CAP.

1 SCOPUL SI REGULILE DE BAZA ALE

PROCESULUI PENAL
Art. 1 Scopul procesului penal

Procesul penal are ca scop constatarea la timp si in mod
complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice
persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita
potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie
trasa la raspundere penala.
Procesul penal trebuie sa contribuie la apararea ordinii de
drept, la apararea persoanei, a drepturilor si libertatilor
acesteia, la prevenirea infractiunilor, precum si la educarea
cetatenilor in spiritul respectarii legilor.
Art. 2 Legalitatea si oficialitatea procesului penal

Procesul penal se desfasoara atat in cursul urmaririi
penale cat si in cursul judecatii, potrivit dispozitiilor prevazute
de lege.
Actele necesare desfasurarii procesului penal se
indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand prin lege se
dispune altfel.

Art. 3 Aflarea adevarului

In desfasurarea procesului penal trebuie sa se asigure
aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei,
precum si cu privire la persoana faptuitorului.
Art. 4 Rolul activ

Organele de urmarire penala si instantele de judecata
sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului
penal.

Art. Garantarea libertatii persoanei

In tot cursul procesului penal este garantata libertatea
persoanei.
!ici o persoana nu poate fi retinuta, arestata sau privata
de libertate in alt mod si nici nu poate fi supusa vreunei
forme de restrangere a libertatii decat in cazurile si conditiile
prevazute de lege.
"aca cel impotriva caruia s#a luat masura arestarii
preventive sau s#a dispus internarea medicala ori o masura
de restrangere a libertatii considera ca aceasta este ilegala,
are dreptul, in tot cursul procesului penal, sa se adreseze
instantei competente, potrivit legii.
Orice persoana care a fost, in cursul procesului penal,
privata de libertate sau careia i s#a restrans libertatea, ilegal
sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, in
conditiile prevazute de lege.
In tot cursul procesului penal, invinuitul sau inculpatul
arestat preventiv poate cere punerea in libertate provizorie,
sub control judiciar sau pe cautiune.
Art.
1
Respectarea demnitatii umane

Orice persoana care se afla in curs de urmarire penala
sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii
umane. $upunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu
cruzime, inumane ori degradante este pedepsita prin lege.
Art.
2
Prezumtia de nevinovatie

Orice persoana este considerata nevinovata pana la
stabilirea vinovatiei sale printr#o %otarare penala definitiva.

Art. & Garantarea dreptului de aparare
"reptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului
si celorlalte parti in tot cursul procesului penal.
In cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate
sa asigure partilor deplina e'ercitare a drepturilor procesuale
in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele
necesare in aparare.
Organele judiciare au obligatia sa#l incunostinteze, de
indata si mai inainte de a#l audia, pe invinuit sau pe inculpat
despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a
acesteia si sa#i asigure posibilitatea pregatirii si e'ercitarii
apararii.
Orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot
cursul procesului penal.
Organele judiciare au obligatia sa incunostinteze pe
invinuit sau inculpat, inainte de a i se lua prima declaratie,
despre dreptul de a fi asistat de un aparator, consemnandu#
se aceasta in procesul#verbal de ascultare. In conditiile si in
cazurile prevazute de lege, organele judiciare sunt obligate
sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a
invinuitului sau inculpatului, daca acesta nu are aparator
ales.

Art. ( Limba in care se desfasoara procesul penal
In procesul penal procedura judiciara se desfasoara in
limba romana.
In fata organelor judiciare se asigura partilor si altor
persoane c%emate in proces folosirea limbii materne, actele
procedurale intocmindu#se in limba romana.

Art. ) Folosirea limbii oficiale prin interpret
Partilor care nu vorbesc sau nu inteleg limba romana ori
nu se pot e'prima li se asigura, in mod gratuit, posibilitatea
de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi,
precum si dreptul de a pune concluzii in instanta, prin
interpret.
CAP. 2 ACTIUNEA PENALA SI ACTIUNEA CIVILA IN
PROCESUL PENAL
Sectiunea I Actiunea penala
Art. * Obiectul si exercitarea actiunii penale
Actiunea penala are ca obiect tragerea la raspundere
penala a persoanelor care au savarsit infractiuni.
Actiunea penala se pune in miscare prin actul de inculpare
prevazut de lege.
Actiunea penala se poate e'ercita in tot cursul procesului
penal.

Art. 1+ Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea
actiunii penale este impiedicata
Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a
fost pusa in miscare nu mai poate fi e'ercitata daca,
a- fapta nu e'ista.
b- fapta nu este prevazuta de legea penala.
b
1
- fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni.
c- fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat.
d- faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale
infractiunii.
e- e'ista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal
al faptei.
f- lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate,
autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta
conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in
miscare a actiunii penale.
g- a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului
sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are
calitatea de faptuitor.
%- a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s#au
impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea
plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
i- s#a dispus inlocuirea raspunderii penale.
i
1
- e'ista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege.
j- e'ista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce
efecte c%iar daca faptei definitiv judecate i s#ar da o alta
incadrare juridica.
In cazul prevazut la lit. f-, actiunea penala poate fi pusa in
miscare ulterior in conditii
legale.

Art. 11 Clasarea scoaterea de sub urmarire incetarea
urmaririi penale ac!itarea si incetarea procesului penal
/and se constata e'istenta vreunuia din cazurile
prevazute in Art. 1+,
1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea
organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune,
a- clasarea, cand nu e'ista invinuit in cauza.
b- scoaterea de sub urmarire, in cazurile prevazute in Art.
1+ lit. a- # e-, cand e'ista invinuit sau inculpat in cauza.
c- incetarea urmaririi penale, in cazurile prevazute in Art.
1+ lit. f- # %-, i01- si j-, cand e'ista invinuit sau inculpat in
cauza.
2. In cursul judecatii instanta pronunta,
a- ac%itarea in cazurile prevazute in Art. 1+ lit. a- # e-.
b- incetarea procesului penal in cazurile prevazute in Art.
1+ lit. f- # j-.

Art. 12 Sesizarea altor organe decat cele "udiciare
In cazurile aratate in Art. 1+ lit. b-, d- si e-, procurorul care
dispune clasarea sau scoaterea de sub urmarire, ori instanta
de judecata care pronunta ac%itarea, daca apreciaza ca
fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni altele decat cele
prevazute de legea penala, sesizeaza organul competent.

Art. 13 Continuarea procesului penal in caz de amnistie
prescriptie sau retragere a plangerii prealabile ori de
existenta a unei cauze de nepedepsire
In caz de amnistie, prescriptie sau retragere a plangerii
prealabile, precum si in cazul e'istentei unei cauze de
nepedepsire, invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea
procesului penal.
"aca se constata vreunul din cazurile prevazute in Art. 1+
lit. a- # e-, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire, iar
instanta de judecata pronunta ac%itarea.
"aca nu se constata vreunul dintre cazurile prevazute in
Art. 1+ alin. 1 lit. a- # e-, procurorul dispune incetarea
urmaririi penale, cu e'ceptia cazului prevazut in Art. 1+ alin.
1 lit. i-, iar instanta de judecata pronunta incetarea
procesului penal.
Sectiunea II Actiunea civila
Art. 14 Obiectul si exercitarea actiunii civile
Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila
a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.
Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale in cadrul
procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca
parte civila.
1epararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile,
a- in natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea
situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea
totala ori partiala a unui inscris si prin orice alt mijloc de
reparare.
b- prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care
repararea in natura nu este cu putinta.
"e asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru
folosul de care a fost lipsita partea civila.
Actiunea civila poate avea ca obiect si tragerea la
raspundere civila pentru repararea daunelor morale, potrivit
legii civile.

