APA - POLUARE

Apa reprezint unul din factorii principali de mediu, care influeneaz profund biosfera i viaa social -
economic a planetei.
Apa reprezint componentul majoritar al materiei vii; mediul n care se desfoar principalele reacii ale
metabolismului; determin, n mare msur, fenomenele meteorologice, vremea i clima; contribuie la circuitul
materiei n natur; constituie un factor tehnologic indispensabil activitilor economice i sociale etc.
Apa sta la baza vietii si constituie componenta cea mai importanta a oricarui organism viu. n organismul
uman adult, apa reprezinta !" - #"$ din greutatea corpului %plasma saguina contine &"$ apa, tesutul nervos #"-
'"$, tesutul muscular #($, tesutul conjunctiv !"$, tesutul gras )"$*.
Apa este un mediu ideal pentru desfasurarea proceselor fiziologice din organism %absorbtia, transportul
substantelor, procesele metabolice, e+cretia*. ,ipsa apei in organismul uman timp de --( zile duce la deces. Apa
are o contributie importanta la mentinerea constantelor de baza ale organismului cum sunt. izotonia %echilibrul
presiunii osmotice*, izotermia %mentinerea echilibrului termic*, echilibrul acido-bazic. /mul consuma 0,( - ) , apa
de baut zilnic si circa -" , pentru nevoile igienice. urmeaza 1rup 23 0.) 4urse de apa 5irca &#,)$ din resursele
de apa ale pamantului se gaseste %sub forma de apa sarata* in mari si oceane si apro+. ),'$ este apa dulce %din care
jumatate este imobilizata in ghetari sau ape de adancime*.
n natura, apa ruleaza intr-un circuit neintrerupt. ntr-o prima faza, sub influenta caldurii soarelui, apa
e+istenta in apele de suprafata %mari, oceane, fluvii, rauri, lacuri* sau provenita din respiratia organismelor vegetale
se evapora in atmosfera sub forma de vapori, formand norii care sunt purtati de vant in zone mai reci unde prin
condensare cad pe pamant sub forma de precipitatii %ploaie, zapada, lapovita, grindina*. n functie de
permeabilitatea solului, apa se depoziteaza in straturile adanci ale pamantului formand apele subterane %in cazul
solului permeabil*, constituind a doua faza a circuitului apei, sau formeaza apele curgatoare %rauri, fluvii* care
alimenteaza alte ape curgatoare sau statatoare %mari, oceane si lacuri* - a treia faza a circuitului apei in natura.
1.Clasificarea Apelor
Apele meteorice sunt folosite in caz de necesitate e+trema %lipsa altor surse de apa*. 6rovin din precipitatii
%ploaie sau topirea zapezilor*. n momentul caderii pe suprafata pamantului, precipitatiile antreneaza diverse
impuritati %pulberi, germeni* si se impurifica prin absorbtia gazelor dintre care amintim amoniacul, hidrogenul
sulfurat, o+izi de sulf si azot. 5ompozitia apelor meteorice este determinata si de momentul colectarii lor %dupa o
seceta prelungita sau cu precipitatii bogate*, de continutul de pulberi, gaze, bacterii din atmosfera, de mijloacele de
colectare si e+ploatare. nainte de a ajunge la sol apa meteorica contine 7"--" mg8l substante minerale si organice a
caror natura depinde de regiune si de industria activa. 3u se recomanda ca apa de baut din cauza continutului de
germeni microbieni si a gustului fad prin sarurilor minerale.
