &n *ener!6itate t!ate fapturile pe care le putem
&nt'lni pe pam'nt+ si care c!nstituie ! mare sursa (istri.uit!are (e alt!iuri, aceasta este %!arele. Lui tre.uie sa )a
a(resati pentru a )i le pr!cura. 3e acum &nc!l!+ &n timp ce )eti c!ntempla rasaritul %!arelui+ &i )eti spune, 1O+ (ra*ul
meu %!are+ (!resc sa &ntele* at't (e multe lucruri+ (ar ma simt at't (e limitat0 3e aceea ma &nt!rc catre tine care esti
lumina+ care lumine6i &ntre* pam'ntul+ ca sa/mi (aruiesti si mie+ te r!*+ c'te)a alt!iuri (in inteli*enta ta.1 %i el )i le )a
(arui+ *ratuit+ )a *arante60 %i atunci )eti pune aceste alt!iuri &n creierul )!stru. %/ar putea sa )a trimita chiar si un
specialist+ (aca )!i nu stiti cum sa pr!ce(ati. Ap!i )eti putea cere si alte alt!iuri, (e .unatate+ (e frumusete+ (e
inteli*enta... ;n %!are se afla t!tul+ puteti sa cereti t!t ceea ce (!riti. Numai sa nu cereti t!ate alt!iurile (e!(ata+ ci
unele (upa altele+ caci &n timp ce )a )eti !cupa (e unul+ celelalte se )!r usca si )!r muri.
Unii (intre )!i se &ntrea.a (aca *lumesc... Nu+ )!r.esc f!arte seri!s+ si t!t ceea ce )a spun acum a f!st )erificat (e
mine timp (e ani (e 6ile. %i &nca nu )/am spus t!tul &n aceasta pri)inta+ (ar ceea ce eu nu )a )!i spune+ )a )a spune
%!arele &nsusi. T!t ceea ce cun!sc eu+ mi/a f!st c!municat (e catre %!are. %unteti mirati afl'n( ca %!arele p!ate face
re)elatii+ (ar acesta este a(e)arul0
Un mare maestru )a p!ate (a c'te)a alt!iuri+ este p!si.il+ pentru ca+ &n m!( sim.!lic+ prin lumina si cal(ura lui
8&ntelepciunea si (ra*!stea9 el este un repre6entant al %!arelui+ (ar nici un maestru nu p!ate fi c!mparat cu %!arele.
5ine&nteles ca un !m p!ate fi asemanat!r lui+ &n masura &n care el luminea6a+ &ncal6este si )itali6ea6a fapturile (in 2urul
lui. 3ar el+ %!arele+ luminea6a+ &ncal6este si hraneste &ntre*ul pam'nt: prin el t!tul se naste+ creste si se c!ace. Puterea
unui Initiat nu p!ate fi at't (e mare+ chiar (aca el face .ine !amenil!r. Nimeni nu se p!ate asemui %!arelui.
Ra6ele %!arelui au puterea (e a &nl!cui t!t ceea ce este u6at+ impur sau &ntunec!s &n )!i+ cu c!n(itia sa &n)atati cum sa
le primiti. 3aca )a (eschi(eti l!r cu t!t sufletul+ ele &ncep sa lumine6e, ele &nl!cuiesc !mul )echi (in )!i si )a
re*enerea6a+ )a re&nn!iesc+ )a re&n)ie: *'n(urile )!astre+ sentimentele+ faptele+ t!ate (e)in altele. 3in pacate+ !amenii
care simt sen6atii *r!6a)e c'n( man'nca+ .eau+ fumea6a sau se &m.ratisea6a nu simt nimic atunci c'n( se afla &n fata
%!arelui. Aceasta este (in cau6a ca se afla la un ni)el (e )i.ratii prea sca6ut: si atunci+ t!t ceea ce este inferi!r &i
impresi!nea6a+ acti!nea6a asupra l!r+ &n timp ce ra6ele %!arelui &i lasa in(iferenti. 3ar+ cu c't (iscip!lul a)ansea6a+
e)!luea6a+ el (e)ine mai sensi.il la ra6ele %!arelui si ele pr!(uc &n el re)elatii+ &nc'ntari+ sen6atii cu a(e)arat ceresti.
Iata &nca un lucru c!mplet n!u, psih!l!*ia &nca nu a (esc!perit ca (e n!i (epin(e ca ra6ele %!arelui sa pr!(uca &n
sufletul n!stru+ &n inima n!astra+ fen!mene (e cea mai mare imp!rtanta+ care ne p!t re*enera+ renaste. 3ar .ine&nteles
ca tre.uie sa ne pre*atim+ altfel )!m ram'ne mereu &n afara %!arelui. Tre.uie sa ne pre*atim cu c'te)a 6ile &nainte+ cu
luni &nainte pentru a fi li.eri+ luci6i+ pentru a simti ce sunt ra6ele %!arelui+ c't sunt (e puternice+ (e pure+ (e (i)ine.
3ar cel mai puternic+ cel mai su.lim alt!i este acela (e a te le*a la 3!mnul+ spun'n(, 13!amne+ eu simt ca nu sunt
nimic. Accepta+ Te r!*+ sa patrun6i &n mine+ sa lucre6i si sa Te manifesti &n mine. Eu )reau sa lucre6 pentru ;mparatia si
pentru 3reptatea Ta.1 %i (aca &n acel m!ment 3umne6eu accepta c!pacul )!stru+ a(ica pe )!i &nsi)a+ care &n trecut
pr!(uceati fructe ce nu puteau fi m'ncate+ )a pr!(uce pe )iit!r fructe (elici!ase si parfumate. Au ramas (!ar ra(acinile
si trunchiul+ (ar alt!iul+ a(ica lumea in)i6i.ila+ lumea (i)ina+ lumea cereasca a pr!(us fructele %ale. Ce s/a &nt'mplat
&n fapt4 Ati c!nsacrat Cerului t!ate f!rtele .rute si cl!c!tit!are (in interi!rul )!stru+ si Cerul le/a luat pentru a le
transf!rma. %e &nt'mpla sa *asiti &n pa(ure pere mici sal.atice+ nec!mesti.ile+ (ar (aca le puneti c'te)a minute &n
cupt!r+ ele (e)in (ulci si c!mesti.ile. Ce s/a petrecut4 Cal(ura le/a transf!rmat. %i (aca !mul este &n stare sa faca ca
niste pere sa (e)ina .une (e m'ncat+ !are cre(eti ca nu este &n stare lumea in)i6i.ila sa transf!rme t!ate fructele
)!astre acre &n fructe 6em!ase si (ulci4
Un (iscip!l care &si cun!aste ten(intele inferi!are+ cere alt!iuri spun'n(, 13!amne 3umne6eule+ (aca sunt sin*ur+ nu
)!i reusi sa ma transf!rm+ te r!*+ a2uta/ma Tu+ (ispune Tu (e mine+ lucrea6a Tu prin mine+ sunt &n ser)iciul Tau+ )!i
&mplini )!ia Ta.1 %i &n acel m!ment+ pr!.a.il ca nu 3!mnul ;nsusi )a fi cel care )a )eni+ (ar El )a trimite pe unul (in
&n*erii sau (in arhan*helii %ai+ asa cum le/a trimis si patriarhil!r+ pr!fetil!r+ ap!st!lil!r si tutur!r sfintil!r, &n*erii au
)enit sa &i )i6ite6e si sa &i instruiasca.
Acestea sunt pr!.leme (e ! imp!rtanta (e!se.ita si acei care le/au ne*li2at sau le/au i*n!rat nu )!r putea e)!lua.
Oamenii au capul tare+ (ar )iata &si )a asuma sarcina (e a/l face -sa se c!aca1. Eu stiu ce stiu. T!t ceea ce )a spun+ a
f!st )erificat si e<perimentat (e mine &nsumi: eu )i le re)ele6 pentru a )a a2uta si acum este r'n(ul )!stru sa simtiti+ sa
&ntele*eti si sa luati h!tar'ri pentru a a)ea re6ultate.
ara a (ispune (e t!ate aceste cun!stinte+ nu )a puteti &m.unatati cu a(e)arat. 3ar cun!asterea nu este suficienta+
tre.uie sa si iu.iti aceste mari a(e)aruri pentru a (!ri sa le reali6ati+ si tre.uie sa a)eti (e asemenea ! )!inta (e
nestramutat pentru a perse)era &n munca. Iata cele trei c!n(itii necesare, mai &nt'i cun!asterea+ ap!i )!inta si &n fine
puterea.
Unele fiinte au reali6at ! asemenea lucrare asupra pr!priei l!r materii &nc't ei nu mai sunt aceiasi. La e<teri!r+
.ine&nteles nu s/au schim.at )i6i.il+ (ar &n interi!r sunt (iferiti, ei nu mai sufera ca si &nainte+ nu se mai simt la fel (e
stri)iti si (e limitati+ nu mai sunt &n &ntuneric+ ei (etin .!*atii si cun!stinte n!i+ &n!ata &n frumusete+ ra(ia6a... Aceasta
este schim.area0
A te schim.a nu &nseamna a (e)eni (e nerecun!scut fi6ic+ nu )eti fi &nca recun!scut peste t!t+ este )!r.a (e schim.area
interi!ara a )i.ratiil!r+ a emanatiil!r, )a )eti scufun(a m'na &n apa+ iar muri.un(ul care )a .ea aceasta apa+ )a &n)ia.
Iata a(e)arata schim.are0

CAPITOLUL VIII Utili6area ener*iil!r

T!t ceea ce este necesar pentru a le face placere+ pentru a/i amu6a+ pentru a/i (istra se afla la (isp!6itia !amenil!r.
Recun!sc ca este atra*at!r+ interesant+ (ar pentru mine nu este un m!ti) pentru ca eu sa ma repe( la ele+ chiar (in
c!ntra. ;n fata a t!t ce mi se pre6inta m/am !.isnuit sa/mi pun &ntre.area, 1Cu ce c!ntri.uie aceasta la pr!*resul meu
spiritual41 3aca )a( ca nu cu mare lucru+ ca )a fi mai mult timp pier(ut si ener*ii risipite+ nu ma !presc la acel lucru.
Ei (a+ asa este+ )iata are t!t felul (e tentatii si (aca (iscip!lul nu a &n)atat &nca sa se c!ntr!le6e suficient pentru a le
re6ista+ el ca(e pra(a l!r+ ap!i re*reta+ pentru ca simte ca a sla.it+ ca s/a ur'tit. Pentru ma2!ritatea !amenil!r+ este (e la
sine &nteles sa fii tentat si sa ce(e6i tentatiil!r: (upa unii+ chiar pentru asa ce)a te afli pe pam'nt. 3ar sa nu ne !cupam
(e ceea ce face ma2!ritatea+ ci (e ceea ce fac (iscip!lii. 3iscip!lul ar putea e)ita multe (intre er!ri+ (aca &nainte (e a se
lansa &ntr/! a)entura+ si/ar spune, 1ac'n( acest lucru+ sau altul+ &mi satisfac (!rintele+ (ar care )!r fi !are
repercusiunile c!n(uitei mele asupra mea si a cel!r (in 2urul meu41 Cel ce nu &si pune aceste &ntre.ari este ap!i mirat
(e ceea ce i se &nt'mpla. Nu tre.uie sa se mire, ceea ce i se &nt'mpla era (e pre)a6ut+ c!nsecintele sunt &nt!t(eauna
pre)i6i.ile.
Veti spune, 13ar nu este p!si.il sa pre)e6i t!ate c!nsecintele actel!r tale.1 3a+ a)eti (reptate+ )iata este .!*ata &n
e)enimente (e t!t s!iul+ care se p!t pr!(uce &ntr/un m!( cu t!tul nepre)a6ut pentru a schim.a cursul lucruril!r. Cu
e<ceptia cel!r ce p!se(a facultatea (e a se ri(ica p'na la planurile su.tile pentru a cun!aste cu e<actitate a(e)arul+ este
imp!si.il sa pre)e6i t!tul. 3ar &n ceea ce pri)este esentialul+ cu c!n(itia sa fii cinstit+ sincer+ el este us!r (e pre)a6ut.
E)i(ent+ (aca )rei sa te le*i la !chi+ este cu t!tul altce)a.
3eci+ )a repet+ &n fata !ricar!r p!si.ilitati care )i se !fera+ stu(iati .ine situatia si ale*eti/! pe aceea care este cea mai
.enefica pr!*resului )!stru spiritual. Caci cun!asterea m!(ului &n care &si cheltuieste ener*iile+ &n ce (!meniu+ pentru
ce acti)itati+ este (e ! imp!rtanta a.s!luta pentru e)!lutia fiecarei fiinte. Aici+ fiecare (intre n!i este resp!nsa.il. Cerul
nu ne/a (at )iata pentru ca n!i sa ! risipim: t!t ceea ce facem se n!tea6a+ se &nscrie. 3a+ si &n cartea naturii )ii puteti
citi aceasta, 1ericiti cei care &si c!nsacra si &si utili6ea6a t!ate ener*iile fi6ice+ afecti)e si mentale pentru .inele
umanitatii+ pentru ;mparatia 3!mnului si pentru 3reptatea %a.1
3aca )eti !.ser)a !amenii+ )eti )e(ea ca ei nici!(ata nu se *'n(esc la aceasta chintesenta care le/a f!st (ata pentru a
trai+ la c't este ea (e preti!asa+ c't ! pretuieste 3!mnul+ care este !ri*inea ei si c'ta munca a (epus natura pentru a !
pre*ati si a ne/! (istri.ui. 3e aici se )e(e ca !mul nu este e)!luat+ caci &si cheltuieste t!ate f!rtele &n accese (e furie+ &n
e<cese (e se<ualitate+ &n acti)itati e*!iste si criminale... %i iata cum f!rtele acestea+ at't (e preti!ase+ se risipesc pentru
a alimenta Infernul. 3aca )a )!i spune ca !amenii sunt aceia care sustin Infernul+ )eti fi surprinsi... si t!tusi+ acesta
este a(e)arul. Ma2!ritatea !amenil!r+ prin i*n!ranta l!r+ nu fac (ec't sa sustina+ sa mentina si sa hraneasca Infernul: ei
sunt f!arte instruiti &n (iferite (!menii+ (ar n/au au6it )!r.in(u/se nici!(ata (espre resp!nsa.ilitatea l!r &n utili6area
ener*iil!r l!r si nu &n uni)ersitati )!r afla aceste lucruri.
;n calitate (e (iscip!l+ prima )!astra sarcina este sa (e)eniti c!nstienti (e m!(ul &n care )a cheltuiti f!rtele+ pentru ca
ele )/au f!st numarate+ c'ntarite+ masurate. 3aca Cerul )e(e ca )!i le cheltuiti &n actiuni (aunat!are+ el )a )a &nchi(e
r!.inetele. Va spune, 1Omul acesta este f!arte pericul!s+ tre.uie le*at01 Nu )/ati &ntre.at nici!(ata (e ce unii !ameni
au (e)enit .eti)i4 Pentru ca lumea in)i6i.ila a )rut sa &i le*e. 3aca acei !ameni ar (ispune (e t!ate facultatile l!r+ ei ar
(istru*e lumea &ntrea*a+ utili6'n(u/si ener*iile &n acti)itati (istructi)e. ;n timp ce asa+ alc!!lul &i cl!r!f!rmi6ea6a+ &i
a.ruti6ea6a si ei a2un* &n imp!si.ilitatea (e a face un rau cui)a. E)i(ent+ acesta nu este ca6ul tutur!r alc!!licil!r:
pentru unii e<ista alte e<plicatii.
Tre.uie sa fiti mereu c!nstienti (e felul &n care )a utili6ati ener*iile+ sa )a &ntre.ati &n ce (irectie le canali6ati si &n ce
sc!p. Acesta este lucrul cel mai imp!rtant.
;n 6iua (e asta6i+ a te re)!lta+ (e e<emplu+ a (e)enit ! !.isnuinta+ ! m!(a. %e (iscuta+ se stri*a+ se fac manifestatii+
*re)e+ se (au f!c masinil!r+ s.a.m.(+ t!ti se simt &n(reptatiti &n lupta l!r &mp!tri)a patr!nil!r sau a unui *u)ern pe care
&l s!c!tesc ne(rept si cru(. Eu sunt (e ac!r( ca nici ne(reptatea si nici cru6imea nu tre.uie acceptate. 3ar cum se face
ca t!ti acesti re)!ltati nu si/au pus nici!(ata &ntre.area (aca nu e<ista cum)a si un m!ti) (e re)!lta mai f!l!sit!r4 ;n
l!c sa/si piar(a timpul si ener*iile re)!lt'n(u/se &mp!tri)a unei anumite situatii+ unei anumite pers!ane+ sau a unui
anume parti(+ (e ce nu se re)!lta mai &nt'i &mp!tri)a pr!priil!r l!r sla.iciuni+ a pr!priei l!r me(i!critati+ a pr!priei l!r
lene4 Acela (a+ este &ntr/a(e)ar un m!ti) (e in(i*nare+ (e (e6*ust+ (e furie si merita !steneala (e a lupta. A0 nu+ nu+
pr!stiile l!r+ )iciile l!r si le 2ustifica+ si le m'n*'ie+ si le hranesc+ (ar fata (e ceilalti sunt necrutat!ri0
;nainte (e a )a re)!lta &mp!tri)a unuia sau altuia+ ceea ce (e multe !ri nu ser)este la nimic+ un a(e)arat (iscip!l se
re)!lta &mp!tri)a tutur!r entitatil!r rele care s/au instalat &n el... (in )ina lui+ .ine&nteles. El cauta sa le *!neasca pentru
a se eli.era. 3aca re)!lta e<ista &n uni)ers+ &nsemnea6a ca ea are un r!st. 3a+ (ar !amenii nu au &nteles r!lul re)!ltei,
un(e+ c'n(+ cum si &mp!tri)a cui sa se re)!lte... Tre.uie sa ne re)!ltam+ (ar &mp!tri)a tutur!r acel!ra care s/au instalat
&n n!i su. f!rma (e sla.iciuni si care ne &nseala+ ne r!(. Atunci+ t!tul se )a schim.a. C'ti nu sunt nen!r!citi+
nemultumiti pentru ca sunt c!nstienti (e (efectele l!r+ (e sla.iciunile l!r0 3a+ (ar ei nu sunt &nca suficient (e re)!ltati
pentru a iesi (in aceasta situatie si ea c!ntinua. Ei sunt nemultumiti+ .ine&nteles+ (ar nu fac nimic pentru a &m.unatati
situatia.
;ncetati (e a )a mai re)!lta &mp!tri)a s!tiei+ a s!tului+ a sefului si asa mai (eparte si re)!ltati/)a &mp!tri)a )!astra
&nsi)a. Veti spune, 13a+ (ar (aca nu ma re)!lt &mp!tri)a cel!rlalti+ ei )!r c!ntinua sa a.u6e6e1. Nu+ nu ati &nteles
nimic. Pentru ca ceilalti sa/si schim.e c!mp!rtamentul+ nu tre.uie sa &i c!m.ateti: ei se )!r schim.a (e la sine c'n(
)!r simti ca )!i )/ati schim.at+ ca ra(iati+ sunteti lumin!si+ inteli*enti. 3eci+ re)!lt'n(u/)a &mp!tri)a )!astra &nsi)a &i
)eti &n)in*e pe ceilalti+ &i )eti transf!rma. Eu am *asit acest mi2l!c. Altfel cum )reti sa luptati &mp!tri)a at't!r
(usmani4
Re)!ltati/)a &mp!tri)a )!astra &nsi)a pentru a )a curata+ pentru ca a(e)aratii (usmani se afla &n )!i. Nu &i cautati &n
afara )!astra+ ei se afla &nauntru si . 3e e<emplu+ un !m &si pr!pune, -3e acum+ am terminat cu femeile+
mi/au a(us prea multe nen!r!ciri+ prea multe suparari+ (ar (aca el nu s/a re)!ltat &nca nici!(ata &mp!tri)a entitatil!r
(in interi!rul sau+ care &l &n(eamna mereu &n aceiasi (irectie+ iata ca/l asteapta n!i neca6uri. %i ce anume &i spun aceste
entitati, -5ine&nteles+ t!ate femeile care le/ai &nt'lnit p'na acum au f!st cru(e+ necre(inci!ase+ (ar cea care &ti place
acum &ti )a a(uce .ucuria+ inspiratia1+ si .ietul nen!r!cit este (in n!u prins &n capcana.
Cum sa )a fac sa &ntele*eti ca sunteti sfatuiti (e catre (usmani camuflati care nu cer (ec't epui6area )!astra+ ruina
)!astra4 %i )!i+ fara ca sa )a (ati seama+ &i m'n*'iati+ &i le*anati+ &i hraniti cu ener*iile )!astre cele mai preti!ase. Ei
.ine+ a )enit acum m!mentul sa )a re)!ltati+ &ncep'n( prin a recun!aste ca (usmanii )!stri cei mai mari nu sunt &n
e<teri!rul )!stru+ ci &n )!i. %i atunci c'n( )eti i6.uti sa )a &n)in*eti (usmanii interi!ri+ )eti a2un*e sa )a &n)in*eti si
(usmanii (in afara+ prin e<emplul )!stru+ prin atitu(inea )!astra+ prin )!r.ele+ pri)irile si emanatiile )!astre.
3e ce !amenii nu au *asit &nca aceste mi2l!ace4 Cutitele+ re)!l)erele+ .!m.ele n/au re6!l)at nici!(ata pr!.lemele. Ia
*'n(iti/)a+ !are (e c'n( se f!l!sesc acestea s/au &m.unatatit cum)a lucrurile cu a(e)arat4 ;ncepeti (eci+ prin a )a
re)!lta &mp!tri)a )!astra &nsi)a+ si ap!i. sla)a 3!mnului+ )a fi &nt!t(eauna suficienta )reme pentru a )a re)!lta
&mp!tri)a cel!rlalti+ (ar prin maretia si at!tputernicia (ra*!stei.
Nu uitati nici!(ata ca Cerul )a pri)este (e sus si pri)este la t!t ceea ce faceti cu t!ate .!*atiile pe care )i le/a (aruit, le
utili6ati &ntr/un sc!p pur e*!ist sau &ntr/unul (i)in4 3aca )/ati pune f!arte clar aceasta pr!.lema &n fiecare 6i+ c't (e
multe lucruri ati putea &m.unatati &n )!i &nsi)a0 5ine&nteles ca nu )eti reusi ime(iat+ (ar )eti &n)ata cel putin sa fiti
c!nstienti. Altfel ram'neti supusi Karmei.
At'ta )reme c't nu )/ati luat c!nstient )iata &n m'ini+ pentru a reusi sa ac!r(ati t!ate particulele fiintei )!astre cu
)i.ratiile (i)ine+ )eti ram'ne la .unul plac al f!rtel!r !ar.e ale naturii. Ma2!ritatea !amenil!r sunt &n aceasta situatie+
caci nu li s/a aratat imp!rtanta prelucrarii interi!rului l!r. 3ar sa stiti ca+ (aca )a !puneti Inteli*entei c!smice (uc'n( !
)iata c!ntrara planuril!r ei+ )a )eti (e6a*re*a si )eti sf'rsi prin a (ispare. -Inteli*enta c!smica este f!arte cru(a+ )eti
spune+ (aca ea (istru*e fapturile ce i se !pun1. ;n realitate+ ea nu se !cupa (el!c cu asa ce)a. Ea n/a )rut sa (istru*a
nici!(ata pe nimeni+ (ar (aca+ (in pr!stie sau (in i*n!ranta )a i6.iti (e imensitatea ei+ f!rtele &mp!tri)a car!ra luptati
sunt at't (e puternice+ &nc't este f!arte natural sa fiti (isl!cat.
3aca un .iet in(i)i( p!rneste sin*ur &mp!tri)a unei armate &ntre*i+ el )a fi repe(e anihilat. 3aca+ i6.in(u/se (e un
*eam+ ! insecta &si spar*e capul+ ce )ina are *eamul4 Omul acti!nea6a ca si insecta, se e<ersea6a sa lupte &mp!tri)a
le*il!r (i)ine+ &mp!tri)a splen(!ril!r uni)ersului+ &i face placere sa se certe: (ar &l asteapta (e6a*re*area. Nu
3umne6eu este cel care &l )a anihila+ ci pr!pria lui &ncapat'nare.
Un (iscip!l cauta &nt!t(eauna sa se ac!r(e6e &nt'i cu Inteli*enta c!smica si pentru aceasta+ el &ncepe prin a )e*hea la
m!(ul &n care &si utili6ea6a ener*iile: asta tre.uie sa retineti.
3intre t!ate lucrurile pe care )i le spun+ la unele tre.uie sa )a *'n(iti &n fiecare 6i+ iar la altele+ c'n( circumstantele )/!
permit. 3ar ceea ce )a spun asta6i+ tre.uie sa a)eti mereu &n pre6ent &n minte+ caci eu nu )!i fi mereu cu )!i pentru ca
sa )/! repet. Puteti lasa (e!parte multe alte puncte+ (ar nu pe acesta. ;n fiecare 6i )i se cere sa fiti c!nstient+ sa )a (ati
seama &n fiecare situatie &n ce m!( )a f!l!siti ener*iile+ cu at't mai mult cu c't puteti face aceasta !riun(e )a aflati. Pe
stra(a+ &n metr!u+ la (entist+ &n .ucatarie+ puteti sa aruncati ! pri)ire &n )!i &nsi)a si sa )a &ntre.ati, 1Ia sa )e(em+ (aca
ma an*rene6 &n aceasta acti)itate+ sau &n alta+ ce am sa cheltuiesc4... Oh+ la la+ )!i fi !.li*at sa pier( t!t ce am pur si
(i)in pentru a hrani p!rcii. Atunci nu+ nu ma an*a2e6 &n aceasta trea.a+ ener*iile mele nu sunt (estinate sa re&n)ie
m!rtii1. Ca si Iisus care spunea, 1Lasati m!rtii sa &n*r!ape m!rtii si )!i+ cei )ii+ urmati/ma.1 Ve(eti+ lucrul pentru care
)a cheltuiti ener*iile este un punct esential pentru e)!lutia )!astra.

CAPITOLUL IB %acrificiul+ transmutatia materiei.

!arte putini sunt !amenii care sunt c!nstienti ca &n fiecare 6i tre.uie sa a(au*e )ietii l!r c'te ce)a n!u+ ce)a mai
puternic+ mai lumin!s: ei nici macar nu &si (au seama la ce peric!le se e<pun train( ! )iata (!m!ala &n care se
c!mplac+ la sume(enia (e .!li fi6ice si psihice care &i p'n(este si care nu asteapta (ec't m!mentul p!tri)it pentru a
intra &n ei+ pentru a/i musca+ pentru a/i r!a(e. Inteli*enta c!smica nu l/a c!nstruit pe !m &ntr/un chip at't (e minunat
pentru ca el sa se lase sa a(!arma+ sa se cl!r!f!rmi6e6e: ea l/a creat pentru ca el sa p!ata &nainta ne&ncetat pe calea
e)!lutiei+ care &l )a c!n(uce p'na la &n*eri... p'na la 3umne6eu.
;n realitate+ aceasta le*e a e)!lutiei nu acti!nea6a numai &n e<istenta umana. iecare re*n (in natura+ mineral+ )e*etal+
animal+ uman... tin(e sa se apr!pie (e re*nul superi!r.
Pietrele sunt cele mai )echi pe acest pam'nt+ ele sunt inerte+ insensi.ile+ fara nici ! p!si.ilitate (e a se misca sau chiar
(e a creste. 3e aceea+ i(ealul l!r este (e a (e)eni plante.
I(ealul plantel!r este (e a (e)eni animale. Ele sunt &nra(acinate si nu p!t nici sa se (eplase6e+ nici sa ai.e sentimente
la fel ca si animalele+ (e aceea ele (!resc sa se rupa (e s!l si sa se miste. Intr'n( &ntr/un c!rp animal+ celulele l!r )!r
putea sa e)!lue6e. Pentru ele nu e<ista alt m!( (e e)!lutie (ec't acela (e a se lasa m'ncate sau arse.
I(ealul animalel!r este (e a (e)eni !ameni rati!nali. I(ealul !amenil!r este sa (e)ina &n*eri+ iar cel al &n*eril!r sa
(e)ina arhan*heli sau (i)initati. Caci+ pe scara e)!lutiei+ fiecare cate*!rie (e fiinte p!se(a calitati pe care prece(enta
nu le a)ea. 3eci fiecare tin(e sa se apr!pie (e cea (inaintea ei+ pentru a (epasi sta(iul la care a a2uns (e2a.
3ar trecerea !mului la sta(iul (e &n*er nu se p!ate face (ec't prin f!c+ prin f!cul sacrificiului. Aici+ etim!l!*ia ne )a
a2uta sa &ntele*em. ;n latina+ la &n*er se spune -an*elus1+ la f!c -i*nis1+ si la miel -a*nus1. ;n .ul*ara+ la &n*er se spune
-an*uel1+ la f!c -!*an1 si la miel -a*ne1. 3aca facem ! apr!piere &ntre t!ate aceste cu)inte+ )!m &ntele*e (e ce
Hrist!s+ iul lui 3umne6eu+ a f!st c!mparat cu Mielul care tre.uia sa fie sacrificat &nainte (e crearea lumii. 3e un(e
)ine aceasta tran6itie4 ;n trecut+ atunci c'n( se (!rea c!nstruirea unei case+ &n unele tari e<ista !.iceiul (e a 2ertfi prin
f!c un miel pentru ca c!nstructia sa fie s!li(a si pr!te2ata. Aceasta a)ea ca sc!p sa le reaminteasca !amenil!r ca
&naintea creatiei lumii a f!st necesara sacrificarea unui -miel1 sau a unei fapturi )ii+ pentru a e(ifica aceasta c!nstructie
pe .a6e in(estructi.ile.
Hrist!s este Mielul 3i)in+ spiritul (ra*!stei care atra*e+ apr!pie+ sustine iar (ra*!stea este aceea care a f!st pusa ca
.a6a a creatiei: el este cel care s/a sacrificat+ s/a &n6i(it+ care a impre*nat materia acestui e(ificiu. El este liantul+
cimentul care mentine c!e6iunea uni)ersului. Peste t!t+ (e la pietre p'na la stele+ (ra*!stea este cea care sustine
sarpanta. 3aca (ra*!stea (ispare+ si c!rpul n!stru &ncepe sa se (e6a*re*e+ caci puterea (ra*!stei este cea care uneste
t!ate celulele+ t!ate particulele. %acrificiul repre6inta manifestarea cea mai &nalta+ cea mai (i)ina a (ra*!stei. Este
Ome*a+ ultima litera+ nu mai e<ista ! alta. Iisus a )enit pentru a pr!nunta aceasta ultima litera. Altii )!r )eni (upa el
pentru a ! reali6a+ pentru a ! pune &n aplicare+ (ar nu )!r mai a(au*a nimic care sa p!ata (epasi sacrificiul: sacrificiul
ram'ne pentru eternitate actul cel mai su.lim.
%ecretul fericirii este (e a face sacrificii. Cei care sunt capa.ili sunt cei pri)ile*iati+ ei au &nteles sensul )ietii+ ei p!t
(e)eni tati si mame. T!ti !amenii stiu ca e<ista tati+ mame+ c!pii+ (ar f!arte putini sunt cei care sunt capa.ili sa
(esc!pere ceea ce c!ntine aceasta simpla ima*ine (e familie. Tatal+ mama si c!pilul sunt un re6umat al unei &ntre*i
&n)ataturi. Cel ce se p!ate sacrifica pentru un altul+ este c!pt pentru a (e)eni parinte. Cel care este incapa.il (e
sacrificiu este &nca c!pil. El este p!ate parinte &n plan fi6ic+ (ar este numai ! aparenta si Cerul nu ! c!nsi(era ca atare.
A fi tata sau mama este un i(eal &nalt (e atins+ (ar sa ram'i c!pil nu este un i(eal. I(ealul este sa fii &nt'i tata sau mama
pentru ca ap!i sa (e)ii c!pil. 3a+ caci (aca sunteti fruct+ puteti ap!i sa (e)eniti sam'nta+ a)eti (reptul: (ar (aca &nca n/
ati (e)enit fruct si )reti sa (e)eniti sam'nta+ aceasta nu este p!si.il+ caci semintele )in (upa fructe si pentru a (a acest
fruct+ tre.uie sa fii tata sau mama+ tre.uie sa fii capa.il (e (ra*!ste impers!nala. I(ealul este+ (eci+ sa (e)ii tata sau
mama pentru a putea a(uce c!pilul pe lume+ a(ica sacrificiul+ fructul impers!nal al tatalui si al mamei care sunt
luminati. T!ti cei care nu stiu sa faca sacrificii nu p!t a(uce pe lume c!pii+ pentru ca &nca nu sunt c!pti.
La $@ sau $C ani+ c!pilul a2un*e la peri!a(a (e pu.ertate. Pu.ertatea este ! fa6a (e transf!rmare a fiintei umane: (in
e*!ist si pers!nal cum era+ el (e)ine capa.il sa (aruiasca+ sa pr!(uca+ a(ica sa faca sacrificii. ;nainte (e pu.ertate+
c!pilul este ca un pam'nt steril care preia mereu. 3ar (upa pu.ertate este capa.il at't fi6ic c't si psihic sa pr!(uca
fructe. Iata (e ce )a p!t spune ca (aca nu a)eti acest i6)!r care sa t'sneasca &n )!i+ a(ica (aca (ra*!stea )!astra nu
este pura si (e6interesata+ t!tul )a fi secat si nu )!r e<ista rec!lte+ nu )eti (a nici fl!ri si nici fructe+ )eti fi un (esert+ un
pam'nt sterp. %i cine )rea sa frec)ente6e un pam'nt sterp4
5ine&nteles ca sacrificiile pe care le faceti tre.uie sa ai.e un r!st. E<ista pers!ane care+ asa/6ic'n(+ fac sacrificii si se
casat!resc cu un .ar.at sau cu ! femeie+ pentru ca prin aceasta casat!rie+ cre( ei+ &l )!r sal)a pe acel .ar.at care este
.eti) sau pe acea femeie care este neurastenica. 3ar chiar )!r reusi ei+ !are+ sa/i sal)e6e4 Numai 3umne6eu stie0
Ve(eti+ aici .unatatea+ *ener!6itatea nu lipsesc. Ceea ce lipseste este lumina. Oamenii sunt !r.i si nu p!t pre)e(ea. %i
atunci+ este pacat ca t!ate aceste calitati+ aceste )irtuti sa fie cheltuite &n 6a(ar. Este mai .ine ca ele sa fie c!nsacrate
unui lucru (i)in+ care )a a2uta mii (e pers!ane si nu una sin*ura. %i mai mult (ec't at't+ nici nu este si*ur ca acea
pers!ana p!ate fi a2utata. Ceea ce este &nsa si*ur+ este ca cel care a )rut sa ! a2ute )a (e)eni si el ! )ictima.
3eci(eti/)a (eci sa lucrati pentru ! i(ee (i)ina si t!ate sacrificiile pe care le )eti face pentru aceasta i(ee se )!r
transf!rma &n aur+ &n lumina+ &n (ra*!ste. Iata secretul. Cel mai mare secret este i(eea+ i(eea pentru care lucrati. 3aca
lucrati pentru )!i &nsi)a+ pentru a )a satisface (!rintele+ pasiunile+ p!ftele+ t!ate sacrificiile pe care le )eti face pentru a
reusi se )!r transf!rma &n cenusa+ nu &i lumina. Multi !ameni sacrifica un capital en!rm (e .ani+ sanatate+ (ar cum
sc!pul l!r este mai mult sau mai putin pam'ntesc+ aceste sacrificii nu )!r (uce la cine stie ce re6ultate. Iata ceea ce nu
se cun!aste, c't (e imp!rtanta este i(eea care sta &n spatele fiecarei actiuni. I(eea este latura ma*ica+ piatra fil!6!fala
care transf!rma t!tul &n aur. 3e aceea )a spun, lucrati pentru ! i(ee (i)ina+ pentru ca lumina sa triumfe &n lume+ pentru
ca ;mparatia lui 3umne6eu sa )ina pe pam'nt. T!t ceea ce )eti face pentru aceasta i(ee se )a transf!rma &n aur+ a(ica
&n sanatate+ &n frumusete+ &n lumina+ &n f!rta.
N!i tre.uie sa/i !ferim Cerului &n (ar )iata n!astra si sa spunem, -3e acum &nainte )!i parasi placerile si .ucuriile
trecat!are+ care nu &mi a(uc nimic+ si )!i lucra pentru ;mparatia 3!mnului1. %i )eti sacrifica t!t mai mult acti)itatile
care )a ur'tesc si (e asemenea unele impulsiuni inferi!are cum sunt, furia+ *el!6ia+ ura... 3e ce4 Pentru a eli.era
f!rtele spirituale care sunt limitate si su.2u*ate (e catre aceste !.iceiuri+ caci !.iceiurile sunt acelea care )a &mpie(ica
sa (ati fructe. Pri)iti c!pacul, c'n( este napa(it (e insecte+ el nu p!ate (a fructe si tre.uie curatat cu a2ut!rul
insectici(el!r. T!t asa+ tre.uie sa eliminati (in c!rpul+ (in inima si (in )!inta )!astra t!ate aceste placeri nesanat!ase
care sunt pe cale sa aspire sucul (estinat sa hraneasca Eul )!stru superi!r. Nu puteti (a fructe+ nici nu puteti face
sacrificii+ pentru ca a(ap!stiti &n )!i alte fapturi care )a .eau si )a epui6ea6a f!rtele. Tre.uie sa )a lepa(ati (e aceste
insecte si (e aceste !mi6i.
P!t sa )a mai (au ! multime (e ima*ini pentru a )a face sa &ntele*eti aceasta i(ee0 Luati (e e<emplu ! sticla, (aca ea
este (e2a plina+ cum )eti face pentru ca sa intr!(uceti &n ea un alt lichi(4 Tre.uie mai &nt'i sa ! *!liti. La fel se
&nt'mpla si cu fiinta umana. 3aca ea nu se *!leste (e )iciile sale+ (e !.iceiurile (aunat!are+ cum )!r putea )irtutile si
calitatile (i)ine sa se instale6e &n ea4 Este (e2a plina0... Iata a(e)aratul sens al sacrificiului, sa *!lesti+ sa renunti la
anumite !.iceiuri rele+ pentru a putea intr!(uce &n tine altce)a. 3e cum renuntam la un (efect+ ! calitate )ine sa/i ia
l!cul &n n!i.
Cartea naturii sta (eschisa &n fiecare 6i &n fata )!astra+ si puteti *asi &n ea t!t ceea ce a)eti ne)!ie pentru
c!mp!rtamentul )!stru c!rect &n )iata. 3e ce nu cautati sa &ntele*eti aceasta4 3e ce nu )a f!l!siti !chii pentru a )e(ea
si urechile pentru a au6i4 Pentru ca sunteti prea !cupati cu .ucuriile si cu placerile care )a &mpie(ica. C'n( )a )eti
h!tar& sa renuntati la aceste lucruri si la aceste placeri+ )eti (esc!peri niste f!rte f!rmi(a.ile+ !chii )!stri se )!r
(eschi(e si )eti (esc!peri t!t ceea ce este scris &n cartea naturii. Iata secretul0
Va aflati c'te!(ata &n fata un!r pr!.leme (e ne&nteles pentru )!i si )a spuneti, 1Eu (e ce nu &ntele*4 %unt altii care
&ntele*01 3ati/)a sin*uri raspunsul, -Este pentru ca eu ma c!mplac &n .ucurii si placeri inferi!are care &mi c!nsuma
f!rtele. Iata (e ce nu &mi mai ram'n si pentru !chii mei interi!ri1. Nu e<ista ! alta e<plicatie pentru incapacitatea
)!astra (e a )e(ea. !rtele )!astre tre.uie sa fie (isp!ni.ile pentru a se (uce &n alta parte si a tre6i alte celule. 3ar
!amenii sunt nestiut!ri si spun, -Tre.uie sa mai *ust (in aceasta placere caci (aca renunt+ )!i suferi1. Ei nu au &nteles
nimic0 Cerul nu ne cere sa suferim+ ci sa ne rafinam placerile+ sa le facem mai su.tile+ mai pure. Cu c't renuntati mai
mult la placerile trecat!are+ cu at't sunteti mai patrunsi (e )iata a(e)arata. Cel care asta6i ma )a putea &ntele*e+ &si )a
schim.a c!mplet )iata+ caci ceea ce )a spun eu acum este realitatea si nu cu)inte *!ale.

II

Pentru ma2!ritatea !amenil!r+ cu)'ntul sacrificiu este &ns!tit (e i(eea (e (ificultate+ (e pri)atiune+ (e suferinta. Ei .ine+
t!cmai aici se &nseala. %tiinta initiatica spune ca sacrificiu nu este ! pri)atiune ci ! su.stituire+ ! transpunere+ !
(eplasare &ntr/! alta lume. Aceeasi acti)itate se c!ntinua+ (ar cu materiale n!i+ pure si lumin!ase.
%acrificiul este (eci transf!rmarea unei materii &n alta+ a unei ener*ii &n alta: renuntam la ce)a pentru a capata altce)a+
mai .un+ &n l!c. Iata ce este sacrificiul. Luati+ (e pil(a+ ! .ucata (e car.une, este nea*ra+ ur'ta+ mur(ara: ! sacrificati si
ea (e)ine f!c+ cal(ura+ lumina+ frumusete. Cel care nu )rea sa faca sacrificii+ ram'ne &n ur'ciune+ fri* si &ntuneric.
At'ta )reme c't )eti trai cu i(eea ca sacrificiul )a )a a(uce suferinta si )a )a saraci+ .ine&nteles ca nu )eti fi (ispusi sa
faceti sacrificii. 3e aceea tre.uie sa a(!ptati punctul (e )e(ere initiatic, el ne &n)ata ca nu tre.uie sa renuntam la un
lucru (ec't pentru a/l &nl!cui cu altul mai .un. Vreti sa renuntati la un !.icei (aunat!r, (e e<emplu 2!cul+ .autura sau
femeile4... At'ta )reme c't nu &l &nl!cuiti+ el )a )eni sa )a tente6e+ sa )a chinuiasca+ pentru ca nu ati tre6it &n )!i ! alta
cerinta capa.ila sa ! &n)in*a pe prima+ si putem spune ca )a e<puneti chiar la peric!le *ra)e+ pentru ca aceasta
renuntare (e)ine ! refulare. At'ta )reme c't !amenii nu )!r &ntele*e aceasta+ ei )!r trece prin e<periente f!arte
(urer!ase si atunci+ .ine&nteles ca )a )!r e<plica ca nu este ca6ul sa faceti sacrificii+ caci nu numai ca nu )eti reusi+ (ar
)eti fi chiar si mai nen!r!citi.
Nu tre.uie sa )a pri)ati+ nu tre.uie sa renuntati+ (!ar sa )a (eplasati+ a(ica sa faceti sus ceea ce faceati 2!s, &n l!c sa
.eti apa (intr/! .alta un(e a.un(a micr!.i+ sa .eti apa (intr/un i6)!r pur si cristalin. %a nu .eti (el!c+ ar &nsemna
m!artea. 3aca cine)a )a )a spune ca nu tre.uie sa .eti+ numai apa (in canali6ari este cea pe care nu tre.uie sa ! .eti+
altfel tre.uie sa .eti+ (ar sa .eti apa cereasca. %i aceasta i(ee este e<primata sim.!lic &n 7ene6a. C'n( A(am si E)a se
aflau &n Para(is+ 3umne6eu le/a permis sa man'nce (in fructele tutur!r ar.!ril!r+ mai putin (in fructele Ar.!relui
Cun!asterii 5inelui si Raului. 3umne6eu nu )!ia sa/i pri)e6e pe A(am si E)a (e hrana+ El )!ia (!ar sa/i faca sa
&ntelea*a ca e<ista hrana mai .una si mai .enefica (ec't alta.
Un a(e)arat spiritualist nu se pri)ea6a, el man'nca+ .ea+ respira+ iu.este+ (ar &n stari (e c!nstiinta minunate+
necun!scute pentru !mul !.isnuit. C'n( )!r.im (espre renuntare+ !amenii se &nspaim'nta si &si spun, 13aca renunt+
am sa m!r1. %i este a(e)arat ca )!r muri. 3aca ei nu &ntele* ca prin renuntare )!r acce(e la ce)a mai .un+ ei )!r muri.
Nu este )!r.a (e a renunta la a .ea+ a (!rmi+ a respira+ a iu.i+ a face c!pii+ ci (e a le face pe t!ate acestea &ntr/un m!(
superi!r. ;n fiecare 6i tre.uie sa ne pre!cupam sa facem aceasta &nl!cuire pentru a crea ! miscare+ ! circulatie a
ener*iil!r+ altfel t!tul sta*nea6a+ se atr!fia6a si iata muce*aiul+ fermentatia+ putre6iciunea. Mereu tre.uie sa cur*a apa
pr!aspata. %i pentru a face sa cur*a aceasta apa+ tre.uie sa ne le*am &n fiecare 6i (e Cer+ sa me(itam si sa ne ru*am.
caci cu a(e)arat n!u este numai ceea ce )ine (in Ceruri.
5ine&nteles ca !amenii *asesc a(esea sin*uri s!lutia &nl!cuirii. C'n( ! femeie )rea sa scape (e un s!t care &i a(uce
numai &ncurcaturi+ ea cauta un altul. ;n m!( instincti)+ !amenii se c!n(uc (upa preceptele &ntelepciunii eterne+ numai
ca ele nu sunt &nt!t(eauna .ine aplicate. Un !m cre(e ca+ schim.'n( femeia+ )a fi mai fericit, nu este &nsa si*ur ca
astfel )a *asi fericirea. Este chiar p!si.il ca )!in( sa scape (e ! sc!rpie+ sa (ea peste ! alta si mai rea0 %au se (!reste
schim.area unui re*im p!litic+ (ar nici urmat!rul nu este mai .un. Oamenii simt &n m!( c!nfu6 ca tre.uie sa schim.e
ce)a+ (a+ numai ca schim.arile nu tre.uie facute at't &n e<teri!r+ c't &n %ine.
%a re)enim la e<emplul f!cului+ pe care )i l/am (at &nainte. 3e ce Initiatii+ atunci c'n( tre.uie sa faca ! cerem!nie
ma*ica+ sau pre!tii+ atunci c'n( tre.uie sa !ficie6e slu2.a+ aprin( cel putin ! lum'nare+ ! )ei!6a+ pentru ca lumina sa
fie pre6enta4 Ceea ce )a )!i re)ela &n le*atura cu acest su.iect este e<trem (e imp!rtant si )eti fi !.li*ati sa reali6ati
acest lucru &n )iata )!astra (upa ce &l )eti cun!aste. Pentru a alimenta flacara+ lum'narea &i furni6ea6a materialele si
fac'n( aceasta+ ea se mics!rea6a. C!m.ustia este (eci un sacrificiu. 3aca nu e<ista sacrificiu+ nu )a e<ista nici lumina.
Pentru ca lumina si f!cul sa e<iste+ este necesar un c!m.usti.il si acest c!m.usti.il este lum'narea. %i n!i repre6entam
! lum'nare+ a)em t!t felul (e materiale c!m.usti.ile. Aceste materiale fara cul!are+ m!arte+ sunt (efectele+ )iciile
n!astre. %in*ur f!cul sacrificiului le )a putea a(uce la )iata+ le )a putea face lumin!ase+ cu c!n(itia ca ! sc'nteie sa
)ina si sa (ea f!c materiei.
At'ta )reme c't !mul (uce ! )iata !.isnuita+ el ram'ne facut (in materie ne&nsufletita+ nea*ra+ ca un c!pac m!rt. El se
luminea6a+ se &nfrumusetea6a+ prin(e )iata+ se &ncal6este numai (upa ce a f!st )i6itat (e f!cul spiritului. Numai ca+
pentru aceasta+ el tre.uie sa/si sacrifice )iata e*!ista. Ceea ce &i &mpie(ica pe !ameni sa faca acest sacrificiu+ este
teama (e a (ispare. 5ine&nteles+ e<ista ce)a care )a (ispare+ este a(e)arat+ (ar acest ce)a tre.uie sa (ispara pentru ca
altce)a sa p!ata lua nastere. %u.stanta lum'narii (ispare pentru ca sa apara lumina si cal(ura. Veti spune ca (upa un
timp+ (in lum'nare nu )a mai ram'ne nimic: (a+ (ar !mul p!ate ar(e nelimitat. O(ata aprins+ el nu se mai p!ate stin*e.
;nt!t(eauna )a e<ista &n el ! materie care )a ar(e.
I(ealul este (e a ar(e pentru f!cul sacru al (ra*!stei (i)ine+ caci &n aceasta )'l)ataie )eti *asi secretul )ietii.
Ma2!ritatea !amenil!r &nca nu au f!st aprinsi+ ei nu )!r sa sacrifice nimic (in natura l!r inferi!ara+ ei nu )!r sa fie
c!nsumati+ (e aceea ram'n ca niste lum'nari stinse. Ei tre.uie sa ia ! h!tar're. Pentru a a)ea aceasta lumina si aceasta
cal(ura+ )a tre.ui ca &ntr/! 6i sa se h!tarasca si sa ar(a t!tul. Uitati/)a la un f!c, cu c'ta placere a(uce lumea cren*i
pentru a/l alimenta0 Aceste cren*i ar putea ram'ne un(e)a+ parasite+ inutile. 3ar+ !(ata aprinse+ pri)iti c'ta .ucurie ne
pr!(uce f!cul. %i t!ate aceste ener*ii se ri(ica &n sus catre s!are+ &nap!i (e un(e au )enit... Tr!sniturile pe care le
au6iti+ sunt .ucuria+ fericirea+ eli.erarea ener*iil!r. %unt lanturi care se rup, pri6!nieri care ies (in &nchis!are si se
eli.erea6a.
3aca e<ista !.iceiul (e a ne ru*a 3!mnului aprin6'n( ! lum'nare+ ar6'n( tam'ie+ aceasta se face (e!arece lum'narea
sau tam'ia care ar( sunt sim.!lul sacrificiului+ care c!nsum'n(u/se+ pr!(uce re6ultate. Nu se !.tine nimic fara
sacrificiu. %in*ur+ sacrificiul+ care transf!rma ener*iile trec'n(u/le (e la ! stare la alta+ pr!(uce )in(ecarea+ iluminarea.
El este a(e)arata transmutare alchimica. 3e fiecare (ata c'n( aprin( un f!c sau ! lum'nare sunt patruns (e
pr!fun6imea acestui fen!men care este sacrificiul si aceasta ma face &nt!t(eauna sa *'n(esc ca+ pentru a a)ea lumina+
chiar si cea interi!ara+ este necesar un sacrificiu+ este &nt!t(eauna necesar sa ar(em ce)a &n n!i.
Oamenii au acumulat &n interi!rul l!r at't (e multe lucruri pe care le/ar putea ar(e. 3aca ei ar fi &n stare sa ar(a t!ate
impuritatile+ t!ate ten(intele e*!iste+ pasi!nale+ care &i &mpin* spre &ntunecimi+ acestea ar pr!(uce ! asemenea lumina+
! asemenea f!rta+ care i/ar transf!rma c!mplet. 3ar+ &n l!c sa le ar(a+ ei le pastrea6a cu *ri2a pe t!ate. Asteapta mai
&nt'i sa li se faca fri*+ a(ica sa a2un*a lipsiti (e (ra*!ste+ (e prietenie+ (e (ui!sie+ ca &n )remurile (e fri* *r!6a) c&n(
nu mai ai cu ce sa te &ncal6esti si &ncepi sa ar6i scaune )echi+ (ulapuri )echi. 3a+ este necesar ca !mul sa treaca prin
peripetii+ prin mari nen!r!ciri+ prin mari (eceptii pentru ca+ &n sf'rsit+ sa se h!tarasca sa ar(a )echiturile care s/au
a(unat &n el (e )eacuri. 3ar )a )eni si timpul acesta+ )a )eni pentru t!ata lumea. Cei care m/au &nteles+ se )!r (uce cu
.ucurie sa puna pe f!c t!t ce este muce*ait &n ei+ r!s (e )iermi sau (e m!lii... si hai la f!c cu ele+ si ce )'l)ataie
imensa0
Natura inferi!ara+ pers!nalitatea+ este pre(estinata a alimenta spiritul. Tre.uie sa &ntele*eti aceasta !(ata pentru
t!t(eauna+ si sa nu mai t!t &ntre.ati (e ce t!ti a)eti natura inferi!ara si cum sa scapati (e ea. Nu tre.uie sa scapati (e
ea+ pentru ca fara ea nu ati putea supra)ietui pe pam'nt. ;n timp ce cu ea+ a)eti t!ate elementele necesare pentru a
alimenta spiritul. Tre.uie sa stiti ca e<ista ! le*e ma*ica c!nf!rm careia (aca )reti sa !.tineti re6ultate f!arte &nalte+
tre.uie sa sacrificati ce)a (in pers!nalitatea )!astra+ pentru ca+ prin aceasta renuntare )eti eli.era ! ener*ie care )a
alimenta succesul. Aceasta le*e sta la .a6a sacrificiil!r rituale pe care le *asim &nca (in antichitate &n t!ate reli*iile.
Atunci c'n( impl!rau 6eii pentru succesul unei actiuni+ cei )echi sacrificau animale+ cu *'n(ul ca ener*iile c!ntinute
&n s'n*ele care cur*e se )a pr!pa*a &n atm!sfera &nc!n2urat!are si )a alimenta anumite entitati care &i )!r a2uta la
reali6area cererii l!r. 3ar a )enit Iisus si El i/a &n)atat pe !ameni sa nu mai sacrifice lucruri e<teri!are, animale+ fructe+
faina+ ulei+ caci chiar (aca aceste (aruri repre6entau un sacrificiu pentru cel ce le facea+ nu era t!tusi un sacrificiu la fel
(e imp!rtant ca si renuntarea la anumite sla.iciuni+ p!fte sau (!rinte. Acestea (in urma c!nstituie a(e)aratul sacrificiu.
3eci+ Iisus a )enit si a cerut !amenil!r sa nu mai sacrifice animalele e<teri!are+ .ietele (e ele+ care n/au *resit cu nimic
pentru a merita ! s!arta at't (e cru(a+ ci animalele interi!are. %i cum natura inferi!ara este l!cuinta tutur!r acest!r
2i)ine+ ea tre.uie arsa la f!cul sacrificiului pentru ca ea sa p!ata eli.era t!ate f!rtele acumulate &n ea. ;n acel m!ment+
spiritul+ su. f!rma (e lumina+ (e cal(ura si (e )iata se )a *asi &n a.un(enta.
5ine&nteles ca &n !r*anismul se pr!(uce (e2a ! c!m.ustie+ si *ratie ei e<ista )iata. 3ar aceasta este numai ! )iata
)e*etati)a+ ! )iata animala. Eu )a )!r.esc (e )iata spirituala. Ac!l! se &nt'mpla altce)a+ nu c!rpul fi6ic este acela care
ar(e+ nu celulele+ ci natura inferi!ara+ si cu t!ate ca nu este )i6i.ila+ ea este imensa. Ne putem &ncal6i si ne putem
lumina *ratie ei timp (e sec!le.
Pentru m!ment+ (in nefericire+ !mul nu/si ar(e natura inferi!ara+ ci (!ar c!rpul fi6ic. Pri)iti cum+ &m.atr'nin(+ el
(e)ine t!t mai scun( si mai mic0 Aceasta c!m.ustie fi6ica este naturala+ n!rmala+ nu tre.uie sa ne pre!cupe. ;n
schim.+ c!m.ustia naturii inferi!are este cea care tre.uie sa ne pre!cupe 6ilnic+ pentru a a)ea lumina si cal(ura pentru
)esnicie.

Capit!lul B Vanitate si *l!rie (i)ina

%e p!)esteste ca !(ata un (iscip!l a )enit la Maestrul sau si i/a spus, -Eu nu sunt multumit (e &naltimea mea: as )rea
sa fiu la fel (e mare ca si s!arele pentru a umple spatiul si a fi )a6ut (e lumea &ntrea*a. A2uta/ma sa/mi &n(eplinesc
aceasta (!rinta1. Maestrul a acceptat si (iscip!lul a (e)enit &ntr/a(e)ar *i*antic+ t!ti &l puteau )e(ea (e f!arte (eparte
si sa)antii si fil!6!fii s/au apucat sa/l stu(ie6e si sa c!nstruiasca te!rii asupra !ri*inii unei astfel (e fapturi: &n ceea ce
&l pri)este+ fireste+ era fericit+ caci (e)enise !.iectul interesului *eneral. La putin timp (upa aceea+ un alt (iscip!l a
)enit la Maestru si i/a spus, 13imensiunile mele nu/mi permit sa ma (e(ic stu(iil!r care m/ar interesa: sunt cu mult
prea mare si as )rea sa (e)in minuscul pentru a ma putea strecura &n cele mai mici interstitii ale naturii. Te r!*+
&n(eplineste/mi (!rinta1. %i (e aceasta (ata+ ;nteleptul a facut ceea ce i/a cerut (iscip!lul. 3ar iata ca nici unul (in cei
(!i (iscip!li nu a pre)a6ut ca (upa un timp se )!r satura+ unul (e a fi *i*antic si celalalt minuscul: ei nu l/au &ntre.at
pe ;ntelept cum ar putea re)eni la (imensiunile l!r initiale si s/au tre6it &ntr/! situatie neplacuta.
Eu nu cun!sc pr!)enienta acestei p!)esti (ar ceea ce este si*ur este ca cei (!i (iscip!li erau f!arte i*n!ranti, ei nu
stiau ca &ntrea*a )iata se .a6ea6a pe ! alternanta c!ntinua (e (ilatare si c!ntractare. 3a+ mare si mic+ sunt cei (!i p!li
&ntre care !scilea6a )iata: peric!lul pentru !m este acelasi ca pentru cei (!i (iscip!li (in anec(!ta+ (e a )rea sa se
fi<e6e la un sin*ur p!l. E)i(ent+ aceasta ten(inta (e a se e<tin(e pentru a !cupa c't mai mult l!c p!si.il+ e<ista la t!ti
&ncep'n( cu c!pilul care+ chiar (in primii ani (e )iata+ creste si se mareste &nc!ntinuu. C'n( s/a !prit (in cresterea
fi6ica+ el )rea sa creasca &ntr/un alt m!(+ acumul'n( c'ti mai multi .ani+ a)ere si *l!rie+ sa a2un*a primul &n c!ncursuri
si &n c!mpetitii. Artistii+ sa)antii+ fil!6!fii )!r sa !cupe l!cul cel mai &nalt &n (!meniul artei+ al stiintei+ al fil!6!fiei. %i
chiar cei care se c!nsacra 3!mnului (!resc si ei sa !cupe primul l!c printre ser)it!ri. Ati citit fara &n(!iala &n
E)an*helie ca mama ap!st!lil!r Iac!. si I!an a cerut+ &n numele fiil!r ei+ ca ei sa fie ase6ati &n Ceruri (e/a (reapta si
(e/a st'n*a lui Iisus.
%a (!resti sa fii primul+ nu este un lucru c!n(amna.il+ caci 3umne6eu &nsusi a pus &n !m aceasta (!rinta. Veti spune ca
este )!r.a aici (e )anitate. 3a+ (ar nu este )anitatea t!cmai aceea care &i &mpin*e pe !ameni sa faca lucruri minunate4
Este a(e)arat ca ele sunt minunate mai ales pentru cei (in 2urul l!r care sunt .eneficiarii acest!ra+ si nu &ntr/at't pentru
cel )anit!s &nsusi care se cheltuieste si se 6.ate pentru a place cel!rlalti si pentru a c'sti*a &ncu)iintarea si a(miratia
l!r. Artistii sunt t!ti )anit!si+ (ar c'ta fericire+ c'ta .ucurie (aruiesc ei cel!rlalti atunci c'n( c'nta+ &n timp ce p!ate ca
ei &nsisi sunt c'te!(ata (escura2ati si nefericiti0
Vanitatea nu (e)ine prile2 (e &n*ri2!rare (ec't atunci c'n( ea asculta (e m!.iluri pur e*!iste+ c'n( !mul )rea sa/si
satisfaca (!rintele &n (etrimentul alt!ra+ &nlatur'n( sau 6(r!.in( pe cei (in 2urul sau. 3ar a (!ri sa fii cel mai .!*at si
cel mai puternic pentru a/i a2uta pe cei saraci sau pentru a c!n(uce &ntreprin(eri care )!r fi .enefice tutur!r+ este .ine
&nteles+ cu t!tul altce)a.
;n ceea ce pri)este cealalta ten(inta+ aceea (e a ram'ne mic+ necun!scut+ pe care ! &nt'lnim la unele pers!ane fara
am.itie+ este ea !are (e c!n(amnat4 3epin(e. 3aca ati ales calea spiritualitatii si )a apr!piati cu fiecare 6i ce trece (e
3!mnul+ (e (ra*!stea Lui+ (e lumina Lui+ ram'n'n( &n acelasi timp &ntele*at!r+ *ener!s+ umil pentru a nu/i stri)i pe
ceilalti cu superi!ritatea )!astra+ e)i(ent ca este minunat. 3ar (aca m!(estia )!astra se (at!rea6a numai un!r c!nceptii
me(i!cre si &n*uste asupra e<istentei+ nu este un lucru *r!6a): nu faceti nimanui nici un .ine+ sunteti inutili. 3eci+
)e(eti+ fiecare ten(inta p!ate fi .una sau rea si &nt!t(eauna &ntelepciunea si (ra*!stea sunt cele care tre.uie sa !
c!n(uca.
ara ! (irectie+ fara un c!ntr!l+ (!rinta (e marire p!ate (auna+ (aca nu alt!ra+ cel putin pers!anei &n cau6a. Au e<istat
&n ist!ria umanitatii pers!ane care au (!rit at't (e mult sa se ri(ice (easupra me(iei !amenil!r+ prin stiinta+ prin
c!nceptia l!r asupra lucruril!r+ &nc't+ sin*uratatea s/a &nchis &n 2urul l!r (in ce &n ce mai mult+ si ei au suferit.
5ine&nteles+ au a)ut *l!ria+ t!ata lumea )!r.ea (espre ei+ (ar au f!st sin*uri+ caci nu au luat &n c!nsi(erare ca traiau pe
pam'nt si ca nu ar fi tre.uit sa piar(a nici!(ata c!ntactul cu !amenii. ;n t!ate cele tre.uie sa stim sa crestem si sa
(escrestem. Va )!i (a un e<emplu, *'n(iti/)a la un ma* sau la un pre!t, pentru a slu2i anumite cerem!nii+ el se
&m.raca cu haine sacer(!tale+ p!arta !rnamente s!mptu!ase... 3ar !(ata sf'rsite cerem!niile+ el reia aceleasi haine ca
t!ata lumea. 3upa ! manifestare *l!ri!asa a spiritului+ el reia ! atitu(ine simpla+ naturala. %i chiar (aca nu &m.raca
haine (e cerem!nie+ un Maestru p!ate apare (iscip!lil!r sai+ &n anumite circumstante+ su. ! lumina at't (e mareata+
at't (e su.lima+ &nc't ei nu &l recun!sc si sunt stupefiati+ !r.iti. 3ar+ (aca &l re&nt'lnesc c'te)a !re (upa aceea+ &l
re*asesc simplu+ accesi.il ca si cum nimic nu s/ar fi &nt'mplat. Aceasta (!)e(este ca Maestrul este &ntelept si plin (e
(ra*!ste. Plin (e (ra*!ste pentru ca el nu )rea sa ram'na multa )reme (eparte (e !ameni si &ntelept pentru ca ! fiinta
!meneasca+ fie ea chiar si cel mai mare Initiat+ nu se p!ate mentine fara pau6e la un ni)el su.lim+ caci aceasta ar
necesita ! tensiune prea mare+ ! prea mare cheltuiala (e ener*ii psihice+ si sistemul sau ner)!s nu ar re6ista.
Oamenii care a.!r(ea6a un aer (istant si inspirat+ ca si cum ar fi &ntr/! c!ntinua c!municare cu Cerul+ 2!aca teatru+ caci
nu este p!si.il sa te mentii fara &ntrerupere &n astfel (e stari. %i (e altfel+ chiar (aca 2!aca teatru+ acest lucru c!nstituie !
supras!licitare a sistemului ner)!s. Nimic nu este mai !.!sit!r (ec't a f!rta muschii fetei sa pastre6e ! e<presie
artificiala care nu c!respun(e a(e)aratei stari interi!are. Tre.uie sa )a (estin(eti muschii fetei si pentru aceasta este
mai .ine sa nu 2ucati r!luri pentru care nu sunteti facuti+ ci sa ram'neti simpli si naturali.
Tre.uie sa stiti c'n( sa )a aratati mari si c'n( sa )a aratati mici. V/am mai spus+ inima este cea care )a &n)ata lectia, ea
se c!ntracta si se (ilata alternati). 3aca inima n!astra este at't (e &nteleapta+ (e ce n/am fi si n!i t!t at't (e &ntelepti4
3in pacate+ aceasta &ntelepciune lipseste+ mai ales femeil!r, l!r le place sa se pre6inte mai e<presi)e+ mai ama.ile+ mai
inspirate sau mai &n(ra*!stite... Mai ales c'n( ! femeie &nt'lneste ! prietena a ei pe care nu a mai )a6ut/! (e mult+
pentru a/i arata c't este (e fericita+ cum a reusit &n )iata+ ea 2!aca un r!l. %i ap!i+ (upa plecarea prietenei+ (intr/un te
miri ce+ i6.ucneste &n lacrimi. 3aca este &ntre.ata, -3ar ce s/a &nt'mplat4 / Nimic+ )a raspun(e+ ner)ii1. 5ine&nteles ca
(e )ina sunt ner)ii+ pentru ca ea a f!rtat masura. %i pentru ce aceasta )iata artificiala4 Pentru a arunca praf &n !chi4 Ei
.ine+ aceasta este )anitatea+ si &nca ! )anitate stupi(a0
Vanitatea este cea care umfla lucrurile &n timp ce m!(estia le rea(uce la starea n!rmala. 3ar )anitatea epui6ea6a.
Pentru a arata ca este .!*at+ c'te cine)a (a mereu receptii+ .anchete+ ser.ari... C'n( )istieria lui &ncepe sa se *!leasca+
&ncepe sa se &mprumute pentru a putea c!ntinua+ si ap!i+ &ntr/! 6i )ine ruina t!tala. ;n c'te (!menii nu s/au )a6ut
!ameni ruinati prin )anitatea l!r, ei )!iau sa fie luati (rept !ameni e<cepti!nali0 3eci retineti .ine aceasta, )anitatea
epui6ea6a+ &n timp ce simplitatea+ m!(estia+ )a a2uta sa )a recuperati ener*iile. 3e aceea &ntelepciunea ne sfatuieste sa
ram'nem simpli. 3a+ c'te)a !re+ c'te)a 6ile+ tre.uie sa ram'nem simpli+ stersi pentru a recupera ener*iile pe care am
f!st !.li*ati sa le cheltuim )r'n( sa/i a2utam pe ceilalti+ sa/i luminam+ sa le (istri.uim .!*atii.
Omul a f!st crescut pentru a participa la *l!ria (i)ina. Aceasta i(ee este sim.!li6ata &n E)an*helii prin para.!la
festinului. La acest festin+ un in)itat nu a f!st acceptat pentru ca nu &si &m.racase hainele (e cerem!nie. Aceasta
&nsemnea6a ca pentru a fi primit la ser.arile pe care le (a Cerul+ tre.uie+ )!r.in( sim.!lic+ sa purtam p!(!a.e si haine
s!mptu!ase. 3a+ (ar ap!i tre.uie sa stiti sa parasiti petrecerea+ sa )a (e6.racati (e t!ate p!(!a.ele si sa mer*eti sa )a
recule*eti un(e)a un(e nu )a )e(e nimeni... pentru a )a putea pre*ati pentru ! n!ua ser.are.
3aca ati fi stiut sa !.ser)ati+ ati fi remarcat ca si &n )iata c!ti(iana !mul asculta (e aceste (!ua miscari. 3imineata+ se
sc!ala+ se &m.raca+ pleaca (e acasa si se manifesta &n (iferite feluri. %eara+ re)ine acasa+ se &nchi(e &n camera lui+ &si
sc!ate hainele+ se scufun(a &n pat+ stin*e lumina si a(!arme. Iar a (!ua 6i+ t!tul re&ncepe. Omul apare si (ispare
c!ntinuu+ (eci el cun!aste instincti) aceste (!ua le*i. %i atunci (e ce+ c'n( este )!r.a sa le aplice &n alte (!menii+ nu
mai stie c'n( sa (ispara si c'n( sa reapara+ c'n( sa se arate si sa ra(ie6e si c'n( sa se eclipse6e+ sa -reintre &n culise1+
cum se spune &n teatru4 3in m!ment ce (isparitia nu este nimic altce)a (ec't recuperarea ener*iil!r+ (aca !mul nu stie
sa (ispara+ el nu )a recupera nici!(ata+ ca t!ti acei !ameni care petrec 6ile si n!pti surmen'n(u/se si ap!i sunt c!mplet
epui6ati. ;n acel m!ment+ .ine&nteles ca el (ispare+ si (ispare (e t!t0 3a+ ! (isparitie f!rtata+ (ar asa ce)a nu este (e
(!rit0

II

!rta care ne &mpin*e c!ntinuu sa acti!nam pentru a a2un*e la ce)a mai .un+ nu este &nca cun!scuta si &m.raca mereu
alte fete. ;n realitate+ este us!r (e (istins, (aca este &n(reptata spre pam'nt+ catre cautarea (e .unuri si succese
materiale pentru a epata *aleria+ atunci este )!r.a (e )anitate si nu este chiar at't (e rec!man(at ca ea sa fie culti)ata.
3ar (aca este &n(reptata catre Cer+ a(ica se manifesta ca ! (!rinta (e a &n(eplini )!ia lui 3umne6eu+ pentru a merita sa
fii primit printre alesi+ aceasta nu mai p!arta numele (e )anitate ci (e *l!rie (i)ina+ caci este ! (!rinta care atin*e
eternitatea+ si ei tre.uie sa/i (am fr'u li.er.
%a luam un e<emplu simplu+ cum ar fi cel al hainel!r. Unii !ameni sunt in(i*nati c'n( )a( felul &n care se &m.racau &n
trecut arist!cratii. Catifele+ satinuri+ matasuri+ (antele+ perle si pietre preti!ase+ pentru ce t!t acest etala24 Pentru a
atra*e atentia si a arunca praf &n !chi4 3a+ (ar iata ca atunci c'n( &n pictura tutur!r taril!r s/a (!rit repre6entarea
;n*eril!r+ a Arhan*helil!r+ a 3i)initatil!r acestia nu au f!st &m.racati &n haine *r!siere+ (in c!ntra: si ei au f!st
repre6entati &n haine minunate+ ac!periti cu aur si cu pietre preti!ase. ;n acest ca6+ e<cept'n( spiritele &n*uste care nu
)!r sa accepte le*ea c!resp!n(entel!r+ nimeni nu este s!cat. Caci+ &n m!( inc!nstient+ t!ti simt aceasta c!resp!n(enta
&ntre .!*atia interi!ara si .!*atia e<teri!ara+ &ntre frumusetea interi!ara si frumusetea e<teri!ara.
3e altfel+ &n (!meniul in)i6i.il+ un Initiat+ un %f'nt+ un Pr!fet+ un Mare Maestru+ p!arta haine s!mptu!ase si pietre
preti!ase+ si aceste haine sunt aura. A(e)aratele )esminte ale Initiatului sunt aura sa cu t!ate cul!rile+ iar pietrele
preti!ase repre6inta calitatile si )irtutile sale. Cu si*uranta ca ati citit &n 5i.lie p!)estea lui I!sif+ caruia tatal sau+
Iac!.+ i/a (aruit ! tunica &n mai multe cul!ri care a st'rnit *el!6ia fratil!r sai. Aceasta tunica a lui I!sif este e)i(ent
sim.!lul aurei sale. Amintiti/)a+ (easemenea+ (e hainele sacer(!tale pe care le purta Marele Pre!t la e)rei, f!(ul si mai
ales pect!ralul cu cele (!uaspre6ece pietre preti!ase.
Aceasta tra(itie a hainel!r si a !rnamentel!r sacer(!tale s/a pastrat p'na &n 6ilele n!astre+ cu aceeasi semnificatie,
.!*atia e<teri!ara tre.uie sa semnifice .!*atia interi!ara a celui ce le p!arta. Ele au si un r!l ma*ic, ele nu acti!nea6a
numai asupra celui ce le p!arta transpun'n(u/l &ntr/! stare mai sacra+ mai mistica+ (ar acti!nea6a si asupra spiritel!r
(in lumea in)i6i.ila pe care )rea sa le atra*a sau sa le respin*a. 5ine&nteles ca esential ram'ne ceea ce se petrece &n
inima si &n sufletul pre!tului+ al Initiatului+ caci nu hainele sunt acelea care &i (au maretia+ puritatea+ &ntelepciunea si
puterea+ (aca el nu le p!se(a.
5ine&nteles ca aceasta c!resp!n(enta &ntre aparenta interi!ara si aparitia e<teri!ara nu prea mai e<ista la !ameni, se
&nt'lnesc !ameni ur'ti sau saraci pe (inafara care sunt frum!si si .!*ati &nauntrul l!r+ si in)ers: eu )/am e<plicat (e2a
(e ce lucrurile stau astfel. 3ar &n lumea (i)ina+ &n Cer+ e<ista ! c!resp!n(enta a.s!luta &ntre interi!r si e<teri!r. Ma )eti
&ntre.a, -3ar fiintele (e sus au si ! aparenta e<teri!ara41 5ine&nteles+ tutur!r calitatil!r+ )irtutil!r si f!rtel!r le
c!respun(e c'te ! f!rma+ un sup!rt+ un )ehicul. N!i spunem ca fiintele (e sus sunt spirite+ (ar ele nu sunt pur si simplu
spirite. Orice spirit+ !ric't (e ele)at ar fi+ p!se(a un c!rp+ (ar acesta este alcatuit (intr/! materie at't (e cristalina+ (e
transparenta+ (e su.tila+ &nc't n!i nu ! putem )e(ea. %piritele au un c!rp care c!respun(e f!rtel!r si calitatil!r pe care
le p!se(a+ la fel cum c!lierele+ c!r!anele si t!ate p!(!a.ele c!respun( acumularil!r spirituale+ caci perlele si pietrele
preti!ase sim.!li6ea6a anumite )irtuti. Asta6i+ .ine&nteles+ )e(eti !ameni purt'n( haine si p!(!a.e minunate pe care
nu le merita. T!tul nu este (ec't minciuna+ teatru, ei )!r sa atra*a atentia asupra unei aparente frum!ase pentru a/si
ascun(e mi6eria interi!ara.
%i t!tusi+ (!rinta (e a te arata su. ! lumina c't mai a)anta2!asa nu are nimic rau &n sine. %e p!ate spune chiar ca natura
&nsasi a pus &n !m aceasta ten(inta pentru a/l !.li*a sa e)!lue6e. %e p!ate &nt'mpla ca+ &n (!rinta (e a atra*e apr!.area
sau a(miratia alt!ra+ unii sa fi reusit sa se (epaseasca. Oamenii care erau fric!si+ (ar nu )!iau sa/si (ecepti!ne6e
familia care &si pusese &ncre(erea &n ei+ au (e)enit a(e)arati er!i. %i un artist nu c!nteneste &n a se perfecti!na &n arta
sa+ pentru ca pu.licul sa nu se plictiseasca nici!(ata (e el si (e !perele lui. 3e altfel+ si e(ucat!rii+ parintii+ pr!fes!rii
&ncearca sa f!l!seasca aceasta ten(inta pentru a !.tine (e la c!pii re6ultate mai .une. C'n( &i arati unui c!pil ca astepti
ce)a (e la el+ ca ai &ncre(ere &n el+ el face t!t p!si.ilul pentru a reusi. Chiar si (e la un (elic)ent se p!t !.tine re6ultate
.une ('n(u/i ! resp!nsa.ilitate care sa/i arate ca se are &ncre(ere &n el. ;n cea ce ma pri)este+ aceasta este met!(a pe
care eu ! utili6e6 cu tinerii, le arat &nt!t(eauna ceea ce p!t sa (e)ina+ )iata (e splen(!are care p!ate (e)eni a l!r (aca
lucrea6a (upa re*ulile (i)ine+ si am )a6ut t!ate transf!rmarile pe care aceasta i(ee le p!ate pr!(uce &n ei.
Vanitatea este (eci &nt!t(eauna ! ten(inta .una &n masura &n care ea este pusa &n ser)iciul e)!lutiei. Eu )/am spus
&nt!t(eauna ca sunt )anit!s, numai ca nu )reau sa !.tin apr!.area !amenil!r caci numai 3umne6eu stie prin ce
(rumuri &nt!rt!cheate tre.uie sa treci pentru a/i satisface. Nu+ ceea ce (!resc eu sa c'sti* este apr!.area Entitatil!r
su.lime (e sus si aceasta ma !.li*a sa (e6)!lt &n mine t!t ceea ce este mai .un si mai frum!s. 3e fapt+ )anitatea este
t!t(eauna &n le*atura cu frumusetea. C'n( cine)a este frum!s+ (!reste ime(iat sa se arate cel!rlalti pentru a fi a(mirat.
;n timp ce acel care nu are nimic (emn (e a fi a(mirat nu are chef sa se arate. O femeie care si/a patat r!chia sau careia
i/a fu*it un !chi (e la ci!rap nu )a mer*e+ pentru a fi )a6uta+ pe stra(a cea mai luminata+ (in c!ntra+ ea )a face &n asa
fel &nc't sa treaca c't mai ne!.ser)ata.
Natura este cea care i/a (at !mului )anitatea+ si+ (e altfel+ )anitatea este mult mai naturala (ec't !r*!liul. Or*!liul nu
este ce)a natural+ este chiar ! atitu(ine care are &n ea ce)a m!nstru!s. 3eci nu &ncercati sa )a lepa(ati (e )anitate+ caci
nu )eti mai reali6a nimic... Ah0 3ra*a mea )anitate0 Eu+ (aca ar tre.ui sa ! a.an(!ne6+ as fi pier(ut. 3eci+ ! pastre6 cu
*ri2a+ (ar fac &n asa fel &nc't ea sa fie &n slu2.a mea si nu eu &n a ei+ caci altfel stiu un(e m/ar t'r& ea. Am &nteles (e
multa )reme ca )anitatea p!ate fi utila+ ca ne putem ser)i (e ea+ ca ! putem pune la lucru+ (ar cu c!n(itia sa &ntele*em
c't este (e pericul!s sa (!rim *l!ria pentru n!i &nsine. Ceea ce tre.uie sa facem este sa/l *l!rificam pe 3!mnul+ un
i(eal su.lim pentru care sa lucram: (in aceasta *l!rie (i)ina )!m fi &ntr/! 6i aure!lati. 3eci+ &n)atati si )!i sa )a
!rientati )anitatea &ntr/! (irectie mai .una+ a(ica &n sus.
%e p!ate spune ca e<ista t!t felul (e )anitati, una inferi!ara si una superi!ara: una )a &mpin*e sa )a e<tin(eti &n plan
!ri6!ntal si alta sa )a ri(icati+ sa luati (irectia )erticala. Inc!n)enientul+ cu )anitatea inferi!ara+ este ca ea suscita
ime(iat *el!6ia si !stilitatea pentru ca se (a &n spectac!l si face 6*!m!t pentru a atra*e pri)irile. 3aca numele )!stru
apare pe t!ate afisele (e teatru si (e cinema sau pe t!ate etichetele (e pr!(use+ sau pe pa*inile pu.licitare ale tutur!r
re)istel!r+ )!r e<ista &nt!t(eauna pers!ane care se )!r simti le6ate (e reusita )!astra, si ele a)eau am.itii+ si ele )!iau
sa !.tina reusita si *l!ria+ (ar iata ca )!i sunteti cei care ati reusit si ei )a in)i(ia6a. ;n timp ce+ (aca &i lasati pe ei sa/si
faca afacerile l!r &n liniste si )!i )a )eti !cupa (!ar (e perfecti!narea )!astra+ (e a )a apr!pia (in ce &n ce mai mult (e
3!mnul+ acel (rum este+ )a asi*ur+ cu mult mai li.er si ei )a )!r lasa &n pace.
CAPITOLUL BI Or*!liu si smerenie

Vanitatea se arata .una+ ama.ila+ *ener!asa: ea mer*e peste t!t pentru a fi )a6uta+ ea face .ine pentru a fi remarcata+
este ser)ia.ila pentru a fi apreciata. 3ar celui care ! manifesta &i este (aunat!are+ asta este si*ur. ;n schim.+ &n ceea ce
pri)este !r*!liul+ el nu/i este nimanui (e f!l!s: nici macar cel!rlalti. Cel !r*!li!s este (ur si (ispretuit!r+ el )rea sa fie
apreciat si respectat fara sa faca nimic pentru altcine)a. %atisfacut (e .una parere pe care ! are (espre el &nsusi+ el nu
se (uce sa se pre6inte &n fata cel!rlalti+ ci )rea ca ceilalti sa se (eran2e6e p'na la el pentru ca sa &l (esc!pere. El este ca
)'rful muntelui+ s!litar+ (e *heata. Tre.uie sa urci pentru ca sa &l *asesti si chiar si atunci ram'ne (ese!ri inaccesi.il si
ascuns. Iar atunci c'n( c!nstata ca nu i se ac!r(a nici respect si nici apr!.are+ ca nu este recun!scut ca ! fiinta
superi!ara+ el se &nchi(e si se &ntuneca. La cel )anit!s e<ista cel putin ! lumina... ! lumina nu prea *r!6a)a+ ce/i (rept+
(ar cel putin face ce)a pentru ca sa straluceasca. Cel !r*!li!s este &ntunecat+ este su. semnul lui %aturn+ c't timp cel
)anit!s este mai cur'n( su. semnul lui Aupiter.
3aca se stu(ia6a aceasta pr!.lema (in punct (e )e(ere fren!l!*ic+ se )a !.ser)a ca centrul )anitatii este situat pe
lateralul craniului+ &n timp ce !r*!liul este situat pe a<a me(iana putin mai la spate. 3ar )anitatea si !r*!liul nu &i sunt
pr!prii numai !mului: le )e(em apar'n( (e2a la re*nul )e*etal si la cel animal. 3intre animale+ *aina este )anit!asa+ &n
timp ce c!c!sul este !r*!li!s. 3intre )e*etale+ pepenele este )anit!s si (!)leacul este !r*!li!s+ r!sia este )anit!asa si
pra6ul este !r*!li!s. La !ameni+ femeia este mai cur'n( cea )anit!asa si .ar.atul cel !r*!li!s. O femeie !r*!li!asa este
un .ar.at (e*hi6at si in)ers. Pentru ! femeie este mai p!tri)it sa fie )anit!asa. ;n fiinta n!astra interi!ara &nt'lnim at't
!r*!liul c't si )anitatea, intelectul este &nclinat spre !r*!liu+ inima spre )anitate. Pe masura ce se (e6)!lta+ intelectul
(e)ine !r*!li!s+ el se i6!lea6a (e ceilalti. Inima+ (in c!ntra+ este )anit!asa+ simte ne)!ia (e a arata t!t ce are sau t!t ce
stie sa faca.
%e p!ate spune ca Initiatii (in Antichitate se caracteri6au prin !r*!liu, ei (!reau sa pastre6e cu *el!6ie t!ate secretele si
tineau multimea (eparte (e mistere. ;n 6ilele n!astre+ (in c!ntra+ Initiatii au ten(inta sa re)ele6e t!tul+ sa (aruiasca
t!tul. Pri)iti+ t!ata %tiinta Initiatica este acum e<pusa la lumina 6ilei: s/ar putea afirma (eci+ ca Initiatii c!ntemp!rani
sunt mai cur'n( )anit!si. %a spunem astfel+ (aca )reti+ ca si eu sunt )anit!s+ (a+ si ca *ratie )anitatii mele )!i &n)atati
(e la mine multe lucruri+ ceea ce nu ar fi ca6ul (aca as fi !r*!li!s.
3ar+ sa ne !prim acum asupra !r*!liului care este &ntr/a(e)ar (efectul cel mai *reu (e &n)ins+ chiar si pentru un
Maestru sau pentru un Initiat. Multi !ameni care au urcat+ (e e<emplu p'na &n )'rful un!r munti &nalti+ au c!nstatat ca+
ac!l! sus multe (intre sla.iciunile si (!rintele l!r inferi!are &i parasisera+ ei se simteau mai mari+ mai (e6interesati+
mai *ener!si. Un sin*ur lucru nu &i parasea, !r*!liul. Ca si c!pacii care nu p!t re6ista (easupra unei anumite altitu(ini+
ten(intele n!astre inferi!are nu re6ista la ! anumita ele)are spirituala+ cu e<ceptia !r*!liului care+ ca lichenul a*atat
&nca (e st'ncile cele mai &nalte+ &i ac!mpania6a pe %finti si pe Initiati p'na la ultimul l!r *ra( (e e)!lutie.
Este (estul (e us!r sa te eli.ere6i (e t!ate celelalte (efecte+ (ar (e !r*!liu este (e!se.it (e (ificil+ cu at't mai (ificil cu
c't el este capa.il sa &m.race t!ate aparentele+ chiar si cele )irtu!ase+ cele mai lumin!ase. C'ti nu sunt aceia care au
ca6ut (e2a (in cau6a !r*!liului l!r+ m'n(ri (e stiinta l!r+ (e puterea l!r+ (e sfintenia l!r0 Cu t!ata &ntelepciunea l!r+ ei
nu au !.ser)at ca inima l!r se &mpietrea si unii chiar au sf'rsit prin a cre(e ca ei erau 3umne6eu pe pam'nt. 3e aceea
este rec!man(a.il ca (iscip!lul sa se fereasca &nca (e la &nceput.
Ce este !r*!liul4 Un m!( (e a tine capul si (e a pri)i. 5ine&nteles+ iata ! (efinitie pe care nu ! )eti *asi &n nici un
(icti!nar. 3ar (e ce nu as a)ea (reptul sa am (efinitii pr!prii4 %i umilinta este t!t un fel (e a tine capul... )eti &ntele*e
&n(ata. %a presupunem ca !.isnuiti sa pri)iti mereu numai &n 2!s+ ce )eti )e(ea4 Animale+ insecte+ micr!.i+ a(ica
pr!sti+ ne.uni+ criminali. C!mpar'n(u/)a cu ei+ )a )eti *asi inteli*ent+ *enial+ ! perfectiune si )eti &ncepe sa/i
(ispretuiti pe ceilalti+ sa (!riti sa/i stri)iti. Iata !r*!liul, ! c!mparatie cu cei ce se afla su. )!i. %merenia este atitu(inea
in)ersa, ea c!nsta &n a pri)i &n sus+ &n a ri(ica !chii catre t!ate fapturile superi!are... si c!mpar'n(u/)a cu ele+ )a )eti
*asi f!arte mic.
Tra(itia initiatica p!)esteste ca Lucifer era cel mai mare si cel mai frum!s (intre Arhan*heli. ;n puterea sa+ a &nceput
sa crea(a ca este e*alul 3!mnului si a )rut chiar sa ;l (etr!ne6e. %i acesta este t!t !r*!liu, a ne cre(e e*ali cu ! fiinta
care ne (epaseste si sa (!rim sa ! &nl!cuim. Va6'n( aceasta+ un alt Arhan*hel s/a ri(icat si a spus, -Cine este asemenea
3!mnului41 &n e.raica -Mi 8cine9 / Ka 8asemenea9 / El 83umne6eu91. Atunci 3!mnul+ care se spune ca pri)ea scena+ a
spus, -3e acum &nainte te )ei numi Mi=ael 8Mihai9 si )ei fi c!n(ucat!rul !stil!r ceresti1. 3aca !r*!liul l/a facut sa
ca(a pe cel mai mare (intre Arhan*heli+ care &n ca(erea lui a antrenat si alti &n*eri+ cu at't mai mult el p!ate pr!(uce
ca(erea !amenil!r.
Pentru a scapa (e !r*!liu tre.uie sa facem ef!rturi si sa cun!astem cele (!ua naturi ale n!astre+ cea superi!ara si cea
inferi!ara+ in(i)i(ualitatea si pers!nalitatea (espre care )/am )!r.it (e2a (e at'tea !ri+ si sa &n)atam sa lucram cu ele.
Numai cu aceasta c!n(itie )a puteti pa6i (e !r*!liu. E<act ca si &n ca6ul )anitatii+ al furiei+ al f!rtei se<uale, &n l!c sa
fiti &n)insi+ su.2u*ati (e !r*!liu+ &l puteti (!mina ('n(u/i (e lucru. Nici eu nu ma simt aparat (aca nu fac acest lucru.
Umanitatea (uce cu ea acest !r*!liu (e mili!ane (e ani+ (ar el &si are ratiunea (e a fi+ si &n)at'n( sa/l (!minam pentru
a/l pune la lucru+ putem scapa (e el.
Prima c!n(itie pentru a fi stap'n pe !r*!liu este a sti sa/i recun!sti manifestarile. 3ar multi !ameni iau !r*!liul (rept
umilinta si in)ers. Atunci c'n( )a( un !m care sta &n fata cel!r puternici (in aceasta lume cu ! atitu(ine ser)ila pentru
ca se simte sarac+ nestiut!r si sla. &n c!mparatie cu ei+ ei spun ca el este umil. 3ar c'n( &nt'lnesc pe cine)a care )rea sa
reali6e6e ;mparatia 3!mnului+ spun, -Ce !r*!liu01 Nu+ ei se &nseala. Primul nu este umil, el se &nclina &n fata celui
.!*at si puternic (in cau6a sla.iciunii lui sau (in ne)!ie+ caci nu p!ate face altfel+ (ar (aruiti/i putina .!*atie si putina
f!rta si )eti )e(ea atunci (aca este &ntr/a(e)ar umil0
Nu tre.uie sa ne &ncre(em &n atitu(inea un!ra pe m!ti) ca+ pentru m!ment+ nu fac rau nici unei muste. Ei sunt (!cili:
(ar (!cili fata (e cine4 C'ti nu sunt ca aceia care &n m!mentul &n care a2un* sa p!se(e mi2l!acele (e a se impune+ &si
spun, -Cutare si cutare mi/au facut rau alta(ata+ lasDca le (au eu l!r acum ! lectie01 si se ra6.una. 3aca un !m+ atunci
c'n( a primit &n m'na .!*atia si puterea ram'ne &ntele*at!r+ accesi.il+ se p!ate spune ca umilinta sa este reala+
autentica. 3ar at'ta )reme c't aceasta e<perienta nu a f!st facuta+ nu putem fi si*uri (e nimic.
Pri)iti+ (easemenea+ anumite pers!ane asa/6is umile+ &n (iferite &ncercari. C'te (in ele+ &n fata cel!r mai mici (ificultati
nu se re)!lta &mp!tri)a 3!mnului sau chiar &i nea*a e<istenta0 A(e)arata umilinta nu este sa te &nclini &n fata cel!r
puternici+ a cel!r .!*ati+ a calail!r+ ci &n fata lumii (i)ine+ &n fata 3!mnului+ sa respecti t!t ce este sacru+ sa/l pastre6i
&n tine si &n 2urul tau. C'ti nu se cre( umili+ &n timp ce calca &n pici!are le*ile (i)ine0 Nu+ umilinta este ser)iciul
a.s!lut+ (isp!ni.ilitatea a.s!luta+ este supunerea a.s!luta fata (e Creat!r.
;n !pinia un!ra+ Iisus era !r*!li!s pentru ca spunea, -Eu sunt fiul Tatalui1+ *!nea ne*ust!rii (in Templu cu un .ici si &i
numea pe farisei -s!i (e )ipere1+ -fii ai (ia)!lului1+ -m!rminte spalate1... ;n realitate+ El nu era !r*!li!s+ caci se
supunea cel!r h!tar'te &n Ceruri si &n fata cel!r mai cumplite suferinte a spus, -Tata+ faca/se )!ia Ta si nu a mea1.
Or*!li!sul este acela care &si &nchipuie ca el este t!tul+ ca el nu (epin(e (e nimeni si (e nimic+ e<act ca si ! lampa care
ar pretin(e ca ea este cea care (a lumina+ fara sa se *'n(easca ca+ (aca centrala electrica )a &nceta sa/i mai furni6e6e
curentul electric+ )a ram'ne &ntunecata. Or*!li!sul cre(e ca el este i6)!rul fen!menel!r ce se petrec &n el: (e aceea+
pentru a scapa (e !r*!liu+ Initiatul care !.tine ! )ict!rie spirituala nu tre.uie sa spuna, -Eu sunt cel care am reusit01 ci
-3!amne+ Tu esti cel care ai reusit prin mine... ie ca *l!ria sa re)ina numelui Tau01.
Omul umil stie ca el nu este ! fiinta i6!lata+ ca nimic nu (epin(e (e el si ca+ (aca nu ram'ne le*at (e Cer+ nu )a a)ea
nici f!rta+ nici lumina si nici &ntelepciune. El simte ca este ! 6a (intr/un lant infinit+ c!n(uct!rul unei ener*ii c!smice
care )ine f!arte (e (eparte si care cur*e prin el catre ceilalti !ameni. Omul smerit este ! )ale str!pita cu apa care
c!.!ara (e pe &naltimi pentru a fertili6a c'mpiile+ el primeste f!rtele care i6)!rasc &n munti si atunci cun!aste
a.un(enta. ;n timp ce cel !r*!li!s+ care cre(e ca (epin(e numai (e el+ sf'rseste+ mai (e)reme sau mai t'r6iu+ prin a
pier(e t!tul. ;nca nu a f!st &nteleasa t!ata .!*atia umilintei.
Or*!liul este un (efect al intelectului si (aca )reti sa )e(eti una (intre cele mai stralucit!are manifestari ale !r*!liului
&n lume+ ascultati/i )!r.in( pe !amenii (e stiinta+ pe fil!6!fi+ pe artisti+ pe !amenii p!litici+ atunci c'n( &si pre6inta
i(eile+ punctele l!r (e )e(ere+ cre6ul l!r, t!ti sunt c!n)insi ca sunt sin*urii care au (reptate+ care *'n(esc c!rect+ si sunt
*ata sa/i masacre6e pe ceilalti pentru a face sa triumfe c!n)in*erile l!r. Ist!ria este plina (e acesti !ameni care+
c!n)insi ca ei sunt cei care se afla &n p!sesia a(e)arului+ sau macar (e a fi .ratul (rept al 3!mnului+ si/au permis sa
(e)aste6e !rase &ntre*i+ sa masacre6e p!pulatia. Pri)iti (!ar 5iserica cu Inchi6itia. T!ti acei pre!ti+ acei episc!pi s/au
cre6ut at't (e superi!ri &nc't si/au permis sa/i e<termine pe cei pe care i/au c!nsi(erat ca *resesc. Ce !r*!liu+ ce
pre6umtie0
At'ta )reme c't &si &nchipuie ca punctele l!r (e )e(ere sunt cele mai .une si se pr!nunta &n !rice pr!.lema &ntr/!
maniera care nu a(mite replica+ !amenii nu )!r face altce)a (ec't sa c!mita er!ri. Caci+ aceasta atitu(ine este c!ntrarul
unei atitu(ini inteli*ente. A(e)arata inteli*enta este umilinta+ a(ica sa recun!astem ca e<ista fiinte (easupra n!astra
care ne (epasesc si care p!t &ntele*e lucrurile mai clar+ mai pur+ si mai (i)in (ec't n!i. Numai un i(i!t &si p!ate
&nchipui ca felul lui (e a )e(ea lucrurile este a.s!lut. Omul inteli*ent )a spune, -Iata+ pentru m!ment *'n(esc asa+ sunt
asa+ &ntele* asa. 3ar asta nu &nseamna ca nu e<ista alte fiinte mai e)!luate+ care sunt capa.ile sa ma &n)ete sau sa ma
a2ute. V!i mer*e sa le caut.1 Iata a(e)arata inteli*enta.
3ar un(e &nt'lnesti fiinte care sa 2u(ece at't (e &ntelept4 C'ti nu sunt aceia care &si )arsa s'n*ele si &si sacrifica )iata
8sau pe cea a alt!ra9 (!ar pentru a (em!nstra ca ei au (reptate0 Caci (in nefericire+ nimic nu pr!(uce mai multe
c!nflicte &ntre !ameni (ec't (e6ac!r(ul asupra i(eil!r. T!ti sunt (ispusi sa se accepte unii pe altii cu sla.iciunile si
lipsurile l!r+ (ar (e &n(ata ce i(eile l!r p!litice+ fil!6!fice sau reli*i!ase (i)er* si se !pun+ ra6.!iul e *ata. Pri)iti
lumea, c't!r fiinte e<cepti!nale nu li s/au recun!scut )irtutile si sfintenia numai pentru ca a)eau puncte (e )e(ere
(iferite0 Au f!st (ecapitati ca niste h!ti !r(inari+ fara nici ! c!nsi(eratie pentru )al!area l!r m!rala. Or*!liul te face
!r. la )irtutile celui ale carui !pinii )rei sa le c!m.ati. Or*!liul este cel care at'ta fiintele unele &mp!tri)a alt!ra+ si
umilinta este cea care resta.ileste arm!nia &ntre ele.
;ntelepciunea+ inteli*enta+ a(e)arata inteli*enta (i)ina+ ! p!se(a fiintele umile+ cele care nu se &ncre( numai &n
elucu.ratiile intelectului l!r. At'ta )reme c't intelectul )!r.este+ (iscuta+ face 6*!m!t si !cupa el sin*ur t!t l!cul+
mentalul superi!r nu mai p!ate sa/si spuna cu)'ntul. %in*ur mentalul superi!r ne permite sa &ntele*em sc!pul (i)in
pentru care !mul a )enit pe pam'nt si nu numai sa/l &ntele*em ci sa/l si reali6am. Lipsit (e aceasta umilinta+ care
permite sa ne pr!iectam (inc!l! (e intelect+ !mul )a trece mereu pe l'n*a esential. 3!ar atunci c'n( )a fi reusit sa
re(uca pretentiile nesa.uite ale intelectului+ el )a (a mentalului superi!r p!si.ilitatea (e a se manifesta+ si splen(!area
uni)ersala se )a (esc!peri &n fata pri)irii sale uimite.
T!ti cei care sunt c!n)insi (e (reptatea a.s!luta a !piniil!r l!r+ sunt !r*!li!si. Veti spune, 1Atunci nici!(ata nu tre.uie
sa ne *'n(im ca a)em (reptate41 5ine&nteles ca (a+ si eu )a )!i (a met!(a pentru ca acest *'n( sa nu antrene6e !
atitu(ine (e !r*!liu. 3ar mai &nt'i este necesar sa a)eti i(ei clare asupra naturii inteli*entei+ ca si asupra !ri*inii
punctel!r )!astre (e )e(ere+ a !piniil!r.
Inteli*enta n!astra nu este altce)a (ec't suma+ sinte6a mult!r mii (e centre si !r*ane care se afla &n n!i+ a tutur!r
ten(intel!r+ pulsiunil!r pe care le transf!rmam (in &ncarnare &n &ncarnare (e mili!ane (e ani+ este un re6umat al tutur!r
facultatil!r si capacitatil!r pe care le p!se(a celulele care c!mpun !r*anismul n!stru+ iar cu c't celulele sunt mai
e)!luate+ mai sensi.ile+ mai arm!ni!ase+ cu at't inteli*enta n!astra este mai (e6)!ltata. Iata ceea ce tre.uie &nteles.
Inteli*enta nu este un atri.ut separat+ (istinct+ in(epen(ent (e ansam.lul fiintei umane+ (e celulele sale+ (e !r*anele
sale. 3e aceea+ a *'n(i c!rect nu necesita numai un ef!rt al intelectului+ este &n realitate re6ultatul unei &ntre*i
(iscipline (e )iata.
%a mer*em mai (eparte. Care este !ri*inea acestei inteli*ente pe care n!i ! p!se(am4 Ea este reflectarea Inteli*entei
C!smice. 3ar este ! reflectare imperfecta+ caci trec'n( prin t!ate celulele n!astre care sunt a(esea pra(a (e6!r(inii
pasiunil!r n!astre+ .ine&nteles ca este limitata si &ntunecata. Inteli*enta C!smica nu se p!ate manifesta perfect printr/
un in(i)i( care nu stie &nca sa/si stap'neasca miscarile instincti)e: (ar cu c't se purifica+ se perfecti!nea6a cu at't mai
mult creste capacitatea lui (e a sesi6a si a capta lumina acestei inteli*ente.
3in m!ment ce inteli*enta este ! c!nsecinta a starii &n care se afla t!ate celulele c!rpului sau+ (iscip!lul tre.uie sa
)e*he6e sa le mentina &ntr/! stare c't mai arm!ni!asa+ fiin( atent la calitatea hranei sale fi6ice+ (ar mai ales a celei
psihice 8la sen6atiile sale+ la sentimentele sale+ la *'n(urile sale9: altfel el ram'ne &nchis cel!r mai mari re)elatii. Nu
e<ista un alt m!( (e a/ti ameli!ra inteli*enta+ (ec't prin a/ti &m.unatati felul &n care traiesti. Eu am cre6ut aceasta
&nt!t(eauna+ am stiut/! &nt!t(eauna si &nt!t(eauna am lucrat &n acest sens.
C'n( )a( c'te!(ata pers!ane care &si (au cu parerea asupra un!r su.iecte (espre care nu stiu nimic+ cu certitu(inea
a.s!luta asupra a(e)arului pe care &l sustin si care sunt *ata sa/i e<termine pe ceilalti si sa se (istru*a pe sine &n
numele c!n)in*eril!r l!r+ sunt uluit. Ei nu/si )!r pune nici!(ata &ntre.area, 1%i (aca ma &nsel4 P!ate ca nu sunt chiar
at't (e e)!luat+ at't (e purificat+ (e recepti). Oare am (reptul sa fiu at't (e c!n)ins4 Tre.uie sa ma asi*ur, )!i mai
stu(ia.1 A+ nu+ nu+ ei &i )!r uci(e pe ceilalti+ se )!r uci(e si pe ei+ (ar nu )!r renunta la parerile l!r.
3ar cum p!t !are !amenii sa fie &ntr/at't (e c!n)insi ca au (reptate &n t!ate+ &n e)enimente+ &n reli*ie+ &n p!litica+ &n
(ra*!ste4... 3upa c'ti)a ani &si schim.a c!mplet parerile si (in n!u cre( ca au (reptate. ;n tinerete au *'n(it &ntr/un fel+
a(ulti *'n(esc altfel si la .atr'nete )!r *'n(i iar altfel. Atunci (e ce tin at't la i(eile l!r4 Ar tre.ui sa/si spuna, 13in
m!ment ce mi/am schim.at parerile p'na acum (e mai multe !ri+ cine &mi (!)e(este ca (e (ata asta am (reptate41
Chiar si la EE (e ani tre.uie sa ne spunem, 1Astept &nca pentru ca sa ma pr!nunt. P!ate ca (e a6i &n c'te)a mii (e ani+
)!i )e(ea lucrurile mai clar. Mi/am schim.at (e at'tea !ri parerile &n cursul )ietii01. Tre.uie sa fim &ntr/a(e)ar
c!n)insi+ (ar nu (e capacitatile n!astre (e a 2u(eca+ caci ele sunt limitate+ inc!mplete. Mai traiti &nca putin si )a )eti
schim.a &nca (e c'te)a !ri parerile.
Acum+ ca ati &nteles c't suntem t!ti (e amenintati (e !r*!liu+ luati/)a precautiuni pentru a nu fi atinsi, &n fiecare 6i
&ncercati sa pri)iti &n sus+ sa )a c!mparati cu fiintele care )a (epasesc+ Arhan*helii+ 3i)initatile+ si )eti )e(ea ca nu
sunteti mare lucru. 3e aceea &n l!c sa )a (ati cu parerea asupra tutur!r su.iectel!r spun'n(, 13upa parerea mea+ este
asa... ;n !pinia mea...1 &ncercati sa cun!asteti !pinia %tiintei Initiatice+ a Maril!r Maestri ai umanitatii+ &ntre.ati/i cum
)a( ei lucrurile pentru ca ei sa )a c!munice lumina l!r. T!ti se &nseala at'ta )reme c't nu s/au (us sa/si )erifice
!piniile+ m!(ul l!r (e a )e(ea lucrurile+ c!mpar'n(u/le cu Inteli*enta C!smica. Ist!ria este cea care (!)e(este ca (upa
ani (e 6ile se !.ser)a ca au c!mis er!ri mari.
3eci+ iata cea mai .una met!(a pentru a re6ista !r*!liului. %tiin( ca (in cau6a er!ril!r pe care le/ati putut c!mite &n
&ncarnarile anteri!are+ a)eti &n aceasta e<istenta ! inteli*enta f!arte limitata si ca a )a .a6a pe ea &nsemnea6a a )a lasa
pra(a catastr!fel!r+ tre.uie sa cereti permanent parerea lumii (i)ine. ;n fiecare 6i !.isnuiti/)a sa pri)iti &n sus si sa
spuneti, 1Iata ce *'n(esc eu (espre acest su.iect+ (espre aceasta pers!ana. Am !are (reptate4 Luminati/ma1. ;n acel
m!ment+ nu numai ca nu mai puteti fi !r*!li!si+ (ar primiti raspunsuri clare si a(e)arate si sunteti pe (rumul cel .un.
%a nu cre(eti nici!(ata ca ati atins perfectiunea+ nu+ )!i mer*eti (!ar pe (rumul catre perfectiune. Tre.uie sa fiti f!arte
atenti caci at'ta )reme c't nu ati a2uns &nca &n )'rf+ puteti &nca sa )a &nselati.
3e altfel+ se p!ate spune ca t!ti aceia care nu lucrea6a cu a(e)arat pentru ca sa/si transf!rme m!(ul (e )iata+ care
c!ntinua sa se lase hartuiti (e (!rintele l!r inferi!are+ chiar (aca cer Cerului sa fie luminati+ primesc un raspuns er!nat:
nu este )!r.a (e intuitie+ ci (e ! impresie mincin!asa. 3e ce4 Pentru ca raspunsul Cerului trec'n( prin t!ate straturile
l!r impure pe care le/au acumulat+ sufera ! (ef!rmare. E<act ca atunci c'n( scufun(am un .at!n &n apa, el ne pare
fr'nt. 3a+ chiar si sfaturile lumii (i)ine+ (aca trec prin straturi (e impuritati+ se (ef!rmea6a. %i atunci e<ista at'tea
riscuri (e er!ri ca este mai .ine sa nu ascultati ceea ce recepti!nati. Multa lume este recepti)a+ putin me(iumnica+
putin clar)a6at!are+ si este a(e)arat ca captea6a elemente (in lumea in)i6i.ila (ar sunt elemente amestecate+ car!ra
este .ine sa nu li se (ea cre(i.ilitate. %in*ur acela care face ef!rturi pentru a se purifica+ a se curata+ a se &nn!.ila+
primeste (e la Ceruri raspunsuri clare+ limpe6i si a(e)arate.

