Sunteți pe pagina 1din 8

RINCIPALELE CARACTERISTICI ALE SISTEMULUI NORDIC

Incepand cu perioada anilor 1980 si bazat pe rezultatele unui numr de studii comparative de
state ale bunstrii conceptul de Model Nordic sau Scandinav sau Tipul de regim al bunastarii a
intrat cu succes in vocabularele noastre ie prin cel al organiza iilor interna ionale! al savantilor sau
mass media care cuprind rile nordice" #entru cea mai mare parte conceptul are o conota ie
pozitiv! dar nu $ntotdeauna! aceasta iind dependent de conte%t i oc&ii observatorului" Neo'
liberalii si vec&ii mar%isti par s $mprt easc o parere sceptic! in timp ce social democratii mai
optimisti dec(t ma)oritatea deinesc o parere puternic pozitiva" *e apt! mul i social'democra i
Nordici vor pretinde c este modelul lor dar din perspectiva istorica aceasta e%plicatie este prea
simplista" In rile Nordice notiunea este $n general pozitiv $ncrcata pana la e%tentul $n care
partidele politice au concurat pentru conceptul de proprietate a unui el de sistem politic i stat al
bunstrii in care aceasta notiune este vzuta sa desemneze" +onceptul este larg! vag si ambiguos
dar este o reerin util pentru observatorii de tipul democra iilor bunastarii orientate spre pia , cf
Leibfried &Mau 2008-" *ar! de asemenea! putem observa ca statele .uropene ale bunastarii par a
i pe o pist de $nv are reciproc $n special $n domeniul amiliei i a politicilor pie ei muncii
,Borras&acobsso! 200"#" Modelul statelor .uropene ale bunastarii devin tot mai combinate ,+o%
/0001 c 2bra&amson /00/-" Totu i sunt cativa 3dizidenti4 ,5ingen 1991- academici care ar spune
c nu e%ist nici un concept! cum ar i modelul Nordic si ca sistemele politice sau statele
bunastarii pur i simplu nu se impart $n tipuri"
Noi olosim alternativ conceptele de Scandinav si Statele Nordice ale bunastarii sau
Scandinav si Modelul Nordic al bunastarii" 2mbele concepte sunt olosite in lucrri de
reerin6" In termeni geograici! Scandinav mai propriu ar i peninsula muntoasa a Norvegiei i
Suediei in timp ce Nordic cuprinde *anemarca! 7inlanda si Islanda de asemenea" *in
considerente istorice! institutionale! culturale si politice ,Nordic regional politic! cooperare
institutionalizata inca din anii 1980! e%" crearea unui pasaport unional! o pia Nordic liber a
muncii si o uniune sociala- noi olosim alternativ conceptele de Scandinav si Nordic ,c
9ilson /008-" In ceea ce prive te Statele bunastarii sau Modelele bunastarii pentru cele cinci
tari! cu unele e%cep ii pentru Islanda! $mprt esc! de asemenea o serie de caracteristici cum vor i
e%plicate $n te%t" *ac noi acceptm no iunea de model Nordic al bunstarii! rezultatele analitice ale
unei literaturi compre&ensive pot i rezumate $n trei declara ii principale:
STATALITATE
Modelul Nordic al bunastarii este bazat pe o prevalenta e%tins a statului $n acordurile de
bunstare" Statalitatea tarilor Scandinave are radacini istorice indelungate si relatia dintre stat si
popor poate i considerat str(ns i pozitiv" Implica ia nu este c statul trimite""" ploaie i soare
de sus ,Mar$ %&8'2# &()(* &8)+&88- dar mai degrab c statul secolului /0 nu a ost un aparat
coercitiv de opresiune $n m(inile claselor dominante" Mai degrab s'a dezvoltat ca un c(mp pa nic
de lupt a dieritelor clase presupun(nd o unc ie important ca o modalitate prin care societatea
poate i reormata,,or-i &()8*"8-" Statalitatea presupune inluen a slab a structurilor
intermediare ,biserica! organiza iile de voluntariat! etc"- dar include elemente relativ puternice de
cet enie sociala i institu ii relativ uniorme i integrate" +ompromisul clasei sociale a ost un