Apele subterane exogene provin din infiltrarea precipitatiilor prin straturile solului si a apelor din
rauri8lacuri prin albiile lor, sau prin condensarea vaporilor de apa din aer si infiltrare. Apele endogene, minoritare,
sunt rezultate din condensarea vaporilor degajati de magmele aflate in profunzimea solului. 6ermeabilitatea solului
este un factor important pentru calitatea apei. n solurile cu permeabilitate redusa, cu mare eficienta de filtrare, apa
este purificata %este debarasata de impuritati* si se imbogateste in minerale. 9irect proportional cu adancimea
stratului de apa creste puritatea apei, iar calitatile fizice, chimice si organoleptice sunt superioare, gustul este mai
placut datorita mineralizarii corespunzatoare, temperatura adecvata. 4olurile cu permeabilitate crescuta duc la
formarea unor ape subterane poluate al caror consum provoaca boli hidrice %febra tifoida, dizenterie*.
9intre subterane, apele freatice sunt intalnite la adancimi functie de regiune, in terasele aluvionare ale raurilor, in
depuneri fluvio-glaciare si se formeaza prin infiltrarea apei deasupra primului strat impermeabil, fiind lipsite de
presiune. 4unt e+ploatate prin fantani cam intre ) si 0" m, adancime care piloteaza calitatea apei.
Apele de adancime se colecteaza deasupra straturilor impermeabile subiacente primului strat, intre doua
straturi impermeabile, cel inferior cu rol in acumularea apei, iar cel superior in protejarea ei. Au puritate ridicata
datorita adancimii si a izolarii fata de precipitatiile atmosferice si de apele subterane aflate deasupra lor. Au
proprietati chimice si fizice stabile, deseori sunt sub presiune. 5u cat adancimea apelor este mai mare, continutul
lor in o+igen scade, continutul de cloruri si bacterii este redus, sunt mai bogate in minerale %fier, mangan, calciu,
magneziu* si uneori gaze. 3u se recomanda ca apa de baut directa %prea mineralizate*, dar pot fi folosite pentru
incalzit, alimentarea bailor sau alte utilizari. 4unt indicate pentru aprovizionarea cu apa potabila a zonelor locuite,
dupa tratare.
Apele de suprafata se formeaza din precipitatiile atmosferice, din topirea zapezii si a ghetarilor si din
izvoare. Au o compozitie variabila care depinde de natura solului, de aportul de apa din alte surse, de mediu si de
poluarea din zona de acumulare. 5a ape de baut sunt inferioare, dar pot fi utile in sport si timp liber, piscicultura,
irigatii, producerea energiei electrice.
Apele curgatoare permanente sunt formate din paraie, rauri si fluvii. /bisnuita de a spala diferite obiecte
in apele curgatoare, scaldatul, aruncarea reziduurilor diverse, prezenta substantelor organice si a altor factori
poluanti altereaza calitatea lor. 3u pot fi folosite pentru baut decat in urma unei dezinfectii si purificari prealabile.
Apele statatoare sunt apele care se acumuleaza in depresiuni formand lacuri, mari si oceane. n principiu
sunt mai pure decat apele curgatoare, nefiind e+puse la fel de mult agentilor poluanti si pot fi protejate mai usor.
,acurile de acumulare pentru captari potabile necesita pregatire igienico-sanitara deosebita. pregatirea sanitara a
bazinului, indepartarea materiilor organice si a reziduurilor, a arborilor, arbustilor, ierburilor, e+cavarea tuturor
reziduurilor umane si animale, dezafectarea canalizarolor aferente. Apa marilor si oceanelor are in compozitie
apro+. 7,($ saruri, din care #'$ clorura de sodiu, apoi clorura de magneziu si altele. 3ecesita tratamente speciale
pentru desalinizare si folosire ca apa de baut.
2.Poluarea Apei
Poluarea apelor se refera la alterarea calitatilor fizice, chimice sau biologice ale acestora, produsa direct
sau indirect prin activitati umane, in urma careia apele devin improprii pentru folosirea normala, in scopurile in
care aceasta folosire era posibila inainte de a interveni alterarea.