Capit!lul BII %u.limarea f!rtei se<uale

P!)estea primului .ar.at si a primei femei+ A(am si E)a+ asa cum este relatata &n 7ene6a+ )iata l!r &n *ra(ina E(enului
si m!ti)ul pentru care ei au f!st i6*!niti (in aceasta *ra(ina este ! p!)estire (e ! mare pr!fun6ime sim.!lica care
nici!(ata nu )a fi &n(ea2uns cercetata.
3umne6eu a pus+ (eci+ &ntrea*a *ra(ina a E(enului la (isp!6itia E)ei si a lui A(am. El le/a inter6is (!ar sa *uste (in
fructele Ar.!relui Cun!asterii 5inelui si Raului. 3e ce4
;ntr/un anumit fel+ Para(isul era un la.!rat!r alchimic+ si primii !ameni erau alchimisti care stu(iau pr!prietatile
elementel!r+ sim.!li6ate prin c!pacii *ra(inii. %i (aca 3umne6eu le/a inter6is sa man'nce (in Ar.!rele Cun!asterii
5inelui si Raului+ acesta era (in cau6a ca el c!ntinea elemente pe care ei nu erau &nca pre*atiti sa le sup!rte+ tre.uiau
sa mai astepte.
3ar+ iata ca E)a+ mai curi!asa (ec't A(am+ !.ser)a aceste fructe cu mare interes fara a &n(ra6ni sa le atin*a. 3ar &n
acel m!ment+ sarpele care se afla &n spatele ei s/a tre6it+ caci era f!arte cal(+ si serpii se tre6esc si (e)in f!arte a*ili la
cal(ura. Ori+ &n acea 6i+ era f!arte cal( &n Para(is... .ine&nteles ca t!ate acestea sunt sim.!lice0... si sarpele ascuns &n
sira spinarii E)ei 8A se )e(ea &n -Centri si c!rpuri su.tile1 / c!lectia I6)!r nr. #$E / cap.VI+ partea I/a+ un(e Ar.!rele
Cun!asterii 5inelui si Raului este asimilat sistemului (e cha=re si sarpele f!rtei Kun(alini.9 s/a tre6it si i/a spus,
-;ncearca+ *usta (in acest fruct+ (e ce te temi4 3aca )ei m'nca )ei (e)eni asemenea 3!mnului+ si t!cmai (e aceea El
ti/a inter6is1. Era a(e)arat ca (in cau6a acestui fruct E)a )a (e)eni asemeni lui 3umne6eu+ (ar numai (upa miliar(e (e
ani (e suferinta+ (e peripetii+ (e re&ncarnari succesi)e. 3eci E)a a m'ncat (in fructul inter6is si i/a (at si lui A(am. 3ar
!r*anismul l!r nu/l putea sup!rta. 3umne6eu spusese, -3aca )eti m'nca (in acest fruct+ )eti muri1. %i &ntr/a(e)ar au
murit+ au murit &n sensul ca &n ei s/a pr!(us ! schim.are (e c!nstiinta. ;nainte erau li.eri+ fericiti+ us!ri+ lumin!si si ei
au murit pentru aceasta stare superi!ara: au murit pentru .ucuriile si luminile Cerului si au prins )iata pentru
suferintele pam'ntesti.
%arpele (in 7ene6a este (eci un sim.!l, sim.!lul f!rtei se<uale care s/a tre6it &n !m si careia i/a ca6ut )ictima. %arpele
se tre6este la cal(ura si a(!arme la raceala. ;n t!ate pasiunile )eti &nt'lni cal(ura, ! cal(ura care (istru*e si care
c!nsuma t!tul &n interi!r. ;n pa(urile ecuat!riale un(e (!mneste ! cal(ura puternica+ traieste cel mai mare numar (e
fiare sal.atice. Cel care se a)enturea6a a(esea la ecuat!r 8st!mac+ se<9 se i6.este (e pasiuni 8fiare9 care &ncep sa se
&nmulteasca &n el.
%arpele este c!nsi(erat e<presia raului &n !m+ cu t!ate ca &n realitate sim.!lismul sau nu este e<clusi) ne*ati), (in
c!ntra+ sarpele este c!nsi(erat si sim.!lul &ntelepciunii. Aceasta (u.la semnificatie este f!arte .ine repre6entata prin
Ca(uceul lui Hermes.
Pentru Initiati+ primul sarpe al ca(uceului repre6inta f!rta se<uala+ cau6a raului iar al (!ilea sarpe este sim.!lul
transf!rmarii acestei f!rte &ntr/! alta ener*ie+ f!arte puternica care este &ntelepciunea si clar)i6iunea. Iata pentru ce
fara!nii )echiului E*ipt sunt a(ese!ri repre6entati cu un sarpe mic care iese (intre cei (!i !chi. Aceasta semnifica ca ei
au transmutat f!rta se<uala ri(ic'n(/! p'na la creier. Aceasta f!rta transmutata le (a Initiatil!r p!si.ilitatea (e a arunca
! pri)ire asupra su.tilitatil!r lumil!r supraterestre. Anumite reli*ii ale Antichitatii a)eau un cult pentru serpi si acestia
erau f!l!siti ca !rac!le: la 3elphi (e e<emplu+ se spunea ca P>thia sa)'rsea !rac!le su. inspiratia unui sarpe P>th!n.
;nteleptii care cun!sc le*ile si mi2l!acele (e a transf!rma puterea care (!rmitea6a &n fiecare !m+ (e)in -serpi1+ a(ica
fiinte &ntelepte+ pru(ente. ;n In(ia+ &nteleptii sunt numiti -na*i1 a(ica serpi+ pentru a arata ca f!rtele raului p!t (e)eni
.enefice (aca !mul stie sa le transf!rme. %arpele (in n!i se afla &n c!l!ana )erte.rala. La .a6a c!l!anei (!rmitea6a
puterea sarpelui Kun(alini+ si Kun(alini p!ate face minuni &n Initiatul care stie cum sa/l tre6easca. 8A se )e(ea &n
-Centri si c!rpuri su.tile1 / c!lectia I6)!r nr. #$E / cap.V, f!rta Kun(alini.9
C'ti reli*i!si (in trecut c!nsi(erau ca f!rta se<uala este ! f!rta (ia.!lica care tre.uie &nfr'nta prin t!ate mi2l!acele0 %i
care era re6ultatul4 Ei nu mai a)eau )iata &n ei+ resursele l!r sca(eau+ nu mai a)eau nici elan+ nici ! .ucurie. ;si
&nchipuiau ca astfel )!r (e)eni sfinti. 3ar sfintenia nu este asta0 ;n trecut+ *eneratii &ntre*i au urmat acest (rum si ce a
iesit (in asta4...
5ine&nteles+ ca (intre miile (e mistici+ unii a)eau &ntr/a(e)ar har+ ! inteli*enta si ! )!inta iesite (in c!mun+ care le
permiteau sa treaca prin aceasta uscaciune+ (ar nici ei nu se (e6)!ltau si nu &nfl!reau. 3e ce4 Pentru ca nu stiau ca
f!rta se<uala este ! ener*ie (i)ina pe care Creat!rul a (at/! umanitatii+ spre fericirea ei... si nu spre nen!r!cirea ei asa
cum cre(eau ei.
!rta se<uala este ! ener*ie care tre.uie e<pl!atata cu &ntelepciune, este ! se)a .ruta care se transf!rma &n celule si pe
care spiritul ! (istri.uie ap!i &n t!t !r*anismul su. f!rma (e )italitate &n planul fi6ic+ su. f!rma (e (ra*!ste si (e
.ucurie &n inima+ su. f!rma (e lumina si &ntelepciune &n creier.
!rta se<uala este ! putere en!rma pe care &nteleptii stiu sa ! c!n(uca, ei nu ! lasa sa &i chinuie sau sa &i &mpin*a sa
traiasca tra*e(ii+ ei nu ! lasa sa inun(e sau sa (istru*a satele si !rasele (in ei+ ci c!nstruiesc mari u6ine+ canale (e
iri*atie si cule* r!a(ele pe care aceasta f!rta reparti6ata cu &ntelepciune le/a pr!(us. Cu c't suntem mai rati!nali &n
utili6area f!rtei se<uale+ cu at't acumulam mai multe .!*atii spirituale. !rta se<uala (!minata+ este e<act ca si apa
unui mare flu)iu pe care ! canali6am pentru a iri*a pam'nturi+ cum au facut E*iptenii cu Nilul+ asi*ur'n( astfel
pr!speritatea tarii. Cu c't !mul e<pl!atea6a mai &ntelept f!rta sa se<uala+ cu at't el se apr!pie (e ;mparatia lui
3umne6eu si &ntele*e sensul si frumusetea )ietii.
%/ar parea &nsa ca+ cu c't li se e<plica mai mult !amenil!r pr!.lema (ra*!stei (in punct (e )e(ere initiatic+ cu at't
&ntele* mai putin. 3e ce4 Pentru ca (e mii (e ani ei au repetat (e prea multe !ri mereu aceleasi practici+ acelasi m!( (e
c!mp!rtament: ei nu p!t &ntele*e ca (upa ce le/a (at fapturil!r ! peri!a(a (e timp anumite c!mp!rtamente se<uale+
natura )rea acum sa le schim.e (rumul+ pentru a/i face sa (esc!pere+ &n acest (!meniu+ alte m!(uri (e manifestare+
superi!are+ mai frum!ase+ mai spirituale. C'n( li se )!r.este (espre ! astfel (e c!nceptie asupra (ra*!stei+ ei raspun(
ca (aca nu &si )!r mai putea satisface ne)!ile se<uale+ )!r muri+ caci aceasta este ceea ce &i face sa traiasca0 3a+ &ntr/
a(e)ar asta tine &n )iata ra(acinile (ar fl!rile (in )'rf m!r. 3eci+ t!tul (epin(e (e pers!ana si (e *ra(ul sau (e e)!lutie.
Oamenii sunt facuti pentru a e)!lua &n t!ate (!meniile+ si atunci (e ce nu ar e)!lua si &n (!meniul (ra*!stei4 %i t!cmai
acest sta(iu superi!r+ aceasta e)!lutie c!nsista &n a su.lima ener*ia se<uala+ a ! (iri2a &n sus+ catre cap+ pentru a hrani
creierul si a/l face capa.il (e cele mai minunate creatii. 3ra*!stea este ! f!rta (i)ina care )ine (e sus si ea tre.uie
respectata+ pastrata si chiar sa ne *'n(im sa ! &nt!arcem &nap!i catre Cer+ &n l!c sa ! trimitem &n infern un(e este luata
si utili6ata (e m!nstri+ (e lar)e+ (e elementali. At'ta timp c't !amenii nu )!r cun!aste m!(alitatile (e a utili6a aceasta
ener*ie pentru lucrari spirituale (e mari pr!p!rtii+ ei )!r c!ntinua sa ! risipeasca si (e aceea saracesc+ se a.ruti6ea6a.
T!ata lumea stie ca f!rta se<uala urmea6a ! anumita (irectie. 3ar sunt f!arte putini aceia care sunt c!nstienti (e faptul
ca ea p!ate fi !rientata &ntr/! alta (irectie+ si care se (eci( sa faca aceasta e<perienta.
!rta se<uala este resimtita (e ma2!ritatea !amenil!r ca ! tensiune teri.ila (e care simt ne)!ia sa se eli.ere6e. %i se
eli.erea6a+ fara sa stie ca pier( astfel ce)a f!arte preti!s+ ! chintesenta care este c!nsumata &n m!( stupi( numai &n
placeri+ &n timp ce ea ar fi putut fi f!l!sita pentru ! a(e)arata re*enerare a &ntre*ii l!r fiinte. Omul tre.uie asemuit unui
.l!c cu F? sau $?? (e eta2e: se )a &ntele*e atunci ca este necesara ! presiune ri(icata+ ! tensiune mare pentru a face ca
apa sa urce p'na la partea superi!ara a cla(irii+ pentru ca l!catarii (e la eta2ele superi!are sa .eneficie6e (e apa pentru
a se spala+ a .ea+ pentru a/si u(a fl!rile+ etc. ara aceasta presiune+ apa nu )a urca nici!(ata p'na sus. 3aca ei ar sti ce
repre6inta aceasta tensiune+ (aca ar sti cum sa ! f!l!seasca+ !amenii ar a2un*e sa/si a(ape si sa/si hraneasca celulele
creierului+ caci aceasta ener*ie p!ate urca p'na la creier prin canale pe care natura inteli*enta le/a c!nstruit special &n
acest sc!p.
Putem c!mpara acest sistem (e canale cu cel ce se *aseste &ntr/un ar.!re. T!ate su.stantele e<trase prin ra(acini (in
s!l f!rmea6a se)a .ruta. Aceasta se)a aspirata (e perii a.s!r.anti ai ra(acinii este transp!rtata prin )asele lemn!ase
(e/a lun*ul trunchiului p'na la frun6e si ap!i alimentea6a fl!rile si fructele. Ar.!rele cun!aste secretul alchimic al
transmutarii materiei. %i atunci+ (aca ar.!rele cun!aste acest secret+ (e ce !mul nu l/ar cun!aste si el4
Tensiunea este (eci f!l!sit!are+ nu tre.ui sa ne (e.arasam (e ea+ caci *ratie ei+ ener*ia p!ate urca p'na sus, altfel+ &n
l!c sa se tre6easca pentru a face lucrari minunate+ celulele creierului )!r ram'ne am!rtite+ saracite+ cl!r!f!rmi6ate si se
)!r multumi sa asi*ure (!ar .unul mers al functiil!r inferi!are+ at'ta t!t. At'ta )reme c't nu )eti &n)ata sa )a stap'niti+
)a pri)ati (e t!ate p!si.ilitatile (e a (e)eni puternici si inteli*enti.
Cum sa/i faci pe .ar.ati si pe femei sa &ntelea*a ca+ &n planurile Inteli*entei c!smice+ aceasta ener*ie a f!st (estinata sa
fie f!l!sita pentru creatii su.lime4 Nu este chip0 Ei cauta placerea+ cauta ceea ce este us!r (e !.tinut+ ceea ce nu cere
nici un ef!rt. Ei .ine+ aceasta placere tre.uie platita f!arte scump. Ei nu stiu ca cel care face ef!rturi pentru a se
(!mina+ nu numai ca se &m.!*ateste+ (ar resimte si ! placere e<tra!r(inara. 3ar cu)'ntul -placere1 nu este cel p!tri)it
aici caci el este le*at (e manifestarile instinctel!r inferi!are+ ci cu)intele -.ucurie1+ -&nc'ntare1+ -e<ta61sunt mai
p!tri)ite. Placerea nu este &nt!t(eauna ce)a (e lau(a+ .a chiar c'te!(ata ne este rusine+ &n timp ce .ucuria+ &nc'ntarea+
e<ta6ul nu p!t fi atinse (ec't prin (eclansarea f!rtei (i)ine (in n!i.
Ma a(rese6 &n special tineretului. Tinerii nu/si (au seama ca e<ista e<periente care i/ar &m.!*ati mai mult (ec't acelea
&n care ei se a)enturea6a &n m!( !.isnuit si (e pe urma car!ra &n c'ti)a ani &si )!r pier(e pr!spetimea+ farmecul+
frumusetea+ lumina. Tinerii )!r sa e<perimente6e (ra*!stea fi6ica+ .ine+ &ntele*+ (ar ei nu )!r *asi fericirea prin
acumularea acest!r e<periente: (upa c't)a timp )!r fi uitat t!ate sen6atiile (e placere pe care le/au resimtit si nu )a
mai ram'ne (ec't ruina+ re*retul+ &ntunecarea. Tre.uie sa &ncerce sa faca un ef!rt (e stap'nire (e sine: chiar (aca nu
)!r reusi chiar (e la &nceput+ re6ultatele )!r )eni &ncetul cu &ncetul: )!r fi m'n(ri (e a fi f!st capa.ili sa &n)in*a si se
)!r simti mai puternici.
Unii )!r spune, -3ar cum sa ne e<ersam41 Nu este *reu (el!c+ e<ista at'tea !ca6ii &n care tinerii se &nt'lnesc, pe
stra(a+ la ser)iciu+ la petreceri+ &n e<cursii+ la (iferite &nt'lniri+ pe pla2a... %i atunci+ este firesc sa simta c'te!(ata un
elan tre6in(u/se &n ei. 3ar &n l!c sa faca t!t ce le sta &n putinta pentru a/si satisfaca c't mai *ra.nic (!rintele+ (e ce sa
nu ia h!tar'rea sa re6iste si sa faca un ef!rt (e su.limare4 3a+ sa ia ener*ia care s/a tre6it &n ei si sa ! ri(ice p'na la
Cer+ p'na la Mama 3i)ina+ p'na la Tatal Ceresc... ac'n( aceste e<ercitii timp &n(elun*at+ )!r a2un*e cu timpul sa (ea
acest!r ener*ii ! cu t!tul alta !rientare si sa simta ceea ce este cu a(e)arat (ra*!stea spirituala.
Amintiti/)a+ (easemenea+ ceea ce )/am spus (espre sacrificiu, ca este pericul!s sa renuntati la ce)a, la un !.iect+ la !
!.isnuinta+ la ! (!rinta+ fara a le &nl!cui cu altce)a+ un alt !.iect+ ! alta !.isnuinta+ ! alta (!rinta. 3e aceea (ra*!stea
nu tre.uie nici!(ata refulata+ ci tre.uie &nl!cuit !.iectul (ra*!stei cu altul mai )ast+ mai lumin!s.
%a luam un e<emplu, un .ar.at iu.este ! femeie si cre(e ca nu se p!ate lipsi (e ea. 3ar aceasta femeie nu este li.era+
sau chiar el &nsusi este &nsurat+ si (eci nu p!t trai &mpreuna fara ca aceasta sa pr!(uca mari pertur.ari &ntr/! familie.
Cum )a putea el sa &n)in*a aceasta (!rinta4 !arte simplu+ t!t cu a2ut!rul femeil!r, &n l!c sa se limite6e la ! sin*ura
femeie+ tre.uie sa ia h!tar'rea &n inima lui+ &n sufletul lui+ (e a iu.i &n acelasi timp t!ate femeile. Va fi atunci at't (e
!cupat &nc't nu )a mai a)ea timp sa se tina nici macar (upa una sin*ura si astfel t!ate femeile &l )!r sal)a. 5ine&nteles
ca aceiasi met!(a este )ala.ila si &n ca6ul unei femei. Este necesar sa )a (eprin(eti sa reali6ati aceasta lar*ire a
c!nstiintei+ altfel )eti ram'ne mereu &mpartiti+ &n c!nflict cu )!i &nsi)a. %i chiar (aca ati pier(ut fiinta iu.ita+ (aca ea )/
a parasit sau a murit... nu tre.uie sa ! &nl!cuiti cu alta+ caci riscati sa ! pier(eti si pe aceasta+ ci &nl!cuiti/! cu ! mare
(ra*!ste &n(reptata spre ce)a ceresc+ (i)in. Atunci calmul+ linistea se )!r resta.ili &n )!i pentru ca )i(ul )!stru interi!r
se )a umple cu pris!sinta. 5ine&nteles ca+ cu t!ate ca este (e (!rit ca t!ata lumea sa (epuna ef!rturi &n acest sens+ nu &i
este (at !ricui sa p!ata sa stap'neasca cu a(e)arat f!rta se<uala pentru a &nt'lni (ra*!stea superi!ara. 3e aceea+ &nainte
(e a )a a)'nta &ntr/! astfel (e &ncercare este .ine sa )a anali6ati si sa )a cun!asteti c't mai .ine. 3aca simtiti ca a)eti
&nca mare ne)!ie (e placerile fi6ice+ este (e preferat sa nu &ncercati sa renuntati .rusc la ele+ caci astfel )a fi mai rau.
3ar (aca ati e)!luat (e2a si simtiti ne)!ia (e a a)ea trairi mai su.tile+ mai spirituale+ (e a &ntele*e splen(!area lumii
(i)ine si (e a a2uta !amenii cu (ra*!stea )!astra+ puteti ale*e acest (rum. 3ar+ )a repet+ el nu este pentru t!ata lumea si
eu nu sfatuiesc pe !ricine sa apuce pe acest (rum+ pentru ca eu cun!sc .ine t!ate inc!n)enientele care p!t sa se
pr!(uca. Ce se )a &nt'mpla+ (e e<emplu &n cupluri+ (aca unul (in cei (!i se )a (eci(e pentru a trai ! (ra*!ste mai
spirituala+ &n timp ce celalalt nu se p!ate lipsi (e placerea fi6ica si face (in asta ! tra*e(ie4 5ine&nteles ca eu )!i fi cel
)in!)at. %tiu ca este un mare risc sa )a )!r.esc asa cum am facut/!+ sunt !.li*at &nsa sa (au &n)ataturi cel!r care )!r sa
e)!lue6e si sunt c!nstient (e peric!lul la care ma e<pun (e a fi *resit &nteles si (e a/mi atra*e !stilitati.
Eu cer (!ar tutur!r cel!r care ma asculta sa &ncerce sa &ntelea*a a(e)arul spusel!r mele+ sa &ntelea*a mai ales ca nu am
intentia (e a strica familiile+ ci (!ar aceea (e a lar*i (in ce &n ce mai mult c!nstiinta at't a .ar.atil!r c't si a femeil!r.
3aca c!nceptia u6uala pe care unii !ameni ! au (espre (ra*!ste ar (a re6ultate .une+ n/as a)ea nimic (e spus. 3ar
pri)iti putin cum se petrec lucrurile, (rame+ sinuci(eri+ crime+ (i)!rturi... si chiar atunci c'n( (!i sunt &mpreuna+
(ese!ri ei se *'n(esc unul la amanta+ celalalt la amantul pe care &i au sau pe care le/ar placea sa &i ai.e. Aparent &si sunt
fi(eli unul altuia+ (ar &n interi!rul l!r sunt pe cale sa se &nsele.
3e aceea+ chiar atunci c'n( cine)a nu se simte &nca &n stare sa traiasca fa6ele ele)ate ale (ra*!stei+ el tre.uie t!tusi sa
&ncerce sa &m.unatateasca ce)a &n felul lui (e a iu.i. Va )!i (a ! c!mparatie. A)eti &n fata )!astra (!ua sticle. %a
presupunem ca una repre6inta .ar.atul si cealalta femeia. Cum fiecare (in ei nu c!nteneste sa e<tra*a (in celalalt+
f!arte repe(e am.ele sticle se )!r *!li si nu mai ram'ne (ec't ca ele sa fie aruncate pentru a fi ap!i &nl!cuite. Aceasta
este ceea ce se petrece &n c!nceptia !.isnuita pri)it!are la (ra*!ste, se .ea (intr/! sticla care are un c!ntinut limitat si
c'n( ea s/a *!lit+ este aruncata. Cum tre.uie facut pentru ca aceste -sticle1 sa nu se *!leasca nici!(ata4 Este necesar ca
fiecare (intre ele sa fie le*ata la I6)!rul infinit al (ra*!stei, atunci nimic nu le )a putea epui6a+ ele )!r fi mereu pline+
alimentate pentru t!t(eauna (e catre apa I6)!rului.
Aceasta &nseamna ca+ &n l!c sa )a !priti asupra a ceea ce este superficial la ! femeie sau la un .ar.at+ sa &i iu.iti
spiritul+ sufletul si astfel sa )a c!nectati la ce)a )iu+ ce)a ce este (e2a le*at la I6)!r+ la 3umne6eu. Astfel+ (ra*!stea
)!astra )a (ura pentru t!t(eauna, chiar si atunci c'n( )eti &m.atr'ni+ ri(ati+ )eti c!ntinua sa )a iu.iti+ caci nu ati iu.it
trupul+ ci ! fiinta care este reflectarea 3i)initatii. Prin femeie+ .ar.atul ! cauta (e fapt pe Mama 3i)ina+ el se ri(ica
p'na la ea pentru a primi ener*ii+ lumina+ .ucurie. Prin .ar.at+ femeia se ri(ica p'na la Tatal Ceresc.. si &n acest fel
(ra*!stea l!r nu )a lua nici!(ata sf'rsit. 3ar (aca .ar.atul si femeia se multumesc sa se caute &n planurile inferi!are+
sa nu se mire (aca )!r fi repe(e (ecepti!nati. Este n!rmal+ cum ar putea (ra*!stea sa (ainuiasca c'n( (inc!l! (e trup
nu mai e<ista nimic altce)a .un si frum!s (e iu.it4
Pri)iti cum se petrec lucrurile &n natura, t!t ceea ce este &ntunecat+ mur(ar+ impur+ are ten(inta (e a se acumula &n
partea (e 2!s si ceea ce este pur se ri(ica (easupra. La fel se petrec lucrurile si &n fiinta umana, si &n el t!t ceea ce este
*r!sier se a(una &n partile inferi!are+ &n timp ce t!t ce este us!r+ pur+ lumin!s+ urca catre cap. 3e aceea !chii+ urechile+
*ura+ nasul+ creierul sunt ase6ate &n partea superi!ara+ &n timp ce alte functii sunt plasate &n partea inferi!ara. Acest!r
(!ua parti fi6ice ale !mului &i c!respun( cele (!ua naturi ale sale+ inferi!ara si superi!ara, pers!nalitatea si
in(i)i(ualitatea. 3ra*!stea manifestata (e pers!nalitate+ care nu se *'n(este (ec't sa ia+ sa se *hiftuiasca+ este
&m.'csita cu elemente *r!siere si &ntunecate. ;n timp ce (ra*!stea manifestata (e in(i)i(ualitate c!ntine elemente (e
*ener!6itate+ (e (e6interes+ este pura si lumin!asa...
Prin (ra*!stea l!r e*!ista si sen6uala+ !amenii &si transmit t!t felul (e elemente &ntunecate care &i &mpie(ica sa )a(a
limpe(e si sa simta sen6atiile celeste. 5ine&nteles+ sunt li.eri+ se p!t lasa &n )!ia tutur!r p!ftel!r l!r+ (ar nu este &n
interesul l!r0 3aca Initiatii au (at re*uli si prescriptii+ n/au facut/! pentru a le inter6ice placerile (ra*!stei+ ci pentru a/i
&mpie(ica sa c!.!are prea 2!s &n stari (e c!nstiinta inferi!are+ ac!l! un(e nu )!r mai putea primi nimic (in .inefacerile
si minunile lumii (i)ine.
3e acum &nainte+ &ncercati sa faceti ef!rturi pentru a &ntele*e aceasta fil!6!fie su.lima+ caci ea este sin*ura care &i
&n)ata pe .ar.ati si pe femei cum sa/si utili6e6e t!ate aceste elanuri pe care si le (au unii alt!ra+ t!ata aceasta minune+
fericire (e a se c!ntempla pentru a fi mereu inspirati si pentru a (e)eni niste *enii+ niste (i)initati.
3ar t!ate acestea nu le )eti &ntele*e cu a(e)arat (ec't (upa ce le )eti &ntele*e &nt'i &nauntrul )!stru prin me(itatii si
prin m!(ificari interi!are. C'n( )eti fi reusit+ )a )eti afla &n p!sesia tutur!r .!*atiil!r pe care natura )i le/a pre*atit+ le
)eti putea f!l!si cu t!t at'ta preci6ie ca si cum )/ati afla &ntr/un la.!rat!r, )eti sti sa f!l!siti elementele si f!rtele
pentru pr!pria )!astra re*enerare+ iluminare si pentru cea a lumii &ntre*i.



Ta.la (e materii


Cap.I Alchimia spirituala.........................................................$
Cap.II Ar.!rele uman...............................................................@
Cap.III Caracter si temperament................................................F
Cap.IV M!stenirea re*nului animal...........................................G
Cap.V Teama..........................................................................$?
Cap. VI Cliseele........................................................................$@
Cap. VII Alt!iul.........................................................................$H
Cap. VIII Utili6area ener*iil!r.....................................................$E
Cap. IB %acrificiul+ transmutarea materiei...............I..............#$
Cap. B Vanitate si *l!rie (i)ina...............................I............#H
Cap. BI Or*!liu si smerenie.....................................................@?
Cap+BII %u.limarea f!rtei se<uale............................................@C
YOGA NUTRIIEI

OMRAAM MICHAEL AIVANHOV


$.NUTRIJIA PRIVE%TE ;NTRE7UL OM

A6i )!i )!r.i (espre nutriKie Li )M )!i spune lucruri ce sunt (e ! ma<imM imp!rtanKM. !arte puKini+ chiar Li cei &n)MKaKi
Li f!arte e)!luaKi+ Ltiu aceste lucruri. Pentru &nceput+ ar putea sM nu parM interesante+ (ar pe mMsurM ce ascultaKi Li
e<ersaKi aceste lucruri+)eKi )e(ea cM sunt e<trem (e .!*ate Li (arnice+ )M p!t schim.a &ntrea*a e<istenKM. PresupuneKi cM
pentru un m!ti) sau altul sunteKi lipsit (e m'ncare c'te)a 6ile Li sunteKi prea sla.+ chiar Li pentru a )M miLca. PuteKi fi
eru(it + .!*at+ (ar nimic (in ceea ce LtiKi sau p!se(aKi+ nu p!ate e*ala fructul sau .ucata (e p'ine ce ! puneKi &n *urM: !
&m.ucMturM Li re&n)iaKi 0 O .ucMKicM e t!t ce este necesar pentru a face f!rKele Li mecanismele &ntre*ului )!stru sistem
sM &nceapM a funcKi!na (in n!u. E<istM anumite elemente &n alimente care re(au sMnMtatea Li )i*!area + mai eficient
(ec't !rice *'n(+ em!Kie sau putere a )!inKei (ar nu )M (aKi seama (e aceasta+ m'ncarea are ! micM imp!rtanKM pentru
)!i+ &n afarM (e mi2l!c (e a )M satisface instinctele Li nu )e(eKi cM are )reun efect em!Ki!nal sau intelectual asupra
)!astrM.T!tuLi m'ncarea e cea care face p!si.il sM faceKi t!t ce faceKi+ sM )!r.iKi+ simKiKi+ *'n(iKi.
IniKiaKii au Ltiut &nt!t(eauna imp!rtanKa nutriKiei+ au (esc!perit (e mult timp cM alimentele sunt c!ncepute Li pre*Mtite &n
la.!rat!arele (i)ine (e (easupra cu infinitM &nKelepciune Li cM ele c!nKin elemente ma*ice care fac p!si.il ca !mul sM
ai.M re)elaKii. Ei mai Ltiu cM tre.uie sM cree6e anumite c!n(iKii &nainte (e a .eneficia (e alimente.
3eLi nutriKia este la !ri*inea rM6.!aiel!r Li re)!luKiil!r+nu se p!ate spune cM lumea ! c!nsi(erM (e primM imp!rtanKM.
Oamenii sunt instincti)i &n ce pri)eLte m'ncatul+ ca Li animalele+ Li nu au n!Kiunea (e .eneficiu spiritual ce p!ate
(eri)a (in a m'nca &ntr/un anumit m!(:(e fapt ei nu Ltiu sM mMn'nce.
UrmMriKi !amenii+ )eKi )e(ea c't (e mecanic mMn'ncM+ &n*hiKin( fMrM sM mestece Li lMs'n( t!t felul (e i(ei ha!tice Li
sentimente sM se amestece cu pr!cesul (e (i*estie+ secreKie Li eliminare a t!<inel!r. Ni ap!i se mirM (e ce se
&m.!lnM)esc. E (in m!(ul l!r (e a m'nca. ;n familie+ t!Ki sunt !cupaKi sM citeascM+ sM pri)eascM la TV+ sM munceascM
p'nM se aLea6M la masM Li atunci &ncep sM pMlM)rM*eascM+ sM se certe. O masM luatM &n asemenea c!n(iKii te face sM nu
mai )rei altce)a (upM aceea (ec't sM (!rmi+ eLti aLa (e *reu cM nu mai ai entu6iasm pentru nimic. 3acM mMn'nci cum
ar tre.ui+ te simKi &n f!rmM+ luci( Li *ata (e lucru (upM masM.
-Cum ar tre.ui sM se mMn'nce41. VM )!i spune ce face un IniKiat. Mai &nt'i+ Ltiin( cM tre.uie sM pre*MteascM cele mai
.une c!n(iKii p!si.ile pentru a .eneficia (e elementele pe care Natura le/a creat+ &ncepe prin a se recule*e rMm'n'n(
tMcut Li &nchin'n(u/Li *'n(urile Creat!rului 8tMcerea la masM nu e caracteristicM mMnMstiril!r9. IniKiaKii Li &nKelepKii
&nt!t(eauna au m'ncat &n tMcere. El mai Ltie cM prima &m.ucMturM e cea mai imp!rtantM 8cel mai imp!rtant m!ment al
!ricMrei acKiuni este primul pas9 pentru cM ea semnali6ea6M eli.erarea f!rKel!r care+ !(atM eli.erate+ nu se !presc+ ci
c!ntinuM p'nM la capMt , (acM &ncepi &ntr/! stare (e arm!nie+ !rice )ei face )a fi arm!ni!s p'nM la capMt.
Ap!i+ el mMn'ncM &ncet Li mestecM .ine+ nu (!ar (e (ra*ul (i*estiei lui+ ci pentru cM *ura este un la.!rat!r spiritual care
a.s!ar.e ener*iile eterice su.tile &nainte (e a transmite pMrKile *r!siere spre st!mac. 7ura este pentru planurile su.tile
ceea ce st!macul este pentru planul fi6ic+ un instrument f!arte perfecKi!nat cu *lan(e pe Li su. lim.a care captea6M
partic!lele eterice+ ceea ce e<plicM (e ce p!Ki fi c!mplet refMcut Li .ine (ispus+ c'n( eLti slM.it (e f!ame+ (e prima
&m.ucMturM &nainte ca ea sM ai.M timp sM a2un*M &n st!mac. 7ura a.s!ar.e ener*ia Li ! trimite la sistemul ner)!s &nainte
ca alimentele mai puKin su.tile sM p!atM a2un*e la st!mac.
%M nu )M surprin(M sM au6iKi cM elemente eterice p!t fi e<trase (in alimente. ructul+ (e e<emplu+ este alcMtuit (in
materie s!li(M+ lichi(M+ *a6!asM Li etericM: t!Ki suntem c!nLtienKi (e su.stanKa s!li(M Li lichi(M+ (ar puKini sunt c!nLtienKi
(e ar!ma su.tilM care aparKine 6!nei aerului. Nimeni nu ac!r(M nici cea mai micM atenKie pMrKii eterice+care are (e a
face cu cul!area Li mai ales cu )iaKa fructului Li care este cea mai imp!rtantM parte (in t!ate+ pentru cM aceastM parte
etericM ne hrMneLte c!rpurile mai su.tile.
3e!arece+ pe l'n*M c!rpul sMu fi6ic+ !mul are Li altele+ mai su.tile 8eteric+ astral+ mental+ cau6al+ .u(ic+ atmic+ care sunt
se(iile funcKiil!r fi6ice Li spirituale 9 el mai .ine s/ar &ntre.a cum sM le hrMneascM+ (ec't sM le lase sM flMm'n6eascM.
Omul Ltie cu apr!<imaKie ce sM (ea c!rpului sMu fi6ic 86ic apr!<imati) pentru cM ma2!ritatea mMn'ncM carne+ care e
(MunMt!are at't fi6ic c't Li psihic9+(ar nu are i(ee ce sM (ea c!rpului eteric 8)ital9+ astral 8em!Ki!nal9+ mental +sM nu mai
)!r.im (e cele superi!are.
3upM cum )/am spus e (e a2ut!r pentru c!rpul fi6ic sM masticMm .ine+ (ar pentru c!rpul eteric e ne)!ie sM a(Mu*Mm
ce)a &n plus, respiraKia. La fel cum ! .ri6M animM flacMra 8suflaKi pe ! sc'nteie pentru a aprin(e f!cul9 astfel+ respir'n(
pr!fun( &n timpul mesei a2utM la c!m.ustie. 3i*estia+ respiraKia Li me(itaKia sunt f!rme (e c!m.ustie+ sin*ura (iferenKM
fiin( &n *ra(ul (e cMl(urM Li puritatea su.stanKei. 3acM &ncetaKi sM m'ncaKi (in c'n( &n c'n( Li rMsuflaKi pr!fun(+ ar(erea
ce are l!c permite c!rpului eteric sM e<tra*M partic!lele su.tile (in m'ncarea (e care a)eKi ne)!ie Li+ cum c!rpul eteric
este centrul )italitMKii+ mem!riei Li sensi.ilitMKii+ e spre a)anta2ul ()s. sM a)eKi *ri2M sM fie alimentat. C!rpul astral este
hrMnit cu ! su.stanKM chiar mai su.tilM (ec't partic!lele eterice: em!Kii Li sentimente. 3acM )M c!ncentraKi asupra
m'ncMrii ce ! m'ncaKi cu (ra*!ste+ c!rpul )!stru astral )M e<tra*e (in ea pMrKile preKi!ase (e care are ne)!ie Li ca
re6ultat+ se )a umple cu (ra*!ste pentru t!atM lumea -)M )eKi simKi fericiKi Li &mpMcaKi+ (!ar cu ! (!rinKM / sM trMiKi &n
arm!nie cu natura.1Acest sentiment nu prea mai e<istM a6i+ pentru cM !amenii nu mai au acea atitu(ine pr!tect!are (e a
fi atenKi Li plini (e (ra*!ste cu !.iectele+ c!pacii+ munKii+ stelele etc. sunt prea !cupaKi (e ei &nLiLi Li se simt ameninKaKi
chiar Li c'n( sunt &n si*uranKM acasM sau (!rm. 3e fapt ei nu sunt ameninKaKi+ sentimentul (e a fi a.an(!nat (e Mama
NaturM )ine (in faptul cM nu Li/au hrMnit c!rpul astral0 C'n( acesta e c!respun6Mt!r hrMnit+ a)eKi un sentiment minunat
(e .unMstare care te face sM fii *ener!s Li t!lerant &n )iaKM Li (acM ai pr!.leme imp!rtante (e re6!l)at+ pr!ce(e6i cu tact
Li &nKele*ere+ Ltii cum sM faci c!ncesii.
Pentru a alimenta c!rpul mental+ IniKiatul se c!ncentrea6M cu !chii &nchiLi asupra m'ncMrii: cum m'ncarea este pentru
el ! manifestare a lui 3umne6eu+ el &ncearcM sM/i )a(M t!ate aspectele+(e un(e )ine+ ce c!nKine+ ce calitMKi are+ ce
entitMKi au &n*ri2it/!+ pentru cM e<istM fiinKe in)i6i.ile care au *ri2M (e plante Li c!paci. Mintea &i e pre!cupatM (e aceste
lucruri &n timp ce el e<tra*e elemente (in m'ncare+ care sunt &ncM mai su.tile (ec't cele necesare c!rpului astral. O
masM luatM astfel &l lasM cu ! &nKele*ere pe care nu ! a)ea la &nceput+el )e(e t!ate lucrurile mai clar Li e *ata sM facM cea
mai e<actM muncM mentalM. Ma2!ritatea !amenil!r &Li ima*inea6M cM prin lecturM+ stu(iu Li me(itaKie &Li (e6)!ltM
capacitMKile intelectuale....nu+ (eLi stu(iul Li me(itaKia sunt cu si*uranKM in(ispensa.ile+ ele sin*ure nu sunt suficiente.
C!rpul mental tre.uie sM fie hrMnit cu anumite elemente &n timpul mesel!r+ca sM fie puternic Li re6istent pentru a face
ef!rturi prelun*ite. Tre.uie sM &nKele*eKi cM c!rpul astral e cel care susKine em!Kiile iar c!rpul mental )M susKine mintea+
*'n(irea: aceste (!uM c!rpuri tre.uie sM fie hrMnite c!respun6Mt!r &nainte (e a )M aLtepta sM fiKi e*ali &n faKa sarcinii (e a
)M trMi )iaKa.
Pe l'n*M c!rpurile eteric+ astral+ mental+ !mul are Li alte c!rpuri alcMtuite (intr/! su.stanKM Li mai spiritualM+ c!rpurile,
cau6al+ .u((hic Li atmic sau centrele raKiunii+ sufletului Li a spiritului+ care tre.uie sM fie Li ele hrMnite. Hrana l!r e
sentimentul (e *ratitu(ine faKM (e 3umne6eu.7ratitu(inea care+ (e asemenea+ e pe cale (e (ispariKie (in e<istenKa
umanM+ e cea care (eschi(e uLile spirituale spre t!ate .inecu)'ntMrile. T!tul (e)ine clar+ )e(eKi+ simKiKi+ trMiKi0
7ratitu(inea transf!rmM materia *r!sierM &n luminM Li )eselie.;n)MKaKi sM fiKi recun!scMt!ri.
C'n( )M hrMniKi cele trei c!rpuri superi!are+ partic!lele su.tile (esprinse sunt (istri.uite &n creier+ la ple<ul s!lar Li
t!ate celelalte !r*ane. VM (aKi seama cM a)eKi Li alte necesitMKi superi!are+ cM lucruri (e ! naturM infinit superi!arM e<istM
pentru )!i+ iar aceasta )M (eschi(e p!arta spre p!si.ilitMKi mai mari. C'n( aKi terminat (e m'ncat+ nu tre.uie sM )M
&nt!arceKi la (ispute sau muncM+ nici sM )M &ntin(eKi. RMm'n'n( liniLtit un m!ment Li respir'n( pr!fun(+ ener*iile ce le/
aKi acumulat )!r fi (istri.uite &n t!t sistemul Li atunci )eKi fi *ata sM efectuaKi !rice muncM. Nu uitaKi+ &nceputul este cel
mai imp!rtant m!ment &n t!atM acti)itatea.

#. HRANI OO7A
;n pre6ent !amenii sunt (e6echili.raKi (e )iaKa a*itatM pe care ! (uc Li (!resc sM &ncerce !rice &n speranKa (e a/Li
rec'Lti*a echili.rul.... >!*a+ 6en+ me(itaKie transce(entalM+ rela<are.... Nu am nimic &mp!tri)a acest!ra+ (ar e<istM un
m!( mai simplu Li mai eficace (e reechili.rare Li anume cel (e a &n)MKa sM m'ncMm c!rect.
C'n( mMn'nci ne*li2ent Li in(iferent+ *rM.it+ &n mi2l!cul *MlM*iei a (iscuKiil!r+ tensiunii+ la ce .un sM me(ite6i sau !rice
altce)a (upM aceea4 Teatru0 Ar fi mai .ine sM se f!l!seascM aceastM !ca6ie pe care ! a)eKi (e (!uM sau trei !ri pe 6i+
6ilnic+ pentru a face ce)a+ cum e faptul (e a m'nca+ care sM punM &n re*ulM celulele Li sM )M arm!ni6e6e &ntre*ul sistem.
3acM )M cer sM faceKi un ef!rt Li sM m'ncaKi &n liniLte 8reKin'n(u/)M nu numai (e la a )!r.i+ ci Li (e la a face 6*!m!t cu
cuKitul+ furculiKa+ etc.9 sM mestecaKi fiecare .ucMKicM mult timp Li+ (in c'n( &n c'n(+ sM respiraKi pr!fun( Li mai ales sM
mulKumiKi cerului c'n( m'ncaKi+ pentru t!ate .!*MKiile c!nKinute &n m'ncare e pentru ca aceste e<erciKii+ aparent
ne&nsemnate+ sunt mi2l!ace (e (!.'n(ire a aut!c!ntr!lului. ;n)MK'n( sM c!ntr!lMm lucruri mMrunte+ (!.'n(iKi c!ntr!l
asupra lucruril!r mari. C'n( )M( pe cine)a cM e ne*li2ent Li neatent &n pr!.leme mMrunte+ Ltiu cM )iaKa lui a f!st
(e6!r(!natM &n trecut Li )a fi Li pe )iit!r (acM nu face ce)a &n le*MturM cu aceastM lipsM+ pentru cM t!tul este
interrelaKi!nat.
Ntiu cM nu e uL!r sM stai tMcut &n timpul mesei Li sM te c!ncentre6i numai asupra m'ncMrii+ chiar (acM reuLeLti sM fii
liniLtit Li sM/Ki c!ntr!le6i *esturile &n interi!r faci *MlM*ie cu sentimentele sau p!ate ele sunt su. c!ntr!l+ (ar *'n(urile
h!inMresc. NutriKia este ! >!*a prin aceea cM a2un*i+ c'n( mMn'nci+ sM/Ki (e(ici t!ate ef!rturile+ atenKia+ c!ncentraKia Li
c!ntr!lul pr!cesului (e a m'nca.
Pentru a putea sM/Ki c!ncentre6i *'n(urile &n timpul mesei+ tre.uie sM fi (!.'n(it !.iceiul (e a/Ki c!ntr!la *'n(urile &n
)iaKa 6ilnicM. 3acM ai f!st atent mereu sM nu te laLi cuprins (e *'n(uri Li sentimente ne*ati)e+ atunci (rumul e pa)at Li
&Ki )a fi uL!r. "ici -Tre.uie sM petreci ! )iaKM &ntrea*M sM &n)eKi sM mMn'nci c!rect4- 3a Li nu. E clar cM nu t!ate
pr!.lemele tale )!r fi re6!l)ate (!ar pentru cM tu mMn'nci c!rect+ ci acest lucru e un punct (e plecare+ ! tram.ulinM
(uc'n( la lucruri e<tra!r(inar (e .enefice+(ar nu &nseamnM cM nimic altce)a nu e imp!rtant Li cM p!Ki sM te rela<e6i &n
restul timpului. Pe scurt+ e (e (!rit sM mMn'nci atent+ cu )i*ilenKa Li e .ine sM fii atent Li )i*ilent Li &n timpul 6ilei. Una
nu e<clu(e pe cealaltM. M'ncatul este un ritual ma*ic &n care m'ncarea se transf!rmM &n sMnMtate+ f!rKM + (ra*!ste+
luminM. O.ser)aKi/)M sin*uri+ (acM m'ncaKi &ntr/! stare (e m'nie+ a*itaKie+ nemulKumit+ )eKi rMm'ne cu un *ust amar &n
*urM t!atM 6iua: )M )eKi simKi ner)!s Li &nc!r(at Li+ (acM sunt pr!.leme (e re6!l)at+ )eKi fi ne*ati) &n reacKii+ (eci6iile
)!r (uce lipsM (e c!rectitu(ine Li &nKele*ere+ nu )eKi fi (estul (e *ener!s pentru a face c!ncesii. Nu are r!st sM )M
2ustificaKi -Nu e *reLeala mea+ sunt aLa (e ner)!s+ nu am &nc!tr!01 Li ap!i sM luaKi niLte me(icamente pentru a &ncerca
sM )M calmaKi. Pentru a )M ameli!ra sistemul ner)!s+ tre.uie sM &n)MKaKi sM m'ncaKi c!rect. Orice altce)a tre.uie lMsat
(e!parte c'n( )M aLe6aKi sM m'ncaKi+ chiar afaceri imp!rtante+ pentru cM sin*urul lucru imp!rtant acum e sM )M hrMniKi
&n ac!r( cu re*ulile (i)ine. 3acM m'ncaKi c!rect+ restul se )a aran2a (e la sine c'n( )eKi fi terminat. Astfel ec!n!misiKi
Li timp Li ef!rt. Nu tre.uie sM cre(eKi cM pr!.lemele se re6!l)M mai .ine Li mai rapi( (acM sunteKi &nc!r(at Li
nerM.(Mt!r: (e fapt in)ersul e )ala.il: lucrurile )M scapM (in m'ini+ 6iceKi lucruri nechi.6uite+ a)eKi un efect ne*ati)
asupra alt!ra+(upM care tre.uie sM petreceKi 6ile pentru a face reparaKiile necesare. Ma2!ritatea !amenil!r nu )M( cM Li
cea mai micM acKiune (in )iaKa 6ilnicM+ este semnificati)M+ astfel cum sM te aLtepKi ca ei sM )a(M cM m!(ul (e a/Li
(e6)!lta inteli*enKa+ (ra*!stea+ puterea )!inKei+ e (e a m'nca &n m!( c!rect.
T!Ki cre( cM inteli*enKa e ce)a ce (e6)!lKi prin lecturM Li stu(iu+ 2u(ec'n( tri.ulaKii c'n( eLti !.li*at sM *MseLti ! cale (e
ieLire. Ei cre( cM inima e tre6itM c'n( ai ! s!Kie Li c!pii (e care sM ai *ri2M Li sM &i pr!te2e6i: Li cM puterea )!inKei !
(e6)!lKi prin ef!rt fi6ic+ sp!rt+ etc... (ar sM/Ki (e6)!lKi mintea Li inima &n timpul mesei4 PMi acest fel (e a 2u(eca
(!)e(eLte cM nu au &nceput sM &nKelea*M ;n)MKMtura. E &n timpul mesei c'n( faci munca realM+ cea esenKialM+ a(icM sM/Ki
(e6)!lKi inima+ mintea+ )!inKa. P!ate cM nu p!Ki petrece t!t timpul &n .i.li!tecM Li la uni)ersitate+ p!ate nu te cMsMt!reLti
Li nu ai c!pii+ p!ate nu ai !ca6ia pentru un ef!rt prelun*it+ (ar cu si*uranKM )ei m'nca+ t!Ki sunt !.li*aKi sM mMn'nce.
VreKi sM )M (e6)!ltaKi mintea4 3e c'te !ri m'nuiKi ce)a pe masM &n timpul mesei+ fMc'n(/! cu *ri2M+ fMrM a l!)i lucrurile
unul (e celMlalt+ fMrM a (eran2a pe nimeni+ )M (e6)!ltaKi mintea+ (e)eniKi inteli*ent+ atent Li recepti). C'n( )M( !amenii
scMp'n( cuKitele Li furculiKele+ rMsturn'n( lucruri+ Ltiu ime(iat cM ei (uc lipsM (e inteli*enKM. P!t a)ea t!t felul (e titluri
Li (ipl!me+ (ar pentru mine nu au inteli*enKM. La ce .un un titlu (acM nu eLti .un sM aprecie6i (istanKele4
%M 6icem cM )rei sM muKi un pahar: (acM nu mMs!ri cu !chiul c't (e (eparte e paharul (e alte !.iecte+ )ei (!.!r& ce)a Li/
l )ei spar*e. Vei 6ice cM acesta este un (etaliu+ ! micM lipsM+ (ar una care p!ate atin*e pr!p!rKii uriaLe &n e)enimentele
)iit!are (in )iaKM. Oamenii care sunt ne&n(em'nateci Li ne*li2enKi &n )iaKM &Li a(uc mari pa*u.e. A nu fi atent+ fie pe !
scarM micM+ fie pe una mare+ a face *afe+ a rMni !amenii+ a (eran2a lucrurile+ sunt t!ate parte a unei atitu(ini care
pr!)!acM suferinKM Li resentimente care necesitM ani pentru a fi reparate. ;nainte ca eu sM iau aceastM sticlM cu apM (e pe
masM+ &mi amintesc cM a f!st &n fri*i(er+ cM e ume(M Li alunec!asM. Astfel+ ! Lter* &nainte (e a ! lua Li astfel sunt si*ur
cM nu )a cM(ea. ALa tre.uie sM fie t!tul+ pe masM sau &n )iaKM. 3acM ce)a e &n afara c!nLtiinKei tale+ )a fi &n afara
c!ntr!lului tMu+ nu &i )ei fi stMp'n Li nu te )a asculta. Pentru a c!ntr!la ce)a+ tre.uie sM/l (!mini &n *'n(.
Un alt lucru+ &nainte (e a )M aLe6a la masM+ &ncercaKi sM )M asi*uraKi cM nu lipseLte nimic+ astfel cM nu )a tre.ui sM )M
ri(icaKi sM a(uceKi sarea+ ! farfurie+ un cuKit. A(esea c'n( sunt in)itat+ *a6(a tre.uie sM pMrseascM masa (e mai multe
!ri pentru cM a uitat ce)a: t!tuLi ar tre.ui sM Ltie ce e necesar+ ea repetM acelaLi lucru &n fiecare 6i. 3ar nimeni nu (M nici
! atenKie Li astfel ! )iaKM &ntrea*M e petrecutM &ntrerup'n( masa pentru a a(uce ce)a ce ai uitat. E un semn si*ur cM nu
eLti atent Li *ri2uliu nici &n pr!.leme mai mari. VM (uce asta la succes4
3acM &ncerci sM mMn'nci fMrM a face 6*!m!t sau a/i (eran2a pe cei (in 2urul tMu care au ne)!ie (e liniLte pentru a se
c!ncentra Li me(ita+ &Ki )a (e6)!lta inima. Oamenii *'n(esc,1CeilalKi4 Ce sunt ceilalKi pentru mine41Li (e aceea lumea
&ntrea*M (e*enerea6M: nimeni nu se *'n(eLte la ceilalKi. Oamenii nu sunt capa.ili sM trMiascM &mpreunM+ pentru cM nu au
respect+ *ri2M unii pentru ceilalKi. A m'nca &mpreunM le (M ! LansM sM/Li (e6)!lte caracterul Li sM/Li lMr*eascM c!nLtiinKa.
3e aceea eu 6ic cM la masM p!Ki &n)MKa c!ntr!lul supra)e*hin(u/Ki *esturile Li reKin'n(u/te (e la a face 6*!m!t. Ntiu cM
)M cer ce)a e<trem (e *reu (e reali6at+ (ar (acM reuLiKi+ !ricine )a )eni )a fi uimit Li )a 6ice,13ar nu e p!si.il+ nu/mi
cre( !chil!r01 %e p!ate spune c't (e (eparte &n e)!luKia sa este ! pers!anM (upM faptul cM e sau nu c!nLtient cM nu/Li
aparKine numai lui+ ci unui &ntre* Li arm!nia &ntre*ului nu tre.uie sM fie pertur.atM (e acKiunile+ *'n(urile Li
sentimentele lui+ *MlM*ia lui interi!arM. VeKi 6ice , 1Ce &nseamnM asta + *MlM*ia lui interi!arM417MlM*ia e (is!nanKM+ n!i
facem *MlM*ie &n interi!rul n!stru cu (urerea Li neliniLtea n!astrM+ re.eliunea Li nemulKumirea n!astrM+ Li asta pertur.M
atm!sfera psihicM a &ntre*ului. Nu ne (Mm seama c't (e (MunMt!are este aceastM *MlM*ie pentru n!i &nLine Li pentru
!ricine altcine)a p'nM )ine 6iua c'n( sistemul n!stru ce(ea6M Li a)em (e &nfruntat .!ala psihicM sau fi6icM.
;n timp ce m'ncaKi+tre.uie sM )M *'n(iKi la m'ncare cu (ra*!ste pentru cM aceasta ! )a face sM/Li (eschi(M c!m!rile
pentru )!i ... c'n( s!arele &ncMl6eLte fl!rile+ele se (eschi(: c'n( el (ispare+ ele se &nchi(.3acM iu.iKi m'ncarea+ !
m'ncaKi cu (ra*!ste a(e)MratM+ ea se )a (eschi(e Li )a emana ! ar!mM pentru )!i Li )M )a (a partic!lele eterice pe care
le cMutaKi.VeKi )e(ea &n ce stare minunatM )M )eKi afla+ (in m!mentul &n care )eKi &nceta sM mai m'ncaKi aut!mat+ fMrM
(ra*!ste+ (!ar pentru a umple *!lul (in st!macul )!stru.Ntiu cM nu are r!st sM )!r.esc astfel (espre (ra*!ste+ !amenii
nu Ltiu sM se trate6e cu (ra*!ste+ cum sM )!r.eascM+ mear*M+ sM pri)eascM Li sM respire cu (ra*!ste...Ei nu Ltiu0 Ei cre(
cM (ra*!stea &nseamnM a te culca cu cine)a+ (ar re6ultatele (!)e(esc cM aceasta nu e (ra*!ste+ (acM ar Lti+ &ntr/a(e)Mr+
sM se iu.eascM+ Cerul ar fi cu ei.
;n timpul mesei+ p!Ki sM/Ki (e6)!lKi mintea Li inima Li )!inKa+ (in m!ment ce pentru a (!.'n(i !.iceiul (e a face *esturi
reKinute+ intenKi!nate+ arm!ni!ase+ se f!l!seLte )!inKa. C'n( eLti ner)!s+ ia urmMt!area masM ca ! !ca6ie (e a te calma+
mestecM f!arte &ncet Li fii atent cu !rice *est: &n c'te)a minute )ei fi calm (in n!u.3acM &ncepi 6iua &n stare (e a*itaKie
Li mer*i la ser)iciu sau )!r.eLti cu cine)a fMrM a face ce)a pentru a schim.a m!(ul &n care te simKi+ )ei rMm'ne a*itat
t!atM 6iua Li ener*ia ta se )a e)ap!ra+ ai uitat sM &nchi6i r!.inetul . E<istM un reme(iu simplu Li eficace pentru ner)i+
anume a te !pri (in !rice Li sM rMm'i fMrM a )!r.i ! secun(M sau (!uM+ &n timp ce faci un ef!rt c!nLtient pentru a
schim.a ritul tMu+ sM ale*i ! altM (irecKie Li ap!i sM &ncepi (in n!u.C'n( mMn'nci &n liniLte Li pace interi!arM+ aceeaLi
stare persistM t!atM 6iua: (acM tre.uie sM fu*i (e c!l! c!l! t!atM 6iua+ (acM te !preLti pentru ! secun(M )ei )e(ea cM
liniLtea e ac!l!. Pentru cM ai m'ncat c!rect. 3acM nu+ )ei fi a*itat Li tul.urat+ ner)!s Li &nc!r(at t!atM 6iua+ in(iferent ce
&ncerci sM faci pentru a te calma.
Vine 6iua c'n( nutriKia )a fi cea mai .unM >!*a+ (eLi nu a f!st menKi!natM mai &nainte. T!ate celelalte, Ra(2a/>!*a+
Karma/>!*a+ Hatha/>!*a+ Anani/>!*a+ A*ni/>!*a sunt minunate+ (ar e ne)!ie (e ani pentru a !.Kine cele mai mici
re6ultate+ &n timp ce Hrani/>!*a+ cum 6ic eu+ 8 Hrani &nseamnM m'ncare &n lim.a .ul*arM 9 re6ultatele sunt ime(iate. E
cea mai uL!arM >!*a (e &n)MKat+ t!ate creaturile ! practicM inc!nLtient.AceastM >!*a este aLa (e puKin cun!scutM+ aLa (e
*reLit &nKeleasM+ are t!tul+ t!atM alchimia+ t!atM ma*ia.
Chiar (acM eLti c!pleLit (e muncM sau lucruri (e fMcut+ nu &ncerca sM te ascun6i &n spatele prete<tului (e a nu a)ea timp
pentru )iaKa spiritualM...3e trei !ri pe 6i+ 6ilnic+ ai cele mai .une c!n(iKii pentru a c!munica cu Cerul+ cu 3umne6eu. %e
p!ate sM nu ai timp pentru ru*Mciune+ pentru lecturM sau me(itaKie+ (ar !ricine are timp pentru a m'nca.3e ce sM nu
f!l!sim acest m!ment pentru a mer*e un pas &nainte spre perfecKiune+ trimiK'n( lui 3umne6eu un *'n( plin (e (ra*!ste
Li recun!LtinKM.
;ncepeKi a6i sM faceKi (in mesele )!astre un m!ment spiritual+ ce)a ce e aLa (e necesar+ aLa in(ispensa.il. Oamenii cre(
cM ei (e2a sunt perfecKi 8 (e ce nu+ ei se c!nf!rmea6M le*il!r s!cietMKii+ ei nu fac nici un rMu+ &Li &n(eplinesc (at!riile
pr!fesi!nale Li familiale 9 (ar (acM nu au Li acti)itate spiritualM+ lumea (i)inM le )a rMm'ne &nchisM Li nu )a *usta
nici!(atM .ucuria + fericirea+ plenitu(inea+ lumina pe care )iaKa (i)inM ! a(uce. 3a+ ei sunt perfecKi: (ar ce este aceastM
stranie perfecKiune care nu are timp pentru suflet Li spirit4
3esi*ur+ t!Ki tre.uie sM lucre6e pentru pr!pria e<istenKM+ pentru a supra)ieKui fMrM a fi ! p!)arM pentru alKii+ (ar fiecare
tre.uie sM *MseascM Li c'te)a minute pentru a hrMni sufletul Li spiritul. T!Ki au )enit pe PMm'nt cu ! misiune+ (ar
ma2!ritatea sunt prea !cupaKi *'n(in(u/se la succesul l!r s!cial+ cre6'n( cM ei sunt perfecKi...3e ce nu emanM lumina
(inspre ei+ (acM sunt perfecKi4 Pentru cM nu au timp+ fie pentru )iaKa spiritualM sau pr!priul l!r pr!*res.%untem aici pe
PMm'nt+ pentru un f!arte scurt timp Li c'n( plecMm+ nu )!m putea lua nici una (in achi6iKiile materiale+ maLini+ case+
p!sesiuni...T!t ce )a rMm'ne &n urmM + ni se )!r permite (!ar achi6iKiile interi!are. Acest lucru e ce nu aKi &nKeles &ntr/
a(e)Mr+ Li (e aceea sunteKi cuprinLi (e acti)itMKi materiale. Pentru ce4 VeKi pMrMsi t!tul c'n( plecaKi+ )eKi fi *!i+ sMraci Li
nen!r!ciKi.
Acum LtiKi cM tre.uie sM lucraKi spiritual la masM. %e p!ate ca re6ultatele sM nu se )a(M ime(iat+ p!ate nimeni nu )a
aprecia ce &ncercaKi sM faceKi+ (ar mer*eKi &nainte+ c!ntinuaKi sM pMstraKi .!*MKii spirituale+ (e6)!lt'n( cele mai .une
calitMKi Li )irtuKi &n sinele )!stru.C'n( )M &nt!arceKi &n urmMt!area &ncarnare+ Cerul )M )a (a c!n(iKii mai .une pentru a
)M a2uta sM &nfl!riKi &n c!ntinuare+ pentru cM aKi &nceput munca+ a(e)Mrata muncM+ &n aceastM &ncarnare.Acest a(e)Mr+ luat
(in NtiinKa 3i)inM+ este pentru )!i+ sM ! LtiKi+ Li chiar (acM nu ! acceptaKi+ &n cele (in urmM )a triumfa+ &n cele (in urmM
)M )a ilumina Li )eKi fi sal)at.

@. O %CRI%OARE 3E LA 3UMNE"EU
LuaKi un fruct... pe m!ment fMrM a ne pre!cupa *ustul+ parfumul+ cul!area: sM ne c!ncentrMm pe i(eea cM e ! scris!are
scrisM (e Creat!r cu ra6e (e s!are Li cM )iaKa n!astrM (epin(e (e felul &n care citim aceastM scris!are. 3acM nu Ltim sM !
citim+ nu )!m tra*e multe .eneficii (in ea: ce pMcat0 O fatM sau un .Miat care primeLte ! scris!are (e la iu.it+ ! citeLte
Li ! reciteLte+ cu c'tM *ri2M ! m'nuiesc+ c't (e preKi!asM este ea pentru ei. N!i aruncMm scris!area (e la El &n c!Lul (e
*un!i... nu meritM sM fie cititM4 Omul e sin*ura creaturM care nu face nici un ef!rt pentru a (escifra aceastM scris!are+
chiar Li animalele sunt mai interesate+ (a+ )itele (e e<emplu+ ele Ltiu c'n( nu au citit/! c!rect Li ! recitesc. ructul este
! scris!are (e (ra*!ste (e la 3umne6eu+ care tre.uie (escifratM. Este cea mai el!c)entM+ cea mai miLcMt!are scris!are
(e (ra*!ste+ (e!arece ea 6ice PELti iu.it0 Cine)a Kine la tine aLa (e mult &nc't )rea ca tu sM ai )iaKM Li &Ki trimite mi2l!cul
(e a trMi0P Oamenii preferM sM &n*hitM &n *ra.M Li nu fac nici ! &ncercare (e a citi ce 6ice El, PC!pilul meu+ )reau ca tu
sM (e)ii ca acest fruct+ *ust!s Li (ulce Li perfect. Acum tu eLti tare Li acru+ &ncM nec!pt Li astfel tu tre.uie sM &n)eKi.
Acest fruct s/a c!pt prin e<punere la s!are, fii ca el+ e<pune/te la s!are+ s!arele spiritual+ Li el te )a transf!rma (in ce)a
aci( Li in(i*est &ntr/! fiinKM cu cul!ri cereLtiP. Asta a pus 3umne6eu &n m'ncare pentru n!i+ ca n!i sM au6im Li sM
acKi!nMm+ se p!ate ca )!i sM nu/L au6iKi+ (ar eu ;l au(.
3acM Ltim cum sM ascultMm+ m'ncarea ne )!r.eLte. Ea este luminM Li sunet c!n(ensate+ (ar (acM *'n(urile )M sunt
!cupate &n altM parte+ nu puteKi au6i )!cea P luminii P. Lumina Li sunetul nu sunt lucruri separate+ lumina c'ntM+ ea este
mu6icM. Ar tre.ui sM ascultaKi mu6ica luminii: este Cu)'ntul sacru.
%/ar putea+ (easemenea+ 6ice cM m'ncarea este un fel (e Pra(ieste6ieP. iecare fiinKM+ !.iect &Li are pr!pria sa ra(iaKie+
iar un ra(ieste6ist este cel care prin(e aceste ra(iaKii Li le interpretea6M. M'ncarea pe care ! m'ncMm a primit ra(iaKii (e
pretutin(eni+ (in c!sm!s+ s!are+ stele+ cele C elemente Li t!ate aceste ra(iaKii au lMsat urme care sunt in)i6i.ile+ (ar
t!tuLi reale+ (e f!rma f!rKel!r Li partic!lel!r (e ener*ie. %/au &nre*istrat urme ale tutur!r fiinKel!r care au um.lat Li au
muncit pe c'mpul un(e a crescut Li )M )a spune p!)estea cum 3umne6eu+ s!arele+ &n*erii Li !amenii au muncit 6i Li
n!apte+ umpl'n(u/l (e pr!prietMKi care sunt (e f!l!s !amenil!r+ c!piii lui 3umne6eu.
3eLi Natura )e(e c't (e i*n!ranKi Li s!mn!lenKi sunt !amenii+ ea este aLa (e *ener!asM &nc't 6ice, P Ce c!ntea6M. Le
)!i umple m'ncarea cu f!rKele care &i Kin &n )iaKM+ fie cM sunt c!nLtienKi sau nu0P C'n( !mul e t!t aLa (e inc!nLtient
c'n( mMn'ncM+ ca Li animalele+ m'ncarea &i a2utM sM creascM fi6ic+ &l Kine &n )iaKM+ (ar nu &i )a a2uta spiritual.
Pentru a primi cele mai su.tile partic!le (in m'ncare+ tre.uie sM fii pe (eplin c!nLtient+ .ine tre6it+ plin (e (ra*!ste.
3acM &ntre*ul sistem e *ata sM primeascM hrana &n acest m!( perfect+ atunci hrana e (eterminatM sM se re)erse &n
.!*MKiile/i ascunse. Ca Li cine)a pe care &l primeLti cu (ra*!ste+ se (eschi(e Li &Ki (M t!t ce are: (acM eLti rea+ rMm'ne
&nchis. E<puneKi ! fl!are la cMl(urM Li luminM+ se )a (eschi(e Li )M )a (a parfumul ei+ (ar (acM ! lMsaKi la &ntuneric+
afarM &n fri*+ nu se )a (eschi(e. Hrana rMm'ne Li ea (eschisM sau &nchisM+ (epin6'n( (e atitu(inea celui care ! ia: c'n(
ea se (eschi(e+ )M (M t!t ce are &n m!(ul ener*iil!r pure+ (i)ine.
C. ALE7EREA HRANEI
Unii !ameni nu )M( le*Mtura &ntre ce c!nsumM ca alimente Li starea sMnMtMKii l!r.
T!tuLi+ !mul &Li c!nstruieLte c!rpul cu hrana pe care ! a.s!ar.e+ el e f!rmat (in ceea ce c!nsumM Li pentru aceasta
tre.uie sM &ncetaKi sM cre(eKi cM )eKi strMluci (e sMnMtate in(iferent ce &n*hiKiKi+ tre.uie sM )M (aKi seama cM e<istM un
rap!rt &ntre ce m'ncaKi Li cum )M !(ihniKi. C'n( )M &n(!paKi cu amestecuri nefireLti+ sistemul )!stru nu )a fi capa.il sM
le elimine Li )M )eKi &m.!lnM)i. E imp!rtant sM fiKi atenKi la ce intr!(uceKi &n c!rpul )!stru.
Cine)a )a a(uce )ersul (in E)an*helie &n care Iisus 6ice cM nu e imp!rtant ce intrM &n !m+ ci ceea ce iese (in el... (ar
acest lucru tre.uie interpretat. E raKi!nal sM *'n(eLti cM (acM pui mur(Mrie &n ce)a+ )a ieLi puritate4 3acM nu eLti IniKiat
cu capacitatea (e a transf!rma !rice mMn'nci &n luminM. CeilalKi+ (acM )!r c!nsuma impuritMKi+ ele )!r Li ieLi. Nu e
p!si.il ca ei sM le transf!rme (acM nu sunt nici inteli*enKi+ nici puri+ nici iu.it!ri Li nici .uni.
Iisus nici!(atM nu a (at sfatul sM se mMn'nce sau .ea !rice+ nici un IniKiat nu ar face asta. Numai (acM Ltii cum sM
lucre6i spiritual+ sM p!Ki neutrali6a !tra)a Li impuritatea Li sM le transf!rmi &n luminM eLti li.er sM &n*hiKi !rice (!reLti.
Ni c!ntrariul+ (acM nu ai (ecis sM lucre6i spiritual+ cea mai .unM hranM (in lume nu )a putea sM te transf!rme. Este
puternicM )iaKa interi!arM a *'n(ului Li a sentimentului care este esenKialM.
Ntiu cM e<perKii &n re*imuri sunt pentru anumite alimente &n rap!rt cu altele: Li ar putea a)ea (reptate+ (ar mai &nt'i e
m!(ul &n care mMn'nci. MMn'ncM c't &Ki place+ (ar numai (acM mMn'nci &ntr/un anumit fel Li &n cantitMKi re6!na.ile+ )ei
fi sMnMt!s. Am !.ser)at cM !amenii care urmea6M un re*im macr!.i!tic sau alte re*imuri nu (e)in mai .uni sau mai
puternici+ ci (imp!tri)M+ sunt &n stare mai pr!astM. Nu am nimic &mp!tri)a macr!.i!ticii+ recun!sc cM e ce)a .un &n ea+
(ar nu sunt (e ac!r( cM hrana sau m'ncatul tre.uie pus pe primul plan+ ca Li cel mai imp!rtant lucru &n )iaKM. Hrana e
(!ar un mi2l!c+ lucrul imp!rtant e )iaKa psihicM+ spiritualM+ (in spatele acKiunii (e a m'nca.
Nici ! m'ncare minunatM nu a &mpie(icat )re!(atM pe cine)a sM fie cru( sau rMu+ sau (epra)at sau la a (!ri sM (!mine
lumea. Aparent+ a fi )e*etarian nu a2utM la nimic+ Hitler a f!st )e*etarian0 ;n timp ce alKii care au m'ncat carne sau
!rice li s/a (at+ au (e)enit sfinKi Li pr!feKi. MrM e(ucaKie+ i*ienM+ hranM+ (!ar ce *Mseau+ (ar cu ceea ce ei c!nsi(erau cel
mai imp!rtant+ spiritul+ c'te)a a(e)Mruri Li (!rinKa nestM)ilitM (e a reali6a aceste a(e)Mruri+ ei au fMcut minuni0
%M ne &nt!arcem la hrana (e fiecare 6i. Pe plan fi6ic+ ea nu )a fi a.s!lut purM+ (e cele mai multe !ri nu Ltim ce ni se (M+
(ar &n (!meniul *'n(ului Li sentimentului e (iferit+ p!Ki ale*e ce &Ki place+ permiK'n(u/Ki sM iei ceea ce e mai .un Li sM
arunci restul.
7'n(urile Li sentimentele sunt su.stanKa c!rpuril!r )!astre mai su.tile+ Li (acM )!m c!nstrui ! c!ci!a.M+ sim.!lic
)!r.in(+ nu ne )a )i6ita un prinK sau un &nalt prelat+ ci un cerLet!r sau un h!K. Ne c!nstruim sin*uri c!rpurile eteric+
astral Li mental Li (estinul n!stru (epin(e (e materialul pe care &l f!l!sim. P!tri)it calitMKii c!rpuril!r n!astre mai
su.tile+ )!m fi )i6itaKi (e entitMKi strMlucit!are sau &ntunecate+ .inecu)'ntaKi cu .ucurie sau suferinKM+ )!m reali6a
a(e)Mrata *l!rie sau )!m sf'rLi &n &ntuneric.
Viit!rul fiecMruia (intre n!i (epin(e (e m!(ul &n care ne hrMnim. C'n( mMn'nci hrana inferi!arM pe plan fi6ic+ ce se
&nt'mplM4 %e )e(e &n felul &n care arMKi Li te simKi Li !amenii te &ntrea.M ce s/a &nt'mplat. 3acM calitatea hranei &Ki
schim.M aspectul+ (e ce nu ar fi la fel Li cu *'n(urile Li sentimentele tale4 Unele *'n(uri+ unele sentimente te fac
frum!s Li sMnMt!s+ iar altele te fac ur't Li .!lnM)ici!s: (e ce sM nu Kinem seama (e aceasta Li sM nu acKi!nMm &n
c!nsecinKM4
;nainte (e a se transf!rma pe sine+ !mul tre.uie sM (!.'n(eascM n!i partic!le (e ! calitate mai .unM+ mai finM. 3eci+
(!ar a respecta liniLtea la masM nu e suficient+ tre.uie sM umplem aceastM liniLte cu cele mai ele)ate *'n(uri Li
sentimente+ (acM e sM a)em puterea elementului ma*ic care e hrana a(ec)atM pentru c!rpurile n!astre mai su.tile.
LiniLtea nu tre.uie sM fie un *!l+ &n NaturM nu e<istM aLa ce)a+ fiecare spaKiu e umplut cu f!rKe Li elemente care (e)in
t!t mai pure cu c't sunt mai sus Li mai apr!ape (e 6!nele cereLti. TMcerea este ! minM (e aur ma*icM Li plinM (e .!*MKii.
Cele patru elemente 8 pMm'nt+ apM+ aer+ f!c 9 c!respun( cel!r patru stMri ale materiei c!nKinute &n hrana pe care !
a.s!r.im &n fiecare 6i. Tre.uie sM c!municMm cu ;n*erii acest!r elemente c'n( m'ncMm+ ;n*erul PMm'ntului+ al Apei+
al Aerului+ al !cului Li sM le cerem sM rec!nstruiascM c!rpul n!stru fi6ic Li sM/l facM aLa pur &nc't sM c!respun(M lui
Christ!s.iecare ;n*er repre6intM ! )irtute anume sau ! calitate, PMm'ntul / sta.ilitate+ Apa / puritate+ Aer / inteli*enKM+
!c / (ra*!stea (i)inM.
3acM+ &n timp ce m'ncMm+ !mul se lea*M (e aceLti patru ;n*eri+ partic!lele ce le primeLte )!r fi spirituale+ cu care el &Li
p!ate c!nstrui c!rpurile sale su.tile+ inclusi) c!rpul (e luminM. C'n( p!ate sM/Li c!nstruiascM acel c!rp lumin!s numit
&n %cripturM C!rpul 7l!riei+ atunci el e &ntr/a(e)Mr nemurit!r. C!rpul sMu fi6ic nu (urea6M mult+ el tre.uie sM/l restituie+
cu t!ate elementele lui+ mamei PMm'nt (e un(e a )enit. 3ar &n c!rpul lui (e luminM+ C!rpul 7l!riei+ !mul trMieLte
etern.
C!rpul 7l!riei este un s'm.ure eteric+ un s'm.ure minuscul sau electr!n pe care/l m!Ltenim Li care tre.uie sM &l
(e6)!ltMm+ hrMnim Li f!rmMm+ la fel cum mama lucrea6M luni la sMm'nKa primitM (e la tata+ a(Mu*'n( cel mai .un
material pentru a f!rma fiinKa care sM miLte lumea+ aLa tre.uie sM lucrMm n!i pe plan spiritual. 3acM nu ne *'n(im
nici!(atM la aceasta+ (acM nu facem nimic+ atunci el rMm'ne ascuns+ aruncat la ! parte+ &nm!rm'ntat. 3in fericire el nu
m!are+ cMci e fMrM (e m!arte+ ci aLteaptM ascuns p'nM ni se tre6eLte c!nLtiinKa sM muncim+ sM/l (e6)!ltMm+ sM/l facem
lumin!s Li puternic.
%unt necesare elemente e<trem (e pure pentru a (e6)!lta C!rpul 7l!riei+ (ar cele mai intense )i.raKii (e luminM p!t
lupta &mp!tri)a pr!cesului (e .!alM Li m!arte+ (e6!r*ani6are+ fermentaKie+ (e6inte*rare+ iar c'n( lumina triumfM &n !m+
el este nemurit!r. 3in acest m!ti) tre.uie sM &n)MKaKi sM m'ncaKi Li sM .eKi lumina c'n( m'ncaKi+ fiin( a.s!lut si*uri cM
m'ncarea )!astrM )M a(uce n!ua )iaKM. 3acM )eKi c!munica cu ;n*erii cel!r patru elemente c'n( m'ncaKi+ ei )!r (e)eni
prietenii )!Ltri Li c!la.!rat!ri. UitaKi/)M t!ate micile *ri2i Li *'n(urile rele care !trM)esc m'ncarea Li )M &m.!lnM)esc Li
c!nectaKi/)M cu ;n*erii cel!r patru elemente. "iceKi, P O+ ;n*er al PMm'ntului+ umple/mM cu sta.ilitate0
O+ ;n*er al Apei+ umple/mM cu puritatea ta0
O+ ;n*er al Aerului+ umple/mM cu inteli*enKa ta0
O+ ;n*er al !cului+ umple/mM cu 3ra*!stea ta 3i)inM0P
Astfel )M )eKi naLte &ntr/! n!uM )iaKM.

F. VE7ETARIANI%M
Pr!.lema nutriKiei e una f!arte amplM+ cu multe ramificaKii. N!i suntem hrMniKi nu (!ar (e m'ncarea Li .Mutura ce !
c!nsumMm la masM+ ci Li (e alte lucruri+ cum ar fi, sunete+ cul!ri+ mir!suri. I(eea cM &n lumea in)i6i.ilM sunt fiinKe care
se hrMnesc cu mir!suri plMcute 8sau rele9+ (M naLtere la i(eea tra(iKiei (e a ar(e tMm'ie &n .isericM pentru cM mir!sul pur
Li plMcut atra*e spirite lumin!ase+ iar mir!sul *reK!s atra*e entitMKi (ia.!lice. %piritele se hrMnesc (e asemenea cu sunet
Li cul!are+ iar acestea p!t fi f!l!site ca mi2l!c (e a le atra*e. Marii pict!ri au Ltiut acest lucru+ ei au pictat ;n*erii &n
cul!ri strMlucit!are+ c'nt'n( mu6ica cereascM la instrumentele l!r aurii.
;n E)an*helii se 6ice,P %unteKi templul lui 3umne6eu cel )iuP. 3acM acesta e cre6ul n!stru+ (e ce sM pMtMm acest templu
cu impuritMKi4 3acM !amenii ar &nKele*e+ &n primul r'n(+ cum au f!st creaKi+ &n atelierele lui 3umne6eu+ ar fi mai atenKi
cu materialul pe care &l f!l!sesc pentru a c!nstrui acest templu &n care El p!ate )eni Li l!cui. aptul cM !mul mMn'ncM
carne &l aseamMnM mai mult cu un cimitir plin (e ca(a)re &n putrefacKie (ec't cu un templu.
iecare creaturM+ animal sau !m+ e li.er sM/Li alea*M alimentele+ iar ale*erea lui este f!arte semnificati)M. 3acM )reKi sM
LtiKi efectele unei (iete carni)!re+ mer*eKi la "!!+ pri)iKi carni)!rele Li )eKi Ltii t!tul (espre ele0 3e fapt nici nu e
necesar acest lucru+ fiinKele umane reflectM fiecare specimen animal cun!scut+ Li chiar necun!scut la "!!+ ca (in!6auri+
mamuKi etc. VeKi )e(ea sin*uri cM marile mamifere carni)!re sunt animale &nspMim'ntMt!are care emanM mir!suri
e<trem (e puternice+ &n timp ce ier.i)!rele au !.iceiuri paLnice+ pentru cM hrana l!r nu le face )i!lente Li a*resi)e.
Carni)!rele sunt fMcute irita.ile Li )i!lente (e (ieta l!r+ Li la fel e Li cu !amenii: cei care mMn'ncM carne sunt mai
.rutali Li (istructi)i (ec't )e*etarienii.
3iferenKa &ntre hrana )e*etarianM Li carni)!rM stM &n cantitatea (e ra6e s!lare pe care ! c!nKin, fructele Li le*umele sunt
impre*nate cu luminM s!larM &n asemenea mMsurM &nc't ai putea 6ice cM sunt luminM c!n(ensatM. M'nc'n( fructe Li
le*ume+ a.s!r.i luminM s!larM Li nu e implicatM materie re6i(ualM. Pe (e altM parte+ carnea e c!mparati) sMracM &n
ener*ia s!larM Li (e aceea se stricM repe(e: !rice se stricM repe(e este (MunMt!r !r*anismului. Mai e<istM un peric!l &n a
c!nsuma carne. C'n( animalele sunt sacrificate ele sunt &n panicM. AceastM teamM umple *lan(ele cu ! secreKie letalM
care pMtrun(e &n sistemul celui ce mMn'ncM... cu efecte (e6astru!ase asupra sMnMtMKii Li )ieKii.
"iceKi,P 3a+ (ar carnea e aLa (e .unM0P IatM/)M (in n!u+ *'n(in(u/)M numai la *ratificarea pers!nalM0 T!t ce te
interesea6M e plMcerea ta+ t!t ce c!ntea6M e m!mentul+ chiar (acM el &nseamnM masacrul a mili!ane (e animale... Li al
tMu.
Tre.uie sM LtiKi cM t!t ce a.s!r.iKi ca hranM+ (e)ine un fel (e antenM internM ce captea6M (i)erse un(e... carnea )M lea*M
cu 6!nele inferi!are ale lumii astrale Li cu fiinKele ce se (e)!rM ca animale sMl.atice. Carnea este ! le*MturM in)i6i.ilM
cu teama+ cru6imea+ sen6ualitatea+ lumea animalM. Oricine p!ate )e(ea spectrul+ ar fi tul.urat (e cul!rile (in aura
(umnea)!astrM.
;n sf'rLit+ este ! *ra)M resp!nsa.ilitate sM iei )iaKa unui animal. Nu numai cM &ncalcM p!runca P%M nu uci6i0P+ ci &i furM
animalului Lansa (e a e)!lua &n e<istenKa pre6entM. A !m!r& un animal e nu numai a/i lua )iaKa+ ci Li Lansa ce i/a (at/!
Natura. %ufletul animal nu e la fel ca sufletul uman+ (ar t!tuLi e suflet+ iar pers!ana ce mMn'ncM carne p!artM suflete (e
animale &n 2urul ei+ ce se manifestM prin ea &n m!( sMl.atic.
;n lumea in)i6i.ilM+ sufletele animalel!r !m!r'te Li m'ncate (e !m se ataLea6M (e el Li cer sM fie c!mpensate, P Ne/ai
lipsit (e p!si.ilitatea (e a e)!lua Li acum tu tre.uie sM ne (ai e(ucaKia ce ne/ai furat/!0P. ALa se e<plicM (e ce mulKi
!ameni au reacKii animalice Li+ (acM &ncearcM sM/Li (e6)!lte natura superi!arM+ )!r fi &mpie(icaKi sM ! facM (e celulele (e
animal (in interi!r+ care refu6M sM asculte.
;n 7ene6M se 6ice cM+ &nainte (e cM(ere+ c'n( 3umne6eu crea susKinerea fi6icM a !mului+ El a 6is simplu,P Pri)eLte+ Ki/
am (at t!ate seminKele purtMt!are (e iar.M (e pe PMm'nt+ Li !rice c!pac pe care e un fruct ce are s'm.uri+ Kie &Ki )a fi
carneP.
;n ceea ce pri)eLte peLtele+ pr!.lema e (iferitM. 3e mili!ane (e ani peLtii au e<istat fMrM c!n(iKii a(ec)ate e)!luKiei+ ei
au sistem ner)!s f!arte ru(imentar+ astfel cM s/ar putea spune cM m'nc'n(u/i+ &i facem sM e)!lue6e... Pe l'n*M faptul cM
peLtele c!nKine un element numit i!(+ care a f!st (estinat pentru aceastM ep!cM.
M'ncarea ce ! m'ncMm intrM &n s'n*ele n!stru+ Li (e ac!l! e<tra*e entitMKi care &i c!respun( &n NaturM. E)an*helia
6ice,P Oriun(e este st'r)+ )!r fi Li )ulturi a(unaKiP Li acest a(e)Mr se aplicM pe t!ate planurile, fi6ic+ astral+ mental. 3acM
(!riKi sM fiKi sMnMt!s+ nu atra*eKi )ulturi cu st'r)uri+ pe nici un plan0 Cerul nu se )a manifesta prin nimeni care e (eschis
impuritMKii fi6ice+ astrale sau mentale. Carnea c!respun(e unui anumit element &n *'n(urile+ sentimentele Li acKiunile
n!astre. 3e e<emplu+ (acM )isaKi cM )eKi m'nca carne+ tre.uie sM fiKi f!arte atent+ pentru cM asta &nseamnM cM )eKi
&nfrunta ! tentaKie (e un anumit fel+ (uc'n( la acte (e )i!lenKM+ sentimente sen6uale Li e*!iste+ *'n(uri ne(repte: carnea
repre6intM )i!lenKa pe plan fi6ic+ sen6ualitatea pe plan astral Li e*!ism pe plan mental.
Tra(iKia 6ice cM &nainte (e CM(ere+ A(am a)ea ! faKM frum!asM Li strMlucit!are+ Li era &n(rM*!stit (e animale+ care &l
respectau Li &l ascultau. 3upM CM(ere+ el Li/a pier(ut faKa purM Li strMlucit!are+ iar animalele i/au (e)enit (uLmani.
Animalele nu au &ncre(ere &n !m+ pMsMrile 6.!arM la apr!pierea lui+ t!atM Creatura se *'n(eLte la el ca la un (uLman Li
tre.uie sM e<iste un m!ti), pentru cM a cM6ut (in &nMlKimile spirituale. Acum el p!ate sM/Li rec'Lti*e splen(!area
!ri*inalM+ supun'n(u/se le*il!r Iu.irii Li ;nKelepciunii+ cum ! fMcea c'n()a+ Li sM se rec!ncilie6e cu CreaKia. C'n( ! )a
face+ )a a(uce Re*atul 3!mnului pe PMm'nt.
;n aparenKM+ rM6.!aiele sunt cau6ate (e pr!.leme ec!n!mice+ p!litice+ etc. (ar (e fapt sunt re6ultatul felului &n care
!amenii taie animalele. Le*ea (reptMKii este implaca.ilM. Omul tre.uie sM plMteascM cu s'n*e+ pentru t!t s'n*ele )Mrsat+
!menesc sau animal. Mili!ane (e litri (e s'n*e cer'n( rM6.unarea Cerului s/au a.s!r.it &n PMm'nt+ e)ap!rarea lui
atra*e nu numai micr!.i+ ci Li lar)e Li entitMKi mai 2!ase (in lumea in)i6i.ilM. Aceste a(e)Mruri )M sunt &ncM
necun!scute )!uM Li ma2!ritMKii !amenil!r Li nu )!r fi+ pr!.a.il+ acceptate+ (ar sunt !.li*at sM )i le (e6)Mlui fie cM le
acceptaKi sau nu.
Ni aLa n!i c!ntinuMm sM uci(em animalele. Nu ne (Mm seama cM Natura e un !r*anism )ast+ un sistem a cMrui
funcKi!nare e pertur.atM (e uci(erea at't!r celule+ se creea6M un (e6echili.ru Li nu tre.uie sM fim surprinLi c'n(
i6.ucnesc rM6.!aiele. 3a+ mili!ane (e animale sunt mMcelMrite (e n!i pentru c!nsum+ fMrM a Lti cM &n lumea in)i6i.ilM
aceste animale sunt le*ate (e !ameni Li+ (eci+ uci(em !amenii, uci*'n( animale+ uci(em !ameni. T!Ki )!r.esc (e a
sc!ate rM6.!iul &n afara le*ii+ Li sM a(ucem pacea cu !rice preK+ (ar pacea nu p!ate re6ista pe PMm'nt c't timp !m!r'm
animalele.

