Training C Ziua 3

Programare Programare n limbajul C n limbajul C
www.trainingmasters.ro
Pointeri Pointeri
Memoria poate fi considerat un ir lung
de bytes, fiecare identificat de o adres.
Adresa este numrul de ordine al byte-ului
respectiv.
Structura liniar Structura liniar a memoriei a memoriei
0x0000 ...
...
...
...
...
0x0001
0x000
0x000!
0x000"
respectiv.
#rice opera$ie de scriere%citire din
memorie implic&
specificarea adresei din memorie
scrierea%citirea efectiv a datelor de la
loca$ia specificat de adres
...
...
...
...
...
...
...
0x000"
0x000'
0x000(
0x0!)*
0x0!)+
0x0!),
0x0!))
... ... ...
)iecare variabil este alocat -n memorie
la o adres bine determinat.
*ompilatorul re.erv de la adresa
respectiv at/$ia bytes c/$i sunt
Alocarea variabilelor Alocarea variabilelor
...
...
...
0x0!A
0x0!A!
0x0!A"
respectiv at/$ia bytes c/$i sunt
necesari pentru repre.entarea variabilei
long int x; /* at 0x03A4 */
unsigned char y; /* at 0x03A8 */
...
...
...
...
...
0x0!A"
0x0!A'
0x0!A(
0x0!A0
0x0!A1
x
yy
y = 10;
x = y;
Operaii cu variabile Operaii cu variabile
...
...
...
0x0!A
0x0!A!
0x0!A"
mov 03A8h, 10
mov AX, 03A8h
mov 03A4h, AX
#rice opera$ie cu variabile este de
fapt o opera$ie asupra loca$iilor
de memorie alocate variabilelor
...
...
...
...
...
0x0!A"
0x0!A'
0x0!A(
0x0!A0
0x0!A1
x
yy
Adresa unei variabile 2sau func$ii3 se
poate afla folosind operatorul &
Adresa variabilelor Adresa variabilelor
...
...
...
0x0!A
0x0!A!
0x0!A"
poate afla folosind operatorul &
printf(adresa lui x este %X\n, &x);
printf(adresa lui y este %X\n, &y);
...
...
...
...
...
0x0!A"
0x0!A'
0x0!A(
0x0!A0
0x0!A1
x
yy
adresa lui x este !A"
adresa lui y este !A1
1. 4n pointer este o variabil.
o loca$ie de memorie care con$ine o valoare
. 5aloarea con$inut de pointer este o adres
Pointeri Pointeri
. 5aloarea con$inut de pointer este o adres
adresa unei alte variabile, etc.
valoarea practic 6indic7 spre o alt variabil 2de
unde denumirea de pointer3
1. 4n pointer este o
variabil.
. 5aloarea con$inut de
Pointeri Pointeri
... 0x0!A
0x0!A"
0x0!8A
. 5aloarea con$inut de
pointer este o adres
...
...
...
...
...
...
...
0x0!A
0x0!A!
0x0!A"
0x0!A'
0x0!A(
0x0!A0
0x0!A1
x
+eclararea unui pointer 2sintax3&
<modificatori> tip_pointat *nume_pointer;
9e indic tipul de variabil spre care va pointa
pointerul:
Pointeri Pointeri - - declarare declarare
pointerul:
tip_pointat poate fi orice tip predefinit, sau definit de
utili.ator.
este permis inclusiv un pointer spre void
,xemple&
unsigned long int *ptr_km;
signed int *ptr_viteza;
void *ptr_generic;
Pointeri Pointeri - - declarare declarare
typedef unsigned char t_byte;
t_byte *ptr_byte;
typedef struct {
float rotatia;
int viteza;
} st_coord;
st_coord *pt_coord;
Pointeri Pointeri alocarea memoriei alocarea memoriei
0x0!A"
0x0(;1
pt!coord
pt!byte
unsigned char *pt_byte;
long int *pt_lgint;
<ndiferent de tipul spre care pointea.,
unui pointer i se aloc at/ta
memorie c/t e necesar pentru
stocarea unei adrese.