Art. 15 Constituirea ca parte civila
Persoana vatamata se poate constitui parte civila in
contra invinuitului sau inculpatului si persoanei responsabile
civilmente.
/onstituirea ca parte civila se poate face in cursul
urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana
la citirea actului de sesizare.
/alitatea de parte civila a persoanei care a suferit o
vatamare prin infractiune nu inlatura dreptul acestei
persoane de a participa in calitate de parte vatamata in
aceeasi cauza.
Actiunea civila este scutita de ta'a de timbru.
Art. 1& Partea responsabila civilmente
Introducerea in procesul penal a persoanei responsabile
civilmente poate avea loc, la cerere sau din oficiu, fie in
cursul urmaririi penale, fie in fata instantei de judecata pana
la citirea actului de sesizare.
Persoana responsabila civilmente poate interveni in
procesul penal pana la terminarea cercetarii judecatoresti la
prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in
momentul interventiei.
Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea
civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru
invinuit sau inculpat.

Art. 17 Eercitarea !in o"iciu a actiunii civile
Actiunea civila se porneste si se e'ercita si din oficiu,
cand cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de
e'ercitiu sau cu capacitate de e'ercitiu restransa.
In acest scop, organul de urmarire penala sau instanta de
judecata va cere persoanei vatamate ca, prin reprezentantul
sau legal, ori, dupa caz, persoanei care ii incuviinteaza
actele, sa prezinte situatia cu privire la intinderea pagubei
materiale si a daunelor morale, precum si date cu privire la
faptele prin care acestea au fost pricinuite.
Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra
repararii pagubei si a daunelor morale, c%iar daca persoana
vatamata nu este constituita parte civila.
Art. 1) Sustinerea actiunii civile de catre procuror
Procurorul poate sustine in fata instantei actiunea civila
pornita de persoana vatamata.
/and cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de
e'ercitiu sau cu capacitate de e'ercitiu restransa, procurorul,
cand participa la judecata, este obligat sa sustina interesele
civile ale acesteia, c%iar daca nu este constituita parte civila.

Art. 19 Actiunea a!resata instantei civile
Persoana vatamata care nu s#a constituit parte civila in
procesul penal poate introduce la instanta civila actiune
pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale
pricinuite prin infractiune.
2udecata in fata instantei civile se suspenda pana la
rezolvarea definitiva a cauzei penale.
"e asemenea, poate sa porneasca actiune in fata
instantei civile persoana vatamata care s#a constituit parte
civila sau pentru care s#a pornit din oficiu actiunea civila in
procesul penal, dar acesta a fost suspendat. In caz de
reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta
civila se suspenda.
Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei
civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se
adreseze organului de urmarire penala sau instantei de
judecata, daca punerea in miscare a actiunii penale a avut
loc ulterior sau procesul penal a fost reluat dupa
suspendare. Parasirea instantei civile nu poate avea loc
daca aceasta a pronuntat o %otarare c%iar nedefinitiva.

Art. 2+ Cazuri speciale de rezolvare a actiunii civile
Persoana vatamata constituita parte civila in procesul
penal poate sa porneasca actiune in fata instantei civile,
daca instanta penala, prin %otararea ramasa definitiva, a
lasat nesolutionata actiunea civila.
In cazurile in care actiunea civila a fost e'ercitata din
oficiu, daca se constata din probe noi ca paguba si daunele
morale nu au fost integral reparate, diferenta poate fi ceruta
pe calea unei actiuni la instanta civila.
"e asemenea, persoana vatamata se poate adresa cu
actiune la instanta civila pentru repararea pagubelor
materiale si a daunelor morale care s#au nascut ori s#au
descoperit dupa pronuntarea %otararii penale de prima
instanta.

Art. 21 #xercitarea actiunii civile de catre sau fata de
succesori
Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in
caz de deces al uneia din parti, introducandu#se in cauza
mostenitorii acesteia.
"aca una dintre parti este o persoana juridica, in caz de
reorganizare a acesteia se introduc in cauza succesorii in
drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc
in cauza lic%idatorii.

Art. 22 Autoritatea !otararii pe nale in civil si efectele
!otararii civile in penal
3otararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru
judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu
privire la e'istenta faptei, a persoanei care a savarsit#o si a
vinovatiei acesteia.
3otararea definitiva a instantei civile prin care a fost
solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat
in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu
privire la e'istenta faptei penale, a persoanei care a savarsit#
o si a vinovatiei acesteia.
Sectiunea III Partile in procesul penal
Art. 23 Inculpatul
Persoana impotriva careia s#a pus in miscare actiunea
penala este parte in procesul penal si se numeste inculpat.