H. A%PECTUL MORAL
Oamenii &Li ima*inea6M cM tre.uie sM mMn'nce mari cantitMKi (e m'ncare pentru a fi puternici Li sMnMt!Li+ (ar (e fapt+
!.!siKi sistemul c'n( &l supra&ncMrcaKi+ pr!cesul (i*esti) este st'n2enit+ Li+ c'n( sistemul nu p!ate elimina
c!respun6Mt!r+ apare .!ala... T!tul (in cau6a i(eii er!nate cM tre.uie sM mMn'nci mult pentru a fi sMnMt!s.
3e fapt+ puKinM f!ame prelun*eLte )iaKa. 3acM &nt!t(eauna mMn'nci c't p!Ki Li eLti &m.ui.at (upM fiecare masM+ &Ki
lipseLte ener*ia+ eLti *re!i Li s!mn!lent Li nu ai chef sM faci munca (e a te perfecKi!na. 3acM+ pe (e altM parte+ pMrMseLti
masa uL!r flMm'n(+ refu6'n( alte c'te)a &m.ucMturi care Ki/ar fi plMcut+ c!rpul eteric+ pentru a c!mpensa+ mer*e &n 6!ne
mai &nalte (upM elementele (e care ai ne)!ie. ;n l!c (e a fi flMm'n(+ eLti )i!i Li uL!r+ *ata (e lucru+ pentru cM c!rpul
eteric a a.s!r.it elementele care sunt superi!are m'ncMrii !.iLnuite. M'nc'n( pe sMturate+ (acM sunteKi (in cei cMr!ra le
place sM mMn'nce &n e<ces+ )M (e6echili.raKi sistemul Li nici!(atM nu )eKi a)ea (estul.
Pe l'n*M &n*reunarea sistemului c'n( mMn'nci prea mult+ (e asemenea &mpie(icaKi c!rpul eteric sM funcKi!ne6e aLa cum
tre.uie+ ceea ce (eschi(e uLa entitMKil!r (in planul astral inferi!r, )M6'n( a.un(enKa (e hranM pe care &n m!(
inc!nLtient le/aKi !ferit/!+ se repe( la .anchet. 3upM c'te)a minute sunteKi (in n!u flMm'n(. 7!lul este ac!l!+ mereu+
&nt!t(eauna cer'n( mai mult+ Li (e fiecare (atM ne(!riKii apar (in n!u. V!i &nLi)M spri2iniKi furtul+ elementele ne(!rite
&nf!metate (in planul astral inferi!r fiin( .ine hrMnite pe s!c!teala )!astrM.C'n( 6ic sM pMrMsim masa uL!r flMm'n6i+
chiar asta )reau sM 6ic+ pentru cM (acM &i refu6aKi sistemului )!stru t!tul+ c!rpul eteric nu p!ate c!mpleta (iferenKa. 3ar+
(acM+ sM 6icem+ renunKaKi la #? *rame (in fiecare =il!*ram+ atunci (in cau6a efectului eteric care se a(au*M+ )M )eKi
simKi uL!r Li (!rnic (e muncM. VeKi 6ice, P3ar e aLa (e tentant sM iei0P Ntiu+ (ar ce 6iceKi (e puterea )!inKei+ (e h!tMr'rea
)!astrM: acesta e m!mentul sM ! &ncercaKi.
La petreceri Li recepKii tre.uie sM &n)MKaKi sM refu6aKi+ cum fac eu. Ori (e c'te !ri sunt in)itat la cinM+ chiar (acM &i spun
*a6(ei+ &nainte+ sM nu prepare nimic special+ ci (!ar sM/mi (ea niLte salatM+ le*ume Li fructe+ nimic mai mult+ nimeni nu
(M )re! atenKie: Li c'n( )M( c't (e puKin mMn'nc+ sunt (e6amM*iKi. Ar tre.ui sM asculte ce le spun.
3e mult am &nKeles cM+ m'nc'n( prea mult+ pier(em ce)a preKi!s Li mai su.til (ec't hrana 6ilnicM (e !ferit+ in(iferent
c't (e suculent e felul (e m'ncare. Tre.uie sM &n)MKaKi sM refu6aKi c'n( )i se !ferM prea mult+ altfel )eKi fi prea plin+ prea
s!mn!r!s sM faceKi ce)a merit!riu+ munca spiritualM e pusM la ! parte Li ac!l! aLteaptM. Nu (!rmiKi+ e muncM (e
fMcut.3esi*ur+ (epin(e (e fiecare sM Ltie c'tM m'ncare sM mMn'nce+ nu t!Ki au aceeaLi capacitate. Am )M6ut c'Ki)a
*urman6i fen!menali &n )iaKa mea. 3ar )!i t!t tre.uie sM LtiKi cM prea multM m'ncare este (MunMt!are sMnMtMKii. ;n plus+
c'n( m'ncaKi mai mult (ec't e necesar susKinerii+ iei (e la alKii+ Li (acM t!Ki ar face astfel+ ar (e6echili.ra lumea.
Ne&nKele*eri+ re)!luKii+ rM6.!aie au un lucru la !ri*inea l!r, lMc!mia+ cupi(itatea !amenil!r care &Li p!t permite sM
acumule6e t!t felul (e lucruri+ alimente+ pMm'nt+ !.iecte+ &n (e6a)anta2ul alt!ra. C!nLtiinKa c!lecti)M nu este &ncM
suficient tre6itM pentru a reali6a aceasta+ nici ca sM pre)a(M c!nsecinKele lMc!miei e<cesi)e.
Ne)!ia (e a lua Li a.s!r.i mai mult (ec't e ne)!ie+ mai mult (ec't partea sa+ e ceea ce face !amenii sM )rea sM su.2u*e
t!tul Li sM (!mine+ chiar sM/i uci(M pe alKii. Nesemnificati) Li mMrunt cum p!ate sM parM+ acesta e punctul (e p!rnire
pentru t!ate catastr!fele. Tre.uie sM fim &n)MKaKi (e la cea mai micM )'rstM sM c!ntr!lMm+ mMsurMm Li !r(!nMm acest
instinct: (acM nu+ )a atin*e pr!p!rKii uriaLe &n fiecare (!meniu al e<istenKei n!astre Li )a fi pentru n!i ! sursM (e mare
nefericire.
Acesta e m!ti)ul pentru care un (iscip!l tre.uie sM &n)eKe sM nu treacM (e anumite limite c'n( mMn'ncM+ sM se !preascM
&nainte (e a se sMtura. NeLtiin( c'n( sM se !preascM+ &Li hrMneLte (!rinKele nenaturale Li (e)ine ca !amenii cu prea mulKi
.ani care )!r sM p!se(e t!tul: ei (e2a au t!t ce au ne)!ie+ (ar am.iKia l!r Li lMc!mia sunt astfel &nc't )!r sM &n*hitM t!atM
lumea.
Iisus a 6is cM e mai uL!r sM treacM ! cMmilM prin urechea acului (ec't sM intre un .!*at &n ;mpMrMKia lui 3umne6eu. #???
(e ani aceastM ima*ine a rMmas nee<plicatM Li (acM nu )e(eKi &nKelesul ascuns+ e ! ima*ine ciu(atM &ntr/a(e)Mr. 3e fapt+
Iisus se referea nu la c!rpul fi6ic+ ci la cel astral: c!rpul astral al unui .!*at+ c!rpul (!rinKei+ c'n( este (ilatat (e
lMc!mie e<cesi)M (e)ine ! tum!rM+ una imensM care &l &mpie(icM sM treacM prin p!rKile ;mpMrMKiei+ aLa (e lar*i cum sunt
ele. C!rpul astral al cMmilei e mic+ (!rinKele ei sunt puKine+ ea se mulKumeLte cu f!arte puKin. Acest lucru &i (M
p!si.ilitatea sM tra)erse6e (eLertul+ sM mear*M mai (eparte c'n( t!Ki au renunKat.
Ni astfel+ )e(eKi+ asta e ce se &nt'mplM: cei care nu *'n(esc &n acest m!(+ care mMn'ncM prea mult pe fiecare plan+ &Li
(e6)!ltM tum!ri &n c!rpul astral care &i &mpie(icM sM treacM prin p!rKile spre IniKiere. Ei+ (e asemenea fac (at!rii+ lu'n(
ceea ce aparKine alt!ra+ ! atitu(ine care e &mp!tri)a le*ii lumii spirituale care cere ! (istri.uire a lucruril!r !r*ani6atM+
arm!ni!asM+ 2ustM Li echita.ilM.
3acM fiinKele superi!are )M( cM mentalitatea ta e e*!istM Li (urM+ ele nu te )!r accepta printre ele+ ci )!r 6ice P%tai ac!l!
cu animalele ce se (e)!rM unele pe altele... ac!l! aparKiiP. Chiar (acM te pl'n*i cM eLti (e)!rat+ nimic nu te )a a2uta+ )a
tre.ui sM suferi. P'nM c'n( )ei a(!pta fil!6!fia marii il!6!fii Uni)ersale+ uLile Cerului &Ki )!r fi &nchise.Tu tre.uie sM
&nKele*i cM nutriKia nu e numai ! pr!.lemM (e alimentare fi6icM+ aceleaLi le*i e<istM Li &n (!meniul *'n(uril!r Li
sentimentel!r. ;n(rM*!stiKii care mMn'ncM p'nM la saKietate &Li f!rmea6M tum!ri pe c!rpurile l!r astrale+ care )!r &nchi(e
p!rKile Cerului pentru ei. 3!)a(M cM Cerul nu este cu ei e cM ei sunt cur'n( (e6*ustaKi+ inspiraKia &i pMrMseLte+ ei se
(espart sau chiar se uci( unul pe celMlalt.
Acum+ pMrMsiKi i(eea cM tre.uie sM m'ncaKi mult pentru a fi sMnMt!Li. O mamM ar tre.ui sM/Li &n)eKe c!pilul sM mMs!are
lucrurile cu atenKie+ sM &nKelea*M cM+ lu'n( prea mult pentru el+ lipseLte pe altcine)a (e acel ce)a+ (acM nu pe plan fi6ic
atunci pe planurile astral sau mental. Tre.uie sM ne *'n(im la alKii. C'Ki (intre n!i &Li &mpart .!*MKia (upM ce !
(!.'n(esc+ )reau sM 6ic .!*MKia *'n(uril!r Li sentimentel!r4 C'n( sunteKi &ntr/! stare minunatM+c'n( )M simKiKi .!*at Li
fericit &n le*MturM cu ce)a ce )M pr!)!acM .ucurie+ )M *'n(iKi sM &mpMrtMLiKi acea .!*MKie cel!r (e l'n*M )!i+ care sunt
nen!r!ciKi+ sau ! pMstraKi t!atM4 C'n( (e.!r(aKi (e fericire+ (aKi puKin (in aceastM a.un(enKM Li 6iceKi,P 3ra*i fraKi Li
sur!ri (in lume+ ce am eu e aLa (e a.un(ent Li minunat cM )reau sM ! &mpMrtMLesc cu )!i: luaKi puKin (in aceastM
fericire+ (in aceastM .ucurie+ (in aceastM luminM0P
3acM puteKi face asta+ (acM c!nLtiinKa )M e (e6)!ltatM suficient ca sM simKiKi astfel+ atunci numele )!stru )a fi &nscris &n
re*istrele cereLti ca fiin( inteli*ent Li iu.it!r. Ceea ce (ai )a fi cre(itat &n c!ntul tMu (e un(e )ei lua c'n( ai ne)!ie+ iar
.ucuria ta rMm'ne &ntrea*M+ nimeni nu Ki/! p!ate lua pentru cM ai pus/! la l!c si*ur.;n plus (acM te )ei !.ser)a+ )ei
)e(ea cM atunci c'n( ai ! .ucurie Li ! Kii pentru tine+ i se )a &nt'mpla ce)a + fiinKele rMu)!it!are (in lumea in)i6i.ilM
8care urmMresc c!nstant9 Ki/! iau prin cine)a sau ce)a apr!piat Kie.
;Ki pier6i .ucuria pentru cM nu te/ai *'n(it sM ! (ai lui 3umne6eu+ Mamei 3i)ine 6ic'n(, P O+3!amne0 O+ HranM
3i)inM+ sunt prea pr!st sM Ltiu cum sM &mpart aceastM .ucurie aLa cM Ki/! (au Kie sM ! &mparKi cum cre6i cM e p!tri)itP. Ei
)!r )e(ea/! Li ! )!r (epune &n .Mncile cereLti. Astfel+ nu numai cM )ei fi a2utat+ (ar faci sM .eneficie6e &ntrea*a lume.
3e acum &nainte+ nu uita sM pMstre6i &n limite re6!na.ile m'ncarea ce ! mMn'nci Li nu uita cM m'ncatul nu e (!ar fi6ic.
;n plus (acM &n)eKi sM mMn'nci c!nLtient Li cu (ra*!ste+ chiar (acM re(uci (in cantitate + )ei e<tra*e ! cantitate
incre(i.ilM (e ener*ie. O sin*urM .ucMKicM m'ncatM aLa (M suficientM ener*ie pentru a trimite un tren &n 2urul lumii...
G. PO%TITUL
I. P!stitul ca purificare
NtiKi cM atunci c'n( m'ncaKi+ sistemul )!stru a.s!ar.e ce &i este necesar Li &ncearcM sM se (e.arase6e
(e ce e strMin sau (MunMt!r. %istemul nu p!ate face aceastM eliminare c'n( e supra&ncMrcat sau c'n(
m'ncarea ce &i este (atM c!nKine prea multe impuritMKi. Re6i(uurile atunci se acumulea6M &n (iferite
!r*ane+ mai ales &n intestine. Cum putem (istin*e hrana purM (e cea impurM4 Hrana care putre6eLte
repe(e Li lasM multe rMmMLite &n sistem nu este purM+ chiar (acM e spMlatM Li *MtitM. Hrana care nu se
(e*ra(ea6M repe(e+ ca fructele Li le*umele care sunt pline (e ener*ie s!larM+ e purM.Chiar Li c'n( e
purM+ hrana lasM &n urmM multe re6i(uuri &n sistem+ Li (e aceea IniKiatul rec!man(M p!stul (in c'n( &n
c'n( pentru a eli.era c!rpul fi6ic (e impuritMKi. P!stitul e rec!man(at (e NaturM+ animalele Ltiu
instincti) cM tre.uie sM p!steascM Li ele mMn'ncM iar.M pentru a le purifica atunci c'n( sunt .!lna)e.
C'n( m!.ila e ac!peritM (e praf ! Lter*eKi+ (ar c'n( se pune pr!.lema (e a ne curMKa pr!priul !r*anism cel puKin ! (atM
pe sMptMm'nM astfel cM mili!ane (e muncit!ri+ celulele c!rpului n!stru+ sM p!atM sM se !(ihneascM+ nu faceKi nimic.
C'te!(atM a)eKi fe.rM+ )M cur*e nasul+ erupKii pe piele: este ! purificare. Oamenii sunt prea &ncMpMK'naKi sM se purifice
sin*uri+ iar !r*anele sunt !.li*ate sM ! facM sin*ure.
Eu su*ere6 #C (e !re (e p!st &n fiecare sMptMm'nM: #C (e !re nu c!nsumaKi nimic altce)a (ec't apM fier.inte. ;n acest
timp lucraKi spiritual+ )M *'n(iKi la fiinKele superi!are+ ascultaKi mu6icM .unM Li citiKi cMrKi ce inspirM+ pentru a )M
purifica *'n(urile Li sentimentele ca Li c!rpul fi6ic. 3acM faceKi acest lucru re*ulat )eKi c!nstata cM re6i(uurile ce le
e)acuaKi nu au nici un mir!s: nu fiKi L!cat+ *'n(iKi la mine pe m!ment ca la un (!ct!r: (acM re6i(uurile eliminate (e
intestine Li prin transpiraKie au un puternic mir!s neplMcut+ puteKi fi si*ur cM sau sunteKi .!lna) sau )eKi fi+ fi6ic sau
psihic. VeKi rMspun(e cM mir!sul (epin(e (e hrana ce ! c!nsumaKi: nu+ (acM )M )eKi urmMri cu atenKie+ )eKi )e(ea cM
atunci c'n( sunteKi an<i!s sau supMrat+ furi!s sau *el!s+ mir!sul se schim.M. Mir!sul unei pers!ane este f!arte
re)elat!r.
Primesc f!arte multe scris!ri 8 mai ales (e la femei 9 6ic'n(, PEu )reau sM p!stesc+ (ar c'n( ! fac (e)in ur'tM0P. 3a+
p!ate la &nceput+ (ar asta (!)e(eLte (!ar pre6enKa unui mare refu6 (e care tre.uie sM scMpMm. La &nceput puteKi a)ea Li
(ureri (e cap+ palpitaKii+ sen6aKii (e leLin+ (ar nu a)eKi (e ce )M teme+ e n!rmal. Nimeni nu a murit (in a p!sti (in c'n(
&n c'n(+ (ar mii Li mii m!r (in supraalimentare. P!ate fi n!u Li (eran2ant pentru sistem la &nceput+ (ar e (!ar
m!mentan+ Li (e fapt e un semn .un.
3acM puteKi sup!rta puKinM neplMcere Li sM c!ntinuaKi p!stul+ )eKi )e(ea cM &n ! 6i sau (!uM tul.urMrile interne (au l!c
unei liniLti e<tra!r(inare.Nu tre.uie sM 2u(ecaKi p!stitul (upM primele efecte+ nu e implicat nici un peric!l: (imp!tri)M+
!amenii care sunt tul.uraKi sunt chiar cei care au cea mai mare ne)!ie (e p!st+ tul.urarea e (atM (e re6i(uurile
supraa.un(ente )Mrsate &n s'n*e. Oamenii cre( cM p!stul &i slM.eLte Li le (M un aspect nesMnMt!s+ ceea ce p!ate fi
a(e)Mrat la &nceput+ (ar c'n( (e)ii mai uL!r+ pielea Ki se luminea6M Li eLti mai plMcut la pri)ire. 3acM nu cun!Lti
lim.a2ul Naturii+ te p!Ki speria (e m!arte (e un mic (isc!nf!rt. Cre6i,P Cu aceste palpitaKii p!t sM m!r+ mM simt slM.it0P
Li &ncepi sM mMn'nci (in n!u+ c!n*esti!n'n(u/Ki sistemul cum a f!st la &nceput. Cum pertur.Mrile (ispar c'n( &ncepi sM
mMn'nci+ tra*i c!nclu6ia cM ai a)ut (reptate la &ntreruperea p!stului+ (ar nu e aLa.
Oamenii care sunt seri!s interesaKi (e p!st+ tre.uie sM &n)eKe sM *'n(eascM altfel. 3acM sunt tul.uraKi+ nu tre.uie sM
ac!r(e atenKie+ ci sM c!ntinue p'nM &ncetea6M tul.urMrile+ ceea ce )a fi &n scurt timp. Tul.urMrile sunt re6ultatul Naturii
ce &ncearcM sM eli.ere6e !r*anismul (e (epuneri+ iar cel mai .un lucru e sM aLteptMm p'nM se face acel lucru. Refu6'n(
sM aLtepKi+ faci aceeaLi *reLealM ca !amenii care iau pilule pentru a !pri fe.ra. Aceasta &i p!ate face sM se simtM mai .ine
pe m!ment+ (ar a c!.!r& fe.ra pre*MteLte calea pentru ! .!alM mult mai seri!asM. E mai .ine sM lMsMm sistemul sM
reacKi!ne6e sin*ur.
C'n( sistemul este supra&ncMrcat+ reacKi!nea6M fMc'n( t!t ce se p!ate pentru a elimina re6i(uurile Li acest pr!ces (e a te
(i6!l)a Li elimina )M (M temperatura+ e curMKirea interi!arM. Cum puteKi a2uta sistemul sM ! facM4 3acM .eKi apM+ apM
fier.inte. C'te)a ceLti succesi)e )!r c!.!r& fe.ra ime(iat, canalele se (ilatM Li s'n*ele circulM li.er+ (uc'n( impuritMKile
afarM (in c!rp pe canale n!rmale...
Apa fier.inte e esenKialM c'n( p!stiKi. A(uceKi/! la punctul (e fier.ere ca sM uci(eKi *ermenii Li lMsaKi/! sM se aLe6e.
C'n( spMlaKi )asele cu apM rece+ farfuriile sunt &ncM unsur!ase: apa fier.inte e necesarM Li &n !r*anism pentru a (i6!l)a
su.stanKe pe care apa rece le lasM intacte+ Li le sc!ate (in !r*anism prin p!ri+ rinichi+ etc. Li )eKi fi &ntinerit. AKi putea
.ea apM fier.inte &n fiecare 6i+ &nainte (e micul (e2un: este un e<celent reme(iu &mp!tri)a arteri!scler!6ei+
reumatismului+ etc.
Apa fier.inte p!ate sM nu fie apetisantM la &nceput+ (ar puKin c'te puKin )eKi &ncepe sM simKiKi cM (e)ine ! plMcere. Apa
fier.inte este un reme(iu e<celent+ (ar e aLa (e simplM+ ieftinM+ cM nimeni nu ! ia &n seri!s. Unul (in fraKi s/a )in(ecat
(e ! .!alM ne)in(ecatM (e un (!ct!r.C'n( p!stiKi+ c!rpul )!stru eteric lucrea6M pentru a a(uce puritatea c!rpului fi6ic+
mai multe elemente su.tile+ )e*hea6M asupra c!rpului fi6ic Li &i re(M ener*ia c'n( e ne)!ie: p!stul face c!rpul eteric sM
lucre6e+ timp &n care c!rpul fi6ic se !(ihneLte. 3acM p!stul Kine prea mult+ c!rpul eteric e epui6at+ are (e re6!l)at prea
multe. C!rpul fi6ic Li cel eteric sunt parteneri Li (acM (!ar unul lucrea6M+ .alanKa e (e6echili.ratM.
V/am spus cM una (in cele mai imp!rtante re*uli (e nutriKie e (e a &nceta sM m'ncaKi &nainte (e a fi sMtui. 3e ce4 Pentru
cM (acM )M ri(icaKi (e la masM &ncM flMm'n(+ sistemul )!stru reacKi!nea6M la aceastM insuficienKM+ iar c!rpul eteric
asi*urM ceea ce lipseLte: (e aceea (acM aLteptaKi puKin+ nu )M mai e f!ame Li )M simKiKi mult mai .ine (ec't (acM aKi fi
m'ncat pe sMturate. T!t(eauna pMrMsiKi masa uL!r flMm'n6i. Oamenii cre( cM e mai .ine sM mMn'nci mult+ (ar nimic nu
te face sM &m.Mtr'neLti mai repe(e (ec't a/Ki &ncMrca st!macul. Ni c'n( 6ic uL!r flMm'n6i+ aLa e.
3acM )M lipsiKi sistemul (e ce)a ce are ne)!ie ! peri!a(M lun*M (e timp+ c!rpul eteric nu p!ate a)ea *ri2M (e el+ (ar
(acM m'ncaKi puKin mai puKin (ec't !.iLnuiKi+ )M )eKi simKi mai uL!r Li mai .ine(ispus (in cau6a elementului eteric
a(Mu*at. 3acM m'ncaKi prea mult+ )M simKiKi *re!i Li s!mn!r!s. 3e ce4 Pentru cM s!mnul e necesar &n timp ce c!rpul
eteric eli.erea6M sistemul (e hrana &mp!)MrMt!are. 3acM surplusul tre.uie &n(epMrtat+ (e ce sM/l mai acumulMm4
Cre(eKi cM ceea ce )M spun nu este f!arte imp!rtant Li cu si*uranKM nu e un su.iect iniKiatic+ (ar (acM pMrMsiKi masa (e
fiecare (atM simKin(u/)M uL!r *!l+ (acM p!stiKi Li .eKi apM fier.inte (in c'n( &n c'n(+ )eKi )e(ea .inefacerile
e<tra!r(inare chiar Li &n )iaKa ()s. spiritualM.
V!i a(Mu*a c'te)a cu)inte (espre cum tre.uie sM terminaKi un p!st care a (urat c'te)a 6ile... (acM m'ncaKi n!rmal
.rusc+ p!ate fi fatal.Prima 6i+ luaKi c'te)a cMni (e .uli!n: 6iua a (!ua+ supM Li .iscuiKi: a treia+ &ncepeKi sM m'ncaKi
n!rmal+ (ar nu prea mult. Astfel+ nu riscaKi nimic: (upM un asemenea p!st sunteKi plin (e sentimente Li re)elaKii n!i+
su.tile Li minunate+ )M simKiKi Li arMtaKi mai t'nMr+ mai li.er+ ca Li cum ce)a *reu (in sistemul ()s. a f!st ars !(atM cu
impuritMKile.rica Li i*n!ranKa au &mpie(icat !amenii sM p!steascM Li sM se re*enere6e.

II.P!stul ca f!rmM (e hranM
Pr!.lema p!stului e mult mai amplM (ec't pare a fi. Omul atra*e nen!r!cirile asupra lui (in cau6a impuritMKii (in el+
rMmasM (in )ieKile anteri!are. iecare pMcat+ *reLealM Li/au lMsat semnul+ (r!2(ia &ncM ac!l!. P!stin(+ eliminaKi aceste
impuritMKi+ iar lumina p!ate strMluci+ fMc'n(u/)M sM )M simKiKi mai uL!r Li mai fericit. 3in acest m!ti)+ marii ;n)MKMt!ri
spirituali (in t!ate reli*iile au rec!man(at &nt!t(eauna p!stul.
A p!sti nu &nseamnM a te lipsi+ ci e mai puKin ! f!rmM (e renunKare (ec't (e hrMnire. C'n( c!rpul fi6ic e lipsit (e hranM+
celelalte c!rpuri 8eteric+ astral+ mental 9 tre.uie sM munceascM. E<istM un principiu &n fiecare !m ce &l !.li*M sM facM un
ef!rt pentru a se &mpie(ica sM m!arM+ iar c'n( c!rpul fi6ic nu e hrMnit c!rect+ alarma se &ntin(e la entitMKile (in 6!nele
superi!are pentru a )eni &n a2ut!r cu elemente mai fine (in atm!sferM. 3acM pers!ana care p!steLte &Li &ntrerupe
respiraKia &n acel m!ment+ pentru ! secun(M+ entitMKi (in 6!ne Li mai &nalte )!r a(uce cea mai &naltM f!rmM (e hranM.
IniKiaKii ne spun cM primul !m s/a hrMnit cu f!c Li luminM. ;n cursul in)!luKiei !mului+ a cM6ut t!t mai 2!s &n materie+ iar
ne)!ile lui au (e)enit treptat mai *rele Li mai (ense p'nM a f!st !.li*at sM se hrMneascM aLa ca a6i. 3e aceea+ IniKiaKii+
reali6'n( cM m!(ul &n care m'ncMm acum e re6ultatul in)!luKiei+ fac t!ate &ncercMrile sM ne &nt!arcem la starea
!ri*inarM a !mului+ &n)MK'n(u/ne cum sM captMm Li a.s!r.im elementele cele mai su.tile Li fine. Ei &Li c!ntr!lea6M
c!nsumul+ ca Li c'n(+ temp!rar+ ar respin*e mai &nt'i st!macul Li ap!i plMm'nii+ pentru a/Li eli.era *'n(urile. Acest
lucru necesitM (isciplinM &n(elun*atM+ chiar &n In(ia f!arte puKini au c!ntr!l asupra respiraKiei. Cei care au acest c!ntr!l+
p!t 6.ura &n A=asha+ eterul c!smic Li sM (!.'n(eascM cun!aLtere t!talM+ pentru cM ei sunt li.eri.
Omul a c!.!r't (in 6!nele celeste prin in)!luKie. Cum a c!.!r't &n materie Li a intrat &n 6!nele reci la periferie+ c!rpul
lui a (e)enit mai *reu Li mai (ens p'nM a (e)enit c!rpul fi6ic ce &l Ltim.acem la fel iarna c'n( punem haine mai
*r!ase pentru a ne pr!te2a (e fri*. Acum+ &nainte ca !mul sM ! ia pe calea ascen(entM &nainte (e a se &nt!arce sus+ el
tre.uie+ sim.!lic )!r.in(+ sM scape (e t!t ce &l tra*e &n 2!s. P!stul este mi2l!cul (e a (e)eni uL!r (in n!u+ (e a/Li
re(!.'n(i puritatea Li uLurinKa.
%c!pul p!stului t!tuLi+ nu e (!ar (e a te a.Kine (e la hrana fi6icM+ ci Li (e la anumite sentimente+ *'n(uri ne*ati)e. ;n
l!c sM )rem mereu sM a.s!r.im+ &n*hiKim+ acumulMm+ sM luMm prea mult (in t!ate+ tre.uie sM &n)MKMm sM renunKMm+ sM
fim (etaLaKi. AceastM acumulare ne face sM mer*em &n 2!s. iecare *'n(+ sentiment+ (!rinKM care nu e (e naturM
sentimentalM ne tra*e &n 2!s. A)em ne)!ie (e s!arele cal( Li sM fim n!i &nLine. C'n( am respins t!ate acumulMrile
inutile &n n!i+ atunci ne )!m simKi transf!rmaKi+ a(uLi la )iaKM (e suflarea (i)inM.
3acM )eKi c!ntinua sM acumulaKi lucruri &n cap sau inimM+ nu mai a)eKi l!c pentru 3umne6eu Li &n*erii lui. %M nu
&nKele*eKi *reLit: eu nu 6ic sM nu )M f!l!siKi (e st!mac+ plMm'ni+ intestine: nu (istru*'n(u/)M c!rpul fi6ic )eKi &nKele*e
a(e)Mrul. C!rpul tre.uie sM fie intact+ cap+ inimM+ plMm'ni+ st!mac+ etc. Imp!rtant este sM fie &n arm!nie: acesta este
sc!pul p!stului.
Q. COMUNIUNEA %RNTS.
Un lucru esenKial la .iserica creLtinM e sacramentul %fintei C!muniuni+ (eLi nu Iisus a f!st cel care a f!n(at aceastM
instituKie. 7ene6a 6ice cM+ sec!le &nainte (e Iisus+ Melchise(e=+ pre!t al celui Prea ;nalt+ a )enit sM/l &nt'mpine pe
A.raham cu p'ine Li )in. 3ar c!muniunea nu tre.uie limitatM la a &n*hiKi+ (in c'n( &n c'n(+ c'te)a piLc!turi
.inecu)'ntate (e pre!t. iecare (in n!i e un Mare Pre!t+ e )!caKia n!astrM sM ne &nfMKiLMm &naintea celulel!r n!astre+ &n
fiecare 6i+ ca !ficiant ce le a(uce p'ine Li )in. 3acM 2ucaKi acest r!l c!nLtient+celulele )!r primi ! realM c!muniune+
a(icM elementul sacru le )a sanctifica munca+iar .ucuria ce ! simt &n faptul cM p!t sM/Li facM munca+se )a reflecta &n
)!i.Pentru a &nKele*e misterul Cinei 3!mnului+ tre.uie sM &ncepeKi cu m'ncarea+ cu hrana. 3esi*ur+ t!ate e<erciKiile
spirituale+ respiraKie+ c!ntemplaKie+ i(entificare sunt ! f!rmM (e c!muniune+ (ar pentru a &nKele*e+ tre.uie sM &ncepeKi
&nKele*'n( nutriKia. Nu e uL!r pentru t!Ki sM me(ite6e sau sM c!ntemple+ !amenii p!t sM nu ai.M c!n(iKii sau !ca6ii .une+
sau chiar (arul. 3ar t!Ki mMn'ncM Li &n fiecare 6i. elul &n care &nKele*eKi c!muniunea e sM &ncepeKi pe plan fi6ic.
Pentru a c!munica se face un schim., (ai ce)a Li primeLti ce)a &n schim.. "ici cM t!t ce faci c'n( mMn'nci e sM iei+ (ar
*reLiKi+ (e asemenea (aKi ce)a. 3acM nu+ nu c!municaKi. 3enumirea a(e)MratM e (e schim. (i)in. Eucaristul %f'nt &Ki
a(uce .inecu)'ntare+ (ar (acM iei fMrM a (a (ra*!ste Li respect+ nu e c!muniune+ e necinstit. C'n( iei+ tre.uie sM (ai.
3acM (ai cu (ra*!ste Li respect cre(inKa ta+ )ei primi elementele (i)ine. Cei care se &mpMrtMLesc (in %f'ntul Eucarist
fMrM aceastM atitu(ine sf'ntM+ nu se )!r transf!rma nici!(atM+ pentru cM nici un !.iect nu acKi!nea6M asupra n!astrM+ ci
&ncre(erea Li (ra*!stea ce ! punem &n !.iect ne influenKea6M.
Pentru a c!munica cu 3umne6eu+ tre.uie sM/i (ai Lui (ra*!stea+ *ratitu(inea+ l!ialitatea. Nu cM El ar a)ea ne)!ie (e
!rice I/ai putea (a tu+ El e aLa (e .!*at cM nu ar a)ea ne)!ie (e nimic+ ci eLti tu cel care+ )r'n( sM/i (ai ce)a (in inimM
Li suflet tre6eLti anumiKi centri spirituali+ iar calitMKile Li )irtuKile (i)ine &ncep sM cur*M a.un(ent.
Acum sM ne &nt!arcem la nutriKie. Chiar Li c'n( *MteLti ! masM tre.uie sM te *'n(eLti c'n( atin*i m'ncarea cM !
impre*ne6i cu (ra*!ste. V!r.eLte cu ea,P Tu care &mi a(uci )iaKM (e la 3umne6eu+ te iu.esc Li te aprecie6+ Ltiu ce
.!*MKie e<tra!r(inarM e &n tine. Am ! familie+ mili!ane (e l!cuit!ri &n mine pe care sM/i hrMnesc+ aLa cM te r!* (M/le
ce)a (in )iaKa a.un(entM pe care ! aiP. 3acM &Ki f!rme6i !.iceiul sM )!r.eLti astfel m'ncMrii c'n( mMn'nci+ ea se )a
transf!rma &n putere Li luminM+ pentru cM tu c!munici cu Natura.
E inteli*ent sM cre6i cM (!ar c'n( primeLti %f'ntul Eucarist c!munici cu 3umne6eu4 T!tul (epin(e (e faptul (acM eLti
c!nLtient sau nu cM El Li/a pus )iaKa &n m'ncarea pe care ! mMn'nci. C'n( ! mMn'nci &n aceste c!n(iKii eLti ca pre!tul
care a .inecu)'ntat p'inea Li )inul Li &n fiecare 6i c'n( mMn'nci+ intri &n c!municare cu )iaKa (i)inM.
Cre( &n &nKele*erea Li respectarea lucruril!r sacre Li (e aceea )M in)it sM practicaKi aceste lucruri. Ntiu cM )ine timpul
c'n( fiecare (in n!i )a fi pre!t &n faKa Eternului. Pre!t e cel care &nKele*e creaKia lui 3umne6eu+ care ! iu.eLte Li !
!n!rea6M cu t!ate creaturile ei. Pre!t e cel (e(icat lui 3umne6eu: El e mai presus (e t!ate+ nu primeLte !r(ine (e la
nimeni+ nu p!ate fi luat cu f!rKa Li &nchis &ntr/un piLc!t pentru t!Ki. 3e ce sM/l f!rKMm+ c'n( El intrM (e .unM)!ie &n
m'ncarea n!astrM &n primul r'n(4 Nu/i place sM fie !.li*at. A(esea c'n( cre(em cM El e aici+ El nu e. E<a*er'n(
imp!rtanKa %fintei C!muniuni+ !amenii au ne*li2at imp!rtanKa hranei+ nutriKia n!astrM 6ilnicM Li c!muniunea. Am uitat
cM aceastM m'ncare ne lea*M (e 3umne6eu. 3!resc sM )M (eschi( !chii asupra faptului cM m'ncarea ce ! m'ncaKi este
t!t aLa sacrM ca Li 7a6(a+ pentru cM este Natura pe care El a preparat/! cu chintesenKa lui. P!ate .inecu)'ntarea unui
pre!t a(Mu*a ce)a la asta4
5iserica a inf!rmat !amenii aLa *reLit cM acum e *reu sM/i faci sM &nKelea*M minunile pe care 3umne6eu le/a creat. Ce
au creat ei+ (ar ce a creat El... ei sunt mai presus (e asta. 3acM &ntre.aKi un pre!t el nu )a 6ice cM se c!nsi(erM superi!r
lui 3umne6eu+ (ar &n practicM e e<act ca Li c'n( s/ar plasa (easupra. ;n l!c sM 6icM,PRespectaKi )iaKa+ c!pii+ pentru cM
t!tul e sacru+ t!tul &n NaturM e talisman pe care El l/a pus pentru n!iP+ c!ntea6M .iserica+ c!muniunea+ r!6ariul+ etc.
Nu micL!re6 r!lul pre!Kil!r+ sau a c!muniunii+ eu )reau sM (eschi( n!i !ri6!nturi pentru )!i+ ca )!i sM )e(eKi cM %f'nta
C!muniune este un act in(ispensa.il care tre.uie repetat &n fiecare 6i. C!munic'n( (e #/@ !ri pe an+ ce cre(eKi cM se
schim.M &n )!i4 Nimic+ sM )i.re6e cu tine Li )iaKa ta+ te .ucuri &nt!rc'n(u/te la ea: a (e)enit acasM.
La fel Li la m'ncare. Curi!s+ nimeni nu se *'n(eLte cM m'ncarea are ne)!ie sM fie tratatM &ntr/un anumit fel pentru a se
f!rma ! le*MturM &ntre )!i+ ca ea sM fie familiari6atM cu tine Li ne)!ile tale. ;nainte (e a fi pusM pe masM+ a f!st m'nuitM
Li &mpachetatM (e t!t felul (e (acM 8celelalte9 celulele )!astre rMm'n aceleaLi+ )eKi rMm'ne ceea ce sunteKi. Pentru a
schim.a c!rpul+ c!rpul fi6ic care e aLa (e &ncMpMK'nat+ tre.uie sM faci ef!rturi sM/l transf!rmi &n fiecare 6i cu t!t *'n(ul+
(ra*!stea+ cre(inKa Li &n final aceastM carcasM )eche Li (urM )a &ncepe sM )i.re6e.Ritualurile reli*i!ase instituite (e
.isericM nu tre.uie sM ascun(M reli*ia. A(esea ne limitMm la ! )i6iune &n*ustM a reli*iei Li lMsMm t!t restul &n um.rM. Ce
.ine face (acM reli*ia cMreia &i aparKii ascun(e creaKia lui 3umne6eu Li &i &mpie(icM pe !ameni sM se &nt!arcM la El4

E. ;NJELE%UL 5INECUVRNTSRII.
A6i+ cea mai mare parte a alimentel!r ce le m'ncMm a f!st !trM)itM cu t!t felul (e pr!(uLi chimici. Practic+ e imp!si.il
sM *MseLti ce)a c!mesti.il care sM fie realmente pr!aspMt Li pur. ructele Li le*umele sunt cu fertili6at!ri+ peLtii sunt &n
ape p!luate: c't timp )!r mai putea !amenii sM supra)ieKuiascM &ntr/! asemenea lume4 T!tuLi t!t (e ce pare sM le pese
sunt afacerile Li pr!fitul+ iar (acM murim sau nu !trM)iKi+ pre6intM puKin interes.
E imp!rtant ca n!i sM Ltim cM hrana n!astrM p!ate fi afectatM+ alteratM (e m!(ul n!stru (e a *'n(i la ea &n timp ce !
m'ncMm. RaKiunea ru*Mciunii+ sc!pul .inecu)'ntMrii &naintea mesei ! sM ne situe6e &n cea mai .unM c!n(iKie pentru a
primi hrana. Ru*Mciunile Li .inecu)'ntMrile nu p!t a(Mu*a nimic Hranei ca )iaKa sau f!rKa )italM+ acest lucru (e2a a f!st
fMcut (e 3umne6eu Li slu2it!rii sMi+ s!arele+ )'ntul+ stelele+ apa+ pMm'ntul. 3acM am putea a(Mu*a )iaKM hranei prin
simpla .inecu)'ntare+ (e ce sM nu .inecu)'ntMm ! .ucatM (e lemn sau piatrM sau metal Li s/! m'ncMm4 Nu+
.inecu)'ntarea nu p!ate a(Mu*a )iaKM hranei.
PAtunci ce r!st are sM .inecu)'ntam hrana4P )eKi &ntre.a. 3a+ cu)intele Li *esturile .inecu)'ntMrii sunt imp!rtante
pentru cM ele &n)elesc hrana &n flui(e Li emanaKii su.tile care umplu pe !ricine le mMn'ncM cu arm!nie Li c!rpurile sale
su.tile )!r putea accepta .!*MKiile pe care le c!nKine hrana.
C'n( (!i !ameni se &nt'lnesc+ la &nceput ei )i.rea6M (iferit+ nu e &nt!t(eauna uL!r sM fii arm!ni!s (e &n(atM. T!tuLi+
cum trece timpul+ ei &ncep sM facM schim. Li are l!c un fel (e re6!nanKM care &i face sM )i.re6e la unis!n.E la fel Li cu
m'ncarea: (acM mMn'nci (istrat+ fMrM pre*Mtire+ m'ncarea rMm'ne strMinM+ (ar (acM sta.ileLti ! relaKie cu ea la &nceput+
)a a)ea un efect t!tal (iferit. AKi )M6ut cum Kin un fruct &n m'ini &nainte (e a/l m'nca: ! fac pentru a/l &ncMl6i+ a/l
familiari6a cu mine Li sM/i fac c!rpul eteric sM i se (eschi(M spre mine Li sM mM hrMneascM.
C'n( )rei sM &m.l'n6eLti un animal sMl.atic+ mai &nt'i &ncerci sM te &mprieteneLti cu el: 6'm.eLti Li &i )!r.eLti .l'n(.
Animalele+ plantele+ chiar Li !amenii au ne)!ie sM simtM (ra*!ste &nainte (e a accepta sM fie &m.l'n6iKi. La fel e cu
m'ncarea Li (e asemenea cu me(icamentele: tre.uie sM lucre6i asupra materiei eterice &nainte ca ea sM p!atM acKi!na
fa)!ra.il asupra sistemului tMu. O piatrM &n m'nM+ (acM e fMcutM sM )i.re6e &n m!( prieten!s (e)ine pr!tect!are+ p!ate
chiar sM te )in(ece. Ni aceastM le*e e<istM &n t!ate (!meniile.
C'n( cumperi ! n!uM pereche (e pant!fi+ la &nceput sunt prea str'mKi Li Kepeni: (ar puKin c'te puKin se lasM Li (e)in
purta.ili: au f!st f!l!siKi (e tine. C'n( te muKi &ntr/! casM n!uM+ ! camerM strMinM: la &nceput te simKi nelal!cul tMu: eLti
strMin ac!l!. ;n timp+ &ncepe sM )i.re6e cu tine Li )iaKa ta. Te .ucuri &nt!rc'n(u/te la ea: a (e)enit acasM.
La fel Li la m'ncare. Curi!s+ nimeni nu se *'n(eLte cM m'ncarea are ne)!ie sM fie tratatM &ntr/un anumit fel pentru a se
f!rma ! le*MturM &ntre )!i+ ca sM fie familiari6atM cu tine+ cu ne)!ile tale. ;nainte sM fie pusM pe masM+ a f!st m'nuitM Li
&mpachetatM (e t!t felul (e !ameni+ sunteKi strMini+ nu e<istM nici ! le*MturM. 3ar (acM cule*i un fruct Li &l Kii &n m'ini cu
(ra*+ cu respect+ )a &ncepe sM )i.re6e (iferit+ )a (e)eni prietenul tMu. %ecretul (e a face m'ncarea sM (ea t!t ce are mai
.un e (e a ! &ncMl6i+ (e a ! umple cu (ra*!stea ta &nainte (e a ! m'nca. %e )a (eschi(e ca ! fl!are Li &Ki )a (a parfumul.
3acM nu/Ki place m'ncarea (inaintea ta+ nu ! m'nca+ pentru cM &Ki )a fi (uLman Li sistemul tMu nu ! )a putea a.s!r.i.
Nici!(atM nu m'ncMm m'ncarea ce ne (isplace.
Acum &ncercaKi acest e<erciKiu, luaKi un fruct &n m'nM Li mental+ )!r.iKi/i. Cum faceKi asta+ ce)a (in mMr este
transf!rmat Li c'n( &l m'ncaKi+ )M )a (a cea mai .unM parte (in sine Li )M )a hrMni &n t!ate felurile. E<istM ! putere &n
)!i care a f!st mereu ac!l!+ a supra)ieKuit sec!le (e inerKie Li sta*nare. 3acM &ncepeKi sM faceKi aceste e<erciKii+ sM
me(itaKi Li sM )M ru*aKi+ aceastM putere )a &ncepe sM se miLte. C!ncentraKi/)M pe (!rinKa (e a a(Mu*a ce)a &n plus )ieKii
()s.+ ce)a mai su.til Li pur (ec't !rice aKi Ltiut )re!(atM.

$?. %COPUL MRNCATULUI
ructele Li le*umele pe care le m'ncMm sunt pline (e ener*ie s!larM c!ncentratM. Tre.uie sM &n)MKMm cum sM e<tra*em
aceastM ener*ie Li sM ! trimitem centril!r+ ca sistemul sM ! (istri.uie. Acest lucru p!ate fi fMcut (!ar *'n(in(+
particip'n( &n *'n( c'n( mMn'nci: numai prin *'n( c!nLtient Li c!ncentrat )eKi face m'ncarea sM eli.ere6e aceastM
ener*ie &nchisM. Pr!cesul e la fel ca &ntr/un centru nuclear. 3e fapt+ (acM aKi Lti cum sM m'ncaKi c'te)a &m.ucMturi ar fi
suficiente pentru a e<tra*e (estulM ener*ie pentru a miLca t!t uni)ersul.
Pr!cesul fisiunii nu e limitat (!ar la st!mac+ el are l!c Li &n plMm'ni Li &n creier. ;n creier4 )eKi &ntre.a. 3a+ un IniKiat
a('ncit &n me(itaKie+ e<ta6 trimite curenKi Li un(e Li flMcMri &n spaKiu. 3e un(e )ine t!atM aceastM ener*ie4 3in creier. Ni
t!tuLi *reutatea mesei rMm'ne aceeaLi. C'te)a partic!le (e materie se (e6inte*rea6M &n creier iar aceastM (e6inte*rare
eli.erea6M ener*ia psihicM pe care ! trimite &n lume.
Oamenii (e LtiinKM c!ntemp!rani cre( cM ei au fMcut (esc!perirea fisiunii+ sau a scin(Mrii at!mului+ (ar pr!cesul a f!st
cun!scut IniKiaKil!r (e mii (e ani. Ei nu Li/au (e6)Mluit cun!LtinKele (in cau6a peric!lului+ ei Ltiau cM !mul nu e &ncM
stMp'n al instinctel!r sale Li cM )a f!l!si aceastM (esc!perire pentru a (istru*e lumea+ ceea ce s/a Li &nt'mplat. ;n )iit!r+
c'n( !amenii )!r fi mai e)!luaKi Li )!r a)ea acces la marile mistere ale Naturii+ ei )!r Lti cum sM e<tra*M ener*ie (in
!cean+ aer+ minerale+ c!paci+ etc. Li )!r putea a)ea reali6Mri uimit!are.
Pe m!ment+ ar fi suficient sM/Li (ea seama c'tM ener*ie se p!ate !.Kine (in m'ncare+ *'n(in( &ntr/un anumit m!( &n
timp ce mMn'nci. NutriKia nu e altce)a (ec't un rM6.!i &ntre !r*anismul uman Li materie+ elementele (e asimilat, ceea
ce e accepta.il e asimilat+ restul e respins. Ca sistemul sM a.s!ar.M hrana c!rect+ tre.uie sM (esc!mpunM hrana+ pentru a
c!nstrui tre.uie mai &nt'i sM (istru*i. Acest lucru se face aut!mat+ inc!nLtient+ (ar particip'n( &n *'n( &ntr/un anumit
fel putem acKi!na asupra m'ncMrii pentru a ! face sM se (eschi(M Li sM ne permitM sM e<tra*em ener*ia (e care a)em
ne)!ie pentru a ne reali6a munca materialM Li spiritualM.
Omul mMn'ncM+ t!ate creaturile mMn'ncM+ (ar ce mMn'ncM4 T!Ki Ltiu (e ce+ e pentru a trMi. 3ar e acesta sin*urul m!ti)4
E<istM mai mult (e un m!ti)+ sc!p+ &n t!t ce facem+ Li a m'nca e mai mult (ec't a rMm'ne &n )iaKM.
R'mele mMn'ncM s!lul Li fMc'n( asta &l fertili6ea6M &nainte (e a/l elimina+ &i (au n!i calitMKi. La fel e cu n!i Li m'ncarea
ce ! m'ncMm. Oamenii sunt mai e)!luaKi (ec't materia+ hrana+ sunt (!taKi cu )iaKM Li puterea (e a *'n(i Li simKi Li
trec'n( m'ncarea &n c!rpul l!r ei ! transf!rmM &n ce)a mai )iu+ mai rafinat+ mai spiritual.
T!ate creaturile+ plantele+ animalele+ !amenii fac materia cu care se hrMnesc sM e)!lue6e+ pentru cM ! impre*nea6M cu
n!i elemente. Este (at!ria fiecMruia (in NaturM sM hrMneascM (!meniul (e su. el astfel sM p!atM e)!lua. ALa se &nt'mplM
Li cu n!i+ sunt fiinKe (easupra+ mai sus Li mai a)ansate (ec't n!i+ a cMr!r menire e sM ne (e)!re+ ca n!i sM putem fi
transf!rmaKi. ViaKa e ! serie ne&ntreruptM (e schim.Mri &ntre limitele !r*anicM Li an!r*anicM+ schim.uri care au l!c la
fiecare ni)el. Astfel !amenii care sunt mai inteli*enKi &i e(ucM pe i*n!ranKi+ cei care sunt .uni Li *ener!Li au *ri2M (e
(elic)enKi Li criminali+ cei puternici &i a2utM pe cei sla.i+ cei .!*aKi (au sMracil!r... 3e ce4 3e (ra*ul e)!luKiei+ pentru
ca aceia ce sunt &n urmM sM a)anse6e.
Pentru ca e)!luKia sM ai.M l!c+ tre.uie sM e<iste un schim. &ntre (!i p!li !puLi. Acesta e m!ti)ul real pentru a m'nca+
m!ti)ul (in spatele ne)!ii (e nutriKie. Inteli*enKa C!smicM ar fi putut+ fMrM &n(!ialM+ sM *MseascM alte mi2l!ace sM/Li
facM creaturile sM e)!lue6e+ (ar El a ales aceasta. Pentru a e)!lua+ fiecare creaturM tre.uia sM fie a.s!r.itM mai sus (ec't
ea. Ve(eKi+ !amenii Li r'mele au aceeaLi (at!rie+ ei sunt c!la.!rat!ri fie cM &Li (au seama sau nu. ;nainte (e a c!.!r& pe
PMm'nt+ ei au semnat c!ntracte+ pr!miK'n( sM munceascM pentru a transf!rma+ a/i (a )iaKM.
C!rpul uman e alcMtuit (in partic!le (e materie care+ c'n( m!are c!rpul+ se &nt!rc la cele patru elemente, pMm'nt+ apM+
aer+ f!c. 3acM &n timpul )ieKii !mului aici pe PMm'nt+ aceste partic!le (e)in mai )ii Li inteli*ente+ mai e<presi)e+ )!r fi
f!l!site pentru a f!rma creaturi (e un !r(in mai ri(icat: (acM ele+ &n schim.+ au (e*enerat &n l!c (e a se ameli!ra (in
cau6a )ieKii (e animal sau criminal pe care c!rpul a (us/!+ atunci )!r ser)i sM f!rme6e (!ar creaturi inferi!are+ naturi
(in cele mai *r!siere si animale. Acum )e(eKi c't (e (eparte mer* resp!nsa.ilitMKile umane4
Omul este rMspun6Mt!r &n timpul )ieKii pe pMm'nt Li chiar (upM m!arte+ (e partic!lele (e materie (in c!rpul sMu+ (acM
ele sunt impre*nate cu luminM+ (ra*!ste+ .unMtate Li puritate sau (acM sunt impre*nate cu )i.raKii rele+ emanate (e
e*!ism+ acti)itMKi criminale sau )iaKM (e*eneratM. Chiar (upM m!arte+ el c!ntinuM sM fie resp!nsa.il. Nu )a fi urmMrit (e
nimeni pentru crimele c!mise+ (at!riile fMcute: cum ar fi prins4 M!artea re6!l)M multe pr!.leme &n lume+ (ar pe (e
altM parte ea nu a2utM la nimic+ !mul e resp!nsa.il pentru *'n(urile rele+ sentimentele rele+ acKiunile rele. Acesta e
a(e)Mrul+ (eLi ma2!ritatea (intre n!i nu suntem c!nLtienKi (e asta Li nu a)em i(ee c't (e (eparte mer*e
resp!nsa.ilitatea n!astrM.
M'ncatul+ .Mutul+ respiratul+ munca+ &n fiecare (in acti)itMKile n!astre putem transf!rma materia umpl'n(/! cu ce
a)em+ a(icM &i (Mm mai multM )iaKM+ mai multM (ra*!ste+ mai multM inteli*enKM Li luminM. Plantele se hrMnesc cu
minerale Li fMc'n( asta le ri(icM la ni)elul (e plante: animalele mMn'ncM plante Li le ri(icM la ni)elul (e animal:
!amenii mMn'ncM animale Li le ri(icM la ni)el uman. ;ntre.area pe care nu aKi pus/! nici!(atM e, cine mMn'ncM
!amenii4
3!uM feluri (e creaturi se hrMnesc cu fiinKe umane. ALa cum unii !ameni mMn'ncM + nu animale + ci pr!(use animaliere
ca lapte Li !uM+ aLa entitMKi in)i6i.ile mMn'ncM nu fiinKe umane+ ci emanaKii ale l!r+ *'n(uri Li sentimente. 3epin6'n( (e
faptul (acM ele sunt .une sau rele+ a(icM *'n(uri &nMlKMt!are sau 2!snice+ sentimente n!.ile sau *r!siere+ ele ser)esc sM
hrMneascM fie &n*eri+ fie entitMKi 2!snice. Tre.uie sM &nKele*eKi &n ce fel &n*erii hrMnesc arhan*helii+ aceLtia
principalitMKile Li aLa mai (eparte p'nM la %erafim a cMrui emanaKie e hranM pentru 3umne6eu.
3in cele mai )echi timpuri+ IniKiaKii au Ltiut cM LtiinKa l!r )a fi *reLit interpretatM (e neiniKiaKi+ (e mase+ Li aLa au
&m.rMcat fiecare mare a(e)Mr+ fiecare re)elaKie &n ima*ini (e (escifrat (!ar (e cei pre*MtiKi suficient. 3e e<emplu 5i.lia
6ice cM lui 3umne6eu &i face plMcere (ulcele mir!s (e sacrificiu Li !fran(e ar6'n(+ &nseamnM asta cM &i place mir!sul (e
fripturM+ sau nu e mai (e*ra.M ! ima*ine pentru a ne aratM cM emanaKiile spirituale )enite (intr/un sacrificiu !ferit Lui &i
ser)esc ca hranM pentru t!ate entitMKile superi!are+ inclusi) 3umne6eu. Pentru cM Li El acceptM hrana. Cum sunteKi
creaKi (upM ima*inea lui Li m'ncMm+ tre.uie cM Li El mMn'ncM. P!ate nu e<act &n acelaLi m!(+ cu (inKii+ st!mac Li
intestine. El e aLa pur Li aLa su.lim cM nu ni/L putem ima*ina m'nc'n(. 3ar ar fi acest lucru menKi!nat &n 5i.lie (acM
nu ar fi un a(e)Mr pr!fun( ascuns &n spatele ima*inii4
%arcina !mului e sM a.s!ar.M materie Li sM/i (ea )iaKM+ trec'n(/! prin c!rpul lui. Acesta e a(e)Mratul sc!p al
m'ncatului.
T!atM !menirea mMn'ncM (e mili!ane (e ani Li puKin c'te puKin lumea s/a schim.at+ mai ales pentru cM sunt aLa (e mulKi
!ameni c!nLtienKi+ fMc'n(u/Li munca aLa (e *ener!s &nc't mMn'ncM Li (e F/ H !ri pe 6i: c!ntri.uin( la transf!rmarea
materiei.
Lumea ar tre.ui sM rMsplMteascM Li sM &ncura2e6e asemenea !ameni pentru munca l!r. 7'n(iKi/)M la t!Ki acei p!rci+
curcani+ pui Li iepuri care (ispar (at!ritM l!r0 Asemenea nerM.(are (e a &m.unMtMKi lumea+ ce a.eraKie0 ;n timp ce
sMracii )e*etarieni cu frun6ele l!r (e salatM+ cum sM/i pui pe pie(estal4
3e fapt nu e ! pr!.lemM (e a intr!(uce materie &n st!mac ci (e a ! face sM treacM prin plMm'ni+ inimM+ creier. Viata nu
stM neclintitM !(atM ce am primit/!+ ea cur*e &nainte Li n!i primim c!nstant mai multM )iaKM+ mereu n!uM+ pr!aspMtM. 3e
aceea+ nu (!ar m'nc'n( &m.unMtMKim materia+ ci prin acKiunile n!astre+ felul &n care )!r.im+ pri)im+ mer*em+ muncim:
(a+ nutriKia cuprin(e Li t!ate aceste lucruri. Pentru a ser)i creaKia+ a fi f!l!sit!r lumii intr!(uc'n( un element (i)in &n
ea+ tre.uie sM a)em ! )iaKM perfectM Li sM fim impre*naKi cu luminM+ astfel ca )ieKile n!astre sM umple pe t!Ki Li t!ate (in
2urul n!stru cu luminM. Ni atunci+ acest i(eal (e a face t!t cu ce )enim &n c!ntact+ mai )iu Li lumin!s+ mai frum!s+ (eci
transf!rmat+ ne )a transf!rma Li pe n!i. ;n n!i )a fi ! m!.ili6are t!talM+ iar lumea in)i6i.ilM ni se )a alMtura ca sM putem
&n)in*e.

$$ . LE7EA INTER%CHIM5URILOR.
E surprin6Mt!r (e !.ser)at cM !amenii care se m'n(resc cM Ltiu marile mistere ale CreaKiei+ au trecut cu )e(erea un
pr!ces aLa imp!rtant ca nutriKia+ alimentaKia 6ilnicM pe care 3umne6eu a umplut/! cu (ra*!stea Li &nKelepciunea lui.
3acM ar tre.ui sM stu(iaKi le*ile nutriKiei+ aKi )e(ea cM aceleaLi le*i c!ntr!lea6M t!ate schim.urile (e peste t!t &n
uni)ers+ &ntre s!are Li planete Li mai ales &n (!meniul (ra*!stei. 3a+ aceeaLi le*e ce *u)ernea6M c!ncepKia Li *estaKia e
aceeaLi le*e ca &n nutriKie.
T!t ce m'ncMm+ peLte sau fruct+ le*umM sau .r'n6M+ are ! parte ce tre.uie &n(epMrtatM &nainte (e a ! m'nca+ fie !ase+
piele+ crustM+ !ricum+ tre.uie spMlate Li )erificate &nainte (e a le m'nca. Asemenea precauKii sunt necesare pentru a
pr!te2a palatul+ (inKii Li st!macul. 3e ce nu ar fi la fel Li cu nutriKia n!astrM psihicM4 ;nainte (e a accepta ce)a &n inimM
Li &n suflet+ nu ar tre.ui sM )M asi*uraKi cM e &n stare c!respun6Mt!are pentru a fi a.s!r.it Li (i*erat fMrM a pr!(uce rMni4
P3ar e (ra*!steP 6iceKi. Ntiu cM aLa *'n(iKi+ (ar (ra*!stea care este !ar.M nu este (ra*!ste a(e)MratM. 3ra*!stea
a(e)MratM este iluminatM+ e c!n(usM (e &nKelepciune+ nu (e ne.unie.
3e cele mai multe !ri c'n( !amenii se &nt'lnesc+ ei fac schim.+ se &m.rMKiLea6M fMrM nici ! pre*Mtire+ ac!periKi (e
funin*inea acumulatM &n inimM Li suflet+ (at!ritM trecerii prin c!Lul !menirii. Un IniKiat nu face asta: c'n( &nt'lneLte pe
cine)a+ &l pri)eLte ca pe un fruct (elici!s+ (ar+ ca Li la un fruct+ acesta tre.uie spMlat Li curMKat &nainte (e a/l m'nca.
Aceasta este (iferenKa &ntre IniKiat si !amenii !.iLnuiKi care fac schim.uri Li as!ciaKii !r.eLte fMrM a f!l!si &nKelepciunea
sau cun!LtinKele. Ei sunt ca pisica+ care &n*hite L!arecele &ntre*+ cu piele cu t!t. Ni ap!i se pl'n*, P%unt aLa (e nefericit
cu s!Kia meaP sau PPri)eLte ce am cules ca s!KP. 3e ce sM ne *rM.im sM m'ncMm acel .Mr.atTfemeie &nainte (e a )erifica
sM )e(em care e *'n(irea l!r+ simKirea+ respiraKia+ &n alte cu)inte+ aura.
Acum e timpul sM )M anali6aKi Li sM )M re)i6uiKi )iaKa. VeKi )e(ea cM )/aKi c!ncentrat mereu asupra (etaliil!r Li
aparenKel!r+ fMrM a pri)i sM )e(eKi care sunt i(ealurile pers!anei+ cum *'n(eLte Li ce simte &n le*MturM cu )iaKa. IniKiaKii
sunt mai *reu (e satisfMcut Li ei au (reptate. Ei au &n)MKat lecKia pe care Natura tre.uie sM ne &n)eKe (espre m'ncarea
n!astrM Li ei ! aplicM Li nutriKiei psihice.
Oamenii reali6ea6M cM m'ncarea pe care ! mMn'ncM tre.uie sM fie )erificatM Li curMKatM &nainte (e a fi ser)itM+ (ar ei nu
au reali6at cM lecKia pe care Natura &ncearcM sM ne &n)eKe+ se aplicM Li pe plan psihic. O mamM &Li iu.eLte c!pilul mai
mult (ec't !rice pe lume+ (ar c'n( este mur(ar &l spalM &nainte (e a/l sMruta.
Ac!r(aKi ! mare atenKie ale*'n( m'ncarea ce ! m'ncaKi (e trei !ri pe 6i+ )M asi*uraKi cM e .unM+ (ar )eKi accepta pe
!ricine )M apare &n )iaKM. Ca re6ultat+ )iaKa )M e !trM)itM. 3umne6eu e sin*urul pe care &l puteKi iu.i fMrM a mai tre.ui sM/
l cun!aLteKi. Nu &l )eKi Lti pe 3umne6eu (acM nu &l )eKi iu.i+ Li e la fel Li cu marele %tMp'n ;n)MKMt!r, (acM nu &ncepeKi
iu.in(u/l+ )a rMm'ne &nchis. 3ar !amenii tre.uie cun!scuKi &nainte (e a/i iu.i+ a(icM+ &nainte (e a/i m'nca sau a/i
accepta &n sanctuarul intern. Pr!.lema e cum sM iu.eLti un %tMp'nT;n)MKMt!r. Oamenii p!t sM *'n(eascM la un stMp'n ca
la un lac &n care te speli Li scapi (e mur(Mrie+ fMrM sM se *'n(eascM cM alKi !ameni .eau (in apa lacului+ aLa cM ce rMm'ne
pentru ei4 Oamenii )in sM )a(M un %tMp'nT;n)MKMt!r pentru a/Li )Mrsa t!atM mur(Mria ce au a(unat/! &n )iaKa l!r+
aLtept'n( (e la el sM/i spele (e impuritate+ sau s/! transf!rme+ astfel a(Mu*'n( la a*en(a lui &ncMrcatM. 3acM un
%tMp'nT;n)MKMt!r simte ne)!ia (e a purifica+ nu la fel sM facM Li alKi !ameni. %au ei cre( cM sunt fMrM (e patM+ nu )M(
mur(Mria pe care au lMsat/! (ia)!lii Li (em!nii cu care au f!st4
3ar sM lMsMm asta Li sM ne &nt!arcem la lecKia (espre m'ncat. Oamenii sunt ca fructele sau !rice alt aliment+ a(icM au !
parte care nu e (i*era.ilM Li una care e (elici!asM si *ust!asM. Aceea e cea (e pMstrat. iecare (in n!i are ! sc'nteie &n
interi!r+ pusM ac!l! (e 3umne6eu Li (eci acea sc'nteie tre.uie cMutatM la ceilalKi. 3acM pri)iKi sc'nteia &n l!c sM pri)iKi
(!ar la e<teri!r+ )eKi (esc!peri cM t!Ki Li t!ate ! au+ animale+ plante+ pietre chiar Li criminalii. Ni (acM puteKi anima
aceastM sc'nteie+ a(res'n(u/)M ei+ )eKi putea c!munica cu t!atM lumea chiar cu criminalii.
IniKiaKii nu )!r sM intre &n le*MturM cu natura inferi!arM a !mului+ pers!nalitatea lui: Ltiin( cM L!.!lanii Li altele
asemenea lucruri trMiesc &n pi)niKa+ ci preferM sM rMm'nM (easupra la ni)elele cele mai &nalte. %pre (e!se.ire (e ceilalKi
!ameni care se interesea6M (e (efectele cel!rlalKi Li &Li petrec timpul )!r.in( (e ele c'n( se &nt'lnesc+ un IniKiat cautM
sc'nteia &n alKii+ pentru a/i le*a (e TatMl Ceresc Li haina (i)inM. El astfel lucrea6M asupra !amenil!r+ Li &ntr/! 6i )a )eni
lumina Li ei )!r fi iluminaKi (e ea+ mulKumitM muncii pe care a fMcut/!. Astfel un ;n)MKMt!r lucrea6M pentru pr!*resul
(iscip!lil!r lui &nt!t(eauna a(res'n(u/se (!ar sc'nteii (in fiecare. 3e aceea ei &l iu.esc Li &i permit sM sc!atM t!t ce e
mai .un &n ei.
Ni )!i+ c'n( &nt'lniKi pe cine)a+ ar tre.ui sM )M *'n(iKi sM (esc!periKi sc'nteia (i)inM (in interi!r+ %inele %uprem+ pentru
cM astfel &l a2utM sM f!rme6e ! le*MturM cu 3umne6eu. Aceasta e (ra*!ste &n f!rma cea mai &naltM+ cea mai e)!luatM+ a
putea sM faci le*Mtura cu sc'nteia (i)inM (in fiecare creaturM+ sM ! alimente6i Li sM ! &ntMreLti. Nu e ne)!ie sM fii atent
(acM ! faci+ nu e ne)!ie sM pier6i timp stu(iin( pers!ane &nainte (e a/Ki &n*M(ui sM ! iu.eLti Li sM ! accepKi+ pentru cM
sc'nteia este t!tal purM. ;n timp ce+ (acM e ! pr!.lemM a pers!nalitMKii+ e mai .ine sM Ltii &nainte (e a ! accepta. %c'nteia
(i)inM ce strMluceLte &n fiecare p!ate &nt!t(eauna fi acceptatM fMrM e6itare.
3acM &i pri)iKi pe !ameni ca pe fructe+ cum am su*erat+ )eKi (esc!peri+ c'n( &i )eKi pri)i+ asculta Li le )eKi )!r.i+ cM
puteKi (e fapt sM &i *ustaKi. 3e !.icei )e(eKi (!ar e<teri!rul+ hainele ce le p!artM+ .i2uteriile+ faKa l!r Li pMrul+ (ar nu Li
)iaKa ascunsM a sufletului Li spiritului l!r. 3e fapt+ asta e ce ar tre.ui sM )M interese6e. ;n schim.+ )M !priKi repe(e la
impresie+ suprafaKM+ luaKi instantanee PIatM ! fatM cu care mi/ar plMcea sM (!rmP. Ce Ltii (espre ea4 Pici!are+ siluetM+
nas: interesul e limitat la (!rinKa ta (e (istracKie Li satisfacKie.
Unui IniKiat &i place sM mMn'nce+ (ar el preferM hrana (i)inM+ el cautM )iaKa (i)ina &n !ameni. C'n( *MseLte fructe Li
fl!ri+ a(icM !ameni care )i.rea6M (e )iaKa (i)inM+ atunci e fericit+ mulKumit sM le a(mire f!rmele Li cul!rile frum!ase+ sM
le respire emanaKiile+ el nu are ne)!ie sM le (e)!re. T!tuLi+ el e mulKumit+ pentru cM acest fruct+ aceste fl!ri l/au
apr!piat (e Cer.
3acM puteKi &nKele*e nutriKia+ nutriKia realM+ )eKi )e(ea cM ea re6!l)M t!ate pr!.lemele+ inclusi) se<ul. 3a+ !ricine a (ecis
sM nu atin*M hrana (e l!c+ a(icM sM e)ite .Mr.aKi sau femei pentru cM se presupune cM e calea spre a fi pur Li cast+ e &n
(rum spre m!artea spiritualM+p!ate chiar m!artea fi6icM. P!Ki m'nca !rice (acM Ltii &n ce fel sM mMn'nci.
%ecretul c!nstM &n a lua (!6e h!me!patice+ a(icM a te limita la a pri)i+ asculta+ respira. Nu )ei (e)eni %f'nt renunK'n( la
m'ncat+ nu )ei Lti nici!(atM nimic astfel+ Li cel mai puKin pe 3umne6eu. ViaKa te )a a.an(!na (acM )ei face asta+ nu )ei
a)ea inspiraKie+ )er)M+ .ucurie. %finKenia e ea &nsMLi nutriKie+ acesta e (rumul iniKiatic (e a ! pri)i. ;n l!c (e a m'nca
hrana impurM+ (ensM+ sfinKii mMn'ncM hranM (i)inM. ;n (!meniul se<ualitMKii+ !amenii mer* la e<tremitMKi+ fie cM se
&nf!metea6M (e m!arte+ fie cM a.u6ea6M.
C'n( &ncepi sM stu(ie6i nutriKia+ )ei )e(ea cM sunt (iferite m!(uri (e a m'nca pe fiecare (in planuri. Vei )e(ea cM nu e
p!si.il sM trMieLti fMrM a m'nca Li chiar Li ;n*erii Li &nsuLi 3umne6eu tre.uie sM mMn'nce. 3umne6eu mMn'ncM
chintesenKa su.tilM (in c!pacii ce i/a plantat, creaturile sale. 3a+ el mMn'ncM Li e sMnMt!s+ pentru cM El nu a.s!ar.e
nici!(atM impuritMKi. El lasM pe alKi sM/Li transf!rme puritatea &nainte (e a i se !feri Lui.
;ntre.aKi cum e p!si.il sM se arate (iferenKa &ntre cine)a care mMn'ncM c!rect Li cine)a care nu ! face4 Nu e uL!r (e
)M6ut (iferenKa &ntre un cerLet!r care cautM hrana &n *un!aie Li prinKul care stM 6ilnic la masa &ncMrcatM cu feluri
(elici!ase4 ;n lumea spiritualM e la fel0 IniKiaKii au ! altM c!mp!rtare care &i (istin*e (e !amenii c!muni+ (!)e(in( cM
sunt .ine PhrMniKiP+ &n timp ce !mul c!mun nu ac!r(M atenKie la ce mMn'ncM.
Criteriul meu e ca atunci c'n( )M( pe cine)a a cMrui faKM nu are luminM+ Ltiu ime(iat cM el e su.nutrit. "iceKi, PEi .ine+
el mer*e mereu la .isericM+ (M sMracil!r+ &Li c!.!arM pri)irea &n pre6enKa femeil!r...P P!si.il+ t!tuLi eu )M( cM el preferM
hrana (eca(entM+ aLa aratM el. C'n( &nt'lnesc pe cine)a care ra(ia6M luminM+ in(iferent ce &mi spune (espre el+ *'n(esc,
PMM &ntre. care e secretul lui+ e ca un i6)!r care cur*e 0P "iceKi, P3ar l/am )M6ut pri)in( fetele pe pla2M0P Asta nu e
imp!rtant+ imp!rtant e ce )e(e+ cum le pri)eLte. 3acM cine)a se &nalKM spre 3umne6eu ca re6ultat al a(miraKiei lui c'n(
)e(e frumuseKea femininM+ (e ce sM nu/l primim4
%chim.urile f!rmea6M .a6a )ieKii+ schim.urile ce le facem cu hrana+ apa+ aerul+ cu semenii n!Ltri Li alte creaturi (in
uni)ers+ cu ;n*erii Li Arhan*helii Li cu 3umne6eu. Nu (!ar c'n( m'ncMm Li .em facem schim.uri sau mai (e*ra.M
atunci facem schim.uri care ne a(uc )iaKa+ care ne Kin )ii pe t!ate planurile+ nu numai pe plan fi6ic. C'n( 6ic cM
nutriKia e prima+ m'ncarea ce ! m'ncMm Li schim.urile ce le facem &n t!ate 6!nele (in uni)ers hrMnesc &ntre*ul !m+ nu
numai c!rpul fi6ic+ ci t!ate c!rpurile su.tile. 3acM insist mereu asupra ne)!ii (e purificare psihicM la fel Li cea fi6icM+ e
pentru ca puritatea resta.ileLte c!municarea+ Li !(atM ce e resta.ilitM c!municarea cu 6!nele superi!are+ primiKi curenKi
lumin!Li (e ener*ie care circulM &n spaKiu.
Ru*Mciunea+ me(itaKia+ c!ntemplaKia+ e<ta6ul sunt t!ate f!rme (e nutriKie+ *l!ri!asM nutriKie numitM am.r!6ie celestM.
iecare reli*ie )!r.eLte (e aceastM .MuturM nemurit!are pe care alchimiLtii au numit/! Eli<irul VieKii Eterne. Acest
eli<ir p!ate fi *ustat pe plan fi6ic+ (ar numai cu ! c!n(iKie+ sM mer*i Li sM/l *MseLti &n 6!nele cele mai pure Li ele)ate.
M!ti)ul n!stru (e a c!ntempla rMsMritul (e s!are e sM/i .em am.r!6ia pe care s!arele ! (istri.uie aLa *ener!s peste
r!ci+ plante+ animale+ !ameni Li t!atM creaKia. Plantele sunt mai inteli*ente (ec't !amenii+ ele Ltiu cM (acM fac le*Mtura
cu s!arele+ )!r fi re6ultate. Oamenii preferM sM (!armM p'nM la amia6M+ sau sM pri)eascM apusul+ ei nu sunt atraLi (e
ce)a ce urcM+ se e<tin(e Li &nfl!reLte+ ci preferM lucrurile care ca(+ m!r Li (ispar. Le*ea 6ice cM+ &n cele (in urmM+
semeni cu ceea ce pri)eLti Li a(miri+ Li astfel+ c!ncentr'n(u/te asupra apusului (e s!are+ (e)enim t!t mai sla.i &n
interi!r+ p'nM ne stin*em.
VeKi (esc!peri cM sensul )ieKii se ascun(e &n nutriKie+ (acM hrana purM+ partic!le strMlucit!are+ chintesenKa celestM+ eternM
se *MseLte &n s!are. C!ncentr'n(u/ne pe s!are &n fiecare (imineaKM Li &ncerc'n( sM/i inspirMm chintesenKa+ sMnMtatea se
)a ameli!ra+ )!m (e)eni mai strMlucit!ri Li cu ! )!inKM puternicM Li inimM )eselM.
"iceKi cM pri)iKi rMsMritul (e ani (e 6ile Li nu aKi !.ser)at nimic. Asta pentru cM nu LtiKi cum sM pri)iKi la s!are. E m!(ul
&n care faceKi lucrurile+ (ra*!stea intensM Li *'n(ul ce/l pui &n aceasta+ ceea ce a(uce re6ultate+ nu timpul (e(icat. Ori
(e c'te !ri te simKi )iu Li &mplinit+ a6i (e e<emplu+ e pentru cM ai luat c'te)a picMturi (e )iaKM (e la sursM+ i6)!rul
nesecat al s!arelui. E aLa (e *reu (e &nKeles4
%!arele e nutriKie+ nu uitaKi asta+ e cea mai .unM hranM (in t!ate. 3e ce sM ne limitMm la elementele (e pe pMm'nt+ apM Li
aer4 E<istM un alt element Li tre.uie sM &n)MKMm sM ne hrMnim cu f!cul+ lumina. Asta e ceea ce facem la rMsMritul
s!arelui.C'n( "!r!astru l/a &ntre.at pe Ah>ra Ma6(a cu ce s/a hrMnit primul !m+ Ah>ra Ma6(a a rMspuns, PEl a m'ncat
f!c Li a .Mut luminMP spun'n( cM s/a hrMnit cu ra6ele s!arelui+ a primit )iaKa (e la s!are Li astfel a putut &nKele*e
Misterele Uni)ersului.
3acM ar fi sM )M spun cM le*ile *u)ern'n( nutriKia sunt aceleaLi ce *u)ernea6M c!ncepKia+ )eKi fi surprinLi Li nu )eKi
)e(ea le*Mtura. E<istM le*MturM. ;n minutul c'n( )M aLe6aKi sM m'ncaKi creaKi c!n(iKii care )!r afecta naLterea
*'n(uril!r+ sentimentel!r+ acKiunil!r. Nu puteKi crea fMrM a m'nca. %tarea pMrinKil!r &n m!mentul c!ncepKiei (eterminM
(estinul c!pilului: starea &n care eLti (eterminM natura c!mp!rtamentului tMu fi6ic Li psihic.
M'ncarea e sMm'nKa )ie ce pr!(uce un c!pil+ c!pilul *'n(irii+ simKirii+ acKi!nMrii )!astre. Care )!r fi f!rKele care )!r
urma unirii )!astre4 V!i sunteKi tata+ (e!arece c!ntri.uiKi cu hrana+ iar c!rpul fi6ic e mama: (acM nici mama+ nici tata
nu este inteli*ent+ atent+ re6!na.il+ sMnMt!s la minte Li trup+ re6ultatul )a fi catastr!fal.
C'n( mMn'nci &nfuriat+ nemulKumit sau stresat &nainte (e a mer*e la ser)iciu+ )ei fi pr!st (ispus t!atM 6iua+ )i.raKiile
tale ha!tice Li t!t ce )ei face )a fi afectat. Chiar (acM pari calm+ emanaKiile tale )!r trM(a a*itaKia Li tensiunea internM+
in(iferent c't &ncerci sM le c!ntr!le6i.
;n timp ce (acM mMn'nci &n c!n(iKii arm!ni!ase )ei rMm'ne t!atM 6iua arm!ni!s+ in(iferent c't ai (e aler*at+ su. c't
stres eLti+ &n tine )a fi liniLte. Nu lua nelininiLtea Li pr!.lemele tale la masM+ lasM/le la uLM+ pentru a fi reluate c'n( ai
terminat (e m'ncat+ (acM tre.uie. 3acM mMn'nci arm!ni!s+ &Ki )a (a s!luKia la pr!.lemele tale. Repet+ masa e ! !ca6ie
pentru e<erciKiu spiritual: &ncepe/! curMK'n(u/Ki mintea (e !rice te/ar &mpie(ica sM mMn'nci &n liniLte Li arm!nie Li (acM
nu p!Ki ime(iat+ aLteaptM p'nM te calme6i+ pentru cM altfel &Ki )ei !trM)i sistemul+ hrana )a fi c!ntaminatM (e neliniLte Li
tu )ei fi &ntr/! stare ha!ticM+ re6ultat al m'ncatului &n c!n(iKii inc!recte.
3ar+ cum )a &nKele*e !mul )re!(atM imp!rtanKa stMrii &n care se aflM c'n( mMn'ncM+ (acM el nu p!ate crea un c!pil fMrM
a se uni unul pe celMlalt4 Au ei i(ee ce lucruri &n*r!6it!are (au ei )iit!rului c!pil astfel+ c't )a suferi acesta4 Ni ap!i+ el
)a fi plin (e )enin Li &i )a emana pe cei (in 2ur. NutriKia este ! f!rmM (e c!ncepKie+ iar (ra*!stea e ! f!rmM (e nutriKie.
Cerul te )a face rMspun6Mt!r pentru ce ai pus &n sufletul Li inima partenerului tMu. Restul nu pre6intM interes. 3ar (acM
&m.rMKiLe6i pe cel (ra* c'n( eLti nefericit Li (escura2at+ pentru a te face sM te simKi mai .ine 8lucru frec)ent9 + faci ce)a
ce e criminal: c!ntamine6i cealaltM pers!anM cu t!atM mi6eria Li mur(Mria ta. Nu tre.uie sM ale*i acel m!ment. Iu.eLte
pe cine &Ki place+ sMrutM pe cine &Ki place+ (ar nu &nainte (e a te asi*ura &n inimM Li suflet cM nu le (ai (ec't (ra*!ste Li
luminM. ;n aceste c!n(iKii+ Cerul )a fi (e partea ta. Oamenii te p!t c!n(amna pentru asta+ (ar Cerul )a aplau(a. Un
c!pil petrece E luni &n p'ntecul mamei Li c'n( se naLte+ c!r(!nul !m.ilical e tMiat Li e lMsat sM se hrMneascM
in(epen(ent. E a(e)Mrat cM nu mai e &n p'ntecul mamei+ ci &n acela al Mamei Naturi Li e hrMnit prin alt c!r(!n
!m.ilical+ ple<ul s!lar. ;n KMri ca In(ia+ China+ Aap!nia e<istM tehnici )echi (e a te hrMni prin ple<ul s!lar. Ntiu cM aKi
)rea sM )i le (escriu+ (ar la ce .un (acM nu puteKi m'nca nici mMcar &n spiritul (rept4
E imp!si.il sM nu fii plin (e a(miraKie pentru m!(ul frum!s &n care Inteli*enKa 3i)inM a aran2at lucrurile. Prin simplul
*est (e a m'nca un fruct+ pui )iaKM &n &ntre*ul tMu !r*anism. Inteli*enKa 3i)inM a Ltiut ce are ne)!ie fiecare !r*an+
celulM+ mic at!m (in c!rpul n!stru+ pentru a face &ntre*ul sM funcKi!ne6e. MulKumitM hranei ce ! m'ncMm+ c!ntinuMm sM
)e(em+ sM au6im+ respirMm+ *ustMm+ atin*em+ )!r.im+ c'ntMm+ etc. Nu p!Ki sM nu te miri Li sM te umpli (e a(miraKie. 3e
acum &nc!l!+ tre.uie sM )M *'n(iKi puKin mai (es la a )M le*a (e Inteli*enKM+ la a )M arMta recun!LtinKa. AKi putea !are sM
a2utaKi Natura &n muncM Li+ c'n( sunteKi *ata+ )eKi fi acceptat &n (iferite puncte (e lucru+ )i se )a arMta cum sM munciKi+
fie asupra )!astrM sau 2!s &n pMm'nt asupra mineralel!r+ metale+ cristale Li pietre preKi!ase. VeKi face (esc!periri
e<tra!r(inare. Un(e cre(eKi cM &Li are !ri*inea aceastM NtiinKa IniKiaticM 4 A f!st (atM !menirii (e fiinKe superi!are care
Li/au putut (e6)!lta facultatea (e .il!caKie Li astfel au putut )i6ita centrul PMm'ntului+ a('ncimea !ceanului+ celelalte
planete Li chiar s!arele. Au )M6ut Kinuturi inima*ina.ile+ p!pulate cu creaturi f!arte e)!luate+ lumin!ase: PAret6 ha
HaimP (in psalmi+ Kara VieKii+ %!arele.
Aceste spirite f!arte e)!luate ne/au lMsat NtiinKa IniKiaticM (rept m!Ltenire+ Li aceasta )/! pre6int acum. 3aKi/mi )!ie sM
)M spun repe(e cM Li eu Ltiu prea puKin (espre ea+ (ar am &ncre(ere cM &n timp )!i Lti mai mult. Nu/mi luaKi aceastM
speranKM0


CUPRIN%
NUTRIJIA PRIVE%TE ;NTRE7UL OM.......................$
HRANI OO7A.................................................................@
O %CRI%OARE 3E LA 3UMNE"EU..............................H
ALE7EREA HRANEI......................................................G
VE7ETARIANI%M.............................................................E
A%PECTUL MORAL........................................................$$
PO%TITUL CA PURIICARE...........................................$C
PO%TUL CA ORMA 3E HRANS...................................$H
COMUNIUNEA %RNTS................................................$G
;NJELE%UL 5INECUVRNTSRII...................................$Q
%COPUL MRNCATULUI.................................................$E
LE7EA INTER%CHIM5URILOR..................................#$
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CENTRII I CORPURI SUBTILE
aura+ ple<ul s!lar+ centrul Hara+ cha=rele

c!lecKia I"VOR Nr. #$E

Cap. I EVOLUIA UMAN I DEZVOLTAREA ORGANELOR SPIRITUALE

P!se(Mm un c!rp fi6ic care e c!mpus (in !r*ane. Chiar Li c!piii Ltiu asta, &ntre.aKi/i un(e le sunt !chii+ ei )M
)!r arMta: Li *ura+ urechile+ nasul+ pici!arele )i le )!r arMta+ (e asemenea. Mai t'r6iu+ la Lc!alM+ ei )!r &n)MKa cM !mul
are cinci simKuri 8)e(erea+ mir!sul+ au6ul+ *ustul Li simKul tactil9+ a)'n( fiecare funcKii .ine (eterminate, funcKiile
sen6aKiil!r tactile nu sunt cele ale *ustului sau ale )e(erii+ etc.
T!ate rap!rturile !mului cu lumea sunt .a6ate pe cele cinci simKuri+ (e aceea el &ncearcM sM pr!fite la ma<im (e
p!si.ilitMKile l!r Li+ (easemenea+ sM/Li multiplice sen6aKiile pe care le furni6ea6M !chii+ urechile+ pielea+ etc... Printre
sen6aKii+ unele sunt mai mult sau mai puKin necesare Li mai mult sau mai puKin intense. 3e e<emplu+ *ustul, cine ar
ne*a .!*MKia+ )arietatea sen6aKiil!r pr!(use (e *ust+ mai ales la ! masM suculentM4 %au simKul tactil... C'n( un .Mr.at Li
! femeie se m'n*'ie+ ei simt sen6aKii (e ! mare intensitate: se spune cM plMcerea se<ualM (M cele mai puternice sen6aKii+
ceea ce este (estul (e &n(!ielnic. ;n *eneral+ (a+ e a(e)Mrat+ (ar nu pentru t!atM lumea, anumiKi artiLti+ &n6estraKi cu !
mare sensi.ilitate a )e(erii sau au6ului+ trMiesc cele mai puternice impresii *raKie cul!ril!r Li sunetel!r+ mai intense
(ec't cele (in ca6ul actului se<ual+ care a(esea &i lasM in(iferenKi Li reci.
Ma2!ritatea !amenil!r nu e &ncM aLa (e e)!luatM+ putem spune cM simKul tactil 8&n care inclu(em Li se<ualitatea9
Li *ustul sunt+ pe m!ment+ cele (!uM simKuri care *u)ernea6M lumea. Ve(erea+ au6ul Li mir!sul !cupM un l!c secun(ar:
sunt !ameni pe care parfumurile+ sunetele Li cul!rile &i lasM in(iferenKi+ cu e<cepKia ca6ului c'n( este &n 2!c interesul
l!r+ ca &n ca6ul animalel!r+ un(e mir!sul+ au6ul Li )M6ul sunt e<tra!r(inar (e (e6)!ltate+ pentru cM au ne)!ie (e aceste
simKuri pentru a se pr!te2a Li a/Li cMuta hrana.
VM )!r.esc (e lucruri pe care le LtiKi+ (ar ! fac pentru a )M atra*e atenKia asupra c!nclu6iil!r la care+ si*ur+ nu
aKi a2uns. 3e milenii !amenii e<ersea6M cum sM/Li multiplice+ cum sM/Li amplifice sen6aKiile Li percepKiile cel!r cinci
simKuri+ Li acest 2!c pe cla)iatura cel!r cinci simKuri &l numesc culturM Li ci)ili6aKie. Ei .ine+ e puKin cam sMrMcMci!s
acest fel (e a )e(ea lucrurile. Oricare ar fi *ra(ul (e fineKe pe care l/ar putea atin*e+ cele cinci simKuri rMm'n !ricum
limitate+ pentru cM aparKin lumii fi6ice Li nu e<pl!rea6M (ec't planul fi6ic. Natura a pre)M6ut Li alte clape pe
cla)iaturM... (a+ un al Laselea+ al Laptelea simK+ (e ! altM intensitate+ (e ! altM putere. Numai cM+ pe m!ment+ !amenii s/
au limitat la cele cinci simKuri+ nu )!r sM recun!ascM cM sunt Li alte (!menii (e e<pl!rat+ (e )M6ut+ (e atins+ (e respirat.
Nu este (eci (e mirare cM nu p!t a)ea n!i sen6aKii+ mai e<tinse+ mai .!*ate+ mai su.tile. Cum se p!ate e<plica faptul
cM+ fMrM a/Li hrMni &n nici un fel cele cinci simKuri+ anumite fiinKe au percepKii care le (uc p'nM la e<ta6, ! lMr*ire a
c!nLtiinKei+ ! impresie (e plenitu(ine+ (e *ran(!are Li imensitate4
Oamenii tre.uie sM &nKelea*M cM+ necMut'n( (ec't acumularea Li amplificarea sen6aKiil!r fi6ice+ )!r a)ea mari
(ecepKii+ (e!arece sen6aKiile acestea sunt limitate. 3e ce4 Pentru cM fiecare !r*an este speciali6at, el &n(eplineLte !
funcKie (eterminatM Li nu pr!curM (ec't sen6aKii ce c!respun( naturii sale. Pentru a simKi n!i sen6aKii+ tre.uie sM ne
a(resMm alt!r !r*ane+ pe care le p!se(Mm.
O.ser)aKi !amenii, ei au p!si.ilitatea (e a )e(ea t!tul+ (e a *usta Li atin*e t!tul+ (e a cumpMra t!tul+ Li t!tuLi le
lipseLte ce)a. 3e ce4 Pentru cM ei nu Ltiu cM+ pentru a cun!aLte plenitu(inea+ a (esc!peri sen6aKii (e ! putere Li .!*MKie
&ntr/a(e)Mr e<cepKi!nale+ tre.uie sM &ncepM prin a nu mai c!nta e<clusi) pe cele cinci simKuri. ;n acest (!meniu
!rientalii sunt capa.ili (e a face e<perienKe a.s!lut (e nec!nceput pentru !cci(entali. ;n In(ia sau &n Ti.et+ (e e<emplu+
anumiKi >!*hini l!cuiesc &n *Muri sc!.ite &n pMm'nt. ;n aceastM !.scuritate+ &n liniLte a.s!lutM+ nu e<istM nici un fel (e
hranM pentru cele cinci simKuri+ pe care >!*hinul reuLeLte sM le am!rKeascM prin me(itaKie. Iar c'n( simKurile se !presc
(in funcKiune+ ele nu mai a.s!r. ener*ia psihicM (estinatM centril!r su.tili, atunci+ aceLtia se tre6esc Li >!*hinul &ncepe
sM )a(M+ sM au(M Li sM simtM+ sM atin*M elementele flui(ice (in re*iunile superi!are. IatM (eci sc!pul pentru care aceste
fiinKe e<cepKi!nale &ncearcM+ unii timp (e ani (e 6ile+ sM/Li suprime sen6aKiile )i6uale+ au(iti)e+ !lfacti)e+ etc... !prin(
!rice miLcare. RMm'ne (!ar *'n(irea: &n c!ntinuare+ ei &Li !presc p'nM Li *'n(irea+ pentru a trMi &n c!munitate t!talM cu
3i)initatea.
3umne6eu a (epus &n sufletul uman p!si.ilitMKi pe care ! e<istenKM &nt!arsM prea mult spre e<teri!r le &mpie(icM
a se tre6i. 3e altfel+ ce faceKi atunci c'n( me(itaKi4 ;nchi(eKi !chii pentru a )M putea &nt!arce atenKia spre interi!r... 3ar
aL (!ri sM a(uc ! preci6are la acest su.iect. C'n( me(itaKi+ nu rMm'neKi prea mult timp cu !chii &nchiLi: altfel+ (e )reme
ce nu sunteKi &ncM >!*hini hin(uLi+ riscaKi sM a(!rmiKi. 3eschi(eKi (in c'n( &n c'n( !chii+ fMrM a )M lMsa atenKia (istrasM
(e ceea ce )M &nc!n2!arM+ &nchi(eKi/i+ ap!i (eschi(eKi/i (in n!u... 5ine&nKeles+ pentru a me(ita se rec!man(M &n *eneral
(e a &nchi(e !chii+ pentru cM aceasta a2utM la i6!lare Li c!ncentrare. 3ar (acM &i &nchi(em prea mult timp+ a(!rmim...
Ce se petrece, (eschi6'n( !chii+ ne tre6im+ iar &nchi6'n(u/i+ ne pre*Mtim sM (!rmim. Este un pr!ces &nre*istrat
&n creier (e mili!ane (e ani+ iar natura+ care este fi(elM Li )eri(icM+ spune, -AKi &nchis !chii4 ;nseamnM cM (!riKi sM
(!rmiKi. !arte .ine+ )!m aran2a asta01 Ni iatM/)M+ scufun(at &ntr/!... -me(itaKie1 pr!fun(M0 3imp!tri)M+ c'n(
(eschi(eKi !chii+ este semnalul (e tre6ire, t!tul se pune &n miLcare+ &ncepe sM funcKi!ne6e+ creierul+ .raKele+ pici!arele...
3a+ ! micM miLcare+ ! nimica t!atM / (eschi(erea !chil!r / (eclanLea6M ! lume &ntrea*M0 AceastM pr!.lemM+ a &nchi(erii
Li (eschi(erii !chil!r+ este f!arte imp!rtantM. Vi se spune une!ri, -3ar (eschi(eKi !chii01 E un fel (e a )!r.i+ pentru cM
!chii )!Ltri sunt (eschiLi: atunci+ (espre care !chi este )!r.a4 Ei .ine+ (espre alKi !chi care sunt mai luci6i+ care au !
)e(ere mult mai pr!fun(M+ mai spiritualM. Ochii c!rpului )!stru sunt (eschiLi+ &ntr/a(e)Mr+ (ar mai a)eKi Li alKi !chi+ iar
aceLtia sunt &nchiLi. T!tuLi une!ri+ !.ser)Mm cM ei e<istM+ Li cM se p!t (eschi(e.
Une!ri+ pentru a putea (eschi(e aceLti !chi spirituali+ care )M( aspecte mai su.tile ale realitMKii+ tre.uie &nchiLi
!chii fi6ici. Alte!ri+ (imp!tri)M, &nchi6'n( !chii fi6ici &i &nchi(em pe cei spirituali Li (eschi6'n( !chii fi6ici &i
(eschi(em pe cei spirituali. Ve(eKi+ sunt nuanKe f!arte su.tile. ;ncet/&ncet+ )eKi reuLi sM (istin*eKi t!ate acestea Li sM )M
ser)iKi (e ele &n )iaKa c!ti(ianM.
Occi(entali au (us la perfecKiune )iaKa cel!r cinci simKuri. Ei &Li ima*inea6M cM &n acest fel )!r cun!aLte t!tul...
Li )!r fi fericiKi. Ei cun!sc (estule lucruri+ e a(e)Mrat+ &ncearcM multe sen6aKii+ (ar cele cinci simKuri (e)!rea6M t!atM
ener*ia l!r psihicM Li nu le rMm'ne nimic pentru partea spiritualM. ;n !cci(ent+ !amenii trMiesc prea mult sen6aKiile
fi6ice Li nu mai au ener*ie pentru a ! c!ncentra spre alte facultMKi+ care se p!t tre6i. Prea multe sen6aKii0 -TrMim1...
(esi*ur cM trMim: (ar e ! )iaKM care care ascun(e a(e)Mrata )iaKM. Tre.uie sM &nKele*eKi aceasta+ Li sM )M (eci(eKi sM
eliminaKi multe sen6aKii care &mpie(icM ! realM percepKie a lucruril!r.
La !ra actualM+ f!l!sirea (r!*uril!r se e<tin(e t!t mai mult... 3in cau6a (!rinKei (e a scMpa (in insipi(a )iaKM
c!ti(ianM+ (in ce &n ce mai mulKi !ameni cautM e)a(area &n !piu+ haLiL+ mari2uana+ c!cainM+ her!inM... T!Ki acei care
f!l!sesc aceste (r!*uri !.Kin anumite sen6aKii (e clar)e(ere+ (e clarau(iKie+ etc... care le p!t (a ilu6ia (e a atin*e stMri
(e c!nLtiinKM superi!are. 3ar se &nLalM+ Li &n timp &Li pier( chiar Li pr!priile facultMKi intelectuale Li &Li ruinea6M
sMnMtatea. Aceste (r!*uri+ (eLi sunt utili6ate (e sec!le &n Orient sau &n America (e %u(+ sunt f!arte n!ci)e pentru
sistemul ner)!s.
Hin(uLii Li Ti.etanii au ! &naltM cun!aLtere a ier.uril!r+ e ! LtiinKM care se transmite (e milenii. Unele+ se pare+
permit c'n( sunt m'ncate a trMi sMptMm'ni fMrM hranM: altele+ (e a rMm&ne 6i Li n!apte &n 6Mpe6ile Himalaiei fMrM a suferi
(e fri*. Acestea mi s/au spus: nu le/am )erificat+ (ar e p!si.il. Eu cre( &n puterea ier.uril!r. E<istM+ (e asemenea+
preparate f!arte puternice *raKie cMr!ra putem sM ne pr!)!cMm )i6iuni Li (e(u.lare. Citim+ &n anumite cMrKi+ cM &n E)ul
Me(iu se cun!Lteau p!ma(e+ un*uente+ cu care )rM2it!arele &Li un*eau c!rpul pentru a mer*e la %a.at. ;n realitate+ ele
nu mer*eau nicMieri cu c!rpul fi6ic+ ci cu c!rpul astral. AnumiKi me(ici au )erificat realitatea acest!r fen!mene. Ei au
a(aptat reKetele+ care sunt (ificil (e rec!nstituit e<act+ pentru cM nimic nu era spus clar+ Li le/au e<perimentat. ;n t!ate
aceste un*uente se intr!(uceau su.stanKe e<citante+ care pr!)!acM (e(u.larea.
3ar sM lMsMm aceastM pr!.lemM. V/am spus aceste lucruri numai pentru a )M arMta cM e<istM pr!(use e<trem (e
puternice care )M (au acces la planurile mai su.tile (ec't cel fi6ic+ (ar aceste pr!(use sunt a(esea f!arte n!ci)e. 3e
aceea )M sfMtuiesc sM nu )M ser)iKi nici!(atM (e ele. Cea mai .unM s!luKie este (e a cMuta t!ate aceste sen6aKii (e
plenitu(ine+ li.ertate+ .ucurie+ (ilatare prin mi2l!ace spirituale. IatM+ este aici (rumul re*al. A(e)MraKii (iscip!li nu
c!ntea6M pe nimic (in e<teri!r+ ei Ltiu cM 3umne6eu a (epus t!ate c!m!rile Li t!atM .!*MKiile+ t!ate pr!(usele tutur!r
la.!rat!arel!r Li farmaciil!r &n ei &nLiLi+ e suficient sM le caute Li sM le f!l!seascM. Ar fi pMcat pentru )!i+ (upM ce aKi stat
6ece+ (!uM6eci (e ani &ntr/! Lc!alM iniKiaticM+ sM nu fi &n)MKat sM puneKi &n )al!are .!*MKiile pe care le p!se(aKi.
iecare !r*an (e simK ne pr!curM ! parte (in cun!aLterea lumii Li e interesant (e Ltiut cum sunt aceste simKuri
ierarhi6ate. %imKul tactil e speciali6at &n ceea ce este s!li(+ nu atin*em nici ceea ce este *a6!s+ nici ceea ce este eteric+
un pic lichi(ele+ (ar mai ales s!li(ele. 7ustul e speciali6at pentru lichi(e. VeKi spune, -5a nu+ c'n( pun ! .!m.!anM &n
*urM+ ea e s!li(M+ Li am t!tuLi ! sen6aKie (e (ulce...- Ah0 VM )!i rMspun(e cM n/aKi stu(iat .ine pr!.lema, *ustul nu
funcKi!nea6M (ec't cu ! c!n(iKie+ ca ceea ce puneKi &n *urM sM ai.e p!si.ilitatea (e a (e)eni lichi( *raKie sali)ei. %M
luMm acum mir!sul. Este un simK care percepe mir!surile+ a(icM emanaKiile *a6!ase. Nasul are &ncM rap!rturi cu
materia+ (ar cu ! materie mai su.tilM ale cMrei particule plutesc &n aer. Mai (eparte+ &n ca6ul au6ului+ nu mai e )!r.a (e
particule materiale+ ci numai (e un(e+ )i.raKii. Ni la fel este pentru )M6. Cu )e(erea suntem apr!ape (e lumea etericM.
3eci+ )e(eKi+ cele cinci simKuri sunt ierarhi6ate+ (e la cel mai *r!sier la cel mai su.til.
3ar (acM )rem acum sM pMtrun(em &n lumea astralM+ nu ne mai putem f!l!si (e cele cinci simKuri. Ne tre.uie un
alt simK+ care sM fie a(aptat+ a(icM capa.il (e a percepe ! materie Li mai su.tilM. T!Ki aceia care nu au (e6)!ltat acest al
Laselea simK nu p!t Lti cM e<istM ! altM materie+ ! altM re*iune+ ei nu .Mnuie cM uni)ersul e parcurs (e alte )i.raKii+ care
ne p!t pr!)!ca sen6aKii mai )aste Li intense. Pentru a atin*e un !.iect+ tre.uie sM te afli l'n*M el. Pentru a/l *usta+ (e
asemenea. Pentru a respira un parfum+ putem fi+ (e2a+ la ! anumitM (istanKM. Pentru a capta un sunet+ (istanKa p!ate fi
puKin mai mare... Ni pentru )e(ere+ Li mai mare+ pentru cM !chii sunt astfel alcMtuiKi &nc't ne permit sM primim
inf!rmaKii Li instrucKiuni (e f!arte (eparte. Ve(eKi (in n!u cum natura a sta.ilit f!arte inteli*ent aceastM ierarhie &ntre
cele cinci simKuri. 3ar ea nu s/a !prit aici+ Li acum alte simKuri tre.uie sM ne punM &n c!ntact cu re*iuni mai )aste Li mai
&n(epMrtate.
C't timp fiinKa umanM nu Li/a (e6)!ltat !r*anele care p!t sM ! punM &n c!ntact cu re*iuni Li entitMKi mult mai
ele)ate+ ea nu )a cun!aLte mare lucru. Ea )a scrie+ )a )!r.i+ )a e<plica+ )a critica+ )a 2u(eca+ (ar se )a &nLela t!t
timpul+ pentru cM nu cun!aLte (ec't ! parte a realitMKii. 3acM )rea sM cun!ascM &ntrea*a realitate+ tre.uie sM e<erse6e sM
tre6eascM &n ea alte facultMKi pe care le p!se(a Li &nainte+ (ar care (!rm+ aLtept'n( sM fie utili6ate. ;ntr/! ep!cM f!arte
&n(epMrtatM+ c'n( !mul nu intrase cu a(e)Mrat &n p!sesia c!rpului sMu fi6ic+ tra(iKia iniKiaticM spune cM trMia t!t timpul
(e(u.lat+ &n afara c!rpului sMu... Mai t'r6iu+ c'n( spiritul sMu a &nceput sM c!.!are pr!*resi) &n materie+ el Li/a
(e6)!ltat facultMKi care &i permiteau sM lucre6e asupra materiei 8cele cinci simKuri9+ &n timp ce slM.eau facultMKile sale
me(iumnice. 3ar nu le/a pier(ut+ le p!se(M &ncM.
Pri)iKi c!piii. P'nM la )'rsta (e Lapte ani nu sunt c!mplet intraKi &n c!rpul l!r fi6ic, aceasta reflectM peri!a(a
c'n( umanitatea era &n acest sta(iu (e e)!luKie. ;n acea peri!a(M+ !amenii )!r.eau cu spiritele naturii Li cu sufletele
m!rKil!r+ c!municau cu ele+ le &nt'lneau+ Li c'n( mureau ei &nLiLi+ nu Ltiau (acM sunt m!rKi sau )ii. Lumea in)i6i.ilM+
lumea spiritel!r era pentru ei cea mai mare realitate: ei pluteau &n atm!sferM ca Li cum ar fi f!st imateriali+ Li numai (in
c'n( &n c'n( reintrau &n c!rpul l!r fi6ic. ;n aceste c!n(iKii+ ei nu erau pre*MtiKi sM lucre6e asupra materiei. Ori+ &n
e)!luKia l!r tre.uiau sM treacM prin aceasta. ;n pre6ent+ !amenii au a2uns sM ai.M mi2l!ace intelectuale f!rmi(a.ile
pentru a (!mina materia+ (ar &n acelaLi timp au uitat (e e<istenKa lumii spirituale+ au rupt c!ntactul cu ea. La unii+
(esi*ur+ a rMmas ! amintire+ ! intuiKie+ (ar ma2!ritatea a uitat.
E<istM (!uM f!rme (e cun!aLtere, intelectualM Li spiritualM+ (eci (acM le/am putea (e6)!lta pe am'n(!uM+ e cu
at't mai .ine. Nu tre.uie sM uitMm cM natura &nsMLi+ a(icM Inteli*enKa c!smicM are punctul ei (e )e(ere asupra e)!luKiei
!mului, ea a plMnuit (e6)!ltarea fiinKei umane &n cele (!uM sensuri+ spre materie Li spre spirit. 3ar cum e f!arte (ificil
(e (e6)!ltat cele (!uM pMrKi &n acelaLi timp+ ea a (at !mului sec!le Li milenii pentru a lucra &ntr/! sin*urM (irecKie+
lMs'n( c'te)a cMi (eschise &n cealaltM+ pentru a nu &mpie(ica e)!luKia sa spiritualM. 3eci+ pentru ep!ca actualM+ %piritul
c!smic a (ecis (e a permite !amenil!r (e a se (e6)!lta &n (!meniul sen6aKiil!r+ al )e(erii+ al au6ului+ etc... El &i lasM pe
!ameni sM c!.!are &n materie pentru a ! p!se(a+ a ! atin*e+ a ! e<pl!ra+ a ! cun!aLte+ Li mai cu seamM pentru a lucra cu
ea.
Nu )M miraKi+ aLa este+ e un pasa2. %piritul uman e !.li*at sM c!.!are+ (in ce &n ce mai pr!fun(+ &n materie
pentru a ! cun!aLte+ pe punctul (e a pier(e t!ate amintirile patriei celeste un(e trMia &n trecutul &n(epMrtat. 3ar+
cun!sc'n( (in ce &n ce mai .ine materia+ el a fMcut numer!ase achi6iKii+ Li mai ales a &nceput sM/Li (!mine materia lui
pr!prie. Pe m!ment+ (esi*ur+ numai ! micM min!ritate este capa.ilM (e aceasta+ (ar pentru !m+ sc!pul e<istenKei
terestre este (e a c!.!r& &n c!rpul fi6ic ca sM intre &n p!sesia facultMKil!r sale Li sM le utili6e6e pentru a lucra asupra
lumii e<teri!are.
C'n( spun cM spiritul uman -c!.!arM &n materie1+ su.&nKele* &n primul r'n( &n c!rpul fi6ic+ pentru a se instala+
pentru a/l lua &n p!sesie Li a pentru a/i (e)eni stMp'n. Ap!i+ (upM ce s/a instalat+ el lucrea6M la r'n(ul sMu asupra
me(iului e<teri!r. Aici+ (e asemenea+ manipulea6M lucruri, el transf!rmM+ c!nstruieLte+ (istru*e... E ! peri!a(M (e
in)!luKie+ (e c!.!r're &n materie. 3ar cum %piritul (i)in are pr!iecte *ran(i!ase pentru fiinKa umanM+ El nu ! lasM sM
c!.!are in(efinit+ sM se scufun(e c!mplet+ sM piar(M c!ntactul cu Cerul Li sM/Li uite !ri*inile. 3e &n(atM ce )a atin*e un
sta(iu suficient (e p!sesiune (e sine+ (e stMp'nire a pr!priului creier+ a pr!priil!r mem.re Li tutur!r facultMKile sale+ (e
cun!aLtere a tutur!r pr!prietMKil!r elementel!r+ atunci alte influenKe+ alte f!rKe+ alKi curenKi )!r &ncepe sM ! p!arte+ sM !
ri(ice+ Li+ pr!*resi)+ ea )a re*Msi facultMKile pe care le p!se(a &n trecut, )a cun!aLte &n acelaLi timp Li materia Li spiritul.
%e spune &n 7ene6M cM A(am Li E)a au m'ncat (in fructul Ar.!relui Cun!aLterii 5inelui Li al RMului. Aceasta
semnificM cM nu au )rut sM se mulKumeascM cu cun!aLterea spiritului+ Li cM au )rut (e asemenea sM c!.!are &n materie:
au &nceput atunci sM c!.!are+ Li aici+ prin .ucurie Li suferinKe+ prin sMnMtate Li .!li+ stu(ia6M / mai mult rMul / (e
mili!ane (e ani. 3epin(ea (e ei sM rMm'nM sus+ &n Para(is+ sM nu fi m'ncat (ec't fructele Ar.!relui VieKii eterne+ (ar+
&mpinLi (e curi!6itate+ au )rut sM )a(M ce era 2!s+ Li atunci au &nceput sM sufere (e fri*+ (e !.scuritate+ (e .!li Li (e
m!arte.
Omenirea &Li c!ntinuM+ &ncM+ c!.!r'rea... Anumite reli*ii numesc aceastM c!.!r're -pMcatul !ri*inar1. 3ar !
putem interpreta+ (e asemenea+ ca un stu(iu &n care fiinKa umanM a )rut sM se lanse6e. 3a+ acest Ar.!re al Cun!aLterii
5inelui Li RMului+ repre6enta niLte stu(ii (e fMcut+ niLte stu(ii f!rte (ificile+ pentru cM !mul tre.uia sM &nfrunte ! materie
(in ce &n ce mai (ensM. 3ar ce era rMu &n asta4 El a ales sM c!.!are sM se instruiascM+ Li a c!.!r't: acum e a('ncit &n
stu(iile sale p'nM la *'t+ pe cale (e a/Li (a seama &n ce infern s/a .M*at. Pentru m!ment+ el stu(ia6M rMul+ (ar &ntr/!
.unM 6i )a urca &nap!i pentru a stu(ia .inele.
Eu cun!sc pr!iectele Li planurile Inteli*enKei c!smice+ Ltiu cM atunci c'n( !amenii )!r stMp'ni Li (!mina
materia *raKie cel!r cinci simKuri+ ei )!r &ncepe sM se a)'nte spre &nMlKimi pentru a/Li (e6)!lta simKurile spirituale. 3eci+
cei care (!resc sM a)anse6e pe (rumul e)!luKiei+ sM &nceapM sM re(ucM (in sen6aKiile pe care le &ncearcM prin cele cinci
simKuri pentru a cMuta (e acum &nainte &n ei &nLiLi. ;nMuntru e )astitate+ .!*MKie... tre.uie numai sM cMutMm0