element important $n crearea tipului Scandinav de stat al bunstrii ,./ora &(80-" 5olul statului este
vzut $n serviciile publice e%tinse si ocuparea or ei de munc publice! i $n multe impozitari bazate
pe sc&eme de a)utor social" Trebuie de amintit! totu;i! ca serviciile sociale sunt $n mare parte
organizate la nivel local de numeroase municipalit i mici care ac interactiunea dintre cei care iau
decizii i poporul care este mai cur (nd intim i intensiv" *ierenta dintre public si privat! a ost at(t
de importanta in multe dezbateri din tarile 2nglo'2mericane iar in tarile Scandinave de importanta
minora" *e e%emplu! pana de curand a ost considerat legal pentru stat sa colecteze si sa publice
ar&ive ale cet enilor" Nu din intamplare Suedia si 7inlanda au cele mai vec&i statistici din lume ale
popula iei , A//ard1 &(80*&&&-"
UNI2ERSALITATE
In tarile Nordice principiul drepturilor sociale universale este e%tins la intreaga populatie" Serviciile
i presta iile $n numerar nu sunt orientate doar spre cei cu mi)loace sarace dar cuprind de asemenea
si clasele de mi)loc" #e scurt Toate beneiciile: sunt dependente i toate se vor sim i probabil
obligate s plteasc ,Es-i!3+A!derse! &((0* 2)+28-" +aracterul universalist al statului bunastarii
Scandinav a ost precedat de la ambele idei idealiste i pragmatice care au ost promovate i
implementate par ial! $n realizarea legisla iei sociale timpurii $n anii de $nainte i dup $nceputul
secolului al /0'lea" In primul rand! progaramele de securitate sociala au ost initiate la momentul de
modernizare politic i economic ale tarilor Scandinave si ideea de universalitate a ost cel putin
un element latent al proiectului de construire a na iunii " <n al doilea r(nd! ansele de via similare
ale agricultorilor sraci i lucrtorilor sraci au contribuit la recunoa terea de riscuri similare i a
drepturilor sociale: 7iecarea cetatean este potential e%pus la anumite riscuri" In al treilea rand!
indeosebi dupa al doilea razboi mondial a e%istat tendin e puternice pentru a evita e%cluderea
persoanelor cu mi)loace srace $n Scandinavia" Si intr'un inal! a e%istat o tendinta oarte pragmatica
pentru a diminua costurile administrative prin avorizarea sc&emelor universale $n loc de mi)loacele
de testare e%tinse, =i/da/ a!d ,u4!/e 200'555#5
E6ALITATE
Mo tenirea istoric a rilor nordice este aceea a unei clase destul de mici! venit si dierente
de gen" Traseul Scandinavian spre structura claselor moderne a ost pavat cu pozi ia puternic a
rnimii! slabirea pozitiei a proprietatrilor de pamant! i accesul pa nic i destul de u or al clasei
muncitoare la sistemul parlamentar i a negocierilor de pe pia a or ei de munc" 2ceasta mostenire
este vazuta in dierente de venituri mici si ine%istenta saraciei ,Ri!3e! si Uusi1a/o &((2-" Mai mult
dec(t at(t! Scandinavia este renumita pentru dieren ele mici de gen" +and municipalit ile
$mprt esc o mare parte a responsabilit ilor pentru $ngri)irea copiilor! $ngri)irea persoanelor $n
v(rst si cu &andicap! i c (nd apoi ratele de anga)are a emeilor sunt mari! dierentele de gen )oaca
un rol mai putin important in tarile Nordice dec(t $n alte pr i ale lumii avansate ,vezi
Sai!sbur7&(((8 Le9is &((2#" 2v(nd $n vedere beneiciile relativ ridicate! serviciile publice e%tinse
i pozi ia bun a emeilor pe pia a or ei de munc! a ost oarecum ironic subliniat aptul c brba ii
scandinavi sunt emancipati din tirania pie ei or ei de munc i emeile scandinave sunt
emancipate din tirania amiliei, A/es1a/o si ./ora &(("* '"+''#"
Argumentul cu privire la existen a unui tip special de stat al bunstrii n rile nordice
presupune o analiz a condi iilor sale istorice. Aceasta analiza se face n partea doua de jos.