Art. 24 Alte parti in procesul penal
Persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare
fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul
penal, se numeste parte vatamata.
Persoana vatamata care e'ercita actiunea civila in cadrul
procesului penal se numeste parte civila.
Persoana c%emata in procesul penal sa raspunda, potrivit
legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului
sau inculpatului, se numeste parte responsabila civilmente.
Mijloacele de prob n procesul penal
1.1. !o4iuni generale
n dreptul penal, informaiile pe care le furnizeaz o prob prin
coninutul su nu pot fi administrate dect prin intermediul unor
mijloace prevzute de Codul de procedur penal, denumite
mijloace de prob.
Probele reprezinta acea categorie juridica ce consta n anumite
mprejurari, realitati, ntmplari -denumite generic elemente de
fapt- care servesc la aflarea adevarului si realizarea scopului
procesului penal, respectiv constatarea la timp si n mod complet a
faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a
savrsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici
o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
Categorie juridica distincta, mijloacele de proba pot fi definite
ca fiind izvorul probei, adica acele mijloace care pun n evidenta
proba prin care pot fi constatate elementele de fapt care pot servi
ca proba n procesul penal cestea fiind mijloace legale prin care
se administreaza probele, mijloacele de proba au, deci, menirea sa
descopere elementele de fapt care constituie probe.
sa cum remarca si literatura de specialitate, cele doua notiuni
trebuie delimitate ntotdeauna cu precizie. n nici un caz, o
mprejurare de fapt care conduce la o concluzie de vinovatie ori de
nevinovatie nu poate fi confundata cu mijlocul prin care o
asemenea mprejurare este cunoscuta sau demonstrata.
A.MIJLOACELE DE PROB ORALE
Cadrul mijloacelor de proba este e!pres prevazut n legea
procesual penala, iar la prima subcategorie, mijloacele de proba
orale, sunt enumerate"
#. declaratiile nvinuitului sau inculpatului$
%. declaratiile partii vatamate, partii civile si partii
responsabile civilmente$
&. declaratiile martorilor$
'. confruntarea$
(. prezentarea pentru recunoastere.
. Declara!iile n"inui!ului sau inculpa!ului
)ara ndoiala nvinuitul este figura centrala a procesului
penal, deoarece ntreaga activitate procesuala se desfasoara n
vederea dovedirii activitatii infractionale a acestuia si tragerii
acestuia la raspundere penala, dar acest aspect a fost mai bine
detaliat n cadrul Capitolului *+, ,C-P-.- /.01.*.**
P-,2-, acum nemaioprindu-ne pentru analizarea acestui
mijloc de proba oral prevazut de legea procesual penala.
#. Declara!iile par!ii "a!a$a!e% par!ii ci"ile si par!ii
responsabile ci"il$en!e
3olutionarea cauzelor penale nu este posibila fara stabilirea
cu e!actitate a situatiei de fapt si a mprejurarilor legate de situatia
faptuitorului. stfel, pe lnga declaratiile nvinuitului sau
inculpatului, la aflarea adevarului n cauza, o contributie
substantiala pot aduce si declaratiile celorlalte parti n procesul
penal, respectiv ale partii vatamate, partii civile si partii
responsabile civilmente.
n ntelesul legii, partea vatamata este persoana care a suferit
prin infractiune o vatamare fizica, materiala sau morala, daca
participa la procesul penal. Persoana vatamata care e!ercita
actiunea civila n cadrul procesului penal se numeste parte civila.
4upa cum este cunoscut, constituirea ca parte civila nu se poate
face dect n vederea repararii pagubelor pricinuite prin
infractiune. n conformitate cu prevederile legale, persoana
vatamata se poate constitui ca parte civila att mpotriva
nvinuitului sau inculpatului, ct ti mpotriva partii responsabile
civilmente, care potrivit legii procesual penale este persoana care
este c5emata n procesul penal, sa raspunda potrivit legii civile,
pentru pagubele pricinuite prin fapta nvinuitului sau inculpatului.
scultarea partii vatamate, partii civile si partii responsabile
civilmente reprezinta o obligatie a organului de cercetare penala.
vnd n vedere ca regulile stabilite pentru ascultarea
nvinuitului sau inculpatului se aplica n mod corespunzator si
acestor parti din procesul penal, ascultarea parcurge urmatoarele
etape"
#.verificarea identitatii si ascultarea cu privire la datele
personale
%. relatarea libera$
&. ascultarea dirijata sau adresarea de ntrebari si ascultarea
raspunsurilor.
4eclaratiile partii vatamate, partii civile si partii responsabile
civilmente se consemneaza pe coala de 5rtie netipizata.
&. Declara!iile $ar!orilor'
a. Persoanele care po! (i ascul!a!e ca $ar!ori)
Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo
mprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului n procesul
penal poate fi ascultata de organele judiciare n calitate de martor
6art. 78 C. proc. pen.9.
n principiu, orice persoana fizica fara deosebire de se!,
vrsta, religie, cetatenie, situatie sociala etc. care are cunostinta
despre vreo fapta sau mprejurare ce poate servi la aflarea
adevarului intr-o cauza penala, poate avea calitatea de martor.
4e la aceasta regula e!ista si e!ceptii. stfel, Codul de
procedura penala la art. 7: - 8% prevede anumite categorii de
persoane care nu pot fi ascultate ca martori dect dupa ndeplinirea
unor conditii. ceste categorii de persoane sunt urmatoarele"
a. Persoana obligata a pastra secretul profesional, nu poate fi
ascultata ca martor cu privire la faptele sau mprejurarile de care a
luat cunostinta n e!ercitiul profesiei, fara ncuviintarea persoanei
sau a organizatiei fata de care este obligata a pastra secretul 6art.7:
alin.# C.proc.pen.9$
Calitatea de martor are ntietate fata de cea de aparator cu
privire la faptele si mprejurarile pe care acesta le-a cunoscut
nainte de a deveni aparator sau reprezentant al vreunei dintre parti
6art. 7: alin. % C.proc. pen.9.
b. 3otul sau rudele apropiate ale nvinuitului sau inculpatului
nu sunt obligate sa depuna marturie 6art. 8; alin.# C. proc. pen.9.
<rganul judiciar, dupa ce a stabilit ca persoana ce urmeaza sa
fie ascultata ca martor este sot sau ruda apropiata cu nvinuitul sau
inculpatul, are obligatia sa-i aduca la cunostinta ca se poate abtine
sa dea declaratie 6art. 8; alin.% C. proc. pen.9. 4aca consimt sa dea
declaratie, li se aminteste ca se supun obligatiilor si drepturilor
legale ale martorilor.
c. Persoana care are calitatea de parte n procesul penal.
,imeni nu poate fi martor n propria sa cauza si n propriu
sau interes.
d. 0inorul pna la vrsta de #' ani.
0inorul poate fi ascultat ca martor. Pna la vrsta de #' ani
va fi ascultat n prezenta unuia dintre parinti ori a tutorelui sau a
persoanei careia i este ncredintat spre crestere si educare 6art. 8#
C. proc. pen.9.
n!oc$irea planului de ascul!are sau a c*es!ionarului)
planul sau c5estionarul se va a!a pe evenimentele la care persoana
respectiva a asistat sau despre care a luat cunostinta si care sunt
necesare cercetarii ce se efectueaza.
s!abilirea $odului de ci!are% a !i$pului si locului
ascul!arii)
*nvitarea martorului la organele de cercetare penala se face
prin citatie scrisa, nota telefonica sau telegrafica, ori prin alte
asemenea mijloace.
<ricare ar fi modalitatea de c5emare a martorului, acestuia
trebuie sa i se comunice" locul, ora, ziua si anul cnd trebuie sa