Cap II AURA

T!t ceea ce e<istM+ !amenii+ animalele+ plantele+ Li chiar pietrele+ emit particule+ pr!(uc emanaKii+ Li aceastM
atm!sferM flui(icM+ su.tilM+ care &nc!n2!arM !rice lucru+ ! numim aurM. E)i(ent+ ea nu este )i6i.ilM+ cu e<cepKia
clar)M6Mt!ril!r+ multM lume nici nu Ltie cM e<istM. Aura este (eci acest fel (e hal!u care &nc!n2!arM fiecare fiinKM umanM+
cu (iferenKa cM la unii este )astM+ lumin!asM+ puternicM+ p!se(M )i.raKii intense+ &n timp ce la alKii+ (in c!ntrM+ e micM+
LtearsM+ ur'tM.
Putem c!mpara aura cu pielea. Cun!aLteKi imp!rtanKa pielii pentru c!rpul fi6ic. Ea are numer!ase funcKii. Mai
&nt'i+ are ! funcKie (e pr!tecKie+ e un scut+ ! carapace, pr!tecKie &mp!tri)a L!curil!r+ c!ntra su.stanKel!r n!ci)e+ c!ntra
(iferenKel!r (e temperaturM+ etc... Ap!i+ ! funcKie (e schim.+ pentru cM pielea a.s!ar.e+ respirM Li eliminM. ;n fine+
pielea este un !r*an (e simK+ pentru cM prin interme(iul ei simKim temperatura+ c!ntactul+ (urerea+ etc... 3ar+ nu mM )!i
!pri la aceste funcKii+ nu e (!meniul meu+ (acM )reKi inf!rmaKii (etaliate+ le )eKi *Msi &n cMrKile (e anat!mie Li fi6i!l!*ie.
Ceea ce mM interesea6M e sM fac ! paralelM &ntre piele Li aurM. Aura p!se(M aceleaLi funcKii ca Li pielea. Putem spune cM
este pielea sufletului+ ea este cea care/l &m.racM+ care &l pr!te2a6M+ care &i (M sensi.ilitatea+ Li+ &n fine+ ea e cea care
permite sM lase sM treacM curenKii c!smici care permit schim.uri &ntre sufletul uman Li t!ate creaturile+ p'nM la astre+
&ntre sufletul unei creaturi Li %ufletul uni)ersal.
Putem+ (e asemenea sM c!mparMm aura cu atm!sfera care &nc!n2!arM pMm'ntul. 3a+ e e<tra!r(inar0 PMm'ntul
p!se(M ! per(ea (e pr!tecKie+ pielea sa. Ea e un pic mai &n*r!LatM ca a n!astrM+ e a(e)Mrat+ (ar 2!acM e<act acelaLi r!l.
7raKie atm!sferei sale+ pMm'ntul e)itM multe peric!le &n cursa sa prin spaKiu0 T!ate c!rpurile ce )in (in spaKiu Li care ar
putea pr!(uce catastr!fe (acM ar a2un*e pe pMm'nt+ sunt !.li*ate sM intre mai &nt'i &n c!ntact
cu atm!sfera un(e sunt+ &n *eneral+ (e6inte*rate. Atm!sfera ne pr!te2a6M (e asemenea (e alte
peric!le cum ar fi anumite ra(iaKii c!smice+ care ar fi m!rtale pentru n!i+ (ar care tra)ers'n( atm!sfera sunt
neutrali6ate (e elementele chimice cu care e impre*natM.
Prin interme(iul aurei n!astre se pr!(uce un schim. ne&ntrerupt &ntre n!i Li f!rKele naturii. T!ate influenKele
c!smice+ planetare Li 6!(iacale care se (e)ersea6M c!nstant &n spaKiu+ )in p'nM la n!i+ Li (upM calitatea aurei n!astre+
(upM sensi.ilitatea sa+ puritatea Li cul!rile sale primim ! anume f!rKM sau nu. Aura repre6intM+ (eci+ antenele n!astre+ e
un aparat care captea6M mesa2e+ un(e+ f!rKe care ne )in (in uni)ers. %M presupunem acum cM e<istM &n lume anumite
influenKe nefaste. 3acM a)eKi ! aurM f!arte puternicM+ f!arte lumin!asM+ aceste f!rKe nu p!t trece Li a2un*e la c!nLtiinKa
)!astrM pentru a )M atin*e+ a )M 6(runcina+ a )M )MtMma. 3e ce4 Pentru cM+ &nainte (e a )M atin*e+ ele tre.uie+ mai &nt'i+
sM &nt'lneascM aura )!astrM. Aceasta este ! ! .arierM+ un 6i(+ sau ca ! )amM la fr!ntierM+ Li la aceastM )amM se *Msesc
an*a2aKi care nu lasM sM treacM nimeni+ fMrM sM )erifice ce are &n .a*a2e+ &n maLini. AceLti )ameLi acKi!nea6M &n
e<teri!rul c!nLtiinKei n!astre+ (ar ei p!t sM ne a)erti6e6e. 3iferenKiem funcKiile aurei+ (ar &n realitate ele sunt le*ate,
sensi.ilitatea+ schim.ul Li pr!tecKia+ t!ate se fac &n acelaLi timp.
Acum+ ce fact!ri acKi!nea6M pentru f!rmarea aurei4 La fel ca la f!rmarea pielii. E<istM piele !r(inarM+
6*runKur!asM+ uscatM+ Li altele+ (in c!ntrM sunt suple+ fine+ plMcute... Apr!ape !ricine+ e capa.il ca (intr/! pri)ire sM
2u(ece calitatea unei pieli. Ni (e ce (epin(e aceastM calitate4 3e t!t !r*anismul+ (e .una funcKi!nare sa fi6i!l!*icM Li
fi6icM. Omul e cel ce &Li f!rmea6M pielea.
3a+ pielea p!ate sM ne (e6)Mluie multe lucruri. 3acM ea e finM Li spiritualM+ &nseamnM cM !mul e spiritual+ pentru
cM nimeni nu/Li p!ate f!rma ! piele care nu/i c!respun(e. Inc!nLtient+ !mul lucrea6M asupra pielii sale+ Li+ (acM Ltie
cum sM Li/! facM+ p!ate chiar sM ! schim.e. E)i(ent+ e f!arte *reu+ (ar e p!si.il Li este f!arte imp!rtant. ;ntre* (estinul
!mului (epin(e (e pielea sa+ pentru cM relaKiile sale cu !amenii Li lumea e<teri!arM (epin( (e ea. VM spun acestea
pentru a reflecta. iecare (etaliu al pielii are ! semnificaKie. Chiar Li c!nsistenKa sa 8luci!asM+ suplM+ (urM+ flascM+
m!ale9 reflectM calitMKile+ caracteristicile esenKiale ale unei fiinKe, re6istenKa sa+ )!inKa sa+ acti)itatea sa+ sau+ (in c!ntrM+
slM.iciunea sa+ lene)ia sa Li (eficienKele sale.
3estinul !mului+ succesele sale+ eLecurile sale+ t!tul este &n piele. %tr'n*'n( m'na cui)a+ spun'n(u/i, -5unM
6iua0 Ce mai faceKi41 putem (esc!peri calitMKile sale esenKiale. 3acM cun!aLtem c!resp!n(enKele+ str'n*'n( m'na
cui)a+ putem sM ne facem ! i(ee (espre calitMKile Li (efectele sale. 3ar cum m'inile se str'n* aut!mat+ fMrM a (a atenKie
la ce)a... nu (esc!perim nimic. %tr'n*em m'na cui)a pentru a sta.ili un c!ntact+ a face un schim. cu ! altM pers!anM
Li+ &n acest schim.+ tre.uie sM (Mm ceea ce a)em .un+ iar celMlalt+ la r'n(ul sMu+ tre.uie sM facM la fel. 3acM acest *est
nu a(uce nimic+ mai .ine sM nu/l facem.
3ar+ sM re)enim la aurM. Cum )/am spus+ ea e c!nstituitM (in emanaKii+ (ar nu numai ale c!rpului fi6ic+ pentru
cM acestea nu sunt suficiente pentru a f!rma aura. Aura+ e mai c!mple<M+ e ! c!m.inaKie a tutur!r emanaKiil!r a tutur!r
c!rpuril!r su.tile+ Li fiecare (intre ele+ prin emanaKiile sale+ a(au*M n!i nuanKe. C!rpul eteric al !mului f!rmea6M ! aurM
care penetrea6M aura c!rpului fi6ic Li aceastM aurM a c!rpului fi6ic Li eteric ne aratM sMnMtatea Li )i*!area sa. C!rpurile
astral Li mental+ prin acti)itatea l!r / sau inerKia l!r /+ calitMKile / sau (efectele / l!r+ a(au*M alte emanaKii+ alte cul!ri la
aura (e mai sus+ (e6)Mluin( astfel natura sentimentel!r Li *'n(uril!r !mului. Ni (acM c!rpurile cau6al+ .u(hic Li atmic
sunt tre6ite+ ele a(au*M alte cul!ri+ mai lumin!ase+ alte )i.raKii+ mai puternice.
EmanaKiile cel!r trei c!rpuri superi!are f!rmea6M c!rpul (e sla)M+ pe care ap!st!lul Pa)el l/a menKi!nat &n
Epist!lele sale. V/am mai )!r.it (espre acest lucru. ;l numim (e asemenea c!rpul nemurit!r+ c!rpul luminii sau c!rpul
lui Christ!s. C'n(+ &n m!mentul schim.Mrii la faKM pe muntele Ta.!r+ Iisus a apMrut cu M!ise Li Ilie (iscip!lil!r Petru+
Iac!) Li I!an+ era at't (e lumin!s Li ra(i!s cM ei nu au putut sup!rta aceastM strMlucire Li au cM6ut la pMm'nt. -aKa sa
strMlucea ca s!arele+ spun E)an*heliile+ )eLmintele sale au (e)enit al.e+ ca Li lumina.1 AceastM transfi*urare era !
manifestare a c!rpului (e sla)M.
C!rpul (e sla)M+ ca Li aura+ este ! emanaKie a fiinKei umane+ (ar &n timp ce aura e<primM t!talitatea fiinKei /
(efectele ca Li calitMKile / c!rpul (e sla)M este e<presia )ieKii spirituale cele mai intense. 3e aceea+ c!rpul (e sla)M se
manifestM numai la mari MaeLtrii. 7raKie acestui c!rp+ cu a(e)Mrat pur Li lumin!s ei )in(ecM .!lna)ii+ a(uc
.inecu)'ntMri pe !riun(e trec Li cMlMt!resc prin spaKiu.
Aura este (eci fu6iunea tutur!r emanaKiil!r fiinKei &ntre*i. 3e aceea+ c'n( un IniKiat )rea sM cun!ascM !
pers!anM+ el nu !.ser)M anume aparenKa sa e<teri!arM, fi6i!n!mia+ *esturile+ lim.a2ul sMu: nu+ ci el se strM(uie sM/i
simtM aura. T!ate cul!rile+ f!rKele Li emanaKiile flui(ice care !mul le rMsp'n(eLte &n 2urul sMu+ Li pe care nu le p!ate
ascun(e+ nici c!ntr!la+ iatM+ ce !.ser)M IniKiatul0 Anumite pers!ane sunt a(e)MraKi artiLti &n camufla2, ele &Li stMp'nesc
perfect *esturile+ pri)irea+ )!cea+ lim.a2ul. Ceea ce nu Ltiu+ este cM ele nu au nici ! putere asupra manifestMril!r su.tile
ale )ieKii l!r interi!are. 7'n(urile l!r+ sentimentele l!r+ creea6M f!rme+ cul!ri pe care ele nu au nici ! putere sM le
schim.e sau sM le ascun(M. 3e aceea+ pentru un IniKiat+ t!tul este clar, (acM fiinKele sunt &n arm!nie sau &n (e6!r(ine+
(acM emanM (in ele ce)a c!nstructi)+ .enefic+ lumin!s+ ! atm!sferM care te &ntMreLte sau te purificM+ sau+ (in c!ntrM+ te
&m.'cseLte+ el simte ime(iat. Ni chiar Li sMnMtatea este )i6i.ilM pe aurM+ starea ficatului+ a plMm'nil!r+ a creierului+ etc...
t!ate acestea sunt )i6i.ile &n aurM.
Aura repre6intM (eci ! carte+ (ar ! carte at't (e su.tilM+ &nc't e (ificil sM/Ki faci ! i(ee. Ni aLa cum nu e<istM (!uM
creaturi cu aceleaLi amprente (i*itale+ nu e<istM+ (e asemenea+ (!uM creaturi care au aceeaLi aurM+ pentru cM aura
repre6intM t!talitatea fiinKei umane.
Atm!sfera pMm'ntului e impre*natM (e emanaKiile !amenil!r+ animalel!r+ plantel!r+ pietrel!r+ apel!r+ munKil!r Li
a tutur!r f!rKel!r care )in (e la planete Li stele. La fel e Li aura umanM: e ! sinte6M )astM+ f!arte .!*atM a t!t ceea ce
e<istM &n !m. 3e altfel+ mineralele+ plantele Li animalele au (e asemenea ! aurM+ (ar ! aurM numai fi6icM. Mineralele+
metalele Li cristalele pr!iectea6M anumite f!rKe care f!rmea6M &n 2urul l!r un fel (e mic c'mp ma*netic+ c!l!rat.
La plante+ c!rpul eteric a(au*M )italitatea+ ne)!ia (e a creLte Li c!nferM ! aurM mai intensM+ (e )italitate mai
mare (ec't cea a mineralel!r. La animale+ aura e Li mai .!*atM pentru cM ele au (e2a un c!rp astral+ c!rpul (!rinKel!r. ;n
*eneral+ ele nu au &nceput sM/Li (e6)!lte c!rpul mental+ &n timp ce la unele animale+ cum ar fi c'inele+ calul+ elefantul+
maimuKa... .i!l!*ii *Msesc un &nceput al facultMKii (e a *'n(i. E ! *'n(ire ru(imentarM+ (esi*ur+ (ar &n )ecinMtatea
!amenil!r+ c!rpul l!r mental &ncepe sM se (e6)!lte+ pentru cM !amenii+ !cup'n(u/se (e animale+ iu.in(u/le+ &n*ri2in(u/
le+ c!ntri.uie mult la e)!luKia l!r. C't (espre !ameni+ ei (e6)!ltM c!rpul l!r mental &ntr/un m!( pr!(i*i!s: ei nu ! fac
t!t timpul &n sensul fa)!ra.il+ (ar cei ce Ltiu sM se c!n(ucM Li sM/Li (esM)'rLeascM *'n(irea+ &Li &ntMresc en!rm aura.
C't (espre sfinKi+ pr!feKi+ IniKiaKi+ prin a(!rarea Li iu.irea l!r pentru Creat!r+ ei &Li (e6)!ltM c!rpul l!r cau6al+
c!rpul l!r .u(hic Li c!rpul l!r atmic care f!rmea6M ! aurM (e ! splen(!are e<tra!r(inarM cu cul!ri &ntr/! c!ntinuM
miLcare+ ca f!curile (e artificii. Aura l!r este+ (e asemenea+ f!arte )astM+ se p!)esteLte cM aura lui 5u(ha se &ntin(ea pe
mai multe le*he. 3a+ marii MaeLtri sunt capa.ili sM/Li mMreascM aura pentru a putea cuprin(e ! &ntrea*M re*iune su.
pr!tecKia l!r Li sM penetre6e &n acelaLi timp aura tutur!r !amenil!r ce l!cuiesc &n acea re*iune pentru a le insufla ! )iaKM
n!uM. Ei nu au altM (!rinKM sau sc!p (ec't (e a/Li lMr*i aura pentru a se &ntin(e Li a prin(e su. aripile l!r+ cum se spune+
un numMr c't mai mare (e creaturi. IatM i(ealul l!r0 E *ran(i!s+ e su.lim. Prin aura l!r+ ei purificM atm!sfera &n 2urul
l!r+ ! &nfrumuseKea6M+ iluminea6M Li re&n)ie creaturile. Prin aurM lucrea6M+ (e asemenea asupra *r'nel!r Li )e*etaKiei Li
schim.M curenKii atm!sferici. 3a+ aura IniKiaKil!r este ce)a (i)in0
7raKie acestei aure imense+ care le permite sM atin*M nenumMrate re*iuni ale uni)ersului+ IniKiaKii a2un* la !
&nKele*ere pr!fun(M a lucruril!r+ care nu este ! &nKele*ere intelectualM. 3e aceea+ )!i tre.uie+ (e asemenea+ sM !priKi
intelectul )!stru sM ai.M pre!cupMri care nu )M a(uc nici )i6iuni celeste nici .eatitu(ine Li sM )M a)'ntaKi+ *raKie unei
aure puternice+ lumin!ase+ spre re*iuni su.lime un(e )eKi &n)MKa cum a creat 3umne6eu lumea Li ce a scris prin
interme(iul stelel!r+ munKil!r+ lacuril!r+ pMsMril!r+ animalel!r+ plantel!r. Pentru a creLte intensitatea+ puritatea Li puterea
aurei+ esenKial este sM a)em un i(eal &nalt (e a munci aspra n!uM &nLine+ sM &n(eplinim acte n!.ile Li 2uste+ sM a)em
*'n(uri Li sentimente pure.
Acei care *Msesc cM natura actel!r+ *'n(uril!r Li sentimentel!r l!r nu are nici ! imp!rtanKM pentru cM m!rala Li
reli*ia sunt acum ce)a perimat+ (e care tre.uie sM ne (e.arasMm+ &Li ur'Kesc aura Li nu pr!(uc (ec't cul!ri spMlMcite Li
mur(are+ )i.raKii ha!tice Li (i6arm!ni!ase+ pe care alKii+ &n m!( inc!nLtient+ le simt Li se &n(epMrtea6M. Nu iu.im (ec't
ceea ce este pur+ lumin!s+ arm!ni!s+ Li cel care )rea sM fie iu.it tre.uie sM &nKelea*M cM nu tre.uie (ec't sM lase sM intre
&n el f!rKe pure Li lumin!ase. Pentru acei care cautM (ra*!stea+ puterea+ sau lumina+ nu e<istM altM met!(M (ec't cea (e a
lucra asupra aurei l!r+ pentru a &nlMtura cul!rile Lterse care (istru*+ prin )i.raKiile l!r+ t!t ceea ce este .un &n alKii. O
LtiKi+ cine)a stM a.ia cinci minute apr!ape (e (umnea)!astrM+ ap!i )M cMutaKi &n 6a(ar inspiraKia+ .ucuria+ cre(inKa &n
3umne6eu. T!tul a (ispMrut... AlKii stau cinci minute cu )!i Li sunteKi re)i*!raKi+ )echile )!astre celule au (ispMrut Li
(in n!u a)eKi cre(inKM+ (in n!u a)eKi elan. Cau6a acest!r schim.Mri+ tre.uie sM ! LtiKi+ este aura l!r.
3in acest m!ti)+ aura este ca un instrument ma*ic &n m'na IniKiaKil!r. Cum ea face parte (in ei &nLiLi+ !riun(e
mer*+ ei &m.unMtMKesc re*atul mineralel!r+ plantel!r+ animalel!r Li !amenil!r. Ni aceasta nu se !preLte aici. Prin aura sa+
un Maestru a2utM chiar Li (es&ncarnaKii+ care sunt miliar(e Li miliar(e &n spaKiu... 3a+ aura sa cautM sM se &ntin(M+ chiar Li
ac!l!+ &n cealaltM lume. Eu cun!sc aceastM pr!.lemM+ am stu(iat/!. Un Maestru ameli!rea6M (estinul a numer!ase
fiinKe (in lumea astralM Li (in lumea mentalM: (acM pe pMm'nt el nu se !cupM (ec't (e un numMr mic (e !ameni+ pe (e
altM parte+ este+ fMrM &n(!ialM+ &n c!ntact cu ! multitu(ine (e creaturi care )in sM se &ncMl6eascM+ sM se lumine6e la aura
sa Li sM primeascM un pic (e )italitate pentru a e)!lua.
3a+ munca )erita.ilM a maril!r MaeLtrii nu este aici+ printre !ameni: pe partea cealaltM munca l!r e mult mai
intensM+ chiar (acM nu )e(em nimic. Marii MaeLtrii+ care au reali6at (in t!atM inima l!r+ (in t!t sufletul l!r+ (in t!t
spiritul l!r acest i(eal (e a/l ser)i pe 3umne6eu+ au tre6it c!rpurile l!r cau6al Li .u(hic+ ale cMr!r )i.raKii atin* chiar Li
creaturi care trMiesc pe alte planete. Ni &n acelaLi fel+ MaeLtrii care trMiesc pe alte planete atin* creaturile terestre+ Li
astfel se face un schim.+ nu numai &n sistemul s!lar+ (ar &n &ntre* c!sm!sul. 3umne6eu n/a sta.ilit limite+ nici fr!ntiere
&n uni)ers+ Li (acM se spune cM (ra*!stea este at!tputernicM+ este pentru cM ea p!ate tra)ersa spaKiul pentru a atin*e
astrele+ planetele Li a atin*e entitMKile cele mai &n(epMrtate.
Pentru ce s/au repre6entat sfinKii cu ! aure!lM &n 2urul capului4 ;n trecut+ e<ista ! &ntrea*M LtiinKM a cul!ril!r care
a e<plicat cM fiecare )irtute se e<primM prin interme(iul unei cul!ri particulare Li aura e f!rmatM (in cul!rile pr!(use (e
aceste )irtuKi. %finKii au f!st fiinKe (e ! mare puritate+ care )!iau sM se apr!pie (e 3umne6eu+ sM se t!peascM &n El
pentru a/L cun!aLte Li a (e)eni asemenea Lui+ Li &n aceastM (!rinKM (e cun!aLtere+ ei a2un*eau la ! anume penetrare+ !
anume &nKelepciune Li ! cul!are *al.enM (e aur t'Lnea (in pr!fun6imea fiinKei l!r+ &n)Mluin(u/i. E<istM t!t felul (e
nuanKe (e *al.en+ (e la *al.enul cel fin+ (elicat+ p'nM la *al.en (e aur. iecare nuanKM are ! semnificaKie+ Li se p!t
spune multe (espre acest su.iect care atin*e ! pr!.lemM alchimicM, cum sM transf!rmi t!atM materia &n aur flui(ic.
3acM (iscip!lul nu/Li (e6)!ltM anumite calitMKi Li )irtuKi pentru a se pr!te2a+ inamicii intrM &n el+ iar el nu mai
p!ate sM scape (e ei. Atunci+ cum sM ne pr!te2Mm4 Lucr'n( asupra aurei+ asupra puritMKii Li *ran(!rii sale. iecare (intre
aceste caracteristici (epin( (e )irtuKile asupra cMr!ra !mul a lucrat. 3acM !mul este pur+ aura sa (e)ine limpe(e Li
transparentM. 3acM e inteli*ent+ aura este (in ce &n ce mai lumin!asM. 3acM trMieLte ! )iaKM intensM+ ea )i.rea6M mult.
3acM are )!inKM puternicM+ ea (e)ine f!arte puternicM. 3acM se c!ncentrea6M spre pr!.leme spirituale+ ea se lMr*eLte+ se
amplificM Li (e)ine imensM. Ni frumuseKea+ a(icM frumuseKea cul!ril!r+ (epin(e (e arm!nia &ntre calitMKi Li )irtuKi. Aura
mai are multe nuanKe+ (ar )/am spus esenKialul.
3eci+ cei care au t!t timpul *'n(uri .une+ cre(inKM+ speranKM+ .unMtate+ puritate+ sunt .eneficiarii tutur!r
.!*MKiil!r naturii Li ceea ce este rMu nu p!ate sM/i atin*M+ sM intre &n ei. Astfel+ ei sunt pr!te2aKi+ ca (e un scut. %cutul pe
care &l p!artM ca)alerii &n p!)eLti nu e nimic altce)a (ec't sim.!lul aurei. Ni sa.ia ca)alerului4 Acestea sunt pr!iecKii
(e luminM care ies (in !m. Ve(eKi+ sunt (!uM sim.!luri. Aura+ aceastM incintM care ne &nc!n2!arM+ repre6intM principiul
feminin: Li *'n(irea pe care !mul ! pr!iectea6M+ sau spiritul sMu care se lansea6M &n spaKiu+ repre6intM principiul
masculin+ acti)+ (inamic. Aceste (!uM sim.!luri+ al scutului Li al sa.iei+ care )in (in antichitate+ repre6intM+ (eci+ cele
(!uM principii, principiul feminin+ aura+ Li principiul masculin+ acti)+ *'n(irea susKinutM (e )!inKM+ care 6.!arM ca !
sM*eatM. 3e altfel+ sa.ia+ sM*eata+ lancea au repre6entat &nt!t(eauna principiul masculin+ acti). ;n astr!l!*ie+
%M*etMt!rul+ care tra*e sM*eKi cu arcul+ este sim.!lul IniKiatului care pr!iectea6M *'n(irea sa. El tra*e cu arcul pentru a
pr!te2a !raLul IniKiaKil!r+ pentru ca nici un inamic sM nu p!atM intra.
Pri)iKi cum+ &n plan fi6ic+ !amenii au Ltiut sM perfecKi!ne6e unelte Li aparate cu care tre.uie sM lucre6e sau sM se
apere. Aspirat!arele au &nl!cuit mMturile+ tract!arele au &nl!cuit cMruKele+ tancurile+ rachetele au &nl!cuit sM*eKile+
lMncile Li .ai!netele. 3ar+ &n plan spiritual+ !amenii rMm'n sMraci+ (e6armaKi. Ni t!tuLi+ e<istM t!t felul (e mi2l!ace Li
arme. T!t ce am putut *Msi &n plan fi6ic are echi)alentul sMu &n plan spiritual. ;n planul fi6ic+ pielea Li )eLmintele ne
pr!te2ea6M c!rpul fi6ic+ &n planul spiritual aura 2!acM acest r!l.
Nu e<istM pr!tecKie mai eficace (ec't ! aurM purM Li lumin!asM. 3esi*ur+ t!ate !.iectele+ fi*urile Li f!rmulele
ma*ice menKi!nate (e tra(iKia e6!tericM au raKiunea l!r (e a fi+ t!ate au un sens pr!fun(+ (ar nici ! f!rmulM+ nici un
talisman nu e aLa puternic ca aura. ;nainte (e a ne a(resa spiritel!r+ Li mai ales spiritel!r infernale+ un Ma* trasea6M un
cerc pentru a &nscrie+ &n interi!r+ numele lui 3umne6eu sau sim.!luri: acest cerc este ! repre6entare a aurei. Nu putem
sM ne impunem ('n( !r(ine spiritel!r tene.r!ase (acM nu a)em &n 2urul n!stru un cerc pr!tect!r+ ! aurM puternicM. La
m!(ul *eneral+ putem spune+ (e asemenea+ cM nu )!m !.Kine re6ultate spirituale (acM nu a)em &n 2urul n!stru un cerc
(e pr!tecKie+ a(icM aura c!mpusM (in )irtuKi Li f!rKe (i)ine care sim.!li6ea6M numele 3!mnului &nscris &n cerc.
3ar multM lume se amestecM &n practicile ma*ice fMrM sM cun!ascM !ri*inea sim.!luril!r pe care le utili6ea6M+
fMrM a &nKele*e sensul a ceea ce fac. Ei se mulKumesc sM se c!nf!rme6e ritualuril!r in(icate &n cMrKi+ fMrM sM se *'n(eascM
cM &n interi!r tre.uie+ (e asemenea+ sM trase6e un cerc Li sM &nscrie numele 3!mnului+ a(icM sM (!.'n(eascM )irtuKi care
sM f!rme6e ! aurM (e puritate+ sfinKenie+ (e luminM Li (e (ra*!ste. Ei i*n!rM t!ate acestea+ (e aceea+ &n ciu(a cercului+ ei
sunt )ulnera.ili. Acest cerc nu se trasea6M &n e<teri!r+ iar &n interi!r ei nu sunt &n re*ulM+ (eci nu sunt pr!te2aKi.
C'n( se spune cM ma*ul+ Kin'n( &n m'nM ! .a*hetM sau ! sa.ie+ se plasea6M &ntr/un cerc Li citeLte f!rmule (intr/
! carte+ este e<act+ (ar pentru IniKiat+ fiecMruia (intre aceste (etalii &i c!respun(e ce)a care tre.uie sM p!se(e &n interi!r.
IniKiatul tre.uie+ mai &nt'i+ sM ai.M .a*heta ma*icM &n interi!r+ sa.ia &n interi!r+ Li cartea (e asemenea+ &n interi!r.
IniKiatul citeLte+ Li cartea repre6intM cun!aLterea tutur!r f!rKel!r Li tutur!r spiritel!r naturii. 5a*heta ma*icM+ sau sa.ia+
repre6intM )!inKa cu care tre.uie sM lucre6e. 3acM nu are aceastM .a*hetM+ aceasta &nseamnM cM nu p!se(M )!inKM Li nu
)a putea c!n2ura spiritele.
Ni acum+ cum sM lucrMm asupra aurei4 Putem sM ! facem &n (!uM maniere. Mai &nt'i+ prin )!inKa c!nLtientM+
a(icM c!ncentr'n(u/ne asupra cul!ril!r+ ima*in'n(u/ne cM &nn!tMm &n cul!rile cele mai pure+ cele mai lumin!ase.
Pentru a a)ea ! i(ee e<actM asupra cel!r Lapte cul!ri+ tre.uie sM )M ser)iKi (e ! prismM. Cul!rile pe care le )e(eKi &n
naturM+ ale fl!ril!r sau ale pMsMril!r nu sunt e<act cele ale luminii s!lare. ;n timp ce+ cu a2ut!rul prismei )e(eKi e<act ce
sunt cu a(e)Mrat r!Lul+ p!rt!caliul+ *al.enul+ )er(ele+ al.astrul Li )i!letul. Ap!i+ puteKi face face un e<erciKiu
ima*in'n(u/)M cum cul!rile ies (in )!i Li se pr!pa*M &n spaKiu+ cM sunteKi scufun(at &n aceastM luminM+ &n aceste cul!ri+
cM sunteKi &nc!n2uraKi (e ! sferM lumin!asM Li cM trimiteKi &n t!t uni)ersul (ra*!stea )!astrM. Acestea sunt e<erciKii f!arte
plMcute+ se p!ate sM nu mai )reKi sM )M !priKi+ fMc'n(u/le0
A (!ua met!(M este (e a munci asupra )irtuKil!r, puritate+ rM.(are+ in(ul*enKM+ *ener!6itate+ .unMtate+ speranKM+
cre(inKM+ smerenie+ (reptate+ (e6interes. AceastM a (!ua met!(M este cea mai si*urM. LucraKi asupra )irtuKil!r Li )irtuKile
f!rmea6M aura. E)i(ent+ puteKi aplica am.ele met!(e+ e Li mai .ine. Prin )irtuKi aceasta se face natural: prin )!inKM
c!nLtientM aceasta se face (e asemenea+ (ar e mai puKin eficace. 3e!arece+ sM presupunem cM )M c!ncentraKi &n fiecare
6i asupra aurei+ (ar &n acelaLi timp trMiKi ! )iaKM !r(inarM+ cMlc'n( le*ile (i)ine, pe (e ! parte c!nstruiKi+ (ar pe (e altM
parte (istru*eKi. 3e aceea e mai .ine sM &m.inaKi cele (!uM met!(e, sM trMiKi ! )iaKM !nestM+ purM+ plinM (e iu.ire+ Li &n
acelaLi timp sM lucraKi c!nLtient asupra aurei+ prin ima*inaKie.
Cum )/am spus+ pe mMsura (e6)!ltMrii sale+ aura )M )a permite sM c!municaKi cu t!ate re*iunile spaKiului.
%tu(iaKi planetele sistemului n!stru s!lar, le separM mili!ane (e =il!metri+ (ar &n realitate ele se atin*+ fu6i!nea6M Li
f!rmea6M ! unitate. 3a+ numai &n aparenKM sunt separate. %M luMm e<emplul PMm'ntului, c!ntinentele au ! anumitM
&ntin(ere+ (ar apele sunt &n mai mare pr!p!rKie (ec't c!ntinentele: la r'n(ul sMu+ atm!sfera *a6!asM care &nc!n2!arM
planeta !cupM (e mai multe !ri )!lumul sMu: ap!i+ (easupra atm!sferei+ Terra are un c!rp eteric+ un c!rp astral Li un
c!rp mental+ &ncM Li mai )ast... Pentru cM Terra e ! creaturM )ie+ inteli*entM+ care are (e asememnea suflet Li spirit. Ni
cum e la fel Li pentru alte planete+ atunci+ )e(eKi+ t!tul se &ntrepMtrun(e. C!rpurile l!r fi6ice sunt &n(epMrtate+ (ar aura
l!r+ emanaKiile l!r se atin*+ fu6i!nea6M. Astfel putem e<plica+ &n astr!l!*ie+ influenKele planetare: *raKie aurei l!r+
planetele se &ntrepMtrun( Li acKi!nea6M unele asupra alt!ra Li asupra creaturil!r care le l!cuiesc.
Multe lucruri (espre aurM nu sunt &ncM e<plicate+ (ar esenKialul este sM &n)MKaKi sM )M !cupaKi (e aura )!astrM+ aLa
cum )M !cupaKi (e piele. aceKi .Mi+ ! &n*ri2iKi+ nu/i aLa4... 3ar+ e)i(ent+ pentru aurM e puKin mai *reu, nu putem sM/i
aplicMm l!Kiuni+ creme... sau .iftecuri+ pentru a ! &n(ulci0 3e altfel+ chiar Li pentru piele+ reme(iile nu sunt *r!6a)e.
E<istM femei care nu se spalM pe faKM+ spun'n(u/Li cM nu )!r sM/Li strice pielea. 3ar nu e<istM nimic mai minunat (ec't
apa0 LMsaKi t!ate aceste l!Kiuni Li creme care sunt chiar pericul!ase, nu LtiKi ce )M pMtrun(e prin p!ri.
Umanitatea (e acum e !.iLnuitM sM &m.unMtMKeascM numai aparenKa+ (ar &n )iit!r se )a insista asupra a)anta2el!r
aspectel!r pMrKil!r interi!are+ Li+ &n l!c sM aler*e la t!ate institutele (e frumuseKe terestre+ femeile )!r intra &n pr!priul
l!r institut (e frumuseKe spiritual+ a(icM )!r lucra asupra aurei l!r. Acesta e un )erita.il institut (e frumuseKe. O aurM
intensM+ lumin!asM &nfrumuseKea6M... Li+ cel puKin+ e ! frumuseKe (ura.ilM0 Pe c'n(+ ! femeie care iese (intr/un institut
(e frumuseKe este )eselM pentru #C (e !re... (ar p!im'ine+ ce ta.l!u )echi0 Ei (a+ aceasta e pentru cM &m.unMtMKirea nu
)ine (in interi!r+ iar t!t ceea ce nu )ine (in interi!r+ nu (urea6M.
Particulele emanate (e un mare Maestru sunt (MtMt!are (e )iaKM+ intense+ lumin!ase+ puternice. Penetr'n( aura
n!astrM+ aceste particule intrM &n structura n!astrM Li transf!rmM fiinKa n!astrM. Aceia care au primit cu (ra*!ste aceste
emanaKii+ )!r &ncepe+ &ntr/! 6i+ sM *'n(eascM ca Li maestrul l!r+ sM se p!arte ca el+ sM (e)inM li.eri ca el. 3esi*ur+ aceasta
nu se &nt'mplM (ec't (upM ani (e 6ile+ (ar se &nt'mplM. 3in pMcate+ !amenii nu se !presc nici!(atM asupra acestei pMrKi
in)i6i.ile. Ei nu se .a6ea6M (ec't pe ceea ce le putem arMta+ sau pe ceea ce p!t atin*e. Partea in)i6i.ilM ! ne*li2ea6M. Ni
t!tuLi+ e at't (e imp!rtantM0
3eci+ (eci(eKi/)M sM lucraKi asupra aurei Li )eKi &nKele*e multe lucruri. C'n( sunteKi furi!Li sunteKi &nc!n2uraKi (e
cul!area r!Lie ca f!cul+ (ar un r!Lu &ntunec!s+ mur(ar+ f!arte (iferit (e r!Lul tran(afiriu ce c!respun(e (ra*!stei. Ni
(acM nu a)eKi cre(inKM+ pace+ al.astrul aurei )!astre este Lters+ ur't: pe mMsurM ce cre(inKa )!astrM creLte+ cul!area
al.astrM (in aurM seamMnM cu al.astrul cerului.
;n fiecare 6i faceKi acest e<erciKiu. LuaKi ! prismM+ !rientaKi/! &n lumina s!arelui+ Li pri)iKi cum+ tra)ers'n(/!+
lumina se (esc!mpune &n Lapte cul!ri. 3upM ce aKi c!ntemplat a(e)Mratele cul!ri+ &nchi(eKi !chii Li ima*inaKi/)M cM
sunteKi &nc!n2urat (e )i!let+ ap!i (e al.astru+ (e )er(e. Li aLa mai (eparte... %au+ &ncepeKi cu r!Lul+ mer*'n( spre )i!let+
pMstr'n( c'te)a minute fiecare cul!are &n 2urul )!stru. Practic'n( &n fiecare 6i acest e<erciKiu+ )M )eKi purifica aura+ !
)eKi &ntMri Li )M )eKi simKi at't (e .ine+ &nc't )M )eKi mira. Iar c'n( cine)a (in familia )!astrM sau (intre prietenii )!Ltri
)a fi .!lna)+ sau nefericit+ (escura2at+ (acM )eKi )rea+ cu a(e)Mrat+ sM/l a2utaKi+ faceKi acelaLi lucru asupra lui+ trimiteKi/i
cele mai frum!ase cul!ri ale prismei. 3a+ c'te e<erciKii putem face cu aura Li cul!rile sale0
T!ate aceste e<erciKii cu cul!rile le puteKi face (imineaKa mer*'n( la rMsMritul s!arelui. Pri)in( s!arele+
)i6i!n'n( aura cu care este &nc!n2urat Li cum K'Lnesc cul!rile (in el Li se pr!pa*M &n spaKiu spuneKi, -Eu+ (e asemenea+
)reau sM/mi &nc!n2ur fiinKa pr!prie cu luminM (e aur+ al.astrM+ )i!letM...1 Ni scMl(aKi/)M &n(elun* &n aceastM splen(!are+
&n aceste cul!ri+ c!ntemplaKi/le+ ima*inaKi/)M cM mer* f!arte (eparte+ cM t!ate creaturile se miLcM &n aceastM atm!sferM
minunatM+ cM &nn!atM &n aceastM luminM+ cM sunt impre*nate (e aceastM luminM... Li aura )!astrM )a (e)eni pentru ele !
.inecu)'ntare. PuteKi sM mer*eKi !ric't+ nu e<istM limite. Oamenii sunt cei care &Li crea6M t!t timpul limite. Tre.uie sM
a)em ! am.iKie nesf'rLitM pentru .ine Li sM spunem, 1V!i mer*e p'nM ac!l!01 Un Maestru+ un (iscip!l e)!luat+ trimit
(ra*!stea l!r &ntre*ii creaKii+ &ntre*ului uni)ers+ Li aceastM (ra*!ste mer*e mai (eparte (ec't astrele... 3a+ pentru unii+ e
! realitate0 Ei &Li trimit (ra*!stea l!r p'nM la astre Li ca un )al+ (ra*!stea astrel!r re)ine Li se re)arsM asupra l!r+ iar ei
&nn!atM &n (ra*!ste+ trMiesc &n iu.irea c!smicM.

II

Una (in funcKiile aurei este (e a asi*ura schim.urile &ntre astrele e<teri!are Li astrele care sunt &n n!i. 3acM
aura n!astrM e impurM+ &ntunecatM+ nu numai cM nu p!ate sesi6a curenKii .enefici+ (ar ea &i captea6M pe cei malefici.
%punem cM e<istM planete .enefice Li planete malefice. 3ar atunci+ (e ce aceeaLi planetM acKi!nea6M fa)!ra.il asupra
un!ra Li (efa)!ra.il asupra alt!ra4 E simplu, acela care nu primeLte (ec't influenKele pr!aste nu e pre*Mtit sM le capte6e
pe cele .une. ;n realitate+ t!ate planetele sunt .enefice+ (ar acKiunea l!r asupra !mului (epin(e (e aura sa. 3acM &n aurM
se *Msesc elemente care nu permit ca influenKele .enefice ale unei planete sM intre &n !m+ curenKii pe care aceastM
planetM &i trimit se alterea6M+ se spar* Li pr!(uc efecte n!ci)e. ;n schim.+ (acM aura sa e purM+ puternicM+ t!ate
influenKele+ chiar Li cele pr!aste+ (e)in .une pentru el.
%M nu fiKi miraKi c'n( au6iKi cM planetele e<istM (e asemenea &n n!i... Omul este ! reflectare a c!sm!sului+ t!ate
planetele e<istM (e asemenea &n el+ ca Li &n uni)ers+ ele se r!tesc &n 2urul s!arelui lui interi!r. %e p!t spune multe lucruri
(espre acestea. AceastM LtiinKM a f!st cun!scutM &n trecut+ acum e apr!ape pier(utM+ (ar &n )iit!r ea se )a fi (in n!u
&n)MKatM.
Marte+ %aturn+ Uranus+ Plut! sunt c!nsi(erate malefice: &n realitate+ ele sunt aLa pentru creaturile care nu lasM sM
treacM )irtuKile l!r. CalitMKile .une a lui Marte sunt )!inKa+ cute6anKa+ (!rinKa (e a &n)in*e (ificultMKile+ (e a atin*e
sc!pul fi<at: Li cele rele sunt e)i(ent cru6imea+ )i!lenKa+ ne)!ia (e a (istru*e. CalitMKile .une ale lui Venus sunt
.unMtatea+ farmecul+ (elicateKea+ iar cele rele sunt sen6ualitatea+ fri)!litatea+ infi(elitatea. ;n !m se manifestM aspectele
.une sau rele ale acest!r planete+ (upM cum aura sa este purM sau !.strucKi!natM (e elemente care+ prin afinitate+ atra*
influenKele .une sau rele.
Aceste le*i sunt )ala.ile (e asemenea pentru celelalte planete. Calitatea aurei n!astre este cea care atra*e
)irtuKile lui %aturn 8rM.(area+ sta.ilitatea+ (!rinKa (e a cun!aLte9 sau (efectele sale 8tristeKea+ &ncMpMK'narea+ acrimea9+
)irtuKile lui Aupiter 8*ran(!area+ *ener!6itatea+ .unMtatea+ clemenKa9 sau (efectele sale 8am.iKia+ )anitatea+ (!rinKa (e a
(!mina pe alKii+ (e a/i stri)i chiar9. 3eci+ pr!.lema care se pune pentru (iscip!l este (e a Lti sM lucre6e asupra aurei
sale pentru a primi numai influenKele fa)!ra.ile ale planetel!r. Pentru cM+ c!ntrar !piniei ma2!ritMKii astr!l!*il!r+
influenKele .une sau rele ale planetel!r asupra unei fiinKe umane nu (epin( e<clusi) (e semnul Li (e casa &n care ele se
aflM+ nici (e aspectele care e<istM &ntre ele: (upM *ra(ul (e e)!luKie a pers!anei+ aceste influenKe se )!r manifesta
(iferit. 3e aceea se spune, -astrele pre(ispun+ (ar nu (ispun1.
Ve(eKi+ pr!.lema aurei este f!arte imp!rtantM. 3acM aura )!astrM nu e purM+ nu p!t penetra &n )!i+ nu numai
influenKele planetel!r ci Li .inecu)'ntMrile pe care fiinKele an*elice le trimit pe pMm'nt+ (in cau6a tutur!r straturil!r
*r!ase care ascun( fiinKa )!astrM a(e)MratM. C'n( n!rii sunt &n*r!LaKi+ ei ac!perM s!arele+ care nu mai p!ate sM
&ncMl6eascM+ nici sM lumine6e creaturile. Este la fel Li pentru pers!anele &n*ri2!rate+ tul.urate+ furi!ase sau pline (e
(uLmMnie, e<istM n!ri pe aura l!r. 3e altfel+ aura este (e ! su.tilitate infinitM a )i.raKiil!r: ea e animatM (e miLcMri
rapi(e+ )aria6M c!nstant (upM starea n!astrM (e c!nLtiinKM Li chiar (upM starea (e sMnMtate. Omul p!se(M+ .ine&nKeles+ !
aurM care nu se schim.M+ care aratM ceea ce este el &n pr!fun6ime+ (ar ea are nuanKe care )aria6M (e la un m!ment la
altul. La fel stau lucrurile cu faKa !meneascM, &n timpul unei 6ile+ trece prin t!t felul (e e<presii+ fMrM ca aceasta sM/i
afecte6e f!rma nasului+ frunKii sau *urii. ;n ca6ul aurei+ ea e c!mpusM (in anumite ra(iaKii+ (in anumite cul!ri care
re)elea6M a(e)Mrata naturM a !mului+ care nu se m!(ificM (e/a lun*ul e<istenKei lui+ &n timp ce alte )i.raKii )in Li pleacM+
e<prim'n( stMri pasa*ere.
3eci+ acei care se lasM purtaKi (e anumite em!Kii sau anumite slM.iciuni &Li ar( fMrM &ncetare aura+ Li c'n( f!rKele
.enefice )!r sM pMtrun(M &n ei pentru a/Li face cui.+ ele sunt &mpie(icate (e )erita.ile carapace (e cul!are LtearsM Li
!pacM. %M presupunem cM trMiKi ! )iaKM nere6!na.ilM+ ha!ticM+ aura )!astrM )a fi atunci tra)ersatM (e multe tur.i!ane Li
)i.raKii (e6!r(!nate+ Li ea nu )a mai putea fi un ecran suficient (e puternic pentru a re6ista atacuril!r Li !stilitMKil!r
lumii in)i6i.ile. Ap!i+ schim.urile pe care le faceKi cu uni)ersul Li cu t!ate creaturile nu )!r mai fi arm!ni!ase. 3upM
le*ea afinitMKil!r+ nu )eKi atra*e (in uni)ers numai ceea ce este (e6!r(!nat+ ha!tic Li sum.ru+ iar ceea ce este lumin!s+
)eKi respin*e. 3eci+ (acM aura )!astrM este impurM+ LtearsM+ ha!ticM+ t!ate f!rKele arm!ni!ase+ pure Li lumin!ase )!r
rMm'ne &n afarM+ Li numai ceea ce este Lters Li ur't se )a scufun(a &n ea+ pentru cM ea nu )a lMsa sM treacM (ecMt ceea ce i
se aseamMnM. Cum spunem n!i &n 5ul*aria, - MM*arii r'i!Li se a(ulmecM &ntre ei+ peste Lapte (ealuri1... Li se re*Msesc0
3eci+ (acM aura )!astrM nu e lumin!asM+ ea nu e ! .unM per(ea (e pr!tecKie+ nici un .un aparat pentru a percepe
lumea in)i6i.ilM Li partea ascunsM a lucruril!r+ Li nu )eKi a)ea nici intuiKie+ nici presentiment. Nu )eKi mai putea face
schim.uri cu Cerul+ Li fiinKele (in re*iunile &n(epMrtate nu )!r .M*a &n seamM e<istenKa )!astrM: fiinKele lumii in)i6i.ile+
care l!cuiesc f!arte sus+ nu )M )M(. ;n timp ce+ (acM aura )!astrM e lumin!asM+ fiinKele )M )M(. 3e ce4 %M presupunem
cM na)i*aKi pe !cean &n timpul n!pKii: (acM )ap!rul nu e luminat+ nimeni nu/l )a )e(ea. 3ar (acM lansaKi semnale+
pr!iectaKi lumini+ )eKi fi 6MriKi (e &n(atM+ Li c!municarea se )a face. Aceasta e ! ima*ine+ e)i(ent cM &n 6ilele n!astre
e<istM multe alte mi2l!ace (e a sta.ili c!ntacte (e c!municare+ (ar ea )M )a face ! i(ee (espre ce )reau sM )M fac sM
&nKele*eKi.
Terra este ca un !cean pe care n!i na)i*Mm n!aptea: suntem &n !.scuritate+ Li (acM nu pr!iectMm+ (e 2!s+
semnale lumin!ase+ fiinKele in)i6i.ile+ &n*erii+ arhan*helii+ nu ne )!r percepe. Tre.uie+ (eci+ sM pr!iectMm lumini+ Li
aceste lumini sunt pr!iectate (e cMtre aurM. 3eci+ cel ce p!se(M ! aurM f!arte lumin!asM este perceput (e lucrMt!rii
Cerului Li (acM el &i cheamM+ ei se p!t (iri2a spre el (in cau6a luminii sale. Aceasta+ e t!t ! ima*ine... (e!arece+ (acM
spiritele an*elice )!r sM *MseascM pe cine)a+ fiKi si*uri cM au mai mult (e un mi2l!c la (isp!6iKie. 3in t!t(eauna se
spune cM Terra e ! )ale a lacrimil!r+ a suferinKel!r Li a tene.rel!r. Ei (a+ nu e (e mirare c'n( !amenii trec ne!.ser)aKi
c'n( suferM+ *em+ se re)!ltM, ei nu emit nici ! luminM0 Tre.uie sM emitem semnale lumin!ase prin interme(iul aurei.
Aura )M ser)eLte+ (eci+ la a atra*e atenKia acest!r fiinKe celeste asupra )!astrM. 3ar ea )M permite+ (e asemenea+
sM a)eKi acces la re*iunile un(e l!cuiesc aceste fiinKe. Pentru a putea mer*e &n anumite l!curi+ tre.uie sM a)eKi un
paLap!rt: (e &n(atM ce l/aKi !.Kinut+ p!rKile )i se (echi(. ALa este Li &n planul fi6ic+ Li &n planul spiritual. Pentru a intra &n
anumite re*iuni ale lumii in)i6i.ile+ ne tre.uie un paLap!rt+ care e (e fapt aura+ cu cul!rile care le c!nKine. Astfel+
pentru a fi a(mis &ntr/! re*iune anumitM+ tre.uie ca aura sM p!se(e cul!rile acestei re*iuni. 3acM a)eKi+ (e e<emplu+
cul!area *al.enM+ (e aur+ sunteKi primiKi &n .i.li!tecile naturii Li t!ate secretele )M sunt re)elate. Al.astrul )M permite
accesul &n re*iunile mu6icii Li reli*iei+ r!Lul &n cele (in care )eKi s!r.i esenKa &nsMLi a )italitMKii. Aura e (eterminantM
pentru a fi primit &n lumea in)i6i.ilM. Cul!rile ei sunt un fel (e paLap!arte pentru re*iunile cMr!ra le c!respun(+ iar
spiritele care l!cuiesc &n aceste re*iuni )M recun!sc Li )in sM )M a2ute.
%tarea aurei+ puritatea sa+ limpe6imea sa+ (epin( (e felul &n care trMieLte !mul. 3acM el se lasM pra(M tr'n(M)iei
interi!are+ (e6!r(inii+ )icil!r+ aura sa &ncepe sM se asemene cu ! mlaLtinM care emanM t!t felul (e miasme )MtMmMt!are
pe care alKii le simt. Chiar (acM nu )M( nimic / mai puKin clar)M6Mt!rii / e (ificil (e )M6ut aura !amenil!r+ ei simt !
atm!sferM apMsMt!are+ !.scurM+ ca &n apr!pierea unei mlaLtini. ;n timp ce un IniKiat+ un Maestru+ care timp (e sec!le+
milenii a muncit sM (e6)!lte &n el (ra*!stea+ &nKelepciunea+ puritatea+ (e6interesul+ p!se(M ! aurM imensM+ &n care
creaturile )in sM se scal(e Li un(e se simt hrMnite+ liniLtite+ re&npr!spMtate+ antrenate &ntr/! (irecKie (i)inM. 3e aceea+
(iscip!lii p!t primi multe .inecu)'ntMri (in partea aurei Maestrului+ (ar cu c!n(iKia sM fie c!nLtienKi+ pentru cM (acM nu
sunt c!nLtienKi+ !rice ar face Maestrul l!r+ ei rMm'n &nchiLi influenKei lui.
3ar (iscip!lul nu tre.uie sM se mulKumeascM sM .eneficie6e (e aura Maestrului sMu: el tre.uie sM lucre6e asupra
pr!priei aure+ Li pentru aceasta tre.uie sM &Li schim.e )iaKa. Pentru cM+ (acM nu face nimic pentru a/Li schim.a )iaKa sa
me(i!crM+ plinM (e slM.iciuni Li stupi(itMKi+ t!ate e<erciKiile (e c!ncentrare asupra aurei pe care ar putea sM le facM+ nu
)!r ser)i la mare lucru. E e<act ce se &nt'mplM &n ca6ul sMnMtMKii, (acM ne mulKumim sM luMm me(icamente+ fMrM a ne
schim.a m!(ul (e )iaKM+ me(icamentele nu )!r fi (ec't paleati)e. E *reu sM faci !amenii sM &nKelea*M cM sin*ura
met!(M cu a(e)Mrat eficace este (e a face schim.Mri &n m!(ul l!r (e a trMi.
O aurM purM a(uce+ mai &nt'i+ ameli!rMri &n )!i &nLi)M+ (ar ea transf!rmM+ (e asemenea+ Li am.ianKa (in 2urul
)!stru+ (e aceea unii &ncep sM )M iu.eascM, fMrM a Lti pentru ce+ ei se simt .ine &n apr!pierea )!astrM. ;n realitate+ ei simt
pre6enKa fiinKel!r lumin!ase pe care aura )!astrM le atra*e. EntitMKile celeste iu.esc cul!rile pure+ Li c'n( 6Mresc ! fiinKM
&nc!n2uratM (e aceastM luminM Li aceste cul!ri+ ele fu* spre ea+ aLa cum entitMKile tene.r!ase mer* (upM !amenii )ici!Li
Li rMi Li &i fac respin*Mt!ri pentru antura2ul l!r. 3ar !amenii sunt at't (e inc!nLtienKi+ nu Ltiu nici (e ce+ nici cum atra*
lucrurile .une sau rele.
Aura e ! lume !r*ani6atM+ ierarhi6atM. Ca Li ar.!rele )ieKii+ ea e (i)i6atM &n re*iuni un(e l!cuiesc arhan*heli+
&n*eri+ spirite ale naturii+ (ar (e asemenea Li entitMKi ale infernului. Aceasta (epin(e (e )iaKa !mului. Acel care are
.inecu)'ntarea (e a fi l!cuit (e spirite lumin!ase se manifestM prin (aruri e<tra!r(inare (e clar)i6iune+ clarau(iKie+ (e
)in(ecMt!r... face mirac!le0 ;n timp ce+ pentru acel care atra*e entitMKi malefice se )!r.eLte (e p!sesiune+ (e
su.2u*are...
Tre.uie fMcutM+ (eci+ ! muncM (e (esM)'rLire+ &n ani (e 6ile pentru a face (in aura n!astrM ! antenM capa.ilM sM
atra*M ceea ce este cu a(e)Mrat frum!s Li .enefic &n uni)ers. 3acM )/aL &ntre.a, -JineKi cu a(e)Mrat la sMnMtatea+
frumuseKea+ pacea+ fericirea )!astrM41 )eKi rMspun(e, -5ine&nKeles+ nu le )rem (ec't pe acestea01 Ni atunci+ (e ce nu
faceKi nimic pentru a le (!.'n(i4 T!ate aceste .inecu)'ntMri nu p!t )eni (e sus+ prin ha6ar(. Cel mai .un mi2l!c (e a le
atra*e este (e a lucra asupra aurei, prin (ra*!ste ! umpleKi (e )iaKM+ prin &nKelepciune ! faceKi mai lumin!asM+ prin f!rKa
caracterului ! faceKi mai puternicM+ printr/! )iaKM purM ! faceKi mai limpe(e Li mai clarM. CalitMKile pe care )reKi sM le
(aKi aurei )!astre (epin( (e )irtuKile pe care )reKi sM le (e6)!ltaKi.
Nu e .ine sM se crea(M cM (e6)!lt'n( ! sin*urM calitate+ )eKi !.Kine t!ate .inecu)'ntMrile. Nu+ fiecare lucru e
(eterminat &n uni)ers+ Li fiecare )irtute atra*e ! .inecu)'ntare (eterminatM. Ar fi prea lun* sM )M )!r.esc (e t!ate
nuanKele+ (ar puteKi sM )M *'n(iKi )!i &nLi)M. 3acM LtiKi sM !.ser)aKi+ ar fi tre.uit sM ! remarcaKi &n circumstanKele simple
ale )ieKii. C'n( cine)a )!r.eLte+ se e<primM cu f!rKM Li c!n)in*ere+ Li aceastM c!n)in*ere influenKea6M pe alKii. 3ar
anali6aKi/i .ine cu)intele+ p!ate )M )eKi (a seama cM spune multe pr!stii. In)ers+ e<istM pers!ane inteli*ente Li care
)!r.esc inteli*ent+ (ar nu au capacitate (e c!n)in*ere+ nu sunt ascultate. !rKa (e c!n)in*ere e un lucru+ iar inteli*enKa
e un altul0 %unt )irtuKi (iferite care (au aurei (iferite calitMKi. Tre.uie sM reflectaKi la aceasta Li sM &nKele*eKi cM muncin(
6ilnic pentru a )M &m.!*MKi aura cu calitMKi n!i+ )eKi !.Kine t!t ceea ce )M (!riKi.

Cap III PLEXUL SOLAR

%istemul ner)!s simpatic e c!mpus (in centrii care se eta2a6M (e la creier p'nM la .a6a mM(u)ei spinMrii Li (intr/
! parte perifericM+ c!nstituitM (intr/un ansam.lu (e ner)i Li *an*li!ni uniKi &ntre ei printr/! reKea (e fi.re ner)!ase
numit ple<uri. Ple<ul s!lar+ situat la ni)elul st!macului+ este unul (intre ele.
7an*li!nii sistemului simpatic se reparti6ea6M astfel,
/ @ perechi (e *an*li!ni intracranieni amplasaKi pe traseul ner)ului tri*emen.
/ @ perechi (e *an*li!ni cer)icali &n relaKie cu inima.
/ $# perechi (e *an*li!ni (!rsali &n relaKie cu plMm'nii Li ple<ul s!lar
/ C perechi (e *an*li!ni l!m.ari &n relaKie cu ple<ul s!lar Li+ prin ple<ul s!lar+ cu st!macul+ intestinul su.Kire+
ficatul+ pancreasul+ rinichii.
/ C perechi (e *an*li!ni sacrali &n relaKie cu rectul+ !r*anele *enitale Li )e6ica.
AceLtia fac &n t!tal #H (e perechi. Acest numMr+ #H+ nu este un numMr !arecare. Un =a.alist )M )a spune cM este
numMrul cel!r C litere ale numelui lui 3umne6eu, E e<tra!r(inar sM c!nstatMm cM numele lui
3umne6eu e c!nstruit (upM aceleaLi le*i ce c!n(uc structura sistemului simpatic0
Cele (!uM *rupe (e @ perechi (e *an*li!ni intracranieni Li cer)icali sunt &n le*MturM cu lumea (i)inM+ ei
c!respun( pMrKii psih!l!*ice ale naturii.
Cei $# perechi (e *an*li!ni (!rsali sunt &n le*MturM cu lumea spiritualM: ei c!respun( pMrKii fi6i!l!*ice ale
naturii.
Cele (!uM *rupe (e C perechi (e *an*li!ni l!m.ari Li sacrali sunt &n le*MturM cu lumea fi6icM: ei c!respun pMrKii
anat!mice ale naturii.
%M stu(iem fiecare (intre aceste *rupe mai &n (etaliu,
# !ri @ perechi (e *an*li!ni intracranieni, @ este numMrul 3i)initMKii. Este numMrul Ka..alei+ pentru cM Ka..ala
ne rele)M fact!rii+ principiile care acKi!nea6M &n uni)ers. Ka..ala rMspun(e la &ntre.area -cine1, cine a creat4 cine
acKi!nea6M4
$# perechi (e *an*li!ni (!rsali, $# este numMrul Naturii c!n(usM (e aLtri: este numMrul astr!l!*iei 8cele $#
c!nstelaKii 6!(iacale9+ care stu(ia6M influenKele c!rpuril!r celeste+ funcKiile !r*anel!r c!rpului c!smic. Astr!l!*ia este
&n le*MturM cu circulaKia Li respiraKia. Punctul )ernal+ (e e<emplu+ retr!*ra(ea6M un *ra( la fiecare G# (e ani: !ri+ G#
este (e asemenea numMrul .MtMil!r inimii pe minut. Pentru respiraKie+ n!rma este (e $Q miLcMri pe minut+ Li $Q este un
sfert (in G#. Astr!l!*ia rMspun(e la &ntre.area -c'n(14
# !ri C perechi (e *an*li!ni l!m.ari Li sacrali, C este numMrul alchimiei+ pentru cM repre6intM cele C stMri ale
materiei, pMm'nt+ apM+ aer Li f!c. Alchimia rMspun(e la &ntre.area -ce14
Cele #H (e perechi (e *an*li!ni ale sistemului simpatic sunt (eci (i)i6aKi &n F *rupe. Aceste F *rupe (e
*an*li!ni sunt le*ate (e F )irtuKi repre6entate (e penta*ramM, puritate+ (reptate+ (ra*!ste+ &nKelepciune Li a(e)Mr.
/ Puritatea este le*atM (e cele C perechi (e *an*li!ni sacrali ce c!nstitue .a6a lanKului (e *an*li!ni+ pentru cM
puritatea este .a6a+ fun(amentul.
/ AustiKia c!respun(e cel!r C perechi (e *an*li!ni l!m.ari 8situaKi &n re*iunea rinichil!r+
la care e le*atM 5alanKa + sim.!lul echili.rului9+ &n relaKie cu t!ate !r*anele nutriKiei, st!mac+ ficat+ intestin+ etc... 3in
cau6M cM !mul nu se Ltie hrMni cum tre.uie+ echili.rul este rupt+ platanele .alanKei sunt (ere*late Li neca6urile ce
urmea6M re)elea6M cM 2ustiKia tre.uie sM inter)inM pentru a resta.ili !r(inea.
/ 3ra*!stea este le*atM (e cele $# perechi (e *an*li!ni (!rsali. 3ra*!stea este ! f!rKM care ne (ilatM 8Li aceastM
(ilatare se re*MseLte &n miLcMrile respiraKiei9+ care ne lea*M (e t!ate fiinKele+ (e t!t uni)ersul+ re6umat (e cele $#
c!nstelaKii ale 6!(iacului.
/ ;nKelepciunea este le*atM (e cele @ perechi (e *an*li!ni cer)icali care prin interme(iul ner)il!r car(iaci sunt
&n relaKie cu inima+ pentru cM a(e)Mrata &nKelepciune )ine (in inimM.
/ A(e)Mrul este le*at cel!r @ perechi (e *an*li!ni intracranieni+ pentru cM a(e)Mrul este &n )'rf+ este sc!pul (e
atins+ este (easupra tutur!r.
A(e)Mrul+ &nKelepciunea+ (ra*!stea+ (reptatea Li puritatea ne p!t pune &n c!ntact cu t!ate f!rKele arm!ni!ase (in
uni)ers (e la care primim .inecu)'ntMri. iecare )irtute ameli!rea6M funcKi!narea *an*li!nil!r Li !r*anel!r (e care e
le*atM+ &n acelaLi fel &n care fiecare *reLealM &mp!tri)a acest!r )irtuKi (eran2a6M funcKi!narea l!r.
%/a cre6ut mult timp cM nu e<istM nici ! le*MturM &ntre creier Li sistemul simpatic. ;n 6ilele n!astre se Ltie cM
aceastM relaKie e<istM+ Li este chiar f!arte str'nsM. Creierul nu p!ate acKi!na (irect asupra !r*anel!r+ ci acKi!nea6M prin
interme(iul unui c!n(uct!r+ care e marele simpatic Li al cMrui cel mai imp!rtant centru este ple<ul s!lar. IniKiaKii
lucrea6M la a c!nLtienti6a le*Mtura (intre ple<ul s!lar Li creier+ pentru cM ! (atM reali6atM c!nLtient+ t!tul (e)ine uL!r,
prin interme(iul ple<ului s!lar+ ei p!t sM a2un*M sM/Li c!ntr!le6e Li sM/Li re&nspr!spMte6e !r*anele c!rpului l!r fi6ic.
E<istM ! le*MturM &ntre stMrile psihice Li stMrile fi6ice. TristeKea+ (e e<emplu+ acKi!nea6M asupra cMil!r simpatice+
care+ a)'n( un r!l )as!c!nstrict!r+ &ncepe sM c!ntracte sistemul arterial. AceastM c!ntracKie pr!(usM (e tristeKe+
&mpie(icM (eci circulaKia s'n*elui+ Li+ prin urmare+ (e asemenea+ Li (i*estia+ respiraKia+ etc... Ne simKim+ (eci+
c!mprimaKi+ sMrMciKi+ a.an(!naKi. Nu e chiar aLa+ (ar e ! impresie ce rMm'ne. Pentru a pune &n acKiune+ &n sens in)ers+
ner)ii care (ilatM+ tre.uie sM apelMm la .ucurie+ (ra*!ste+ Li+ &n fiecare (imineaKM+ la tre6ire+ &n l!c sM ne *'n(im, -Nu
mai am .ani+ iu.ita mea mM &nLealM+ n/am primit scris!rile pe care le aLteptam...1 tre.uie+ (in c!ntrM+ sM ne strM(uim sM
a)em ! *'n(ire p!6iti)M. ;n fiecare (imineaKM+ tre6in(u/se+ un a(e)Mrat (iscip!l *'n(eLte aLa, -3!mnule 3umne6eu+
Creat!rul n!stru+ ;Ki mulKumesc cM m/am tre6it &n )iaKM+ sMnMt!s+ put'n( sM respir+ sM mer*+ sM c'nt+ sM pri)esc+ sM au(...
pentru cM acestea sunt c!m!ri inestima.ile.1 Tre.uie sM ne sculMm .ucur!Li+ mulKumin( 3!mnului. 3acM !amenii
&m.Mtr'nesc at't (e repe(e+ este (in cau6M cM nu Ltiu cum sM cheme &n fiecare 6i .ucuria.
Ple<ul s!lar e un centru e<trem (e imp!rtant Li tre.uie sM e)itMm t!t ceea ce ar putea sM &l c!ntracte+ pentru cM el
&ntreKine mai (eparte c!ntracKia )asel!r (e s'n*e Li (iferitel!r canale ale !r*anismului. Ni c'n( s'n*ele sau celelalte
lichi(e circulM pr!st+ se f!rmea6M (ep!6ite care+ cu timpul+ sf'rLesc prin a pr!)!ca t!t s!iul (e pr!.leme. Ceea ce
pertur.M mai mult ple<ul s!lar sunt manifestMrile (e6!r(!nate ale c!rpului astral, frica+ furia+ *el!6ia+ (ra*!stea
pasi!nalM. Ni cum ple<ul s!lar e un re6er)!r (e f!rKe+ c!nsecinKa acest!r (i6arm!nii e ! (ema*neti6are t!talM. C'n(
simKiKi un fris!n sau un L!c+ ime(iat )eKi fi *!lit (e f!rKe+ pici!arele nu )M mai susKin+ m'inile )M tremurM+ capul )M este
)i(. Aceasta semnificM cM ple<ul )!stru s!lar Li/a epui6at f!rKele sale.
Ple<ul s!lar p!ate sM se *!leascM+ (ar p!ate sM se Li umple+ este chiar ceea ce (iscip!lul tre.uie sM &n)eKe, cum
sM/Li umple ple<ul s!lar. VM )!i (a c'te)a met!(e.
iecare ar.!re e un re6er)!r (e f!rKe nMscute (in s!are Li pMm'nt+ Li putem s!r.i aceste f!rKe. Ale*eKi un ar.!re
mare+ aLe6aKi/)M cu spatele la el puneKi m'na st'n*M la spate+ cu palma pe trunchiul ar.!relui: &n acelaLi timp puneKi
palma m'inii (reapte pe ple<ul s!lar. C!ncentraKi/)M asupra ar.!relui cer'n(u/i sM )M (ea ! parte (in ener*iile sale, le
)eKi primi prin palma st'n*M Li le )eKi ce(a prin palma (reaptM &n ple<ul )!stru s!lar. E un fel (e transfu6ie (e ener*ie.
PuteKi sM )M re&npr!spMtaKi ple<ul s!lar ascult'n( cur*erea unui i6)!r+ unei casca(e sau unei f'nt'ni. Acestea
sunt met!(e &n aparenKM nesemnificati)e+ (ar care (au mari re6ultate. Apa care cur*e influenKea6M ple<ul s!lar care
primeLte astfel )iaKM Li este astfel mai apt sM alun*e materialele n!ci)e. Pri)im a(esea apa care cur*e+ (ar inc!nLtient+
nu ne (Mm seama (espre lucrarea ce ! putem face *raKie ei pentru a e)!lua spiritual. Ni (ealtfel+ ce Ltim (espre
f!l!sirea tutur!r elementel!r pe care ni le (M natura4...
3acM sunteKi acasM+ puteKi sM )M &ntin(eKi pe un pat+ plasaKi/)M am.ele m'ini pe ple<ul s!lar Li ima*inaKi/)M cM
s!r.iKi ener*iile &ntre*ului c!sm!s.
PuteKi+ (e asemenea+ sM )M .M*aKi m'inile &n apM+ sau Li mai .ine+ pici!arele+ e met!(a cea mai puternicM. 3e
c'te !ri )M simKiKi (ema*neti6aKi+ tul.uraKi+ sau c!ntractaKi+ pre*MtiKi apM cal(M+ .M*aKi/)M pici!arele c!nLtient &n ea Li
&ncepeKi sM le spMlaKi cu multM atenKie. VeKi acKi!na astfel Li asupra ple<ului s!lar+ ('n(u/i f!rKe+ Li starea )!astrM (e
c!nLtiinKM se )a schim.a ime(iat. 3acM &ntr/! 6i+ acasM+ nu puteKi me(ita+ faceKi ! .aie pici!arel!r Li )eKi )e(ea cM puteKi
sM )M c!ncentraKi mai .ine.
E<istM met!(e pentru a intra &n c!municare cu ple<ul s!lar Li a/i cere (e a (a !r(ine pentru a reme(ia anumite
(eficienKe. E ! &ntrea*M LtiinKM pe care ! )!m stu(ia &n )iit!r. Pentru m!ment nu este chiar p!si.il (e a intra &n
c!municare cu ple<ul s!lar: el &Li trMieLte )iaKa sa in(epen(ent Li !mul nu p!ate (ec't sM acKi!ne6e in(irect asupra lui+
aLtept'n( ! 6i c'n( )a putea acKi!na (irect. Ni cum sM &l influenKMm in(irect4 %trM(uin(u/ne sM trMim ! )iaKM purM+ cu
.un simK+ lumin!asM. AceastM )iaKM acKi!nea6M asupra ple<ului s!lar+ &l (e.l!chea6M+ &l eli.erea6M (e anumite !preliLti+
Li c'n( e eli.erat+ el reme(ia6M repe(e t!tul+ pentru cM e f!arte puternic.
%e p!)esteLte (espre !ameni care au aerul e<tenuat+ sunt 6(r!.iKi+ sunt c!pleLiKi. Ei sunt &n aceastM stare pentru
cM nu Ltiu sM lucre6e cu ple<ul s!lar+ aceasta se )e(e pe faKa l!r+ care nu are nici ! luminM. O faKM LtearsM+!.scurM+ aratM
cM ple<ul s!lar nu funcKi!nea6M c!rect. 3e aceea+ &ncercaKi )!i+ cel puKin+ sM utili6aKi met!(ele ce )i le/am (at pentru a
lucra cu ple<ul s!lar+ (acM nu+ )eKi sta ani (e 6ile+ fMrM sM simKiKi cM el este ac!l!+ tre6it+ )i*lent+ Li )M (ilatM. T!tul )a
rMm'ne &n creier Li nu )eKi !.Kine nici un re6ultat nici pri)in( s!arele+ nici &n me(itaKie+ nici fMc'n( e<erciKii+ c't timp
ple<ul s!lar nu se )a manifesta pentru )!i arMt'n( cM c!nLtiinKa )!astrM a c!.!r't &n fine &n mMruntaie. P!t sM )M
)!r.esc (e aceastM sen6aKie+ (ar la ce ar ser)i4 Nu aKi &nKele*e+ pentru cM pentru a &nKele*e+ tre.uie sM fi fMcut aceastM
e<perienKM. Numai prin intelect nu )M puteKi face ! i(ee. E ca Li cum aKi e<plica (urerea (e (inKi unuia pe care nu l/au
(urut (inKii+ sau cum aKi )!r.i (e (ra*!ste cui)a care n/a f!st nici!(atM &n(rM*!stit. Nu puteKi &nKele*e p'nM n/aKi trecut
prin aceasta. Chiar (acM )/aL e<plica+ nu aKi &nKele*e. Tre.uie sM lucraKi+ sM )M schim.aKi )iaKa+ sM trMiKi ! )iaKM
arm!ni!asM: numai aLa se a2un*e la m!mentul (eclanLMrii centril!r su.tili &n n!i/&nLine+ pentru cM le*ea acest!r centri
este arm!nia.
3in pMcate+ se &nt'mplM rar ca ceea ce trMieLte Li simte !mul sM rMm'nM &n ac!r( cu arm!nia care (!mneLte &n
uni)ers. Ni e *ra)+ pentru cM !pun'n(u/se le*il!r+ f!rKel!r+ curenKil!r c!smici+ el se i6!lea6M+ (e rupe (e uni)ers+ se
&nc!n2urM (e .ariere impenetra.ile: atunci f!rKele .enefice care )in (in c!sm!s sM (ea )iaKM tutur!r creaturil!r+ nu p!t
intra &n el pentru a elimina impuritMKile Li a resta.ili !r(inea+ Li &l pun &n peric!l. 3a+ .!ala este+ f!arte simplu+ !
(e6!r(ine care se instalea6M &n !m c'n( el rupe le*Mtura cu c!sm!sul Li nu mai &ntreKine cu el schim.uri c!recte.
Omul este !.li*at+ pentru a trMi+ sM facM fMrM &ncetare schim.uri cu c!sm!sul, a m'nca. a .ea+ a respira+ a
a.s!r.i lumina Li cMl(ura s!arelui+ a a.s!r.i ra(iaKiile c!smice... Nu p!ate supra)ieKui nici un minut+ (acM aceste
schim.uri sunt &ntrerupte+ (ar e chiar inc!nLtient (acM nu )e(e cM )iaKa (epin(e (e aceste schim.Mri: el &Li petrece
timpul tMin(u/Li le*Mturile cu uni)ersul+ &mpie(ic'n( ener*iile sM circule &n el+ stricM arm!nia care e<istM natural &ntre el
Li c!sm!s. Ni t!tuLi+ numai aceastM arm!nie &i permite sM trMiascM intens+ sM &nfl!reascM+ sM cree6e.
3e aceea )!i tre.uie sM )M !.iLnuiKi+ &n fiecare 6i+ sM c!nsacraKi c'te)a minute pentru a resta.ili &n )!i aceastM
arm!nie cu c!sm!sul Li sM &ncercaKi sM )i.raKi &n ac!r( cu t!ate fiinKele creaKiei spun'n(, -Vreau sM fiu &n ac!r( cu )!i+
)M iu.esc+ )M iu.esc+ fiKi .inecu)'ntate1... Acest e<erciKiu resta.ileLte circulaKia ener*iil!r. %e &nt'mplM chiar cel!r mai
mari &nKelepKi+ cel!r mari mari sfinKi sM cun!ascM m!mente (e frMm'ntare+ a*itaKie+ (ar ei sunt c!nLtienKi+ simt (e &n(atM
cM )i.raKiile l!r s/au schim.at Li resta.ilesc ime(iat arm!nia. ;n timp ce ma2!ritatea !amenil!r rMm'n 6ile+ sMptMm'ni+
ani &n (e6!r(ine+ Li sf'rLesc prin a fi c!mplet nimiciKi.
Tre.uie+ ! (atM pentru t!t(eauna+ sM )M (eci(eKi sM &nKele*eKi le*ile naturii+ sM &n)MKaKi cum este c!nstruit !mul Li
care tre.uie sM fie rap!rtul (intre el Li le*ile naturii. 3acM )reKi sM fiKi fericiKi+ (acM )reKi sM &nfl!riKi+ tre.uie sM )M
*'n(iKi la arm!nie+ sM )M puneKi &n arm!nie cu uni)ersul &ntre*. E)i(ent+ nu ! sM reuLiKi ime(iat+ (ar perse)er'n(+ )eKi
simKi &ntr/! 6i cM+ (e la pici!are p'nM la cap+ t!tul (in )!i intrM &n c!municaKie Li )i.rea6M la unis!n cu )iaKa c!smicM...
C!pilul &n .urta mamei e le*at (e ea prin c!r(!nul !m.ilical situat &n re*iunea ple<ului s!lar: prin acest c!r(!n
ea &l hrMneLte. ;n m!mentul naLterii+ aceastM le*MturM se rupe+ (e aceea putem spune cM naLterea nu e altce)a (ec't
trecerea (intr/! stare (e (epen(enKM &ntr/! altM stare+ (e in(epen(enKM+ (e li.ertate. 3ar &n realitate+ !mul nu e c!mplet
in(epen(ent+ ple<ul sMu s!lar e le*at cu un alt c!r(!n !m.ilical+ un c!r(!n eteric+ (e Mama NaturM+ care &l p!artM+ &l
susKine Li &l hrMneLte. 3e aceea e<istM &n Orient anumite &n)MKMturi care pre)M( c!ncentrarea asupra .uricului.
5ine&nKeles+ !cci(entali care )M( t!tul (in e<teri!r &Li .at 2!c (e aceste practici+ pe care le *Msesc ri(ic!le+ (ar pe
ne(rept. Cei care se c!ncentrea6M asupra .uricului+ le*'n(u/se astfel (e c!sm!s+ *'n(in(u/se cM sunt &ncM (epen(enKi
(e Mama NaturM+ tre.uie sM cureKe acest canal prin care ea le trimite elementele cele mai preKi!ase (e care au ne)!ie+
sM se afle &n plenitu(ine.
;n mMsura &n care ei pMstrea6M &ncM aceastM le*MturM cu natura+ putem spune cM apr!ape t!Ki !amenii nu s/au
nMscut &ncM, nu au &ncM tMiat c!r(!nul !m.ilical. Pentru a se naLte+ ei tre.uie sM iasM (in p'ntecele naturii un(e sunt pe
cale (e a (!rmi... sau (e a se 6.ate0 Omul se naLte prima (atM c'n( e a(us pe lume (e mama sa fi6icM+ (ar naLterea sa
a(e)MratM+ pe care ! numim &n IniKiere a (!ua naLtere+ nu se p!ate pr!(uce p'nM nu se a2un*e la ruperea le*Mturil!r sale
cu -natura naturM1+ cum spun fil!6!fii+ pentru a intra &n natura (i)inM. Numai atunci e cu a(e)Mrat c!nLtient+ luminat+
iluminat.