Scopul nostru este de a arta, dintr-o perspectiv comparativ, cum statul Nordic al bunstrii a
aprut i a devenit n special nfloritor n cele patru decenii de dup al Doilea zboi !ondial
"paragraful trei, pentru o analiza mai detaliata vezi de asemenea tari cu istorii individuale#. Dup
care, n anii $%%& i '&&& au existat sc(imbri importante n condi iile de baz ale acordului de
bunstare aproape n toate tarile avansate. )n paragraful patru si cinci vom ncerca s analizm
modul n care rile nordice au reu it s men in starea lor sociala n valurile mari ale globalizrii
i de integrare *uropeana, i confruntarea cu provocrile de sc(imbare a structurilor de clas i
discursuri ideologice. +n cele din urm, vom discuta pe scurt lec ii i perspectivele istoriei noastre
i vom situa , modelul Nordic- contemporan n limitele geografice de cercetare comparativa ale
statului bunstrii i posibilitatea actual , de-globalizare-.
CONDITIILE DE CREARE A MODELULUI NORDIC
Traseul Scandinav
Trei actori sunt de importanta ma)ora in caracterizarea traseului Scandinav a unui proces
pasnic de sc&imbari generale ale societatilor agrare semieudale spre societati aluente al statelor
bunastarii" Traseul Scandinav nu a ost pavat cu revolutii burg&eze precum in Marea >ritanie si
7ranta sau de reactii conservatoare culminand in ascism precum in ?ermania! sau de revolutii ale
taranilor care a dus la communism precum in 5usia ,Moore &((0-" 2ceste trei transormari sunt:
#ozitia tot mai puternica a taranilor in decursul perioadei pre'industriale care a ost
cone%ata cu aceasta
Slabirea pozitiei proprietarilor de pamant ,mosierilor- si a puterii aristocratice ca urmare a
crizelor domestice si conlictelor internationale care au completat Scadinavia
2 devenit o zon perieric din punct de vedere economic i politic , A/es1a/o &(80: &&+&2*
A/es1a/o a!d ,u4!/e &(8)#5
@ caracteristic unic in ormarea clasei Scandinave a ost cre terea clasei de rani
independen i ca urmare a individualizarii agriculturii ,cresterea proprietatii taranesti! momente
ane%ate , vezi @sterud 19A8: 11B'181-- si o oarte pasnica revolutie agrara ,de transormare a
agriculturii comerciale! pentru o economie de pia i utilizarea de noi metode agricole-"
*ezvoltarea gospodariei amiliei ca unitate de baz $n agricultur a ost dierita comparaiv cu
cele mai multe tari din .uropa de Cest ,scar larg a agriculturii comerciale- i cea mai mare
parte a .uropei de .st ,conace mari cu obliga ii cvasi'eudale pentru rnime- ,vezi
5uesc&ememeDer 199/: 8B'98-" Individualizarea agriculturii a ost o interven ie din partea
autoritatii regale i a insemnat slbirea pozi iei nobilimii! care treptat s'a transormat $ntr'o elit
urban i birocratica" +liva)ul ,separarea- dintre clasa superioar urbana i rnime a ost
important $n ormarea identit ii rne ti i cre terea mi crilor sociale i a partidelor agrare
,@lson 1990-"
Slbirea pozi iei nobilimii a ost! de asemenea! legata de prbu irea Imperiului Suedez i $n
perioada primelor decenii ale secolului al EIE'lea rile Nordice au devenit o zon perieric $n
e%pansiunea economiei a lumii capitaliste ,Fallerstein 1980: /0B'//G-" Industrializarea timpurie din
Scandinavia a ost bazata pe succesul industriilor de e%port" *istribu ia spa ial a acestor industrii a
ost considerabil i ara aparitie a cartierelor marginase" #rin urmare! la $nceputul mi crii
muncitore ti a constat din muncitori industriali i un proletariat rural" Ha $nceputul perioadei
partidelor de mas! Scandinavia a devenit dominat de trei structuri polare ale clasei: clasa urbana
superioar! clasa muncitoare i ranii" In lipsa unor cliva)e etnice i religioase! structura partidului
Nordic a ost pentru un timp dominata de acesti trei poli ,5oIIan et al" 19A0: 1/0'1/G1 vezi de
asemenea 7lora 1999-"
+re terea economic i transormarea structural
7inlanda cu rzboiul ei civil acerb din 1918 i cu dezvoltarea ei economic i structural mai
$nt(rziat! mai dezec&ilibrat i mai brusc oarecum! dier de *anemarca! Norvegia i Suedia dar!