prezinte, cu aratarea consecintelor legale n caz de neprezentare.
4eclaratiile martorului se consemneaza n scris pe formular
tipizat la persoana * singular de catre organul de cercetare penala.
Pe formularul tipizat al declaratiei se vor consemna numai
relatarile care au legatura cu infractiunea savrsita si care rezulta
elementele constitutive ale acesteia.
<rganul de cercetare penala, dupa ce a consemnat n scris
cele relatate de martor, i citeste declaratia sau la cererea acestuia i
va permite sa o citeasca. )ormula de nc5eiere a declaratiei, n
sensul ca cele scrise corespund celor declarate de martor se va
scrie de catre acesta la sfrsitul declaratiei dupa ce i s-a citit sau a
citit-o.
Confruntarea poate fi definita ca o activitate de tactica
criminalistica si de urmarire penala ce consta n ascultarea
simultana a doua persoane, care au fost ascultate anterior si ntre
declaratiile carora e!ista contraziceri esentiale cu privire la aceeasi
problema.
A. Mijloacele de proba scrise
Potrivit legii procesual penale , prin nscris se ntelege orice
obiect ce contine o e!primare scriptica de natura a contribui la
realizarea scopului procesului penal.
Asistenta invinuitului sau inculpatului
rt. #7#. - *nvinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat
de aparator in tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele
judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.=9
sistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau
inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus,
rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant,
internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-
educativ ori cand este arestat, c5iar in alta cauza.=9
*n cursul judecatii asistenta juridica este obligatorie si in
cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita
pedeapsa inc5isorii mai mare de ( ani sau cand instanta apreciaza
ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea.
Cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau
inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru
desemnarea unui aparator din oficiu.
4elegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la
prezentarea aparatorului ales.
4aca la judecarea cauzei aparatorul lipseste si nu poate fi
inlocuit, cauza se amana.
Modul de citare
rt. #7(. - C5emarea unei persoane in fata organului de
urmarire penala sau a instantei de judecata se face prin citatie
scrisa. Citarea se poate face si prin nota telefonica sau telegrafica.
Citatiile se inmaneaza de agenti anume insarcinati cu
indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.
Continutul citatiei
rt. #7>. - Citatia este individuala si trebuie sa cuprinda
urmatoarele mentiuni"
a9 denumirea organului de urmarire penala sau a instantei de
judecata care emite citatia, sediul sau, data emiterii si numarul
dosarului$
b9 numele, prenumele celui citat, calitatea in care este citat si
indicarea obiectului cauzei$
c9 adresa celui citat, care trebuie sa cuprinda in orase si
municipii" localitatea, judetul, strada, numarul si apartamentul
unde locuieste, iar in comune" judetul, comuna si satul.
*n citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice alte date
necesare pentru stabilirea adresei celui citat$
d9 ora, ziua, luna si anul, locul de infatisare, precum si
invitarea celui citat sa se prezinte la data si locul indicate, cu
aratarea consecintelor legale in caz de neprezentare.
Citatia se semneaza de cel care o emite.
Locul de citare
rt. #77. - *nvinuitul sau inculpatul se citeaza la adresa unde
locuieste, iar daca aceasta nu este cunoscuta, la adresa locului sau
de munca, prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza.
rt. #78. - Citatia se inmaneaza personal celui citat, care va semna
dovada de primire.
4aca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, sau primind-o nu
voieste sau nu poate sa semneze dovada de primire, agentul lasa
citatia celui citat ori, in cazul refuzului de primire, o afiseaza pe
usa locuintei acestuia, inc5eind despre aceasta proces-verbal.
rt. #7:. - 4aca persoana citata nu se afla acasa, agentul
inmaneaza citatia sotului, unei rude sau oricarei persoane care
locuieste cu ea, ori care in mod obisnuit ii primeste corespondenta.
Citatia nu poate fi inmanata unui minor sub #' ani sau unei
persoane lipsite de uzul ratiunii.
Mandatul de aducere
rt. #8&. - < persoana poate fi adusa in fata organului de
urmarire penala sau a instantei de judecata pe baza unui mandat de
aducere, intocmit potrivit dispozitiilor art. #7>, daca fiind anterior
citata nu s-a prezentat, iar ascultarea ori prezenta ei este necesara.
*nvinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat c5iar inainte
de a fi fost c5emat prin citatie, daca organul de urmarire penala sau
instanta constata motivat ca in interesul rezolvarii cauzei se
impune aceasta masura.
rt. #8'. - 0andatul de aducere se e!ecuta prin organele politiei.=9
Consecintele nerespectarii termenului
rt. #8(. - Cand pentru e!ercitarea unui drept procesual legea
prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea
din e!ercitiul dreptului si nulitatea actului facut peste termen.
Cand o masura procesuala nu poate fi luata decat pe un
anumit termen, e!pirarea acestuia atrage de drept incetarea
efectului masurii.
Pentru celelalte termene procedurale se aplica, in caz de
nerespectare, dispozitiile privitoare la nulitati.
rt. #8>. - 2a calcularea termenelor procedurale se porneste de la
ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea
termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel.
rt. #:7. - *ncalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza
desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului, numai atunci
cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin
anularea acelui act.
4ispozitiile relative la competenta dupa materie sau dupa
calitatea persoanei, la sesizarea instantei, la compunerea acesteia si
la publicitatea sedintei de judecata sunt prevazute sub sanctiunea
nulitatii. 4e asemenea, sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii si
dispozitiile relative la participarea procurorului, prezenta
inculpatului si asistarea acestuia de catre aparator, cand sunt
obligatorii potrivit legii, precum si la efectuarea anc5etei sociale in
cauzele cu infractori minori.
,ulitatea prevazuta in alin. % nu poate fi inlaturata in nici un
mod. -a poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in
considerare c5iar din oficiu.
*ncalcarea oricarei alte dispozitii legale decat cele prevazute
in alin. % atrage nulitatea actului in conditiile alin. #, numai daca a
fost invocata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta
sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand
partea a lipsit la efectuarea actului. *nstanta ia in considerare din
oficiu incalcarile, in orice stare a procesului, daca anularea actului
este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.
Abateri judiciare
rt. #:8. - /rmatoarele abateri savarsite in cursul procesului
penal se sanctioneaza cu amenda judiciara de la %;.;;; lei la
#;;.;;; lei"=9
lin. # al art. #:8 este reprodus astfel cum a fost modificat
prin 2egea nr. '(?#::&$ partea introductiva a alineatului este
reprodusa astfel cum a fost modificata prin 2egea nr.
#'#?#::>.