II

%e spune a(esea cM inima este cea care &nKele*e Li se )!r.eLte (e inteli*enKa inimii... Chiar Li E)an*heliile fac
alu6ie la inimM ca un !r*an (e &nKele*ere. 3ar (espre ce inimM e )!r.a4 E)i(ent cM nu e )!r.a (e cea fi6icM+ !r*anul
care p!mpea6M s'n*e. Nu+ a(e)Mrata inimM+ inima iniKiaticM este ple<ul s!lar+ el este cel care simte+ &nKele*e+ sesi6ea6M
mari a(e)Mruri c!smice. Creierul Ltie numai sM stu(ie6e+ sM scrie+ sM )!r.eascM+ sM <<<+ chiar fMrM a a)ea ! i(ee clarM
(espre lucruri. Pri)iKi cum se petrec lucrurile &n lumea actualM, se (iscutM+ se scrie+ (ar &n realitate nu s/a &nKeles nimic+
pentru cM e imp!si.il (e a se &nKele*e c!rect cu creierul. Lucrurile tre.uie trMite pentru a le &nKele*e+ tre.uie trMite cu
t!atM fiinKa.
C'n( trMiKi un sentiment+ c'n( simKiKi &n )!i teama+ &n*ri2!rarea+ (ra*!stea+ nu le simKiKi &n creier+ nici &n inima
fi6icM+ ci &n ple<ul s!lar. 3eci+ plas'n( inima &n ple<ul s!lar+ IniKiaKii arMtau cM ei cun!Lteau mult mai .ine a(e)Mrata
anat!mie Li fi6i!l!*ie umanM (ec't .i!l!*ii care nu )M( (ec't ce e fi6ic Li material. Ei suprimM a(e)Mrata realitate a
fiinKei umane+ &n timp ce IniKiaKii sunt interesaKi mai &nt'i (e aceastM parte in)i6i.ilM Li su.tilM. AceLtia (in urmM
p!se(au ! LtiinKM pr!(i*i!asM+ (ar Kineau multe lucruri ascunse+ pentru cM re)elarea l!r ar fi f!st pericul!asM: atunci nu
spuneau numai unele lucruri Li t!Ki ceilalKi tre.uiau sM le (esc!pere pe celelalte.
Tre.uie Ltiut cM ple<ul s!lar c!ntr!lea6M ma2!ritatea funcKiil!r c!rpului fi6ic+ (ar Li cM t!t el a creat Li
alimentea6M creierul. 3a+ creierul e ! creaKie a ple<ului s!lar+ e c!pilul sMu: (e aceea ple<ul s!lar &l hrMneLte+ iar c'n(
&ncetea6M sM/i mai trimitM hrana+ !mul &Li pier(e p!si.ilitMKile, (e)ine s!mn!lent+ sau &l (!are capul Li nu mai p!ate sM
*'n(eascM.
Creierul nu e separat (e ple<ul s!lar+ (ar nu p!ate sM .eneficie6e t!t timpul (e susKinerea sa pentru cM nu Ltie
&ncM sM intre &n c!municare cu el. Ori+ (e2a )/am e<plicat+ ple<ul s!lar e un creier+ (ar un creier in)ersat+ pentru cM+
(acM &n creier su.stanKa *ri e la e<teri!r Li su.stanKa al.M la interi!r+ e in)ers pentru ple<ul s!lar. %u.stanKa *ri+ care e
c!nstituitM (in celule ner)!ase+ permite *'n(irea+ &n timp ce su.stanKa al.M+ c!nstituitM (in fi.re ner)!ase+ prelun*in(
celulele+ permite sM simKim. 3eci+ (at!ritM su.stanKei al.e situatM &n e<teri!r+ ple<ul s!lar simte t!t ce se petrece &n
!r*anism+ &n t!ate celulele: (e aceea p!ate sM se !cupe fMrM &ncetare sM resta.ileascM echili.rul. Creierul nu simte nimic+
cu e<cepKia faptului c'n( t!tul mer*e f!arte rMu+ (ar el nu Ltie cum sM reme(ie6e acestea. 3acM inima n!astrM .ate prea
repe(e sau prea lent+ sau (acM )M (!are st!macul+ creierul e incapa.il sM facM ce ar tre.ui+ Li (e altfel+ acestea nu (epin(
(e el. 3eci+ (acM )eKi (a ple<ului s!lar c!n(iKii .une (e a funcKi!na n!rmal+ el )a echili.ra t!tul. El p!se(M !
farmac!pee f!rmi(a.ilM+ pe care nici nu )/! puteKi ima*ina: Li cum e &n relaKie cu t!ate celulele+ p!ate sM inter)inM. El
este mult mai .ine echipat (ec't creierul. 3ar t!ate acestea nu sunt .ine e<plicate+ chiar Li &n LtiinKa me(icalM.
O(atM cu (e6)!larea creierului+ !mul a atins c!nLtiinKa (e sine+ *raKie cMreia este in(i)i(uali6at. Ple<ul s!lar+
(in c!ntrM+ e le*at (e su.c!nLtient+ pune !mul &n le*MturM cu !ceanul )ieKii uni)ersale+ e le*at (e &ntre* c!sm!sul+ ceea
ce nu e ca6ul creierului. ;n realitate+ aceastM c!municaKie p!ate fi sta.ilitM+ (ar creierul nu este &ncM suficient (e
(e6)!ltat pentru aceasta+ pentru cM este (e f!rmaKie recentM: ple<ul s!lar+ e (e f!rmaKie mult mai )eche. Creierul s/a
(e6)!ltat f!arte t'r6iu la animale Li la !ameni+ Li chiar Li creierul furnicil!r+ (e e<emplu+ e mai .ine !r*ani6at (ec't cel
al !amenil!r pentru cM furnicile sunt mai )echi (ec't el0 Creierul uman nu e &ncM .ine !r*ani6at+ (ar el )a fi mai t'r6iu+
pentru cM are misiunea (e a &nre*istra t!talitatea cun!LtinKel!r Li (e a &nKele*e n!Kiuni &ncM ne.Mnuite. 3ar+ ! repet+ cel
ce (iri2ea6M+ c!man(M+ Li (e care (epin(e t!tul+ este ple<ul s!lar+ cu centrul Hara+ situat un pic mai 2!s+ Li care sunt &n
c!municare.
Umanitatea c!ntemp!ranM este pe cale (e a se (istru*e pentru cM esenKialul acti)itMKil!r sale e situat &n creier,
stu(iile+ calculele+ neca6urile+ etc... Cum nu e pre*Mtit sM re6iste la tensiuni mari+ multe .!li ner)!ase apar pe mMsurM
ce creierul e supra&ncMrcat. Tre.uie sM &n)MKaKi sM reparti6aKi munca &ntre cei (!i centri, cel care este 2!s+ &n p'ntec+ Li
cel care este sus+ &n cap. ;n acel m!ment+ numai+ )M )eKi *Msi echili.rul. Este ! le*e a mecanicii, pentru a !.Kine
echili.rul+ nu tre.uie &ncMrcat numai un sin*ur platan+ ci am'n(!uM platanele unei .alanKe.
Creierul nu este (ec't un instrument+ Li acest instrument nu este in(epen(ent. Pentru a a)ea un .un instrument+
tre.uie sM/l &ntreKinem. LuaKi !rice maLinM+ sau chiar numai ! lampM, (acM !priKi sau (iminaKi curentul+ ran(amentul ei
nu )a fi acelaLi. Creierul uman e ca ! lampM care luminea6M+ care raKi!nea6M+ care )e(e. 3ar+ la ma2!ritatea !amenil!r+
lampa nu e .unM+ e ! lum'nare care nu luminea6M (estul. Tre.uie (eci .ranLatM la sursa inepui6a.ilM care &i )a (a t!ate
p!si.ilitMKile+ a(icM la ple<ul s!lar. 3e ce cei (in )echime &l numeau -s!lar14 Pentru cM e le*at (e s!are+ Li s!arele e
inima uni)ersului n!stru.
Ce sunt ple<ul s!lar Li creierul unul faKM (e altul4 Ei repre6intM cei (!i p!li, unul masculin+ emisi)+ Li celMlalt
feminin+ recepti). 7Msim aceastM p!laritate &n t!atM natura. Pri)iKi numai ce se &nt'mplM &ntr/un cuplu, s!Kul e !cupat
apr!apre numai sM c'Lti*e .ani pentru a !feri s!Kiei sale mi2l!ace (e a se &m.rMca+ a se parfuma+ a se ac!peri (e
.i2uterii: Li iat/! ele*antM+ s!mptu!asM+ atracti)M+ &n timp ce .ietul s!K+ 2!s+ &n haine p!n!site+ munceLte pentru a/i putea
(a t!ate acestea. E)i(ent+ p!ate fi Li in)ers+ eu )!r.esc (!ar sim.!lic.
Ple<ul s!lar Li creierul sunt le*ate &ntre ele Li se p!t a2uta sau+ (imp!tri)M+ sM/Li cree6e !.stac!le. 3umne6eu n/
a (at t!atM puterea unuia sau altuia. Ca Li &n ca6ul .Mr.atului Li femeii, 3umne6eu n/a (at t!ate puterile .Mr.atului Li
niciuna femeii+ El a (at puteri femeii Li puteri .Mr.atului+ (ar sunt puteri (iferite+ care nu se p!t manifesta &n
plenitu(ine (ec't c'n( cele (!uM principii sunt unite Li lucrea6M &n arm!nie+ &n acelaLi sc!p. Ceea ce p!ate !feri
.Mr.atul+ femeia nu p!ate+ Li ceea ce p!ate !feri femeia+ .Mr.atul nu p!ate+ (e asemenea: (ar c'n( &Li unesc puterile+
re6ultatele sunt fantastice. Iar pentru cele (!uM creiere+ care sunt ple<ul s!lar Li creierul (in cap+ e imp!rtant sM
&nKele*eKi cum sunt p!lari6ate &n masculin Li feminin+ cum acKi!nea6M unul asupra altuia Li care sunt puterile l!r asupra
materiei.
Cun!aLteKi e<perienKa cu tu.ul Cr!!=es... C'n( curentul circulM prin tu.+ cat!(ul emite un flu< (e electr!ni &n
(irecKia an!(ului+ (ar el rMm'ne !.scur+ iar &n re*iunea an!(ului apare ! luminiscenKM.
AceastM e<perienKM nu este altce)a (ec't ! ilustrare a rap!rturil!r care e<istM &ntre principiul masculin Li
principiul feminin. Oriun(e &n naturM nu )e(eKi altce)a (ec't aceste (!uM principii la lucru. AceastM LtiinKM iniKiaticM a
cel!r (!uM principii a f!st re)elatM (e Mel=hitse= lui A.raham, cum aceste (!uM principii+ masculin Li feminin+ se
re*Msesc &n uni)ers su. f!rme (iferite Li lucrea6M &mpreunM.
Creierul se manifestM+ )!r.eLte+ c!man(M+ !r*ani6ea6M+ pr!(uce a*itaKie+ stri*Mte+ *esticulaKie. 3ar cine &i (M
p!si.ilitatea4 Ple<ul s!lar+ el &i trimite ener*iile. Nu/l )e(em+ (ar e ac!l!+ ascuns+ silenKi!s+ nu/Li face apariKia+ nimeni
nu/i .Mnuie e<istenKa. E .Mr.atul smerit+ (acM )reKi... 3eLi are &n realitate ! funcKie femininM+ pentru cM el este mama
hrMnit!are+ .!*MKia infinitM+ re6er)!rul inepui6a.il al naturii. C't (espre creier+ este ! creaKie a ple<ului s!lar+ e c!pilul
sMu... %au e s!Kul+ (acM )reKi+ s!Kul care )!r.eLte+ (iscutM+ tunM Li ful*erM+ &n timp ce s!Kia lui+ tMcutM+ face t!atM partea
ascunsM a muncii. Tre.uie sM &nKele*em aceste schim.Mri (e p!laritate.
Creierul e acti)+ (inamic+ (ar !.!seLte repe(e (acM ple<ul s!lar nu &i trimite a2ut!are. 3e aceea+ &nainte (e a
&ntreprin(e ! acti)itate intelectualM imp!rtantM+ (iscip!lul tre.uie sM lucre6e cu ple<ul s!lar. Creierul e capa.il (e multe
lucruri+ cu c!n(iKia ca ple<ul s!lar sM/i trimitM ener*ie. 3eci+ !ri*inea+ sursa+ este ple<ul s!lar: Li creierul e ecranul pe
care tre.uie sM se manifeste+ sM se e<prime Li sM pre6inte lucrurile+ &n timp ce ple<ul s!lar &i (M aceastM p!si.ilitate. 3in
ple<ul s!lar )in ima*inile care sunt pr!iectate sus+ pe ecranul creierului. 5une sau rele+ ele sunt pr!iectate. Este ca la
cinema. Numai cM+ &n ca6ul cinemat!*rafului+ principiul masculin+ !perat!rul sau aparatul e cel care pr!iectea6M
ima*ini pe ecran: Li ecranul e principiul feminin+ materia asupra cMreia spiritul pr!iectea6M f!rKele Li ener*iile sale. ;ncM
! schim.are (e p!laritate.
C'n( tre.uie sM me(itaKi sau sM faceKi ! muncM intelectualM intensM+ nu &ncepeKi prin a )M c!ncentra .rusc asupra
su.iectului (e me(itaKie sau asupra muncii )!astre+ pentru cM astfel )M )eKi .l!ca creierul Li nu )eKi a2un*e la nimic.
;ncepeKi sM )M c!ncentraKi asupra ple<ului s!lar+ Li c'n( simKiKi cM aKi intrat &ntr/! stare (e pace+ (e (ilatare+ faceKi/)M
munca, creierul )!stru )a fi alimentat Li susKinut (e ener*iile care )in (in ple<ul s!lar. Ni (acM &n timpul muncii simKiKi
cM creierul )!stru se .l!chea6M+ masaKi/)M ple<ul s!lar &n sens in)ers acel!r (e ceas!rnic, (upM c'te)a minute )eKi simKi
cM *'n(irea )M este (in n!u (e*a2atM Li cM )M puteKi repune la trea.M.
Tre.uie sM &n)MKaKi sM reparti6aKi acti)itatea &ntre creier Li ple<ul s!lar+ ca &ntr/! a(e)MratM cMsnicie+ un(e
.Mr.atul Li femeia trMiesc &n arm!nie Li &Li &mpart munca: atunci creierul p!ate sM manifeste t!ate puterile acumulate &n
ple<ul s!lar. Ple<ul s!lar c!nKine &n arhi)ele sale t!ate cun!LtinKele trecutului cel mai &n(epMrtat+ Li (epin(e (e creier sM
le facM sM iasM Li sM le e<prime. Creierul nu e altce)a (ec't un instrument cu sarcina (e a sc!ate la luminM .!*MKiile
ascunse &n pr!fun6imea fiinKei n!astre.
Ple<ul s!lar este (eci (e asemenea un creier+ (ar in)ersat. %u.stanKa al.M a ple<ului s!lar+ care e la e<teri!r+
c!municM cu su.stanKa al.M a creierului+ care e &n interi!r+ Li cu materia *ri a creierului+ care este la e<teri!r. IatM !
in)ersare+ ! &ncruciLare+ care trece prin *'t. 3e aceea+ c'n( simKiKi cM nu se face .ine c!municarea+ tre.uie sM )M masaKi
*'tul &n re*iunea )erte.rel!r cer)icale+ pentru a resta.ili curenKii care mer* (in ple<ul s!lar la creier. 7'tul e ! cale (e
trecere e<trem (e imp!rtantM. C'n( str'n*em f!arte )i!lent *'tul cui)a &l !m!r'm+ pentru cM )iaKa pe care ple<ul s!lar
! trimite nu mai p!ate a2un*e la creier. Ve(eKi c'Ki centri ner)!Li sunt imp!rtanKi+ (ar LtiinKa me(icalM nu s/a !prit &ncM
asupra acest!r &ncruciLMri care au l!c la ni)elul *'tului 8emisfera (reaptM a creierului care c!man(M partea st'n*M a
c!rpului+ Li emisfera st'n*M c!man(M partea (reaptM9 pentru a ! apr!fun(a (in punct (e )e(ere a c!resp!n(enKel!r
c!smice.
;n)MK'n( sM )M c!ncentraKi asupra ple<ului s!lar cu multM (ra*!ste )eKi a2un*e sM (ispuneKi (e t!ate ener*iile
sale pentru a fi trimise creierului. Cum creierul este ca un ecran pe care se fac pr!iecKii+ cu c't creierul p'ntecului+ (acM
putem spune aLa+ pr!iectea6M mai c!rect ima*ini pe ecranul celuilalt creier+ cu at't !mul (e)ine capa.il sM acKi!ne6e
mai ener*ic.
IatM &ncM un fen!men pe care &l &nt'lnim &n t!ate (!meniile e<istenKei. Mai (emult )/am )!r.it (espre -s!arele
ne*ru1+ (e la care s!arele n!stru primeLte ener*ia sa. Acest s!are ne*ru care (M fMrM &ncetare e principiul masculin+ iar
s!arele n!stru+ care primeLte ener*ia Li care strMluceLte+ e principiul feminin... Nu )/am spus cM am )M6ut &n m!( real
s!arele ne*ru+ (ar l/am )M6ut interi!r: e ac!l!+ e<istM+ Li fMrM el n/ar e<ista s!arele strMlucit!r. IatM+ &ncM ! (atM cat!(ul
Li an!(ul+ iatM tu.ul Cr!!=es &ntins la (imensiunile uni)ersului.
C't e (e clar+ c't e (e simplu0 Peste t!t+ peste t!t+ re*Msim cele (!uM principii. VreKi sM )M mai (au Li un alt
e<emplu4 %M luMm un ar.!re, el p!se(M rM(Mcini+ trunchi Li ramuri. RM(Mcinile trimit ener*ia pentru a apMrea frun6e+
fl!ri Li fructe. RM(Mcinile nu se )M(+ (ar ri(icaKi/le+ Li s/a terminat cu ceea ce se )e(e. T!t ceea ce se )e(e este re6ultatul
a ce)a in)i6i.il care este f!arte .ine ascuns. ;n n!i+ ple<ul s!lar repre6intM rM(Mcinile: Li trunchiul n!stru Li mem.rele
repre6intM trunchiul Li ramurile ar.!relui. Omul e ca un ar.!re, are rM(Mcini+ trunchi+ ramuri Li+ &n creier are fl!ri Li
fructe. Ple<ul s!lar repre6intM rM(Mcinile creierului+ Li el e cel mai imp!rtant+ rM(Mcinile sunt mai imp!rtante+ pentru cM
(acM se &nt'mplM ce)a &n rM(Mcini+ t!t restul este &n peric!l. IatM+ &ncM un ar*ument pe care nimeni nu p!ate sM/l
respin*M. 3acM tMiaKi rM(Mcinile ar.!relui+ el m!are.
C'n( )reKi sM me(itaKi+ ale*eKi un su.iect spiritual asupra cMruia )M )eKi c!ncentra: puteKi ap!i urmMri (erularea
*'n(uril!r+ &nlMnKuirea l!r+ c!ntururile l!r, creierul )!stru e cel ce lucrea6M. 3ar (acM a2un*eKi sM urcaKi mai sus &n
aceastM me(itaKie+ )eKi simKi creierul )!stru !prin(u/se (in funcKi!nare+ ple<ul s!lar (e)enin( acti), nu mai &nKele*eKi
lucrurile &n m!( intelectual+ analitic+ ci )eKi a)ea ! &nKele*ere sinteticM+ )i.raKi &n arm!nie cu ea+ ! sen6aKie (e
plenitu(ine )M )a cuprin(e+ iar me(itaKia (e)ine c!ntemplare: nu mai *'n(iKi (e l!c+ c!ntemplaKi ce)a splen(i( Li trMiKi
intens. ;nKele*eKi altfel lucrurile+ mai .ine (ec't prin *'n(ire+ (ar nu LtiKi cum le &nKele*eKi+ este numai ! e)i(enKM
a.s!lutM+ (a+ pentru cM aKi reuLit sM atin*eKi inima uni)ersului.
%tu(iin(+ *'n(in(+ &nKele*'n( lucruri+ aceasta nu semnificM &ncM cM am atins inima uni)ersului: nu+ acestea sunt
c!n(iKii preala.ile. Inima uni)ersului nu ! puteKi atin*e (ec't cu inima. C'n( inima )!astrM+ a(icM ple<ul s!lar )a
&ncepe sM simtM+ sM iu.eascM+ sM trMiascM cu mare intensitate+ atunci+ (a+ )eKi atin*e+ )eKi miLca inima uni)ersalM+ inima
lui 3umne6eu+ Li (in aceastM inimM )!r )eni la )!i ener*ii+ f!rKe+ curenKi (MtMt!ri (e )iaKM+ care )M )!r lumina. 3a+ c'n(
)eKi a2un*e sM pr!iectaKi (in inima )!astrM ! imensM ener*ie (e (ra*!ste+ prin le*ile afinitMKii Li ec!ului+ ! altM inimM )M
)a rMspun(e. A atin*e inima uni)ersului &nseamnM a cun!aLte+ a simKi+ a intra &n pr!iectele Li planurile Eternului+
%ufletului uni)ersal. 3ar nu puteKi a2un*e la acestea nici prin LtiinKM+ nici prin cun!LtinKe li)reLti+ nici prin (iscursuri+
!ric't (e el!c)ente ar fi.
Pentru a atin*e inima uni)ersului tre.uie sM )i.re6i la aceeaLi lun*ime (e un(M cu el+ a(icM sM (MruieLti aceeaLi
(ra*!ste (e6interesatM. C'n( ceea ce cereKi+ ceea ce )M (!riKi nu pri)eLte numai interesul )!stru pers!nal+ ci .inele
umanitMKii Li uni)ersului &ntre*+ &n acel m!ment (!rinKa )!astrM )i.rea6M pe aceeaLi lun*ime (e un(M ca Li inima
uni)ersului. Ni cum inima uni)ersului este sursa (e )iaKM+ sursa fericirii+ frumuseKii+ p!e6iei+ mu6icii+ sursa a t!t ce e
splen(i( Li (i)in+ atunci )eKi primi aceastM )iaKM+ aceastM fericire+ aceastM splen(!are... VeKi *usta plenitu(inea.
C'n( aKi atins inima cui)a+ !.KineKi (e la el t!t ce )M (!riKi. Cel cMruia i/aKi atins inima )M (eschi(e p!rKile Li )M
(M t!t. ;n anumite 6ile ru*aKi Cerul+ pentru a/l &n(ui!La+ a/l impresi!na+ (ar aceasta nu ser)eLte la nimic+ el rMspun(e,
-Nu &nKele* ce spui1 Li )M &nchi(e uLa &n nas. ;n alte 6ile nu spuneKi nimic+ pri)iKi numai+ iar el )M spune, -Vin!+ intrM0
IatM+ ia asta01 Cum se e<plicM aceasta4 Tre.uie aflat secretul.
V/am )!r.it !(atM (e recept!rul cu *alenM. Acum c'te)a 6eci (e ani+ c'n( aparatele (e ra(i! nu erau aLa
perfecKi!nate Li aLa (e rMsp'n(ite+ multM lume &Li fMcea un recept!r cu *alenM. Pentru a capta ! emisiune (e ra(i!
tre.uia (eplasat un )'rf (e ac pe un cristal (e *alenM+ pentru a sta.ili un c!ntact. C'n( acul atin*ea anumite puncte+
ime(iat se au6eau &n cMLti cu)inte+ mu6icM+ &n timp ce pentru alte puncte nu se au6ea nimic. Acest fen!men mi/a (at
mult (e *'n(it... Plim.aKi acul la st'n*a Li la (reapta pe cristal Li nu au6iKi nimic. 3eLi atin*eKi cristalul. nu/i atin*eKi
inima... pentru cM are Li el ! inimM+ cristalul+ aceastM piatrM0 3e &n(atM ce/i atin*eKi inima+ ime(iat au6iKi mu6icM. E<istM
(e asemenea ! inimM &n uni)ers+ (ar n!i nu &i cun!aLtem le*ile+ (e aceea nu reuLim sM sta.ilim un c!ntact pentru a
capta un(ele sale Li sM a)em re)elaKii.
Pentru a atin*e inima uni)ersului+ tre.uie sM )M intensificaKi (ra*!stea. E ! muncM care se face &n ple<ul s!lar.
;n acel m!ment+ )/am spus+ nu mai *'n(iKi (el!c+ pr!iectaKi ! putere+ ! ener*ie (e (ra*!ste pe care ! (iri2aKi+ (ar
creierul )!stru se !(ihneLte. ;nKele*eKi+ sunteKi c!nLtient Li (iri2aKi ener*iile+ (ar creierul nu e &n acti)itate. Cum
e<plicMm aceasta4 E<istM ! altM f!rmM (e *'n(ire+ ! altM f!rmM (e &nKele*ere pe care tre.uie sM ! (esc!perim

Cap IV CENTRUL HARA

VeKi fi+ p!ate+ miraKi sM )e(eKi &n In(ia cM anumiKi sa(u+ anumiKi >!*hini au re*iunea p'ntecului f!arte
(e6)!ltatM+ cu t!atM cM nu mMn'ncM apr!ape (e l!c0... Ni ma2!ritatea statuil!r &l repre6intM pe 5u(ha Li alKi &nKelepKi cu
un p'ntec pr!eminent. 3e ce4 Pentru cM+ la IniKiaKi+ un p'ntec f!arte (e6)!ltat (e6)Mluie puterea+ f!rKa+ re6er)ele
spirituale acumulate *raKie e<erciKil!r (e respiraKie. Pentru cM e<erciKiile (e respiraKie prelun*ite (uc la (e6)!ltarea
acestei pMrKi a c!rpului un(e se a(unM elemente care permit )in(ecarea+ (e6a*re*area a t!t ce e n!ci). P'ntecul p!ate fi
re6ultatul materialismului !mului sau spiritualitMKii sale. 3acM faKa sa aratM cM el nu se *'n(eLte (ec't la a m'nca+ a .ea
Li a (!rmi+ e)i(ent+ !pulenKa sa repre6intM ce)a rMu, el este ! fiinKM *r!sierM+ materialistM+ sen6ualM. 3ar (acM el are
calitMKi ca puritatea+ clar)i6iunea+ inteli*enKa+ p'ntecul sMu (em!nstrea6M cM el are re6er)e Li cM p!ate transf!rma aceste
re6er)e )in(ec'n(u/i pe alKii Li fMc'n( multe lucruri pe care cei plMp'n6i+ sla.i nu ar putea sM le facM+ pentru cM nu au
aceste resurse.
Pri)iKi+ (e altfel+ 2ap!ne6ii. Unii au un p'ntec en!rm+ (ar &n acelaLi timp+ ! mare supleKe+ f!rKM Li inteli*enKM.
Aceasta+ (e!arece ei lucrea6M sM/Li (e6)!lte ceea ce ei numesc centrul Hara. Aceste centru e situat la C centimetri su.
.uric. Hara &nseamnM -p'ntec1 &n 2ap!ne6M+ Li (e aici )ine e<presia -a/Li face hara/=iri1+ a(icM a se sinuci(e
(eschi6'n(u/Li p'ntecul. Pentru &nKelepKii 2ap!ne6i+ centrul Hara este centrul )ieKii+ al echili.rului+ centrul uni)ersal. Ni
c'n( !mul se c!ncentrea6M pe el Li a2un*e sM/l (e6)!lte+ (e)ine ne!.!sit+ in)inci.il. T!Ki acei care lucrea6M asupra
centrului Hara se (istin* &n )iaKM printr/un echili.ru e<tra!r(inar.
Un mare numMr (e an!malii care se manifestM astM6i la Occi(entali + )/am mai spus/!+ apar (in cau6M cM ei au
rupt echili.ru+ a(icM &n l!c sM plase6e centrul )ieKii la l!cul sMu+ ei &l plasea6M &n creier+ care e la periferia fiinKei umane.
Atunci+ prea multe *'n(uri+ prea multe neca6uri+ prea multM acti)itate cere.ralM Li !mul se (e6echili.rea6M. 3e aceea+
atunci c'n( primeLte L!curi+ el nu mai p!ate sM se resta.ileascM+ pentru cM centrul (in el care ar putea reme(ia !rice nu
funcKi!nea6M. 3acM ar Lti sM se c!ncentre6e asupra centrului Hara Li sM/l (e6)!lte+ !ricare ar fi cheltuielile sale (e
ener*ie ner)!asM+ el nu s/ar simKi nici!(atM !.!sit.
E)i(ent+ e ! pr!.lemM pentru Occi(entali+ (in cau6M cM centrii situaKi &n partea inferi!arM au f!st c!nsi(eraKi
mult timp ca ne(emni (e a participa la )iaKa spiritualM. Ni chiar Li eu+ &n timpul anil!r+ c'n( )M )!r.eam (e acest centru+
su.&nKele*eam apr!ape t!t timpul Centrul suprem+ 3umne6eu/;nsuLi+ Cau6a prim!r(ialM. Nu )/am spus nici!(atM cM &n
c!rpul fi6ic+ a(e)Mratul centru al !mului este ac!l!+ (e(esu.tul .uricului+ cM )!r tre.ui ani Li ani pentru a )M pre*Mti sM
&l penetraKi+ sM/l e<pl!raKi Li sM/l (e6)!ltaKi pentru a cun!aLte !ri*inea fiinKei )!astre. Pentru cM !ri*inea ac!l! este. 3e
c'te !ri )/am spus, -Nu cMutaKi &n e<teri!r+ nu cMutaKi la suprafaKM+ (ar sMpaKi+ sMpaKi+ Li )eKi *Msi aur sau petr!l01
E)i(ent+ )!r.in( sim.!lic. V!iam sM )M spun cM tre.uie sMpat chiar &n acest (!meniu+ al su.c!nLtientului.
Centrul Hara este menKi!nat &n multe cMrKi e6!terice+ (ar &n maniere f!arte (iferite+ Li chiar anumite remarci ale
aut!ril!r creLtini (in )echime (!)e(esc cM ei &l cun!Lteau. Alchimistul 5asile Valentin &n cartea sa, -Cele (!uMspre6ece
chei1+ in)itM a(eptul sM c!.!are &n centrul pMm'ntului pentru a *Msi ac!l! piatra fil!6!falM. El spune, Visita Interiora
Terae; Rectificando Invenies Occultum Lapidem, Veram Medicinam A(icM, Vi6itaKi mMruntaiele pMm'ntului+
c!rect'n(+ )ei *Msi piatra ascunsM+ a(e)Mratul me(icament1. 3acM luMm primele litere ale acest!r cu)inte+ )!m *Msi,
VITRIOLUM. Visita Interiora Terae... &n realitate nu e )!r.a (e a c!.!r' &n interi!rul planetei+ ci (e a penetra &n
acest pMm'nt+ c!rpul n!stru fi6ic+ pentru cM ac!l! )!m *Msi materiale+ )!m *Msi .!*MKii+ te6aure.
Cele trei (i)initMKi mai imp!rtante ale pante!nului hin(us sunt 5rahma+ Vishnu Li %hi)a+ Li se spune &n CMrKile
sacre cM 5rahma e situat &n p'ntec+ Vishnu &n re*iunea inimii Li a plMm'nil!r+ Li %hi)a &n creier. 3e ce t!cmai 5rahma+
creat!rul+ e situat &n p'ntec4 3acM p'ntecul este ! re*iune cu a(e)Mrat (e (ispreKuit+ Li creierul+ (in c!ntrM+ aLa (e
n!.ilM+ 5rahma ar fi tre.uit plasat &n creier. Ei nu+ &n creier e plasat %hi)a+ care e i(entificat cu (istru*erea. 3a+ 5rahma
este creat!rul+ Vishnu+ reparat!rul+ c!nser)at!rul+ cel care susKine+ menKine+ hrMneLte+ &n timp ce %hi)a este
(istru*Mt!rul. Ni (acM %hi)a c!respun(e t!cmai creierului+ aceasta e (e!arece creierul+ mentalul inferi!r+ (i)i6ea6M+
(isecM+ (e6a*re*M+ este (istru*Mt!rul realitMKii. El este cel care &i (esparte pe !amenii Li &i in(uce &n er!are.
3e )reme ce p'ntecul este re*iunea c!rpului un(e se crea6M Li se f!rmea6M fiinKe+ el este (e ! e<tremM
imp!rtanKM Li nu are nimic ruLin!s. 3e ce )iaKa se naLte &ntr/un l!c ruLin!s4 3acM Inteli*enKa c!smicM a ales acest l!c+
este pentru cM ea &l c!nsi(erM sacru: atunci (e ce !mul tre.uie sM/l (ispreKuiascM4 E)i(ent+ nu e chiar estetic / cel puKin
(upM estetica !amenil!r / (ar+ pentru ce m!ti) )iaKa )ine (e ac!l!4 Nu numai cM mama &Li p!artM c!pilul &n acest l!c+
(ar c!pilul+ le*at prin c!r(!nul !m.ilical+ &Li tra*e f!rKele t!t (e aici Li se hrMneLte. RuLii numesc aceastM re*iune a
ple<ului s!lar Li a centrului Hara -2i)!t1+ Li -2i)!t1 &n .ul*arM &nseamnM -)iaKM1. 3a+ )iaKa )ine (e aici+ Li astfel se
pr!pa*M Li se (istri.uie &n celelalte !r*ane. 3eci+ creierul este (e asemenea tri.utar acestui centru care primeLte )iaKa.
Este ca pentru un ar.!re. Re*iunea cea mai imp!rtantM a ar.!relui+ rM(Mcinile+ sunt ac!l!+ in)i6i.ile+ ascunse+ &n*r!pate
&n pMm'nt. Ei .ine+ (e asemenea+ centrul Hara ca Li ple<ul s!lar sunt rM(Mcinile n!astre. Ni (acM c!.!r'm &n rM(Mcini
pentru a Lti ce a plasat natura ac!l!+ )!m (esc!peri ! lume (e ! e<tra!r(inarM .!*MKie (e materiale Li ener*ie. IatM+ este
! minM+ ! sursM.
P'ntecul este l!cul un(e se creea6M )iaKa. 3a+ sursa )ieKii este ac!l!+ &n p'ntec. %e spune &n E)an*helii, -3in
s'nul sMu a t'Lnit apM )ie1. 3e ce (in s'nul sMu4 3e ce nu (in creier sau (in plMm'ni4 Ce se aflM &n p'ntec+ fMc'n( apele
sM K'LneascM4 Ac!l! l!cuieLte TatMl+ 5rahma+ creat!rul. 3ar pentru a/l simKi+ pentru a putea c!munica cu el+ ne tre.uie
mulKi ani (e muncM. El e ac!l!+ (ar nu .eneficiem (e nici un a)anta2+ pentru cM lucrMm numai cu %hi)a. 3e altfel+ &n
In(ia+ prea puKine temple sunt c!nsacrate lui 5rahma+ mai multe lui Vishnu... Li Li mai multe lui %hi)a. 3e ce4 %hi)a
este (istru*Mt!rul+ Li (e teamM+ pentru a/l liniLti+ ne !cupMm at't (e mult (e el4 ;n timp ce pentru 5rahma+ creat!rul+ nu
ne putem teme cM face rMu+ Li (e aceea+ p!ate+ &l ne*li2Mm...
3e ani (e 6ile )M instruiesc pre6ent'n(u/)M numai lumea (in ;nalt+ a(icM lumea c!nLtiinKei+ a luminii+ (ar
aceasta nu e &n realitate (ec't ! pre*Mtire pentru a putea c!.!r& ap!i &n pr!fun6imile fiinKei )!astre. Pentru cM+ pentru a
ne cun!aLte cu a(e)Mrat+ tre.uie sM cun!aLtem cele (!uM re*iuni, ceea ce e sus+ Li ceea ce e 2!s. Ceea ce este sus+ sunt
centrii creierului+ Li ceea ce este 2!s+ este t!cmai acest centru pe care &nKelepKii 2ap!ne6i &l numesc Hara.
Hara repre6intM su.c!nLtientul+ pr!fun6imile !.scure ale fiinKei umane. 3ar aceste re*iuni sunt+ (esi*ur+ f!arte
pericul!ase+ (e aceea tre.uie &nceput e<pl!r'n( terenul (e sus+ Li ap!i+ c'n( suntem &ntMriKi+ c'n( a)em arme Li t!t
echipamentul+ putem c!.!r& &n a.isuri pentru a (esc!peri ce c!nKin. T!ate .!*MKiile sunt su. pMm'nt, (a+ aurul+ pietrele
preKi!ase+ metalele preKi!ase+ Li cMr.unele+ petr!lul+ asupra cMr!ra lucrea6M ! multitu(ine (e entitMKi Li spirite. ;n lumea
psihicM+ ca Li &n cea fi6icM+ t!tul e ac!l!+ 2!s+ nu &n &nalt. 3ar 2!s este (e asemenea infernul Li m!nLtrii sMi+ (e aceea+
&nainte (e a c!.!r&+ tre.uie sM &n)MKMm sM ne pr!te2Mm+ (acM nu+ )!m fi &n*hiKiKi. IatM m!ti)ul pentru care+ &n
&n)MKMm'ntul n!stru+ ne !cupMm la &nceput (e lumea superi!arM. Pentru a &nfrunta tene.rele+ ne tre.uie luminM.
Nici cu ple<ul s!lar !mul nu p!ate sM ai.M un c!ntact (irect cu centrul Hara+ pentru cM nu are nici un mi2l!c sM
atin*M su.c!nLtientul sMu. Nu/l p!ate atin*e (ec't pe cMi !c!lite+ a(icM prin felul sMu (e a trMi. 3eci+ (acM acest centru
nu e c!rect arm!ni6at cu uni)ersul+ (in cau6a )ieKii sale (e6!r(!nate+ ha!tice+ neraKi!nale+ !mul &mpie(icM .una sa
funcKi!nare+ nu mai p!ate primi eflu)iile %ufletului uni)ersal.
Pentru a )M echili.ra+ a )M &ntMri+ puteKi+ &n timpul me(itaKil!r )!astre+ sM )M puneKi m'inile pe a.(!men+
c!ncentr'n(u/)M asupra centrului Hara. 3ar sM nu faceKi acest e<erciKiu (ec't sunteKi &ntr/! stare (e puritate+ a.ne*aKie
Li (e6interes+ pentru .inele umanitMKii+ (acM nu+ alKi centri care sunt alMturi se )!r tre6i Li )eKi fi antrenaKi &n re*iunile
tene.r!ase ale fiinKei )!astre. 3e aceea+ &nainte (e a lucra cu centrul Hara tre.uie sM )M pre*MtiKi. C'n( sunteKi *ata+
puteKi sM pl!n2aKi fMrM peric!l &n a('nc+ pentru cM acestea sunt pr!fun6imile+ a.isurile fiinKei umane.
PsihanaliLtii+ (esi*ur+ au (esc!perit ! parte a su.c!nLtientului+ (ar sunt &ncM (eparte (e a cun!aLte t!ate
misterele centrului Hara Li (e a Lti cum acest centru+ <<< &n pr!fun6imile su.c!nLtientului+ e le*at la suprac!nLtiinKM.
C'n( IniKiaKii )!r.esc (e unirea c!6ii cu capul Larpelui+ ei su.&nKele* unirea centrului (e 2!s cu centrul superi!r situat
&n creier+ cha=ra %ahasrara (in )'rful capului. 3ar (acM nu aKi lucrat &n preala.il asupra a(e)Mruril!r mai accesi.ile+
cum )eKi putea lucra &n aceste 6!ne4 ViaKa spiritualM are+ (e asemenea+ pr!*ramul sMu. Tre.uie+ mai &nt'i+ sM )M
purificaKi+ sM )M &ntMriKi+ Li ap!i+ c'n( )M simKiKi pre*MtiKi+ )M puteKi permite sM mer*eKi sM faceKi ! incursiune &n aceste
pr!fun6imi. %unt e<perienKe care )M aLteaptM+ (ar tre.uie sM )M pre*MtiKi.
AlchimiLtii )!r.esc (e -lumina ce iese (in tene.re1. Tene.rele sunt infinit mai )aste (ec't lumina: ele
&m.rMKiLea6M Li in)a(ea6M t!tul. ;n timp ce lumina e ca ! sc'nteie+ pe care tene.rele ! &nc!n2urM. Tene.rele sunt
rM(Mcina fiinKei. T!t ceea ce apare pe pMm'nt ca fen!men+ ca manifestare+ ca ! c!ncreti6are+ iese (in tene.re: Li
asemeni c!piil!r &n p'ntecul Mamei NaturM+ aceste ener*ii le sunt c!municate printr/un un fel (e c!r(!ane !m.ilicale
*raKie cMr!ra a.s!r. f!rKele %ufletului c!smic.
-Lumina ce iese (in tene.re1... E aceea pe care ! )e(em &n pr!fun6imea sim.!lului ieslei &n care s/a nMscut
Iisus. 3e ce Iisus s/a nMscut &ntr/! iesle+ pe paie+ &ntre un .!u Li un mM*ar+ Li nu &ntr/un palat+ &ntr/un templu+ &ntr/!
l!cuinKM )astM Li s!mptu!asM4 3e!arece+ ca Li naLterea unui c!pil fi6ic+ naLterea unui c!pil spiritual+ naLterea lui
Crist!s &n !m se face ac!l!+ chiar &n aceastM re*iune a centrului Hara. NaLterea e ac!l!+ ieslea cu mM*arul Li .!ul care
nu sunt alKii (ec't ficatul Li splina. Ni+ &n &nalt+ &n*erii c'ntM+ pentru cM aceastM naLtere+ pe care ! numim a (!ua naLtere
este un e)eniment la care t!t Cerul participM.
Ceea ce s/a pr!(us &n m!mentul naLterii lui Iisus se repr!(uce (e fiecare (atM c'n( ! fiinKM umanM este capa.ilM
sM se nascM a (!ua !arM. E<istM (in n!u mM*arul+ .!ul+ ma*ii+ &n*erii+ eci!ara Li c!pilul &n iesle... Acest e)eniment nu
s/a pr!(us numai acum #??? (e ani &n Palestrina+ ci se repetM etern. Ni pentru a f!rma c!pilul &n )!i+ tre.uie sM
cun!aLteKi multe lucruri, cum sM/l atra*eKi+ cum sM/l purtaKi+ cum sM/l hrMniKi...
;n aceastM iesle+ &n mMruntaie+ &ntre .!u Li mM*ar+ a(icM ficat Li splinM se naLte c!pilul (i)in. NaLterea lui Iisus
&ntr/! iesle are (eci ! &ncMrcMturM iniKiaticM (e cea mai mare imp!rtanKM. Aici+ &n centrul Hara+ (iscip!lul tre.uie sM facM
sM se nascM &n el aceastM n!uM c!nLtiinKM+ C!pilul Iisus. 8A se )e(ea Li -CrMciunul Li PaLtele &n tra(iKia iniKiaticM1 cap I /
c!lecKia I6)!r9
Hermes Trisme*istul a spus, -Ceea ce e 2!s e ca ceea ce este sus+ Li ceea ce este sus e ca ceea ce este 2!s.1 Nu e
! similitu(ine+ ! asemMnare e<actM+ cum au cre6ut unii+ pentru cM &n realitate ceea ce este 2!s nu e i(entic cu ceea ce
este sus. Ceea ce este 2!s este ca Li ceea ce este sus+ &n sensul &n care le*ile+ funcKiile sunt aceleaLi. %pun'n( acest -Ca
Li1 aceasta nu semnificM similitu(inea. C'n( ! casM se reflectM &n apM+ ceea ce e sus+ &n lumea realitMKii+ este ca Li ceea
ce este 2!s &n lumea refle<iei+ (ar cele (!uM lumi nu sunt i(entice.
E<istM (eci ! lume a refle<iei+ a ilu6iei+ care e 2!s+ Li ! lume a realitMKii care e sus. Ap!i+ &n fiecare (intre aceste
lumi+ e<istM un sus Li un 2!s: atunci+ ceea ce e 2!s &n lumea ilu6iil!r c!respun(e la ceea ce este sus &n lumea realitMKii. Ni
cum &n ierarhia (i)inM+ Creat!rul se aflM sus+ (e asemenea aici+ &n n!i+ El se aflM 2!s+ pentru cM n!i suntem ! reflectare.
A trecut mult timp (e c'n( )/am )!r.it (e aceastM in)ersare+ spun'n(u/)M cM pietrele+ cristalele+ metalele+ care sunt 2!s+
sunt ! refle<ie a lumii (i)ine+ (e sus. Ni &n !m+ p'ntecul+ care e 2!s+ c!respun(e la ceea ce e &n sus &n 3i)initate+ pentru
cM+ &n rap!rt cu macr!c!sm!sul+ micr!c!sm!sul+ a(icM !mul+ e in)ersat. 3e aceea 5rahma+ Creat!rul+ e plasat &n
p'ntec.
IatM+ aceasta e t!t pentru m!ment (espre acest su.iect+ cu t!ate cM e )!r.a (e ! lume infinitM. Ceea ce )/am
spus e (e2a prea mult. 3acM )/aL spune mai mult n/aKi Lti ce sM faceKi+ )eKi fi c!pleLiKi. Vrem t!t timpul sM Ltim t!tul...
(in curi!6itate+ e)i(ent. Ei .ine+ nu+ &ntr/un a(e)Mrat ;n)MKMm'nt iniKiatic+ tre.uie sM punem &n practicM+ tre.uie sM ne
!.iLnuim sM m!.ili6Mm pr!priile f!rKe+ facultMKi pentru a face ! muncM a(e)MratM. Eu Ltiu .ine cM ceea ce )M cer aici nu
)a *Msi un ec!u fa)!ra.il+ pentru cM &ntrea*a lume+ (in c!ntrM+ e instruitM sM caute t!tul &n e<teri!r. IatM (e ce centrii
interi!ri nu funcKi!nea6M+ sunt ru*iniKi Li curenKii nu circulM. 3esi*ur+ e<istM c'Ki)a mistici+ c'Ki)a fil!6!fi+ c'Ki)a
spiritualiLti care sunt !.iLnuiKi cu aceastM muncM+ (ar+ &n acest (!meniu+ ma2!ritatea !amenil!r sunt ca Li infirmii+ nu au
nici f!rKa+ nici )!inKa (e a &ntreprin(e ! muncM asupra l!r &nLiLi.
%puneKi cM lucraKi+ (ar cM nu !.KineKi re6ultate. E)i(ent+ nu e uL!r+ Li aici+ (e asemenea+ apare pr!.lema
re&ncarnMrii. 3acM a.ia &n aceastM e<istenKM )eKi &ncepe aceastM muncM+ cum )reKi sM a2un*eKi sM miLcaKi centrii
im!.ili6aKi (e sec!le4 Pentru cei care au muncit &n alte re&ncarnMri Li c!ntinuM+ e)i(ent+ t!tul e (iferit+ ei !.Kin re6ultate.
3e aceea+ pre*MtiKi/)M sM &ncepeKi aceastM muncM &n aceastM &ncarnare+ Ltiin( cM (acM nu )eKi &ncepe &n aceastM
&ncarnare+ nu )eKi a2un*e la nimic nici &n urmMt!area. Pentru m!ment nu )eKi reuLi (ec't mici succese+ (ar nu e nimic+
cel puKin aKi &nceput. VeKi c!ntinua mai (eparte &n urmMt!area &ncarnare+ iar atunci )eKi !.Kine si*ur re6ulate. Ceea ce
c!ntea6M e (e a &ncepe sM (eclanLaKi curenKii (i)ini+ &n aceastM &ncarnare.

Cap V FORA KUNDALINI

Ap!calipsa se terminM cu )i6iunea unei cetMKi celeste+ N!ul Ierusalim+ a cMrei pereKi+ temelii+ p!rKi sunt (escrise
(e %f'ntul I!an Te!l!*ul. Prin acet !raL cur*e un flu)iu, -Ni mi/a arMtat un flu)iu (e apM )ie+ limpe(e ca un cristal+ care
ieLea (in Tr!nul lui 3umne6eu Li al Mielului. ;n mi2l!cul !raLului Li pe cele (!uM maluri ale flu)iului era Ar.!rele
VieKii ce pr!(ucea (e (!uMspre6ece !ri fructe+ ('n( fructul sMu &n fiecare lunM Li ale cMrui frun6e ser)eau la tMmM(uirea
p!p!arel!r.1
Cum se fMcea cM ar.!rele se *Msea pe am.ele maluri ale flu)iului4 3acM am &nKele*e lucrurile literar+ aceastM
(escriere nu are nici un sens. ;n realitate+ acest ar.!re (easupra unui flu)iu e un sim.!l: e<istM &n n!i+ Li flu)iul+ (e
asemenea+ trece prin n!i. Pentru cM !raLul suntem n!i: Li &n centrul acestui !raL / &n ple<ul s!lar / cur*e un flu)iu cu un
ar.!re al )ieKii pe malurile sale. Ple<ul s!lar repre6intM ar.!rele pe cele (!uM maluri ale flu)iului+ (ar (e asemenea Li
flu)iul &nsuLi+ aceastM f!rKM+ aceastM )italitate care circulM prin el. Ni un(e sunt rM(Mcinile acestui ar.!re4 Acestea sunt
cele (!uMspre6ece perechi (e ner)i Li (e *an*li!ni (!rsali, (!uMspre6ece ramuri care pr!(uc (!uMspre6ece fructe pe an.
Aceste (!uMspre6ece fructe sunt le*ate (e cele (!uMspre6ece semne ale 6!(iacului.
%M )e(em acum pr!prietMKile acest!r fructe. Primul fruct+ 85er.ecul9 face !mul acti)+ (inamic Li (ecis. Al
(!ilea 8Taurul9+ (M ! mare sensi.ilitate+ multM *entileKe Li .unMtate. Al treilea 87emenii9+ &mpin*e la stu(iu+ incitM la a
se interesa (e t!t Li (e a cMlMt!ri. Al patrulea 8Cancer9+ (M ! mare me(iumitate pentru a capta un(ele Li pre6enKele cele
mai su.tile. Al cincilea 8Leul9+ inspirM ! mare n!.leKe Li cura2ul necesar pentru a/i a2uta Li a/i sal)a pe alKii. Al Laselea
8eci!ara9+ purificM Li curMKM. Al Laptelea 85alanKa9+ (M p!si.ilitatea (e a se uni la ! cau6M (i)inM Li (e a sta.ili &n sine
echili.rul c!smic. Al !ptulea 8%c!rpi!nul9+ luminea6M asupra m!rKii Li )ieKii (e ap!i. Al n!uMlea 8%M*etMt!rul9+ (M
*ustul &ntre.Mril!r fil!6!fice Li reli*i!ase. Al 6ecelea 8Capric!rnul9 inspirM putere+ aut!ritate pentru a (!mina pe alKii Li
pe sine &nsuLi. Al unspre6ecelea 8VMrsMt!rul9+ (M sensul uni)ersalitMKii+ fraternitMKii &ntre naKiuni. Al (!ispre6ecelea
8PeLtii9+ &mpin*e la sacrificiu+ la a sup!rta suferinKa Li chiar la a )e(ea partea .unM Li a se )eseli.
IatM calitMKile fructel!r acestui ar.!re al )ieKii+ care nu e altul (ec't Ar.!rele %efir!tic (e care )!r.eLte Ka..ala+
cu sefir!turile, Keter+ H!=mah+ 5inah+ Hese(+ 7e.!urah+ Tipheret+ Net6ach+ H!(+ Ies!(+ Mal=!ut. Kether e sMm'nKa
care c!nKine t!ate p!si.ilitMKile ar.!relui: H!=mah+ e s'm.urele care care se (i)i6ea6M pentru a lMsa sM iasM mica
plantM, 5inah: Hese(+ este trunchiul: 7e.!urah+ ramurile: Tripheret+ mu*urii: Net6ach+ frun6ele: H!(+ fl!rile: Ies!(+
fructul: Ni Ma=!ut+ sMm'nKa+ care+ plantatM &n pMm'nt+ )a (a un n!u ar.!re. Aici+ (in n!u+ )e(eKi ! aplicaKie a le*ii, ce e
2!s e ca ce e sus+ Li )eKi &nKele*e (e asemenea (e ce Iisus a c!mparat ;mpMrMKia lui 3umne6eu 8Mal=!ut9 cu *rMuntele
(e sene)e+ care e minuscul+ (ar (e)ine un ar.!re mare+ un(e )in sM se a(Mp!steascM pMsMrile cerului.
%f'ntul I!an spunea cM frun6ele ar.!relui )!r ser)i la tMmM(uirea p!p!arel!r. VeKi )e(ea+ nu numai fructele
ar.!relui fac mirac!le+ (ar Li frun6ele (e asemenea+ Li chiar Li rM(Mcinile.
RM(Mcinile+ &nfipte &n cele (!uM maluri ale flu)iului )ieKii (e care )!r.eLte %f'ntul I!an+ sunt (eci ansam.lul
ner)il!r Li *an*li!nil!r situaKi (e ! parte Li (e alta a c!l!anei )erte.rale. C!l!ana )erte.ralM lea*M cerul Li pMm'ntul+
cerul n!stru Li pMm'ntul n!stru. I6)!rul flu)iului se aflM pe culmea muntelui, -lu)iul+ e spus+ iese (in Tr!nul
3!mnului1. Capul+ e cerul Li p'ntecul pMm'ntul. Pe pMm'nt ar(e un f!c care pr!)!acM (in timp &n timp erupKii )i!lente
)ulcanice. Ori+ acest f!c se *MseLte+ (e asemenea+ la .a6a c!l!anei )erticale. Acest f!c su.teran+ le*at (e p'ntec Li (e
se<+ este f!rKa Kun(alini. Pentru m!ment+ c!l!ana )erte.ralM nu are la !ameni (ec't funcKie anat!micM Li fi6i!l!*icM:
puterea ei spiritualM nu e tre6itM. Numai IniKiaKii au reuLit sM anime c!l!ana l!r )erte.ralM pentru ! imensM muncM
spiritualM Li ma*icM *raKie tre6irii f!rKei Kun(alini.
!rKa Kun(alini (!arme la .a6a mM(u)ei spinMrii+ ea este mama care a creat uni)ersul+ -cea mai puternicM
(intre f!rKe1 cum ! numea Hermes Trisme*istul. O (atM tre6itM+ ea se p!ate (iri2a &n sus+ sau &n 2!s. 3acM ea se (iri2ea6M
&n sus+ fiinKa )a .eneficia (e ! mare (e6)!ltare spiritualM+ (ar (acM ea se (iri2ea6M &n 2!s+ aceasta p!ate sM antrene6e
re6ultate f!arte supMrMt!are. Acel care+ fMrM a fi pur Li stMp'n pe el+ tre6eLte f!rKa Kun(alini+ (e)ine pra(M unei pasiuni
se<uale (e6lMnKuite+ care/l antrenea6M cu ! )ite6M )erti*in!asM spre a.is+ Li unei am.iKii nemMsurate care &l face sM se
!punM lumii &ntre*i. 3e aceea este (e sfMtuit (iscip!lii sM nu fie tentaKi sM tre6eascM f!rKa Kun(alini &nainte (e a fi lucrat
asupra puritMKii Li smereniei. Pentru cM aceastM f!rKM+ cea mai puternicM (intre t!ate+ p!ate la fel (e .ine sM (istru*M
(ec't sM cree6e. ;n realitate+ Kun(alini p!ate fi tre6itM la mai multe ni)ele, putem sM ! tre6im (e Lapte !ri pentru cM ea
(!arme Lapte s!mnuri+ ea e ascunsM su. Lapte &n)eliLuri ale materiei.
;ntr/un anume fel+ e uL!r sM tre6eLti Kun(alini+ (ar un(e Li cum sM ! (iri2e6i e mult mai (ificil Li e chiar
esenKialul. 3irecKia pe care ! )a lua Kun(alini nu (epin(e (e )!inKa !mului+ ci (e calitMKile Li )irtuKile sale. C'n(
Larpele Kun(alini se tre6eLte+ el se &n(reaptM spre partea care &i !ferM hranM. 3acM partea inferi!arM &i !ferM aceastM
hranM+ ac!l! se &n(reaptM+ Li t!tul e pier(ut+ e prMpastia+ a(e)Mrata prMpastie. ;n timp ce (acM Larpele e atras (e partea
superi!arM+ el se &n(reaptM &n sus.
Urcarea f!rKei Kun(alini se face prin canalul %ushuma situat &n interi!rul mM(u)ei spinMrii. 3e ! parte Li (e alta
a canalului %ushuma+ cele (!uM canale I(a 8p!lari6at ne*ati) Li le*at la LunM9 Li Pin*ala 8p!lari6at p!6iti) Li le*at (e
s!are9 se ri(icM &ntr/! miLcare (e spirale &ntretMiate. Curentul I(a a2un*e la nara st'n*M Li curentul Pin*ala la nara
(reaptM. 3e aceea+ e<erciKiile (e respiraKie sunt c!nsi(erate ca cele mai eficiente pentru a pr!)!ca tre6irea f!rKei
Kun(alini.
Pentru cM+ astup'n( nara (reaptM+ aspiraKi aer prin nara st'n*M+ pr!(uceKi astfel un curent care trece prin canalul
I(a. Acest curent tra)ersea6M Li centrul un(e (!arme Kun(alini+ centrul Mula(hara+ Li pr!(uce )i.raKii uL!are care tin(
sM ! tre6eascM un pic. Astup'n( nara st'n*M+ aspiraKi aer prin nara (reaptM+ curentul )a trece prin canalul Pin*ala+ Li el+
(e asemenea+ )a (a c'te)a impulsuri f!rKei Kun(alini. Ni aLa mai (eparte... 3eci+ practic'n( &n fiecare (imineaKM
e<erciKiile n!astre (e respiraKie+ puteKi+ &ncet+ sM tre6iKi f!rKa Kun(alini. 3ar nu tre.uie prelun*ite aceste e<erciKii.
C'n( eram &n In(ia+ am au6it )!r.in(u/se (e t!t felul (e met!(e pe care le f!l!seau >!*hinii pentru tre6irea
Kun(alini. Unele erau incre(i.ile+ p'nM la intr!(ucerea unui fir (e ar*int &ntr/un l!c pe care nu am sM/l numesc. Unii
fMceau t!ate ne.uniile pentru tre6irea acestei f!rKe0
Cel mai .un sfat (e (at Occi(entalil!r este (e a nu fi tentaKi sM tre6eascM Kun(alini+ ci (e a trMi ! )iaKM purM+ &n
ac!r( cu le*ile (i)ine. Ea se )a tre6i atunci c'n( )a )eni m!mentul+ nu tre.uie *rM.it acesta. Orice alt fel (e a pr!ce(a
e riscant+ pentru cM aceastM f!rKM e asemenea unui f!c+ care p!ate face ra)a*ii (istru*'n( unele !r*ane ale c!rpului.
C'n( t!tul se (esfML!arM natural+ fMrM L!curi+ !mul se tre6eLte &n arm!nie la c!nLtiinKa lumii (i)ine.
... Eu simt &n )!i ! imensM (!rinKM (e a face ef!rturi pentru a a2un*e la aceastM tre6ire a c!nLtiinKei. PuteKi
&ncepe lucrul+ (ar tre.uie sM fiKi f!arte pru(enKi+ f!arte raKi!nali+ Li sM nu )M lansaKi fMrM ! (irecKie+ (acM nu+ riscaKi sM )M
(e6echili.raKi+ sM )M (istru*eKi. 3eci+ nu )M *rM.iKi+ aceasta )a )eni cu .l'n(eKe+ &ncet/&ncet. T!t ce a)em aici ca
e<erciKii+ practicM+ sunt e<erciKii (in >!*a+ care )M )!r permite &ntr/! 6i sM tre6iKi f!rKa Kun(alini. MulKi cre( cM pentru a
*Msi spiritualitatea a(e)MratM tre.uie sM mear*M &n In(ia+ (ar tre.uie (e asemenea sM Ltie cM &n)MKMm'ntul raternitMKii
Al.e Uni)ersale+ care e a(e)Mratul &n)MKMm'nt a lui Crist!s+ ne a(uce ! >!*a m!(ernM+ a(aptatM Occi(entalil!r.
;nKelepKii In(iei spun cM &nainte (e tre6irea Larpelui Kun(alini >!*hinul tre.uie sM/Li eli.ere6e canalul central+
%ushuma. Printr/! )iaKM purM+ prin e<erciKii p!tri)ite+ el curMKM acest canal. AceastM curMKire e necesarM pentru cM+ !(atM
cu tre6irea Larpelui Kun(alini+ el &ncepe sM acti)e6e &ntrea*a )iaKM psihicM a !mului: este un f!c aLa (e intens+ care ar(e
t!t. 3e aceea (rumul sMu tre.uie sM fie eli.erat (e t!ate impuritMKile Li !.stac!lele+ pentru ca el sM p!atM trece rapi(+
fMrM stricMciuni pentru !m Li sM atin*M centrul c!r!nal+ cha=ra %ahasrara.
Ni ce spune Iisus &n E)an*helii4 -%trM(uiKi/)M sM intraKi prin p!arta str'mtM1+ sau -Mai repe(e trece ! cMmilM
prin urechile acului (ec't un .!*at prin p!arta ;mpMrMKiei Ceruril!r1 8pentru c!mentarii asupra acest!r )ersete+ a se
)e(ea -Un n!u &nKeles al E)an*heliil!r / c!lecKia I6)!r9. Aceste (!uM fra6e au ! semnificaKie f!arte pr!fun(M, ele aratM
cM &ntr/a(e)Mr canalul central e aLa (e &n*ust+ &nc't f!rKa care a(uce iluminarea nu p!ate sM treacM (acM fiinKa nu e purM.
3acM a)eKi prea multe lucruri &n .u6unare+ nu puteKi .M*a m'inile+ tre.uie sM )M (e.arasaKi (e t!ate acestea. Ve(eKi+
>!*hinii In(iei+ E)an*heliLtii spun aceleaLi a(e)Mruri. Ei .ine+ acestea sunt a(e)Mrurile pe care le apr!fun(Mm &n
;n)MKMm'ntul raternitMKii Al.e Uni)ersale.

Cap VI CHAKRELE

%istemul Cha=rel!r

3e un(e )ine !.iceiul (e a repre6enta &n*erii cu aripi4... A2un*e sM )e(em ! picturM sau ! sculpturM care
pre6intM ! fiinKM &naripatM pentru a Lti cM este un &n*er. 3e ce aceste aripi4 Care e sensul l!r4 ;n*erii au cu a(e)Mrat
aripi4 Nu+ (ar acest fel (e a/i repre6enta pr!)ine (intr/! LtiinKM f!arte )eche pri)in( fiinKa umanM Li centrii sMi su.tili.
Marii IniKiaKi ai trecutului Ltiau cM pe spate+ la ni)elul umeril!r+ fiinKa umanM p!se(M (!i centri f!arte puternici. AceLti
centri situaKi &n c!rpurile eteric Li astral sunt capa.ili sM pr!(ucM tur.i!ane care permit celui care a Ltiut sM/i (e6)!lte a
se (eplasa &n spaKiu. ;n tra(iKia *reacM+ 6eul Hermes e repre6entat cu aripi+ (ar la cMlc'ie+ pentru cM Li cMlc'iul p!se(M
un centru f!arte imp!rtant care e (e asemenea &n le*MturM cu puterea (e a se (eplasa &n spaKiu.
;n realitate+ aceLti centri su.tili sunt &ntr/un mare numMr &n c!rpul n!stru. 3e e<emplu+ &n timp ce c!ntemplaKi
rMsMritul s!arelui+ a.s!r.iKi lumina sa printr/un centru care e situat (easupra splinei. %!arele ne trimite ener*ia sa care
s!seLte la n!i su. f!rmM (e mici sfere lumin!ase. Acest centru a.s!ar.e (eci lumina s!larM Li ! &mparte &n Lapte cul!ri
ca cele ale prismei. Ap!i trimite aceste Lapte ra6e &n !r*anism+ reparti6'n(u/le astfel, r!Lul Li !ran2ul spre !r*anele
se<uale+ *al.enul spre inimM Li plMm'ni+ )er(ele spre st!mac+ ficat+ intestine+ rinichi: al.astrul spre *'t Li nas: )i!letul
spre cap. R!Lul p!ate re&mpr!spMta Li sistemul ner)!s. Unei pers!ane !.!site &i lipseLte r!Lul Li ea p!ate sM/Li
ameli!re6e starea c!ncentr'n(u/se pe aceastM cul!are.
uncKia fi6i!l!*icM a splinei este+ ! LtiKi+ (e a f!rma *l!.ulele r!Lii ale s'n*elui. Nu e (e mirare+ (eci+ cM centrul
eteric al )italitMKii e plasat chiar (easupra ei. Pentru a capta partic!lele (e )italitate care )in (e la s!are+ tre.uie ca
(imineaKa sM )M *'n(iKi la acest centru pentru a/l acti)a+ a/l face mai recepti)+ Li a a.s!r.i astfel mai .ine lumina
s!arelui pentru a ameli!ra sMnMtatea Li )i*!area )!astrM.
Prin !.ser)aKie+ (isecKie+ cu a2ut!rul aparatel!r (in ce &n ce mai perfecKi!nate+ anat!miLtii care stu(ia6M (e
sec!le c!rpul uman au a2uns la ! cun!aLtere f!arte (etaliatM a structurii sale fi6ice: (ar sunt (eparte (e a *Msi ceea ce au
*Msit IniKiaKii+ care *raKie clar)i6iunii l!r Li e<perienKei l!r spirituale au (esc!perit anat!mia su.tilM a !mului. Ni una (in
(esc!peririle cele mai impresi!nante este cea pe care au fMcut/! IniKiaKii In(iei pri)in( sistemul cel!r Lapte cha=re. 3e
mai multe milenii+ ei &n)aKM cM (easupra c!rpului fi6ic+ &n c!rpurile eteric Li astral+ !mul p!se(M centrii su.tili situaKi pe
a<a c!l!anei )erte.rale. Ei &i numesc aceLtri centri Cha=re 8&n sanscritM &nseamnM -r!atM19 sau l!tuLi.
3e 2!s &n sus aceLtia sunt,
/ la .a6a c!l!anei )erte.rale, Mula(hara+ l!tusul cu patru petale.
/ (easupra !r*anel!r *enitale, %)a(hishana+ l!tusul cu Lase petale
/ &n re*iunea .uricului Li al ple<ului s!lar, Manipura+ l!tusul cu 6ece petale
/ &n re*iunea inimii, Anahata+ l!tusul cu (!ispre6ece petale
/ &n partea (in faKa *'tului, Vishu(a+ l!tusul cu Laispre6ece petale
/ &ntre cele (!uM spr'ncene, A2na+ cu (!uM petale mari+ (i)i6ate &n CQ (e petale fiecare, &n t!tal EH petale
/ &n creLtetul capului, %ahasrara+ l!tusul cu ! mie (e petale. ;n realitate el are EH? petale+ iar &n mi2l!c are !
c!r!lM (e $# petale+ &n t!tal are EG# petale. Cele $# petale (in mi2l!c sunt *al.en aurii+ cele EH? sunt )i!lete+ iar cele
(!uM c!r!le se &n)'rt &n sens in)ers.
Nu se p!t *Msi urme ale acest!r centri spirituali &n c!rpul fi6ic+ pentru cM ei sunt situaKi &n c!rpul eteric.
Or*anele c!rpului n!stru sunt su.!r(!nate influenKei l!r.
AceLti centri su.tili sunt inacti)i la apr!ape t!Ki !amenii. Pentru a/i stimula+ un >!*hin tre.uie sM/Li tre6eascM
f!rKa Kun(alini care (!arme la .a6a c!l!anei )erte.rale+ Li sM ! facM sM urce strM.Mt'n( cha=rele un(e ea (eclanLea6M Li
eli.erea6M puterile pe care le c!nKin. !rKa Kun(alini e repre6entatM ca un Larpe &nfMLurat (e trei !ri &n 2urul sMu &n
interi!rul unei fi*uri triun*hiulare+ &n centrul cea=rei Mula(hara. C'n( se tre6eLte+ e ca ! flamM+ un f!c care &ncepe sM
urce &n spiralM &n lun*ul c!l!anei )erte.rale+ Li &n urcare ea &nt'lneLte Li stimulea6M celelalte cha=re. Cu lim.a sa+ spune
tra(iKia+ Larpele Kun(alini acKi!nea6M asupra fiecMrei cha=re pentru a su(a Li a le*a (iferite elemente care &i permit sM
se &n)'rtM. O cha=rM e un sistem f!arte (elicat cu un an*rena2 (e ! e<tremM fineKe Li numai Larpele Kun(alini p!ate
re*la aceste r!Ki Li a le pune &n funcKiune. ;n m!mentul c'n( cha=ra &ncepe sM se r!teascM+ se manifestM facultMKile Li
puterile care sunt le*ate (e ea.
Cha=rele se (e!se.esc unele (e altele prin cul!area l!r+ numMrul (e petale+ a(icM numMrul Li intensitatea
)i.raKil!r l!r+ (i)initMKile care l!cuiesc &n ele+ Li mai ales prin )irtuKile Li puterile pe care tre6irea l!r le c!nferM !mului,
Mula(hara &i (M ener*ie )italM: %)a(hishana &i (M f!rKa creat!are: Manipura &i (M c!nLtiinKa c!lecti)M: Anahata &i (M
iu.irea uni)ersalM: Vishu(a &i (M &nKelepciune: A2na &i (M clar)i6iune: %ahasrara &i (M at!tputernicia Li li.ertatea. %e
spune cM ! (i)initate sau %ha=ti l!cuieLte &n fiecare cha=rM. Numele l!r+ &ncep'n( (e 2!s+ sunt, 3a=ini %ha=ti+ Ra=ini
%ha=ti+ La=ini %ha=ti+ Ka=ini %ha=ti+ %ha=ini %ha=ti Li Ha=ini %ha=ti. A2unsM la sf'rLitul cMlMt!riei sale+ f!rKa Kun(alini
atin*e %hi)a+ principiul masculin. Reunirea cel!r (!uM principii masculin Li feminin+ capul Li c!a(a Larpelui+ se face
&ntr/! luminM !r.it!are. 3in acel m!ment+ >!*hinul+ a2uns pe culme+ e li.er (e !rice c!nstr'n*ere.
Hin(uLii (au cha=rel!r ! repre6entare f!arte (etaliatM. Ar (ura prea mult sM ne !prim asupra fiecMreia+ Li mM )!i
!pri numai asupra Cha=rei inimii, Anahata. E f!arte imp!rtant pentru (e6)!ltarea )!astrM spiritualM sM purtaKi &n inimM
ima*inea acestei cha=re+ care este centrul iu.irii uni)ersale+ pentru cM acesta repre6intM aceastM (ra*!ste (e6interesatM+
at't (e )astM+ care tre6eLte &n )!i inteli*enKa a(e)MratM+ intuiKia.
C't (espre cele trei cha=re ale capului+ IniKiatul le (e6)!ltM &n ultima fa6M a e)!luKiei sale+ c'n( t!tul &n el este
*ata+ Li t!atM fiinKa sa e (e6)!ltatM arm!ni!s. 3acM )reKi ! ima*ine pentru a &nKele*e mai .ine aceste trei cha=re+ putem
spune cM ele seamnM cu acele aparate pe care le utili6ea6M su.marinele, un perisc!p+ un !chi care )e(e (easupra apei:
un ra(ar+ care inf!rmea6M (espre pre6enKa alt!r )ap!are (in 2ur: Li un ra(i!+ *raKie cMruia se p!t capta Li emite mesa2e+
apeluri... Ei .ine+ fiinKa umanM e (!tatM cu aceleaLi aparate+ cu aceleaLi antene.
Cele trei cha=re ale capului sunt trei antene pe care ple<ul s!lar le p!ate utili6a ca Li un su.marin aflat su. apM.
-3ar+ )eKi spune+ (e ce aceste antene sunt plasate pe cap4 3e ce ple<ul s!lar nu e (!tat el &nsuLi cu !chi Li urechi41 El
le are+ (ar pentru e)!luKia fiinKei umane+ Inteli*enKa c!smicM a amplasat altele &n creierul sMu.
Acum+ )M p!t (a un e<erciKiu f!arte simplu pentru a (e6)!lta cha=ra *'tului+ Vishu(a. PuteKi+ (in c'n( &n c'n(+
sM )M planificaKi ca &n timpul me(itaKiei sM nu faceKi altce)a (ec't sM ascultaKi numai+ fMrM sM *'n(iKi... Li sM &ncercaKi sM
au6iKi )!cea &nKelepciunii+ )!cea spiritel!r lumin!ase. E)i(ent+ primele 6ile+ sMptMm'ni+ nu )eKi au6i p!ate nimic: (ar
(acM perse)eraKi &n acest e<erciKiu+ )eKi au6i )!cea interi!arM+ (ulcea )!ce a lui 3umne6eu... O numim une!ri )!cea
liniLtii+ at't e (e finM Li (e su.tilM+ (ar &n 6iua c'n( )eKi reuLi sM ! au6iKi+ t!atM fiinKa )!astrM se )a cutremura... nu sunt
cu)inte pentru a e<prima ceea ce este aceastM )!ce.
Pentru a (e6)!lta A2na cha=ra+ )M ima*inaKi cM )e(eKi cu !chii interi!ri pMm'ntul+ cerul+ spaKiul+ cu creaturile
nenumMrate care &l l!cuiesc+ t!ate lumile )i6i.ile Li in)i6i.ile. Le pri)iKi aLa+ f!arte simplu+ cu multM (ra*!ste+ Li (e2a
sunteKi pe cale sM tre6iKi )e(erea )!astrM spiritualM.
Pentru cha=ra creLtetului capului+ este (e asemenea un e<erciKiu (e fMcut+ (ar ar putea fi pericul!s pentru unii Li
! sM )M )!r.esc altM (atM (espre el. ;n timp ce primele (!uM sunt in!fensi)e, faceKi/le+ puteKi sM le practicaKi fMrM nici un
peric!l. Nimic rMu nu )i se )a &nt'mpla (acM cMutaKi sM au6iKi )!cea (i)inM. aceKi ca Li cum aKi asculta cu am'n(!uM
urechile: (ar &n realitate+ se tre6eLte ! a treia ureche. Ni e la fel (acM &ncercaKi sM c!ntemplaKi minunile lumii in)i6i.ile+
un al treilea !chi se )a (eschi(e. Astfel+ &n fiecare 6i+ c'te puKin+ )eKi parcur*e un (rum e<tra!r(inar care+ (acM LtiKi sM
perse)eraKi+ )M )a c!n(uce la iluminare.
;n *ene6M se spune cM A(am Li E)a trMiau &n *rM(ina E(enului+ un(e+ printre t!ate s!iurile (e ar.!ri+ creLteau
Ar.!rele VieKii Li Ar.!rele Cun!aLterii 5inelui Li RMului. 3umne6eu le/a inter6is sM mMn'nce (in fructele Ar.!relui
Cun!aLterii 5inelui Li RMului. 3ar iatM cM Larpele a reuLit sM ! c!n)in*M pe E)a+ care l/a c!n)ins pe A(am sM mMn'nce
(in fructul inter6is... Ni cun!aLteKi c!ntinuarea.
Ei .ine+ acest Ar.!re al Cun!aLterii 5inelui Li RMului nu e altul (ec't sistemul chea=rel!r &n lun*ul c!l!anei
)erte.rale+ Li Larpele care era la .a6a ar.!relui+ &nfMLurat &n 2urul lui &nsuLi+ este f!rKa Kun(alini. Narpele i/a )!r.it
E)ei+ spun'n(u/i, -3acM )ei m'nca (in fructele acestui ar.!re 8a(icM (acM tre6eLti cha=rele9+ )ei (e)eni ca Li
3umne6eu+ )ei a)ea !mniscienKM+ clar)i6iune+ puterea &ntrea*M.1 E)i(ent+ E)a a f!st tentatM Li A(am la fel. Ei (a+ (ar
era prematur+ ei nu erau pre*MtiKi sM sup!rte puterea acest!r f!rKe puse &n acKiune. Ei ar fi tre.uit sM c!ntinue sM
mMn'nce fructele Ar.!relui VieKii+ a(icM (e a a.s!r.i ener*ia ple<ului s!lar+ care e &n le*MturM cu c!sm!sul &ntre*.
Pentru cM+ *raKie acestei ener*ii+ nu ar fi cun!scut nici !.!seala+ nici suferinKa+ nici m!artea. 3a+ Ar.!rele VieKii e
ple<ul s!lar+ &n timp ce celMlalt ar.!re+ Ar.!rele Cun!aLterii 5inelui Li RMului+ este c!l!ana )erte.ralM. A(am Li E)a au
f!st prea *rM.iKi sM/i mMn'nce fructele+ ar fi tre.uit sM aLtepte p'nM c'n( 3umne6eu le/ar fi spus sM ! facM+ sM )inM
m!mentul.
Acum+ acelaLi lucru se petrece cu !amenii. Cei care Ltiu sM se hrMneascM cu ple<ul s!lar+ care e le*at (e s!are+
a2un* (in n!u sM mMn'nce fructele Ar.!relui VieKii, ei a.s!r. prana+ eli<irul )ieKii )eLnice. ;n timp ce aceia care )!r sM
mMn'nce prematur fructele celuilalt ar.!re &nainte (e a se fi &ntMrit suficient+ se e<pun cel!r mai mari peric!le. Ei
&ncearcM sM tre6eascM f!rKa Kun(alini+ ei )!r.esc cu Larpele+ iar acesta &i &mpin*e spre m!arte. 3a+ m!artea spiritualM.
Tre6irea cha=rel!r fMcutM (e f!rKa Kun(alini tre.uie sM se facM cu multM precauKie. V/am (at c'te)a met!(e
simple pentru a lucra asupra cha=rel!r Vishu(a Li A2na+ Li p!t acum sM a(au* ! alta care e )ala.ilM pentru t!ate
cha=rele, c'ntecul. C'ntatul pr!(uce un(e care fac sM )i.re6e centrii su.tili ai !mului. E)i(ent+ nu e )!r.a a c'nta
!rice Li !ricum. Numai )i.raKiile pr!(use prin c'ntece pr!fun(e+ mistice+ pe care le e<ecutaKi cu c!nLtiinKa f!rKei
spirituale care ! repre6intM+ p!t &ncepe tre6irea acest!r centri a(!rmiKi.
N!i a)em &n raternitatea Al.M Uni)ersalM un &ntre* repert!riu (e c'ntece mistice c!mpuse (e Maestrul Peter
3eun!). C'ntatul e un act sacru+ (acM le c'ntaKi c!nLtienKi+ unele c'ntece )!r tre6i &n c!l!ana )!astrM )erte.ralM ! f!rKM
)ie: aceastM f!rKM care se ri(icM s!seLte p'nM la cap+ pentru a ieLi prin centrul superi!r. 3acM &n timpul c'ntatului+ simKiKi
un fris!n care )M parcur*e (in pici!are p'nM &n cap+ &n luminM Li puritate+ aceasta aratM cum c!rpul )!stru )i.rea6M !
clipM &n arm!nie cu uni)ersul. 3ar aceasta e ! .inecu)'ntare pe care p!ate nu ! cun!aLteKi+ &ncM+ sau pe care n/aKi
e<perimentat/! (ec't fu*iti). C'n( )eKi cun!aLte cu a(e)Mrat aceastM sen6aKie &n plenitu(inea sa+ )eKi &nKele*e .!*MKia Li
puterea c'ntatului pentru (e6)!ltarea )ieKii spirituale.

%istemul Cha=rel!r

II

E<istM un !.icei milenar (e a ar(e esenKe sau alte su.stanKe parfumate &n temple Li .iserici. umul+ care se
ri(icM &n spirale+ e un sim.!l al urcMrii f!rKei Kun(alini prin cha=re. CM(elniKa cu 2Mraticul repre6intM cha=ra
Mulha(hara+ Li fumul repre6intM Larpele (e f!c+ Kun(alini. Acest sim.!l al cM(elniKei aratM cM tre.uie sM aruncMm
anumite materii &n cMmin+ Li sM alimentMm+ pentru ca f!rKa sM se p!atM ri(ica. MenKin'n( tra(iKia (e a ar(e esenKe &n
.iserici+ creLtinismul a c!nser)at ritualuri care i/au f!st transmise (intr/un trecut &n(epMrtat+ chiar (acM sensul l!r s/a
pier(ut.
3acM aruncMm ! pri)ire asupra alt!r tra(iKii spirituale+ )!m *Msi aceastM LtiinKM Kun(alini su. ! altM f!rmM. ;n
tra(iKia *reacM+ (e e<emplu+ ea apare su. f!rma ca(uceului lui Hermes cu cei (!i Lerpi &mpletiKi &n 2urul .a*hetei
centrale. Cei (!i Lerpi sunt I(a Li Pin*ala+ cei (!i curenKi care &nc!n2!arM canalul %ushuma Li pe care >!*hinii &i
acti)ea6M prin respiraKie pentru a tre6i f!rKa Kun(alini.
;n tra(iKia Ka..alisticM+ re*Msim aceeaLi LtiinKM &n Ar.!rele %efir!tic cu cei (!i st'lpi ai ri*!rii 8p!6iti)9 Li
clemenKei 8ne*ati)9 situaKi (e ! parte Li (e alta unui st'lp central sau al echili.rului. 3!i curenKi c!.!r'n( (in sefir!tul
Kether trec prin H!=ma= Li 5inah+ se &ncruciLea6M &n 3aath+ trec prin Net6ach Li H!( Li se &ncruciLea6M &n fine &n Ies!(
care+ sim.!lic+ repre6intM !r*anele *enitale.
3acM mer*eKi &n Ti.et+ )eKi )e(ea cM arhitecKii ti.etani au ascuns aceastM LtiinKM+ Kun(alini Li cha=rele+ &n felul
(e a c!nstrui e(ificii sacre pe care le numesc -stupas1. Peste t!t+ la intrarea sanctuaruril!r+ mMnMstiril!r+ pe mar*inile
(rumuril!r+ )e(em aceste c!nstrucKii care au t!ate aceeaLi structurM, ! .a6M &n f!rmM (e cu.+ ap!i ! parte r!tun(M+
sfericM+ ap!i ! parte c!nicM+ triun*hiularM+ (easupra cMreia se *MseLte un element &n arc (e cerc ca ! semilunM+ iar pe el
un !rnament &n f!rmM (e flamM pe care p!ate fi c!mparat cu un (e*et ri(icat+ sau litera I!( a alfa.etului e.raic.
T!atM LtiinKa !mului Li uni)ersului este ascunsM &n structura acest!r e(ificii. ;ntra(e)Mr+ cele cinci f!rme
*e!metrice c!respun(+ (upM tra(iKia ti.etanM+ cel!r cinci elemente, cu.ul / pMm'ntului+ sfera / apei+ c!nul / f!cului+
semicercul / aerului Li flamei / eterului. Cele cinci f!rme Li cele cinci elemente c!respun( &n !m cel!r cinci cha=re+
pentru cM ti.etanii au re(us (e (!uM !ri (!uM cha=re la una sin*urM. Astfel+ cu.ul repre6intM Mula(hara Li %)a(histhana
reunite+ pentru cM sunt am.ele le*ate pMm'ntului+ materiei cele mai c!n(ensate. 3easupra se aflM cha=ra !m.ilicalM
Manipura+ repre6entatM (e cerc: ap!i Anahata+ cha=ra inimii+ repre6entatM (e triun*hi. Mai sus+ cha=ra *'tului+
Vishu(a+ e fi*uratM (e lunM+ Li ultimele (!uM cha=re A2na Li %ahasrara sunt reunite (e asemenea &ntr/! sin*urM fi*urM+
cea a flamei.
iecare (in cei cinci centri este se(iul unui 3h>ani/5u(a sau 5u(a (e me(itaKie. AceLtia sunt+ &ncep'n( (in
centrul inferi!r, Am!*hasi((hi+ Ratnasam.ha)a+ A=sh!.hia+ Am!*hasi((hi Li Vair!cana. Cele cinci 3h>ani/5u(a au
fiecare calitMKile+ )irtuKile pr!prii. %e mai numesc Li 5u(a ai cel!r cinci &nKelepciuni+ pentru cM fiecare )irtute e
c!nsi(eratM ca ! &nKelepciune.
Cele cinci 3h>ani/.u(a sunt )enerate &n Ti.et+ (ar (easupra tutur!r e )enerat 5u(a A)al!=itesh)ar. 3upM
le*en(M+ el e fiul lui 5u(a Amitha.ha+ Li a f!st primul care a pr!nunKat pentru prima !arM sila.ele sacre, OM MANI
PADME HUM. Le*en(a p!)esteLte+ (e asemenea+ cM &ntr/! 6i+ pe c'n( pri)ea lumea !amenil!r+ &n faKa suferinKel!r Li
mi6eriei l!r+ a simKit pentru ei ! aLa c!mpasiune+ &nc't capul sMu s/a fMcut KMn(Mri. TatMl sMu+ 5u(a Amitha.ha+ i/a (at
atunci 6ece capete plus al sMu pr!priu+ &n timp ce (in c!rpul lui A)al!=itesh)ar ieLeau mii (e .raKe. Astfel+ el e
repre6entat cu unspre6ece capete Li mii (e .raKe )enin( &n a2ut!rul !amenil!r.
IatM+ &n re6umat+ cum ti.etanii+ care au primit aceeaLi &n)MKMturM (espre cha=re ca Li hin(uLii+ au e<primat t!atM
aceastM LtiinKM &n structura e(ificil!r l!r sacre care reflectM structura fiinKei umane Li cea a uni)ersului.

Cha=rele A2na Li %aharara

Tre.uie sM pMstrMm ! parte (in n!i &nLine trea6M+ seara+ &nainte (e a a(!rmi+ tre.uie sM )M *'n(iKi sM lMsaKi pe
cine)a sM )e*he6e asupra )!astrM &n timpul s!mnului. Iisus a spus, -Ve*heaKi Li ru*aKi/)M.1 MulKi au cre6ut cM e )!r.a
(e a )e*hea numai &n planul fi6ic+ atunci+ cei sMraci+ ca sM p!atM aplica acest percept pe care nu l/au &nKeles .ine+ se
tre6eau &n plinM n!apte+ se e<tenuau+ lupt'n( &mp!tri)a s!mnului+ Li sf'rLeau stric'n( ritmurile naturale ale c!rpului
l!r... Nu+ &n alt plan tre.uie sM fiKi tre2i: &n timpul n!pKii tre.uie sM (!rmiKi+ pentru a lMsa celulele c!rpului sM se
!(ihneascM+ (ar+ &n acelaLi timp+ tre.uie sM )e*heaKi &n plan spiritual+ a(icM sM )M as!ciaKi cu cel ce )e*hea6M t!t timpul+
cu cel care nu (!arme nici!(atM...
A.s!lut im!.il Li impasi.il+ e<istM &n )!i un Ve*het!r etern care )e(e t!t+ &nre*istrea6M t!t. L!cuinKa sa este
&ntre cele (!uM spr'ncene+ &n cha=ra A2na. 3e ce spun impasi.il4 Pentru cM+ !rice )i s/ar &nt'mpla+ el nu face nimic
pentru a )M sal)a. 3acM sunteKi !.inuiKi sM !.ser)aKi )iaKa )!astrM interi!arM+ )eKi simKi cM &n cele mai rele m!mente+
cine)a (inMuntrul )!stru !.ser)M t!tul+ &nre*istrea6M implaca.il ceea ce se petrece+ (ar nu face nimic pentru a )M
a2uta... nu e r!lul sMu+ Li chiar Li suferinKele )!astre &l fac sM sur'(M. E inutil sM/l ru*aKi: el pri)eLte+ !.ser)M+
&nre*istrea6M... Li sur'(e.
Pentru a putea (e)eni )i*ilent+ luci(+ tre.uie sM )M c!ncentraKi (in c'n( &n c'n( asupra centrului A2na (intre
spr'ncene+ sM )M i(entificaKi cu acest Ve*het!r etern. Atunci+ chiar Li &n s!mn+ rMm'neKi tre2i, c!rpul )!stru )a (!rmi+
(ar spiritul )!stru )i*ilent+ trea6+ )a cMlMt!ri+ )a &nt'lni alte fiinKe Li )a stu(ia minunMKiile uni)ersului.
Putem c!mpara cha=ra A2na cu un !chi+ cu ! .ulM (e cristal+ cu ! !*lin(M ma*icM. Ea are ! )irtute pasi)M+
femininM, pe aceastM !*lin(M se reflectM t!ate e)enimentele uni)ersului. 7raKie ei+ puteKi )e(ea t!tul+ (ar nu puteKi
acKi!na cum )reKi+ nu )i se (M p!si.ilitatea. Ea )M (M )i6iunea+ primiKi ima*ini+ (ar nu puteKi schim.a cursul
e)enimentel!r sau f!rKel!r. Pentru aceasta+ tre.uie sM a2un*eKi la ultima cha=rM+ %ahasrara+ care este emisi)M+ (inamicM+
masculinM+ Li care )M (M puterea (e a acKi!na. C'n( f!rKa Kun(alini atin*e cha=ra A2na+ IniKiatul are )i6iunea clarM
asupra lucruril!r+ (ar nu e at!tputernic, rMm'ne &ncM )ulnera.il+ e<pus f!rKel!r c!ntrare+ pen(ul'n( &ntre .ine Li rMu.
IatM (e ce ea tre.uie sM mear*M p'nM sus la %ahasrara.
C'n( intrMm &n templele hin(use+ *Msim apr!ape peste t!t sim.!lul lin*amului. Lin*amul nu e altce)a (ec't !
piatrM !ri6!ntalM pe care se ri(icM ! piatrM )erticalM. Piatra !ri6!ntalM repre6intM principiul feminin+ &n timp ce piatra
ri(icatM )ertical repre6intM principiul masculin. T!Ki a(epKii+ .Mr.aKi+ femei+ .MieKi+ fete se r!a*M Li se &nclinM cu
)eneraKie &n faKa acestui sim.!l pe care &l !rnea6M cu *hirlan(e (e fl!ri+ pentru cM e repre6entarea *enerMrii+ a fertilitMKi
!amenil!r Li a 6eil!r.
Lin*amul e un sim.!l (e ! mare pr!fun6ime. El aratM cM principiile masculin Li feminin nu tre.uie sM fie
separate ci unite. Ori+ la !ameni+ ele sunt separate. 5Mr.aKii+ femeile nu Ltiu sM *MseascM celMlalt principiu &n ei &nLiLi+ (e
aceea &l cautM &n e<teri!r Li se frMm'ntM pentru cM nu &l *Msesc+ sau (acM &l *Msesc+ nu le a(uce plenitu(inea. 5Mr.aKii Li
femeile nu p!t *Msi plenitu(inea cMut'n( &n e<teri!r+ ci unin( cele (!uM principii &n ei &nLiLi+ fiin( femeie Li .Mr.at &n
acelaLi timp. ;n acel m!ment+ ei nu mai au ne)!ie (e a se uni e<teri!r cu ! fiinKM c!mplementarM+ sunt c!mpleKi, ei au
&nKelepciunea+ f!rKa+ puterea .Mr.atului Li au tan(reKea+ (elicateKea+ puritatea+ sensi.ilitatea femeii: sunt ei &nLiLi
sim.!lul lin*amului+ nu le lipseLte nimic+ t!tul li se supune+ pentru cM Ltiu sM fie &n acelaLi timp emisi)i Li recepti)i.
Re*Msim aceastM p!laritate+ masculin Li feminin+ &n cha=rele A2na Li %ahasrara. Piatra !ri6!ntalM+ principiul
feminin+ este cha=ra A2na+ cha=ra care recepKi!nea6M+ captea6M+ care reflectM. Iar cealaltM+ piatra )erticalM+ e principiul
masculin+ e cha=ra acti)M+ (inamicM+ cea care creea6M+ pr!iectea6M, %ahasrara. Ni c'n( IniKiatul a2un*e sM uneascM A2na
Li %ahasrara+ (e)ine perfect+ at!tputernic+ e ca Li %hi)a+ p!se(M lin*amul )iu.


Cuprins

Cap I E)!luKia umanM Li (e6)!ltarea !r*anel!r
spirituale

Cap II Aura
Cap III Ple<ul s!lar
Cap IV Centrul Hara
Cap V !rKa Kun(alini
Cap VI Cha=rele
%istemul cha=rel!r
Cha=rele A2na Li %ahasrara

OMUL %PRE VICTORIA 3E%TINULUI %SU

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

CAP. I LE7EA CAU"ELOR NI A CON%ECINJELOR
3e &n(atM ce !mul acKi!nea6M+ el (eclanLea6M ine)ita.il anumite f!rKe care )!r pr!(uce t!t at't (e ine)ita.il
anumite re6ultate. AceastM i(ee (e rap!rt &ntre cau6e Li c!nsecinKe este mai &nt'i c!nKinutM (e cu)'ntul -=arma1. 3!ar
mai t'r6iu -=arma1 a luat sensul plMKii+ pentru ! trans*resiune c!misM.
Karma/>!*a+ una (in nenumMratele >!*a care e<istM &n In(ia nu este altce)a (ec't ! (isciplinM care &n)aKM pe in(i)i( a se (e6)!lta printr/! acti)itate (e6interesatM *raKie cMreia
se eli.erea6M. ;n m!mentul &n care !mul intr!(uce &n acti)itatea sa cupi(itatea+ Lmecheria+ calculele necinstite+ el &Li creea6M (at!rii Li cu)'ntul -=arma1 ia &n acel m!ment
sensul pe care !amenii i/l (au &n *eneral , pe(eapsa pentru *reLelile sM)'rLite.
;n realitate+ putem spune (espre =armM 8&n cel (e al (!ilea sens al termenului9 cM ea se manifestM (e fiecare (atM
c'n( un act nu este e<ecutat la perfecKie+ ceea ce se &nt'mplM &n *eneral. 3ar !mul face &ncercMri+ el tre.uie sM se
e<erse6e p'nM )a atin*e perfecKiunea+ iar at't timp c't &ncercMrile sale sunt ratate+ tre.uie sM se c!recte6e+ sM repare
er!rile Li .ine&nKeles+ pentru aceasta+ tre.uie sM sufere.
VeKi spune , -3ar atunci+ acKi!n'n(+ c!mitem &n m!( !.li*at!riu er!ri Li (eci+ )a tre.ui sM suferim pentru a le
repara+ nu e mai .ine sM nu facem nimic 41 Nu+ tre.uie sM acKi!nMm. E)i(ent+ )eKi suferi (ar )eKi &n)MKa+ )eKi e)!lua... Li
&ntr/! .unM 6i nu )eKi mai suferi. C'n( )eKi fi &n)MKat sM lucraKi c!rect+ nu )a mai fi =armM. aptul cM fiecare miLcare+
fiecare *est+ fiecare cu)'nt (eclanLea6M anumite f!rKe care antrenea6M c!nsecinKe+ este (e la sine &nKeles. 3ar sM
a(mitem cM aceste *esturi+ aceste cu)inte sunt inspirate (e .unMtate+ (e puritate+ (e lipsM (e interes , ele )!r atra*e
c!nsecinKe .enefice+ iar aceasta se numeLte -(harmM -.
3harma este c!nsecinKa unei acti)itMKi !r(!nate+ arm!ni!ase+ .enefice. Cel care este capa.il sM &ntreprin(M !
asemenea acti)itate+ scapM (e le*ea fatalitMKii Li se plasea6M su. le*ea pr!)i(enKei. A nu face nimic &n sc!pul (e a e)ita
t!ate neplMcerile Li suferinKele+ nu+ nu este s!luKia cea mai .unM , tre.uie sM fim acti)i+ (inamici+ plini (e iniKiati)M+ (ar
('n( acti)itMKii un alt m!.il (ec't e*!ismul Li interesul pers!nal . Este sin*urul mi2l!c (e a scMpa (e c!nsecinKe
(e6astru!ase. A scMpa (e c!nsecinKe+ este imp!si.il , )!r e<ista &nt!t(eauna cau6e Li c!nsecinKe &n !rice acti)itate aKi
a)ea : (ar+ (acM )eKi a2un*e a acKi!na &n m!( (e6interesat+ nu )!r mai e<ista c!nsecinKe (urer!ase+ ci .ucurie+ fericire+
eli.erare.
3acM pentru a fi lMsaKi &n pace+ nu faceKi nimic+ nu )M )eKi (e6)!lta+ nu )eKi &n)MKa nimic+ nu )eKi c'Lti*a nimic.
E)i(ent+ nu )eKi mai c!mite nici ! er!are+ (ar )eKi fi ! piatrM , pietrele nu fac nici!(atM *reLeli 0 Este prefera.il sM
*reLiKi+ sM )M mur(MriKi chiar+ (ar sM &n)MKaKi. Cum aKi )rea+ c'n( a)eKi muncit!ri &ntr/! clM(ire+ sM nu ca(M c'te)a
picMturi (e ciment sau (e )!psea4 Este imp!si.il. Tre.uie ca sM acceptMm petele+ pentru ca+ clM(irea sM se &nalKe Li
lucrul sM fie fMcut. 3upM aceea+ frecMm+ spMlMm+ ne schim.Mm+ punem alte haine+ (ar cel puKin+ casa este terminatM.
Peter 3eun!) spunea &ntr/! 6i , - VM )!i (a la t!Ki ! micM carte pentru ca sM &n)MKaKi alfa.etul -8n!i spunem &n
.ul*arM -.uc)artLe -...iar )!i4...a.ece(ar4 .un+ un a.ece(ar9.-3upM un an )M cer sM mi/l &nap!iaKi. Unii (intre )!i &mi
(au &nap!i acest -.uc)artLe - a.s!lut curat+ impeca.il , ei nu l/au (eschis+ pMtat , (eci nu au &n)MKat nimic. AlKii (in
c!ntra+ mi/l (au plin (e &nsemnMri+ rupt+ ei l/au (eschis Li &nchis (e sute (e !ri+ l/au transp!rtat peste t!t+ .a au Li
m'ncat pe el...3a+ (ar acum ei Ltiu sM citeascM 01 Ni Peter 3eun!) c!nclu6i!na , - Eu prefer aLa .1 Eram pe atunci
f!arte t'nMr Li &mi amintesc cM f!arte timi( l/am &ntre.at , -3ar eu+ &n ce cate*!rie sunt 4 - El mi/a rMspuns , -Tu 4 ;n a
(!ua cate*!rie . - 5ine&nKeles+ eram mulKumit+ pentru cM &nKele*eam cM aLa e mai .ine .
3a+ nu Ltiu &n ce stare &i )!i &nap!ia -.uc)artLe/ul-(ar &n !rice ca6+ el m/a clasat &n a (!ua cate*!rie+ a
!amenil!r care )!r ca lucrul sM fie .ine fMcut...Li este a(e)Mrat. C'te er!ri )!m c!mite+ c'te pete+ c'tM mur(Mrie )!m
trimite+ c'te critici Li in2urii )!m primi+ ce )reKi+ aceasta nu are imp!rtanKM . Tre.uie sM Ltim sM citim+ lucrul tre.uie
fMcut+ clM(irea tre.uie terminatM. Iar t!Ki cei care sunt &nt!t(eauna f!arte re6!na.ili+ f!arte pru(enKi+ pentru a nu se
c!mpr!mite+ nu a)ansea6M . atunci+ 3!amne+ un(e )!r fi aceLti !ameni 4
;n Ap!calips este scris , -O+ (acM ai fi rece sau &n cl!c!t 0 3ar+ fiin(cM eLti cMl(icel+ nici rece+ nici &n cl!c!t+ am
sM te )Mrs (in *ura Mea . - 3e ce unii preferM sM rMm'nM cMl(uKi 4 Nu este l!c pentru cMl(uKi. Nu tre.uie sM ne fie fricM
sM *reLim . C'n( &n)MKaKi ! lim.M strMinM+ (acM nu spuneKi nimic+ (e fricM sM nu )M ri(iculi6aKi fMc'n( c'te)a *reLeli+ nu
)eKi &n)MKa sM )!r.iKi nici!(atM . Tre.uie sM &n(rM6nim sM ne ri(iculi6Mm+ sM &n(rM6nim sM facem *reLeli+ (ar sM &n)MKMm
sM )!r.im. Ei .ine+ este acelaLi lucru cu =arma , nu tre.uie sM fim parali6aKi (e frica (e a c!mite c'te)a *reLeli pe care
)a tre.ui sM le reparMm. CMci pe mMsurM ce ne )!m antrena sM (Mm actel!r n!astre un sc!p (i)in+ nu mai pr!)!cMm
=arma+ ci (harma+ a(icM (arurile Li .inecu)'ntarea cerului.