per ansamblu dezvoltarea economic $n rile Nordice a ost oarte rapid i din anii 18A0 toate cele
patru ri Scandinave au apar inut celor mai rapide economii dezvoltate din .uropa" *anemarca cu
agricultura industrializat a a)uns la #I>'ul! nivelului mediu .uropean $nainte de primul rzboi
mondial" Norvegia cu livrrile ei maritime i Suedia cu industriile sale versatile au a)uns la acela i
nivel p(n $n anii 1980" <n sc&imb dezvoltarea 7inlandei nu a ost at(t de e%pansiv" #erorman a
economic a 7inlandei nu a ost oarte stabil din cauza cre terii mari a popula iei! unilateralitatea
economiei i eectele grave ale celui de al doilea rzboi mondial" *ar! $n deceniile de dup rzboi!
7inlanda a apar inut celor mai rapide economii dezvoltate din .uropa i a a)uns la nivelul Scandinav
ridicat $n anii 1980" *e atunci! toate rile Scandinave au ost printre cele mai bogate ri din lume"
<n *anemarca i $n Suedia! modelul de transormare de la agricultur la industrie i servicii a avut
trasaturi comune cu industrializarea timpurie a .uropei" In perioada interbelic! dezvoltarea
industriei a ost mai rapid dec(t cea a serviciilor" 2tunci c(nd serviciile de asemenea s'au e%tins!
dup cel de al doilea rzboi mondial! ponderea popula iei ocupate $n agricultur a ost sub o treime
$n *anemarca! Norvegia i Suedia" 7inlanda a ost $n $nt(rziere cu )umtatate din popula ie
economic activ care lucra $n agricultur la s(r itul anilor 1900" *up care dezvoltarea structural
a 7inlandei a ost neobi nuit de vast i robusta" <n decursul anilor 19G0 i 19A0! 7inlanda a
apar inut rilor $n care e%pansiunea sectorului secundar i ter iar a ost simultan i structura social
a ost una dintre cele mai rapide sc&imbari din .uropa ,A/es1a/o&(80* &"+;(8 A/es1a/o si
,u4!/e&(8)* &;+&8#5
Hupta pasnica si democratica a claselor J #olitica de consens
+lasa muncitoare in crestere ca si taranimea a ost considerata parte a miscarilor sociale si prin
urmare ascendenta lor spre politicile Nordice a devenit din perspectiva .uropeana! destul de usoara
c&iar daca au ost cateva opozitii de sus" *e la revolu ia agricol $ncoace a ost de asemenea o
atitudine pozitiv pe scar larg a interven iei statului! i acordurile de protec ie agricola au devenit
par ial prototipuri aparte eectul compromisurilor mari politice i a pie ei or ei de munc ,+astles
19A8: 10'181 2llardt 1980:1A/! 5ot&stein 199/-"
Modelul nordic este $n mod normal! identiicat prin reerire la caracteristicile institu iilor
statului bunstrii ,statalitate! universalitate- i rezultatele politicii sociale ,egalitate-" *ar se pare
adecvat s se adauge si un al treilea component important! i anume ormele de guvernare
democratic ' care se reer la modul $n ' sau prin procesul'care se iau deciziile politice" In acest
sens! perioada anilor 19B0 a reprezentat un moment de cotitur politic $n toate rile nordice! cu