a9 neindeplinirea sau indeplinirea gresita ori cu intarziere a

lucrarilor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de
transmitere a dosarelor, precum si a oricaror alte lucrari, daca prin
acestea s-au provocat intarzieri in desfasurarea procesului penal$
b9 neindeplinirea ori indeplinirea gresita a indatoririlor de
inmanare ori de comunicare a citatiilor sau a celorlalte acte
procedurale, precum si nee!ecutarea mandatelor de aducere$
c9 =9 lipsa nejustificata a martorului, e!pertului sau
interpretului legal citat$
d9 tergiversarea de catre e!pert sau interpret a indeplinirii
insarcinarilor primite$
e9 neindeplinirea de catre orice persoana a obligatiei de
prezentare, la cererea organului de urmarire penala sau a instantei
de judecata, a obiectelor ori inscrisurilor cerute de acestea, precum
si neindeplinirea aceleiasi obligatii de catre conducatorul unitatii
sau de cel insarcinat cu aducerea la indeplinire a acestei obligatii$
f9 nerespectarea obligatiei de pastrare prevazuta in art. #;:
alin. ultim$
g9 neluarea de catre conducatorul unitatii in cadrul careia
urmeaza a se efectua o e!pertiza, a masurilor necesare pentru
efectuarea acesteia$
59 nerespectarea de catre oricare dintre partile si persoanele
care asista la sedinta de judecata a masurilor luate de catre
presedintele completului de judecata potrivit art. %:8. 2ipsa
nejustificata a aparatorului, ales sau desemnat din oficiu, cand
asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este obligatorie,
potrivit legii, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la #;;.;;; lei
la (;;.;;; lei.==9 plicarea amenzii judiciare nu inlatura
raspunderea penala, in cazul in care fapta constituie infractiune.
Codul de procedura penala
ispo!itii "enerale
Art# $%%& O'iectul ur(aririi penale
51- 6rmarirea penala are ca obiect strangerea probelor
necesare cu privire la e'istenta infractiunilor, la identificarea
faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se
constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in
judecata.
Art# $%)& Or*anele !e ur(arire penala
51- 6rmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de
catre organele de cercetare penala.
52- Organele de cercetare penala sunt,
a- organele de cercetare ale politiei judiciare.
b- organele de cercetare speciale.
Codul de procedura penala
ispo!itii "enerale #$udecata%
Art# $+,& In!atoririle instantei !e -u!ecata
51- Instanta de judecata isi e'ercita atributiile in mod activ, in
vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al
judecatii.
52- Instant Art# $.%& Pu'licitatea se!intei !e -u!ecata
51- $edinta de judecata este publica. 7inorii sub 1& ani nu
pot asista la sedinta de judecata.
a isi formeaza convingerea pe baza probelor administrate in
cauza.
rt# $./& 0u!ecata !e ur*enta in cau1ele cu !etinuti
51- 2udecata in cauzele in care sunt inculpati arestati
preventiv se face de urgenta si cu precadere. 2udecata se
face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt
detinuti in alta cauza. /and instanta gaseste necesar si
aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu
privire la disjungere.
Art# $.2& Asi*urarea apararii
51- In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu
este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fi'area
termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea
aparatorului.
2- Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia
cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.
Art# /%3& Solutionarea cau1ei
51- "eliberarea si pronuntarea %otararii se fac de indata
dupa inc%eierea dezbaterilor.
Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi
amanate cel mult 1 zile.
Art# /%,& Deli'erarea
51- 8a deliberare iau parte numai membrii completului in fata
caruia a avut loc dezbaterea.
52- /ompletul de judecata delibereaza in secret.
J+DECA,A I- PRIMA I-.,A-,A
-ste prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii
instantei si se inc5eie in momentul pronuntarii unei 5otarari
judecatoresti definitive?irevocabile.
Codul de procedura penala
ispo!itii "enerale
Art# 2)4& 5otarari eecutorii
51- 3otararile instantelor penale devin e'ecutorii la data cand
au ramas definitive. 3otararile nedefinitive sunt e'ecutorii
atunci cand legea dispune aceasta.
Art# 2)3& Ra(anerea !e"initiva a 6otararii pri(ei instante
51- 3otararile primei instante raman definitive,
1. la data pronuntarii, cand %otararea nu este supusa
apelului si nici recursului.
2. la data e'pirarii termenului de apel,
a- cand nu s#a declarat apel in termen.
b- cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului.
3. la data retragerii apelului, daca aceasta s#a produs dupa
e'pirarea termenului de apel.
4. la data e'pirarii termenului de recurs in cazul %otararilor
nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins,
a- cand nu s#a declarat recurs in termen.
b- cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului.
. la data retragerii recursului declarat impotriva %otararilor
mentionate la pct. 4, daca aceasta s#a produs dupa
e'pirarea termenului de recurs.
&. la data pronuntarii %otararii prin care s#a respins recursul
declarat impotriva %otararilor mentionate la pct. 4.
51- 3otararea instantei penale, ramasa definitiva la prima
instanta de judecata, la instanta de apel sau la instanta de
recurs, se pune in e'ecutare de catre prima instanta de
judecata.
n procesul civil poart denumirea de parte persoanele care au un
litigiu cu privire la un drept civil, dedus n faa instanei @i asupra
crora se rsfrng efectele 5otrrii judectore@ti.
n raportul juridic civil litigios ce constituie c5iar obiectul
procesului civil, sunt implicate dou subiecte" subiectul activ,
respectiv titularul dreptului civil care formeaz coninutul
raportului juridic civil @i care pretinde c acel drept civil material i-
a fost nclcat sau contestat de ctre cel cruia i incumb obligaia
civil corelativ @i care este subiectul pasiv.
@adar procesul civil presupune, n mod necesar, cel puin un
reclamant @i un prt, subiecte ale raportului juridic de drept
material, care, odat ce reclamantul declan@eaz procesul civil prin
introducerea cererii de c5emare n judecat a prtului, devin @i
subieci ai raportului de drept procesual, fiind titulari de drepturi @i
obligaii procedurale.
Condi/iile necesare pen!r u a (i par!e n proces
Pentru a fi parte ntr-un proces civil, indiferent de etapa sau faza de
desf@urare a acestuia, o persoan trebuie s ndeplineasc
cumulativ condiiile de e!erciiu ale aciunii civile, @i anume" s
pretind un drept, s
justifice un interes, s aib capacitate procesual @i calitate
procesual.
Apelul es!e o cale ordinara de a!ac. *n apel pot fi atacate
5otararile judecatoresti cu e!ceptia acestora conform legii
procesual penale"
Apelul este o cale ordinara de atac. *n apel pot fi atacate 5otararile
judecatoresti cu e!ceptia acestora conform legii procesual penale"
#. 3entintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile
pentru savarsirea carora legea
prevede pedeapsa nonprivativa de libertate$
%. 3entintelor pronuntate de judecatoria militara privind
infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede
pedeapsa nonprivativa de libertate$
&. 3entintelor pronuntate de Curtea de pel$
'. 3entintelor pronuntate de Curtea 3uprema de Austitie$
(. ltor sentinte pentru care legea nu prevede aceasta cale de
atac.
Persoanele care po! declara apel
Pot declara apel"
#. procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila$
%. inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila.
3entintele de ac5itare sau de incetare a procesului penal pot fi
atacate si in ce priveste temeiurile ac5itarii sau incetarii
procesului penal$
&. partea vatamata, in ce priveste latura penala$
'. partea civila si partea civilmente responsabila, in ce priveste
latura civila$
(. martorul, e!pertul, interpretul si aparatorul, cu privire la
c5eltuielile judiciare cuvenite acestora$
>. orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate
printr-o masura sau printr-un act al instantei.
pelul poate fi declarat pentru persoanele prevazute de
punctele %9 - '9 de catre aparator sau reprezentantul lui legal.
Recurs
Cale de a!ac prin care se nveste te o instan superioar n
vederea modificrii sau anulrii unei 5otrri pronun ate de o
instan inferioar.
.ecursul este o cale de atac a 5otararilor instantelor de
judecata ordinara. *n recurs pot fi atacate urmatoarele 5otarari"