Poluarea apelor subterane provine din reziduurile rezultate din activitatile umane. Acestea contamineaza
apele subterane cu substante organice dar si cu germeni, virusuri, paraziti creand risc de infectie; apele reziduale
industriale contin substante to+ice %reziduuri de petrol, fenoli, cianuri, acizi etc.* care se pot regasi in apele
subterane. 2eziduurile solide si semisolide rezultate din activitatile industriale sau gospodaresti, depozitarea
reziduurilor fecaloid-menajere, contribuie la poluarea apelor subterane prin continutul de substante nocive care se
infiltreaza in solurile permeabile. Apele reziduale si reziduurile provenite din agricultura %gunoi de grajd, pesticide,
nitrati*, pot cauza prin infiltrare poluarea cu substante organice, germeni microbieni in special in perioada de seceta
cand suprafata solului prezinta fisuri.
Poluarea apelor de suprafata provine din surse spontane si surse comunale. 4ursele spontane provoaca
infectarea apelor ca rezultat al neglijarii normelor de igiena in zonele populate. precipitatiile antreneaza substante
nocive in cursurile de apa. 9epozitarea improprie a reziduurilor menajere sau industriale poate cauza contaminarea
apelor de suprafata in urma inundatiilor sau a torentelor care transporta rezduurile in cursurile de apa. :n factor
insemnat de poluare spontana il constituie deversarea in circuitul natural a apelor de irigatie contaminate cu
pesticidele, ingrasamintele etc. 4ursele de poluare comunala se refera la apele fecaloid-menajere %cu o compozitie
crescuta de germeni patogeni, enterovirusuri, substante organice consumatoare de o+igen* si la apele reziduale
industriale cu continut ridicat de substante chimice, petroliere, pelicule uleioase, suspensii. 4e disting doua tipuri
de poluare a apelor de suprafata. poluari care modifica proprietatile fizice si organoleptice ale apei %prin substante
degradabile cu consum de o+igen, uleiuri, coloranti* si poluari care modifica proprietatile chimice sau biologice ale
apei %prin to+ice precum metalele grele, plumbul, cositorul, cuprul, zincul, fierul, antimoniul, cromul, sau prin
compusi organici nedegradabili sau greu degradabili precum pesticidele, detergentii, antibioticele, medicamentele,
sau inca prin ingrasaminte cu azot, fosfor, potasiu, insfarsit prin saruri anorganice de la mine de carbuni sau
sondele de petrol sau prin germeni microbieni, paraziti si virusuri*.
Autopurificarea apelor se refera la ansamblul proceselor autonome de natura fizico-chimica si biologica
care redau unei ape poluate din produsi organici sau minerali in suspensie ori in solutie, puritatea sa anterioara
poluarii
. Poluanti
Poluarea termala se refera la apa utilizata ca agent de racire in termocentrale clasice sau nucleare
%evacueaza circa )87 din energia produsa, numai 087 fiind transformata in travaliu util*. ;fluentii calzi pot afecta
viata acvatica prin temperatura in sine sau prin procesele chimice stimulate de temperatura ridicata. 6revenirea se
realizeaza prin masuri tehnice care micsoreaza gradientul de temperatura intre agentul de racire si bazinul de
deversare %receptor*.
Re!iduurile petroliere ajung in bazinele naturale prin deversarea apelor reziduale de la rafinariile de
petrol, ce pot contine petrol si derivate, acid sulfuric si sulfati alcalini %sulfatul de sodiu, hidrogen sulfurat*. 6estele
paraseste imediat zonele de categoria de poluare si %ma+ima*, dar organismele acvatice fi+ate %fito si
zooplanctonul* sunt distruse iremediabil. Autopurificarea este foarte lenta. 6rotectia apelor de suprafata se
realizeaza prin epurarea cat mai eficienta inainte de deversarea in bazinul natural folosind metode. fizico-chimice
%de e+emplu flotatia cu aer dizolvat permite indepartarea produselor petroliere in proportie de &"-&($, iar a
substantelor solide in suspensie in proportie de #($* si8sau biologice %iazuri artificiale, filtre biologice cu namol
activ dezvoltand flora microbiana petrol-o+idanta*.