0x0"(A pt!lgint
<ni$iali.are&
operatorul adres &
int i;
int *ptr_int;
Operaii cu pointeri Operaii cu pointeri
ptr_int = &i;
+ereferen$iere&
operatorul " 26valoarea de la adresa pointat73
int i = 5;
int *ptr_int = &i;
int j = *ptr_int; /* i = 5 */
#xerci #xerciiul $% iul $%
#pera$iile aritmetice legale cu pointeri&
incrementare%decrementare
adunarea%scderea unui -ntreg la un pointer
scderea unui pointer dintr-un alt pointer
Operaii aritmetice Operaii aritmetice
scderea unui pointer dintr-un alt pointer
compararea a doi pointeri
int x,y,z;
int *ptr_int = &x; /*0x03A2*/
ptr_int++; /* 0x03A4 ! */
... 0x0!A
&ncrementarea'decrementarea unui pointer(
ptr_int++; /* 0x03A6 ! */
ptr_int--; /* 0x03A4 ! */
<ncrementarea%decrementarea are
sens doar pentru o secven$ de
date de acelai tip 2tablou3.
...
...
...
...
...
...
...
0x0!A
0x0!A!
0x0!A"
0x0!A'
0x0!A(
0x0!A0
0x0!A1
x
y
)
Adunarea'scderea unui ntreg la un pointer(
nume_tip *ptr; ptr = ptr + N;
se adun = > dimensiunea tipului pointat
la fel i pentru scdere
float *ptr1 = (float *)0x370;
int *ptr2;
ptr2 = (int *)(ptr1 + 3); /* 0x370 + 3*4 = 0x37C */
ptr2 -= 5; /* 0x37C - 5*2 = 0x372 */
Scderea unui pointer din alt pointer(
nume_tip *ptr1, *ptr2; N = ptr2 ptr1;
re.ultatul este numrul de elemente de tipul
re.ultatul este numrul de elemente de tipul
pointat dintre cele dou adrese
= ? 2adresa - adresa13 % dimensiunea tipului
are sens numai c/nd ambii pointeri pointea. spre
elemente ale aceluiai tabel
Scderea unui pointer din alt pointer(
int tabel[5];
int *ptr1 = &tabel[1];
int *ptr2 = &tabel[4];
int x = ptr2 ptr1; /* x = 3 */
ptr1 ptr
tabel
Compararea a doi pointeri(
nume_tip *ptr1, *ptr2; ptr2 > ptr1;
elemente ale aceluiai tabel
se poate afla dac&
pointerii indic spre acelai element
elementul indicat de un pointer precede elementul
indicat de cellalt pointer
#xerciiul $* #xerciiul $*
)unc$iile pot primi ca parametri pointeri.
antet& int func(int *a, int *b);
utili.are -n func$ie&
Pointeri +i ,uncii Pointeri +i ,uncii
int func(int *a, int *b) {
if (*a > *b) ...
}
apelul ctre func$ie&
$-
int x,y;
func(&x, &y);
%-
int *ptr1, *ptr2;
func(ptr1, ptr2);
*/nd definim func$ii cu parametri pointeri@
c/nd vrem ca modificrile din func$ie s fie vi.ibile
i afar din func$ie
void main (void) { void main (void) {
void main (void) {
int x = 3;
func(x);
printf(x=%d\n); /* 3 */
}
void func (int i) {
i = 5;
}
void main (void) {
int x = 3;
func(&x);
printf(x=%d\n); /* 5 */
}
void func (int *i) {
*i = 5;
}
*/nd definim func$ii cu parametri pointeri@
c/nd parametri transmii au dimensiune foarte
mare, pentru a nu -ncrca stiva
typedef struct {
double x;
double y;
} t_coord;
void func1(t_coord st);
void func2(t_coord *ptr_st);
parametrul ctre func1 va
-ncrca stiva cu 1( bytes
parametrul ctre func va
-ncrca stiva cu -" bytes
2dimensiunea adresei3
)unc$iile pot returna pointeri.
antet& int* func(int a);
utili.are -n func$ie&
int* func(int a) {
int* func(int a) {
return &tabel[a];
}
apelul ctre func$ie&
int x,*y;
y = func(5);
x = *y;
int* func(int a) {
int b = 3;
b *= a;
return &b;
}
nu returna$i niciodat pointeri ctre variabile
locale 2automatice3
la ieirea din func$ie, pointerul returnat va pointa
spre o variabil ce nu mai exist:
#xerciiul $. #xerciiul $.
/ablou 2array3& o -niruire finit de elemente de
acelai tip.