II
Este imp!si.il sM scMpMm (e le*ea cau6el!r Li a c!nsecinKel!r+ t!tul este numai sM Ltim ce f!rKe ne pre*Mtim sM
punem &n acKiune . 3e aceea )M )!i spune cM le*ea cea mai f!rmi(a.ilM pe care ne/a (at/! inteli*enKa c!smicM se
*MseLte ac!l! un(e nimeni nu ! cautM+ ac!l! un(e fil!6!fii+ te!l!*i! Li m!raliLtii nu mai Ltiu sM pri)eascM , &n naturM+ Li
&n special &n a*riculturM... 3a+ &n a*riculturM. T!Ki a*ricult!rii Ltiu cM+ (acM plantea6M un sm!chin+ nu )!r rec!lta
stru*uri+ ci sm!chine Li cM (intr/un mMr nu )!r cule*e pere. IatM cea mai mare le*e m!ralM , rec!ltMm ceea ce am
semMnat .
Putem (eci spune cM a*ricult!rii au f!st primii m!raliLti : ei au f!st cei care au &nKeles cM inteli*enKa naturii a
sta.ilit aici ! le*e strictM Li imua.ilM , le*ea cau6el!r Li a c!nsecinKel!r. Ap!i+ c'n( au !.ser)at )iaKa !amenil!r+ ei au
c!nstatat cM re*Msesc aceeaLi le*e , (acM )eKi fi cru6i+ e*!iLti+ )i!lenKi+ &ntr/! .unM 6i aceastM cru6ime+ acest e*!ism Li
aceastM )i!lenKM )!r cM(ea asupra )!astrM. AceastM le*e se mai cheamM Li le*ea ec!ului+ le*ea L!cului &n sens in)ers.
7l!nKul )a face ! cur.M Li )a re)eni sM )M l!)eascM .
Ceea ce aKi semMnat+ )eKi rec!lta. 3acM stu(iem &n amMnunt aceastM le*e fun(amentalM + (acM &i lMr*im
semnificaKia + ea (e)ine un sistem .!*at Li pr!fun( + fiin(cM fiecare a(e)Mr esenKial are aplicaKii &n t!ate (!meniile.
E<plicatM &n (etaliu + aceastM le*e (M naLtere unui &ntre* sistem fil!6!fic Li iatM pentru ce reli*ia este at't (e .!*atM
acum &n le*i Li precepte. 3ar + &n (efiniti) + la !ri*inea tutur!r acest!r le*i + e<istM ! sin*urM le*e U nu rec!ltMm (ec't
ceea ce am semMnat U cMreia + (upM aceea + i s/au a(Mu*at altele + (e asemenea )eri(ice + Li care sunt ca ! e<tin(ere + !
lMr*ire &n (!meniul fil!6!fic .3e e<emplu )!r.ele lui Isus ,1Nu face altuia ceea ce nu )rei sM Ki se facM - sunt !
prelun*ire a acestei le*i .
Cei care nea*M Li respin* t!ate aceste le*i fun(amentale se &n(epMrtea6M (in ce &n ce mai mult (e a(e)Mr :
sufletul l!r e sf'Liat (e &n(!ieli Li incertitu(ini + sunt mereu l!)iKi (e e<istenKM .Ni t!tuLi +a(e)Mrul este f!arte simplu + e
&n faKa !chil!r l!r . 3e ce *'n(it!rii (e a6i nu )!r sM/l recun!ascM Li pr!pun t!t felul (e te!rii in)entate (e ei + care sunt
&n (e6ac!r( cu inteli*enKa c!smicM 4Cum ei nu mai cre( cM e<istM ! m!ralM .a6atM pe le*ile naturii + 2u(ecata l!r este
falsM + c!nclu6iile l!r sunt false iar cei care citesc cMrKile l!r sau &i urmea6M +&n*hit t!ate er!rile l!r Li ca( &n (e6!r(ine +
&n neliniLte Li &ntuneric .Atunci + atenKie 0 Tre.uie sM &n)MKaKi sM 2u(ecaKi Li sM *'n(iKi .3acM nu a)eKi criterii (e .a6M +
!ricine p!ate sM )M in(ucM &n er!are .iKi )i*ilenKi + nu )M lMsaKi influenKaKi (e intelecte umane neluminate + urmaKi
inteli*enKa c!smicM + care a !r(!nat Li !r*ani6at at't (e minunat t!ate lucrurile .
Chiar (acM nu cre(eKi &n 3umne6eu + nu puteKi sM nu recun!aLteKi cM e<istM ! !r(ine &n naturM + prin urmare !
inteli*enKM care a creat aceastM !r(ine .%M ne !prim numai asupra faptului cM fiecare sMm'nKM pr!(uce una i(enticM
.Cum sM nu )e(em aici !pera unei inteli*enKe 4 Numai !.ser)'n( aceastM le*e + suntem !.li*aKi sM schim.Mm )i6iunea
n!astrM asupra lumii . PuteKi sM nu cre(eKi &n 3umne6eu + (ar nu puteKi sM nu cre(eKi cM seminKele se repr!(uc e<act + cM
este )!r.a (e ! plantM + un ar.!re + ! insectM + un animal sau un !m ...AceastM le*e este a.s!lutM +Li ea tre.uie sM )M facM
sM reflectaKi .PuteKi sM )M permiteKi sM fiKi in*rat + ne(rept +cru( sau )i!lent (ar aLteptaKi/)M cM aceastM le*e )a )eni mai
(e)reme sau mai t'r6iu sM se aplice &n )iaKa )!astrM + &n (etrimentul )!stru. 3e e<emplu + )eKi a)ea un c!pil sau mai
mulKi c!pii + Li cum )!r semMna + )!i + &n primul r'n( + )eKi a)ea (e suferit + prin ei + (e pr!priul )!stru c!mp!rtament .
Chiar (acM 3umne6eu nu e<istM + inteli*enKa c!smicM este aici + a)eKi pr!.e &n permanenKM .
aceKi ce )reKi Li cre(eKi cM nu )eKi sup!rta nici ! c!nsecinKM ...Cre(eKi ce )reKi + inteli*enKa c!smicM a &nscris
(e2a t!tul .iecare *'n( + sentiment sau act + este ! sMm'nKM care &ncepe sM creascM Li (acM )/aKi arMtat in*rat+ ne(rept
+cru(+ )i!lent + )eKi re*Msi &ntr/! 6i &n calea )!astrM aceleaLi in*ratitu(ini +aceleaLi ne(reptMKi+ aceleaLi cru6imi + aceleaLi
)i!lenKe : ele )M )!r cM(ea pe cap #?+@? sau C? (e ani (upM aceea + Li &n m!mentul acela )eKi &ncepe sM &nKele*eKi cM
e<istM ! inteli*enKM c!smicM care &nre*istrea6M t!tul .


CitiKi 5i.lia Li E)an*heliile (acM )reKi+ lMsaKi pr!feKii+ .isericile+ templele+ (ar cel puKin acceptaKi aceastM le*e
care e<istM+ irefuta.ilM , ceea ce semMnaKi+ rec!ltaKi. -Cine seamMnM )'nt+ cule*e furtunM1 au spus &nKelepKii care
!.ser)aserM .ine lucrurile. C't (espre sa)anKii+ *'n(it!rii care )!r sM respin*M acest a(e)Mr+ ei .ine+ Li ei la r'n(ul l!r
)!r fi prinLi la &n*hesuialM+ muLcaKi+ este ine)ita.il+ nu )!r putea sM scape (e c!nsecinKele actel!r l!r+ Li &n acel m!ment
)!r &nKele*e. Ei care sunt at't (e inteli*enKi+ cum !are nu )M( ceea ce este at't (e simplu 4... VM )!i spune chiar+ cM
plec'n( (e la aceastM le*e+ se p!t resta.ili t!ate cMrKile sfinte (in lumea &ntrea*M... (a+ plec'n( numai (e la aceastM le*e.
MulKi spun ,- E)i(ent+ acest lucru sau altul sunt scrise &n 5i.lie+ &n E)an*helii+ (ar este !are a(e)Mrat cM
3umne6eu e<istM 41 Eu )M )!i rMspun(e cM aceasta nu tre.uie sM )M pre!cupe: nu a)eKi ne)!ie nici mMcar sM LtiKi (acM
Isus a e<istat sau (acM E)an*heliile sunt autentice sau nu . LuaKi numai aceastM le*e+ ea a2un*e pentru a resta.ili t!tul Li
pentru a )M &n(ruma cMtre a(e)Mr. Ve(eKi+ e<plicaKia mea e simplM . ;n acel m!ment+ chiar (acM 3umne6eu nu e<istM +
)!m fi !.li*aKi sM/L in)entMm : numai (in cau6a acestei le*i+ suntem !.li*aKi sM/L in)entMm . Atunci pentru ce sM ne
lMsMm influenKaKi (e *'n(it!rii la m!(M care+ chipurile (e6a*re*M t!tul 4 ;n l!c sM &n(rume !amenii spre lucruri simple
care e<istM+ )i6i.ile+ tan*i.ile+ ei &i antrenea6M mereu &n reflecKii Li ar*umente...1!ri*inale1. ;nKele*eKi 0 Aceste
ar*umente+ (eLi sunt c!ntrarii a(e)Mrului+ care este &nscris peste t!t &n naturM+ sunt acceptate+ t!Ki sunt &nc'ntaKi+ (in
m!ment ce este ce)a n!u+ !ri*inal.
M!rala este ! realitate+ numai cM !amenii nu ! )M( Li (iscutM &ncM asupra lui 3umne6eu + asupra unui punct sau
altuia (in te!l!*ie...E inutil sM (iscutMm + este suficient sM Ltim cM t!tul se &nre*istrea6M+ t!tul .3acM natura face ca un
ar.!re sM &nre*istre6e &n seminKele sale pr!prietMKile + cul!rile + (imensiunile+ *ustul Li parfumul fructel!r + pentru ce nu
ar fi fMcut/! Li pentru !m 4 Natura a reuLit sM &nre*istre6e t!tul+ iar m!rala este .a6atM pe &nre*istrare + pe mem!ria
naturii .3a + pe mem!rie .Pentru cM natura p!se(M ! mem!rie pe care nimic nu ! p!ate Lter*e .Ni cu at't mai rMu pentru
cel care nu ia aceastM mem!rie &n c!nsi(eraKie 0 Ea )a c!ntinua 6i Li n!apte sM &nre*istre6e cac!f!niile + stMrile
&n*r!6it!are pe care el le p!artM &n el Li &ntr/! .unM 6i+ &l )a muLca + 6(r!.i +(esfiinKa . Nimeni nu p!ate scMpa (e aceastM
le*e + nimeni nu a f!st suficient (e puternic pentru a/i putea scMpa ,nici un &mpMrat + nici un (ictat!r + nimeni ...;n
mem!ria naturii t!tul este &nre*istrat .
Atunci + atenKie + t!t ceea ce )!i faceKi + spuneKi + *'n(iKi + (!riKi + se &nre*istrea6M &n pr!fun6imea celulel!r
)!astre Li mai (e)reme sau mai t'r6iu )eKi cule*e fructele )ieKii )!astre .Numai )e*hin( ca sM nu pr!pa*aKi prin
*'n(urile + sentimentele Li actele )!astre seminKe tene.r!ase Li (istru*Mt!are + )eKi a2un*e a )M crea un alt (estin .
Ni sM nu cre(eKi cM cei care sunt .uni + *ener!Li Li plini (e (ra*!ste + primesc &nt!t(eauna &n schim. mai (e*ra.M
rMul (ec't .inele .Cei care se *rM.esc sM tra*M c!nclu6ii pr!pa*M stupi(itMKi spun'n( , aceKi .ine Li )eKi rec!lta
&nt!t(eauna rMul .Nu + este *reLit .5inele pr!(uce &nt!t(eauna .inele + iar rMul pr!(uce rMul .aceKi .inele + &l )eKi
&nt'lni + chiar (acM nu )reKi .3acM faceKi .ine Li )i se &nt'mplM ce)a rMu +este pentru cM sunt &ncM !ameni pe pMm'nt care
pr!fitM Li a.u6ea6M (e .unMtatea )!astrM .3ar tre.uie sM a)eKi rM.(are + tre.uie sM c!ntinuaKi + pentru cM mai (e)reme
sau mai t'r6iu + ei )!r fi pe(epsiKi +)!r fi su*rumaKi (e cMtre alKii mai puternici Li mai )i!lenKi ca ei + Li atunci + )!r
&nKele*e + )!r a)ea remuLcMri Li )!r )eni sM repare *reLelile c!mise faKM (e )!i .IatM cum .inele pr!(uce r!a(e + Li chiar
(u.lu + pentru cM &n aceste ca6uri Cerul Kine s!c!tealM (e t!t ce aKi suferit fMc'n( .ine + (e t!ate nen!r!cirile care )i s/
au &nt'mplat + c'n( nu le meritaKi :el Kine c!nt Li rec!mpensa e (u.lM .
Acum + !amenii au ne)!ie (e ! LtiinKM s!li(M + c!mpletM + )eri(icM + irefuta.ilM iar eu )M a(uc t!cmai aceastM
LtiinKM .Hai + &ncercaKi sM ne*aKi cM rec!ltMm ceea ce am semMnat 0 T!Ki + .ine&nKeles + sunt c!n)inLi (e a(e)Mrul acestei
le*i + (ar numai &n planul fi6ic . Este insuficient .3acM mer* mai (eparte + mai sus + ei )!r re*Msi aceastM le*e + pentru
cM lumea este ! unitate ,la t!ate eta2ele + la t!ate ni)elele + se re*Msesc aceleaLi fen!mene + (ar su. ! f!rmM (iferitM + (e
fiecare (atM t!t mai su.tilM .
T!t ce este pe pMm'nt se re*MseLte &n apM iar t!t ceea ce este &n apM se re*MseLte &n aer ...etc. Cele patru elemente
sunt supuse acel!raLi le*i + (ar + (at fiin( faptul cM nu sunt (in aceeaLi esenKM Li nici (e aceeaLi (ensitate + se c!nstatM
(e la un element la altul c'te)a (iferenKe &n aplicarea le*il!r .Ele reacKi!nea6M mai mult sau mai puKin rapi( + mai mult
sau mai puKin )i!lent + (ar sunt e<act aceleaLi principii care le *u)ernea6M .Lumea mintalM a !mului + (e e<emplu +
c!respun(e aerului , ei .ine+ &n ea *Msim aceleaLi tur.i!ane Li aceeaLi curenKi ca Li &n atm!sferM . (ar su. f!rma + mai
su.tilM + a i(eil!r Li a *'n(uril!r. Le*ile lumii fi6ice sunt i(entice le*il!r naturii .
C'n( un *rM(inar nu )e(e cresc'n( ceea ce nu a semMnat + el nu se re)!ltM + el este cinstit + (rept + el nu &ncepe
sM stri*e + ci &Li spune f!arte simplu ,1Ce )rei + !mule + (acM nu ai a)ut timp sM semeni m!rc!)i + nu )ei a)ea
m!rc!)i .3ar )ei a)ea salatM + pMtrun2el Li ceapM pentru cM pe acestea le/ai semMnat .- ;n aparenKM+ !amenii sunt f!arte
instruiKi &n (!meniul a*riculturii. 3a+ c'n( e )!r.a (e fructe Li le*ume+ sunt instruiKi+ (ar (e &n(atM ce e )!r.a (e
(!meniul sufletului+ al *'n(irii+ ei nu mai Ltiu nimic+ cre( cM )!r rec!lta fericirea+ .ucuria+ pacea+ chiar (acM )!r
semMna )i!lenKM+ cru6ime+ rMutate. Ei .ine nu+ ei )!r rec!lta la r'n(ul l!r )i!lenKa+ cru6imea+ rMutatea. Ni (acM &n acel
m!ment+ ei &ncep sM se a*ite+ sM fie furi!Li re)!ltaKi+ asta (!)e(eLte cM nu sunt .uni a*ricult!ri 0
Prima re*ulM a m!ralei este (e a nu )M lMsa nici!(atM &n pra(a unui *'n(+ unui sentiment sau al unui act care sM
fie pericul!s sau n!ci) pentru alKii+ pentru cM )eKi fi !.li*aKi sM/l rec!ltaKi Li sM/l -m'ncaKi1 Li (acM acesta este ! !tra)M+
)!i )eKi fi cei (int'i !trM)iKi 0 ;n m!mentul &n care )eKi lua aceasta ca ! re*ulM a.s!lutM+ )eKi &ncepe a )M perfecKi!na.
Ntiu .ine+ ceea ce &i &mpie(icM (ese!ri pe !ameni sM &nKelea*M+ este &ncetineala cu care se manifestM le*ile, nici .inele
nu )ine ime(iat+ nici rMul. Un !m nu &ncetea6M sM &ncalce le*ile Li t!tul mer*e .ine pentru el+ &n schim. un altul+ care
este cinstit+ care face .ine+ nu &nt'lneLte (ec't (ificultMKi : atunci+ e)i(ent t!Ki tra* c!nclu6ia cM nu e<istM (reptate .
iinKele umane nu cun!sc m!ti)ul acestei &ncetineli &n rec!mpense Li &n pe(epse . Ei &Li pun &ntre.Mri Li &Li spun , -
3acM le*ile ar acKi!na mai repe(e+ ar fi mai .ine+ pentru cM am fi (e &n(atM c!rectaKi sau rec!mpensaKi Li am &nKele*e .1
Ei .ine+ eu cun!sc cau6a acestei &ncetineli . Ea aratM .unMtatea Li clemenKa inteli*enKei c!smice care )rea sM (ea
!amenil!r timpul (e a face e<perienKe+ (e a reflecta+ Li chiar (e a re*reta...(e a se ameli!ra Li a Lter*e er!rile .
3acM le*ile ar )eni sM ne pe(epseascM ime(iat pentru *reLelile n!astre+ am (ispMrea+ nu am putea nici mMcar sM
ne ameli!rMm . Cerul ne (M (eci timp+ trimiK'n(u/ne pe ici pe c!l! c'te)a mici inc!n)eniente pentru a ne face sM
reflectMm+ Li n!i a)em astfel p!si.ilitatea sM reparMm .
C't pri)eLte pe cel care face .ine+ acesta nu este nici el ime(iat rec!mpensat+ Li este mai .ine aLa : (acM ar
primi ime(iat ! rec!mpensM+ ar &ncepe sM se lase pe t'n2ealM+ Li &n acel m!ment ar trans*resa t!ate le*ile . Atunci Cerul
&l lasM sM se &ntMreascM pentru a se afirma puKin+ pentru a se cun!aLte : nu &i (M t!tul ime(iat pentru a )e(ea p'nM la ce
punct )a c!ntinua sM facM .ine . 3eci+ )e(eKi+ sunt niLte m!ti)e pentru aceastM &ncetinealM . 3ar cM .inele a(uce &ntr/
a(e)Mr .ine+ aceasta este a.s!lut+ iar cM rMul se terminM...f!arte rMu+ este (e asemenea a.s!lut 0 Ceea ce este *reu (e
Ltiut este timpul necesar pentru ca aceste c!nsecinKe sM se pr!(ucM .
E)i(ent+ pentru a c!ntinua sM faci .ine atunci c'n( lumea &ntrea*M se prM.uLeLte+ c'tM f!rKM+ c'tM putere+ c'tM
)!inKM+ c'tM (eci6ie+ c'tM cre(inKM tre.uie sM a)em 0 Ni acest lucru este plin (e merit pentru cM+ &n alte c!n(iKii + e prea
uL!r sM cre6i &n .ine Li sM c!ntinui &n acest sens : t!tul este a*rea.il+ t!tul este .inefMcMt!r+ t!tul este uL!r . Nu+ nu+
acum+ c'n( situaKia se &nrMutMKeLte+ este merit!riu sM c!ntinuMm+ fMrM a ne lMsa influenKaKi (e c!n(iKiile e<teri!are . Un
IniKiat+ un (iscip!l+ &ncearcM &nt!t(eauna sM c!nte6e pe puterea spiritului sMu . Chiar Li &n cele mai *rele c!n(iKii el
&ncearcM &nt!t(eauna sM (eLtepte &n el puterile )!inKei+ a .inelui Li a luminii . Aici se cun!aLte un a(e)Mrat spiritualist .
Prin )!r.e+ .ine &nKeles+ mulKi !ameni p!t sM treacM (rept spiritualiLti+ (ar la cele mai mici inc!n)eniente+ ei )!r fi (e
&n(atM la pMm'nt . Atunci+ un(e este f!rKa spiritului 4
iecare aLteaptM ca t!atM lumea sM fie (elicatM+ ama.ilM+ rM.(Mt!are Li in(ul*entM cu el . 3a+ (ar cum se p!ate
!.Kine aceasta 4 Tre.uie &nceput prin a fi tu &nsuKi (elicat+ ama.il+ rM.(Mt!r Li in(ul*ent . 3acM )reKi ca ceilalKi sM se
c!mp!rte .ine cu )!i+ tre.uie sM &ncepeKi )!i &nLi)M sM )M c!mp!rtaKi .ine . VeKi spune, 13ar n!i Ltim aceasta 01 3a+ &n
te!rie numai : e<istM &ncM mili!ane (e !ameni pe pMm'nt care se (!)e(esc a fi *r!s!lani+ (uri+ cru6i Li care se mirM
)M6'n( pe alKii rip!st'n( . Ei sunt c!n)inLi cM ceilalKi tre.ui sM se supunM Li sM se plece )!inKei l!r . Pri)iKi
c!mp!rtamentul l!r , ei aLteaptM sM !.KinM satisfacKii prin mi2l!ace a.s!lut c!ntrarii aceea ce (!resc Li in)ers + ei nu
cre( cM semMn'n( .l'n(eKea + (ra*!stea +.unMtatea + )!r !.Kine la r'n(ul l!r (ra*!ste +.l'n(eKe + .unMtate .Ni t!tuLi + )M
asi*ur + chiar (acM cine)a se (!)e(eLte a fi re.ar.ati) sau rMu cu )!i + c!ntinuaKi sM/i trimiteKi *'n(uri .une + la un
m!ment (at el )a capitula .
Pentru a !.Kine afecKiune +&ncre(ere + tre.uie sM le chemaKi .13ar le chemMm Li ele nu )in 01 Nu +c'n( spun sM 1
le chemaKi -+aceasta &nseamnM ,sM le pr!(uceKi .C'n( pr!(uceKi stMri .une &n )!i &nLi)M +puteKi fi si*uri + sutM la sutM +cM
le )eKi re*Msi la ceilalKi .Numai pr!(uc'n(u/le &n )!i &nLi)M +le )eKi atra*e . T!atM ma*ia este aici .Atunci + &ncercaKi
,(acM )reKi sM primiKi ce)a care )M place f!arte mult +&ncercaKi mai &nt'i sM (aKi .Nu putem sM primim ceea ce nu am
(at .VeKi spune ,13ar nu este a(e)Mrat +e<istM pers!ane f!arte .!*ate + f!arte sus plasate + care nu (au nimic alt!ra + care
sunt &nchise + (ispreKuit!are Li t!tuLi ele primesc fMrM &ncetare respect +stimM +!n!ruri ...1.Aceasta este pur Li simplu
pentru cM ele au (at &ntr/! altM &ncarnare iar acum primesc .3ar (acM ele )!r c!ntinua sM fie m'n(re +(ispreKuit!are Li
fMrM (ra*!ste + ele )!r primi e<act acelaLi lucru mai t'r6iu + prin alKii .
%ecretul reuLitei + secretul fericirii este (e a manifesta ceea ce (!riKi sM a)eKi .3acM (!riKi sur'suri + pri)iri
.ine)!it!are +(aKi sur'suri +Li pri)iri .ine)!it!are .3acM )reKi ca Cerul + un &n*er + sM )inM sM )M instruiascM + *MsiKi pe
cine)a mai puKin instruit (ec't )!i Li &ncepeKi sM/I (aKi un pic (e luminM :ime(iat + aceasta se reflectM &n lumea &n lumea
in)i6i.ilM Li )eKi atra*e (e2a spirite lumin!ase pentru ca acestea sM facM acelaLi lucru cu )!i .
Ei (a + aceastM le*e este f!rmi(a.ilM Li se p!ate utili6a &n multe (!menii .A sur'(e Li a primi un sur's +este puKin
.AKi (Mruit un sur's Li l/aKi primit &nap!i .AKi f!st (rM*uKi Li ama.ili + alKii au f!st (rM*uKi Li ama.ili cu )!i + este +.ine
+este un lucru .un :)/aKi pre6entat ci)ili6at + e (e la sine &nKeles + e necesar + sunteKi .ucur!Li .3ar tre.uie sM aplicaKi
aceastM le*e &n alte re*iuni + pentru ca ea sM pr!)!ace re6ultate Li mai f!rmi(a.ile (ec't un sur's +! str'n*ere (e m'nM +
! pri)ire sau c'te)a cu)inte ama.ile + aLa &n trecere . Putem sM punem &n miLcare t!t uni)ersul cu aceastM le*e + Li
acesta este lucrul cel mai interesant ,(e a putea a2un*e (eparte + f!arte (eparte + (e a putea miLca re*iunile (in spaKiu ...
V!i nu puteKi rec!lta altce)a (ec't fructele c!respun6'n( seminKel!r pe care le/aKi semMnat .Acum + (upM ce au
f!st furtuni + sau s!arele a .Mtut prea puternic Li cM t!tul a ars + cM nu a pl!uat sau cM pMsMrile sau c'rtiKele au m'ncat
seminKele )!astre + aceasta este ! altM pr!.lemM .E )!r.a (e acci(ente care nu schim.M nimic (in realitatea le*ii . Ceea
ce sMm'nKa p!se(M &n &nMuntrul ei + nu se p!ate schim.a . O putem &mpie(ica sM facM fructe + (ar nu putem sM/i
schim.Mm natura . Or + eu )M )!r.esc (espre natura seminKei.
3eci + (acM sunteKi mereu ama.ili + (rM*uKi + p!litic!Li Li nu )i se rMspun(e cu aceeaLi m!ne(M + acestea sunt
(etalii :altfel + tre.uie )M6ut Li (e la cine )ine + &n ce c!n(iKii ...P!ate sunteKi prea .un + prea mil!s + prea *ener!s + prea
(e .unM cre(inKM Li atunci .ine&nKeles sunteKi (e2a clasat &n cate*!ria im.ecilil!r Li &n(uraKi c!n)enKiile pasa*ere ale
!amenil!r .3ar aceasta nu )rea sM spunM nimic + nu )a (ura + pentru cM !amenii Li c!n(iKiile )aria6M + pe c'n( le*ile
sunt imua.ile .Ni c'n( (in n!u a(e)Mratele )al!ri sunt resta.ilite + t!tul )a re)eni la l!cul sMu Li )eKi rec!lta ceea ce aKi
semMnat .
Pentru m!ment + e)i(ent + tre.uie sM fii un cai( pentru a fi apreciat + tre.uie sM stri)eLti pe ceilalKi sM/i scuturi
,atunci )eKi fi c!nsi(erat ca cine)a f!arte interesant + (ar nu este pentru eternitate + Li (upM un timp un alt cai( )ine sM
)M .iciuiascM .Nu tre.uie sM )M lMsaKi impresi!naKi (e ! situaKie care nu este (ec't m!mentanM , (upM un timp se )e(e
&nt!t(eauna cM un )i!lent este t!rturat (e unul Li mai )i!lent ca el .
Atunci + nu )M *rM.iKi sM cMutaKi !.iecKiuni .Eu cun!sc mai .ine (ec't )!i t!t ceea ce mi se p!ate !.iecta .Nici
nu aLtept ca ceilalKi sM mM &ntre.e ,13a + (ar atunci ...pentru ce aceasta ...pentru ce cealaltM 41 Eu &nsumi sesi6e6
ar*umentele mele + pe care le atac Li (acM re6istM la t!t ce fac + atunci spun ,1Este aur 0Este aur + (eci este un
a(e)Mr .1Ni ar*umentele care nu re6istM 4 Ei .ine + nu rMm'ne (ec't sM fie &n*r!pate , -Amin ...aici !(ihneLte 0...1
Acum )M )!i (a ! ima*ine .;nchipuiKi/)M ! pM(ure splen(i(M + cu animale + cu pMsMri + cu ar.!ri &n fl!are Li plini
(e fructe (e t!ate felurile .E ! .!*MKie 0 Numai cM + e<istM un inc!n)enient ,ea este &nc!n2uratM (e 6i(uri f!arte &nalte Li
f!arte *r!ase care ! fac sM fie inaccesi.ilM .Pe aceste 6i(uri au f!st puse chiar ci!.uri (e sticlM Li s'rmM *himpatM .Ni
peste t!ate acestea + aceastM pM(ure este pericul!asM (in cau6a animalel!r care se plim.M &n ea ,urLi + lei + ti*ri care se
)!r re*ala cu impru(entul care ar )eni sM se a)enture6e pe aici .Ei (a + (ar )!i a)eKi ne)!ie (e aceste fructe + cum sM
faceKi 4...3e!(atM (esc!periKi niLte maimuKe &n ar.!ri . IatM + sunteKi sal)aKi .LuaKi un c!L cu p!rt!cale +(e e<emplu + )M
apr!piaKi (e 6i( Li &ncepeKi sM aruncaKi + una c'te una + p!rt!calele &n maimuKe ...Ni cum maimuKa imitM perfect +ele iau
fructele (in ar.!ri + ! mare cantitate Li )i le aruncM .Nu )M mai rMm'ne (ec't sM le cule*eKi Li sM plecaKi cu c!Lul plin (e
fructe .%ecretul este (eci (e a arunca cu p!rt!cale &n maimuKe .
VeKi spune ,13ar ce fel (e p!)este mai e Li asta 41Ca Li cum am a)ea !ca6ia sM mer*em &n faKa unui 6i( Li sM
aruncMm cu p!rt!cale &n maimuKe .Aceasta este (!ar ! ima*ine .Nu aKi )M6ut nici!(atM un !m care &nsMm'nKea6M un
c'mp 4 El aruncM cu p!rt!cale &n maimuKe : numai cM aceste p!rt!cale sunt minuscule iar maimuKele sunt ascunse niKel
mai 2!s &n pMm'nt ...C'n( semMnMt!rul a terminat + el pleacM liniLtit iar c'n( re)ine + c'te)a luni mai t'r6iu + el str'n*e
rec!lta pentru a/Li umple *r'narele .
-A .ine 0 )eKi spune + (acM e aLa + am &nKeles .1 Nu + nu aKi &nKeles nimic &ncM + nu aKi (escifrat ima*inea .Aici +
maimuKele sunt f!rKele naturii : cM sunt su. pMm'nt sau &n ar.!ri + aceasta nu are imp!rtanKM + e un sim.!l .Ni iatM acum
e<plicaKia ,uni)ersul + pe care 3umne6eu l/a creat + este ! pM(ure care cuprin(e t!ate .!*MKiile ."i(urile sunt
!.stac!lele care &mpie(icM !mul sM le atin*M : maimuKele sunt creaturile lumii in)i6i.ile : p!rt!calele sunt lumina Li
(ra*!stea pe care (eci(eKi sM le pr!iectaKi prin *'n(urile Li sentimentele )!astre .3ar atunci ce se &nt'mplM 4 C't)a
timp mai t'r6iu + creaturile lumii in)i6i.ile fac acelaLi lucru ca Li )!i + Li )M )!r trimite &nsutit + a(icM .inecu)'ntMri
.3ar (acM le trimiteKi acreala )!astrM + acestea )M )!r fi Li ele retrimise &ntr/! .unM 6i .
-Cum aKi semMnat )eKi rec!lta -+ a(icM ,(upM felul cum acKi!naKi &n pre6ent +)M pre*MtiKi (e2a )iit!rul. ;n fiecare
clipM prin munca )!astrM interi!arM + )M !rientaKi )iit!rul .;n(atM ce luaKi ! (eci6ie + .unM sau pr!astM +)M !rientaKi
)iit!rul &n sensul .un sau rMu .
;nchipuiKi/)M cM aKi (ecis astM6i a ser)i pe 3umne6eu + a a2uta pe !ameni +(e a nu )M mai lMsa influenKaKi (e
natura )!astrM inferi!arM , ime(iat +)iit!rul )!stru (e)ine frum!s + lumin!s + puternic +t!ate splen(!rile )M sunt
re6er)ate .3e ce nu le trMiKi 4 Pentru cM trecutul )M Kine &ncM .3ar (acM lucraKi menKin'n( mereu aceleaLi (eci6ii +
aceeaLi (irecKie +&ncetul cu &ncetul trecutul se lichi(ea6M Li &ntr/! .unM 6i )eKi primi m!Ltenirea (i)inM .3ar iatM cM )!i
(eci(eKi (in n!u sM trMiKi ! )iaKM e*!istM + t!tul se schim.M ,)M preparaKi un alt )iit!r + plin (e suferinKM Li (e6ilu6ii
.5ine&nKeles + &n ime(iat )eKi c!ntinua a )M .ucura + a face afaceri + pre6entul rMm'ne acelaLi pentru cM a)eKi c'te)a
re6er)e Li nu )e(eKi )iit!rul sum.ru care )M aLteaptM .3ar c'n( re6er)ele )!r fi epui6ate + acest )iit!r &n*r!6it!r )a )eni
(intr/! (atM .Viit!rul este uL!r (e creat + (ar trecutul este (ificil (e Lters .
VM )!i (a ! altM ima*ine .VreKi sM plecaKi &n cMlMt!rie Li e6itaKi &ntre Nisa Li M!sc!)a .;n sf'rLit + )M (eci(eKi
pentru Nisa + sM spunem , (in acel m!ment + (rumul prin care )eKi trece este (eterminat + peisa2ele + staKiunile +
&nt'lnirile ...;n m!mentul &n care plecaKi &n aceastM (irecKie + t!tul este calculat + tre.uie sM urmaKi un itinerariu fi<at
(inainte .Nu )!i aKi creat aceste peisa2e + e<istenKa l!r nu (epin(e (e )!i + ceea ce (epin(e (e )!i este ale*erea (irecKiei
.
N!i nu creMm )iit!rul .C'n( se spune cM !mul &Li creea6M )iit!rul + este ! manierM (e a )!r.i + e mai c!rect sM
spunem cM a ales (irecKia .VeKi spune -Am sM iau (rumul acesta -+ (e ac!r( + (ar nu )!i )eKi crea re*iunile Li !amenii
pe care &i )eKi &nt'lni &n acest (rum . %unt re*iuni Li entitMKi create (e 3umne6eu (e mult timp .N!i nu ne creMm s!arta
cea rea + n!i ne &n(reptMm spre ea , nisipuri miLcMt!are +.MlKi + pM(uri pericul!ase ...N!i (eci(em numai (e !rientarea
n!astrM + asta e t!tul . Ni (acM e )!r.a (e un )iit!r splen(i( + e acelaLi lucru ,n!i (eci(em numai sM mer*em cMtre el + el
este ac!l! + ne aLteaptM . ;n spaKiu e<istM mii (e re*iuni sau (e sfere p!pulate (e ! infinitate (e creaturi Li + (epin(e (e
(eci6ia n!astrM + (acM ne &nMlKMm sau c!.!r'm pentru ale )i6ita .
T!ate nen!r!cirile Li t!ate .ucuriile e<istM (e2a + alKii le/au cun!scut &naintea n!astrM + ele sunt create (e mult
:(epin(e numai (e n!i sM (eci(em &n spre ce ne &n(reptMm .3e aceea tre.uie sM (eci(eKi acuma (e a schim.a (irecKia Li
a )M !rienta spre re*iunile (in Para(is pe care 3umne6eu le/a creat pentru )!i (e ! eternitate .

CAP .II VEI %EPARA %U5TILUL 3E %OLI3
;ncM (in c!pilMrie + ma2!ritatea !amenil!r Ltiu cM atunci c'n( mMn'ncM fructe + peLte + stri(ii + melci + tre.uie sM
&nlMture c!a2a +s'm.urii + !asele + c!chiliile .C'n( iau .r'n6a + aut!mat &nlMturM c!a2a .Ei sunt c!n)inLi (e necesitatea
(e a elimina (in hranM elementele in(i*este sau (MunMt!are + Li chiar au in)entat pr!ce(ee ca rafinarea + sterili6area +
pasteuri6area ...
;nlMtur'n( + separ'n( + arunc'n( mereu partea necuratM sau nec!mesti.ilM a hrMnii + !amenii au fMcut (eci un pas
en!rm pentru a nu semMna cu animalele .Numai cM ei nu au &nKeles cM e<istM &ncM alte (!menii un(e tre.uie curMKit +
spMlat + eliminat + fMcutM ! triere + separat utilul (e inutil + ceea ce este pur (e impur .;n (!meniul *'n(uril!r Li ale
sentimentel!r + e<istM Li aici ! hranM pe care ! a.s!r. Li ! (i*erM + (ar aici ei sunt ca pisicile ,&n*hit pielea Li
intestinele + a(icM t!t ceea ce este impur Li n!ci) . %unt multe pr!*rese (e fMcut pentru a &n)MKa sM triem hrana psihicM
cum ! facem pentru hrana fi6icM .
;n Ta.ela (e %maral( e scris ,1Vei separa su.tilul (e s!li( - a(icM purul (e impur .E)i(ent + spun'n( aceasta
Hermes Trisme*istul mer*ea mult mai (eparte pentru cM el )!r.ea (e piatra fil!6!falM. Este e<act acelaLi principiu .%e
separM purul (e impur ca atunci c'n( se e<tra* aurul Li pietrele preKi!ase (in minereul l!r .3e altfel + t!atM )iaKa e
.a6atM pe acest principiu (e separare + (e triere + t!ate in(ustriile +t!ate meseriile .Peste t!t &n ma*a6ine + &n alimentare +
pentru (iamante + pentru pietre preKi!ase ...se face ! triere . C!ncursurile + e<amenele nu sunt altce)a (ec't trieri iar
c'n( e )!r.a (e ale*erea unui *eneral sau unei Miss M!(e + este Li aici ! triere (e fMcut .3ar &n )iaKa interi!arM + nu se
Ltie (acM tre.uie (e asemeni separat + eliminat + triat .
;ntre.aKi pe (i)erLi !ameni + chiar instruiKi + ce *'n(uri Li sentimente n!ci)e p!t sM intr!(ucM .!ala Li
(e6a*re*area !mului + nu Ltiu .Pentru ei + t!ate *'n(urile Li t!ate sentimentele sunt apr!ape echi)alente . Ei nu se
&n(!iesc cM Li aici + e ! (istincKie (e fMcut ca pentru alimente sau c!m.usti.ile pe care le clasMm (upM calitatea l!r
,prima calitate + a (!ua calitate...
;n trecut se utili6a + pentru a ne &ncMl6i Li lumina + materiale (e ! calitate at't (e inferi!arM cM ele fMceau fum+ ne
ustura !chii+ mir!seau ur't...!amenii erau apr!ape asfi<iaKi 0 ;n schim. ce acum+ se utili6ea6M electricitatea+ (e
e<emplu+ care nu face (eLeuri Li nu pr!(uce fum . Chiar pentru cMr.une se Ltie cM e<istM mai multe calitMKi , (e la cel
care (M multM cMl(urM Li puKine (eLeuri+ p'nM la cel care (M puKinM cMl(urM Li multe (eLeuri . Oricare materie
c!m.usti.ilM , cMr.une+ lemn+ petr!l+ .en6inM+ paie c!nKine 8(ar &n pr!p!rKii (iferite+ Li acesta este aspectul imp!rtant 9
c'te)a elemente nec!m.usti.ile . iecare materie este (eci (e ! anumitM calitate+ mai .unM sau mai puKin .unM+ (e
aceea tre.uie t!t(eauna fMcutM ! ale*ere . Pentru sentimente este acelaLi lucru .
%entimentele sunt c!mpara.ile cu c!m.usti.ilele+ (ar cum nu sunt t!ate (e calitatea cea mai .unM+ ele nu p!t sM
pr!(ucM cea mai .unM luminM+ cea mai .unM cMl(urM+ sau cea mai .unM f!rKM (e miLcare . 3eci+ ca Li pentru hranM+
anumite sentimente p!t fi -m'ncate1 iar altele tre.uiesc aruncate+ pentru cM &n ele s/a strecurat un (eLeu+ ! mur(Mrie pe
care tre.uie s/! &nlMturMm pentru ca st!macul astral sM ! p!atM (i*era . PresupuneKi cM sunteKi m'niat sau cM a)eKi
sentimente (e *el!6ie+ (e urM+ (e rM6.unare+ ce )!r pr!(uce ele 4 Oh 0 3esi*ur+ cMl(urM+ (ar (e asemeni mult fum+
multe (eLeuri+ care )M )!r !trM)i . IatM ceea ce tre.uie sM LtiKi .E)i(ent + &n LtiinKa !ficialM + nu e<istM ! materie care
stu(ia6M &n (etaliu sentimentele pentru a le clasa . Oricare sentiment hai 0 &l m'ncMm + ne re*alMm + fMrM sM ne *'n(im la
re6ultatele pe care le )a pr!(uce . Pentru *'n(uri e acelaLi lucru ,nu se face nici ! (iferenKM &ntre ele + nu e<istM nici !
scarM (e )al!ri .
T!Ki cei care cre( cM p!t sM (ea fr'u li.er cel!r mai e<centrice pasiuni Li (!rinKe sunt &n realitate niLte i*n!ranKi
care nu au stu(iat nici!(atM fiinKa umanM pentru a Lti cum a f!st creatM + la !ri*ine + &n atelierele 3!mnului .Ei Ltiu
numai cM e<isM un st!mac + un se< + atunci .ine&nKeles + tre.uie sM le satisfacem. %unt (e ac!r( + (ar nu tre.uie fMcut
t!tuLi un tria2 4 E)i(ent tinerii )!r spune ,1A0 nu + nici un tria2 013ar (acM acceptM sM facM tria2 pentru m'ncare + pentru
ce nu )!r sM a(mitM cM &n*ur*it'n( la &nt'mplare !rice sentiment sau !rice plMcere + se )!r &m.!lnM)i 4
Omul mMn'ncM p'ine + fructe + le*ume + peLte + carne + etc...Ei .ine + &n (!meniul sentimentel!r + e<istM aceleaLi
)arietMKi Li aceeaLi .!*MKie (e hranM ca Li &n planul fi6ic .Unele sentimente sunt me6eluri + .r'n6M + KuicM :iar altele sunt
)in + fructe sau le*ume :(ar cum !amenii nu cun!sc aceastM lume a sentimentel!r + ei mMn'ncM !rice Li ap!i sunt
.!lna)i . Tre.uie (eci ca ei sM &n)eKe sM nu se mai hrMneascM cu alimente care &i !trM)esc , m'nia + rMutatea +*el!6ia Li
&n(e!.Lte (ra*!stea prea sen6ualM + cMci &n aceastM (ra*!ste + intrM un numMr f!arte mare (e elemente n!ci)e .
VeKi *Msi &nt!t(eauna la !ameni (!rinKe care fier. + cele mai rMsp'n(ite &n lume +nu lipsesc nicMieri . 3ar ceea ce
e rar + apr!ape (e ne*Msit + este cuminKenia + care permite sM se facM ! ale*ere + pentru a nu pMstra (ec't pe acelea care
nu )!r &mpie(ica e)!luKia l!r . Ori + aceastM &nKelepciune este cea mai preKi!asM + (ar !amenii nu ! cautM + nu ! )!r . Ei
spun ,13acM suntem cuminKi + )!m fi !.li*aKi sM renunKMm la anumite .ucurii + la anumite plMceri + Li n!i nu a)em chef
sM ne pri)Mm .1 A spune un asemenea lucru este a recun!aLte cM sunt i*n!ranKi Li stupi6i + pentru cM + (in c!ntra + ei ar fi
mult mai fericiKi (acM ar a)ea &nKelepciunea pentru a (iscerne natura sentimentel!r l!r Li a face un tria2 .Cum )!r putea
sM *MseascM fericirea + fiin( !r.i 4 C'n( nu )e6i nimic + c'n( nu pre)e6i nimic pentru a te pr!te2a + eLti la cheremul
!ricui . Nu )M ima*inaKi cM fericirea )a )eni (acM sunteKi !r.i . Este ca Li cum )i s/ar fi (at un sac &nchis Li )i s/ar spune
,1Hai + .M*aKi m'na &n sac + sunt (e t!ate &nMuntru + luaKi ce )M c!n)ine .1Ni iatM cM )!i .M*aKi m'na fMrM sM pri)iKi + !
)iperM )M muLcM Li muriKi . Cre(eKi/mM + (acM sunteKi !r.i )a fi &nt!t(eauna ! )iperM pentru a )M muLca .
3inc!l! (e c!rpul fi6ic + !mul mai p!se(M alte c!rpuri (e materie su.tilM ,c!rpul eteric + astral + mental +
cau6al + .u(ic + atmic .3'n( fr'u li.er pasiunil!r +!mul miLcM curenKii (in planul astral un(e se *Msesc entitMKile cele
mai m!nstru!ase Li fMrM sM )rea + atra*e aceste entitMKi care )in sM c!tr!peascM umanitatea .AceastM i*n!ranKM a
!amenil!r + &n ceea ce pri)eLte pr!pria l!r structurM Li schim.urile pe care le fac fMrM &ncetare cu t!ate fMpturile
in)i6i.ile (in alte re*iuni ale uni)ersului + este cau6a cel!r mai mari nen!r!ciri .3e aceea (iscip!lul care Ltie + cum a
f!st c!nstruit &n atelierele Creat!rului Li cM este &n permanentM relaKie cu l!cuit!rii (in alte planuri + (e)ine c!nLtient (e
necesitatea (e a face un tria2 ,el eliminM anumite elemente + &nchi(e uLile f!rKel!r !stile Li nu le (eschi(e (ec't f!rKel!r
.enefice + arm!ni!ase + c!nstructi)e .
3ra*ii mei fraKi Li sur!ri + tre.uie sM LtiKi cM c!rpul )!stru )a fi c!nstruit cu materialele pe care le a.s!r.iKi .
3eci + (acM aceste materiale nu sunt pure + )eKi fi impuri :(acM aceste materiale sunt n!ci)e + )eKi fi .!lna)i . IatM ! le*e
a.s!lutM + nu numai &n planul fi6ic (ar Li &n planul psihic . Cum tre.uie sM fiKi atenKia nu m'nca (ec't alimente .ine
curMKate Li spMlate + (e asemeni cu *'n(urile Li sentimentele )!astre + tre.uie sM fiKi atenKi + 6i Li n!apte + sM
supra)e*heaKi t!t ce intrM &n )!i .
La *raniKele fiecMrei KMri se pun )ameLi pentru a )erifica cine intrM Li cine iese.A)eKi Li )!i )ameLi la *raniKa
KMrii )!astre pentru a &mpie(ica t!t ce este pericul!s Li n!ci) sM treacM4 Ei nu 0 Atunci + intrM !ricine +)enin( (e !riun(e
+ Li )!i sunteKi !trM)iKi . PuneKi *rMniceri Li la fiecare *'n( care )ine+ spuneKi (e &n(atM ,1ALteaptM un pic + (e un(e )ii tu
4 Care sunt cul!rile tale4 Ce &mi )ei a(uce (acM te accept41 ;n felul acesta tre.uie sM pre)e(eKi c!nsecinKele catastr!fale
ale unui *'n( care a )enit sM )M )i6ite6e +Li sM/l alun*aKi .
Tria2ul este ! &ntrea*M LtiinKM . 7'n(urile Li sentimentele nu sunt t!ate fMcute (in aceleaLi materiale+ &ntre ele
e<istM ! *ra(aKie+ Li cu c't mai mult )M &nMlKaKi ca sM cMutaKi aceste materiale+ cu at't sunt mai pure. 3e altfel+ aceasta
este (e2a a(e)Mrat &n planul fi6ic , se c!nstatM a(esea cM ceea ce este pur Li uL!r urcM+ &n schim. ce e impur Li *reu se
(epune la fun( ca (r!2(ia Li m'lul .
Cu c't materialele sunt mai pure+ cu at't sunt mai re6istente . 3e aceea+ c!nstruiKi c!rpul )!stru cu materialele
cele mai pure Li )eKi re6ista la suferinKe+ Li chiar la m!arte+ pentru cM materia (e care (ispuneKi )a fi (e ! asemenea
calitate cM nici suferinKele+ nici m!artea nu )!r a)ea impact asupra lui . Chiar Li (ia)!lul nu se p!ate a*MKa (ec't (acM
*MseLte slM.iciuni Li )icii la cine)a+ (eci materiale impure .3acM !mul sup!rtM at'tea e)enimente (e6a*rea.ile &n )iaKM
este pentru cM a (at f!rKel!r rMului p!si.ilitatea (e a se a*MKa (e el Li (e a pMtrun(e &n el .
V/am spus &nt!t(eauna cM nu &mi place sM citesc cMrKi pentru cM nu &n cMrKile !amenil!r *Msesc cele mai mari
a(e)Mruri (in e<istenKM+ ci &n cartea naturii )ii un(e )M( cM Inteli*enKa c!smicM a &nscris t!tul . Iar ceea ce )M spun
astM6i+ l/am (esc!perit la insecte+ la furnici+ la *'n(aci+ la pl!LniKe . C'n( ! casM este .ine curMKatM+ nici ! insectM nu
)ine . 3ar lMsaKi c'te)a mur(Mrii+ hrana putre6eLte Li insectele )in . Cum au Ltiut ele cM aici era ce)a (e r!s pentru ele 4
Ni (e ce puricii Li pl!LniKele nu muLcM (ec't pe anumite pers!ane 4 Pentru cM s'n*ele l!r c!nKine (eLeuri care sunt !
hranM e<celentM pentru aceste insecte : l!r nu le place (ec't ceea ce este impur+ ceea ce este pur nu le c!n)ine (e l!c .
3acM nu )reKi sM )M nMpM(eascM aceste insecte+ curMKaKi/)M casa : (acM nu )!iKi sM fiKi muLcaKi+ purificaKi/)M
s'n*ele Li (acM nu )!iKi sM lMsaKi sM intre &n )!i spirite rMufMcMt!are+ nu le preparaKi hrana . E)an*heliile pre6intM ca6uri
(e creaturi stMp'nite (e (em!ni . 3e ce 4 Pentru cM aceLtia au *Msit &n ei ! hranM impurM care le c!n)enea . 3e aceea+
Isus care *!nea (em!nii+ spunea celui pe care &l sal)a , - 3u/te Li nu mai pMcMtui 01 A(icM , nu mai lMsa sM pMtrun(M
impuritMKi &n tine .
Pe c't este (e necesar !mului+ pentru sMnMtatea lui+ pentru frumuseKea lui Li chiar pentru inteli*enKM ale*erea
unei hrane spirituale + t!t )iit!rul lui )a (epin(e (e aceasta . Calitatea elementel!r pe care le a.s!ar.e )!r face (in el
un !m (e elitM sau + (in c!ntra + ! .rutM sau un criminal .

CAP .III EVOLUIE I CREAIE
3e la &nceputul e)!luKie sale + !mul s/a arMtat (!rnic (e a crea + cum ! mMrturisesc (esc!peririle arhe!l!*ice +
care au f!st fMcute asupra ci)ili6aKiil!r cele mai primiti)e . Ni chiar + (in fra*e(M c!pilMrie + c!pilul )rea sM
c!nstruiascM+ sM (esene6e +sM c!l!re6e...Putem spune cM printre instinctele cele mai puternice+ cele mai tenace pe care
le p!se(M !mul +se *MseLte aceastM necesitate (e a fi un creat!r Li (e a semMna astfel cu TatMl sMu ceresc .
Arta este ! pr!.M cM aceastM (!rinKM pe care ! simte !rice !m (e a fi un creat!r nu se limitea6M la creaKia
c!piil!r +la ! simplM repr!(ucere pentru a c!nser)a specia . Ea se manifestM ca ! ne)!ie (e a mer*e mai (eparte + (e a
face un pas &n plus + pentru a *Msi ce)a mai frum!s + mai su.til + mai perfect . Puterea creat!are a !mului re6i(M la un
ni)el mai &nalt (ec't cel al c!nLtiinKei sale elementare : ea se *MseLte &ntr/! parte a sufletului sMu + care se manifestM &n
acel m!ment ca facultate (e e<pl!rare + (e c!ntemplare a realitMKil!r care &l (epMLesc Li (e captare a elementel!r
acest!ra .A crea &nseamnM a se aut!/(epMLi + a se (epMLi .
3acM anumiKi in)entat!ri au reuLit sM facM (esc!periri at't (e re)!luKi!nare + este pentru cM ei au Ltiut sM se
ri(ice p'nM &n (!meniul ima*inaKiei + Li mai sus &ncM + p'nM la cel al intuiKiei + pentru a capta i(ei ima*ini + pe care le/au
retranscris (upM aceea Li reali6at . NtiinKa !ficialM nu a e<pl!rat &ncM p!si.ilitMKile (e intuiKie nici natura acestei
facultMKi care + ca ! antenM sau un ra(ar + p!ate pre)e(ea + pre6ice + Li pr!iecta &n )iit!r .C'n( unii sa)anKi care sunt la
2umMtatea (rumului &ntre LtiinKa !ficialM Li LtiinKa e6!tericM + lansea6M (in timp &n timp i(ei mai a)ansate + nu sunt
cre6uKi + ei sunt respinLi + criticaKi :(ar +mai t'r6iu + !amenii sunt !.li*aKi sM recun!ascM cM aceLtia au f!st mari
precurs!ri .
AceastM facultate (e a ima*ina pe care ! p!se(M !mul este &ntr/a(e)Mr creat!are + Li (acM el Ltie cum sM !
purifice Li sM ! culti)e &ntr/! stare (e claritate Li (e luci(itate perfectM + ea este capa.ilM sM/l facM sM (esc!pere realitMKi
care nu au f!st nici!(atM &ntre)M6ute p'nM acum . T!Ki in)entat!rii au petrecut !re &ntre*i scufun(aKi &n cercetMrile Li
me(itaKiile l!r Li nu se p!ate ne*a cM intuiKia l!r a f!st ! facultate &ntr/a(e)Mr autenticM . Iar n!i+ aici + &ntr/! Lc!alM
iniKiaticM + facem e<act acelaLi lucru ca ei + (ar &n m!( c!nLtient +&n cun!LtinKM (e cau6M + cu (iferenKa cM ima*inaKia
n!astrM nu este !rientatM spre (esc!periri fi6ice + chimice + tehnice + ci interi!are + spirituale . N!uM (e asemenea + ea ne
permite sM facem (esc!periri pe care mulKi nu p!t nici mMcar sM le .MnuiascM .
V/am spus/! (e2a &n alte c!nferinKe cM putem c!nsi(era ima*inaKia ca pe ! femeie interi!arM care a(uce pe lume
c!pii reuLiKi sau rataKi + aceasta (epin(e (e calitatea *ermenil!r pe care i/am (at . 3acM aceLti c!pii fac pr!stii
+stricMciuni tatMl este !.li*at sM plMteascM amen6ile Li c'te!(atM este urmMrit + pe(epsit Li (ep!se(at &n l!cul c!piil!r .
;n schim. + (acM aceLti c!pii capMtM premii + t!t tatMl primeLte t!ate !n!rurile . VeKi spune ,13ar care sunt aceLti
c!pii 41 %unt *'n(urile Li sentimentele n!astre + iar tatMl + suntem n!i &nLine . IatM &ncM un (!meniu f!arte )ast (e
stu(iat Li (e apr!fun(at + (ar ca sM nu mM &n(epMrte6 + )!i re)eni la esenKialul su.iectului .
3eci + acest instinct (e creaKie pe care &l purtMm &n n!i t!Ki + ne &n(eamnM sM (epMLim p!si.ilitMKile n!astre
!r(inare Li ne pune &n c!ntact cu alte re*iuni + alte lumi umplute (e e<istenKe eterice + su.tile + lumin!ase . Ni *raKie
acestei pMrKi (in n!i &nLine care a reuLit sM se (eplase6e Li sM mear*M mai (eparte pentru a capta anumite elemente cu
t!tul Li cu t!tul n!i + )!m putea sM creMm c!pii care ne sunt superi!ri sau cap!(!pere care ne (epMLesc . Pentru cM +
(ese!ri + creaKia este mult mai frum!asM (ec't aut!rul ei . Ve(eKi aici un !muleK mic + (e nimica + (ar acest !muleK a
pr!(us ! !perM *i*anticM + (emnM (e un uriaL + (e un titan0 AceastM parte su.tilM (in el &nsuLi + care are facultatea (e a
se (eplasa + a a2uns sM mear*M f!arte (eparte + f!arte sus + un(e ea s/a &m.!*MKit acumul'n( elemente n!i +iar ap!i c'n(
s/a pus pe lucru + (in m'inile lui a ieLit ! !perM nemai)M6utM + pr!(i*i!asM + (e care t!atM lumea este &nmMrmuritM .
3acM t!Ki !amenii au ne)!ie sM cree6e + (in nefericire puKini sunt capa.ili sM (e)inM a(e)MraKi creat!ri &n planul
spiritului . !arte puKini se ri(icM p'nM la acest ni)el Li Ltiu cM + pentru a pr!(uce !pere su.lime tre.uie sM cun!ascM
anumite le*i Li sM se e<erse6e &ntr/un m!( special .Care este acest m!( + )eKi pricepe &n(atM ...
Cum se face cM pMm'ntul care este tern + *!l Li steril iarna + se ac!perM primM)ara (e ! )e*etaKie at't (e
frum!asM Li c!l!ratM , iar.M + fl!ri + ar.!ri Li fructe 4 Pentru cM &n aceastM ep!cM el este mai mult e<pus la s!are Li
&ncepe sM primeascM (e la el anumite elemente .El se pune pe trea.M Li se (epMLeLte + el (M -cap!(!pere1
e<tra!r(inare +c!l!rate +(ulci Li parfumate pe care le !ferM tutur!r creaturil!r . 3eci + (acM !mul )rea sM cree6e Li sM
pr!(ucM !pere remarca.ile tre.uie Li el la r'n(ul lui sM *MseascM un s!are + ! creaturM mai puternicM Li mai inteli*entM
(ec't el cu care sM se p!atM uni Li sM facM schim.uri .
;nKele*eKi acum (e ce n!i mer*em (imineaKa sM pri)im rMsMritul s!arelui , pentru a &n)MKa sM creMm !pere care
sM/i semene + !pere n!i + limpe6i + pline (e luminM +(e cMl(urM + (e )iaKM . 3ar + &n realitate + s!arele este aici un
sim.!l... un sim.!l al lui 3umne6eu (e care tre.uie sM ne apr!piem pentru a ne uni cu El + pentru cM numai *raKie
acest!r schim.uri cu 3!mnul +)!m (e)eni creat!ri ca el . Aceasta este raKiunea ru*Mciunii + a me(itaKiei + a
c!ntemplaKiei Li tutur!r e<erciKiil!r spirituale . 3ar neLtiin( (acM aceasta este clar pentru )!i + )!i &ncerca sM
apr!fun(e6 aceastM pr!.lemM .
3e mult am (!rinKa (e a c!m.ate fil!6!fia materialistM Li (e a ! (esfiinKa . VeKi spune ,1Ce am.iKie + ce !r*!liu 0
Nimeni nu a reuLit sM ! facM p'nM &n pre6ent .1 Ei .ine + eu am c'te)a ar*umente f!arte simple +*raKie cMr!ra cre( cM )!i
reuLi . Iau (!uM pahare Li )Mrs &n ele (!uM parfumuri (iferite . Cele (!uM pahare rMm'n separate + sunt (!uM !.iecte
(istincte . 3in punct (e )e(ere materialist + nu e<istM nici ! c!municare &ntre ele + Li este a(e)Mrat , c'n( e )!r.a (e
f!rma e<teri!arM + (e recipient este e<act + !.iectele rMm'n separate . 3ar aceasta nu este a(e)Mrat (acM luMm &n
c!nsi(eraKie c!nKinutul + pentru cM (in fiecare parfum se (e*a2ea6M particule su.tile care urcM Li se rMsp'n(esc &n aer +
fu6i!n'n(u/se . O LtiinKM care nu se !cupM (ec't (e fen!menele )i6i.ile + tan*i.ile Li mMsura.ile + i*n!r'n( ceea ce se
petrece la ni)elul mai su.til al chintesenKei Li al emanaKiil!r in)i6i.ile + &ncetea6M (e a mai fi )eri(icM , 2umMtate (in
a(e)Mr &i scapM .
%M luMm acum s!arele . El este (eparte + este la mili!ane (e =il!metri (istanKM + Li t!tuLi n!i &l simKim aici + el ne
atin*e + ne &ncMl6eLte + ne )in(ecM . Cum face el pentru a fi at't (e apr!ape &n ciu(a (epMrtMrii 4 Pentru cM (in el iese !
chintesenKM care face parte (in el + ra6ele lui + Li *raKie acest!r ra6e + el sta.ileLte un c!ntact cu n!i , ne &m.rMKiLea6M +
ne m'n*'ie + pMtrun(e &n n!i + suntem &n fu6iune cu el . Pentru cM lumina Li cMl(ura s!arelui nu sunt altce)a (ec't
s!arele + putem (eci spune cM s!arele Li pMm'ntul se atin* + cM planetele se atin* . Pri)iKi planeta n!astrM , e<istM pMm'nt
: (e(esu.tul pMm'ntului + apa : (easupra apei + aerul : Li (easupra aerului + eterul . La acest ni)el putem afirma cM
planetele se atin* . Ele nu fu6i!nea6M &n c!mp!nenta l!r s!li(M + ci &n cea su.tilM + sufletul l!r . 3e aceea astr!l!*ia a
cre6ut &nt!t(eauna &n influenKa planetel!r Li a c!nstelaKiil!r .
%a stu(iem acum aceste mici planete care sunt .Mr.aKii Li femeile . Ce se petrece &ntre ei 4 Aici e un .Miat Li
ac!l! ! fatM , ei se pri)esc + &Li sur'( ...3acM c!nsi(erMm lucrurile (in punct (e )e(ere materialist )!m spune ,1IatM
(!uM c!rpuri .ine (istincte + separate + ele nu se atin* + (eci &ntre el nu e<istM nici ! c!municaKie .- 3ar (acM
c!nsi(erMm pr!.lema (in punct (e )e(ere spiritualist + ne )!m pr!nunKa altfel + pentru cM + (in m!ment ce sufletele
acest!r tineri c!municM &ntre ele + ei sunt realmente fu6i!naKi prin flui(ele Li emanaKiile l!r + e<act cum fu6i!nea6M
ra6ele a (!uM stele &n spaKiu .
Aceste c'te)a cu)inte )M )!r a2uta sM &nKele*eKi cum + *raKie acest!r c!rpuri su.tile + !mul are p!si.ilitatea sM
atin*M %ufletul uni)ersal Li sM se uneascM cu el .IatM m!ti)ul ru*Mciunii . Ru*Mciunea nu este nimic altce)a (ec't un
schim. cu Creat!rul + un act prin care n!i ne &nMlKMm (easupra n!astrM pentru a *Msi elemente care sM ne a2ute sM
creMm !pere perfecte + !pere (i)ine .IatM &ncM un punct esenKial al m!ralei c!smice . 3acM un creat!r )rea sM (ea !
cap!(!perM eternM + (e neuitat + el nu tre.uie sM rMm'nM numai la ni)elul cel!r cinci simKuri + cum fac astM6i mulKi
artiLti . Acum este la m!(M + &n artM + (e a se !pri asupra realitMKil!r cel!r mai pr!6aice . Cea mai mare parte a artiLtil!r
nu Ltiu cum sM se &nalKe pentru a c!ntempla frumuseKea su.limM : ei nu pr!pun pu.licului (ec't platitu(ini sau
m!nstru!6itMKi + (eLeuri + pentru cM au uitat secretul a(e)Mratei creaKii .
3acM )reKi sM (e)eniKi a(e)MraKi creat!ri + uniKi/)M cu 3i)initatea pentru a primi (e la ea c'te)a particule pe care
le )eKi c!munica ap!i creaKiei )!astre+ Li &n acest fel +c!pilul )!stru + sau !pera )!astrM + )M )a (epMLi prin frumuseKea
sau inteli*enKa sa . IatM + (ra*ii mei fraKi Li sur!ri + !ri6!nturi n!i , a Lti sM facem schim.uri cu t!t ce este superi!r + a Lti
cM ru*Mciunea + me(itaKia +c!ntemplaKia sunt mi2l!ace (e creaKie . O e<istenKM &ntrea*M nu )M )a suficientM pentru a
e<pl!ra t!ate aceste p!si.ilitMKi + &ntr/at't sunt (e )aste .
Nimic nu este mai imp!rtant pentru !m (ec't resta.ilirea le*Mturil!r cu Creat!rul . Nu aKi remarcat + cM naLterea
c!piil!r este .a6atM pe aceastM le*e , mama care tre.uie sM se uneascM cu tatMl + sM fu6i!ne6e cu el 4 Orice creaKie
necesitM unirea unui tatM cu ! mamM . 3ar + (acM &n c!ncepKie nu inter)ine aceastM laturM su.tilM care este sufletul +
ima*inaKia + pentru a capta elemente superi!are + atunci creaKia )a fi ratatM + sau + (acM nu este c!mplet ratatM + ea nu )a
.eneficia (e nici ! ameli!rare . Ori +creaKia nu este ! sta*nare + ! simplM repr!(ucere + ! c!pie + ci un pas &nainte + !
e)!luKie . 7raKie acestui instinct (e a crea + fiecare fMpturM e)!luea6M + c!sm!sul &ntre* e)!luea6M . Pentru cM + cu
e<cepKia lui 3umne6eu + t!tul tre.uie sM e)!lue6e .

CAP .IV JUSTIIE UMAN I JUSTIIE DIVIN
I
3e milenii + !amenii au &nKeles cM e<istenKa &n c!mun era .a6atM pe le*ea schim.ului . E<perienKa i/a &n)MKat cM
)iaKa nu era p!si.ilM (ec't cu c!n(iKia (e a lua Li (e a (a+ (e a (a Li (e a lua+ Li aceasta pe t!ate planurile+ fi6ic+ psihic Li
spiritual . AceastM le*e a schim.ului ei au numit/! 2ustiKie, luaKi ce)a Li tre.uie sM (aKi echi)alentul &n schim. . 3acM
reuLiKi sM echili.raKi cele (!uM pMrKi+ )M manifestaKi ca un !m 2ust .
3ar !amenii nu se pre!cupM prea mult sM (ea sau sM &nap!ie6e ceea ce (at!rea6M , ei iau mult Li (au f!arte
puKin+ pr!.lema este re*latM repe(e 0 Ei nu Ltiu cM treptat+ treptat (at!riile l!r se &nscriu un(e)a &n ei+ pe ! micM .!.inM+
un(e t!tul se &nre*istrea6M Li cM ap!i )!r tre.ui sM plMteascM prin suferinKe . Ei au m'ncat+ .Mut+ furat+ a.u6at (e
(ra*!stea anumit!r fMpturi pe care le/au se(us Li &nLelat +Li pentru cM au fu*it+ ei &Li ima*inea6M cM nu )!r fi *MsiKi . 3ar
aici ei se &nLealM . Chiar (acM Li/au schim.at numele+ a(resa+ Kara+ ac!l! sus+ stMp'nii 3estinului p!se(M t!ate
amprentele l!r Li p!t sM le *MseascM urma : (ese!ri chiar+ &n timpul acestei re&ncarnMri+ (upM mulKi ani+ ei se pre6intM Li
cer plata . Multe suferinKe nu sunt (ec't plata ne(reptMKil!r pe care !mul le/a c!mis .
Tre.uie sM &nKele*em 2ustiKia ca ! eli.erare , numai c'n( am (at &nap!i sau plMtit ceea ce am luat+ suntem li.eri .
3e aceea aL )rea acum sM )M fac sM &nKele*eKi 2ustiKia &n rap!rturile )!astre cu familia+ s!cietatea+ natura+ Li chiar
&ntre*ul c!sm!s .
Omul a primit (e la pMrinKii sMi c!rpul+ )iaKa 8 sM spunem )iaKa+ cu t!ate cM nu ei ! creea6M+ ei ! transmit
numai 9+ a primit &m.rMcM minte+ m'ncare+ l!cuinKM+ e(ucaKie...Este ! (at!rie acumulatM care tre.uie sM le fie plMtitM .
MulKi c!pii refu6M sM ! recun!ascM+ ei criticM pe pMrinKi+ li se !pun+ chiar &i (etestM . Este ne(rept . PMrinKii i/au iu.it+ au
suferit pentru ei+ i/au hrMnit+ &m.rMcat+ pr!te2at+ i/au &n*ri2it c'n( erau .!lna)i+ s/au !cupat (e e(ucaKia l!r . Omul are
(eci ! (at!rie faKM (e pMrinKii sMi .
Ap!i !mul are (e asemeni ! (at!rie faKM (e s!cietate sau (e naKiunea cMreia &i aparKine+ pentru cM ea I/a (at !
&ntrea*M m!Ltenire culturalM Li (e ci)ili6aKie+ cu Lc!li+ mu6ee+ .i.li!teci+ la.!rat!are+ teatre...Ea pune (e asemeni la
(isp!6iKia sa trenuri+ )ap!are+ a)i!ane+ me(ici pentru a/l &n*ri2i+ &n)MKMt!ri Li pr!fes!ri pentru a/l instrui+ armata sa+
p'nM Li p!liKiLti pentru a/l pr!te2a . Ap!i el (at!rea6M ce)a rasei+ pentru cM ea I/a (at cul!area pielii+ structura fi6icM Li
psihicM+ ! mentalitate . Ni nu este t!tul+ el a c!ntractat (at!rii Li faKM (e pMm'ntul care l/a purtat Li l/a hrMnit cu r!a(ele
sale+ faKM (e sistemul s!lar &n &ntre*ime 8 pentru cM *raKie s!arelui Li planetel!r suntem fMrM &ncetare susKinuKi+
&nsufleKiKi+ rec!nf!rtaKi 9+ faKM (e t!t uni)ersul Li+ &n sf'rLit+ faKM (e 3umne6eu .
C'Ki sunt cei care &nKele* cM nu au fMcut (ec't sM ia+ sM ia+ sM ia Li cM acum ei (at!rea6M en!rm 4...Ah+ (ar (upM
ei+ ei nu (at!rea6M nimic : Li nu numai cM nu (at!rea6M nimic+ (ar au pe (easupra (reptul sM critice Li sM (Mr'me t!tul .
Ce mentalitate 0 Ceea ce ei nu Ltiu+ este cM (acM )!r c!ntinua+ )!r (ispare+ pentru cM natura nu t!lerea6M pe cei care nu/i
respectM le*ile+ pentru ea aceLtia sunt fMpturi prime2(i!ase Li ea &i eliminM &ntr/un fel sau altul .
3iscip!lul care a &nKeles imp!rtanKa acestei le*i a 2ustiKiei iu.eLte &n primul r'n( pe pMrinKii sMi+ face t!tul pentru
a le re(a ceea ce le (at!rea6M . El (M (e asemenea ce)a s!cietMKii+ naKiunii+ umanitMKii &ntre*i+ sistemului s!lar+
&ntre*ului c!sm!s Li &n sf'rLit lui 3umne6eu . El (M munca sa+ *'n(urile sale+ sentimentele sale+ recun!LtinKa sa...Prin
acti)itatea sa+ fMrM &ncetare+ el trimite ce)a .un &ntre*ului uni)ers . ;n acest fel el &Li plMteLte (at!riile Li natura &l
recun!aLte ca pe ! fMpturM inteli*entM . Pe t!Ki cei care nu pr!ce(ea6M astfel+ ea &i c!nsi(erM ca pe niLte h!Ki+ niLte
fMpturi necinstite Li ne(repte Li le trimite c'te)a pe(epse pentru a/i instrui Li a/i cuminKi .
A fi (rept+ este (eci mai &nt'i a &nKele*e cM e<istM le*i Li cM pentru t!t ce n!i luMm (e la naturM+ hrana+ aerul+ apa+
cMl(ura+ ra6ele s!arelui+ n!i c!ntractMm ! (at!rie faKM (e ea . Ni cum nu putem sM plMtim aceastM (at!rie cu .ani+ tre.uie
sM ! plMtim cu (ra*!stea n!astrM+ recun!LtinKa n!astrM+ respectul n!stru Li )!inKa (e a stu(ia t!t ceea ce ea a scris &n
cartea ei mare . N!i ! plMtim (e asemenea fMc'n( .ine tutur!r creaturil!r, ('n(u/le t!atM cMl(ura n!astrM + t!atM lumina
n!astrM . %M presupunem acum cM a)eKi un ;nKelept , el )/a (at c!m!ri ... ce/i (at!raKi e<act 4 VeKi mer*e sM/l cMutaKi
pentru a/l lumina + instrui + c!ns!la + cum a fMcut/! el pentru )!i 4 Nu + .ine&nKeles + el nu are ne)!ie (e aceasta . Nu lui
tre.uie sM/i faceKi t!ate aceste lucruri + ci alt!ra . aceKi tutur!r fraKil!r )!Ltri .inele pe care )i l/a fMcut el Li )a fi
mulKumit + )a fi plMtit .
N!i nu suntem !.li*aKi sM re(Mm aerul pe care l/am respirat su. f!rmM (e aer + nici apa pe care am .Mut/! su.
f!rmM (e apM . Cum am face pentru a fa.rica aerul sau apa + sau &ncM cMl(ura Li lumina s!arelui 4 ...N!i am primit
c!rpul n!stru (e la pMm'nt Li i/l )!m re(a &ntr/! .unM 6i : imp!si.il sM facem altfel . 3ar &n aLteptare + at't c't trMim +
n!i pMstrMm c!rpul n!stru + nu ni se cere sM/l (Mm . Ceea ce putem (a + sunt emanaKiile n!astre lumin!ase + pentru cM
!mul a f!st creat &n atelierele 3!mnului pentru a lumina + pentru a strMluci + pentru a trimite ra6e &n t!t uni)ersul . El a
primit ! chintesenKM (e luminM + pe care ! p!ate amplifica fMrM &ncetare + Li trimite &n spaKiu + (ar cu c!n(iKia (e a se fi
e<ersat + altfel el nu )a (a (ec't tene.re . IatM (eci + c'te)a i(ei n!i pentru )!i 0 ;n planul fi6ic n!i suntem limitaKi + (ar
&n planul spiritual p!si.ilitMKile n!astre sunt infinite iar n!i putem sM re(Mm &nsutit t!t ceea ce ne/a f!st (Mruit .
VeKi spune cM nu )/a f!st nici!(atM pre6entatM 2ustiKia (e maniera aceasta . O Ltiu .ine + 2ustiKia umanM este at't
(e limitatM 0 C'te)a p!)eLti &n faKa tri.unalului , asasinate + furturi + (i)!rKuri ... AustiKia (i)inM este altce)a + ea este
a(e)Mrata 2ustiKie a cMrei naturM tre.uie sM ! &nKele*eKi &n cele (in urmM . C'n( simKiKi cM cine)a )M (etestM + este ! cau6M
+ cMutaKi/! . P!ate a)eKi ! (at!rie faKM (e aceastM pers!anM ....
Pentru ce nu )M (e.arasaKi (e aceastM (at!rie fMc'n(u/i .ine + fie &n planul fi6ic + fie &n planul spiritual 4 3acM )!iKi sM
acceleraKi &ncM eli.erarea )!astrM + ale*eKi 2ustiKia superi!arM ,.unMtatea + *ener!6itatea + (ra*!stea + sacrificiul . 7raKie
ei + ! (at!rie pe care ani Li sec!le nu ar fi putut sM ! Ltear*M este re*latM rapi( + une!ri ime(iat . 3e aceea unii au
acceptat persecuKiile + m!artea + supliciile + pentru a putea sM se eli.ere6e Li sM plMteascM (at!riile mai mult!r
re&ncarnMri . Cei care sunt cu a(e)Mrat luminaKi ale* calea cea mai rapi(M + ei sunt *rM.iKi + nu )!r sM rMm'nM &ncM mult
timp sM .'2.'ie &n re*iunile inferi!are + &nlMnKuiKi Li nefericiKi . Ei )!r sM (e)inM li.eri Li acceptM suferinKele .
5ine&nKeles +aceste fMpturi nu sunt numer!ase. Ma2!ritatea preferM &nt!t(eauna sM fu*M+sM scape prin Lmecherie
(e plata (at!riil!r. Numai cM+ iatM+ le*ea =armicM &i *MseLte &nt!t(eauna Li le spune ,1 Ei + acuma tre.uie plMtit .1 MulKi
ascult'n(u/mM + &Li )!r astupa urechile+ (ar &ntr/! 6i+ c!pleLiKi (e *reutatea (at!riil!r + )!r &nKele*e )eri(icitatea
)!r.el!r mele Li se )!r (eci(e sM facM s!c!teala tutur!r (at!riil!r l!r ,la cine + c't + Li sM le plMteascM su. ! f!rmM sau
alta . 3acM nu le plMtim tatMlui + atunci cel puKin unui fiu sau s!Kiei .
IatM menirea (iscip!lului , (e a se pre!cupa (e aici &nainte (e plata (at!riil!r sale Li (e a (a &ncM Li mai mult
(ec't (at!rea6M + pentru a se eli.era mai repe(e . IatM (eci + &ncM un lucru pentru )!i , timp (e c'te)a 6ile + treceKi &n
re)istM )iaKa )!astrM + &ntre.aKi/)M cum aKi acKi!nat + ce aKi luat Li (e la cine + fMrM sM (aKi nimic &nap!i : ap!i + (uceKi/)M
Li cMutaKi aceste pers!ane + scu6aKi/)M + (aKi/le ce le (at!raKi sau faceKi/le un ser)iciu spun'n(u/le ,1 Eram inc!nLtient +
pr!st luminat + iertaKi/mM + (acM am c!mis er!ri .LuaKi aceasta pentru ca sM fim &n pace unul cu altul .1
%M presupunem chiar cM nu mai puteKi *Msi aceste pers!ane pentru cM ele nu mai sunt pe pMm'nt . Mer*eKi la
3umne6eu cu *'n(ul Li spuneKi ,13!amne + &nKele* astM6i pentru prima (atM c't am f!st (e ne(rept cu alKii . I/am
&nLelat + am a.u6at (e ei ...Este prea t'r6iu pentru a repara rMul pe care l/am fMcut +Li t!tuLi )reau sM e)!lue6 + )reau sM
&nainte6 . Atunci + 3!amne + sM facem un t'r* 8 2ustiKie+ c!merK + este niKel cam acelaLi lucru 09 IatM + ia )iaKa mea + Ki/!
c!nsacru : este t!t ceea ce am mai preKi!s + (ispune (e ea + pentru a/mi plMti t!ate (at!riile . Tu Ltii mai .ine (ec't mine
cui Li c't sunt (e &n(at!rat + sunt la (isp!6iKia ta pentru eternitate .1 IatM cel mai .un mi2l!c pentru a aran2a lucrurile .
Iar c'n( 3!mnul )e(e cM aKi a2uns la un asemenea *ra( (e c!nLtiinKM &nc't )reKi sM/I c!nsacraKi t!atM )iaKa
pentru eternitate 8Li su.liniaKi .ine -Pentru eternitate +3!amne + nu numai pentru aceastM re&ncarnare -9 + El este
-&nspMim'ntat - + 3!mnul + (e lumina care iese (in )!i + cMci El Ltie f!arte .ine cM pentru a a2un*e sM simKi Li sM spui un
asemenea lucru + &nseamnM cM a)eKi ! mare luminM + El este -!r.it1 0 IatM + spune El + sM nu mai )!r.im (espre aceasta +
este plMtit + lichi(at . 3u/te acum Li munceLte 0-
Ani &ntre*i + c'n( eram t'nMr + am impl!rat cerul spun'n( ,1 Ce p!t sM fac 4 %unt sla. + pr!st+ .anal+ sunt un
6er! ...Li atunci KineKi &ntr/a(e)Mr sM rMm'n aLa 4 Nu )M sunt (e nici ! utilitate . VM pre)in + )eKi sc!ate chiar Kipete (in
cau6a mea . Atunci + *rM.iKi/)M + luaKi t!tul + faceKi/mM sM m!r Li instalaKi/)M &n mine . Nu mai p!t sM trMiesc aLa cum
sunt . TrimiteKi/mi &n*eri + trimiteKi/mi t!ate creaturile inteli*ente + pure Li n!.ile . V!i sunteKi cei care )eKi .eneficia +
altfel )!i face numai pr!stii Li )a fi )ina )!astrM pentru cM nu aKi luat &n c!nsi(erare ru*Mciunea mea 01 Ve(eKi + i/am
ameninKat : atunci + scMrpin'n(u/se &n cap + ac!l! sus + au 6is , -A!leu 0 Ssta + ne pune &n &ncurcMturM .1 %/au reunit + s/
au sfMtuit Li au *Msit cM (acM mM lMsau aLa cum eram + este a(e)Mrat + eram capa.il sM fac mult rMu . 3e aceea au (ecis
spun'n( ,1 5ine + .ine + &l )!m a2uta .1 Ni acuma +mi se pare + cM (in c'n( &n c'n( + fac c'te ce)a care nu este chiar cu
t!tul respin*Mt!r .
Iar )!i + (e ce nu faceKi acelaLi lucru 4 Ce aLteptaKi 4 CereKi Li )!i 0 3a+ (ar )M e fricM sM c!nsacraKi )iaKa )!astrM
lui 3umne6eu + )reKi sM ! pMstraKi . 3e c'te !ri am au6it !ameni spun'n( ,1 Vreau sM/mi trMiesc )iaKa .1 3a + (ar ce )iaKM
4 O )iaKM i(i!atM sau ! )iaKM (i)inM 4 T!Ki nu )!r (ec't sM/Li trMiascM )iaKa + a(icM ! )iaKM care nu are nici un sens .
3e aici &nainte + tre.uie )i6at un alt sc!p+ tre.uie spus , 3!amne + &ncep sM/mi (au seama cM sunt un nimic . Ni
acum + mi/e ruLine + sunt (e6*ustat + mi/e sc'r.M (e mine + (e aceea sunt *ata sM Te ser)esc +sM fac ce)a pentru c!pii
tMi + pentru lumea &ntrea*M .1 Tre.uie sM repetaKi acest lucru 6i Li n!apte . Chiar (acM 3umne6eu &Li astupM urechile
pentru cM s/a sMturat sM )M au(M + c!ntinuaKi 0 %e )a Kine un sfat la cei #C (e ;nKelepKi + un c!nsiliu pe care &l cun!sc (e
asemenea + ! fMpturM f!rmi(a.ilM + su.limM ... Li c'n( se )!r )e(ea astfel hMrKuiKi (e ru*Mciunile )!astre + )!r face un
(ecret pentru )!i + spun'n( ,1IatM+ &ncep'n( (in cutare 6i + cutare !rM + )a a)ea l!c ! schim.are &n )iaKa lui - iar
(ecretul acesta )a fi pr!clamat &n t!ate re*iunile spaKiului . ;n*erii Li t!Ki ser)it!rii cerului )!r &ncepe sM/l aplice
instantaneu Li )eKi putea c!nstata cM &n (estinul )!stru + ce)a s/a schim.at &ntr/a(e)Mr .
II
Ma2!ritatea !amenil!r nu au &ncM nici ! stMp'nire a impulsuril!r l!r . 3acM sunt (ecepKi!naKi (e cine)a + )!r
face t!tul ca sM/l (Mr'me &n !chii cel!rlalKi Li sM/i cree6e ! situaKie (e nesup!rtat . 3acM aceastM pers!anM riscM sM se
&m.!lnM)eascM sau chiar sM se sinuci(M + nu/Li pun pr!.lema + ei nu se *'n(esc nici mMcar cM )!r putea fi c!nsi(eraKi
resp!nsa.ili (e cMtre Cer Li cM sunt pe cale sM/Li prepare ! =armM teri.ilM .
aptul (e a fi f!st &nLelat sau (ecepKi!nat (e cMtre cine)a nu )M (M (reptul (e a p!)esti peste t!t ceea ce acea
pers!anM )/a fMcut . VeKi spune ,13ar ! facem pentru a resta.ili 2ustiKia 01 Nu + aceastM &nKele*ere a 2ustiKiei este la
!ri*inea tutur!r nen!r!ciril!r . ;n numele 2ustiKiei + primul )enit cre(e cM p!ate sM pe(epseascM pe unii Li sM le (ea lecKii
alt!ra . LMsaKi 2ustiKia &n pace . -Ni atunci + ce sM facem 41 Recur*eKi la un principiu (e (ra*!ste + (e .unMtate + (e
*ener!6itate .
%unt #??? (e ani (e c'n( Isus a a(us aceastM n!uM &n)MKMturM a (ra*!stei + (ar creLtinii c!ntinuM &ncM sM aplice
le*ea lui M!ise , -Ochi pentru !chi + (inte pentru (inte .1 Ei nu au &nKeles &ncM cM pentru a (e)eni &ntr/a(e)Mr mari Li
li.eri nu mai tre.uie sM aplice aceastM le*e a 2ustiKiei .VeKi triumfa !are )M6'n( (uLmanul c!mplet (Mr'mat 4 %/ar putea
sM nu fiKi m'n(ri (e )!i Li sM &ncepeKi sM a)eKi remuLcMri (e ceea ce aKi fMcut : (ar )a fi prea t'r6iu + )M )eKi fi preparat
(e2a c!n(iKii f!arte pr!aste pentru aceastM re&ncarnare sau pentru )iit!area .
Tre.uie (eci sM &n)MKaKi ! altM atitu(ine . I/aKi fMcut cui)a .ine + i/aKi (at + (e e<emplu + .ani Li &ntr/! 6i + *MsiKi cM
pe aceastM pers!anM nu merita sM ! fi a2utat , atunci mer*eKi Li p!)estiKi tutur!r ce aKi fMcut pentru ea + arMt'n( cM ea nu a
f!st la &nMlKimea .unMtMKii )!astre . 3e ce p!)estiKi t!ate acestea 4 3acM aKi fMcut .ine Li )eKi mer*e sM/l p!)estiKi la
t!atM lumea + (Mr'maKi acest .ine . Era &nscris ac!l! sus cM tre.uie sM fiKi rec!mpensat Li acum + acKi!n'n( cum aKi
fMcut/! + anulaKi acKiunea )!astrM .unM .
Chiar (acM cine)a )/a &nLelat + chiar (acM cine)a )/a le6at +nu face nimic + nu )!r.iKi (espre aceasta.
3in c!ntrM + prin atitu(inea )!astrM + tre.uie sM arMtaKi acelei pers!ane cM )al!raKi mai mult (ec't ea : &ntr/! 6i + ei &i )a
fi ruLine Li nu numai cM )a face t!tul pentru a repara rMul pe care )i l/a fMcut + (ar )M )a lua ca m!(el . C'n( )M )eKi
(eci(e (e a )M arMta mare Li n!.il 4 Tre.uie sM &nchi(eKi un pic !chii Li sM iertaKi + &n felul acesta )M )eKi &nMlKa + )eKi
(e)eni f!rmi(a.il . Ni chiar + ceea ce aKi pier(ut + )M )a fi re(at &nsutit . 3acM nu + &ncerc'n( sM )M rM6.unaKi + )eKi crea
at'tea lucruri ne*ati)e + &nc't &ntr/! .unM 6i ele )!r cM(ea asupra )!astrM Li )!i )eKi fi cei cMlcaKi &n pici!are . ;n
m!mentul acela )eKi &nKele*e stupi(itatea c!mp!rtMrii )!astre . 3eci + !rice )i s/ar face + nu &ncercaKi sM )M rM6.unaKi + ci
aLteptaKi ca cerul sM se pr!nunKe &n fa)!area )!astrM + ceea ce se )a &nt'mpla &n m!( ine)ita.il &ntr/! 6i sau alta + (acM
aKi acKi!nat .ine .
;nKele*eKi (e aici &nainte c't este (e pr!fita.il (e a primi lumina iniKierii . 3acM le6Mm un !m !.iLnuit sau &l
)e<Mm + el )a rip!sta + .ine&nKeles + pentru a (a ! lecKie a()ersarului Li t!atM lumea )a *Msi cM e n!rmal + (rept . 3a +
(rept + p!ate (upM c!ncepKia pe care ! are lumea (espre 2ustiKie + (ar+ )/am spus/! + ceea ce este (rept &n !chii
!amenil!r (e r'n( (e)ine stupi(itate &n !chii iniKiaKil!r . CMci iatM ce se )a petrece , (in m!ment ce !mul a pus &n
aplicare (!rinKa lui (e rM6.unare + intrM &ntr/un cerc infernal (in care nu )a mai putea ieLi . 3e ac!r( + el s/a (e.arasat
(e un (uLman ...(ar )!r fi &nt!t(eauna alKii care )!r apare Li )a tre.ui (in n!u sM facM ef!rtul (e a/i elimina + a(icM sM
&ntreKinM &n el sentimente Li atitu(ini care nu fac (ec't sM &ntMreascM natura lui inferi!arM . Ni la sf'rLit ce )a fi c'Lti*at 4
Nimic pentru cM t!Ki aceLti (uLmani masacraKi )!r re)eni +ei nu au (ispMrut c!mplet + ei se )!r &ncarna Li )!r a)ea t!ate
p!si.ilitMKile sM/Li ia re)anLa . IatM cum + cel care cre(e cM s/a (esc!t!r!sit (e a()ersarii sMi +&Li preparM &n realitate alKii
pentru )iit!r +Li el )a fi cel care )a sf'rLi prin a suc!m.a .
AceastM )eche met!(M a rM6.unMrii nu a(uce nici ! s!luKie :(in c!ntrM +ea c!mplicM lucrurile + &n*reunea6M
e<istenKa + mMreLte (at!riile =armice Li c!n(uce &n final la &nfr'n*eri care mai (e)reme sau mai t'r6iu )!r f!rKa !mul sM
(isparM la r'n(ul sMu . Atunci nu se )a mai putea spune cM el a acKi!nat cu ! inteli*enKM su.limM 0
3ar sM luMm acum un a(e)Mrat IniKiat . El + (e asemenea + a f!st &n m!( fatal ne(reptMKit + mur(Mrit + cMlcat &n
pici!are + le6at + umilit (e cMtre pers!ane care a)eau interes sM/l c!m.atM . 3ar cum el cun!aLte le*ile +el aplicM alte
met!(e . ;n l!c sM se rM6.une (irect pe a()ersarii sMi + el &i lasM &n pace +li.eri + liniLtiKi ,
sM se (escurce cum )!r 0 El Ltie (inainte cum )!r sf'rLi +Li (eci +&n aLteptare + el se preparM . Pentru ce +ca sM/i
masacre6e 4 Nu +)/am spus cM el nu )rea sM se &ncarce cu (at!rii (e plMtit +el )rea sM fie li.er Li puternic . Ni puterea +
nu este (e a lua re)!l)erul sau puLca pentru a !m!r& (uLmanul :aceasta nu este putere + este slM.iciune ...Li i*n!ranKM +
pe (easupra 0
3eci + IniKiatul se preparM .El spune , -Ah 0 Ah 0 Cre(eKi cM m/aKi rMpus 4 ALteptaKi+ ! sM )e(eKi ce/! sM )e(eKi 01
Ni el &ncepe ! muncM uriaLM asupra sa+ se r!a*M+ me(itea6M+ &n)aKM+ se e<ersea6M+ p'nM &n 6iua+ c'n( &n sf'rLit+ el (eKine
a(e)Mrata putere . Ni (acM &n acel m!ment (uLmanii &l &nt'lnesc+ ei rMm'n stupefiaKi. %e petrece ce)a ine<prima.il &n
capul l!r+ &n sufletul l!r+ &n inima l!r...;n faKa luminii acestui iniKiat care+ &n l!c sM se rM6.une+ a lucrat asupra lui/&nsuLi+
ei se simt ur'Ki Li *!i+ ei )M( cM Li/au stricat e<istenKa Li (eci( sM se schim.e . IatM atunci+ a(e)Mrata )ict!rie+ a(e)Mratul
triumf pentru iniKiat : fMrM ca sM atace pe (uLmanii sMi+ lMs'n(u/i liniLtiKi+ el a triumfat .
N!i spunem &n 5ul*aria , -Nu &mpin*eKi un .eKi)+ el )a cM(ea sin*ur.1 Ni este a(e)Mrat+ cel care s/a &m.Mtat (e
!r*!liul sMu+ (e me(i!critatea sa+ (e *ran(!mania sa+ )a cM(ea &ntr/! 6i sin*ur fMrM ca sM/l &mpin*eKi . 3acM &l )eKi
&mpin*e+ le*ea )M )a Kine resp!nsa.il (e cM(erea lui+ (ar (acM &l lMsaKi liniLtit+ el )a cM(ea fatalmente Li )!i nu )eKi fi
)in!)aKi cu nimic . ;n acest timp )eKi fi !cupaKi numai ca sM )M ameli!raKi pe )!i &nLi)M+ )eKi fi !cupaKi cu t!t ce este
pur+ lumin!s+ (i)in . Nu este cea mai .unM s!luKie 4 5a (a0 5ine&nKeles tre.uie sM a)em multM (ra*!ste+ .unMtate+
rM.(are+ luminM+ pentru a practica aceastM met!(M+ eu nu cun!sc ! alta mai eficace . MrM rMutate+ fMrM rM6.unare+ )!i
acumulaKi cMr.uni &ncinLi (easupra capului (uLmanil!r )!Ltri , ei )M )!r )e(ea Li aceasta a2un*e . Iar ap!i+ ei )!r
re*reta Li )!r )eni sM repare rMul pe care )i l/au fMcut .
Pentru cM e<istM t!tuLi ! le*e &n naturM , faptul cM &ntr/! 6i U (acM nu &n aceastM re&ncarnare+ )a fi &n )iit!area U
t!Ki cei care )/au fMcut rMu+ )!r fi !.li*aKi sM )M caute pentru a repara *reLelile l!r . %e p!ate cM+ simKin( intuiti) cM sunt
f!Lti (uLmani+ )eKi (!ri sM/i &nlMturaKi : nu face nimic+ ei )!r c!ntinua sM se &n)'rtM &n 2urul )!stru Li sM )M cearM sM le
acceptaKi ser)iciile . Le*ea este &n felul acesta : s/a &nt'mplat (e2a mult!ra acest lucru . Pe t!Ki cei care )/au fMcut rMu Li
cMr!ra nu le/aKi rMspuns cu rMul+ le*ea &i )a !.li*a 8 (acM )!r sau nu+ !pinia l!r nu c!ntea6M 9 sM )inM sM/l repare .
IniKiatul este capa.il sM se rM6.une + (a+ (ar numai cu luminM + cu (ra*!ste . Ni )!i + puteKi sM )M rM6.unaKi +este
n!rmal sM te rM6.uni + (e ce nu 4 3ar sunt (!uM m!(uri (e a ! face , sM 6(r!.iKi c!mplet a()ersarul )!stru Li sM/l
sf'LiaKi + sau sM/l lMsaKi intact +(ar sM pr!(uceKi &n inima lui + &n sufletul lui + ! transf!rmare c!mpletM care nu p!ate fi
.eneficM at't pentru )!i c't Li pentru el . AceastM a (!ua atitu(ine este (e (!uM !ri mai a)anta2!asM .
;i sfMtuiesc (eci pe fraKii Li sur!rile raternitMKii (e a face t!t p!si.ilul pentru a re*la pr!.lemele l!r fMrM sM lase
sM se cree6e n!i =arme . 3e ce chiar Li mem.rii unei familii tre.uie sM fie t'r'Ki &n faKa tri.unalel!r pentru pr!.leme (e
.ani 4 Oare nu p!t sM fie mai presus (e aceasta 4 3e ce fMpturile umane tre.uie mereu sM se a*aKe (e interesele l!r + (e
p!sesiunile l!r 4 %M facM un *est + 3!amne + Li )!r fi li.eri 0 Mai &nt'i + .ine&nKeles + ei nu p!t fi f!arte fericiKi cM fac
acest *est + ei suferM + sunt &mp!)MraKi . 3ar (acM par)in + ei )!r (esc!peri n!i re*iuni + n!i lumini + Li nimeni nu )a fi
mai m'n(ru Li mai fericit (ec't ei + pentru cM )!r fi reali6at ce)a f!arte (ificil , sM &nfr'n*M natura l!r inferi!arM +
pers!nalitatea l!r .
Pers!nalitatea este aceea care sfMtuieLte t!t timpul pe !m sM/Li tra*M spu6a pe turta sa + sM cal!mnie6e + sM se
rM6.une Li sM mear*M p'nM la tri.unal pentru a c!mpr!mite pe ceilalKi . Ni ap!i cre(em cM am &nKeles ;n)MKMm'ntul 0 Ei
.ine+ nu + nu am &nKeles nimic . AscultMm c!nferinKe + citim cMrKi + suntem &nc'ntaKi + (ar c!ntinuMm sM acKi!nMm (upM
!.iceiurile )echi + aceasta ! )M( . ;n faKa unei asemenea lumini . + &n faKa unei asemenea a(e)Mruri + &n faKa unei
asemenea re)elaKii + a c!ntinua &ncM sM acKi!nMm ca t!atM lumea + este &ntr/a(e)Mr (epl!ra.il .
3acM c!ntaKi pe .unMtatea + inteli*enKa Li (ra*!stea (i)inM + pentru a )M a2uta sM re6!l)aKi pr!.lemele )!astre +
cerul nu )M )a a.an(!na + pentru cM aKi fMcut ce)a care )M lea*M (e el . IatM &ncM un punct ce mulKi (intre )!i nu l/au
&nKeles . Ei nu au ! suficientM cre(inKM Li &ncre(ere &n puterea lumii in)i6i.ile + care p!ate sM/i susKinM Li sM le uLure6e
e<istenKa + (acM lucrea6M (upM ceea ce ea le/a cerut . Ei au &n schim. &ncre(ere &nt!t(eauna &n calculul Li necinstea
pers!nalitMKii + (e aceea nu reuLesc : mai (e)reme sau mai t'r6iu + lumea in)i6i.ilM le )a pune !.stac!le . ;n timp ce
iniKiaKii + care respectM le*ile Li c!ntea6M pe Cer + nu sunt nici!(atM a.an(!naKi . Chiar (acM lumea &ntrea*M &i
a.an(!nea6M ei sunt susKinuKi + &ncura2aKi + luminaKi Li sf'rLesc prin a triumfa .
III
VreKi sM )M rM6.unaKi pe cine)a care )/a fMcut rMu 4 5ine + sM a(mitem + (ar puteKi Lti a.s!lut 8cu certitu(ine9 ce
pe(eapsM meritM 4 VeKi spune , -3a+ mi/a (at ! palmM Li i/! )!i &nt!arce .1 3e ac!r( + (ar reflectaKi + )eKi Lti sM/i
&nt!arceKi e<act aceeaLi palmM 4 Nu . Ni pentru rest + nici at't + nu )eKi Lti nici!(atM sM (aKi &nap!i e<act rMul pe care l/aKi
primit ... 3eci + nu )M amestecaKi + lMsaKi pe cei care Ltiu sM (ea la fiecare ceea ce meritM . 3acM nu + &n i*n!ranKa )!astrM
+ )eKi c!mite er!ri pe care )a tre.ui sM le reparaKi &ntr/! 6i + &n )iit!r )eKi &nt'lni (in n!u (uLmanul &n calea )!astrM Li
)eKi mai a)ea &ncM pr!.leme cu el .
AceastM i(ee+ cM este imp!si.il sM/Ki plMteLti (at!ria + este ilustratM &n m!( f!arte !ri*inal (e %ha=espeare &n
-Ne*uKMt!rul (in VeneKia1. CMmMtarul %h>l!c= a &mprumutat ne*ust!rului Ant!ni! suma (e @??? (ucaKi preci6'n( &n
c!ntract cM + (acM la (ata fi<atM + acesta nu )a putea sM/i (ea suma &nap!i + el + %h>l!c= + )a fi aut!ri6at sM ia ! 2umMtate
(e =* (e carne (in c!rpul lui Ant!ni! . La (ata cu pricinM + Ant!ni! + ale cMrui )ap!are au naufra*iat cu t!ate .unurile
lui +nu p!ate sM/I (ea suma lui %h>l!c= + care &l t'rMLte la tri.unal pentru a cere carnea care i se (at!ra . Nici !
ru*Mminte nu p!ate sM/l &n(uplece pe %h>l!c= iar tri.unalul este !.li*at sM e<ecute sentinKa . 3ar iatM cM un 2u(ecMt!r
8 care + &n realitate + era ! t'nMrM femeie (e*hi6atM 9+ inter)ine , el cere un c'ntar + &i cere lui Ant!ni! sM/Li (e6*!leascM
pieptul iar lui %h>l!c= sM/i ia 2umMtate (e =* (e carne (ar + preci6'n( + fMrM sM )erse ! picMturM (e s'n*e (e!arece
c!ntractul nu menKi!nea6M (ec't carnea : (acM face sM cur*M ! picMturM (e s'n*e + t!atM a)erea &i )a fi c!nfiscatM . 5ine
&nKeles + lui %h>l!c= &i e fricM Li )rea sM/Li retra*M pl'n*erea . 3ar 2u(ecMt!rul insistM + a(Mu*'n( ,1 3acM mMreLti sau
(iminue6i *reutatea c!n)enitM mMcar cu *reutatea unui fir (e pMr + )ei muri Li t!ate .unurile tale )!r fi c!nfiscate .1
%h>l!c= e)i(ent este Li mai &nspMim'ntat ... ;n sf'rLit t!tul se aran2ea6M prin urmare *raKie &nKelepciunii acestei tinere
femei care a &nKeles c't este (e imperfectM 2ustiKia umanM . Ni chiar (acM a(mitem cM putem sM (!6Mm e<act lucrurile +
ar tre.ui ca + pentru a fi 2ustiKie perfectM + c!n(iKiile sM fie Li ele aceleaLi . Oare a (a amen(M (e ! mie (e lei unui !m
care nu are alKi .ani pentru a trMi + repre6intM &ntr/a(e)Mr aceeaLi pe(eapsM ca (e a/i (a ! mie (e lei amen(M unui
miliar(ar 4 Nu . 3eci + )e(eKi + este apr!ape imp!si.il (e a face (reptate. 3e aceea + (acM *'n(iKi cM ! pers!anM )/a
le6at + Li meritM a.s!lut ! pe(eapsM + a(resaKi/)M lumii in)i6i.ile Li spuneKi/i ,1IatM + cutare pers!anM mi/a fMcut asta Li
asta Li (in aceastM cau6M am mari *reutMKi &n cutare Li cutare (!meniu. VM cer (eci sM inter)eniKi pentru ca rMul sM fie
reparat .P 3epuneKi astfel ! pl'n*ere &n faKa cerului + cum ! faceKi &n )iaKa (e t!ate 6ilele &n faKa tri.unalului + iar cerul
)a )e(ea atunci cum tre.uie sM acKi!ne6e . 3ar )!i+ &n !rice ca6 + nu faceKi nimic .
Pentru cM e<istM Li un alt lucru pe care &l i*n!raKi (ese!ri , este m!ti)ul pentru care anumite e)enimente
(e6a*rea.ile se pr!(uc &n )iaKa )!astrM . P!ate cM pers!ana (e care cre(eKi cM tre.uie sM )M pl'n*eKi a f!st intenKi!nat
&mpinsM (e lumea in)i6i.ilM pentru a )M (a lecKii + pentru a )M face sM &nKele*eKi anumite a(e)Mruri sau chiar sM )M
!.li*e sM )M ameli!raKi... Atunci + (e ce sM nu utili6aKi aceste circumstanKe pentru a face ! muncM asupra )!astrM &n l!c
(e a rume*a i(ei (e rM6.unare + (e a )M re)!lta &mp!tri)a cerului care nu a e<terminat &ncM pe (uLmanul )!stru... Li (e
a sf'rLi prin a )M rM6.una pe alKii care sunt in!cenKi + cum se &nt'mplM (ese!ri &n )iaKM 4
3eci+chiar (acM cine)a se c!mp!rtM rMu cu )!i+ tre.uie sM &n)MKaKi +)!i+ sM )M c!mp!rtaKi .ine.Nu )!i tre.uie sM/l
pe(epsiKi + &n uni)ers e<istM le*i care se )!r &nsMrcina cu aceasta .V!i +nu tre.uie sM trMiKi cu pre!cupMri ne*ati)e pentru
cM ele )!r acKi!na &n m!( nefa)!ra.il asupra stMrii )!astre psihice Li chiar chipul )!stru &ntr/! .unM 6i )a reflecta t!ate
aceste sentimente rele pe care le/aKi a)ut. %puneKi cM )M apMraKi (reptul )!stru ...E p!si.il + (ar lucraKi &mp!tri)a )!astrM
Li nu )eKi *Msi astfel nici!(atM (rumul cel (rept .