"enolii %derivati hidro+ilati ai hidrocarburilor benzenice, cu gruparea /< legata direct de nucleu* apar in
apele reziduale de la distilarea carbunilor si a gudroanelor, din cocserii, din industria petrochimica. Afecteaza
calitatile organoleptice ale apei cu toate filtrele de purificare %dau gust de clor cauzat de produsii clor-fenol rezultati
din substituirea lesnicioasa a atomilor / cu 5l* si viata acvatica. 6urificarea specifica recurge la procedee de tratare
cu recuperarea fenolilor prin metode chimice sau cu distrugerea lor prin metode biologice %namol activ fenol-
o+idant*.
#etergentii clasici %sapunurile - saruri alcaline ale acizilor grasi superiori, tributare duritatii si aciditatii
apei* sau sintetici %mai eficienti si mai economici* ajung in apele de suprafata dinspre industria te+tila, din apele
menajere sau de pe urma insecticidelor8fungicidelor pe baza de detergenti utilizate in agricultura. 9incolo de
implicatiile organoleptice amintite mai sus sunt notate efecte to+ice care au favorizat aparitia carcinoamelor
gastrice in e+periment acut %soareci*. 9oza limita pentru pesti este de !,# mg8,. Autopurificarea este foarte lenta
%persista la mari distante de locul deversarii*. ;purarea recurge la flora microbiana eficienta in cazul sapunurilor,
dar deficitara in cazul produsilor sintetici traditionali care sunt degradati numai in proportie de )" - 7"$.
9etergentii sintetici de generatie noua sunt degradabili pana la &"$. 6rofila+ia poluarii cu detergenti recurge la
determinarea regulata a concentratiilor specifice in efluentii statiilor de epurare, in apele naturale si in reteaua de
distributie a apei potabile urmata de masuri drastice imediate %sistarea alimentarii cu apa* in cazul depasirilor
catastrofale, accidentale ale nivelelor de siguranta sau la corectarea performantei instalatiilor de epurare in cazurile
de deriva lenta a dozelor efective catre limitele superioare admise %specificate de e+ in 4=A4 07-)80&##*.
$ubstantele eutrofi!ante %nutritive* deversate involuntar in apele de suprafata pot conduce la proliferarea
e+cesiva a algelor cu afectarea utilitatii apei pentru utilizarea potabila sau industriala. ;utrofizantele curente sunt
azotul si fosforul provenind de la fertilizantele agricole pe baza de azot sau de la detergentii fosforici. ;utrofizarea
creaza dificultati tehnice majore pentru instalatiile de tratare furnizoare de apa potabila pe care o imbogatesc cu
materii organice solubile ce ii afecteaza calitatile organoleptice. 6reventia recurge la instituirea zonelor de protectie
sanitara a cursurilor si rezervoarelor de apa aferente instalatiilor de tratare pentru apa potabila.
Re!iduurile celulo!ice sunt obisnuite in vecinatatea industriilor de celuloza si hartie. / fabrica mare de
celuloza consuma apa echivalenta unui oras de !" """ de locuitori, o productie zilnica de 0"" de tone conducand la
o incarcatura poluanta echivalenta cu apa menajera a unui oras de ("" """ de locuitori. 6oluantii comuni sunt
geluri celulozice bogate in lignina, zaharuri si mai putin acidul acetic, acidul formic, grasimile si cerurile; sunt inca
mentionate lesiile sulfitice, colorantii, fibrele de celuloza. Autopurificarea este eficienta la concentratii moderate.
;fecte nocive se e+ercita asupra organismelor acvatice. 2iscurile pentru sanatate decurg din prezenta unor germeni
precum >lebsiella ce se hraneste cu carbohidrati acvatici si poate produce infectii ale tractului respirator superior.
;purarea decurge la decantarea prin coagulare si la procedee biologice cu biofiltre sau namol activ insotit de aerare
puternica.