CO-,E.,A0IA 1- A-+LARE




CAPI,OL+L AL 2II3LEA CO-,E.,A0IA 1- A-+LARE

#. specte generale
Prin intermediul contestaiei n anulare se cere reformarea unui
actjuridicdespre care se pretinde ca fost ntocmit sau adus la
ndeplinirecunclcarea saunerespectarea dispoziiilor
legii.Contestaia n anulare este o cale e!traordinar de atac, de
retractare, prin carese cere ns@i instan
ei care a pronunat 5otrrea atacat, n cazurile@i ncondiiile
prevzute de lege, s@i desfiineze propria 5otrre@i sprocedeze
la onoujudecat. Contestaia n anulare a fost reglementatpentru
prima datcuocazia modificrii Codului de procedur civil, prin
2egea nr. #8 din #% februarie#:'8, pn atunci constituind o
creaie a practicii judiciare, prin aplicarea fostuluiart., 7&( privitor
la nulitatea actelor de procedur civilce ncalclegea..olul
contestaiei n anulare constn faptul cnu lasstreacn puterea
absoluta lucrului judecat o 5otrre r masdefinitiv
@i irevocabil, care a fostdatcu nc
lcarea dispoziiilor legii, prejudiciind astfel partea n
defavoareacreia a fost dat.
Cazul de revizuire privind descoperirea de fapte sau mprejurri
noi
4escoperirea de fapte sau mprejurri noi, necunoscute instanei cu
ocazia judecrii cauzei, constituie cel mai tipic caz de revizuire.
Cazul de revizuire privind mrturia mincinoas
3-a artat c o eroare judiciar poate proveni @i din cauza
folosirii de ctre pri a unor probe denaturate B prin mijlocirea
unor activiti infracionale B fr ca instana care a judecat pricina
s fi cunoscut aceast situaie.
n unele legislaii, toate ipotezele folosirii de probe denaturate au
fost nglobate n acela@i caz de revizuire,%pe cnd n alte legislaii,
s-au prevzut cazuri distincte pentru fiecare ipotez n parte$& n
fine, unele legislaii nu prevd de loc cazul special al folosirii de
probe denaturate
Le4ea 567 din #889 ac!uali:a!a privind statutul personalului
au!iliar de specialitate al instanelor judectore@ti @i al parc5etelor
de pe lng acestea, publicata in 0onitorul <ficial nr. ##:7 din
#'.#%.%;;'
AR,.
Prezenta lege reglementeaz statutul personalului auxiliar de
specialitate al instanelor judectoreti i al parchetelor de pe
lng acestea, precum i al personalului de specialitate
criminalistic i al personalului care ocup funcii auxiliare de
specialitate criminalistic din cadrul Institutului Naional de
Expertize Criminalistice
AR,. #
!"# $n %nfptuirea actului de justiie, munca personalului
auxiliar de specialitate al instanelor judectoreti constituie un
sprijin pentru judectori i procurori, competena acestei categorii
de personal i %ndeplinirea corect a sarcinilor care %i re&in jucnd
un rol important %n 'una desfurare a %ntregii acti&iti a
instanelor judectoreti i a parchetelor de pe lng acestea
!(# )cti&itatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse
de instanele judectoreti sau de organele de urmrire penal,
realizat de personalul care funcioneaz %n cadrul Institutului
Naional de Expertize Criminalistice, constituie un factor
important %n sporirea eficienei acti&itii organelor judiciare, %n
cadrul procesului de %nfptuire a justiiei
AR,. &
!"# Personalul auxiliar de specialitate funcioneaz %n cadrul
compartimentelor auxiliare ale instanelor judectoreti i
parchetelor de pe lng acestea, organizate potri&it art ""* + "",
din -egea nr ./01(//0 pri&ind organizarea judiciar, repu'licat,
cu modificrile i completrile ulterioare
!(# Personalul auxiliar de specialitate al instanelor
judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea este format din
grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariti, grefieri
arhi&ari, grefieri registratori i specialiti I2
!.# Corpul grefierilor este alctuit din grefieri cu studii
superioare i grefieri cu studii medii
!0# 3unt conexe personalului auxiliar de specialitate al
instanelor judectoreti i al parchetelor de pe lng acestea
funciile de agent procedural, aprod i ofer
AR,. 9
Personalul pre&zut la art . i .4" este o'ligat ca, prin
%ntreaga sa acti&itate, s respecte drepturile i li'ertile
persoanelor, precum i egalitatea lor %n faa legii i s asigure un
tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanilor la
procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, s respecte
normele deontologice ale profesiei i s participe la formarea
profesional continu
Regulament de ordine interioar al instanelor
judectoreti
CAPITOLUL I
Dispoziii generale
Articolul 1
(1) Puterea judectoreasc se exercit de nalta Curte de
Casaie i Justiie i de celelalte instane judectoreti stabilite
de lege.
(2) Puterea judectoreasc este separat i n echilibru cu
celelalte puteri ale statului, avnd atribuii proprii, ce sunt
exercitate prin instanele judectoreti, n conformitate cu
principiile constituionale ale independenei i
inamovibilitii judectorilor, precum i cu celelalte
dispoziii legale.
(3) Instanele judectoreti nfptuiesc justiia, n numele
legii, n scopul aprrii i realizrii drepturilor i libertilor
fundamentale ale cetenilor, precum i a celorlalte drepturi
i interese legitime deduse judecii, fr privilegii i fr
discriminri.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul
constituional care ndeplinete rolul de garant al
independenei justiiei.
Articolul 2
(1) Judectoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curile
de apel i instanele militare sunt organizate i funcioneaz
potrivit dispoziiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea
judiciar, republicat, i ale prezentului regulament.
(2) n cadrul curilor de apel i al tribunalelor funcioneaz
secii sau, dup caz, complete specializate pentru cauze
civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori i de
familie, cauze de contencios administrativ i fscal, cauze
privind conficte de munc i asigurri sociale, precum i, n
raport cu natura i numrul cauzelor, secii maritime i
fuviale sau pentru alte materii.
(3) n domeniile prevzute la alin. (2) se pot nfina tribunale
specializate.
(4) n cadrul judectoriilor se vor organiza secii sau
complete specializate pentru cauze cu minori i familie. n
raport cu natura i numrul cauzelor n cadrul judectoriilor
se pot nfina secii sau complete specializate i n alte
materii.
(5) n raport cu volumul de activitate, cu natura i
complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de
apel, tribunale i judectorii se pot nfina sedii secundare
cu activitate permanent n alte localiti din jude sau n
municipiul Bucureti, n conformitate cu dispoziiile art. 42
din Legea nr. 304/2004, republicat.
Articolul 3
(1) Ministerul Justiiei asigur buna organizare i
administrare a justiiei ca serviciu public.
(2) Mijloacele materiale i fnanciare necesare funcionrii
instanelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul
judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare i alte surse
extrabugetare, n condiiile legii, cu avizul conform al
Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea
mijloacelor materiale i fnanciare se realizeaz prin curile
de apel i tribunale, preedinii acestor instane find
ordonatori secundari de credite i, respectiv, ordonatori
teriari de credite.
(5) n raport cu volumul de activitate, cu natura i
complexitatea cauzelor deduse judecii, pentru curile de
apel, tribunale i judectorii se pot nfina sedii secundare