CAP .V LEGEA CORESPONDENELOR
I
Or*anismul uman repre6intM un micr!c!sm!s c!nstruit e<act (upM ima*inea uni)ersului + macr!c!sm!sului .
Aceasta &nseamnM cM &ntre !m Li uni)ers e<istM c!resp!n(enKe . T!atM LtiinKa es!tericM este .a6atM pe le*ea
c!resp!n(enKel!r . Omul este infinitul mic + c!sm!sul este infinitul mare + Li &ntre ele e<istM c!resp!n(enKa , fiecare
!r*an al c!rpului n!stru are afinitate cu ! re*iune (in c!sm!s. E)i(ent+ nu tre.uie sM ne ima*inMm cM c!sm!sul p!se(M
!r*ane ca ale n!astre + (ar &n esenKa l!r + !r*anele n!astre Li -!r*anele - c!sm!sului au ce)a i(entic Li+ prin le*ea
afinitMKii + n!i putem sM atin*em &n spaKiu f!rKe + centre Li lumi care c!respun( un!r elemente (in n!i . AceastM
cun!aLtere a c!resp!n(enKel!r ne (eschi(e perspecti)e nemaip!menite .
;ntre !m Li uni)ers+ &ntre micr!c!sm!s Li macr!c!sm!s + e<istM + (eci + ! c!resp!n(enKM a.s!lutM . 3ar + prin
felul lui (e a trMi + !mul a (istrus aceastM relaKie i(ealM + perfectM + cu macr!c!sm!sul +cu 3umne6eu+ iar acum
pr!.lema se pune (e a ! resta.ili . Ni el ! p!ate face + pentru cM atunci c'n( a ieLit (in atelierele Creat!rului + a primit
t!t ce &i era necesar pentru a se (e6)!lta Li a re*Msi + (acM se rMtMcea + (rumul spre patria lui celestM .
C'n( un c!pil )ine pe lume + nu/i lipseLte nimic : p!ate are inima puKin mai la (reapta+ sau st!macul puKin mai
mic + sau rinichii care nu funcKi!nea6M .ine + (ar are t!tuLi ! inimM + un st!mac + rinichi+ plMm'ni + nimic nu/i lipseLte .
;n acelaLi fel+ fiecare spirit care )ine sM se &ncarne6e pe pMm'nt p!se(M !r*ane Li instrumente care c!respun( tutur!r
calitMKil!r care sunt ac!l! sus + &n cer + Li pentru cM este astfel + t!tul este p!si.il pentru el : pr!*resi) + .ine&nKeles + (ar
(acM cun!aLte le*ile Li le respectM + el p!ate &ntreprin(e cele mai mari reali6Mri .
Ni care sunt aceste le*i 4 PresupuneKi cM a)eKi (!uM (iapa6!ane a.s!lut i(entice, (acM faceKi sM )i.re6e unul +
)eKi remarca cM celMlalt + pe care nu l/aKi atins + intrM &n )i.raKie . %e spune cM este re6!nanKa . T!atM lumea cun!aLte
acest fen!men + (ar nu ne !prim ca sM/l apr!fun(Mm Li sM &nKele*em cM se petrece acelaLi lucru &ntre fMptura umanM Li
c!sm!s . Ni !mul p!ate a2un*e sM ac!r(e6e fMptura lui fi6icM Li psihicM cu )i.raKiile uni)ersului + p!ate atin*e puterile
cereLti pentru a face un schim. cu ele Li primi astfel a2ut!r Li rec!nf!rt . 3a + este un m!( (e a c!munica . V!i )!r.iKi Li
sunteKi au6iKi : puteKi chiar sM pr!)!caKi anumite f!rKe pentru a le face sM )inM p'nM la )!i Li sM .eneficiaKi (e ele . V!i
faceKi (eci schim.uri cu t!ate re*iunile uni)ersului pe care le (!riKi + Ltiin( cM t!cmai &n acest schim. 3umne6eu a
plasat pentru !m cele mai mari p!si.ilitMKi (e perfecKi!nare .
VM &ntre.aKi ,13ar cum sM ne ac!r(Mm 4 %unt at'tea (etalii (e luat &n c!nsi(eraKie 01 Nu )M faceKi *ri2i + aceasta
se )a face (e la sine.3acM culti)aKi (ra*!stea + a.ne*aKia + in(ul*enKa + *ener!6itatea + t!tul )a &ncepe sM se ac!r(e6e (e
la sine+ pentru cM )!i lucraKi cu f!rKe care+ aut!mat + arm!ni6ea6M t!tul &n )!i . C'n( un !m Li/a (etracat sistemul
ner)!s+ l/a fMcut &n m!( c!nLtient+luci(+ LtiinKific4 Ntia e<act un(e Li cum )a intr!(uce (e6!r(inea 4 Nu +(ar
intr!(uc'n( &n el *'n(uri Li sentimente .i6are+a sf'rLit prin a se (etraca .
Pentru a (e)eni ne.un nu este necesar (e a cun!aLte amplasamentul e<act al tutur!r centril!r ner)!Li . 3eci + &n
acelaLi fel + pentru a a2un*e sM ac!r(aKi !r*anismul )!stru + tre.uie sM lucraKi cu *'n(uri Li sentimente superi!are care
)!r face sM )i.re6e arm!ni!s t!ate centrele )!astre spirituale .
Unii + care au fMcut t!tul pentru ca nimic sM nu mai mear*M pentru ei + se pl'n* mereu cM )iaKa nu are sene Li cM
3umne6eu nu e<istM . 3ar nu &nseamnM cM (acM ei sunt stupi6i + .!lna)i + Li nen!r!ciKi + nu e<istM &n lume fMpturi
inteli*ente + sMnMt!ase Li fericite 0 3a+ numai 2u(ecata l!r este (efectu!asM . %M/Li ameli!re6e *'n(irea Li t!tul se )a
aran2a. 3ar sM presupunem cM sunteKi nen!r!ciKi + speriaKi + cM nimic nu mer*e + ce e (e fMcut 4 Ei .ine + &n l!c sM
rMm'neKi aici + sM pl'n*eKi Li sM )M &n)'rtiKi fMrM sens + (e ce sM nu mer*eKi la fiinKele care )M p!t a2uta 4 VeKi spune ,1
Un(e sunt ele 4 Un(e sM le *Msim 41 3ar ele sunt aici + sunt aici t!t timpul + l'n*M )!i + prin *'n(ire puteKi sM )M
a(resaKi l!r Li sM le &nt'lniKi *raKie le*ii acustice (e re6!nanKM sau +cum ! numesc eu (ese!ri +le*ea simpatiei +afinitMKii.
3e &n(atM ce cun!aLteKi aceastM le*e+)!i sunteKi !.li*aKi sM )M (epMLiKi+sM )M &ntreceKi +pentru a atin*e c!ar(ele cele mai
sensi.ile+cele mai su.tile ale fiinKei )!astre +pentru ale face sM )i.re6e + Ltiin( cM )!r e<ista f!rKe + entitMKi Li re*iuni
care )!r rMspun(e .
3e c'te !ri m/am !prit asupra acestei le*i acustice a ec!ului 0 V!i spuneKi ,1Te iu.esc 0...1sunteKi sin*ur + Li
t!tuLi au6iKi ! multitu(ine (e )!ci care )M rMspun( , - Te iu.esc ... te iu.esc...te iu.esc...1 Ni (acM spuneKi , - Te
(etest ...1 ec!ul &l repetM (e asemenea . aptul cM este ! realitate &n planul fi6ic + (e ce nu ar fi + (e asemenea + !
realitate Li &n planul *'n(irii 4 LuaKi ! min*e Li aruncaKi/! &ntr/un 6i( , (acM nu )M (aKi la ! parte + ea )a re)eni asupra
)!astrM Li )M )a l!)i . Este ! le*e anal!*M celei a ec!ului , le*ea L!cului &n retur .Ni aici aceastM le*e este cun!scutM
pentru planul fi6ic (ar nu se *'n(eLte nimeni nici!(atM cM &n planul psihic + ea e<istM + (e asemenea . Orice faceKi &n
.ine sau &n rMu . )M )a re)eni &n m!( !.li*at!riu &ntr/! 6i . iecare sentiment pe care &l a)eKi este (e ! naturM
(eterminatM + )a atra*e (in spaKiu f!rKe (e aceeaLi naturM + care se &n(reaptM spre )!i + &n )irtutea le*ii afinitMKii . 7raKie
acestei le*i se p!t atra*e (in marele re6er)!are ale uni)ersului t!ate elementele pe care le (!rim + (ar cu c!n(iKia (e a
a)ea *'n(uri Li sentimente (e aceeaLi naturM cu aceste elemente .7'n(urile Li sentimentele )!astre sunt cele care )!r
(etermina &n m!( a.s!lut natura elementel!r Li a f!rKel!r care )!r fi atrase (e f!arte (eparte + un(e)a &n spaKiu + Li care
mai (e)reme sau mai t'r6iu )!r a2un*e p'nM la )!i .
AceastM le*e a afinitMKii este pentru mine cea mai mare cheie + cea mai mare eni*mM + .a*heta ma*icM . Pe ea
mi/am .a6at t!atM )iaKa . Cun!sc'n( aceastM le*e + eu lucre6 &ntr/un sens (eterminat + *'n(in(u/mM la t!t ceea ce e<istM
mai .un + mai frum!s + pentru mine Li aLtept re6ultatele . Multe lucruri mi s/au &nt'mplat (e2a iar altele )!r )eni mai
t'r6iu . Eu lucre6 numai cu aceastM le*e pentru cM ea cuprin(e pe t!ate celelalte. 7raKie ei p!t sM )M e<plic t!tul ,
structura !amenil!r+ inteli*enKa l!r sau pr!stia l!r + .unMtatea Li rMutatea l!r + fericirea sau nen!r!cirile l!r + .!*MKia Li
mi6eria l!r + t!tul .
Pri)iKi cum aceasta se &nt'mplM &n mare pentru peLti . Marea c!nKine ! infinitate (e elemente chimice + Li iatM cM
un anumit peLte . care atra*e anumite particule + &Li f!rmea6M un c!rp super. + c!l!rat + f!sf!rescent iar altul care atra*e
alte particule &i (au un c!rp tern Li ur't . Aceasta nu se petrece .ine&nKeles c!nLtient + (ar fiecare peLte atra*e
elementele (in mare + care/i c!respun( naturii sale . Este e<act ceea ce se pr!(uce pentru n!i .N!i suntem peLtii
scufun(aKi &n !ceanul eteric Li cum acest !cean c!nKine t!ate elementele (ifu6ate (e cMtre Creat!r + n!i (e)enim + unul
sau altul + (upM elementele pe care le/am atras + pentru a ne f!rma c!rpul . ;n acest fel t!tul se e<plicM . LuaKi (e
e<emplu pe cine)a + care este ur't + nefericit+ mereu .!lna) , aceasta nu )ine (in aceastM &ncarnare + ci (in re&ncarnMri
anteri!are &n care el nu era nici instruit + nici luminat Li &n care + &n i*n!ranKa sa + a atras elemente (epl!ra.ile (e care
nu mai Ltie acum sM se (e.arase6e . Atunci + atenKie+ )!i care cun!aLteKi aceastM le*e a afinitMKii + care este le*ea ma*icM
cea mai f!rmi(a.ilM + .a6a &ntre*ii creaKii + tre.uie sM &ncepeKi ime(iat sM treceKi la trea.M pentru a atra*e particule (e !
naturM at't (e lumin!asM + &nc't t!tul sM &nceapM sM se resta.ileascM &n )!i . Ni c'n( cei care )M &nc!n2!arM )!r )e(ea cM
aKi (e)enit mai simpatic + mai lumin!s + mai inteli*ent Li chiar mai puternic + t!Ki )!r &ncepe sM )M c!nsi(ere altfel + Li
(estinul )!stru se )a schim.a . Ve(eKi + &n )iaKM t!tul are ! le*MturM . ;n schim. + (acM sunteKi i*n!rant +(acM nu LtiKi pe
ce le*i este .a6atM e<istenKa+ (acM t!t timpul (istru*eKi Li .rutali6aKi t!t ce 3umne6eu )/a (at + e)i(ent + f!rKele naturii
nu )M p!t a2uta mult timp : ele sunt !.li*ate sM )M a.an(!ne6e .Ni atunci + c'te tristeKi Li (isperMri 0
3in nefericire + mulKi .Mr.aKi Li femei au a2uns p'nM ac!l! , c'Ki nu am &nt'lnit eu 0 Ei nu Ltiau nici mMcar cum
au a2uns aici + Li nici mMcar nu puteam sM le e<plic acest lucru &ntr/at't t!tul era !.scur Li ha!tic &n capul l!r , ei nu
)e(eau nici un sens &n )iaKa l!r + nici ! !r(ine &n uni)ers + nimic . Ar fi tre.uit t!tul reluat (e la &nceput +sM/i instruiesc
c'Ki)a ani .. Li &n special + ar fi tre.uit ca ei sM ai.M .unM)!inKa sM asculte.
3ar ei nu ! a)eau + Li nu &n cinci minute aL fi putut sM le arMt &nlMnKuirea faptel!r , un(e Li c'n( au &nceput sM se
rMtMceascM + Li cum + &ncetul cu &ncetul au a2uns la aceastM situaKie (epl!ra.ilM. 3in nefericire + marea ma2!ritate a
!amenil!r nu acceptM sM recun!ascM aceastM &nlMnKuire a cau6el!r Li a c!nsecinKel!r . Chiar (acM li se aratM acest lucru
cu ar*umente Li pr!.e apr!ape tan*i.ile + ei nu le )M( .
Pentru mine cu)'ntul -afinitate1 este unul (in cele mai semnificati)e+ e un cu)'nt ma*ic 0 Pentru cM aceastM
le*e a afinitMKii ne permite sM atra*em (in !ceanul c!smic cele mai .une elemente + cele mai strMlucit!are + cele mai
su.tile pentru a c!nstrui c!rpul n!stru (e *l!rie + c!rpul (e luminM care este &n fiecare (in n!i ...;n alte c!nferinKe + )/
am )!r.it (e2a (e acest c!rp (e *l!rie + )/am spus cum &l c!nstruim + cum &l f!rmMm . El este menKi!nat chiar &n
E)an*helii + (ar nu *Msim inf!rmaKii asupra lui. C!rpul (e *l!rie + &l a)em t!Ki p!tenKial + (ar n!i tre.uie sM/l f!rmMm +
('n(u/i materiale + ca mama care ! face pentru c!pilul pe care/l p!artM &n ea .
Cum &Li f!rmea6M mama pe c!pilul sMu4...M'nc'n(+respir'n(+.'n(+*'n(in(+trMin(+ea &i (M materiale Li+ (in ce &n
ce +c!pilul se (e6)!ltM. Ea este cea care &l f!rmea6M + ea nu p!ate (ec't aceasta + neput'n( sM/l cree6e. Nici n!i nu
putem sM creMm pe Hrist!s &n n!i , tre.uie mai &nt'i ca sufletul n!stru sM fie fertili6at + pentru a c!ncepe pe Hrist!s+ Li
ap!i +ca Li mama +n!i putem sM/l f!rmMm prin t!t ceea ce emanM (in n!i &nLine + prin t!t ceea ce putem trMi mai .un .
C'n( a)em +(in timp &n timp + stMri (e c!nLtiinKM f!arte ele)ate + c'n( a)em (!rinKa (e a a2uta lumea &ntrea*M +
(e a lucra pentru 3umne6eu+ (e a ne (espuia + (e a face ce)a n!.il Li &nMlKMt!r + &n acel m!ment particulele pe care le
emanMm se )!r a(Mu*a c!rpului n!stru (e *l!rie. IatM cum putem sM/l facem sM creascM : el nu p!ate fi f!rmat (ec't cu
ceea ce a)em mai .un &n n!i . Ni (acM &l hrMnim mult timp cu carnea n!astrM+ cu s'n*ele n!stru + cu flui(ul n!stru + cu
)iaKa n!astrM + &ntr/! 6i el &ncepe sM strMluceascM + sM &ncMl6eascM + (e)enin( f!arte puternic + f!arte tare + in)ulnera.il +
nemurit!r + pentru cM este f!rmat (in materiale care nu se !<i(ea6M + care sunt eterne + el face minuni + la &nceput &n
n!i + Li ap!i &n afara acestui c!rp (e *l!rie + c!rp (e luminM + Hrist!s p!ate face minuni .
;nainte (e a f!rma acest c!rp &n el + !mul este &ntunecat + !.scur+ sla. + )ulnera.il + .!lnM)ici!s : Li t!tuLi +
fiecare p!artM &n el un *ermen (e Hrist!s + pe care &l p!ate (e6)!lta . Ni astfel + re)enim la le*ea afinitMKii . 3iscip!lul
tre.uie (eci sM par)inM a se (epMLi + a se &ntrece pe sine + pentru a atra*e particulele cele mai pure + cele mai lumin!ase
(in !ceanul eteric Li a le su(a la c!rpul sMu (e *l!rie . El p!ate sM le !.KinM &ncep'n( chiar (e astM6i + mai &nt'i &n
cantitate micM + Li ap!i (in ce &n ce mai mult &n fiecare 6i . Este (e altfel ceea ce facem n!i &n fiecare (imineaKM + aici +
apr!ape (e s!are , n!i ne &n(epMrtMm (e pMm'nt + ne le*Mm cu cerul + cu s!arele pentru a lua c'te)a particule f!arte
lumin!ase pe care le a(Mu*Mm c!rpului n!stru (e *l!rie ... IatM &ncM ! parte (in a(e)Mrata LtiinKM .
Timp (e ani Li ani + am lucrat numai pentru a a2un*e sM )M( + sM &nKele* structura acestui e(ificiu care este
uni)ersul . 3a + timp (e ani ... Era sin*urul lucru care mM interesa + 6ile Li n!pKi &ntre*i m/am (e(u.lat pentru a a)ea
)i6iunea clarM a acestei Larpante + a acest!r le*Mturi care e<istM &ntre t!ate aceste elemente ale uni)ersului . EsenKial +
este (e a )e(ea structura + (e aceea + at't timp c't !amenii se )!r mulKumi sM stu(ie6e t!t ce este &mprMLtiat &n planul
fi6ic + &n lumea faptel!r + ei nu )!r tra*e (ec't c!nclu6ii er!nate . Numai ri(ic'n(u/se p'nM &n lumea le*il!r Li mai sus
&ncM + p'nM &n lumea principiil!r pentru a c!ntempla aceastM structurM + ei )!r a)ea aceastM )i6iune clarM a &ntre*ului
ansam.lu + pe care am !.Kinut/!.
Mi/au tre.uit ani (e 6ile + (ar astM6i ! p!se( Li (e aceea p!t sM )M instruiesc+ sM )M lumine6 + sM )M sfMtuiesc ,pentru cM
mM refer &nt!t(eauna la acest m!(el (e perfecKiune .
Nimeni + sau apr!ape nimeni + nu recun!aLte &ncM )al!area acestei fil!6!fii . 3ar nu )a fi mereu aLa . E<istM
f!rKe mai puternice (ec't !mul + Li care &l )!r !.li*a &ntr/! 6i sM aprecie6e acest &n)MKMm'nt la 2usta sa )al!are . Am !
&ncre(ere a.s!lutM + (e aceea nu/mi fac *ri2i + trMiesc cu c!n)in*erea cM + mai (e)reme sau mai t'r6iu + fiecare lucru )a
fi la l!cul sMu .
Pentru m!ment + pe pMm'nt + t!tul este rMsturnat , ceea ce are )al!are este .at2!c!rit iar ceea ce nu are nici !
)al!are !cupM primul l!c . Pri)iKi + se (M )al!area cea mai f!rmi(a.ilM aurului + .i2uteriil!r + casel!r + maLinil!r . Ni
i(eil!r (i)ine 4... Nici ! )al!are 0 Ei .ine + este e<act c!ntrariul a ceea ce am )M6ut &n acest e(ificiu c!smic . Ac!l!
sus + pe primul l!c este ! i(ee+ un a(e)Mr . IatM ceea ce este c!nsi(erat ac!l! sus , ! i(ee + t!t restul )ine (upM aceea .
Oamenii au rMsturnat t!ate )al!rile Li nimic nu mai este la l!cul sMu. Ve(em !amenii cei mai )ici!Li Li cei mai
(ia.!lici + &nc!n2uraKi (e t!t ce este mai .!*at Li mai s!mptu!s + &n timp ce cei care au cele mai mari calitMKi + nu
p!se(M nimic (in ceea ce c!respun(e acest!r calitMKi . Cum nu au nici ! tentaKie ei nu fac nimic pentru a cMpMta
.!*MKiile pe care nu le au + Li atunci ei p!se(M a.ia c'te)a nimicuri &n planul fi6ic , e<teri!r + nimic nu c!respun(e
splen(!rii care este &n ei . 3ar nu )a fi mereu astfel +pentru cM e<istM aceastM le*e a c!resp!n(enKei (upM care
frumuseKea interi!arM tre.uie sM fie &m.rMcatM Li &n e<teri!r (e ! aparenKM frum!asM + iar ur'Kenia interi!arM &m.rMcatM
&n ur'Kenie e<teri!arM . Inteli*enKa naturii a (ecis astfel .
;ntr/un trecut &n(epMrtat + c'n( !r(inea a(e)MratM a lucruril!r era respectatM + t!Ki cei care erau sMraci pe
(inMuntru+ erau sMraci Li pe (inafarM + Li cei .!*aKi pe (inMuntru erau Li pe (inafarM . Ca Li 3umne6eu . 3umne6eu + care
p!se(M t!ate calitMKile Li )irtuKile + p!se(M Li t!atM .!*MKia uni)ersului. Numai aici + la !ameni + aceastM !r(ine nu mai
e<istM . 3ar cum le*ea este a.s!lutM 8t!t ceea ce este 2!s tre.uie sM fie la fel cu ce este sus9 &ntr/! 6i )a fi altM !r(ine Li
fiecare &Li )a *Msi l!cul sMu , cei care sunt .!*aKi &n inteli*enKM + .unMtate + n!.leKe + )!r a)ea (e asemenea Li t!ate
.!*MKiile e<teri!are c!respun6Mt!are Li cei care nu au aceste calitMKi )!r fi &n mi6erie . E)i(ent + nu !amenii )!r fi cei
care )!r resta.ili aceastM !r(ine + pentru cM ei nu Ltiu cine meritM Li cine nu meritM : aceasta )a fi !pera Inteli*enKei
c!smice + pentru cM le*ea c!resp!n(enKel!r este ! le*e imua.ilM &n uni)ers .
AstM6i )/am (at ! cheie : pr!(uc'n( prin *'n(urile Li sentimentele )!astre )i.raKii Li emanaKii c't mai ri(icate +
care )!r parcur*e un spaKiu f!arte &n(epMrtat ca sM caute printre miliar(ele (e elemente cele care c!respun( + )eKi putea
re(e)eni stMp'nii (estinului )!stru .

II
Le*ea c!resp!n(enKel!r este ! le*e t!t!(atM fi6icM + chimicM+ maicM Li spiritualM + care se p!ate enunKa astfel ,
le*'n(u/se cu ceea ce este perfect prin putere + prefect prin f!rmM + prin cul!are + parfum + frumuseKe + !mul
.eneficia6M (e aceastM perfecKiune pentru cM el ! intr!(uce &n el .Este ! le*e infaili.ilM + Li (in 6iua &n care ! )eKi
cun!aLte + nu )eKi mai putea sM )M (espMrKiKi (e aceastM i(ee (e perfecKiune + altfel )eKi simKi cM (istru*eKi ce)a &n )!i .
Pe aceastM le*e este f!n(atM a(e)Mrata reli*ie . Pentru ce spunem !mului sM iu.eascM pe 3umne6eu 4 Pentru cM
iu.in(u/L + me(it'n( asupra Lui + el se lea*M (e perfecKiunea sa + splen(!area sa : atunci + (esi*ur aceastM splen(!are
&ncepe sM se instale6e &n el + Li el este cel care )a creLte + )a &nfl!ri + )a (e)eni frum!s Li puternic .
3acM nu respectaKi aceastM le*e + nimeni (in cer sau (e pe pMm'nt nu )a putea )eni sM )M sal)e6e . Ni &nainte +
cine )enea sM )M a2ute 43umne6eu 4 Nu + (el!c . P!ate El nu Ltia nici mMcar ce faceKi . 3ar e<istM aceastM le*e pe care +
(e &n(atM ce ! atin*em + intrM &n acKiune Li se *MseLte !.li*atM sM )inM sM )M susKinM + sM )M &ncura2e6e Li sM )M facM sM
ieLiKi (in (ificultMKile Li suferinKele )!astre . 3acM nu aKi reuLit &ncM sM atin*eKi acest punct (e eli.erare + &n p!fi(a
(ra*!stei )!astre pentru 3umne6eu + este pentru cM &n alte &ncarnMri + aKi lMsat sM se (epunM at'tea carapace &n 2urul
)!stru &nc't + chiar (acM lucraKi cu aceastM le*e .+ chiar (acM ea acumulea6M (e2a c!m!ri f!rmi(a.ile + )!i nu le
simKiKi .3ar c!ntinuaKi , &ncet + &ncet carapacea se )a su.Kia + ea )a sf'rLi prin a (ispare + Li t!t ceea ce prin *'n(urile
)!astre + ru*Mciunile )!astre + c!ntemplaKiile )!astre aKi a(unat + t!ate aceste .!*MKii + aceste c!m!ri + aceste frumuseKi +
aceste splen(!ri se )!r re)Mrsa asupra )!astrM Li )eKi fi inun(aKi .AKi acumulat fMrM sM LtiKi un !cean &ntre* (e
.inecu)'ntMri + el este aici + *ata sM se re)erse asupra )!astrM ...
3acM reli*ia )!astrM este f!n(atM numai pe cre(inKe sau !.iceiuri (at!rate e(ucaKiei + familiei + s!cietMKii + ea nu
este s!li(M + ea nu este (ura.ilM . A(e)Mrata reli*ie este f!n(atM pe cun!aLterea le*ii afinitMKii . ;n acel m!ment +
&nKele*em cM tre.uie sM iu.im pe 3umne6eu Li sM ne *'n(im la El + nu pentru cM 5iserica a !r(!nat/! sau cM este scris
un(e)a &n 5i.lie + ci pentru cM e<istM ! le*e a.s!lutM (upM care ne c!n(ucem + suntem n!i cei care .eneficiem (e
aceastM (ra*!ste + Li ap!i + (in cau6a n!astrM + lumea &ntrea*M ...3ar aceastM cun!aLtere nu a intrat &ncM &n capul
!amenil!r : pr!.a + este cM astM6i f!rte mulKi creLtini pMrMsesc 5iserica. Reli*ia + aLa cum ! &nKele* + nu are nici ! .a6M
s!li(M : acum tre.uie ! cun!aLtere care se rele)M &n IniKieri . 3iscip!lul pe care ;n)MKMt!rul sMu &l antrena sM facM
anumite e<perienKe + atin*ea cu (e*etul realitatea + Li ceea ce &nKele*ea astfel + el nu mai putea sM ! punM la &n(!ialM +
aceastM &nKele*ere era intratM &n carnea sa Li nimic nu putea sM/l facM sM ! piar(M .
Cu c't )M le*aKi 3!mnului + cu at't )eKi trMi &n fericire + putere+ at!tcun!aLtere + eternitate . CMut'n( + )!i
a.s!r.iKi t!ate particulele + f!rKele + ra6ele + curenKii U numiKi/le cum )reKi U care )in (in El . Nu ascultaKi i*n!ranKii .
T!Ki cei care se pr!nunKM cu at'ta si*uranKM asupra 3!mnului U Li pentru a (eci(e cM El nu e<istM + pe (easupra 0 U ce
Ltiu ei pentru a &n(rM6ni sM se pr!nunKe 4 ... Ceea ce eu )M &n)MK este )erificat (e mii (e ani + Li eu (e asemenea + l/am
)erificat Li &l )erific &ncM &n fiecare m!ment .
3umne6eu + El+ nu are ne)!ie nici (e (ra*!stea n!astrM + nici (e recun!LtinKa n!astrM + nici (e ru*Mciunile
n!astre : suntem n!i care a)em ne)!ie sM/L iu.im Li sM ne ru*Mm . Unii + pentru a/L pe(epsi + (eci( cM nu )!r mai
mer*e la .isericM + cM nu &i )!r mai aprin(e lum'nMri . ;nKele*eKi + cum El nu a ser)it interesele l!r + El )a fi pe(epsit +
3!mnul . Ni ...a!leu 0 El pl'n*e + se lamentea6M + &Li smul*e pMrul pentru cM c'Ki)a i(i!Ki L/au pMrMsit . IatM mentalitatea
umanM 0 ;n realitate + ! repet + !mul este cel care are interes sM crea(M &n 3umne6eu Li sM se r!a*e . 3acM &nlMturaKi pe
3umne6eu + sM LtiKi cM )eKi plasa !.li*at!riu alte -(i)initMKi1 &n capul )!stru U Li cum ele )!r fi (eparte (e perfecKiunea
lui 3umne6eu + )eKi &ncepe sM atra*eKi spre )!i + )iciile + slM.iciunile Li .!lile l!r . Hai(eKi + &nt!arceKi/I spatele + El nici
mMcar nu ! sM !.ser)e + El este at't (e sus . El Li/a astupat urechile la t!t ceea ce 6ic i(i!Kii + (ar sunt ei cei care )!r
suferi pentru cM )!r fi lipsiKi (e t!t ceea ce El p!se(M + (eKine Li repre6intM ca splen(!ri .
T!ate naKiunile + t!ate s!cietMKile care au (ecis sM suprime pe 3umne6eu sunt pe punctul + fMrM sM Ltie + (e a se
(esc!mpune . Pentru m!ment ele &Li ima*inea6M cM sunt la a(Mp!st + pr!te2ate + (ar &ntr/! 6i )!r &nKele*e ceea ce au
pier(ut . Este ca Li acel !m care fMcuse pact cu (racul pentru a a)ea .ani . 3racul &i 6ice ,13e ac!r( + (ar (e fiecare
(atM )a tre.ui sM/mi (ai ce)a &n schim. . 3e fiecare (atM c'n( &Ki )!i a(uce .ani + tu &mi )ei (a un fir (in pMrul tMu UOh
+ (acM e numai asta +6ice !mul + asta nu e nimic .Un fir (e pMr 0-
3a+ (ar &n f!arte puKin timp + el (e)ine chel + ceea ce pr!)!cM numer!ase schim.Mri &n )iaKa sa ...Numer!Li !ameni
*'n(esc astfel ,1Ce )!m pier(e (acM i*n!rMm pe 3!mnul + (acM facem pr!stii 4 Nu se &nt'mplM nimic ...1 Ni (e fiecare
(atM + ! micM particulM (e )italitate + (e frumuseKe + (e farmec + se (esprin(e (e )!i + Li la sf'rLit chiar (acM aKi c'Lti*at
pe plan material + )eKi pier(e t!t ceea ce aKi a)ut mai preKi!s .
Atunci + )M spun + nu lMsaKi nici ! 6i fMrM sM )M le*aKi Cerului + cMci *raKie acestei le*i a afinitMKii + )eKi (eclanLa
pr!cese care )!r a)ea !.li*at!riu repercusiuni imp!rtante .
3upM mine+ cea mai mare pr!stie pe care ! putem face + este sM ne rupem (e Etern . E<istM mai multe feluri (e
pr!stii + inutil sM &ncep acuma sM le enumMr 0 U (ar cea mai mare + cea care le (epMLeLte pe t!ate + este aceasta + cMci ea
antrenea6M pe t!ate celelalte . 5ine&nKeles + eu nu cer nimMnui sM (e)inM + cum spuneKi )!i &n ranKa - ! pl!LniKM (e
.isericM - , t!t timpul &nchisM &n .isericM Li .!l.!r!sin( ru*Mciuni... Ni + &n realitate + pri)iKi cu cine se aseamMnM + cu
aerul sMu re.ar.ati) . 3acM ea era cu a(e)Mrat sincerM + ar tre.ui t!tuLi sM strMluceascM puKin + Li &n l!c sM rMm'nM !
pl!LniKM + ea ar fi (e)enit (e2a ...un fluture 0 aptul cM ea nu s/a schim.at + aceasta &nseamnM cM reli*ia sa este &ncM
e<teri!arM . CMci e<istM reli*ie Li reli*ie...
La !ra actualM reli*ia nu mai este .ine pri)itM+pe c'n( &nainte+ t!atM lumea ! respecta + at't pe ea+ c't Li 5iserica+
pre!Kii. Cum unii pre!Ki simt aceastM schim.are+ pentru a pMstra c!ntactul cu mulKimea + acceptM sM facM (in t!ate c'te
puKin &n .isericile l!r. Ca urmare+ ei sunt .ine )M6uKi , r!Lii+ .ucMlaKi+ )eseli+ iatM -a(e)MraKii1 pre!Ki ...+ .iserici + care nu
mai au nimic (intr/un l!c sacru ,un(e este )acarm + se (iscutM + se (ansea6M ...
Nu mai Ltim ce sM in)entMm pentru a atra*e pu.licul . Nu + ceea ce )a sal)a 5iserica &n lumea &ntrea*M + este
NtiinKa iniKiaticM pentru cM ea )a (a reli*iei fun(amente s!li(e .
MulKi !ameni nu se mai r!a*M + pentru cM nu mai este renta.il . C'n( afacerile mer* + pentru ce sM mer*i sM te
r!*i Li sM me(ite6i 4Este timp pier(ut . 5ine&nKeles + ru*Mciunea nu )M )a a2uta sM !.KineKi a)anta2e materiale + .ani +
case + maLini + un ser)iciu f!arte .un sau ! cMsMt!rie .!*atM . A)anta2ele sunt (e ! altM naturM , atunci c'n( iu.iKi pe
3umne6eu + c'n( prin *'n( + sunteKi &n c!municare cu El + primiKi calitMKi + f!rKe+ luminM ...E)i(ent+ aceste a)anta2e sunt
in)i6i.ile + (ar cum acest aspect in)i6i.il este t!tuLi real + el acKi!nea6M asupra tutur!r cel!r cu care intraKi &n c!ntact ,
ei se simt &ntineriKi + rec!nf!rtaKi + c!ns!laKi + ei &ncep sM )M ac!r(e &ncre(ere + sM )M !fere t!t felul (e p!si.ilitMKi ...
chiar Li p!si.ilitMKi materiale . T!tul &ncepe prin latura spiritualM .
Ru*'n(u/ne la 3umne6eu + iu.in(u/L + nu tre.uie sM ne aLteptMm la nimic &n planul material . MulKi spun ,1MM
r!*+ mM r!*+ (ar sunt t!t timpul &n mi6erie . - 3eci + ei se aLteptau sM (e)inM .!*aKi . 3ar este uimit!r felul &n care ei
&nKele* lucrurile 0 Tre.uie sM instruim !amenii (espre realitMKile Li le*ile lumii in)i6i.ile + pentru ca ei sM priceapM &n
sf'rLit ce este a(e)Mrata LtiinKM + a(e)Mrata reli*ie + a(e)Mrata )iaKM. Pentru m!ment + e<istM ! ne&nKele*ere , ei c!ntinuM
sM aLtepte anumite a)anta2e pe care nu le primesc + &n timp ce ei primesc altele (e care nu sunt c!nLtienKi .
C'n( sunteKi &n le*MturM cu 3umne6eu + atra*eKi t!ate calitMKile pe care le p!se(M ,ele se infiltrea6M + penetrea6M +
Li (e)eniKi astfel ! fiinKM lumin!asM + inteli*entM + echili.ratM . ;n acel m!ment + chiar .!*MKia materialM p!ate sM )inM +
(acM este (estinul )!stru . 3ar a cere mai &nainte .!*MKia materialM + aceasta (!)e(eLte cM n/aKi &nKeles nimic. La
&nceput + nu ! sM )M sur'(M t!tul cu si*uranKM + .ine&nKeles + (ar este aspectul in)i6i.il care se )a ameli!ra + Li (acM
aceasta nu se )e(e + aceasta se simte . Nu simKiKi c'te!(atM cM cine)a + prin simpla sa pre6enKM + )M calmea6M +)M
liniLteLte + )M rec!nf!rtea6M Li cM apr!ape (e aceastM fiinKM )M simKiKi .ine... pe c'n( ! alta )M iritM + fMrM sM LtiKi mMcar
pentru ce 4 Acestea sunt fen!mene in)i6i.ile + (esi*ur + (ar reale .
A(e)Mrata reli*ie este f!n(atM pe cun!aLterea le*ii c!resp!n(enKel!r . 3e &n(atM ce )M .ranLaKi pe ! anumitM
sursM + anumitM centralM + anumitM staKie emiKMt!are + ine)ita.il )eKi primi c'te)a particule (e la aceastM staKie . Iar (acM
)M .ranLaKi pe staKia c!ntrarM + (e asemenea ine)ita.il )eKi primi mesa2ele Li un(ele (e naturM c!ntrarM . Nu le )e(eKi 4
N/are multM imp!rtanKM + &ntr/! 6i le )eKi )e(ea . Eu )M a(uc astM6i ! parte (in aceastM a(e)MratM cun!aLtere pe care !
(eKineau IniKiaKii trecutului . AcceptaKi/! Li )eKi (e)eni (e ne6(runcinat .
Ni (acM cine)a &mi 6ice ,1 O/! + eu practic ;n)MKMm'ntul + fac t!t ce &mi 6iceKi + (ar mM simt (e6echili.rat +
ner)!s + apr!ape (e ne.unie - + &i )!i rMspun(e , -VM &nLelaKi cre6'n( cM urmaKi .ine ;n)MKMm'ntul . ;n interi!r pr!.a.il
a)eKi alte pri!ritMKi , sau !r*!liu + sau ! (e6!r(ine &n (!meniul se<ual + sau ! lipsM (e stMp'nire &n ima*inaKie...P!ate + (e
asemenea + f!rKaKi lucrurile )r'n( sM !.KineKi prea repe(e meri re6ultate spirituale. Ni t!ate acestea nu sunt c!nf!rme
;n)MKMm'ntului+ nu tre.uie sM/l acu6aKi + mai (e*ra.M )!i nu )i/l &nsuLiKi .ine . ;n )!i &nLi)M tre.uie sM *MsiKi cau6a . -
;n)MKMm'ntul este aici pentru a echili.ra !amenii + a/i &ntMri + a/i face fericiKi + Li nu pentru a/i (em!la . Tre.uie + (eci +
sM cercetaKi ce le*e &ncMlcaKi + ce e<ces aKi c!mis pentru a fi &n aceastM stare.
Un altul &mi )a 6ice , -Eu nu mai )reau sM/mi )M( pMrinKii Li nici sM/i )i6ite6 ,ei nu sunt (estul (e e)!luaKi Li nici
mistici . Eu )reau sM mM eli.ere6 (e ei (efiniti) . - Aici + (e asemenea + rMspun( , -Oare felul (umnea)!astrM (e a *'n(i
nu este e<cesi) Li (MunMt!r 4 %unteKi le*aKi (e ei Li nu puteKi sM rupeKi aceastM le*MturM at't (e uL!r ...13acM &n 2u(ecata +
(eci6iile Li sensi.ilitatea )!astrM + sunteKi prea pers!nal + urmea6M &nt!t(eauna an!malii . Ni c'n( e<istM ! an!malie +
tre.uie &nt!t(eauna sM cercete6i cau6a &n tine &nsuKi + nu &n ;n)MKMm'nt .
LMsaKi pe alKii sM crea(M ce )!r + (ar )!i + care primiKi aici cun!aLterea maril!r le*i ale )ieKii + sM LtiKi cM tre.uie
sM (!riKi imensitatea + perfecKiunea . T!Ki cei care au respins reli*ia *'n(in( ,1Ceea ce c!ntea6M + este (e a munci pentru
a !r*ani6a s!cietatea .A cre(e sau a nu cre(e &n 3umne6eu n/are nici ! imp!rtanKM1 + se &nLealM + pentru cM (upM !
anumitM peri!a(M + aceastM s!cietate )a (e*enera. Cum ea nu )a a)ea un punct central &n 2urul cMruia sM se r!teascM + ea
se )a (esc!mpune + Li chiar ei )!r &nceta sM fie in(i)i6i s!ciali perfecKi , se )a strecura printre ei a)i(itatea + interesele
Li in2ustiKia . ;n felul acesta + la sf'rLit + t!ate s!cietMKile + t!ate imperiile Li re*atele )!r falimenta , pentru cM n/au un
punct s!li( (e care sM se le*e pentru a &mpie(ica f!rKele ne*ati)e sM se (e6)!lte .
C'n( ! s!cietate este .ine centratM pe un i(eal superi!r + su.lim + (i)in + &n ea circulM ! astfel (e f!rKM cM t!ate
sMl.Mticiunile interi!are sunt (!.!r'te + (resate + ele nu mai &n(rM6nesc sM se manifeste . ;n acel m!ment e<istM mai
multe p!si.ilitMKi sM se sta.ileascM le*i 2uste Li mult mai multe Lanse pentru ca mem.rii acestei s!cietMKi sM trMiascM &n
a.un(enKM Li arm!nie .3ar c'n( intensitatea spiritualM &ncepe sM slM.eascM + c'n( centrul sau capul nu este ac!l! +
atunci se tre6esc f!rKele ne*ati)e care intrM &n p!sesia in(i)i6il!r pentru cM nimeni nu le !presc + nimeni nu le
Ltran*ulea6M . 3acM at'tea nen!r!ciri s/au a.Mtut pe pMm'nt + asta este pentru cM !amenii au lMsat sM slM.eascM &n ei Li &n
s!cietate t!ate f!rKele (i)ine + .inefMcMt!are .
IatM (eci )iaKa unui (iscip!l , ea se &n)'rte &n 2urul unei i(ei centrale . Ni aceastM i(ee &ncepe prin a intimi(a
(uLmanii care l!cuiesc &n interi!rul lui . %M luMm un e<emplu &n (!meniul fi6ic . Anumite pers!ane + (in cau6M cM (uc !
)iaKM (e6!r(!natM + Li/au 6(runcinat sMnMtatea Li tu.ercul!6a a &nceput sM/i (istru*M. 3ar &i &n*ri2im+ &i a2utMm sM (ucM !
)iaKM mai echili.ratM , mai puKine a*itaKii pasi!nale+ ! alimentaKie mai sMnMt!asM +un s!mn .un : &n acest fel +
!r*anismul &ncepe sM secrete anumite su.stanKe care neutrali6ea6M Li im!.ili6ea6M micr!.ii Li sMnMtatea re)ine . 3ar
(acM .!lna)ul &ncepe (in n!u sM .ea + sM fume6e+sM petreacM n!pKi &ntre*i &n ne.unii+iatM pr!tecKiile rMsturnate Li .!ala
&ncepe sM (istru*M !r*anismul.
Ei .ine+ aceeaLi le*e este Li &n (!meniul psihic , ! )iaKM spiritualM ne a2utM sM c!nstruim .ariere c!ntra rMului +
t!Ki muncit!rii sunt ac!l! + la lucru U cMci e<istM a(e)Mrate u6ine &n fiinKa umanM 0 3ar (acM n!i &ncetMm sM ne
supra)e*hem Li sM trMim ! )iaKM arm!ni!asM + f!rKele rMului Li ale (e6echili.rului ies + se pr!pa*M Li n!i &ncepem sM ne
periclitMm sMnMtatea . Cea mai .unM pr!tecKie a n!astrM + este 3umne6eu U&nsuLi + Li n!i tre.uie sM ne le*Mm (e El +
pentru ca f!rKa pe care ! tre6eLte &n n!i sM p!atM (istru*e entitMKile &nt!t(eauna *ata sM ne prM.uLeascM . 3acM n!i )rem
sM tMiem aceastM le*MturM + .ine&nKeles + suntem li.eri + (ar este ! li.ertate care + mai repe(e sau mai t'r6iu + )!m plMti/!
f!arte scump .
IatM (eci ! pa*inM a a(e)Mratei LtiinKe. Eu am stu(iat/! &n pr!fun6ime (e/a lun*ul &ntre*ii mele )ieKi.
Nu &n cMrKi + nu + ci &n t!atM fiinKa mea interi!arM , am pl!n2at c!mplet &n ea Li pentru mine + acum + este t!tul clar . Ni
)!i la fel + !rice s/ar spune + !ricare ar fi fil!6!fii care sunt astM6i &n atenKie + le*aKi/)M (e aceastM i(ee a 3i)initMKii
+cMutaKi/! +*'n(iKi/)M la ea +iu.iKi/! +in)!caKi/! + pentru cM astfel )eKi primi ener*ii e<tra!r(inar (e puternice Li ele )!r
&mpie(ica (uLmanii )!Ltri interi!ri sM )M (istru*M . P!ate )eKi fi &ncM muLcaKi (in c'n( &n c'n( +pentru cM nu )eKi fi
a2uns sM )M .arica(aKi perfect +(ar &ncet+ &ncet +! sM reuLiKi Li rMul nu ! sM p!atM sM )M atin*M .CreLtinii recitM sau
c'ntM ,13!mnul este pMst!rul meu -+(ar nu sunt (ec't cu)inte pentru ei+ pentru cM ei nu cun!sc LtiinKa e<tra!r(inarM
care se ascun(e &n spate . Ei pr!nunKM aceasta mecanic +c'n( &n realitate sunt cu)inte ma*ice .
Cre(eKi/mM + nimic nu este mai imp!rtant pentru n!i (ec't Creat!rul . T!t restul )ine (upM aceea . 7raKie acestei
(ra*!ste + t!tul se !r(!nea6M + se aran2ea6M + se arm!ni6ea6M+ Li chiar (acM nu a2un*em &ncM la re6ultate )i6i.ile &n
aceastM &ncarnare + nu face nimic + cMci fiinKele care ne !.ser)M (e sus ne pri)esc Li 6ic , 1IatM ! fiinKM inteli*entM -+ Li
ne (au apr!.area Li .inecu)'ntMrile l!r .

CAP .VI LEGEA NATURII I LEGILE MORALE
O.ser)'n( !amenii c!nstatMm cM at't &n ale*erea l!r c't Li &n c!mp!rtamentul l!r nu au mMsurM , !ri mMn'ncM
pe sMturate + !ri insuficient + &n am'n(!uM ca6urile &Li ameninKM sMnMtatea l!r : sau + &ncM + muncesc p'nM la epui6are +
sau nu muncesc (el!c Li se ram!lesc + la fel pentru s!mn + (istracKii + sentimente + *'n(uri ...Pentru a e<plica aceste
an!malii )!m 6ice cM au -(epMLit mar*inile1+ cM au &ncMlcat le*ile pe care ar fi tre.uit sM le cun!ascM Li sM le respecte .
E<istM le*i fi6ice care (iri2ea6M !r*anismul n!stru precum Li natura &nsMLi+ !amenii p!ate nu le respectM (ar cel
puKin a(mit pre6enKa l!r+ ceea ce nu este ca6ul pentru le*ile m!rale . Rari sunt cei care acceptM astM6i sM le cun!ascM : Li
chiar (acM a mai rMmas ! micM cre(inKM &n )al!area unei anumite !r(ine a lucruril!r+ ma2!ritatea scriit!ril!r+ fil!6!fil!r+
artiLtil!r+ sa)anKil!r emit te!rii+ scriu cMrKi+ creea6M !pere care nu urmMresc (ec't sM mMture restul cre(inKei . %pre aceste
le*i m!rale mM &n(rept &n (efiniti)+ cMci fMrM cun!aLterea l!r lipseLte ce)a &n &nKele*erea !mului+ ce)a esenKial .
;n realitate le*ile m!rale aparKin unei lumi ce nu este separatM (e lumea fi6icM+ aceasta nu e (ificil sM !
c!nstatMm . %M luMm e<emplul alc!!licului . La &nceput era un !m (elicat+ ama.il+ culti)at+ atent+ cinstit+ *ener!s+ nici !
calitate nu &i lipsea . 3ar+ &ncep'n( cu 6iua c'n( el a &nceput sM .ea+ t!ate aceste calitMKi au &nceput sM se Ltear*M Li chiar
au (ispMrut . %M luMm un alt e<emplu , un !m la care pasiunea 2!cului a a2uns ac!l! &nc't &Li ne*li2ea6M !.li*aKiile sale+
uit'n( cM are ! ne)astM+ c!pii+ ! meserie...La &nceput 2!cul era ! acti)itate care nu a)ea nimic a face cu m!rala+ (ar &n
final cel ce a sup!rtat c!nsecinKele a f!st (!meniul m!ral . Cum n/au putut !amenii sM )a(M rap!rturile care e<istM &ntre
aceste (!uM lumi 4 Ei nu cre( (ec't &n aspectul material : f!arte .ine+ el are imp!rtanKa sa+ (ar (!meniul m!ral+
(!meniul interi!r &i este str'ns le*at (e asemenea .
Pentru NtiinKa iniKiaticM e<istM trei lumi , lumea (i)inM+ care este lumea i(eil!r+ lumea psihicM+ cea a *'n(uril!r
Li sentimentel!r+ ce repre6intM cu a(e)Mrat lumea m!ralM : Li &n sf'rLit+ lumea fi6icM care este cea a f!rmel!r Li a
c!ncreti6Mrii . Lumea materialM este le*atM (e lumea m!ralM care+ la r'n(ul ei+ este &n le*MturM cu lumea i(eil!r+ mult
mai sus situatM . 3acM !amenii nu )M( aceste relaKii este pentru cM ei n/au stu(iat Li !.ser)at .ine lucrurile+ iar at't timp
c't aceastM lacunM nu )a fi umplutM+ )!r urma c!nsecinKe (e6astru!ase pentru ei .
Chiar (acM i*n!rMm le*ile m!rale+ c'n( &ncepem sM le trans*resMm &n mecanismul l!r+ suntem !.li*aKi sM
sup!rtMm c!nsecinKe mai mult sau mai puKin *ra)e : Li atunci ne (Mm seama cM acest (!meniu m!ral are la fel le*ile
sale+ (ar cu mult mai su.tile (ec't le*ile fi6ice+ cMci ele nu sunt &nscrise numai &n !r*anism+ ci &n sufletul Li &n spiritul
!mului . Cel care nu le respectM )a )e(ea repr!Lurile alt!ra (e a fi e*!ist Li pers!nal : el se )a simKi repe(e lipsit (e
susKinere Li prietenie Li+ in(iferent (e trans*resiunea c!misM+ el tre.uie sM plMteascM . Cum 4 ;n t!ate felurile , prin
remuLcMri+ suferinKe+ re*rete+ (ecepKii+ supMrMri Li p!ate (e asemenea cu .ani . PuteKi !.ser)a aceasta &n !rice (!meniu .
T!tul stM &n pici!are+ t!tul este le*at : lumea m!ralM este re*i6atM (e le*i imua.ile Li ire(ucti.ile pe care tre.uie
sM le cun!aLtem . Ne*li2Mm aceste le*i pentru cM ele ni sunt scrise nicMieri Li cre(em cM putem sM ne permitem t!tul :
nu+ at't timp c't n/am &nKeles cM aceste le*i e<istM+ nu )!m putea reali6a un a(e)Mrat pr!*res . Nu este permis sM
6icem ,1Eu+ eu *'n(esc cM ...1sau -Eu p!t face ceea ce )reau...1 Pentru ce 4 U Pentru cM )eKi plMti . U 3ar eu am t!ate
(repturile 0 U aceKi ce )reKi+ (ar )eKi plMti . ;n naturM t!tul se plMteLte+ chiar fericirea+ .ucuriile Li e<ta6urile . U 3ar eu
nu am .ani 0 U Aceste le*i nu )M cer .ani 8!amenii sunt cei care )M cer acest lucru t!t timpul 9+ ci )M )!r cere ! parte
(in f!rKele )!astre+ (in &nKele*ere )!astrM+ (in sMnMtatea+ frumuseKea Li inteli*enKa )!astrM . 3acM LtiKi sM )M anali6aKi
)eKi c!nstata cM e<istM un (eficit &n casa (e .ani : AustiKiarii+ !rKele c!smice+ Inteli*enKele care *u)ernea6M uni)ersul
au )enit pentru a )M retra*e ce)a+ Li iatM/)M sMrMciKi 0
Pentru a (e)eni f!arte .!*at+ nu tre.uie sM trans*resMm nici!(atM le*ile naturii+ nici le*ile m!rale Li nici chiar
cele umane . Cu t!ate cM le*ile create (e !ameni nu au acelaLi r!st (e a fi ca le*ile naturii+ at't timp c't trMim &ntr/!
s!cietate un(e ele sunt f!arte puternice+ este mai .ine sM ne supunem 8 a respecta le*ea circulaKiei+ (e e<emplu 9...3acM
puteKi sM le trans*resaKi fMrM a fi prinLi+ natura nu )a Kine c!nt (e aceasta pentru cM nu este afacerea sa . 3ar (acM
trans*resaKi ! le*e a naturii+ chiar (acM s!cietatea c!ntinuM sM )M respecte Li sM se &ncline &n faKa )!astrM+ )eKi fi
.!lna)i , (a+ le*ea naturii )M )a pune &n pat 0 Ea este cea care )M )a pe(epsi Li &n nici un l!c nu &i )eKi putea scMpa .
PuteKi sM plecaKi !riun(e+ le*ea )M )a *Msi pentru cM &n interi!rul )!stru t!tul se &nre*istrea6M .
Natura a pre)M6ut cM !mul se )a aran2a &nt!t(eauna pentru a &ncMlca le*ile+ (e aceea a plasat &n el aparate (e
&nre*istrare . Nu &i mai rMm'ne (ec't sM arunce ! pri)ire pentru a )e(ea ceea ce !mul a m'ncat sau .Mut+ ceea ce a
*'n(it+ simKit Li fMcut . Imp!si.il sM ! &nLelMm 0 Ni acum+ )reKi sM mM c!n)in*eKi cM numai !amenii fac &nre*istrMri 0
Cum ar fi putut !mul sM fa.rice un !.iect pe care natura nu l/ar fi (at mai &nainte ca m!(el 4 Natura a fMcut &nre*istrMri
&naintea !mului + (ar el este prea !r. ca sM ! recun!ascM . Natura a luat (eci t!ate precauKiunile + iar (acM !mul
trans*resea6M le*ile sale + el tre.uie sM plMteascM .
;ncercaKi (eci (e acuma (e a nu mai trans*resa nici le*ile umane + nici le*ile naturii Li nici pe cele m!rale care
sunt superi!are le*il!r naturii . 3ar &n realitate le*ile m!rale fac parte (in naturM + cMci natura are mai multe ni)eluri .
E<istM mai &nt'i ! naturM pur fi6icM + ap!i + (easupra + ! naturM mai su.tilM la care aparKin *'n(urile Li sentimentele : &n
sf'rLit + (inc!l! (e aceste (!uM naturi + (!mneLte lumea (i)inM . Natura se supune (e asemenea : aLa cum n!i tre.uie sM
ne supunem le*il!r spiritului cMci spiritul c!man(M naturii . C'n( !mul a2un*e sM (epMLeascM aceste (!uM naturi U
natura pur fi6icM Li natura mai su.tilM a *'n(uril!r Li sentimentel!r / el se *MseLte (easupra le*il!r l!r . El este at't (e
pur + lumin!s + puternic Li &ntr/! at't (e perfectM arm!nie cu spiritul + cM &n acel m!ment natura este cea care i se supune
Li !rice ar face + nu trans*resea6M nimic . Este sin*urul ca6 un(e !mul p!ate sM/Li permitM t!tul fMrM ca sM fie )re!(atM !
trans*resiune .
3ar numai fiinKele e<cepKi!nale + fiinKel!r pre(estinate + p!t sM se ri(ice (easupra le*il!r naturii Li a le*il!r
m!rale . Aceste fiinKe au e<istat &nt!t(eauna + e<istM Li )!r e<ista + (ar sunt f!arte puKine ca numMr . Ele p!t sM/Li
permitM t!tul fMrM ca )re!(atM sM c!mitM ! crimM sau un pMcat . Este f!arte (ificil a e<plica + (ar am primit &n acest
(!meniu re)elaKii fantastice (espre care nu puteKi sM a)eKi nici ! i(ee + cMci este imp!si.il sM )!r.im .
Pentru a )M a2uta sM &nKele*eKi + )M )!i spune c'te)a cu)inte . C'n( un !m este f!arte pur + lumin!s + !rice ar
face este &nt!t(eauna pentru .ine . Iar c'n( un !m este mur(ar + tene.r!s + c'n( este &nfun(at &n re*iuni infernale +
chiar (acM )rea sM &nlMture ! micM patM (e pe faKa altuia , el nu face (ec't sM/l mur(MreascM Li mai mult . ;n (!rinKa (e a
purifica pe alKii un astfel (e !m &i mur(MreLte : &n (!rinKa (e a le simplifica )iaKa + ei le/! c!mplicM . Pentru ce 4 Pentru
cM t!t ceea ce se (e*a2M (in el este at't (e ha!tic Li tene.r!s cM !rice ar face + (istru*e . 3ar (acM ! fiinKM este plinM (e
luminM + (ra*!ste + inteli*enKM + chiar (acM l!)eLte pe cine)a + &n l!c sM/l uci(M &l )a sal)a + pentru cM t!t ceea ce este &n
ea este (i)in . Pentru a a2un*e p'nM la aceastM culme + p'nM &n re*iunea Kether + tre.uie sM fii pre(estinat (e cei
3!uM6eci Li patru (e 5Mtr'ni + tre.uie sM fii pre(estinat (e mult timp... 3ar at'ta timp c't (iscip!lul se aflM pe acest
(rum + el tre.uie sM &nKelea*M cM e<istM le*i care tre.uie respectate .
Oamenii recun!sc cM &n acti)itatea l!r pr!fesi!nalM e<istM c!mp!rtamente c!n)ena.ile Li altele nu : (ar (e
&n(atM ce este )!r.a (e (!meniul m!ral + ei *'n(esc cM nu e<istM nici ! re*ulM a !.ser)a Li aici ei se &nLealM . C'n(
Hermes Trisme*istul 6icea ,1 Ceea ce este 2!s este ca Li ceea este sus+ Li ceea ce este sus este ca Li ceea ce este 2!s - el
enunKa un acelaLi a(e)Mr + (ar fMrM nici ! preci6are + )!r.ele sale cuprin( t!ate planurile + t!ate (!meniile + t!ate
acti)itMKile !mului . ;n (efiniti) + un mare numMr (e principii + acti)itMKi + !.iecte + cul!ri + f!rme + creaturi + re*iuni +
sunt c!nKinute &n aceste (!uM cu)inte -2!s1 Li -sus1 .
MulKi au &nKeles cM ceea ce este 2!s + pMm'ntul + este asemMnMt!r cu ceea ce este sus + a(icM cerul . Nu este chiar
at't (e a(e)Mrat , ceea ce este pe pMm'nt nu este asemMnMt!r cu ceea ce este pe cer . Nici f!rmele + nici (imensiunile +
nici lumina + nici cul!rile + nici *l!ria + nici mMreKia + nu sunt 2!s + cum sunt cele sus , (!ar le*ile sunt aceleaLi . Hermes
Trisme*istul nu a preci6at aceasta + cMci el )r!ia sM (ea )!r.el!r sale un c!nKinut mult mai )ast + pentru ca numai cei
care sunt capa.ili sM intre &n mintea unui *'n(it!r sau IniKiat + sM le p!atM (esc!peri .
Prin LtiinKa pe care ! au asupra le*il!r fi6ice + sa)anKii au a2uns la aplicaKii e<tra!r(inare cum este e<pe(iKia pe
lunM+ (e e<emplu .3ar (acM ar fi cun!scut le*ile m!rale + reali6Mrile l!r ar fi f!st mult mai mari + nu numai &n (!meniul
material (ar Li &n (!meniul )ast + infinit + al sufletului Li spiritului . Ei stu(ia6M fi6ica Li chimia +este .ine +(ar e<istM !
fi6icM Li ! chimie spiritualM pe care ei nu le cun!sc &ncM . 3eci + un lucru esenKial lipseLte LtiinKei !ficiale, cun!aLterea
acestei lumi psihice re*i6atM (e le*ile m!rale. Ni cum+ &n plus + intelectualii &ncearcM sM Ltear*M (in c!nLtiinKa !mului
puKinul sens m!ral care a ai rMmas+ ei lucrea6M la (em!larea lui . T!tul se )a prM.uLi (in cau6a cel!r care nea*M sau
refu6M e<istenKa le*il!r m!rale .
E)i(ent + p!ate nu este &nt!t(eauna uL!r (e a *Msi aceste le*i + (ar aceasta nu este un m!ti) pentru a pretin(e cM
ele nu e<istM . Nimeni nu p!ate (iminua sau ne*a ceea ce am spus . 3acM Ltim sM !.ser)Mm Li sM ne anali6Mm + (acM
a)em suficientM rM.(are + )!m c!nstata + mai repe(e sau mai t'r6iu + cM fiecare trans*resiune interi!arM tre.uie sM fie
plMtitM + pentru cM &n acest (!meniu este (iri2at (e le*ile sta.ile ale m!ralei eterne .
C!miteKi ! trans*resiune Li t!tuLi puteKi spune ,1 M'ncMm + (!rmim+ c'Lti*Mm .ani + ! (ucem f!arte .ine Li nu
)e(em nici ! schim.are 01 Ei .ine + (ra*ii mei + asta pentru cM nu LtiKi sM )e(eKi ceea ce se &nt'mplM &n aspectul su.til al
fiinKei )!astre . 3e/a lun*ul anil!r ! sM c!ntinuaKi sM faceKi afaceri + sM traficaKi + fMrM sM )M (aKi seama cM ce)a &ncepe sM
)M pMrMseascM . Ni ce anume )M pMrMseLte 4 Este (e (at!ria )!astrM sM ! aflaKi . Eu Ltiu (inainte ce )M )a pMrMsi Li ce
schim.Mri en!rme + &nspMim'ntMt!are + se )!r pr!(uce &n )!i . 3upM c'Ki)a ani + )eKi pier(e pr!speKimea Li elenul )!stru
+ (ar mai ales )eKi pier(e *ustul )ieKii . Acestea sunt pier(eri imense + (in punct (e )e(ere spiritual 0 3acM nu le )e(eKi +
este pentru cM aKi rMmas la ni)el animalic . %/ar putea sM c!ntinuaKi sM lucraKi Li sM c'Lti*aKi mulKi .ani + (ar nu )eKi mai
fi un fiu (i)in + ! fiicM (i)inM + supli +)ii Li strMlucit!ri + luminM . ;n interi!r s/au pr!(us mari schim.Mri .
Animalele mMn'ncM + )'nea6M + se .at + se m'n*'ie +&Li pr!te2ea6M puii l!r + Li t!tuLi e<istM mulKi !ameni care nu
fac mai mult + ei nu Ltiu cM au f!st trimiLi pe pMm'nt cu misiunea (e a manifesta *l!ria lui 3umne6eu Li (e a face sM
&nfl!reascM t!t ceea ce &n ei este su.til Li (i)in . Ei au f!st trimiLi sM facM (in pMm'nt ! *rM(inM (e Rai . IatM misiunea
l!r + (ar au uitat/! : ei mMn'ncM + .eau + prin( rM(Mcini pe pMm'nt Li nu mai )reau sM se (etaLe6e . Atunci )!r fi
(e6rM(McinaKi Li ree<pe(iaKi (e partea cealaltM + un(e )!r )e(ea cM Li/au risipit e<istenKa + Li &n acel m!ment + e)i(ent +
ei suferM + Pur*at!riul Li Ia(ul nu este nimic altce)a . 3ar c'n( )!r plMti Li se )!r curMKa + )!r urca mai sus + &n primul
Cer + ap!i + (in n!u + ei )!r c!.!r& pe pMm'nt pentru a putea sM se (e6)!lte &n .ine . IatM ist!ria *enului uman .
Tre.uie + fMrM &ncetare + sM amintim !amenil!r misiunea l!r pe pMm'nt Li sM le spunem , -Atunci + pentru ce aKi
)enit aici 4 AmintiKi/)M 01 A na aminti ... cum sM ne amintim 4 ;ntr/! Nc!alM iniKiaticM + cu marile a(e)Mruri Li .unele
influenKe pe care le primeLte + cu spri2inul ;n*eril!r + (iscip!lul &ncepe sM/Li aminteascM (e lumea minunatM (e un(e a
c!.!r't Li spre cea care )a tre.ui sM se &nt!arcM &ntr/! 6i . 5inecu)'ntarea cea mai mare pe care (iscip!lul p!ate sM !
primeascM este (e a/Li aminti . El &Li )a aminti chiar (e t!ate suferinKele pe care le/a &n(urat + (e t!ate *reLelile fMcute Li
(e t!ate (at!riile + cMci el tre.uie sM/i *MseascM pe cei ce i/a rMnit + sM se &mpace cu ei Li sM repare *reLelile + pentru a
scMpa (e =arma sa . Aceasta este ceea ce &l aLteaptM pe (iscip!l + ceea ce )M aLteaptM pe t!Ki . VeKi fi !.li*aKi sM plMtiKi
&ntr/! 6i pentru t!t ceea ce aKi luat pe ne(rept (e la alKii . E)i(ent + aceste lucruri nu sunt prea a*rea.ile sM le au6im + cu
at't mai mult cu c't !amenii preferM sM fie inc!nLtienKi Li sM i*n!re etern a(e)Mrurile (e6a*rea.ile . 3ar chiar (acM nu
a)em plMcerea sM le ascultMm + )!m fi !.li*aKi sM cun!aLtem &ntr/! 6i a(e)Mrul + iar )!i sunteKi f!arte pri)ile*iaKi sM/l
cun!aLteKi aici prin interme(iul meu .
PreparaKi/)M (eci sM reparaKi t!ate er!rile )!astre aLa cum mM prepar eu &nsumi . %M presupunem cM fusesem cel
mai mare rMufMcMt!r+ cel mai mare incen(iat!r + ei .ine 0 ;mi pare rMu + ! re*ret Li )reau sM/mi repar *reLelile .
Presupun'n( cM )/am fMcut rMu la t!Ki , )/am (e6!n!rat + furat + masacrat ...sM presupunem 0 Acum + sup!rt'n(u/)M +
iu.in(u/)M + )!r.in(u/)M + plMtesc + repar . 3ar sM presupunem cM aceasta nu este a(e)Mrat ... cu at't mai .ine 0 Este !
pr!.lemM ce ! las e<pres (e ! parte : nu )reau sM )M spun acum pentru ce Li cum am )enit pe pMm'nt + nici (in care
re*iune am )enit + aceasta nu mM pri)eLte (ec't pe mine . ReKineKi (eci cM sunt un !m care a trans*resat t!ate le*ile Li
cM acuma sunt c!n(amnat sM )M plMtesc t!ate (at!riile . IatM + acest aspect )M este a*rea.il + nu/i aLa + sM ascultaKi
asemenea lucruri 4...
Ni (acM accept sM )!r.esc astfel fMrM sM fiu 2enat + (e ce )!i + (e asemenea + nu )M (eci(eKi sM *'n(iKi ca mine Li
sM reparaKi *reLelile )!astre faKM (e s!Kul )!stru sau s!Kia )!astrM + c!pii )!Ltri + pMrinKii )!Ltri + prietenii )!Ltri 4
3esi*ur + preferaKi sM )M cre(eKi irepr!La.ili iar eu )in!)at Li criminal . %unt (e ac!r( + sunt (e ac!r( + (ar !are este
a(e)Mrat 4 N/are imp!rtanKM ... 3acM sunt capa.il sM mM (esc!pMr imperfect &n faKa )!astrM + faceKi la fel &n faKa alt!ra .
Cine)a are un c!pil care nu &ncetea6M sM/l supere + sM/l (e6!n!re6e Li mi se pl'n*e , - Cu ce am putut sM/l supMr pe
5unul 3umne6eu ca sM am un asemenea c!pil 4 U Cu si*uranKM cM aKi c!ntractat ! (at!rie faKM (e el &n trecut + altfel n/ar
fi )enit &n familia )!astrM .-
MulKi pMrinKi care sunt c!recKi + cinstiKi + suferM pentru cM au c!pii care sunt )a*a.!n6i . Este firesc sM ne mirMm
(upM le*ile naturale + aceasta ar tre.ui sM fie imp!si.il pentru cM ei n/au semMnat nici!(atM ! astfel (e sMm'nKM . 3ar
e<istM &nt!t(eauna un m!ti) pentru cM le*ea este 2ustM .
Nu (emult un frate a )enit sM mM )a(M , era f!arte 6.uciumat + cMci arMt'n(u/se (e ! mare .unMtate Li
*ener!6itate faKM (e ai sMi + nu primea &n schim. (ec't in*ratitu(ine Li cru6ime : el era .ul)ersat (e aceastM ne(reptate .
I/am spus , - VreKi sM )M (au ! cheie + un reme(iu + un anti(!t eficace 4 Nu )eKi mai fi nici re)!ltat + nici furi!s + )M )eKi
resta.ili c!mplet c'n( )eKi Lti un lucru , lumea in)i6i.ilM utili6ea6M aceste mi2l!ace pentru a )M &ntMri + a )M eli.era + sau
a )M face sM *'n(iKi + sM (e)eniKi mai .uni . Ceea ce )M chinuie Li )M face .!lna) este pentru cM *'n(iKi cM t!t ce )i se
&nt'mplM este in2ust . 7'n(iKi cM este 2ust Li )eKi fi )in(ecat . - Acest frate m/a cre6ut + s/a resta.ilit (e)enin( liniLtit Li
cMl(ur!s : el *'n(eLte cM p!ate plMteLte pentru )echile trans*resiuni Li aceasta l/a sal)at . E)i(ent + tre.uie sM a2un*i sM
accepKi aceastM manierM (e a *'n(i+ altfel chinurile c!ntinuM + chinurile care )M (istru* !r*anismul+ st!macul+ inima sau
sistemul ner)!s .
AstM6i )M 6ic )!uM acelaLi lucru , (acM in2ustiKia )M chinuie + acceptaKi aceastM i(ee + cM nu e<istM in2ustiKie (ec't
&n aparenKM Li nu &n realitate . Chiar (acM nu este a(e)Mrat + aceastM i(ee este eficace + cMci accept'n(U! )M eli.eraKi + nu
mai suferiKi + (e)eniKi mai .uni . Am )erificat/! pentru mine &nsumi . ;n trecut nu cun!Lteam acest reme(iu Li &mi
puneam a(esea &ntre.Mri asupra t!t ce mi se &nt'mpla . Acum + nu &mi mai pun &ntre.Mri + *'n(esc cM t!tul este 2ust Li &l
merit + chiar (acM nu este a(e)Mrat . Ce a fMcut Isus !amenil!r pentru a fi crucificat 4 ...Cu si*uranKM cM (estinul lui Isus
era e<cepKi!nal iar )!i nu tre.uie sM )M ima*inaKi cM sunteKi &n acelaLi ca6 cu el . T!tuLi + p!ate sM se &nt'mple ca
ne)in!)aKi sM fie &nchiLi Li masacraKi . 3acM ei se re)!ltM &mp!tri)a acestei in2ustiKii + se )!r chinui inutil . Aici + pe
pMm'nt + chiar (acM suntem ne)in!)aKi ca alKii + *'n(in( astfel ne eli.erMm .
%unteKi chemaKi sM (esc!periKi &n )!i &nLi)M ! re*iune spiritualM ale cMrei le*i sunt neschim.Mt!are . Pentru cea
mai micM &ncMlcare a acest!r le*i + mai repe(e sau mai t'r6iu + )a tre.ui sM plMtiKi . Ceea ce )M &nLealM este cM plata nu e
ime(iatM + &n schim. t!tul se &nre*istrea6M + t!tul are repercusiuni . Re*Msim aceeaLi le*e &n numer!ase (!menii . ;n
chimie + (e e<emplu + tre.uie sM aLtepKi un anumit timp pentru ca h'rtia (e turnes!l sM treacM (e la r!Lu la al.astru + sau
in)ers : pentru a se pr!(uce ! schim.are c!mpletM e suficient ! ultimM picMturM + (ar aceastM picMturM )ine (upM multe
altele . La fel + &n mecanismul unui ceas + (eplasarea acului in(icat!r nu se face (ec't (upM (eclanLarea mai mult!r
r!tiKe . Timpul care se scur*e &ntre prima (eclanLare Li apariKia unui re6ultat )i6i.il + tan*i.il + este mai mult sau mai
puKin lun* + (ar cum t!ate sunt &n le*MturM + re6ultatul apare cu certitu(ine .
%M presupunem cM a)eKi un anumit )iciu sau ! anumitM pasiune : nu )e(eKi (e &n(atM repercusiunea Li c!ntinuaKi
&n acelaLi e<ces + ceea ce (eclanLea6M alte r!tiKe + ap!i altele + p'nM &ntr/! 6i c'n( )M &ntre.aKi pentru ce sunteKi
e<tenuat + .!lna) . 3ar ceea ce )i se &nt'mplM era &n acKiune (e mult timp . AstM6i )eKi primi s!maKia trimisM (e un
c!ntr!l!r + (ar aKi fi putut sM )M aLteptaKi 0 3e ce !amenii n/au &nKeles aceastM le*e care se *MseLte peste t!t 4 T!ate
nemulKumirile Li nen!r!cirile l!r )i pentru cM n/au Ltiut sM interprete6e Li sM stu(ie6e mecanismele (iferitel!r !r*ane
fi6ice Li psihice .
3acM )reKi sM (e)eniKi un fiu al 3!mnului + ! fiinKM c!mpletM + trMin( )iaKa sufletului Li a spiritului + tre.uie sM
respectaKi le*ile m!ralei )erita.ile + nu e<istM ! altM s!luKie . Pentru t!Ki cei care &ncalcM aceste le*i + p!rKile sunt &nchise
. Lumea in)i6i.ilM nu se supune capriciil!r !amenil!r lipsiKi (e respect + anarhiLti Li (estrM.MlaKi . -Lumea in)i6i.ilM 41
)eKi 6ice . 3a + &ntr/a(e)Mr + aceastM lume este in)i6i.ilM Li (acM spuneKi cM nu puteKi cre(e &ntr/! lume care este
in)i6i.ilM + eu )M )!i rMspun(e cM nu LtiKi 2u(eca . 7'n(irea )!astrM este in)i6i.ilM 4 Ni c!nLtiinKa )!astrM + !piniile
)!astre + sentimentele )!astre 4 Ni t!ate pr!iectele )!astre + le )e(eKi 4... Nu + Li t!tuLi sunteKi c!n)inLi (e e<istenKa l!r .
V!i )M certaKi + .a chiar uci(eKi !ameni (in cau6a c!n)in*eril!r )!astre + care + nu sunt t!tuLi )i6i.ile . Nici mMcar n/aKi
!.ser)at cM )M f!n(aKi t!atM )iaKa pe lucruri pe care nu le )e(eKi 0 Numai lumea in)i6i.ilM e<istM + t!t restul este
pr!.a.il . Ne*'n( realitatea lumii in)i6i.ile + )!i tMiaKi ramura pe care sunteKi aLe6at + Li &ntr/! 6i )eKi cM(ea 2!s . Cum
nu au ruLine sM refu6e aceste a(e)Mruri + &n l!c sM recun!ascM cM nu au stu(iat nimic 4 Ne*'n( lumea in)i6i.ilM +
!amenii &Li semnea6M c!n(amnarea la m!arte .
Oamenii )!r suferi p'nM c'n( )!r &nKele*e cM lumea in)i6i.ilM este sin*ura realitate . Ni iatM ar*umentul pe care
&l )!i (a la unul (in aceLti i*n!ranKi , (umneata nu cre6i (ec't &n ceea ce este )i6i.il + nu Ui aLa 4 Ni (acM cine)a + &ntr/!
searM + )M str'n*e (e *'t + pe (umneata care eLti .!*at Li )M 6ice , - 5anii sau )iaKa 0- ei .ine + chiar (acM p'nM atunci nu
cre(eaKi &n )iaKM + pentru cM este in)i6i.ilM + &n acel m!ment )eKi &ncepe sM cre(eKi Li )eKi (a t!t ce este )i6i.il pentru a
pMstra un lucru + care este in)i6i.il . Ce inc!nsec)enKM 0 Pentru a fi l!*ic + ar tre.ui sM spuneKi , - LuaKi/mi )iaKa + (ar nu
.anii 0 - 3ar atunci )eKi fi m!rt Li ce mai puteKi face cu .anii 4... Nimic nu este mai preKi!s (ec't ceea ce nu )e(em .
ViaKa este ! realitate in)i6i.ilM Li t!tuLi sunteKi *ata (e a (a t!tul pentru a ! pMstra . Ah0 !amenii sunt e<tra!r(inari 0
E<istM !are ! lume in)i6i.ilM 4 %e cere ca ea sM fie respectatM ca Li lumea )i6i.ilM 4 3a + Li chiar mai mult 0
Tre.uie + acum sM fim c!nLtienKi (e e<istenKa acestei )ieKi su.tile Li sM ! apreciem . VeKi )e(ea atunci ce se )a petrece &n
)!i .Chiar (acM alKii nu )!r !.ser)a nimic+ &n interi!r + )eKi trMi ! )iaKM li.erM + (e .ucurie + le2erM + (e inspiraKie + ! )iaKM
mu6icalM + arm!ni!asM : )eKi trMi a(e)Mrata p!e6ie 0... Ni (acM )eKi reuLi + aceasta se )a reflecta chiar &n afacerile )!astre
materiale . Oamenii )!r &ncepe sM &nKelea*M ceea ce trMiKi Li p!ate lumea &ntrea*M )M )a a(uce ca(!uri . Pentru cM t!tul
este le*at , .!*MKia interi!arM atra*e .!*MKia e<teri!arM + numai cM tre.uie timp pentru a )e(ea efectele . 3acM )eKi
a2un*e la aceastM )iaKM interi!arM perfectM + )i.raKiile Li emanaKiile )!astre )!r a2un*e sM atin*M lumea &ntrea*M + p'nM la
stelele cele mai &n(epMrtate + (e un(e ele )M )!r a(uce t!atM fericirea li t!ate .inecu)'ntMrile .
O fericire se )a pre6enta (e &n(atM &n faKa )!astrM +este (e2a pe (rum +se apr!pie Li )a 6ice ,-IatM/mM0 U 3ar (e
un(e )ii 4 Cine te/a chemat Li c'n( 4 U Tu + (e f!arte mult timp 01 Ei (a + fericirea este pe (rum + (ar e ne)!ie (e timp
ca sM s!seascM + cMci )ine (e (eparte ... Ni + (in pMcate + este la fel pentru suferinKe . Nu ne (Mm seama + (ar le/am atras
(e f!arte mult timp . 3e altfel + ce p!ate sM i se &nt'mple unuia care este &ntunecat + i*n!rant sau stupi(4 Cele mai mari
!n!ruri 4...Cele mai mari iluminMri 4 ... )i6ita cel!r mai mari Arhan*heli 4...Este imp!si.il 0 El nu p!ate sM atra*M astfel
(e splen(!ri. Pentru ce4 Pentru cM e<istM ! le*e (e afinitate pe care IniKiaKii (in antichitate au ascuns/! &n aceste cu)inte
,- Cine se aseamMnM +se a(unM .- AceastM fra6M c!nKine ! LtiinKM &ntrea*M + (ar cum !amenii erau prea primiti)i pentru a
&nKele*e le*ea c!resp!n(enKel!r 8 pe care ! putem numi (e asemenea le*ea afinitMKii+ le*ea ec!ului+ a L!cului &n sens
in)ers+ a p!laritMKii 9+ IniKiaKii au preferat sM ! lanse6e ca ! f!rmulM (in p!p!r. - Cum am putut sM atra* t!ate aceste
nen!r!ciri 4 U Prin maniera )!astrM (e a *'n(i Li acKi!na + era fatal 01 )!r spune IniKiaKii . Ni pentru .ucurii 4 V!i aKi
lucrat + fMcut sacrificii +aKi f!st *ener!Li ...T!tul este 2ust+ Cerul nu )M cere !pinia )!astrM + a)eKi ceea ce meritaKi .

CAP .VII LEGEA NREGISTRRII
iecare fiinKM + fiecare lucru + &n naturM + p!se(M (u.lul sMu + Li !rice aKi face &l faceKi (u.lu. 3acM a2utaKi pe
cine)a sau &i faceKi rMu +!ri*inalul acestei acKiuni se (uce+ (ar ea lasM ! urmM &n )!i &nLi)M+ ! amprentM (e aceeaLi naturM
cu el . IatM un a(e)Mr pe care !amenii nu/l cun!sc &ncM .C'n( ei fac .ine sau rMu + ei *'n(esc cM aceasta nu a2un*e mai
(eparte (ec't actul pe care l/au c!mis. Ei + nu + (in nefericire sau (in fericire + aceasta nu se petrece astfel ...(in
nefericire +(acM ei au fMcut rMu+ Li (in fericire (acM au fMcut .ine .
T!t ceea ce e<istM &n naturM , plante + insecte + animale + stele + munKi + t!tul este (u.lu . 3ar pentru m!ment este
numai !mul care ne interesea6M . Cei care )M( &n in)i6i.il sunt capa.ili sM )a(M (u.lul eteric al !mului + care are e<act
aceeaLi f!rmM Li aceleaLi funcKiuni ca Li c!rpul sMu fi6ic : Li chiar &n anumite ca6uri + acest (u.lu eteric p!ate fi retras Li
atunci !mul pier(e sensi.ilitatea sa , &l putem &nKepa + l!)i + ar(e + el nu simte nimic . ;n realitate + chiar retras + c!rpul
eteric rMm'ne le*at (e c!rpul fi6ic prin c!r(!nul (e ar*int .3ar (acM aceastM c!ar(M se rupe pentru un m!ti) sau altul
8 un L!c + ! ranM + ! .!alM 9 + !mul m!are .
Ni nu e numai c!rpul fi6ic care are un (u.lu + c!rpul astral + Li c!rpul mental p!se(M (e asemenea , (u.lul
astral +Li (u.lul mental care le (M ener*ii 8pentru c!rpul astral+ ener*iile (in (!meniul sentimentel!r +iar pentru c!rpul
mental +ener*iile (in (!meniul *'n(irii9.3acM (u.lul astral este (etaLat+ !mul (e)ine t!tal in(iferent la t!t+ el nu mai
simte nici sentimente+ nici em!Kii .La fel+ atunci c'n( (u.lul mental este (etaLat + el (e)ine c!mplet incapa.il sM
*'n(eascM . IatM fen!mene care nu sunt &ncM .ine cun!scute Li e<plicate . 3acM me(icii Li psihiatrii le/ar cun!aLte +ei ar
putea sM *MseascM cau6ele mai mult!r an!malii psihice care p'nM acum li s/au pMrut ine<plica.ile Li cMr!ra+ ei le cautM
cau6a &n planul fi6ic+ c'n( (e fapt a(esea este altun(e)a .
%M ne !prim puKin asupra acestui (u.lu . V!i LtiKi cM &n aparatul a(ministrati) + c'n( se face un act !ficial + !
&nre*istrare + un (ecret + se face Li ! c!pie + ! f!t!c!pie . Ori*inalul se trimite + (ar pMstrMm c!pia &n arhi)e pentru a
a)ea ! referinKM .
Nu !amenii au f!st cei care au a)ut primii aceastM i(ee + ci natura : Li pentru aceasta e<istM &nt!t(eauna !
(u.lurM pentru fiecare (in acKiunile n!astre. Ni c'n( n!i plecMm (e partea cealaltM4 Cu aceastM (u.lurM ne pre6entMm &n
faKa Cerului + sau mai .ine/6is cu cele trei (u.luri + fi6ic + astral Li mental + pentru t!ate actele + sentimentele Li
*'n(urile n!astre . Ori*inalele au plecat nu Ltim un(e + p'nM la planete + p'nM la stele + nu mai putem sM le recuperMm +
este prea t'r6iu + (ar a rMmas &nt!t(eauna &n n!i un (u.lu fi(el Li a(e)Mrat .
C'n( !mul a2un*e &n cealaltM lume + el se pre6intM cu filmul )ieKii sale &naintea unui 2uriu (e spirite e)!luate Li
ac!l! + el )a tre.ui sM asiste la pr!iecKia lui . Pr!iecKia nu se face pentru aceste spirite + ele nu au ne)!ie sM fie inf!rmate
(e )iaKa acestui !m + ele &l cun!sc (e2a + ele Ltiu (inainte ni)elul sMu (e e)!luKie + pMcatele sale + crimele + precum Li
.unele sale acKiuni . Omul este cel care nu se cun!aLte + sMracul + el este cel i*n!rant Li care &Li ima*inea6M cM este !
(i)initate... sau un m!nstru 0 Ni cum el se &nLealM + ! sM i se arate e<act ceea ce a f!st .
Nu entitMKile (in lumea in)i6i.ilM + ci n!i a)em ne)!ie sM fim instruiKi . 3eci + n!i t!Ki pMstrMm aceste (u.luri &n
interi!rul n!stru + pentru a putea sM le transp!rtMm c'n( )!m pleca (e partea cealaltM . Ni acum + ! cre(eKi sau nu + )!i
nu puteKi sM schim.aKi realitatea + ea este astfel Li )a rMm'ne aLa + in(epen(ent (e cre(inKa )!astrM . 5ine&nKeles + este
mult mai &nKelept a cre(e Li a accepta + pentru cM aceasta permite (e a )M c!recta Li a )M perfecKi!na . 3acM t!Ki ar
cun!aLte aceste mari a(e)Mruri + eu *'n(esc cM f!arte puKini ar )rea sM rMm'nM &n slM.iciunile l!r . 3ar cum ei nu le
cun!sc &ncM + ei c!ntinuM sM trMiascM ca &nainte + fMrM sM se &n(!iascM (e c!nsecinKele c!mp!rtamentului l!r .
3e aceea !amenii tre.uie instruiKi + mai ales c!piii + 6ic'n(u/le, - IatM + e<istM le*i care sunt acestea sau acestea
- + Li chiar (acM pe m!ment ei nu &nKele* prea .ine+ mai t'r6iu ei se )!r !pri pentru a reflecta Li )!r a)ea !ca6ia sM
)erifice cM e a(e)Mrat .
Ce se &nt'mplM + (e e<emplu + c'n( un !m a c!mis ! crimM 4 Pentru ce e<istM fMrM &ncetare ! amintire + un cliLeu
care re)ine Li care nu &l lasM liniLtit 4 Cu t!ate cM crima a f!st fMcutM + s/a &n(epMrtat + t!tul s/a terminat + nu a mai rMmas
nici ! urmM )i6i.ilM Li criminalul este li.er .3a + (ar (u.lura a rMmas Li el nu mai Ltie cum sM se mai (escurce . 3eci +
)e(eKi + nu meritM !steneala (e a cMuta sM stu(iaKi cMrKile sacre ale umanitMKii pentru a cre(e &n aceste lucruri + putem (e
&n(atM + sM le )erificMm &n n!i &nLine . Pentru ce aceste amintiri + aceste ima*ini + aceste repr!Luri + pe care c!nLtiinKa le
face !mului + &nc't el nu mai p!ate m'nca + .ea + (!rmi +p'nM c'n( nu le )a repara 4 Pentru cM t!tul s/a &nre*istrat &n el .
Inteli*enKa c!smicM a a)ut timp pentru a p!tri)i t!ate lucrurile Li a aran2a cu &nKelepciune t!t uni)ersul . Numai
&n capul !amenil!r +sMracii+ t!tul este (e6!r*ani6at + ha!tic + smintit. Orice le/am e<plica la acest su.iect + ei
rMspun( ,1Nu + eu nu cre( .1 3ar cine se cre( ei pentru a afirma aLa ce)a 4 3acM sunt at't (e superi!ri + pentru ce &n
)iaKa (e t!ate 6ilele sunt at't (e mici + sla.i Li neputinci!Li &n a schim.a cursul lucruril!r + sau a ieLi (in suferinKele Li
neliniLtile l!r 4
3eci + t!tul se &nre*istrea6M .Cun!aLterea acestei le*i este suficientM pentru ca sM )M facM sM fiKi atenKi (e a nu )M
lMsa la &nt'mplare . CMci t!ate *'n(urile rele care )in &n capul )!stru Li se (uc + &n realitate lasM &n )!i amprente care
)!r rMm'ne pentru eternitate . Cu at't mai mult cu c't + ! (atM imprimate + cliLeele au ten(inKa (e a se repeta fMrM
&ncetare + p'nM la infinit .V/am )!r.it a(esea (espre acest su.iect + e<plic'n(u/)M cum puteKi sM imprimaKi n!i cliLee +
pentru ca t!ate aceste !.iceiuri (epl!ra.ile pe care le/aKi c!ntractat &n trecut sM sf'rLeascM prin a )M pMrMsi. 3acM nu
faceKi nimic pentru a le &nl!cui + ele se )!r repeta &n fiecare (in re&ncarnMrile )!astre . 3acM nu faceKi nimic + nu e<istM
nici un m!ti) pentru ca (efectele )!astre sM nu reaparM e<act aceleaLi . CalitMKile .une tre.uie pMstrate + &ntMrite + chiar
perfecKi!nate + pentru cM ceea ce este .un p!ate &nt!t(eauna sM fie Li mai .un : (ar *reLelile tre.uiesc reparate .
Pentru a c!recta (efectele l!r + !amenii nu cun!sc mare lucru + ei se (escura2ea6M +pentru cM t!t timpul sunt pe
punctul (e a lupta c!ntra anumit!r !.iceiuri pe care au &nceput sM le practice +nu Ltim c'n( + Li (e care nu i6.utesc sM
scape. ;n realitate +&n l!c sM se !preascM pe (ef!rmMri +care sunt c!nsecinKa unei munci (istructi)e (in trecut + mult mai
.ine ar fi sM se !preascM asupra ceea ce este (e fMcut &n )iit!r. 3eci + ar tre.ui neapMrat sM )M spuneKi :1Acum + )reau sM
repar t!tul + sM rec!nstruiesc t!tul - + Li &n fiecare 6i + cu ! tenacitate + ! cre(inKM in(estructi.ilM + ! c!n)in*ere a.s!lutM +
sM munciKi &n acest sens + sM utili6aKi t!ate elementele pe care 3!mnul )i le/a (at , ima*inaKie + *'n(ire + sentiment + sM
)M c!ncentraKi ca sM pr!iectaKi &n )!i &nLi)M cele mai frum!ase ima*ini , a )M )e(ea &n mu6icM + luminM + s!are+ &n
perfecKiunea f!rmel!r + cu calitMKi (e .unMtate + *ener!6itate + &n p!si.ilitatea (e a susKine pe alKii + (e a/i a2uta + a/i
lumina...
Pentru cM t!tul se &nre*istrea6M + tre.uie &ncercat sM &nre*istrMm ceea ce este mai .un . VeKi )e(ea + (acM )eKi
&ncepe aceastM muncM + )eKi fi at't (e prinLi + a.s!r.iKi + inspiraKi + cM )eKi *Msi ! sursM (e .ucurie nesf'rLitM + cMci )eKi fi
&n pr!cesul (e a c!nstrui &n )!i U&nLi)M templul lui 3umne6eu . Eu nu cun!sc ! muncM superi!arM acesteia + (e a
c!nstrui &n tine &nsuKi templul lui 3!mnului + cu materialele cele mai .une, *'n(urile + sentimentele Li actele cele mai
(e6interesate...
Aceste pre!cupMri sunt f!arte &n(epMrtate pentru ma2!ritatea !amenil!r care cautM numai sM &nre*istre6e c'te)a
cun!LtinKe &n creierul l!r fMrM sM &nceapM a(e)Mrata muncM.3iferenKa (intre ;n)MKMm'ntul n!stru Li t!ate celelalte Lc!li +
este faptul cM &n Lc!li &n)MKMm + pe c'n( aici lucrMm . Anumite cun!LtinKe p!t fi utile + (ar ele nu ne transf!rmM . Numai
munca pe care ! facem ne transf!rmM Li nu ceea ce am citit Li ascultat .Cun!LtinKele p!t sM ne stimule6e sM muncim +
(ar nu ne )!m transf!rma nici!(atM (acM nu miLcMm + (acM nu (eclanLMm f!rKe &n n!i . 3acM nu acKi!nMm + !rice am
cun!aLte + )!m rMm'ne la fel .
;n raternitatea Al.M Uni)ersalM + primim c'te)a cun!LtinKe + .ine&nKeles + (ar mai ales impulsul (e a &ntreprin(e
aceastM muncM + (e a se transf!rma pe sine &nsuLi +ce nu se p!ate face (ec't urc'n( + &n fiecare 6i + f!arte sus pentru a
cMuta materiale + ca un muncit!r + un 6i(ar+ un arhitect... Unii )!r spune
,13ar eu nu am nici ! plMcere sM fac aceastM muncM 01 Ni iatM + ei se clasea6M (e &n(atM .T!ate creaturile sunt clasate &n
naturM : t!ate au *Msit a(Mp!stul l!r + reLe(inKa l!r + t!ate Li/au fa.ricat &m.rMcMmintea l!r + c!afura l!r + penele l!r + &n
relaKie cu *usturile Li ten(inKele l!r . Acest clasament + acesta este (estinul .Ni pe n!i la fel + &ntr/! 6i + natura ne )a clasa
(upM pre(ilecKiile n!astre .
;n realitate eu )M spun cM natura ne)!il!r !mului (eterminM (estinul sMu . %M luMm un e<emplu , (acM a)eKi
ne)!ie (e alc!!l + (e (r!*...(acM a)eKi ne)!ie sM mer*eKi t!ate serile &n l!caluri (e n!apte sau la ca6in!u pentru a 2uca
la ruletM + (estinul )!stru este (e2a trasat , (eca(enKM + ruinM Li p!ate &nchis!area . Ni (acM a)eKi ne)!ia (e a c!ntempla
frumuseKea (i)inM + sau sM rMsp'n(iKi pacea Li lumina &n 2urul )!stru + aici (e asemenea este clar , )eKi &nt'lni fericirea Li
plenitu(inea . Cum se face cM !amenii nu Li/au (at seama cM fiecare ne)!ie + fiecare urare + fiecare (!rinKM &i (uc pe cMi
(eterminate care &i antrenea6M spre re*iuni infectate (e )iespi + Lerpi + sMl.Mticiuni + un(e &Li )!r lMsa pielea + sau spre
re*iuni lumin!ase + ma*nifice + un(e )!r &nt'lni t!ate .ucuriile 4 ...3upM &nclinMrile sale + *usturile sale + (!rinKele sale +
!mul &Li (eterminM + el &nsuLi + punctul (e s!sire . AnumiKi sunt pre(estinaKi sM fie .!lna)i + alKii + sM sup!rte eLecuri+ sM
fie rMu trataKi + sM fie )ictime + ei &nsuLi sunt cei ce s/au pre(estinat. VeKi 6ice ,1Putem !are sM scMpMm (e acest (estin 41
Pentru re&ncarnarea actualM nu : &n re&ncarnarea prece(entM + (acM am fi f!st inteli*enKi Li re6!na.ili + am fi putut sM
aran2Mm multe lucruri pentru aceasta . Acum a)em mari p!si.ilitMKi numai pentru )iaKa urmMt!are + (ar cu c!n(iKia (e a
munci 6i Li n!apte ca sM facem alte &nre*istrMri .
Eu Ltiu cM ceea ce )M )!r.esc este f!arte (ificil (e reali6at . Un(e sM *MseLti &n tine aceastM )!inKM Li acest elan
pentru a &ncepe ! muncM Li a ! c!ntinua 4 O muncM asupra ta/&nsuKi mai &nt'i + Ltiin( cM t!t ceea ce facem asupra
n!astrM &nLine se reflectM pe urmM .enefic asupra lumii &ntre*i . T!ate celelalte munci + t!ate aceste acti)itMKi materiale
at't (e c!m.inate +numai 3umne6eu Ltie (acM ele sunt .enefice pentru alKii0 Ni acestea + se pe t!ate c!ntururile... La
sf'rLit + c'n( !mul se (uce pe lumea cealaltM + entitMKile cereLti nu &i mai pun &ntre.Mrile ,1Cum ai trMit 4 Ce ai fMcut 4
Ai a2utat c'te)a pers!ane 4 Le/ai c!ns!lat + le/ai !rientat spre %ursM 41 Ele nu &i pun &ntre.Mri pentru cM Ltiu + (e mai
&nainte + cM le )a minKi + ele (!ar iau (in !m ! micM .!.inM + pe care ! pr!iectea6M + Li atunci ce )e(e el 0...
VeKi 6ice ,1 3ar aceasta nu e p!si.il 01 5a (a + !mul p!se(M &n c!lKul inimii ! .!.inM minusculM + un at!m pe
care t!atM )iaKa sa este &nre*istratM ... Pri)iKi .an(ele ma*netice , a)eKi ! casetM+ nu au6im nimic + (ar puneKi aceastM
casetM &ntr/un aparat p!tri)it Li )eKi au6i... -5Mr.ierul (in %e)illa10...(eci+ pentru a )M &mpie(ica sM spuneKi p!)eLti Li sM
)M 2ustificaKi + )M cheamM Li )M 6ice , -ALe6aKi/)M aici .1 VM aLea6M &n faKa unui ecran un(e )e(eKi t!t + p'nM la cele mai
mici (etalii. Ni atunci + p!)estea nu spune cum pMrul )i se ri(icM pe cap . VeKi 6ice ,13ar nu a)em pMr &n acel m!ment 0
%untem fMrM pMr 0...1 E<istM un altfel (e pMr + (e ! altM naturM .V!i )/aKi lMsat aici pMrul )!stru fi6ic + (ar a)eKi altul care
se ri(icM pe cap 0 Ni iatM + nu mai putem sM minKim .
T!ate aceste a(e)Mruri sunt pre6entate &n cMrKile sacre + mai ales &n cele (in E*ipt + &n -Cartea M!rKil!r -+(e
e<emplu+ cu t!ate cM nu )a fi pre6entatM &n aceeaLi manierM. Ac!l!+ m!artea se pre6intM &n faKa lui Osiris + sufletul sMu
este c'ntMrit + etc... E<istM (e asemenea -Cartea M!rKil!r ti.etanM -+ care re)elM (iferitele m!mente (in pasa2ul
sufletului spre lumea cealaltM + 2u(ecata sa Li c!n(iKiile renaLterii sale .
Acestea sunt cele c'te)a cu)inte (espre &nre*istrare . Tre.uie sM &nKele*eKi c't este (e imp!rtant (e a face &n
fiecare 6i n!i &nre*istrMri + mai .une. Ni )echile &nre*istrMri 4 VeKi a2un*e &ncet + &ncet + sM le ac!periKi cu a2ut!rul cel!r
n!i . IatM ! perspecti)M care p!ate sM )M &ncura2e6e .
3in nefericire + &ncM mult timp )eKi c!ntinua sM faceKi &nre*istrMri care nu )!r fi faim!ase + pentru cM )eKi fi
antrenaKi (e cele care sunt + ac!l! + &n interi!rul )!stru . 3ar + cel puKin + fiKi c!nLtienKi pentru a nu lMsa lucrurile sM se
a*ra)e6e . Ni (e &n(atM ce )M (aKi seama cM aKi &nre*istrat ce)a rMu + reacKi!naKi ime(iat + reparaKi pentru a &mpie(ica
c!nsecinKele. AKi a)ut un *'n( rMu (espre cine)a + aKi 6is c'te)a cu)inte care rMnesc + aKi (istrus ce)a + fiKi c!nLtienKi (e
aceasta Li reparaKi/! . Pentru m!ment nu )eKi putea a(esea sM faceKi ce)a mai mult + (ar cel puKin faceKi/! . Anumite
pers!ane nu fac nimic + (ar nimic + pentru a repara un *'n( sau un act ne*ati) + (e c'te !ri am )M6ut aceasta 0
;n timp ce alKii cel puKin &Li 6ic , -Mi/a scMpat + n/am putut sM mM c!ntr!le6 .1 Aceasta p!ate sM se &nt'mple la
n!i t!Ki + (ar cel puKin sM ne (Mm seama (e &n(atM Li sM cMutMm cum sM reparMm .