%itratii provin de la fertilizarea agricola naturala sau cu ingrasaminte sintetice azotoase. 9in sol nitratii
ajung in apele subterane si de suprafata si mai departe in produse agricole si alimente. ?ethemoglobinemia
%cianoza infantila. fierul din hemoglobina trece de la valenta ) la 7 facand-o inapta pentru transportul o+igenului;
tesuturile devin violete* a fost raportata la sugari alimentati artificial cu lapte praf si apa poluata care intrunesc
circumstante favorabile %flora intestinala specifica reducerii ionului nitrat in nitrit*. 6rofila+ia consta in
supravegherea continutului in nitrati a fantanilor, reglementarea utilizarii si depozitarii ingrasamintelor animale
sintetice.
Plumbul ajunge in apa de la aceleasi surse care il resapeaza in aer %vezi igiena aerului* precum industriile
e+tractive si prelucratoare de minereuri neferoase, gazele de esapament, insecticidele, ambalajele, ceramicile,
portelanurile. ;pidemii majore de saturnism hidric %asociind gingivita, colici, anemie, aparitia de hematii cu
granulatii bazofile in sange* au fost raportate la ,eipzig - 0&7" sau in 4cotia - anii @#". 6revenirea instituie masuri
severe adresate industriilor producatoare, generalizarea benzinelor fara plumb, retragerea insecticidelor pe baza de
arseniat de plumb, limitarea materialelor pe baza de plumb in uzul casnic.
&ercurul in apa are surse industriale similare. ?etil-mercurul patrunde in lantul alimentar prin intermediul
plantelor acvatice si pestilor. 4e depoziteaza %se elimina lent in #" de zile* cu precadere in creier, hematii, par,
rinichi si ficat cu actiune to+ica mai mare la fat decat la mama %se citeaza into+icatia noului-nascut ca paralizie
cerebrala spasmodica*. ,a adulti se noteaza tulburari la nivel cerebral %ata+ie - lipsa de coordonare a miscarilor
voluntare, dizartrie - tulburari de vorbire, hipoacuzie, tremuraturi, reducerea campului vizual, tulburari de
sensibilitate*, precum si tulburari vegetative. 6reventia adreseaza in special statiile de neutralizare %epurare* de la
nivelul industriilor deoarece tratamentele curente pentru apa potabila nu retin decat in mica masura compusii de
mercur. :nele organisme acvatice %alge* prezinta mercur-tropisme %atractie pentru mercur* si pot fi utilizate ca
filtre biologice.
Cadmiul provine din industriile chimice si metalurgice, minerit, rafinarea minereurilor, ingrasamintele
fosfatice folosite in agricultura, motoarele diesel, conductele de apa galvanizate sau de cupru. Afecteaza rinichii,
atrage leziuni grave ale tesutului osos. 6reventia instituie masuri severe adresate industriilor producatoare pentru
retinerea sau neutralizarea cadmiului prin instalatii adecvate de epurare.
Arsenicul provine din industria carbunelui, din termocentrale, topirea minereurilor, fungicidele folosite in
agricultura. ;+punerea la arsenic conduce la hiperAeratoza, hiperpigmentatie si cancer de piele. 6rofila+ia impune
masuri stricte de mentinere a arsenicului in produsele consumate sub limita admisa.
Pesticidele folosite in agricultura afecteaza sursele de apa atunci cand terenurile tratate cu pesticide sunt
spalate de ape care deverseaza in circuitul natural %la suprafata sau adancime*. Afecteaza viata acvatica, are efecte
mutagene, teratogene si cancerigene. 6entru evitarea poluarii cu pesticide se impune folosirea rationala in
terenurile de cultura %daca nu pot fi evitate* si protectia sanitara a surselor de apa.