SECIUNEA a II-a
Dispoziii privind activitatea judectorilor
Articolul 5
(1) Judectorii numii de Preedintele Romniei sunt
inamovibili. Juputerii judectoreti;
b) s respecte normele codului deontologic, prevederile
legale, cele ce rezult din regulamente, din hotrrile
adunrilor generale i ale colegiilor de conducere;
c) s-i perfecioneze continuu pregtirea profesional,
conform necesitilor de specializare;
d)s respecte programul de lucru, s aib un comportament
decent i civilizat n relaiile de serviciu;
e) s dea dovad de competen profesional i s manifeste
calm, rbdare, politee i imparialitate faa de justiiabili,
martori, avocai i alte persoane cu care intr n contact n
calitate ofcial;
f) s participe la edinele de judecat, n completele de
judecat stabilite conform legii
i s respecte secretul deliberrii;
g) s soluioneze ntr-un termen rezonabil cauzele deduse
judecii;
h) s asigure securitatea dosarelor pe perioada n care
acestea le sunt ncredinate spre studiu, soluionare sau
motivare;
i) s aduc de ndat la cunotin preedintelui instanei n
care funcioneaz orice ingerin n actul de justiie din
partea unei persoane fzice sau juridice ori a unui grup de
interese, care ar putea s-i afecteze independena sau
imparialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la
acestea;
j) s ndeplineasc, n limitele funciei, alte atribuii dect ce
judecat, stabilite n conformitate cu legea de conducerea instan ei.
SECIUNEA a VII-a
Dispoziii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale
instanelor judectoreti
1
Dispoziii generale
(1) Greferul ef de secie are urmtoarele atribuii:
a) supravegheaz i verifc lucrrile ntocmite de personalul
auxiliar al seciei;
b) supravegheaz comunicarea n termen a hotrrilor
penale;
c) supravegheaz completarea corect a registrelor de
eviden i punere n executare a hotrrilor penale, precum
i a celorlalte evidene prevzute n regulament;
d) ajut judectorul desemnat la repartizarea aleatorie a
cauzelor;
e) ine evidena soluiilor pronunate privind recuzarea i
abinerea;
f) propune preedintelui de secie repartizarea greferilor n
edinele de judecat;
g) urmrete tehnoredactarea n termen a hotrrilor
ntocmite n concept de judectorii seciei;
h) ine registrul de eviden a redactrii hotrrilor seciei i
pstreaz mapele de hotrri;
i) verifc dosarele seciei nainte de trimiterea lor altor
organe judiciare, cu respectarea dispoziiilor regulamentare;
Articolul 49
Preedintele curii de apel numete, prin decizie,
informaticienii-ef, primii-greferi, greferii-ef, greferii ef
de secii i greferii arhivari ef ai curii de apel i ai
instanelor din circumscripia acesteia, pentru o perioad de
5 ani, n condiiile legii. Primul-grefer i greferul-ef nu
particip, de regul, n edine de judecata.
Articolul 44
(1) Personalul auxiliar de specialitate i din departamentul
economico-fnanciar i administrativ este obligat s respecte
secretul cu privire la informaiile obinute n cursul
ndeplinirii atribuiilor lor, care nu sunt destinate publicitii.
(2) Personalul acestor compartimente trebuie s
ndeplineasc ndatoririle de serviciu fr prtinire, s se
manifeste calm, demn i politicos cu prile din proces, cu
martorii, avocaii i alte persoane cu care intr n contact n
calitate ofcial.
(3) Atunci cnd apreciaz c nu are competena, potrivit fei
postului, s soluioneze anumite cereri, personalul auxiliar
de specialitate va aduce de ndat la cunotin primului-
grefer sau, dup caz, greferului-ef aceste cereri, iar
personalul din departamentul economico-fnanciar i
administrativ va sesiza managerul economic.
Articolul 62
(1) Greferul arhivar i registratorul au urmtoarele atribuii:
a) primesc, nregistreaz i repartizeaz la secii i la celelalte
compartimente actele de sesizare a instanei, dosarele de la
celelalte instane i restul corespondenei;
b) expediaz dosarele soluionate i corespondena;
c) primesc i nregistreaz dosarele intrate, in evidena
acestora i a circulaiei lor;
d) ntocmesc conceptele pentru citarea prilor din procese,
ntocmesc citaiile pentru primul termen i urmresc
expedierea acestora;
e) pun dosarele la dispoziia publicului i in evidena
persoanelor care primesc dosarele spre studiu;
f) pregtesc dosarele pentru edinele de judecat i asigur
circulaia acestora n cadrul instanei, precum i trimiterea
lor la alte instane;
g) informeaz persoanele care au calitatea de pri ori sunt
mputernicite de acestea, conform legii, asupra datelor
solicitate din dosarele n care acestea sunt direct interesate;
h) la judectorii i tribunale, nainteaz instanelor
superioare dosarele n care s-a declarat apel sau recurs, iar la
secii, le predau la registratura general pentru naintare;
i) asigur pstrarea n bun stare a dosarelor i registrelor;
j) pstreaz, pe ani, dosarele soluionate, mapele de hotrri,
registrele i condicile de edin;
k) particip anual la activitatea de arhivare i ntocmesc lista
dosarelor afate n conservare n arhiva instanei;
l) particip anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate,
la expirarea termenului de pstrare.
m) realizeaz arhivarea electronic a dosarelor.
(2) Greferul arhivar i registratorul ndeplinesc, n limitele
funciei, i alte atribuii stabilite de preedintele instanei sau
al seciei, potrivit legii.
Articolul 77
(1) Biroul de informare i relaii publice este organizat i
funcioneaz potrivit dispoziiilor Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaiile de interes public i ale
Ordonanei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea
activitii de soluionare a petiiilor, aprobat cu modifcri
prin Legea nr. 233/2002.
(2) Biroul de informare i relaii publice asigur legturile
instanei cu publicul i cu mijloacele de comunicare n mas,
n vederea garantrii transparenei activitii judiciare, n
condiiile legii.
(3) Biroul de informare i relaii publice asigur activitatea
de soluionare n termen a petiiilor, n condiiile legii.
SECIUNEA a VIII-a
Evidena activitii instanei
Articolul 82
(1) nregistrrile n registrele i condicile existente la fecare
instan se in, de regul, n sistem informatizat.
(2) Evidena n sistem informatizat se pstreaz i pe suport
hrtie, prin listarea periodic a nregistrrilor i legarea lor n
mape distincte.
(3) Pn la generalizarea sistemului informatizat, la
instanele la care acesta nu exist, evidenele se in pe suport
hrtie, n registrele i condicile prevzute la art. 83.
6#9 Pentru eviden a activit ii instan elor se ntocmesc i se
pstreaz"
1. Registrul general de dosare
n acest registru se trec, n ordinea intrrii, toate dosarele
nregistrate la judectorii, tribunale, tribunale specializate,
curi de apel sau la seciile acestora
2. Opisul alfabetic
n acest registru se trec numele i prenumele sau, dup caz,
denumirea prilor din dosar, inclusiv a celor introduse
ulterior n proces, precum i numrul dosarului
3. Registrul informativ
n acest registru se menioneaz, pentru fecare dosar trecut
n ordinea numeric, primul termen de judecat i termenele
ulterioare; data ieirii dosarului din arhiv i persoana creia
i s-a predat, data reintrrii dosarului n arhiv;
4. Registrul de termene al arhivei
n acest registru se trec toate dosarele pe termenele de
judecat fxate, consemnndu-se numrul i data
nregistrrii lor.
>. Condica edin elor de judecat