CAP .VIII RENCARNAREA
I
AL )rea sM )M )!r.esc astM6i (espre re&ncarnare (e!arece )M( une!ri printre )!i anumite pers!ane pe care
aceastM pr!.lemM &i pre!cupM Li &i neliniLteLte . %/a spus t!t timpul cM !mul nu trMieLte (ec't !(atM + (e aceea ascult'n(
)!r.in(u/se (espre re&ncarnare + ei se simt tul.uraKi Li nimic nu este clar &n capul l!r. Putem sM ne e<tin(em f!arte mult
asupra acestui capit!l + (e e<emplu sM e<punem c!ncepKiile ti.etanil!r+ ale hin(uLil!r + ale e*iptenil!r + lucrMrile Li
e<perienKele l!r . 3ar mM )!i mulKumi sM interprete6 (!ar c'te)a pasa*ii (in 5i.lie + (!)e(in(u/)M cM Isus &nsuLi
cun!Ltea Li accepta re&ncarnarea . VeKi spune cM aKi citit t!ate E)an*heliile Li cM nu aKi *Msit nicMieri cu)'ntul
-re&ncarnare1 .VM )!i rMspun(e cM nu e (e mirare faptul cM nu s/a menKi!nat nicMieri+ &n m!( e<plicit+ re&ncarnarea+
&ntr/! ep!cM &n care t!Ki cre(eau &n ea . Cum ar fi putut sM .MnuiascM e)an*heliLtii ne)!ia (e a )!r.i (e acest lucru + &n
m!( special &n pre)i6iunea unei ep!ci &n care !amenii nu )!r mai cre(e &n ea 4 Ei au &nfMKiLat at't (e puKine lucruri &n
scrierile l!r &nc't ar fi f!st fMrM r!st sM se insiste asupra unui fapt care fMcea parte (in tra(iKie . Nu este c!n)in*Mt!r 4
5ine+ .ine + )eKi fi c!n)inLi (e &n(atM .
%M luMm E)an*heliile Li sM stu(iem anumite &ntre.Mri puse (e Isus sau (e (iscip!lii sMi + precum Li rMspunsurile
(ate . ;ntr/! 6i + Isus &ntrea.M pe (iscip!lii sMi , -3ar )!i cine 6iceKi cM sunt 41 Care este semnificaKia acestei &ntre.Mri 4
AKi &nt'lnit !ameni care sM &ntre.e -3ar )!i cine 6iceKi cM sunt 41 4 Ei Ltiu cine sunt Li nu se &ntrea.M ceea ce ceilalKi p!t
spune .Pentru a pune ! asemenea &ntre.are tre.uie sM cre6i &n re&ncarnare . Ni iatM ce rMspun( (iscip!lii ,1 Unii spun cM
tu eLti I!an 5!te6Mt!rul + alKii cM eLti Ilie + ceilalKi cM eLti Ieremia sau unul (in pr!!r!ci .1 Cum se p!ate afirma cM
cine)a este unul sau altul care este m!rt (e mult + (acM nu se su.&nKele*e i(eea re&ncarnMrii 4
AltM (atM + Isus Li (iscip!lii sMi &nt'lnesc un !r. (in naLtere + iar (iscip!lii &ntrea.M , -;n)MKMt!rule + cine a
pMcMtuit , acesta sau pMrinKii lui + (e s/a nMscut !r. 41 VM &ntre. (in n!u , se p!t pune &ntre.Mri at't (e a.sur(e (acM nu
se cre(e &n re&ncarnare 4 C'n( ar fi putut pMcMtui acest !m + &n .urta mamei sale 4 ;n care c'rciumM mer*ea el + &n ce
ca.aret 4 Ce afaceri necinstite fMcea 4 Pe cine a asasinat 4 3eci + !ri este ! &ntre.are stupi(M + !ri ea su.&nKele*e
cre(inKa &n e<istenKa unei )ieKi anteri!are .
VeKi spune ,13a+ (ar (iscip!lii lui Isus nu a)eau Lc!alM + se 6ice cM erau pescari + (eci era p!si.il sM punM
&ntre.Mri .i6are .1 3acM ar fi f!st ca6ul &nsM + Isus l/ar fi remarcat . ;n E)an*helii se )e(e clar cM nu e6ita &n anumite
&mpre2urMri sM/i (!2eneascM pe (iscip!li .Ori + el nu/i certa ci le rMspun(ea f!arte simplu , 1 Nu e )!r.a cM el sau
pMrinKii lui ar fi pMcMtuit ...1 Aici + (e asemeni + este un punct imp!rtant . 3acM (iscip!lii au &ntre.at (acM fiul este !r.
(in naLtere pentru cM pMrinKii sMi au pMcMtuit + este pentru cM ei &n)MKaserM (in le*ea e.raicM cM fiecare an!malie + fiecare
infirmitate + fiecare nen!r!cire este (at!ritM unei trans*resMri a le*il!r (ar cM a(esea + ! pers!anM p!ate plMti pentru alta
Li (eci + c'n( )e(em pe cine)a &n suferinKM nu putem Lti (acM ispMLeLte pr!priile lui *reLeli sau (acM se sacrificM pentru
altcine)a .
Aceasta era ! cre(inKM rMsp'n(itM la e)rei . T!t rMul era re6ultatul unei &ncMlcMri + (eci (iscip!lii au pus
&ntre.area pentru cM Ltiau cM un !m nu se p!ate naLte !r. fMrM m!ti) ...sau numai pentru cM lui 3umne6eu &i place sM/l
facM !r. + cum &Li &nchipuie creLtinii 0 3eci Isus rMspunse -nu pentru cM el sau pMrinKii sMi au pMcMtuit + ci pentru ca
!pera lui 3umne6eu sM se manifeste &n el - a(icM pentru ca + trec'n( pe aici sM/l )in(ec Li p!p!rul sM crea(M &n mine .
Ap!i le/a e<plicat ,1 Vi s/a spus cM !amenii primesc suferinKe pentru (!uM m!ti)e , !ri pentru cM au pMcMtuit Li sunt
pe(epsiKi sau + fMrM sM fi sM)'rLit ei &nLiLi *reLelile + ei iau =arma alt!ra + se sacrificM pentru a e)!lua . 3ar e<istM Li ! a
treia cate*!rie care a terminat e)!luKia + care este li.erM Li (eci nu are nici ! !.li*aKie (e a c!.!r& pe pMm'nt .Ei .ine +
acest !r. (in naLtere face parte (in a treia cate*!rie . Nici el + nici pMrinKii lui nu au pMcMtuit + el a c!.!r't cu aceastM
infirmitate + pentru a/mi (a p!si.ilitatea sM/l )in(ec pentru ca lumea sM crea(M &n mine .1 Astfel + acest !m sal)ea6M !
mulKime (e suflete .
Ni (acM nu sunteKi &ncM c!n)inLi + iatM Li alte ar*umente . ;ntr/! 6i + Isus aflM cM I!an 5!te6Mt!rul a f!st
&ntemniKat iar te<tul spune numai ,1 3upM ce Isus a aflat cM I!an a f!st pre(at + s/a retras &n 7alileea .1 3upM c't)a timp
+ I!an a f!st (ecapitat (in !r(inul lui Her!( . 3upM transfi*urare + (iscip!lii l/au &ntre.at pe Isus ,1Pentru ce (ar 6ic
cMrturarii cM tre.uie sM )inM mai &nt'i Ilie 41 Iar Isus a rMspuns , - Ilie &ntr/a(e)Mr )a )eni Li )a aLe6a la l!c t!ate . Eu
&nsM )M spun )!uM cM Ilie a Li )enit (ar ei nu l/au cun!scut ci au fMcut cu el c'te au )!it .1 Iar te<tul a(au*M ,1Atuncea
au &nKeles ucenicii cM Isus le/a )!r.it (e I!an 5!te6Mt!rul .1 3eci + este limpe(e cM I!an 5!te6Mt!rul era re&ncarnarea lui
Ilie . 3e altfel + e)an*helia menKi!nea6M Li cM atunci c'n( un &n*er s/a arMtat lui "aharia + tatMl lui I!an 5!te6Mt!rul +
pentru a/i anunKa cM s!Kia lui + Elisa.eta + )a (a naLtere unui fiu + el i/a spus , - Va mer*e &naintea lui 3umne6eu cu
spiritul Li cu puterea lui Ilie.1
%M )e(em acum )iaKa lui Ilie Li sM cMutMm ceea ce a fMcut el pentru a fi (ecapitat c'n( s/a re&ncarnat mai t'r6iu +
&n pers!ana lui I!an 5!te6Mt!rul . Este ! p!)este f!arte interesantM . Ilie trMia &n timpul re*elui Aha. . Aha. se
cMsMt!rise cu I6a.ela + fiica re*elui %i(!n/ului Li (in cau6a ei + se &nchina lui 5aal . Ilie s/a (us &n faKa re*elui Aha.
pentru a/i repr!La infi(elitatea faKM (e 3umne6eul Israelului spun'n(u/i , - Nu )a cM(ea &n aceLti ani nici r!uM + nici
pl!aie + (ec't numai c'n( )!i 6ice eu .1 Ap!i + el plecM (in !r(inul lui 3umne6eu Li se ascunse &n munKi pentru a scMpa
(e re*ele care &l cMuta . 3upM trei ani + seceta fMcuse mari ra)a*ii &n t!atM Kara , p!p!rul suferea (e f!ame Li 3umne6eu
la trimis pe Ilie sM se pre6inte (in n!u &n faKa lui Aha. . 3e &n(atM ce/l )M6u + re*ele &i repr!LM cu )i!lenKM (e a fi cau6a
acestei secete . - Nu+ 6ise pr!fetul + tu eLti cau6a + pentru cM ai pMrMsit p!runcile 3!mnului Li mer*eKi (upM .aali . Acum
)!m )e(ea cine este a(e)Mratul 3umne6eu . A(unM/i pe t!Ki pr!!r!cii lui 5aal pe muntele Carmel ...1 T!Ki pr!!r!cii
furM a(unaKi Li Ilie 6ise ,1 3aKi/ne (!i )iKei : ei sM/Li alea*M unul + sM/l taie .ucMKi Li sM/l punM pe lemne + (ar f!c sM nu
aK'Ke : iar eu )!i *Mti pe celMlalt )iKel Li/l )!i pune pe lemne Li f!c nu )!i aK'Ka. Ap!i )!i sM chemaKi numele
(umne6eului )!stru iar eu )!i chema numele 3!mnului 3umne6eului meu Li 3umne6eul care )a rMspun(e cu f!c acela
este 3umne6eu .1
Pr!feKii &ncepurM :(e (imineaKM p'nM la amia6M au fMcut in)!caKii ,-5aal ... 5aal... 5aal... au6i/ne ...1 3ar n/a
f!st nici *las + nici rMspuns iar Ilie a &nceput sM r'(M (e ei ,1%tri*aKi mai tare + cM p!ate stM (e )!r.M cu cine)a sau p!ate
se &n(eletniceLte cu ce)a sau este &n cMlMt!rie + sau p!ate (!arme .1 Pr!feKii stri*au Li mai tare + .a chiar + cum practicau
ma*ia + &Li fMcurM rMni pe c!rp sper'n( cM + prin s'n*ele care cur*ea + sM atra*M lar)ele Li elementalii care )!r face sM
ca(M f!cul pe altar . 3ar nimic nu se pr!(use . Atunci Ilie spuse ,1Acum + a2un*e + a(uceKi/mi $# pietre .1 Ni cu aceste
pietre a fMcut un 2ertfelnic &n 2urul cMruia au sMpat un LanK : a aLe6at lemnele pe 2ertfelnic + a tMiat )iKelul .ucMKi Li le/a
pus pe el . Ap!i a str!pit t!tul cu apM Li a umplut cu apM LanKul . Acuma t!tul era *ata Li Ilie in)!cM pe 3umne6eu ,
-3!amne + 3umne6eul lui A)raam + lui Isaac Li lui Israel + sM cun!ascM astM6i p!p!rul acesta cM tu sin*ur eLti
3umne6eu &n Israel Li cM eu sunt r!.ul tMu Li cM am fMcut t!ate aceste lucruri prin cu)'ntul TMu .1 Ni s/a p!*!r't f!cul
(in cer + at't (e puternic cM a mistuit t!t Li lemnele + Li pietrele Li apa care era &n LanK . T!t p!p!rul fu &nfric!Lat Li
recun!scu cM a(e)Mratul 3umne6eu era 3umne6eul lui Ilie .;n acest m!ment + Ilie + fMrM &n(!ialM un pic prea m'n(ru (e
.iruinKa sa + a (at !r(in ca cei C?? (e pr!feKi ai lui 5aal sM fie c!n(uLi &n prea2ma unui p'r'u Li sM fie (ecapitaKi .
IatM (e ce era (e aLteptat ca + la r'n(ul lui + sM i se taie capul. Pentru cM e<istM ! le*e pe care Isus a enunKat/! &n
*rM(ina 7hetsimani &n m!mentul &n care Petre + nMpustin(u/se asupra ser)it!rului lui Caiafa + &i tMia urechea , - Petre +
.a*M sa.ia &n teacM + cMci t!Ki cei care )!r sc!ate sa.ia + prin sa.ie )!r pieri .1 Ori+ &n timpul unei sin*ure e<istenKe nu
se )e(e t!t(eauna temeiul acest!r cu)inte . IatM (e e<emplu cum a murit Ilie . Nu numai cM nu a f!st masacrat+ (ar I s/a
trimis un car (e f!c ca sM/l ri(ice la cer . ;n schim. Li/a primit pe(eapsa c'n( a re)enit pe pMm'nt &n pers!ana lui I!an
5!te6Mt!rul . Isus Ltia cine este el Li ce/l aLteaptM . 3e aceea+ cu t!ate cM a spus numai lucruri .une (espre el , -Printre
cei care sunt nMscuKi (in femeie+ nu fu altul mai mare (ec't I!an 5!te6Mt!rul1+ Isus nu fMcu nimic pentru a/l sal)a+ Li
(acM nu a fMcut nimic+ este pentru cM 2ustiKia tre.uia sM/Li urme6e cursul . Acum putem &nKele*e pentru ce Isus a plecat
c'n( a aflat (e &ntemniKarea lui I!an 5!te6Mt!rul : pentru cM nu tre.uia sM/l sal)e6e . Le*ea este le*e .
3ar sM mer*em mai (eparte , )M )!i arMta acum cM+ fMrM re&ncarnare+ nimic nu are )reun sens &n reli*ie+ Li nici
chiar &n e<istenKM . VeKi *Msi fMrM &n(!ialM pre!Ki cMr!ra le )eKi pune &ntre.area , -E<plicaKi/mi (e ce un !arecare este
.!*at+ frum!s+ inteli*ent+ puternic+ (e ce reuLeLte &n t!ate (!meniile Li (e ce altul este .!lna)+ ur't+ sMrac+ mi6era.il Li
sla. cu (uhul .1 Ei )M )!r rMspun(e cM aceasta este )!ia 3!mnului . Une!ri )M )!r )!r.i (espre pre(estinare Li (espre
*raKie+ (ar aceasta nu )M )a lMmuri cu nimic &n plus . ;n !rice ca6 este )!ia 3!mnului .
%M anali6Mm acest rMspuns , fiin(cM 3umne6eu ne/a (at un pic (e 2u(ecatM+ sM nu ! lMsMm sM ru*ineascM 0 Astfel+
3umne6eu are capricii+ face t!t ce/i trMsneLte prin cap . El (M la unii t!tul iar la alKii nimic 4 5ine+ &nKele*+ El este
3umne6eu+ aceasta este )!ia sa+ este f!rmi(a.il+ mM &nclin . 3ar &n ca6ul acesta *Msesc (e ne&nKeles ca (upM aceea sM
fie nemulKumit+ furi!s Li !fensat c'n( cei cMr!ra nu le/a (at nimic .un c!mit *reLeli+ sunt rMi+ necre(inci!Li+ criminali .
3in m!ment ce 3umne6eu este cel care a (at !amenil!r aceastM mentalitate+ aceastM lipsM (e inteli*enKM sau (e suflet+
pentru ce &i pe(epseLte 4 El are t!atM puterea+ nu putea !are sM/i facM .uni+ cinstiKi+ inteli*enKi+ &nKelepKi+ pi!Li+
minunaKi 4 Nu numai cM e (in )ina lui cM aceLtia c!mit crime (ar pe (easupra &i Li pe(epseLte pentru aceste crime 0 Ni
aici apare n!n/sensul . El are t!atM puterea+ El face ce )rea+ e (e la sine &nKeles+ nu i se p!ate repr!La acest lucru+ (ar
atunci (e ce nu este mai c!nsec)ent+ mai l!*ic+ mai (rept 4 Ar tre.ui cel puKin sM/i lase pe !ameni &n pace . Ei .ine nu+
El &i )a arunca &n ia( pentru )eLnicie 0
Aici+ (in n!u+ *Msesc cM ce)a nu mer*e . Eu spun ,1 C't timp a pMcMtuit un !m 4 @? (e ani+ C? (e ani4 5ine+
atunci sM rMm'nM &n ia( C? (e ani+ nu mai mult . 3ar pentru )eLnicie...1 Aici &ntr/a(e)Mr nu mai sunt (e ac!r( . 7'n(iKi/
)M un pic . 3ar !amenii nu &n(rM6nesc sM se *'n(eascM+ at't sunt (e hipn!ti6aKi (e ceea ce au &n)MKat . A raKi!na este !
crimM+ pare/se+ (ar atunci la ce ser)eLte inteli*enKa 4 3acM 3umne6eu ne/a (at/!+ ce sM facem cu ea 4
Pe c'n(+ (acM acceptMm re&ncarnarea+ (acM ! stu(iem Li ! &nKele*em+ atunci t!tul se schim.M . 3umne6eu este
&ntr/a(e)Mr stMp'nul uni)ersului+ cel mai mare+ cel mai n!.il+ cel mai (rept Li n!i &nKele*em cM (acM suntem sMraci+
pr!Lti+ nefericiKi+ este (in )ina n!astrM+ pentru cM nu am Ltiut sM utili6Mm t!t ceea ce El ne/a (at la !ri*ine+ am )rut sM
facem e<perienKe c!stisit!are iar El+ 3!mnul+ cum este *ener!s Li t!lerant+ ne/a lMsat sM le facem spun'n( , - Ei .ine+
)!r suferi+ se )!r (a cu capul (e pereKi+ (ar nu are imp!rtanKM+ cMci eu le )!i (a (in n!u .!*MKiile mele Li (ra*!stea
mea... ei au &ncM numer!ase re&ncarnMri &n faKa l!r...1 3eci+ ne/a lMsat li.eri+ iar t!t rMul care ni se &nt'mplM acum e (in
)ina n!astrM . 3e ce 5iserica a aruncat t!atM resp!nsa.ilitatea (estinului n!stru asupra lui 3umne6eu 4 VeKi 6ice , - Nu+
ea n/a fMcut aceasta+ ci a suprimat numai cre(inKa &n re&ncarnare .1 ;n realitate+ (acM ne *'n(im .ine+ este acelaLi lucru .
P'nM &n sec!lul IB+ creLtinii cre(eau &n re&ncarnare+ ca Li e)reii+ e*iptenii+ hin(uLii+ ti.etanii+ etc. 3ar fMrM
&n(!ialM PMrinKii 5isericii Li/au spus cM aceastM cre(inKM tMrM*Mnea6M lucrurile &n sensul cM !amenii nu sunt *rM.iKi sM se
ameli!re6e+ ei )!iau (eci sM/i &mpin*M sM se perfecKi!ne6e &ntr/! sin*urM )iaKM+ suprim'n( re&ncarnarea . 3e altfel+
&ncetul cu &ncetul+ .iserica in)entM lucruri at't (e !ri.ile pentru a/I &nspMim'nta pe !ameni+ &nc't &n E)ul Me(iu nu se
mai cre(ea (ec't &n 3ia)!l+ &n infern Li &n suferinKa )eLnicM . 5iserica a suprimat+ (eci+ cre(inKa &n re&ncarnare+ cre6'n(
cM astfel &i )a putea !.li*a pe !ameni sM se ameli!re6e mai repe(e+ (ar aceLtia nu numai cM nu s/au ameli!rat+
(imp!tri)M+ au (e)enit Li mai rMi... Li pe (easupra Li i*n!ranKi 0 IatM (e ce tre.uie reluatM aceastM cre(inKM+ fMrM (e care
nimic nu este la punct , )iaKa nu are nici un r!st+ 3!mnul este un m!nstru Li aLa mai (eparte...
Pr!.lema re&ncarnMrii a f!st stu(iatM f!arte seri!s : (ar nu mM )!i &ntin(e asupra acestui capit!l+ e<istM (estule
cMrKi care tratea6M acest su.iect... (acM nu ar fi (ec't m!(ul &n care ti.etanii &l ale* pe 3alai Lama . MM )!i mulKumi
numai sM )M p!)estesc un ca6 e<tra!r(inar pe care l/am cun!scut &n 5ul*aria .
;ntr/! 6i + &n raternitatea (in %!fia + au )enit pMrinKii unui c!pil care erau f!arte tul.uraKi pentru cM c!pilul l!r
spunea niLte lucruri (e ne&nKeles .Ei p!)esteau , &ntr/! 6i l/am (us la plim.are &ntr/! re*iune pe care nu ! )M6use
nici!(atM Li c!pilul s/a e<primat ,1 Oh+ (ar eu cun!sc acest l!c + eu am f!st (e2a aici.1 ;ntr/a(e)Mr el a (escris
&mpre2urimile + cu mare e<actitate (eLi era un l!c un(e nu fusese nici!(atM .8PMrinKii Ltiau &nsM cM primul l!r c!pil
fusese (e2a &n aceste l!curi .9 -Nu )M amintiKi 4 C'n( eram la Lc!alM +aici era l!cul un(e mM ascun(eam ...Li t!t aici m/
am &necat &n r'u .1 ;ntr/a(e)Mr +primul l!r c!pil se &necase + (ar celMlalt nu Ltia nimic + nimeni nu &i )!r.ise (espre
aceasta . Era (eci primul l!r c!pil care re)enise sM se &ncarne6e &n aceeaLi familie .%e &nt'mplM f!arte rar ca un c!pil sM
se &ncarne6e &n aceeaLi familie + (ar aceasta p!ate a)ea l!c . P'nM c'n( &mplinesc G ani + putem sM le punem &ntre.Mri
c!piil!r + ei &Li amintesc multe lucruri . 3ar &n l!c sM/i asculte +multe mame le (au ! palmM Li le spun ,1%pui pr!stii +
taci (in *urM .1 Atunci + ! (atM + (e (!uM !ri + (e trei !ri ... p'nM la urmM c!piii nu mai &n(rM6nesc sM p!)esteascM nimic .
V/am arMtat cM + (eLi cu)'ntul -re&ncarnare1 nu este scris &n E)an*helii + anumite pasa2e aratM cM aceastM
cre(inKM aparKinea tra(iKiei . P!t sM )M (au un alt e<emplu &n acest sens . ;ntr/un pasa2 + Isus spune , 1 iKi + (ar + )!i
(esM)'rLiKi + precum TatMl )!stru Cel ceresc este .1 Ce putem *'n(i (espre aceastM fra6M 4 %au Isus )!r.eLte fMrM sM
chi.6uiascM cer'n( un!r !ameni at't (e imperfecKi sM a2un*M &n c'Ki)a ani la perfecKiunea TatMlui ceresc sau atunci nu/Li
(M seama (e mMreKia lui 3umne6eu ima*in'n(u/Li cM este f!arte uL!r sM (e)enim ca El . Am.ele ca6uri )!r.esc &n
fa)!area lui Isus . ;n realitate + chiar Li aceastM fra6M su.&nKele*e re&ncarnarea . Isus nu *'n(ea cM !mul este capa.il sM
(e)inM perfect &ntr/! sin*urM e<istenKM + nu + (ar el Ltia cM (at!ritM (!rinKei (e perfecKiune Li ef!rturil!r (e a ! !.Kine +
(upM un Lir (e re&ncarnMri + !mul )a sf'rLi prin a atin*e acest Kel .
Ni M!ise + ce a scris la &nceputul -acerii lumii - c'n( (escrie crearea !mului 4 - Ni 3umne6eu a spus , sM
facem pe !m (upM chipul Li asemMnarea n!astrM + ca sM stMp'neascM peLtii mMrii + pMsMrile cerului + animalele
(!mestice + Li a fMcut 3umne6eu pe !m (upM chipul sMu : (upM chipul lui 3umne6eu l/a fMcut .1 3ar un(e a rMmas
asemMnarea 4 MrM &n(!ialM 3umne6eu a)ea intenKia sM cree6e !mul (upM chipul Li asemMnarea sa + a(icM perfect ca El +
(ar nu a fMcut/! . L/a creat numai (upM chipul sMu + cu aceleaLi facultMKi + (ar fMrM a/i (a plenitu(inea acest!r facultMKi +
asemMnarea .
Pri)iKi ! *hin(M + ea este (upM chipul tatMlui sMu + ste2arul + a(icM p!se(M aceleaLi p!si.ilitMKi + (ar nu se
aseamMnM cu el + nu este ca ste2arul &ncM + )a (e)eni ca el numai c'n( )a fi plantatM . mul este fMcut (upM chipul lui
3umne6eu a(icM p!se(M &nKelepciune + (ra*!ste + f!rKM + (ar &ntr/! mMsurM at't (e micM &n c!mparaKie cu &nKelepciune +
(ra*!stea Li puterea Creat!rului 0 3ar &ntr/! 6i + c'n( el se )a (e6)!lta U cu timpul U &i )a asemMna Li )a a)ea )irtuKile
sale pe (eplin . 3eci + )e(eKi + aceastM (e6)!ltare + (e trecere (e la ima*ine la asemMnare + su.&nKele*e re&ncarnarea .
3umne6eu a spus , - %M creem !mul (upM chipul Li asemMnarea n!astrM -(ar nu a fMcut/! .-3umne6eu a creat !mul
(upM chipul sMu+ (upM chipul sMu l/a creat - : M!ise a e<primat i(eea re&ncarnMrii &n a.senKa cu)'ntului asemMnare Li &n
repetarea cu)'ntului chip .
Iar !amenii nu Ltiu sM citeascM cMrKile... cu at't mai puKin marea carte a naturii )ii un(e este &nscrisM Li
re&ncarnarea . %M luMm ima*inea unui ar.!re . Numai Ca.aliLtii au &nKeles cu a(e)Mrat ima*inea ar.!relui (in care au
fMcut (e altfel un sim.!l al uni)ersului , t!ate creaturile sunt plasate un(e)a &n acest ar.!re + fie ca rM(Mcini + fie ca
sc!arKM + frun6e + fl!ri sau fructe . 3upM LtiinKa l!r f!arte )astM + t!ate e<istenKele + t!ate acti)itMKile + t!ate re*iunile au
l!cul l!r &n Ar.!rele )ieKii . ;n (iferitele ep!ci ale anului frun6ele + fl!rile Li fructele ca( (in ar.!re : ele se (esc!mpun
Li (e)in un &n*rMLMm'nt care este a.s!r.it (e rM(Mcini .Cu fiinKele !meneLti se &nt'mplM acelaLi lucru .C'n( un !m
m!are + el este a.s!r.it (e rM(Mcinile Ar.!relui c!smic + (ar &n cur'n( el reapare su. ! altM f!rmM , crean*M + fl!are +
frun6M + nimic nu se pier(e + fMpturile (ispar Li reapar fMrM &ncetare &n acest ar.!re f!rmi(a.il care se cheamM Ar.!rele
)ieKii .
Ve(eKi +re&ncarnarea este &nscrisM peste t!t . Un(e &ncM 4 &n fen!menul e)ap!rMrii apei . Apa (in !cean se
e)ap!rM Li urcM &n aer : ap!i ea reca(e mai (eparte su. f!rmM (e 6Mpa(M sau (e pl!aie Li se re&nt!arce &n !cean .
PicMtura (e apM nu (ispare + ea face ! cMlMt!rie pentru a e<pl!ra lumea , mai &nt'i urcM la cer + ca(e pe munKi + c!.!arM
&n )Mi Li se infiltrea6M &n straturile su.terane un(e se c!l!rea6M + .a &n *al.en + .a &n r!Lu + .a &n )er(e ... Apa care urcM
Li c!.!arM + iatM &ncM un fen!men &n care este &nscrisM le*ea re&ncarnMrii , ca Li picMtura (e apM + fiecare spirit cMlMt!reLte
pentru a se perfecKi!na Li a se instrui .
3!riKi alt ar*ument 4 5ine . %eara + pentru a )M (uce la culcare + )M (e6.rMcaKi . VM sc!ateKi )eLmintele unul c'te
unul , )esta + cMmaLa + tric!ul ... %eara + c'n( )M culcaKi + este sim.!lul m!rKii : t!ate aceste )eLminte pe care le pMrMsiKi
repre6intM (iferitele c!rpuri (e care tre.uie sM )M eli.eraKi unul (upM altul , mai &nt'i c!rpul fi6ic + ap!i + (upM c't)a
timp + ! sMptMm'nM sau (!uM + c!rpul eteric : (upM aceea + c!rpul astral Li aceasta (urea6M mult mai mult pentru cM &n
planul astral sunt &n*hesuite pasiunile + (!rinKele + t!ate sentimentele inferi!are . Infernul este aici , planul astral Li
planul mental inferi!r un(e tre.uie sM stMm c't)a timp pentru a ne purifica... Ap!i + )M eli.eraKi (e c!rpul mental Li
aici + &ncepe Para(isul cu primul sMu cer + al (!ilea + al treilea ...Tra(iKia menKi!nea6M Lapte ceruri . 3ar numai (upM ce
ne/am (espuiat c!mplet + intrMm *!i &n al Laptelea cer , -c!mplet *!l - a(icM purificat + fMrM pie(ici .
3imineaKa + este re&nt!arcerea !mului pe pMm'nt + naLterea c!pilului . Ne reluMm )eLmintele , tric!ul + cMmaLa +
etc. ... C'n( c!pilul )ine pe pMm'nt + el se &m.racM &n primul r'n( cu c!rpurile sale su.tile 8atmic + .u(ic + cau6al 9 ap!i
cu c!rpurile mental + astral + eteric Li &n fine cu c!rpul fi6ic . Ve(eKi + &n fiecare searM ne (e6.rMcMm + &n fiecare
(imineaKM ne re&m.rMcMm + facem aceasta (e ani (e 6ile + (ar nu ne/am !prit nici!(atM pentru a reflecta asupra
*esturil!r n!astre Li a ne (a seama cM ele c!respun( pr!cesel!r (e &ncarnare Li (e6&ncarnare + ale naLterii Li m!rKii . Ni
t!tuLi + (acM am Lti sM interpretMm t!ate aceste *esturi + aceste munci + aceste c!mp!rtamente + mecanismele hrMnirii +
respiraKia + etc. ...am putea face niLte (esc!periri uriaLe . Pentru cM t!ate aceste mistere ale uni)ersului sunt aici +
reflectate &n *esturile n!astre + &n )!r.ele n!astre + &n t!ate actele pe care le sM)'rLim &n )iaKM + (ar pentru a le (escifra +
tre.uie sM fi stu(iat &ntr/! Nc!alM iniKiaticM .
Pentru a cre(e &n re&ncarnare + unii aLteaptM ca 5iserica sM se pr!nunKe !ficial . 3ar c'n( +!are + ! )a face 4 Am
a)ut (ese!ri !ca6ia sM )!r.esc cu mem.rii clerului Li am )M6ut cM mulKi (intre ei cre( &n re&ncarnare (ar nu &n(rM6nesc
sM ! spunM : (acM nu acceptaKi re&ncarnarea + nu )eKi a)ea nici!(atM ! &nKele*ere a situaKiei )!astre 8(e ce sunteKi
&nt!t(eauna urmMriKi + maltrataKi + sau (e ce sunteKi &nt!t(eauna a2utaKi + susKinuKi 9 + Li nu )eKi Lti cum tre.uie sM
acKi!naKi &n )e(erea unei )ieKi )iit!are . C'n( nu cun!Lti a(e)Mrul + un(e p!Ki sM a2un*i 4
Cre(inKa &n re&ncarnare este unul (in fun(amentele m!ralei . At't timp c't fMpturile umane n/au f!st puse la
curent cu aceastM le*e a cau6ei Li a c!nsecinKel!r + care c!ntinuM sM acKi!ne6e (e la ! e<istenKM la alta + putem sM le
Kinem t!ate pre(icile (e pe lume + aceasta nu )a ser)i la mare lucru . C'Ki !ameni cre( &ncM cM )!r ar(e &n )eci &n Ia(
(in cau6a pMcatel!r l!r 4 5ine&nKeles + &nt'lnim !ameni care + fMrM sM crea(M &n re&ncarnare + sunt .uni Li cinstiKi (in firea
l!r + (a + (ar nu putem fi si*uri cM aceasta )a (ura + &n anumite &mpre2urMri + instincte ca frica + p!fta + (!rinKa (e
rM6.unare + etc... p!t sM &n)in*M Li aceLti !ameni nu mai rMm'n nici .uni + nici cinstiKi . Ei (a + pentru cM m!ralitatea l!r
nu era c!nstruitM pe ! .a6M s!li(M , cun!aLterea le*il!r .
;n(atM ce a(miteKi le*ea re&ncarnMrii + )!i &ncepeKi sM &nKele*eKi cM fiecare e)eniment (in )iaKM 8cMsMt!rie +
naLtere + &nt'lniri + acci(ente + succese 9 are raKiunea sa (e a fi + fiin(cM t!tul are ! cau6M mai mult sau mai puKin
&n(epMrtatM . AceastM &nKele*ere )a influenKa (esi*ur sentimentele )!astre + pentru cM &n m!mentul c'n( aKi priceput cM
t!tul are un sens + nu )M )eKi mai re)!lta Li nu )eKi mai &ncerca sM )M re6!l)aKi pr!.lemele prin urM Li )i!lenKM . C'n(
LtiKi cM t!t ceea ce a)eKi (e &n(urat este re6ultatul un!r *reLeli trecute + )eKi accepta + nu )eKi mai acu6a pe alKii (e
nen!r!cirile )!astre .
;n fine + cre(inKa &n re&ncarnare )M &mpin*e a )M c!ns!li(a )!inKa , (e)eniKi puternici Li tari + e)it'n( sM c!miteKi
acte re*reta.ile pentru care LtiKi cM )eKi a)ea (e suferit Li )M )eKi (a !steneala (e a )M c!nstrui un )iit!r lumin!s .
;n m!mentul &n care cun!aLteKi le*ea re&ncarnMrii t!tul este clar + &nKele*eKi mult mai .ine . A)eKi cMl(urM +
sunteKi fericiKi + mulKumiKi la *'n(ul cM )eKi reuLi mai (e)reme sau mai t'r6iu sM !.KineKi perfecKiune pe care ! (!riKi .
3ar mai ales + a)eKi )iaKa , (e)eniKi acti) + &ntreprin6Mt!r pentru a )M fMuri )iit!rul . Nu sunt acestea trei imense a)anta2e
4

II
Citin( )iaKa a numer!Li sfinKi + pr!!r!ci Li IniKiaKi + unii spun ,1Au suferit + au f!st martiri6aKi . Cum se face 4
Nu au meritat/! ...1 5a (a + Li se p!ate *Msi m!ti)ul &n )ieKile l!r trecute + cMci + chiar (acM a2un*em sM resta.ilim un
!r(in (i)in &n n!i + aceasta nu &nseamnM cM am plMtit t!tul Li cM trecutul este lichi(at . Nu + trecutul este &ncM pre6ent Li
nu lasM c'mpul (e acti)itate &n &ntre*ime li.er . Tre.uie sM ne plMtim (at!riile p'nM la ultimul .MnuK .
IatM ce s/a &nt'mplat cu (iscip!lii lui Isus , ei erau cu el + &i urmau &n)MKMm'ntul (i)in + trMiau &n luminM + nu
fMceau nici un rMu...atunci pentru ce au f!st masacraKi sau (aKi pra(M fiarel!r 4 Pentru ce Isus nu i/a a2utat 4 Pentru cM
nu lichi(aserM &ncM (at!riile (in trecut , &n alte re&ncarnMri ei c!miseserM anumite *reLeli pe care nu au Ltiut sM le repare
&nainte (e a pleca pe lumea cealaltM .Pentru acesta se spune 8 (ar !amenii nu au &nKeles sensul acest!r sfaturi 9 : - ie ca
s!arele sM nu apunM pe m'nia ta - sau -;nainte ca s!arele sM apunM (u/te Li te &mpacM cu fratele tMu .1 3acM luMm
aceastM e<presie &n sensul ei literal + (urata (e timp este f!arte scurtM ...cu at't mai mult (acM aceasta se petrece iarna
c'n( s!arele apune f!arte (e)reme 0 ;n realitate + nu este )!r.a (e apusul s!arelui &n planul fi6ic . ;n planul sim.!lic al
IniKiaKil!r apusul s!arelui repre6intM m!artea !mului + plecarea lui &n lumea cealaltM . I se (M + (eci + un rM*a6 (e timp
(estul (e mare + numer!Li ani + (ar + !(atM scurLi + (acM nu s/a *'n(it sM/Li plMteascM (at!riile + sau nu a Ltiut sM ! facM +
!(atM -s!arele apus - + le*ea =armei intrM &n acKiune . T!tul este &nscris + pentru cM t!tul lasM ! amprentM care se
&ntMreLte Li se cristali6ea6M iar &ntr/! .unM 6i tre.uie sM plMtim + e imp!si.il sM ne aran2Mm altfel : (acM nu am re*lat
pr!.lema &naintea -apusului s!arelui - tre.uie sM plMtim p'nM la ultimul .MnuK .
Ni )!uM care faceKi parte (intr/un &n)MKMm'nt spiritual + Li (eci care &nKele*eKi + )i se p!t &nt'mpla + (in c'n( &n
c'n( + c'te)a acci(ente sau nen!r!ciri . aptul (e a face parte (intr/! Lc!alM iniKiaticM nu ne pune la a(Mp!st t!tal
.Pentru a nu )i se &nt'mpla nimic rMu + tre.uie sM fi lichi(at t!ate (at!riile (in trecut . 3acM le mai t'r'Ki (upM )!i +
faptul cM urmaKi sau nu &n)MKMm'ntul + cM sunteKi sau nu &n luminM + nu schim.M nimic + tre.uie plMtite . Ve(eKi (eci + cM
pr!.lema se clarificM , sunteKi &ntr/un &n)MKMm'nt (i)in + e clar + trMiKi &n aceastM luminM + nu mai faceKi (e acum &nc!l!
(ec't .ine + e limpe(e + tre.uie &nsM sM LtiKi cM acest .ine )a (a re6ultate &n )iit!r Li nu ime(iat . 3eci + c'n( tra)ersaKi
peri!a(e *rele + tre.uie sM le acceptaKi Li sM spuneKi ,13!amne + aceasta nu p!ate (istru*e lucrul .un pe care l/am fMcut .
Cu at't mai .ine (acM am pr!.leme + aceasta &nseamnM cM mM eli.ere6 Li este f!arte .ine . Acum pentru cM Ltiu (e ce mi
se &nt'mplM aceste lucruri + nu mM )!i mai re)!lta + nu )!i mai cere sM fiu scutit .1
VeKi spune ,13ar Isus + el &nsuLi + mai a)ea &ncM ! =armM (e plMtit (in m!ment ce a f!st rMsti*nit 41 Nu + pentru
el ca6ul este cu t!tul (iferit . Aici este )!r.a (e ! pr!.lemM esenKialM (e sacrificiu . E<istM fMpturi care acceptM sM/Li
sacrifice pr!priile l!r )ieKi Li sM treacM prin mari suferinKe + c'n( (e fapt nu mai au nimic (e plMtit . 3ar acestea sunt
e<cepKii . C'n( nu cun!aLtem &n (etaliu aceastM pr!.lemM a re&ncarnMrii + riscMm sM 2u(ecMm *reLit .
Putem clasa fiinKele &n patru cate*!rii (in punct (e )e(ere al re&ncarnMrii . Prima cate*!rie cuprin(e creaturile
pe care lipsa (e luminM +(e LtiinKM +(e c!nLtiinKM +(e m!ralitate +le &mpin*e (ese!ri spre crime .Ei &ncalcM le*ile + prin
urmare + se &ncarcM (e *rele (at!rii + iar c'n( se re&ncarnea6M )in pe pMm'nt &n c!n(iKii care &i !.li*M sM sufere pentru a
plMti Li a repara : (e aceea )iaKa l!r nu este (el!c fericitM .
A (!ua cate*!rie cuprin(e fiinKe mai e)!luate care &ncearcM sM (e6)!lte anumite calitMKi Li )irtuKi pentru a putea
sM se eli.ere6e . 3ar &n ef!rturile unei sin*ure re&ncarnMri nu )!r reuLi (el!c sM se resta.ileascM + (e aceea ei )!r fi
ne)!iKi sM re)inM pentru a termina aceastM misiune . Ei )!r fi atunci plasaKi &n c!n(iKii mai .une care le )!r permite sM
ai.M acti)itMKi Li mai utile + mai ele)ate . 3eci )a tre.ui + cu t!ate acestea + sM re)inM pentru a lichi(a &ncM anumite
(at!rii (in trecut p'nM la eli.erarea l!r t!talM .
;n a treia cate*!rie se *Msesc fiinKe Li mai e)!luate &ncM + care au re)enit pe pMm'nt numai pentru a sM)'rLi
anumite !pere . Ei a)eau f!arte puKine lucruri (e aran2at (istin*'n(u/se &n aceastM )iaKM prin )irtuKi mari + ! c!nLtiinKM
f!arte lar*M + c!nsacr'n(u/Li timpul facerii (e .ine . C'n( aceste fiinKe pMrMsesc pMm'ntul + ele Li/au terminat
misiunea + Li nu mai re)in . T!tuLi + unii (intre ei + &n l!c sM rMm'nM &n aceastM stare (e fericire + (e li.ertate infinitM (e
care se .ucurM &n s'nul 3!mnului + a)'n( milM Li c!mpasiune pentru !ameni + pMrMsesc aceastM stare minunatM pentru a
)eni cu .unM LtiinKM ca sM/i a2ute accept'n( chiar sM fie !m!r'Ki + masacraKi . Iar alKii care )!r sM c!ntinue ! muncM
spiritualM (e2a &nceputM p!t + fMrM a se re&ncarna + sM se intr!(ucM &ntr/! fiinKM f!arte e)!luatM pentru a se manifesta prin
ea .3e altfel Isus a menKi!nat aceastM p!si.ilitate c'n( a spus -3acM MM iu.eLte cine)a + )a pM6i cu)'ntul Meu + Li TatMl
Meu &l )a iu.i + Li )!m )eni la el Li )!m face l!caL la el .1 Aceste fiinKe nu sunt (eci !.li*ate sM se re&ncarne6e , fMrM a
lua un c!rp fi6ic separat + ei p!t intra &ntr/un !m )iu + tra)ersa cu el t!ate etapele + *estaKia + c!pilMria + tinereKea +
maturitatea pentru a lucra cu el Li prin el .
MulKi !ameni )!r sM se eli.ere6e + (ar ei &nKele* *reLit pr!.lema , fac t!tul pentru a scMpa (e !.li*aKiile l!r
+pentru a fu*i (e (at!riile l!r +(e a rupe t!ate le*Mturile Li iatM+ ei se cre( li.eri . Ei .ine + nu + nu se p!ate !.Kine
eli.erarea &n felul acesta .A(e)Mrata eli.erare &ncepe prin plata tutur!r (at!riil!r . C'Ki !ameni )!r sM se eli.ere6e (e
ne)asta l!r +(e c!pii l!r +(e patr!nii l!r +(e s!cietate sau chiar (e )iaKM +sinuci*'n(u/se 0 3ar nu e<istM ! eli.erare
p!si.ilM + (ra*ii mei fraKi Li sur!ri + at't timp c't nu aKi plMtit t!ate (at!riile pe care le a)eKi + Li nu aKi Lters t!atM =arma .
Tre.uie sM )reKi sM )M eli.eraKi + (a + (ar (upM le*ile (i)ine +Li se &nt'lnesc rar fiinKe care Ltiu sM ! facM .Chiar aici
+&n raternitate +unii nu pun pr!.lema &n felul acesta , ei )!r cu !rice preK sM fie in(epen(enKi Li sM scape (e !.li*aKiile
l!r .E ca Li cum + (upM ce aKi m'ncat .ine &ntr/un restaurant + )!iKi sM plecaKi fMrM sM plMtiKi . Este necinstit + e ! lipsM (e
n!.leKe Li spiritele lumin!ase (in cealaltM parte nu acceptM ! asemenea atitu(ine . Ne ima*inMm (ese!ri cM ne/am
eli.erat pentru cM am reuLit sM pMrMsim f!stul n!stru patr!n sau f!sta ne)astM + (ar &n acel m!ment + alte neca6uri Li alte
capcane )M aLteaptM + pentru a )M arMta cM *reLiKi + este ceea ce se cheamM a cM(ea (in Cari.(a &n %c>lla .
Cel mai .un (rum + cea mai .unM met!(M pentru a se eli.era este (ra*!stea : Li cea mai pr!astM + e*!ismul +
a)ariKia + Lmecheria + calculul . Prin *ener!6itate + sacrificiu + .unMtate + prin t!ate *esturile fMcute pentru a (Mrui +
lucrMm &nt!t(eauna pentru eli.erare . 3e aceea + &n l!c sM )M a*MKaKi (e ceea ce a)eKi + (e a am'na + (e a calcula +
(aKi 0...UitaKi/)M cum fac !amenii &n m!mentul unei separMri + al unui (i)!rK 0 Cu c'tM &n('r2ire se a*aKM (e interesele
l!r 0 Ei (a + (ar ei nu Ltiu cM (in cau6a acestei atitu(ini + )!r tre.ui s se &nt'lneascM (in n!u Li sM se sup!rte &n
re&ncarnMri )iit!are .
Numai (ra*!stea + *ener!6itatea + .unMtatea + mila + iertarea + pun pe cre(inci!Li pe calea eli.erMrii .
5ine&nKeles + (acM )eKi )!r.i (e .unMtate Li (e sacrificiu !amenil!r !.iLnuiKi + )eKi trece (rept cel mai are im.ecil +
pentru cM ei nu au aceastM luminM Li nu cun!sc )al!area *ener!6itMKii . Pe c'n( un IniKiat Ltie cM ceea ce meritM cu
a(e)Mrat e sM (ai + sM a2uKi + sM fii *ener!s pentru cM &n felul acesta ne eli.erMm . 3eci + (aKi + chiar mai mult (ec't
(reptatea ! cere + cMci astfel )M eli.eraKi Li mai repe(e .
III
Cu naKiunile + KMrile+ p!p!arele+ se &nt'mplM ceea ce se &nt'mplM cu fiecare fiinKM sau fiecare lucru care se naLte+
creLte+ &m.Mtr'neLte Li ap!i tre.uie sM lase l!cul alt!ra. Ei (au ceea ce tre.uie sM (ea iar ap!i se stin*. %/ar 6ice cM se
!(ihnesc pentru a se putea tre6i &ntr/! .unM 6i ca sM (ea (in n!u c!m!ri Li .!*MKii . Acest lucru s/a )M6ut &n t!ate
ci)ili6aKiile +este &nsuLi (estinul reli*iil!r :fiecare &Li ia a)'ntul + &Li &ntin(e puKin c'te puKin influenKa+ a2un*e la un
punct culminant iar ap!i pMlesc+ se scler!6ea6M Li pier( marile secrete ale )ieKii .;nsMLi misterele+ templele (in E*iptul
antic care (eKineau cifrurile+ LtiinKa+ puterea+ ce a rMmas (in ele astM6i4 T!ate aceste LtiinKe un(e se *Msesc4 T!ate au
urmat le*ile imua.ile ale )ieKii ,fiecare lucru sau fiecare fMpturM care se naLte tre.uie sM m!arM Li sM ce(e6e l!cul
.Numai ceea ce nu are &nceput nu are sf'rLit .
Pri)iKi ce a repre6entat 7recia &n trecut +t!Ki creat!rii e<tra!r(inari pe care i/a (at !menirii , p!eKi +(ramatur*i
+pict!ri +sculpt!ri +arhitecKi +fil!6!fi ...Iar acum ...O KarM se p!ate c!mpara cu un r'u , )a(ul este t!t(eauna acelaLi + (ar
apa care cur*e este mereu (iferitM + mereu n!uM .L!cuit!rii r'ului + str!pii (e apM )in + trec Li &n timp ce )in alKii sM le ia
l!cul + ei se scur* cMtre mare .A2unLi la mare + ei sunt &ncMl6iKi (e s!are + se e)ap!rM + (e)in uL!ri + su.tili + se urcM &n
atm!sferM p'nM &n 6iua c'n( )!r recM(ea su. f!rmM (e pl!aie sau (e nins!are pentru a c!.!r& (in n!u &n spre )ale &n
t!rente Li &n r'uri . Un ciclu &ntre* + ne&ntrerupt.
Ce este ! KarM 4 O KarM nu este nimic altce)a (ec't un r'u un(e se re&ncarnea6M succesi) fiinKe &nt!t(eauna
(iferite+ )enite (in alte l!curi. %au este ca ! casM al cMrei (estin este (e a fi l!cuitM $? ani (e e<emplu (e anumiKi
l!catari+ ap!i F alKi ani (e cMtre alKi l!catari. ;n timpul cel!r $? ani+ este mu6icM+ c'ntece+arm!nie+ ap!i l!cuit!rii se
schim.M Li (!mneLte ! altM atm!sferM pr!6aicM sau a*itatM : Li t!tuLi casa este mereu aceeaLi.;n felul acesta se e<plicM Li
(estinul a numer!ase KMri,7recia este mereu aceeaLi KarM+ (ar l!cuit!rii ei nu mai sunt aceeaLi ca Li acum (!uM sau trei
mii (e ani .AcelaLi lucru se petrece Li cu alte KMri .
VeKi spune p!ate ,13ar atunci cum se face cM Ti.etanii + (e e<emplu + au pMstrat apr!ape aceleaLi c!ncepKii
+aceleaLi i(ei + aceleaLi !.iceiuri (e mii (e ani 41 %tu(iaKi !r*anismul uman ,celulele care &l l!cuiesc se re&nn!iesc+ nu
mai sunt aceleaLi + (ar ele fac mereu acelaLi lucru. C'n( se re&nn!ieLte pers!nalul (intr/! u6inM + unele pers!ane sunt
c!nce(iate iar altele sunt an*a2ate sM lucre6e unii pe un anume !r(inat!r +alKii pe un anumit aparat !ptic sau anumit
circuit electric :n!ul pers!nal care ia l!cul celui )echi are aceleaLi cun!LtinKe+ e<ersat (e2a sM facM aceeaLi muncM
pentru a &n(eplini aceleaLi funcKii. %piritele care se )!r re&ncarna &n Ti.et sunt cele care au afinitMKi cu Ti.etanii Li sunt
*ata sM mear*M ac!l!. Iar Ti.etanii care s/au preparat pentru a fi ca rance6ii )in sM se re&ncarne6e &n ranKa +chiar
printre c!pii fraternitMKii .
VeKi 6ice ,1Ni e)reii care au f!st t!t(eauna persecutaKi (e sec!le41 E)reii care au f!st martiri6aKi erau fiinKe
)enite (in alte p!p!are ale lumii Li re&ncarnaKi &n familii e)reieLti + pentru cM+ (upM =arma l!r+ ei tre.uiau sM fie
persecutaKi Li masacraKi :(ar ei nu erau e)rei (in t!t(eauna. ;ntr/un m!ment al e)!luKiei l!r+ cerul i/a fMcut sM se nascM
&n familii e)reieLti pentru a plMti anumite (at!rii...Iar 7recii (e acum sunt Li ei alte suflete )enite sM se re&ncarne6e (in
alte pMrKi...p!ate (in 5ul*aria+ pentru cM aceste (!uM KMri s/au (etestat f!arte mult timp .Iar mulKi *reci s/au (us sM se
re&ncarne6e &n 5ul*aria pentru a fi rec!mpensaKi sau a fi pe(epsiKi + nu se Ltie .CMci mulKi !ameni se (uc sM se
re&ncarne6e la (uLmanii l!r .
C'n( ur'Ki pe cine)a +este e<act acelaLi lucru ca Li atunci c'n( &l iu.iKi ,aKi sta.ilit (e2a ! le*MturM cu el .Ura este
t!t at't (e puternicM ca Li (ra*!stea. 3acM )reKi sM fiKi eli.eraKi (e cine)a + sM nu/l mai )e(eKi nici!(atM +nu/l (etestaKi
+nici nu/l iu.iKi +fiKi in(iferenKi. 3acM &l (etestaKi + )M le*aKi (e el prin lanKuri (e care nimeni nu )M p!ate (esface +)eKi fi
t!t timpul cu el Li )eKi c!ntinua a a)ea (e/a face cu el timp (e sec!le. 3a+ aceasta nu ! LtiaKi. Oamenii &Li &nchipuie cM
ura rupe t!ate le*Mturile. 3in c!ntrM+ ura este ! f!rKM care )M lea*M (e pers!ana pe care ! ur'Ki. Ca Li (ra*!stea. 3ar
aceastM le*MturM+ e)i(ent+ este (iferitM ,(ra*!stea )M )a a(uce anumite e)enimente Li ura altele+ (ar t!t at't (e si*ure Li
t!t at't (e puternice ca Li (ra*!stea. IatM a(e)Mruri pe care t!ate p!p!arele ar tre.ui sM le &n)eKe + ele )!r )e(ea astfel
c't este (e ri(ic!l (e a se (etesta. Acum+ nu )M miraKi+ nu )M )e<aKi+ (acM )M spun cM ranKa )a &ncepe sM piar(M *eniile
pe care le p!se(M &ncM. ArtiLtii sMi+ scriit!rii Li fil!6!fii+ au (at lumii &ntre*i .!*MKii e<tra!r(inare (ar (acM ea )a
c!ntinua sM se &n(epMrte6e (e cerul (e un(e )in t!cmai aceste .!*MKii+ t!ate *eniile se )!r (uce sM se re&ncarne6e &n altM
parte. CMci marile spirite nu Kin neapMrat la ! anumitM naKi!nalitate+ ele sunt cetMKeni ai uni)ersului. P!p!arele sunt
acelea care reclamM *l!ria (e a/i fi )M6ut nMsc'n(u/se +(ar ele+ (acM &i &ntre.aKi+ )M )!r rMspun(e ,1N!i suntem .ine
peste t!t &n uni)ers ,patria n!astrM este uni)ersul.1 3e altfel+ c'n( a2un*em &n lumea (e (inc!l!+ (iferenKele (e
naKi!nalitate nu au imp!rtanKM. 3acM aKi fi putut )e(ea &n timpul ultimului rM6.!i s!l(aKi france6i Li *ermani m!rKi &n
lupte care se &nt'lneau (inc!l!0 Ei se amu6au+ r'(eau &mpreunM Li se *Mseau at't (e stupi6i (e a se fi !m!r't &ntre ei+
(in m!ment ce t!Ki erau c!pii lui 3umne6eu 0
Este at't (e uL!r pentru lumea in)i6i.ilM sM (Mr'me ! KarM Li sM punM pe alta pe primul plan0 Pentru ce face acest
lucru 4 Aceasta nu ne pri)eLte. 3e e<emplu+ uitaKi/)M ceea ce repre6enta 5ul*aria acum c'te)a sec!le ,nimic+ ! KarM
(int!t(eauna sMracM+ mi6era.ilM+ &ncMlcatM (e t!Ki :ea nu pr!(ucea nici *'n(it!ri + nici artiLti+ nici sa)anKi. 3ar acum
lucrurile &ncep sM se schim.e+ pentru cM nici *l!ria unei KMri+ nici (eca(enKa sa nu (urea6M etern. Ni China4 C'te sec!le
a rMmas a(!rmitM+ &nt'r6iatM+ cl!r!f!rmi6atM 4 Iar acum+ ea se tre6eLte Li face sM tremure lumea &ntrea*M. Cum se
e<plicM aceasta4 Cine (iri2ea6M t!ate aceste lucruri 4 Pentru ce 4
T!tul este (iri2at (e sus, ierarhiile cereLti (eci(+ iar pentru ele este uL!r. Aceasta se petrece ca Li cu a2ut!rul
pentru KMrile sMrace . ;nchipuiKi/)M ! KarM mi6era.ilM +su.(e6)!ltatM (in t!ate punctele (e )e(ere ...3ar iatM cM ! altM KarM
+mai a)ansatM Li mai .!*atM &i trimite ! echipM (e in*ineri+ (e ec!n!miLti+ (e tehnicieni, &n c'Ki)a ani ei sunt capa.ili sM
re(rese6e Kara. Lumea in)i6i.ilM face acelaLi lucru, trimite in*ineri +sa)anKi+ artiLti+ a(icM ! echipM &ntrea*M (e suflete
(e elitM + Li *ata ei re(resea6M t!atM cultura . Une!ri a2un*e ca sM e<iste un sin*ur !m p!litic e<celent Li ! KarM se
re(resea6M &n c'Ki)a ani .
%e p!ate ca unii (intre )!i sM fie )e<aKi Li nemulKumiKi (e a mM au6i spun'n( cM Kara l!r a a(!rmit+ (ar aceasta
nu (epin(e (e mine + eu nu fac (ec't sM c!nstat. Nu sunt L!)in+ nu Kin partea nimMnui+ nu sunt nici .ul*ar+ nici france6+
sunt un cetMKean al uni)ersului+ un fiu al s!arelui . Nu aparKin nici mMcar pMm'ntului . Atunci + (e ce mM .at pentru
5ul*aria+ pentru 7recia+ pentru ranKa 4 Eu sunt mai presus (e fr!ntiere . 3ar c!nstat cM &n m!mentul acesta sa)anKii
au mers mai (eparte &n (!meniul (esc!periril!r parapsihice &n KMrile sla)e, telepatia+ psih!metria+ clar)i6iunea+
ra(ieste6ia . Chiar (acM &n aparenKM situaKia pentru m!ment nu e)!luea6M (el!c &n acest sens + Rusia )a a.an(!na &ntr/!
.unM 6i fil!6!fia mar<istM Li c!muniLtii )!r (e)eni fraKi &n marea raternitate Al.M Uni)ersalM .
T!tuLi + chiar (acM este un mare pr!*res ceea ce RuLii au (esc!perit pentru m!ment &n (!meniul
parapsihicului + aceasta nu este nici mMcar ! sutime (in ceea ce )/am re)elat eu (e ani (e 6ile . ;ntr/! 6i + LtiinKa
iniKiaticM )a fi rMsp'n(itM &n lumea &ntrea*M . E)i(ent+ nu &n f!rmele ei cele mai ele)ate + pentru cM )a rMm'ne ! limitM+
un inter6is , !amenii nu )!r a)ea acces la ultimele secrete+ ei nu sunt &ncM suficient (e pre*MtiKi pentru a le primi + cMci+
prin natura l!r+ ei sunt t!t(eauna (ispuLi sM utili6e6e t!ate (esc!peririle pentru a (!mina + pr!fita + a.s!r.i . (ar &n
cur'n( unele realitMKi )!r fi cun!scute Li puse &n luminM &n lumea &ntrea*M Li aceasta )a fi e)enimentul culturii s!lare .
IV
Lectura me(itaKiei (in 6i ,
-Cea mai micM fl!are care apare pe pMm'nt este le*atM cu t!t uni)ersul . 3acM ea apare prea (e)reme + natura +
care nu este (e ac!r( cu ea + ! pri)ea6M (e !rice spri2in Li ea m!are.
Pentru ca sM )eniKi pe pMm'nt + a tre.uit ca t!atM creaKiunea sM c!nsimtM. VeKi spune ,13ar eu nu sunt nimic +
cum natura a putut sM se pre!cupe (e naLterea mea 41 ALa este . 5u*etul c!smic a f!st stu(iat + s/a (ecis cM puteKi sM
)eniKi Li a f!st pre)M6ut un(e)a c't )eKi m'nca Li c't )eKi .ea. T!tul este le*at . ApariKia fiecMrui lucru + e<istenKa
fiecMrei fiinKe este le*atM (e c!sm!s. Nimic nu se p!ate pr!(uce pe pMm'nt Li &n cer fMrM ac!r(ul &ntre*ii creaKiuni .1

Ntiu + au6in( aceastM refle<ie + mulKi )!r fi uimiKi+ L!caKi + cMci !amenii sunt (eparte (e a c!nsi(era astfel
lucrurile . 3upM ei + t!t ce se &nt'mplM este (in &nt'mplare+ nimic nu este )!it+ nimic nu e pre)M6ut + nici ! inteli*enKM nu
pre6i(ea6M fen!menul )ieKii pe pMm'nt Li+ (in cau6a acestei fil!6!fii+ ei nu &nKele* nimic (in e)enimentele care se
pr!(uc &n lume . LuaKi (e e<emplu un ar.!re. Pentru ca acest ar.!re sM p!atM creLte+ sM &nfl!reascM Li sM (ea r!a(e+ este
necesar ca &ntrea*a naturM sM/i (ea hrana necesarM + (acM nu + el m!are. 3acM &i lipseLte apa+ aerul+ s!arele+ cMl(ura sau
une!ri chiar *ri2a !mului+ nu p!ate sM trMiascM . Ar.!rele are (eci ne)!ie (e t!atM creaKiunea (ar aceasta nu se )e(e
pentru cM sunt pr!cese impercepti.ile Li se cre(e cM ar.!rele este aici+ aLa+ (in &nt'mplare. Ni !mul 4 El trMieLte +
respirM+ m!are... t!atM creaKiunea participM Li c!nsimte ca el sM p!atM c!ntinua sM e<iste. 3acM ea &i refu6M numai c'te)a
elemente + aerul+ apa+ sau c'te)a )itamine + c'Ki)a h!rm!ni + el m!are . 3e un(e )in aceste elemente necesare 4
Uni)ersul &ntre* acceptM sM i le (ea .
Pri)iKi cum se petrec lucrurile &n lume+ &ntr/un stat+ &ntr/! a(ministraKie+ &ntr/! familie. -3a+ )eKi spune + (ar aici
e<istM !ameni care *'n(esc+ care calculea6M .u*etul+ care fi<ea6M cheltuielile , c't se c!nsacrM m'ncMrii+ c't &ncMl6irii+
&ntreKinerii + etc...Li care (eci( ce ec!n!mii tre.uie fMcute + c'te pers!ane tre.uie c!nce(iate+ c'te altele pMstrate sau
an*a2ate...1 Ni atunci+ c'n( e )!r.a (e )enirea unei fMpturi pe lume+ cre(eKi cM &n uni)ers nimic nu e calculat+ t!tul se
pr!(uce (in &nt'mplare 4 ;ntr/a(e)Mr i*n!ranKa umanM nu are mar*ini0 3ar ac!l! sus+ e<istM fMpturi inteli*ente care
calculea6M c'Ki !ameni tre.uie sM c!.!are pe pMm'nt+ numMrul (e ani care tre.uie sM rMm'nM ac!l!. Ni aceasta este !
&ntrea*M ec!n!mie 0
T!ate necesitMKile !amenil!r sunt pre)M6ute + t!tul este preparat pentru e<istenKa l!r Li ei &Li ima*inea6M cM
lucrurile se petrec aLa+ (in &nt'mplare+ !riLicum+ Li chiar pentru a trimite ! fiinKM ca Isus+ nimeni nu s/a pre!cupat (e a
*Msi m!mentul astr!l!*ic+ ep!ca fa)!ra.ilM ... Isus a )enit (eci aLa+ (in &nt'mplare+ nici mMcar nu se Ltie (e ce . Ei nu +
)enirea sa a f!st (ecisM ac!l! sus (e cMtre entitMKile cereLti. Nimic nu este lMsat la &nt'mplare. Chiar Li )enirea lui Hitler
a f!st calculatM Li (ecisM &nainte+ pentru ca el sM p!atM (a ! lecKie un!ra Li+ .ine&nKeles + ca sM primeascM Li el + la r'n(ul
lui + anumite lecKii.
VeKi spune ,13ar cum fac ei ac!l! sus pentru a pre)e(ea at'tea lucruri 41 Ni eu )M spun cM t!tul este aut!matic+
ca la !r(inat!are0... CMci nu !amenii au in)entat !r(inat!arele + ele e<istau (e2a (emult &n naturM. MaLina c!smicM care
c!nKine t!ate inf!rmaKiile necesare asupra trecutului unei anumite fiinKe h!tMrMLte ca aceasta sM se nascM &ntr/! anumitM
KarM+ &ntr/un anumit an + un anume c!rp+ cu anume facultMKi... Li atunci alte spirite sunt &nsMrcinate (e a supra)e*hea
e<ecutarea acest!r (ecrete . T!tul se pr!(uce e<act la (ata fi<atM , (acM tre.uie sM sur)inM un acci(ent+ ei
supra)e*hea6M + aLteaptM m!mentul Li la !ra respecti)M pr!)!acM acci(entul care se pr!(uce (e manierM infaili.ilM .
Oamenii &Li ima*inea6M cM este (in &nt'mplare : ei .ine +nu +era (eterminat matematic. 3acM un anumit c!pil tre.uie sM
se nascM &ntr/! anumitM ep!cM+ maLina electr!nicM (eterminM cu preci6ie+ pe 6!(iac semnul sMu+ ascen(entul+ p!6iKia
planetel!r cu (iferitele ei aspecte Li c!pilul a2un*e e<act &n acel m!ment : &nsuLi c!nceperea sa era pre)M6utM (inainte
Li fi<atM . T!atM tema sa astralM c!respun(e e<act cu ceea ce a fMcut &n alte re&ncarnMri ,(acM )a tre.ui sM fie fericit sau
sM sufere+ sM ai.M acci(ente... t!tul se (eci(e aut!mat .
-3ar atunci + )eKi spune+ un(e este li.ertatea 41 Li.ertatea + ei .ine+ li.ertatea se *MseLte &n spirit +ea este aici (e
fiecare (atM ce spiritul se manifestM Li se (eci(e sM ameli!re6e + sM schim.e +sM accelere6e anumite pr!cese+ (ar &n
ansam.lu + )iaKa sa este (eclanLatM ca un aparat pe care &l punem &n miLcare + ca micile trenuri mecanice pentru c!pii ,
la un m!ment (at + ele se !presc pentru cM nu au putut fi re&ncMrcate . Omul este asemMnMt!r unui aparat pe care &l
c!nstruim pentru ca sM trMiascM at'ta timp+ &ntr/un anumit l!c (e pe parcurs+ ca un mic tren + el tre.uie sM &nt'lneascM
mici tunele+ mici !.stac!le : t!tul este calculat (inainte + chiar Li &nt'lnirile -(in &nt'mplare1. C'n( &nt'lniKi un !m care
)M .ul)ersea6M )iaKa+ era (e2a pre)M6ut (e mult . Chiar Li ! -(ra*!ste ful*erMt!are - era pre)M6utM Li (ecisM (inaintea
naLterii )!astre0...C'n( )e(eKi un n!u nMscut + t!tul este (e2a aLe6at &n el + .ranLamentele+ circuitele +instalaKiile . Este !
u6inM+ un stat+ ! c!nstelaKie+ un uni)ers 0
Nu )M miraKi (acM au6iKi cM + numai pentru ca ! fl!are sM p!atM trMi Li creLte+ uni)ersul tre.uie sM c!nsimtM Li sM/i
(ea ce e necesar+ altfel ea m!are . Este ceea ce se &nt'mplM Li pentru )!i. 3acM .eneficiaKi (e c!n(iKii spirituale +
mentale Li fi6ice fa)!ra.ile+ puteKi creLte Li &nfl!ri+ pe c'n( alte c!n(iKii )M sunt c!ntrarii Li )M &mpie(icM a )M (e6)!lta .
Une!ri c!n(iKiile care sunt fa)!ra.ile alt!ra )M sunt (e6a)anta2!ase )!uM Li in)ers . PuteKi fi prin urmare (!taKi cu !
mulKime (e calitMKi Li facultMKi+ (ar sM fiKi pri)aKi (e altele + (e sMnMtate (e e<emplu Li aceasta pentru cM anumite f!rKe+
anumiKi curenKi (in uni)ers nu erau (e ac!r( cu )enirea )!astrM pe lume Li pr!)!acM tul.urMri .
IatM (e ce tre.uie sM lucraKi pe arm!nie + sM a2un*eKi sM intr!(uceKi &n )!i arm!nia lumii &ntre*i+ a stelel!r+ a
uni)ersului+ cMci (acM nu+ )a fi &nt!t(eauna cine)a sau ce)a care )M )a tul.ura. 3e e<emplu+ familia )!astrM este &n
arm!nie cu )!i+ )ecinii (e asemenea: (a+ (ar (acM alte pers!ane ac!l! sus+ )M )!r rMul+ )eKi &nt'mpina unele *reutMKi .
Astfel + lucrurile .une sunt amestecate (ese!ri cu cele rele . 3e aceea + insist mereu pentru ca sM puteKi !.Kine aceastM
arm!nie cu c!sm!sul &ntre*+ pentru ca t!tul &n )!i sM fie frum!s+ lumin!s+ i(eal .
;ncM un e<emplu , sM presupunem cM a)eKi un prieten care )M iu.eLte Li )M a2utM realmente Li + (e altM parte + un
(uLman care nu cautM (ec't sM )M facM rMu . 3in nefericire + unul nu mer*e fMrM celMlalt : &n timp ce + cu prietenul )!stru
8sau fiinKa (ra*M9 petreceKi m!mente &nc'ntMt!are+ (uLmanul nu &ncetea6M sM )M cree6e inc!n)eniente + (iscuKii +
supMrMri .3eci + (acM ! )reKi sau nu + acest (uLman c!ntea6M (e asemeni &n )iaKa )!astrM + )a face pre2u(icii . IatM (e ce
tre.uie sM fim &n arm!nie cu &ntrea*a lume .
E)i(ent+ este *reu+ (ar cel puKin tre.uie sM &ncercMm sM ne arm!ni6Mm cu entitMKile care sunt (easupra n!astrM+
care &n(rumM Li c!man(M e<istenKa n!astrM + iar ap!i sM lucrMm Li pentru a re6!l)a pr!.lemele cu !amenii . Pentru
aceasta s/a spus ,1 ;nainte ca s!arele sM se culce + &mpacM/te cu fratele tMu .1 ;nainte ca s!arele sM se culce + &nseamnM
&nainte (e sf'rLitul acestei re&ncarnMri + pentru cM (upM aceea )a fi f!arte *reu (e a repara . 3eci &n aceastM )iaKM tre.uie
sM *MsiKi pers!anele care le/aKi le6at + sM )M puneKi (e ac!r( cu ele + sM le (aKi satisfacKie Li sM trMiKi &n pace. iecare *'n(+
sentiment sau act ne*ati) este t!t(eauna (MunMt!r : chiar (acM n!i nu )e(em nimic+ sunt entitMKi )ii care se (eplasea6M +
ele *Msesc (estinatarul Li se pun a/i (Muna. Iar &ntr/! 6i + )a tre.ui sM plMtiKi pentru rMul pe care l/aKi fMcut .
3ar sM ne !prim acum asupra acestei i(ei cM (estinul n!stru e (eterminat (inainte. Cum )/am spus/! &ntr/! altM
c!nferinKM + &nainte (e a c!.!r& pe pMm'nt + a)em p!si.ilitatea (e a ameli!ra unele lucruri cu c!nsimKMm'ntul
ierarhiil!r cereLti . 3ar !(atM nMscut + nu mai a)em aceste p!si.ilitMKi + t!tul tre.uie sM se petreacM (upM un plan sta.ilit
(inainte . %istemul !s!s + muscular + circulat!riu+ ner)!s+ sMnMtatea + inteli*enKa + t!tul este (eterminat + (estinul este
(e2a trasat . ;nchipuiKi/)M ! fMpturM nu )a a)ea prea mari .ucurii+ nici fericire+ nici succes . Ni . (in c!ntrM + ! fatM care
se naLte frum!asM + cucerit!are+ (!tatM cu t!ate splen(!rile + (estinul ei este Li el (e2a fi<at, )a fi aleasM Miss M!n(e Li
ime(iat iatM+ recepKii+ f!t!*rafi + multimili!nari care &i cer m'na 0
3e aceea )/am spus (ese!ri , pentru aceastM re&ncarnare + nu puteKi sM schim.aKi mult (estinul )!stru + (ar +
pentru urmMt!area + a)eKi t!ate p!si.ilitMKile prin munca )!astrM + *'n(urile )!astre + ru*Mciunile )!astre . ;n aceastM
re&ncarnare + sunteKi limitaKi + (ar pentru urmMt!area + t!t ceea ce cereKi acum+ )eKi a)ea . IatM ce tre.uie Ltiut + altfel nu
puteKi ameli!ra nimic + pentru re&ncarnarea )iit!are. 3e ce unii se *Msesc &ntr/! situaKie at't (e (epl!ra.ilM 4 Pentru cM
nu au Ltiut + &n re&ncarnarea prece(entM + ce tre.uia cerut + asupra cMrui lucru tre.uia lucrat + pentru ca sM p!se(e astM6i !
p!si.ilitate sau ! )irtute . Ei nu ! Ltiau + iar acum + (acM c!ntinuM sM i*n!re acest lucru + )iit!area l!r re&ncarnare )a fi Li
ea ratatM .
3e aceea+ fraKi Li sur!ri + ascultaKi/mM .ine + pr!fitaKi + utili6aKi t!Ki anii care )M rMm'n (e trMit + me(itaKi + (!riKi +
cereKi cele mai .une lucruri + pentru cM astfel lansaKi (e2a pr!iectele care+ &n )iit!r + se )!r materiali6a + cristali6a .
Cristali6area actualM re6istM Li refu6M a fi schim.atM : este n!rmal at't timp c't nu este u6atM + ea nu p!ate fi &nl!cuitM .
(ar c'n( !mul m!are + ceea ce a creat &n .ine prin *'n(ul sMu se cristali6ea6M &n planul fi6ic Li el re)ine cu frumuseKe +
inteli*enKM+ sMnMtate + .unMtate+ pentru cM *'n(urile Li (!rinKele pe care le/a transmis &n sensul acesta s/au materiali6at
&ntr/! n!uM structurM + iar aceastM structurM + la r'n(ul sMu + este tenace Li re6istentM + ea se !pune f!rKel!r ne*ati)e Li
(istru*Mt!are . Munca pe care n!i ! facem acum nu este (e fapt pentru aceastM re&ncarnare + (e aceea unii (intre )!i )in
sM/mi spunM ,1Nu )M( re6ultate + lucre6 (e ani (e 6ile + nimic nu s/a schim.at+ sunt mereu acelaLi .1 3ar eu rMspun( ,1
Nu aKi &nKeles nimic : aKi schim.at cu a(e)Mrat ce)a + (ar tre.uie sM aLteptaKi , c'n( f!rma actualM )a (ispare + )eKi
)e(ea/! pe cea n!uM + cea asupra cMreia aKi lucrat+ Li )eKi fi stupefiaKi (e splen(!area ei ,1
VM spuneam a(inea!ri cM li.ertatea se *MseLte &n spirit. 3ar tre.uie sM a(au* &ncM c'te)a e<plicaKii . O.ser)aKi
c!mp!rtamentul animalului sau al c!pilului. Animalul ascultM (e le*ile naturale+ el nu are li.ertatea sM schim.e cursul
lucruril!r sau sM se !punM :aceasta nu &i este (at. 3eci +el ascultM+ este supus+ e fi(el le*il!r speciei sale Li (e aceea este
in!cent .Chiar atunci c'n( face ra)a*ii sau se aruncM asupra unei prM6i+ nu e (in )ina sa+ este natura sa+ este Natura
care &l &mpin*e. Ni c!pilul + (e asemenea + ascultM instinctele lui+ impulsiile care sunt &n el+ el nu p!se(M nici inteli*enKM+
nici )!inKM+ este ca un mic animal . Numai mai t'r6iu+ (upM c'Ki)a ani+ capMtM p!si.ilitatea (e a se !pune naturii Li
le*il!r ei ,el p!ate sM alea*M+ sM mear*M &n arm!nie cu aceste le*i sau sM le &ncalce .
Iar acum + c'n( !mul este !cupat numai sM mMn'nce+ sM (!armM+ sM se amu6e+ sM facM c!pii+ sM munceascM
pentru a/Li c'Lti*a e<istenKa+ &n ciu(a a ceea ce se p!ate *'n(i+ nu face (ec't sM (ucM ! )iaKM (e animal+ instincti)M sau
pur Li simplu )e*etati)M. CMci animalele Li plantele fac acelaLi lucru. Este ! )iaKM pe care ! (uce apr!ape in(epen(ent
(e el &nsuLi + (e c!nLtiinKa lui+ (e )!inKa lui, el creLte+ slM.eLte + pleacM+ nu p!ate nimic .
3ar c'n( !mul+ cu c!nLtiinKa Li inteli*enKa sa+ &ncepe sM se !cupe (e aceastM )iaKM instincti)M+ sM ! c!ntr!le6e+ sM
! purifice+ sM/i a(au*e un element spiritual+ el (e)ine un fact!r f!rmi(a.il capa.il (e a/Li schim.a (estinul. Ce este
(estinul 4 Este ! &nlMnKuire implaca.ilM (e cau6e Li c!nsecinKe cMruia numai )iaKa animalM+ .i!l!*icM+ instincti)M+ &i este
a.s!lut supusM . Care este (e e<emplu (estinul unei *Mini 4 Ea nu p!ate (e)eni nici re*e+ nici p!et + nici mu6ician : ea
este pre(estinatM cratiKei . 3estinul *Minii este cratiKa 0 T!ate creaturile au astfel (estinul l!r pr!priu . 3estinul lupului
este (e a fi )'nat +capturat+ masacrat+ sau (acM nu +transp!rtat &ntr/un parc 6!!l!*ic. 3estinul .!ului este (e a fi
&nhMmat sM tra*M la plu*+ sMracul + p'nM la sf'rLitul 6ilel!r : sau + (acM nu+ (e a fi (espicat Li (e a sf'rLi &ntr/! mMcelMrie.
5!ul nu p!ate sM schim.e (estinul sMu + ca Li celelalte animale . Chiar Li mieii+ chiar p!rum.eii au (estinul l!r care este
&ntru t!tul c!nf!rm cu ceea ce repre6intM + (upM acti)itatea Li elementele (in care ei sunt f!rmaKi .
Pentru a scMpa (e (estin+ tre.uie sM &ncetaKi sM fiKi scla)i+ sla.i +aser)iKi acestei )ieKi inferi!are un(e nimic nu
(epin(e (e )!i , a respira+ a pr!creea+ a m'nca+ a .ea+ a (!rmi. este ! )iaKM care este (eparte (e a fi (i)inM . Ea este
(i)inM &n mMsura &n care ea )ine (e la 3umne6eu + pentru cM t!tul )ine (e la 3umne6eu+ (ar &n sensul spiritual + ne este
&ncM ! )iaKM (i)inM . ViaKa (i)inM &ncepe c'n( fMptura !meneascM &Li (M seama cM nu este numai un st!mac+ ! .urtM + un
se<+ ! fMpturM fMcutM (in carne+ (in !ase+ (in muLchi + (ar Li un spirit Li c'n( &ncepe+ ca spirit+ sM )rea sM acKi!ne6e &n
(!meniul sMu pentru a crea !pere su.lime+ lumin!ase +*ran(i!ase. ;n acest m!ment+ (a+ el scapM (e (estin+ cMci (acM ne
i(entificMm cu c!rpul fi6ic+ (estinul este (e a cM(ea .!lna)+ (e a muri+ (e a fi transp!rtaKi &ntr/un cimitir Li (e a putre6i .
IatM acest (estin este (e2a fi<at + nu putem sM/i scMpMm .
ViaKa spiritualM (M p!si.ilitatea (e a a(Mu*a ce)a la aceastM )iaKM )e*etati)M + instincti)M a c!rpului fi6ic Li (e a
intra astfel &ntr/un plan superi!r planului (estinului .Pentru aceasta tre.uie ca spiritul sM &nceapM sM iasM + sM se
manifeste+ sM lucre6e. sM/Li lase semnMtura+ urma + si*iliul pe t!ate lucrurile+ sM inter)inM &n t!ate actele )!astre Li sM le
(iri2e6e . ;n felul acesta )!i ieLiKi (in (estinul )!stru pentru a intra &ntr/! lume a pr!)i(enKei. T!ate c!rpurile sunt
pre(estinate a (e)eni praf...c!rpurile + (a+ (ar nu spiritul , spiritul nu are (estin+ el este (eterminat (e le*ile pr!)i(enKei
.
;n fine+ cum putem a2un*e p'nM la pr!)i(enKM 4 Ei .ine+ tre.uie sM Ltim cM &ntre aceste (!uM re*iuni+ cea a
(estinului Li cea a pr!)i(enKei + se *MseLte )!inKa li.erM+ Li t!atM pr!.lema pentru (iscip!l este (e a a2un*e a eli.era at't
(e perfect )!inKa sa+ &nc't aceasta sM p!atM sM se miLte+ sM lucre6e &n lumea spiritului . ;n acel m!ment el intrM su.
influenKa pr!)i(enKei Li )e(e &n faKa lui ! infinitate (e ale*eri Li (e (rumuri .El p!ate ale*e t!t ce )a )!i + ale*erea sa )a
fi mereu minunatM . ;n timp ce &n lumea (estinului+ nu e<istM ale*ere + nu este (ec't un (rum, (istru*erea+ (isl!carea+
(ispariKia.
T!Ki !amenii care nu au lumina LtiinKei iniKiatice trMiesc cufun(aKi &n (estinul l!r Li ei sunt t!t timpul .usculaKi+
!primaKi+ chinuiKi. Lumea (estinului este implaca.ilM . C'n( !mul i se supune+ chiar (acM este re*e sau &mpMrat+
(estinul este infle<i.il+ el se &nfMptuieLte Li iatM capul sMu cM6'n( su. *hil!tinM. E f!arte *reu sM scapi (e (estin+ pentru
cM + timp (e multe re&ncarnMri anteri!are (ese!ri aKi lucrat pentru a )M crea ! =armM *rea. Ori+ le*ile cau6ei Li ale
c!nsecinKel!r sunt a.s!lute+ Li (estinul+ care nu este c!nLtient+ nu are nici ! milM+ se aplicM t!t at't (e infaili.il ca ! le*e
fi6icM: l!)iKi un pahar+ el 6.!arM &n .ucMKi . Le*i fi(ele Li )eri(ice + iatM (estinul 0
;n aceastM re&ncarnare+ n!i a)em p!si.ilitatea (e a ne crea c!n(iKii .une pentru urmMt!area , a2un*e sM fim
c!nLtienKi Li sM ! Ltim. 3ar (acM nu lucrMm acum+ )iit!area re&ncarnare p!ate sM fie Li mai *rea . 3eci+ c'n( .iserica
&mpie(icM pe !ameni sM crea(M &n re&ncarnare+ ea &i &mpie(icM sM/Li ameli!re6e )iit!rul. CreLtinii nu cun!sc a(e)Mratele
l!r p!si.ilitMKi . Li s/a spus cM + (upM m!arte+ ei )!r mer*e sM se aLe6e &n (reapta TatMlui pentru cM au f!st la slu2.M &n
fiecare (uminicM+ sau cM )!r rMm'ne pentru eternitate &n infern sM fiar.M &ntr/un ca6an pentru cM nu au mers la slu2.M .
Ca Li cum ar fi at't (e uL!r sM mer*i sM te aLe6i la (reapta TatMlui 0 3e ce sunt &nsetaKi &n felul acesta !amenii 4 Pentru
a/i c!ns!la + tre.uie sM li se e<plice a(e)Mrul .
%M re6umMm , t!ate creaturile + ele fiin( f!arte numer!ase pe pMm'nt + care se lasM &mpinse numai (e instinctele
l!r+ (e ne)!ile l!r fi6i!l!*ice + Li nu fac nici ! muncM spiritualM + nu p!t sM/Li schim.e (estinul : t!t ceea ce este (ecretat
pentru + se )a reali6a. ;n schim. cele care lucrea6M cu ar(!are pentru a se apr!pia (e aceastM lume (e luminM Li
(ra*!ste+ )!r putea sM scape . (estinul este cru( Li implaca.il + (ar aceste fiinKe )!r &nceta sM fie la cheremul lui &n
&ntre*ime , ele )!r trMi (e acum &ntr/! re*iune mai su.tilM+ un(e )!r primi elemente care )!r neutrali6a influenKe
n!ci)e. 3acM )reKi + e )!r.a Li aici (e un (estin . Pr!)i(enKa este un (estin + (ar (e ! altM manierM , Li &n ea t!tul este
(eterminat + (ar (i)in 0
IatM 0 Ceea ce )/am spus este f!arte imp!rtant. VeKi Lti (e acum &nainte cM (acM )M )eKi mulKumi sM trMiKi ca t!atM
lumea fMrM a face nimic &n planurile superi!are+ nu )eKi putea sM schim.aKi mare lucru &n (estinul )!stru + nu )M )eKi
putea crea pr!priul )!stru )iit!r + pentru cM )M supuneKi la ceea ce e<istM (e2a . (e altfel s/ar putea sM a)eKi un -(estin
.un -. %unt (estine care sunt &n aparenKM f!arte fa)!ra.ile + (e e<emplu (estinul !amenil!r care trMiesc &n .!*MKie + cu
(e t!ate Li fMrM *ri2i , nimeni nu &i (eran2ea6M + ei mMn'ncM+ .eau + cMlMt!resc + se cMsMt!resc + au c!pii... ! )iaKM
splen(i(M 0 3ar iatM cM &n !chii iniKiaKil!r + nu aceasta este cea mai .unM )iaKM . E<istM alte fMpturi care lucrea6M + care
luptM + care suferM + care se i6.esc (e !.stac!le + care nu mai au nimic... Li iniKiaKii )M( cM + &n realitate+ )iaKa acest!ra
este mult mai r!(nicM ca cea a acest!r !ameni &n aparenKM fa)!ri6aKi .
Mpturile umane &Li fac ! i(ee mult prea materialistM (espre fericire+ chiar Li astr!l!*ii au f!st cuceriKi (e
aceastM mentalitate . C'n( tre.uie sM pre6icM un (estin ei spun ,1 Oh+ este f!rmi(a.il + a)eKi pe Aupiter &n casa II+
s!arele &n casa B+ Venus &n casa VII : (eci )eKi a)ea t!tul.1 ;n timp ce (acM a)eKi careuri Li !p!6iKii + ei )M pre6ic t!ate
nen!r!cirile Li )M pl'n*. 3ar ei nu au &nKeles nimic 0 Nici!(atM un IniKiat nu )a (a ! interpretare ca aceasta : el )a pri)i
&n h!r!sc!pul )!stru (acM )eKi reuLi sM &nfMptuiKi anumite sarcini + sM faceKi )!ia lui 3umne6eu + sM &ntreprin(eKi
reali6Mri (i)ine . 3upM aceasta+ el nu se mai !cupM (e careuri + nici (e !p!6iKii + nici (e planete &n e<il sau &n cM(ere+
aceasta nu mai are imp!rtanKM .
3ar aceastM luminM + aceastM pri)ire (iferitM + aceastM interpretare (iferitM + puKini astr!l!*i c!ntemp!rani sunt
capa.ili sM ! cun!ascM. Ei rMm'n scla)ii mentalitMKii !.iLnuite + 2u(ecM lucrurile ca t!Ki materialiLtii care *Msesc cM
sensul )ieKii (epin(e numai (e .ani Li (e succes. 3ar t!tul este trecMt!r Li (ispare f!arte repe(e+ iar ap!i 4... Nu este (at
!riLicui sM (iscearnM )al!area spiritualM a unei teme astrale. Ac!l! un(e alKii sc!t stri*Mte (e a(miraKie+ eu mM uit Li )M(
cM sunt !ameni care nu )!r face nimic pentru Cer+ nimic . Ni t!tuLi au un -(estin .un1 + talente+ .!*MKii+ un l!c mai &nalt
&n s!cietate+ (ar &n realitate &n !chii cerului sunt faptele cele mai !.iLnuite Li cele mai insi*nifiante . Nu aL )rea
nici!(atM sM fiu &n l!cul l!r+ nici sM am un -h!r!sc!p .un1 ca al l!r . E<istM alte criterii + necun!scute astr!l!*il!r
!.iLnuiKi pentru a 2u(eca ! temM astr!l!*icM .
AL putea sM mM !presc &ncM asupra unui mare numMr (e puncte pentru a )M (em!nstra cM astr!l!*ii nu au !
&nKele*ere 2ustM a lucruril!r . ;n l!c sM )M spunM cM a)eKi ! (at!rie (e plMtit &ntr/un anumit (!meniu Li (e a )M e<plica
cum sM ! plMtiKi pentru a )M eli.era+ ei )M )!r (a sfaturi pentru a scMpa (e un acci(ent care tre.uie sM se pr!(ucM la !
anumitM (atM . 3ar aceste sfaturi nu )M sal)ea6M , acci(entul se )a pr!(uce t!tuLi+ nu &n 6iua &n care )/au sfMtuit sM nu
ieLiKi (ar a (!ua 6i sau cu ! 6i &nainte 0 3e!arece + =arma+ care nu a(mite nici h!Kie + nici triLare + &i &mpin*e sM facM
er!ri &n calculele l!r .
VeKi spune ,1 3ar atunci la ce ser)eLte astr!l!*ia (acM ea nu ne permite sM ne ameli!rMm (estinul 4- 5a (a + ea
permite sM ne ameli!rMm (estinul + (ar nu prin fu*M 0 Este mult (e e<plicat + (ar )M )!i (a t!tuLi un e<emplu . %M
a(mitem cM a)eKi ! anume sumM (e plMtit la ! anumitM (atM+ (acM nu + )!r )eni sM )M ia m!.ilele+ sM )M (ea afarM (in
casM Li )eKi fi e<puLi la pl!aie+ fri* Li .!alM . Pentru a e)ita aceste (ificultMKi+ &n l!c sM lMsaKi sM )inM e)enimentul fMrM sM
faceKi nimic+ )M preparaKi + lucraKi + ec!n!misiKi+ Li c'n( )ine sca(enKa+ plMtiKi suma Li nu mai sunteKi (aKi afarM (in casM
. AceastM ima*ine p!ate fi transpusM &n t!ate (!meniile e<istenKei , printr/! muncM spiritualM + puteKi e)ita un acci(ent+ !
.!alM sau ! prM.uLire financiarM care )M aLteaptM.
Atunci + (ra*ii mei fraKi Li sur!ri+ )/am (at astM6i a(e)Mruri a.s!lute . Mer*eKi + stu(iaKi+ )erificaKi Li )eKi )e(ea
cM nu )M &nLel . A)eKi mari p!si.ilitMKi + pentru cM &n)MKMm'ntul )M a2utM + preparM Li e<plicM cum puteKi sM )M fMuriKi un
)iit!r cu a(e)Mrat su.lim .














CUPRINS

I Le*ea cau6el!r Li a c!nsecinKel!r .................................$
II Vei separa su.tilul (e s!li(............................................H
III E)!luKie Li creaKie ...........................................................Q
IV AustiKie umanM Li 2ustiKie (i)inM ..................................$?
V Le*ea c!resp!n(enKel!r...............................................$F
VI Le*ea naturii Li le*ile m!rale.......................................#$
VII Le*ea &nre*istrMrii........................................................#F
VIII Re&ncarnarea.................................................................#Q