A!bestul provine din industriile de e+tractie si de prelucrare pe baza de azbest; gravitatea contaminarii
aerului sau apei cu fibre de azbest depinde de finetea fibrei. fibrele cu diametre sub 7 microni si lungimi intre 00"-
)"" microni dau riscuri ma+ime de azbestoza %o inflamatie cronica a parenchimului pulmonar*. 4tudiile
epidemiologice au constatat asociatii intre azbest si cancerul pulmonar, dar la concentratii net superioare celor
prezente in mod curent in apa de baut. 5?A-urile %concentratiile ma+ime admisibile* pentru azbest in apa sunt inca
asteptate, dar /rdinul nr. 0"'8)""( al ministrului mediului si gospodaririi apelor stabileste deja tehnicile privind
determinarea dozei de azbest in apa potabila %mg8,*. 6reventia adreseaza in principal industria de e+tractie si
prelucrare, prin norme tehnice privind emisiile in aer si apele reziduale; azbocimentul a fost deja retras ca material
pentru conductele de apa. n unele tari utilizarea azbestului a fost pur si simplu interzisa %precum aceea a
mercurului*.
'idrocarburile aromatice policiclice %<A6* sunt cancerigene si ajung in apa din industria petroliera, din
apele reziduale menajere %urina si fecale*, apele de spalare a asfalturilor si bitumurilor, din funinginea de la arderea
combustibililor industriali, din vopsirea sau tratarea conductelor de apa cu gudron, bitum, smoala. / idee despre
nivelul 5?A-ului specific se poate obtine e+aminand concentratia <A6 in apele subterane %0-0"mg8cm7* fata de
apele de suprafata curate sau putin impurificate %0"-(" mg8cm7* sau fata de apele de suprafata puternic
impurificate %0""-0""" mg8cm7*. ;ficacitatea instalatiilor de tratare a apelor de suprafata in retinerea <A6 este
cuprinsa intre 7" si ''$. 6rezenta <A6 in apa de baut, in aerul inhalat si in produsele alimentare trebuie prevenita
prin toate mijloacele posibile. 4e considera ca substantele cancerigene din apa nu prezinta pericol atunci cand nu
depasesc concentratia inerenta %de origine endogena* de 0-0" micrograme8cm7.
Radionucli!ii in apa provin din depozite minerale naturale, din depunerile de aerosoli radioactivi pe
suprafata apelor, din evacuari de substante radioactive in mediu de catre reactorii nucleari si industrii similare, din
utilizarile in scop diagnostic, terapeutic, stiintific. ;fectele asupra sanatatii sunt dependente de tipul %radiatiile alfa
si beta au mare putere de ionizare si produc iradiere interna in cazul apei*, doza si timpul de actiune biologica %de
la ingerare pana la eliminare* al radionuclidului. /rganele cele mai radiosensibile sunt gonadele, organele
hepatopoietice, pielea, mucoasa intestinala, cristalinul.
$trontiul %&"4* de e+emplu emite radiatii beta, are o perioada de injumatatire lunga, se concentreaza in
tesutul osos, este to+ic pentru celulele osoase si organele hematopoietice si provoaca tumori, leucemii, anemii.
5?A-ul in apa %in micro5i8cm7* este in os de 7+0"-' si in plaman de 7+0"-! %3ormele republicane de
radioprotectie - 0&#!*.
6revenirea poluarii radioactive a apei pe timp de pace se bazeaza pe alegerea surselor de aprovizionare cu
nivelul cel mai scazut posibil, controlul strict al deversarilor de agenti de racire de la reactorii nucleari, depozitarea
si inactivarea reziduurilor radioactive cat mai aproape de locul lor de producere. 3u e+ista procedee de purificare
eficace decat in cazul unei contaminari minimale cu substante radioactive.
(.Potabilitate
5onditiile de potabilitate a apei se bazeaza pe recomandarile /?4 si pe norme internationale de
potabilitate.
Conditiile organoleptice sunt gustul %legat de continutul in elemente minerale si gaze dizolvate* si mirosul
%generat de continut e+cesiv in elemente poluante*.