+eclarare&
/ablouri de date /ablouri de date
+eclarare& nume_tip nume_tablou[dimensiune];
nume_tip& orice tip predefinit sau definit de utili.ator
dimensiune& numr -ntreg
,xemple&
unsigned char nr_de_concurs[10]; /* 10 bytes */
float frecv_salvate[6]; /* 24 bytes */
t_coord pozitii_anterioare[3]; /* 48 bytes */
Alocarea memoriei&
se re.erv spa$iul necesar tuturor elementelor
tabloului
.ona de memorie re.ervat este continu
Accesarea elementelor&
int tablou[8] = {3,7,3,4,1,9,5,2};
int x = tablou[2]; /* x = 3 */
tablou[1] = tablou[7]; /* 3,2,3,4,1,9,5,2 */
nu se face verificarea indexului:
tablou[10] e o construc$ie legal
Aarcurgerea tablourilor&
se face de obicei cu bucle for
buclele pot fi -ntrerupte cu break
9cop&
calcule asupra fiecrui element
cutarea unui element ce corespunde condi$iilor
Bablouri multidimensionale&
nume_tip nume_tablou[dim1][dim2][dim3]...;
,xemplu&
0 1 tbC0D
,xemplu&
int tb[2][3];
Eayout -n memorie&
tbC0DC0D tbC0DC1D tbC0DCD tbC1DC0D tbC1DC1D tbC1DCD
tbC0D tbC1D
0 1
0 1
tbC0D
tbC1D
#xerciiul $0 #xerciiul $0
Structuri +i uniuni Structuri +i uniuni
Structura este un tip de date definit de utili.ator, care
-ncapsulea. un numr de variabile diverse.
Fol&
Structuri Structuri
Fol&
agregarea datelor ce apar$in aceluiai 6obiect7
construirea tipurilor complexe de date
uurin$a compunerii tipurilor
reutili.are
+eclarare&
struct <nume_struct> {
<definitie_date>;
...
<definitie_date>;
Structuri Structuri
<definitie_date>;
} <lista_var>;
nume_struct: identificatorul structuriiG poate fi omis, de obicei
c/nd declararea variabilelor urmea. la finalul declara$iei
lista_var: op$ional, se pot declara variabile de tipul structurii
imediat la final
struct cub {
int latura;
int culoare;
};
struct tablou_alt {
unsigned char lungime;
int *primul_elem;
};
Structuri Structuri
,xemple&
struct cub c1, c2;
void draw(struct cub c);
struct apart {
int suprafata;
int camere;
} a1, a2;
struct carte {
unsigned long nr_inreg;
unsigned int nr_pagini;
unsigned long data_return;
unsigned char stare;
};
+eclararea unui tip structur&
facilitea. utili.area ulterioar a tipului
typedef struct {
int latura;
Structuri Structuri
int latura;
int culoare;
} t_cub;
t_cub c1, c2, c3;
void draw(t_cub c);
<ni$iali.are&
la declarare&
struct coord {
int x;
Structuri Structuri
int x;
int y;
float viteza;
}
struct coord poz_auto1 = {15, 37, 28.9};
dup declarare, acces/nd individual fiecare
membru
Alocarea memoriei&
se aloc membrii structurii -n ordine
se $ine cont de particularit$ile compilrii
Structuri Structuri
struct linie {
unsigned char culoare;
int lungime;
} lin1;
culoare
lungime
culoare
lungime
fr aliniere aliniere la adres par
0x100
0x101
0x10
0x100
0x101
0x10
0x10!
#pera$ii permise&
copiere ca tot unitar
accesarea membrilor
adresa variabilei tip structur
Structuri Structuri
adresa variabilei tip structur
*opiere ca tot unitar&
doar -ntre structuri de acelai tip
typedef struct {
Structuri Structuri
int lungime;
} t_linie;
t_linie linie1 = { RED, 7 };
t_linie linie2;
linie2 = linie1; /* linie2 = { RED, 7 } */
Accesarea membrilor&
se reali.ea. cu operatorul H - I
typedef struct {
Structuri Structuri
int lungime;
} t_linie;
void draw_line(int);
t_linie linie1;
linie1.culoare = GREEN;
draw_line(linie1.lungime);
Adresa unei variabile tip structur&
se ia cu operatorul adres &
membrii se pot accesa via pointer cu operatorul -1
Structuri Structuri
typedef struct {
int lungime;
} t_linie;
t_linie linie1 = { RED, 7 };
t_linie* ptr_linie = &linie1;
ptr_linie->culoare = BLUE; /* linie1 = { BLUE, 7 }*/
#xerciiul $2 #xerciiul $2
*ompunerea structurilor&
typedef struct {
int x, y;
} coord;
typedef struct {
Structuri Structuri
typedef struct {
int vit_x;
int vit_y;
} dinamica;
typedef struct {
coord pozitie;
dinamica miscare;
} masina;
masina m = { {3,5}, {17,6} };
m.pozitie.y = 8;
9tructuri compuse&
nu pot avea membri de tipul aceleai structuri
2recursie3
pot avea membri pointer la aceeai structur
Structuri Structuri
pot avea membri pointer la aceeai structur
util -n ca.ul construc$iei listelor -nln$uite
struct elem {
int valoare;
struct elem *next;
};
' ! 8
Bablouri de structuri&
struct linie {
int lungime;
};
Structuri Structuri
se adaug 1 byte
nefolosit la finalul
fiecrui element, pentru
};
struct linie tab_linii[10];
tab_linii[2].culoare = RED;
c lung c lung c lung c lung
tabJliniiC0D tabJliniiC1D tabJliniiCD tabJliniiC!D
fiecrui element, pentru
ca urmtoarea structur
s -nceap la adres par
3niunea este un tip de date definit de utili.ator, care
-ncapsulea. un numr de membri diveri, to$i
-mpr$ind acelai spa$iu de memorie.