compromisuri de clasa na ionale $ntre interesele sectorului industrial i agricol K primar! i $ntre
munc i capital! prin marile edera ii sindicale i asocia ii patronale" 2ceste compromisuri! de
asemenea! au a)uns s se relecte la nivel parlamentar i guvernamental! cu compromisuri politice
care au patruns printre partide! reprezent(nd dieritele clase sau interese economice" #e la s(r itul
anilor 19/0 *anemarca a ost $n runte! ac ionand cu o politic rol'model nu $n ultimul r(nd pentru
reormatorii sociali Suedezi ,NDstrLm 1989-" +u toate acestea! titlul cartii contemporane despre
Suedia a )urnalistului american MarMuis +&ilds: +alea de Mi)loc ,19BG- surprinde sc&imbarea de
drumuri a politicii Nordice $n perioada anilor 19B0" #olitica anilor 19B0 a a)uns s ie ormativa
pentru tipul de model Nordic e%istent astzi! de i aceste realizri la moment au rmas precare i
perierice dintr'o perspectiv european mai mare" Nn concept larg de model Nordic trebuie s
includ aspecte legate de orma democratica actuala de guvern sau de guvernare in rile nordice
evolu ia unui model speciic de solu ionare a conlictelor i crearea de legitimitate politic ca baz
de luare a deciziilor politice" 2cest model s'a dezvoltat pe o perioad lung de timp i este
caracterizat prin implicarea activ i participarea la diverse! adesea institu ionalizate moduri de
organiza ii ale societ ii civile $n procesele politice $nainte de luarea deciziilor $n mod ormal de
parlamente i guverne! cele mai multe $n special pronun ate prin rela ii triung&iulare $ntre guvern!
sindicate! asocia ii patronale sau organiza ii similare ca de e%emplu agricultur" 2cest sistem de
guvernare poate i etic&etat ca si guvernare consensual" rile Nordice sunt mici i unitare! care
ac luarea deciziilor mult mai u or dec (t $n statele mari ederale" In cazul dezvoltrii 7inlandei spre
o democra ie consensual a ost mai dramatica dec (t $n celelalte cazuri deoarece este o distan
lung $n politic i timp de la rzboiul civil din 1918 pana la cel mai puternic e%emplu de creare a
consensului $n timp de pace! politica Nordica reprezentata de ctre guvernul O+oali ia +urcubeuO'
cuprinzand prtidele de comuni ti social'democra i! liberali! i conservatori ' de la $nceputul anilor
1990! care a ost stabilita pentru a consolida economia 7inlandei i a statului bunstrii imediat
dup declinul economic dramatic par ial cauzat de destramarea Nniunii Sovietice i pierderea
brusc a comer ului e%terior substan ial" *emocra ii consensuale! este un termen care se potrive te
$n general dezvoltarii de la mi)locul anilor 19B0 i $n special din 1908" +onsensul a devenit un
element important al politicii Nordice par ial pentru simplul apt c guvernele de coali ie sunt
regula! mai ales $n *anemarca i 7inlanda i $n special pentru *anemarca! Norvegia i Suedia!