Conditiile fi!ice se refera la temperatura %#-0( grade 5elsius optima*, turbiditate %turbulenta produsa de
substantele insolubile*, culoare %data de substantele dizolvate*, conductibilitate electrica %data de gradul de
mineralizare*, radioactivitate.
Conditiile c)imice reflecta prezenta .
substantelor nocive . nitratii - 5?A %in mg8dm7* -( ; plumbul - 5?A ","( ; mercurul - ",""0 ; cadmiul - ","( ;
arsenul - ","( ; pesticide - ","""0 ; fluorul - 0,) ; cromul - ","( ; cianurile - ","0 ; bariul - 0," ; seleniul - ","0 ;
detergenti - ",)-",( ; a substantelor indezirabile %non-nocive dar care modifica indezirabil caracterele
organoleptice* ; se mentioneaza calciul admis pana la 0"" mg8dm7 si e+ceptional 0'" mg8dm7, cuprul ","(
admis8",0 e+ceptional; duritatea totala ma+im admisa are )" de grade %data de calciu si magneziu*; fierul - ",08",7;
magneziul - ("8'"; zincul (8#* ; a substantelor indicatoare de poluare %ilustrative sunt amoniacul cu admis " si
e+ceptional ( mg8dm7; nitriti cu "8",7 - ambele pentru apele subterane pana la !" m adancime.
Conditiile bacteriologice se refera la germenii mezofili %proprii omului si animalelor cu sange cald*, a
celor coliformi %prezenti in fecalele omului si animalelor cu sange cald*, a enterococilor %in fecale dar in numar
inferior coliformilor*, a germenilor sulfito-reductori %spori cu viabilitate foarte mare in apa, sunt rezistenti la clor*
si a bacteriofagilor enterici %indica de asemenea poluarea fecala*.
Conditiile biologice se refera la prezenta organismelor oligosaprobe %caracteristice apelor curate.
diatomeele, algele, crustaceele, molustele*, polisaprobe %ape poluate. protozoare, ciliatele, flagelatele, viermii
tubifizici* sau mezosaprobe %intermediare intre grupele de mai sus*. 6entru a fi potabila apa trebuie sa
indeplineasca # conditii biologice, dintre care. absenta organismelor vizibile cu ochiul liber, absenta organismelor
proprii apelor poluate, absenta oualor si larvelor de paraziti, absenta triptonului de poluare format din resturi
fecaloide sau industriale.
Clorarea se refera la procedura, generalizata acum, de dezinfectare cu clor sau substante clorigene a apei
potabile; dozele la clorare sunt substantial sporite in cazul apelor curate dar nepotabile %piscine, bazine*. 4e
utilizeaza clorul gazos, cloraminele %folosite din 0&0"*, hipocloritul de calciu ce se gaseste in comert sub forma de
pastile pentru clorarea fantanilor, bio+idul de clor. 4e mai utilizeaza pentru dezinfectia chimica iodul, bromul,
permanganatul de potasiu. 9ezinfectia fizica recurge la distilare, fierbere, radiatii ultraviolete, radiatii ionizante,
ultrasunete.
4upravegherea sanitara a aprovizionarii cu apa este reglementata de ,egea nr. 0"#80&&!, ,egea nr.
0&-8)""7, precum si prin <12 nr. 0"080&&#.
U%*+ER$*,A,EA -$,E"A% CEL &ARE.
$UCEA+A
"ACUL,A,EA #E *%/*%ER*E AL*&E%,ARA
POLUAREA APE*
$tudenta0 &erticaru Renata
CEPA ** # An *+
211
2ibliografie
0.Baharia lie 5., 4tudii de ecologie. nfulenta poluarii chimice
asupra covorului vegetal din 2omania, ;ditura ;conomica,
Cucuresti, 0&&&.
). =ufescu Dictor, ;cologia si activitatea umana, ;ditura
Albatros, Cucuresti, 0&'0.

7. http.88ro.EiAipedia.org8EiAi86oluareaFapei
-. EEE.scribd.ro