3niuni 3niuni
Fol&
agregarea modurilor diferite de accesare ale aceluiai
6obiect7
+eclarare&
union <nume_uniune> {
<definitie_date>;
...
<definitie_date>;
3niuni 3niuni
<definitie_date>;
} <lista_var>;
nume_uniune: identificatorul uniuniiG poate fi omis, de obicei
c/nd declararea variabilelor urmea. la finalul declara$iei
lista_var: op$ional, se pot declara variabile de tipul uniunii
imediat la final
union word {
unsigned char b[2];
unsigned int w;
};
typedef union {
long int dWord;
struct {
short int dwMSB;
short int dwLSB;
3niuni 3niuni
,xemple&
union word w1;
w1.w = 0x6402;
if (w1.b[1]==0x64)...
short int dwLSB;
} w;
struct {
unsigned char byMSB;
unsigned char byMSBL;
unsigned char byLSBH;
unsigned char byLSB;
} b;
} u_Dword;
Alocarea memoriei&
to$i membrii sunt aloca$i -ncep/nd cu aceeai
adres
dimensiunea uniunii e dimensiunea celui mai
3niuni 3niuni
dimensiunea uniunii e dimensiunea celui mai
mare membru
union U {
unsigned char b;
short int w;
long int l;
}
b
4
0x100
0x101
0x10
0x10!
l
typedef union {
long int dWord;
struct {
short int dwMSB;
short int dwLSB;
3niuni 3niuni
Alocarea memoriei&
b-by5
4-d46S7
0x100
short int dwLSB;
} w;
struct {
unsigned char by0;
unsigned char by1;
unsigned char by2;
unsigned char by3;
} b;
} u_Dword;
4-d46S7
0x101
0x10
0x10!
d8ord
4-d49S7
b-by$
b-by%
b-by*
#xerciiul $: #xerciiul $:
C;mpul de bii este un tip special de date ce poate fi
definit doar -n cadrul unei structuri, ca membru.
Fol&
C;mpuri de bii C;mpuri de bii
Fol&
specificarea precis a dimensiunii -n bi$i a fiecrui membru
definirea de membri de dimensiuni mici, sau de
dimensiuni ce nu sunt multiplu de 1 bi$i
-mpacKetarea -ntr-un singur byte a mai multor membri
+eclarare&
struct <nume_struct> {
nume_tip nume_membru : NR_BII;
...
} <lista_var>;
nume_tip: tipul membrului L un tip -ntreg, cu sau fr semn
se recomand tipuri fr semn
NR_BII: numrul de bi$i care vor fi aloca$i membrului
struct hdd_ctrl {
unsigned ready:1;
unsigned error_occured:1;
unsigned disk_spinning:1;
,xemple&
unsigned write_protect:1;
unsigned head_loaded:1;
unsigned error_code:8;
unsigned track:9;
unsigned sector:5;
unsigned command:5;
}
tracM errJcode *M+ sector
KeadJloaded
writeJprotect
disMJspinning
errorJoccured
ready
typedef union {
unsigned char b;
struct {
unsigned b0:1;
byte message_status;
message_status.b = 0xFF;
,xemple&
unsigned b1:1;
unsigned b2:1;
unsigned b3:1;
unsigned b4:1;
unsigned b5:1;
unsigned b6:1;
unsigned b7:1;
} bit;
} byte;
message_status.bit.b3 = 1;
9unt utili.ate u.ual la&
descrierea registrelor de control%stare a
perifericelor
descrierea con$inutului telegramelor din diverse
descrierea con$inutului telegramelor din diverse
tipuri de transmisii seriale 2ex. *A=3
descrierea colec$iilor de statusuri bitwise
#xerciiul $< #xerciiul $<

Training C Ziua 3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Training C Ziua 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Programare Programare n limbajul C n limbajul C

S-ar putea să vă placă și