prevalenta minoritatilor in guvernele de coali ie" *in 1908 o ma)oritate din guvernele a acestor ri
au ost guverne minoritare" *anemarca este un campion mondial atunci c(nd vine vorba de guverne
minoritare" Tradi ia Nordica a ceea ce poate i numit parlamentarism negativ ' c guvernul nu
trebuie s ie pozitiv sau constructiv bazat pe o ma)oritate $n parlament i nici s ie instalat de ctre
o ma)oritate parlamentar' a cut apel $n mod logic la arta de a ace compromisuri politice: decizii
politice durabile cu greu pot i cute r ca partidele sa se consulte reciproc in avans! cre(nd
$ncredere reciproc! i r ca partidele guvernamentale sa se consulte cu partidele de opozi ie $n
orice moment" Stilul consensual al politicii Nordice i e%perien a responsabilit ilor parlamentare
i K sau guvernamentale multipartide pe termen lung este unul dintre motivele pentru care are mai
mult sens de a olosi ad)ectivul geograic Nordic! mai degrab dec(t' ca mul ii dintre colegii de
tiin e sociale care utilizeaza ad)ectivul politico'idiologic social democrat atunci c(nd utilizeaza
denumirea de model" @ e%cep ie par ial $n aceast imagine este Suedia! unde social'democra ii
pe tot parcursul secolului /0 au avut o pozi ie mai dominant! i $n care dezbaterile privind
principiile de reorme sociale par s i ost uneori mai polarizate ,HindbomP5ot&stein /0001 vezi
Ho%bo /00A si Hundberg /00B reeritor politica de pensii in Suedia-" Ha el trebuie de mentionat si
dezvoltarea cooperarii Nordice $n domeniul politicii sociale ' i consolidarea unei identit i nordice'
ca actori care avorizeaza dezvoltarea modelului Nordic ,bunstare-" *ezvoltarea cooperrii
ormale inter'scandinave $ntre parlamentari $ncepuse de)a din 190A" <n acest domeniu de politic!
prima din multele $nt(lniri periodice comune Scandinave top politico'administrative a avut loc la
+open&aga $n 1919" 7inlanda i Islanda s'au alturat acestor $nt(lniri $n 19/0! i $n conormitate cu
o privire de ansamblu urnizate de ctre =laus #etersen! au e%istat de'a lungul a 10 ani! astel de
reuniuni nordice ale actorilor de decizie politic social $nainte de +onven ia nordic privind
securitatea social care a ost decis $n 1988! dup $niin area +onsiliului Nordic din 198/ si care i'a
permis 7inlandei ,de ctre Nniunea Sovietic- s se alture $n 1988" 2ceste cresteri inaugurate au
sus inut cooperarea nordic pana $n prezent $n multe domenii de politici publice" Statistici sociale
Nordice comune! comparative i comparabile au ost $niin ate $n 190G" Nu $n ultimul r(nd aptul c
rile nordice au desc&is drumuri cooperrii regionale transna ionale! dup cel de al doilea rzboi
mondial care a avorizat maturizarea unui concept de OModel NordicO" i aceast cooperare s'a
dezvoltat $n ciuda a dieritelor orientri de politic e%tern ' dieren e $n general datorit e%perien ei
rzboiului i realit ile geopolitice $n timpul 5zboiului 5ece' variind de la aderarea la N2T@ $n
rile occidentale Nordice peste neutralitatea Suedez a unui pact de prietenie $ntre 7inlanda i
Nniunea Sovietic din nordul $ndeprtat" Se spune ceva despre aceast orta istorica de identitate
Nordica i orta de consolidare a relatiei care s'a dezvoltat at (t la nivel guvernamental cat i non'
guvernamental in decursul unei perioade de timp $nainte de rzboi! c o cooperare politic Nordica
ar putea i puternic institu ionalizata $n primii ani de dezvoltare a divizarii mentalitatii rzboiului
5ece i rela iilor interna ionale" *up s (r itul imperiului Sovietic! rile $nc se reer $n mod
dierit la N2T@ i N.! dar o identitate Nordica comuna predomin i este eliberata at (t $n Nordul
comun cat i $n alte oruri interna ionale" Nnitatea Nordica cu privire la problemele dreptului
omului! bunstrii i politic este adesea e%primat prin intermediul @NN i organiza iile
interna ionale" #erioada! $nc de la $nceputul anilor 19B0 poate i caracterizata $n ceea ce prive te
dezvoltarea statului bunstrii $n rile Nordice ca una din pia a intern a construirii consensului i
construirea identitatii Nordice comune" 2ceste dou elemente sunt piloni cruciali de concepere a
unui model Nordic"