7. .egistrul privind arestarea preventiv
8. .egistrul de eviden a mandatelor de arestare preventiv
emise de judector n cursul judec ii
#%. .egistrul de eviden a redactrii 5otrrilor
21. Registrul de control
n acest registru se vor nscrie constatrile i msurile
dispuse de ctre persoana care efectueaz controlul
.EC I+-EA a II3a
Articolul 93
(1) Actele de sesizare a instanei, depuse personal sau prin
reprezentant, sosite prin pot, curier ori fax, se depun la
registratur, unde, n aceeai zi, dup stabilirea obiectului
cauzei, primesc numr din aplicaia ECRIS i dat cert.
(2) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regul, de ctre un
grefer cu studii superioare, sub coordonarea unui judector.
Dup stabilirea numrului din aplicaia ECRIS, dosarele se
predau personalului responsabil cu efectuarea repartizrii
aleatorii, avnd ataate dovezile privind modul n care au
fost transmise.
(3) Celelalte cereri i acte de orice natur, inclusiv
corespondena cu caracter administrativ, sosite prin pot,
curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se
nregistreaz n registrul general de dosare, registrul de
intrare-ieire a corespondenei administrative ori n registrul
de eviden a petiiilor i se prezint, dup caz, preedintelui
instanei sau, atunci cnd cererea privete un dosar afat pe
rolul instanei, completului cruia i-a fost repartizat cauza.
n cazul n care o cerere sau un act privete un dosar afat pe
rolul instanei n zinregistrare, greferul registrator l va
preda direct greferului de edin.
(4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la
registratura instanei sub semntur, dup caz se predau
arhivarului care le ataeaz la dosar, fcndu-se meniune
despre aceasta pe conceptul de citare.
(5) Actele i cererile de orice natur, prezentate de justiiabili
sau de reprezentanii lor, inclusiv avocai, preedintelui
instanei ori judectorului de serviciu, primesc data cert la
prezentarea lor, prin aplicarea tampilei de intrare a instanei
respective, iar dup rezolvare se predau registratorului care
le nregistreaz potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), dup
caz.
(6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezint
personal la instan actul de sesizare poate primi, sub
semntur depusa pe act, termen de judecat n
cunotin, cu respectarea criteriului repartizrii aleatorii
a cauzelor, n afar de cazul n care legea dispune altfel. ua
depunerii lui, dup
(7) Documentele i nscrisurile care nu pot f ataate la dosar,
precum i obiectele ce servesc ca mijloc de prob vor f
predate direct greferului ef de secie, respectiv greferului-
ef, cu respectarea dispoziiilor prezentului regulament
privind gestiunea corpurilor delicte.
(8) nregistrarea, evidena i pstrarea documentelor ce nu
sunt destinate publicitii se vor face n condiiile prevzute
de lege.
(9) Plicurile coninnd corespondena cu caracter
confdenial se nregistreaz n registrul de intrare a
corespondenei, cu aceast meniune, fr a f desfcute,
dup care se predau destinatarului.
SECIUNEA a III-a
Activitatea n timpul edinei de judecat
Articolul 104
(1) Greferul va f prezent n sala de edin cu jumtate de
or nainte de nceperea edinei de judecat, pentru a pune
la dispoziie dosarele spre consultare; acesta se ngrijete
totodat de ataarea la dosare a ultimelor acte de procedur
sau a corespondenei sosite la registratur.
(2) Dup nceperea edinei de judecat, procurorul, prile,
reprezentanii sau avocaii acestora pot studia dosarele
numai cu ncuviinarea preedintelui de complet, dup o
prealabil verifcare a identitii i calitii.
(3) Greferul de edin verifc buna funcionare a
instalaiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor
chemate n faa instanei de judecat.
(4) Greferul de edin anun publicului din sal intrarea
judectorilor.
(5) Completul de judecat este prezidat, prin rotaie, de unul
dintre membrii acestuia.
(6) Accesul publicului n sala de edin poate f limitat
numai n cazurile i n condiiile prevzute de lege.(7)
Fotograferea, flmarea sau nregistrarea n sala de edin se
fac numai cu aprobarea preedintelui completului.
(8) edina de judecat poate f suspendat pentru motive
justifcate. Durata suspendrii va f anunat i afat pe ua
slii de edin, prin grija greferului.
(9) Apelul prilor i al celorlalte persoane citate se face, de
regul, de greferul de edin, prin instalaia de sonorizare.
(10) Dup strigarea cauzei i apelul prilor, greferul de
edin face oral referatul cauzei, prezentnd pe scurt
obiectul pricinii i stadiul n care se af judecata acesteia,
comunic modul n care s-a ndeplinit procedura de citare a
persoanelor chemate la proces i dac s-au realizat celelalte
msuri dispuse de instan la termeneleanterioare.
(11) Cauzele care se amn, fr discuii, vor putea f strigate
la nceputul edinei, n ordinea listei, dac toate prile legal
citate sunt prezente i cer amnarea sau n cauz s-a solicitat
judecata n lipsa.
(12) La cererea prilor, instana va putea lsa cauza la urm,
fxnd o anumita or, cnd dosarul va f strigat din nou.
(13) n cazul n care nici una dintre pri nu se prezint la
strigarea cauzei, dosarul va f lsat la sfritul edinei cnd,
dup o nou strigare, n ordinea listei, se va proceda
conform dispoziiilor procedurale. Pentru motive temeinice,
preedintele completului poate dispune luarea cauzelor ntr-
o alt ordine dect cea nscris pe lista de edin.
(14) Ceresemnate de preedintele completului de judecat.
(15) n cursul edinei de judecat greferul va consemna n
caietul de note: numrul dosarului, poziia acestuia pe lista
de edin, susinerile orale din timpul edinei, depunerile
de cereri i acte n condiiile alin. (14), msurile dispuse de
instana, precum i toate celelalte aspecte din desfurarea
procesului.
(16) Notele vor f vizate de preedintele completului de
judecat, care n prealabil va verifca coninutul acestora i va
urmri ataarea listei de edin la caietul de note.
(17) Caietul de note va f numerotat i sigilat; acesta se va
depune la arhiva instanei, unde se va pstra timp de 3 ani,
socotii de la data ultimelor note.
(18) n cazul n care desfurarea edinei de judecat se
nregistreaz cu mijloace rile sau actele depuse n timpul
edinei de judecat vor f datate, vizate i
tehnice, suportul nregistrrii se va pstra n arhiva instanei
timp de 3 ani, socotii de la data efecturii ultimelor
nregistrri.
(19) n cazul amnrii judecii cauzei, la fxarea noului
termen i a orei de prezentare la instan se va ine seama de
programarea i ncrctura edinelor de judecat.
(20) n situaia n care cauza rmne n pronunare,
preedintele completului anun n edin ora i,
eventual, ziua stabilit pentru pronunarea hotrrii.
SECIUNEA a IV-a
Activitatea ulterioar ncheierii dezbaterilor
Articolul 105
Rezultatul deliberrii se consemneaz ntr-o minut care va
f scris pe cererea de chemare n judecat, pe cererea de apel
sau de recurs ori pe ultima ncheiere. Transcrierea minutei,
integral sau n extras, n condica edinelor de judecat se
face de preedintele completului ori de un alt judector,
membru al acestuia
(2) Dac nu exist sufcient spaiu sau sunt utilizate
formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minut se va
scrie pe o foaie sau, dup caz, pe foi separate, numerotate.
(3) Apelurile i recursurile declarate oral n edina n care s-
a pronunat hotrrea vor f consemnate ntr-un proces-
verbal semnat de preedintele completului i de greferul de
edin.
(4) Numerele de hotrre se dau n ordinea nscrierii lor n
condica de edin, separat pe materii.
(5) La curile de apel i tribunale hotrrile pronunate n
prim instan, n apel i n recurs primesc numr separat
Articolul 106
Pentru cauzele penale a cror judecat se suspend,
instana verifc periodic dac mai subzist cauza care a
determinat suspendarea, fxnd n acest scop termene de
control. Aceste termene de control vor f menionate n
registrul de termene al arhivei.
Regulament privind organizarea i funcionarea
administrativ a naltei Curi de Casaie i
Justiie:
Dispo:i/ii 4enerale
rt. #. - nalta Curte de Casaie @i Austiie este organizat @i
funcioneaz n temeiul art. #%> din Constituia .omniei,
republicat, al art. #8-&' din 2egea nr. &;'?%;;' privind
organizarea judiciar, republicat, @i al prezentului regulament.
rt. %. - 6#9 nalta Curte de Casaie @i Austiie este organizat n '
secii - 3ecia civil @i de proprietate intelectual, 3ecia penal,
3ecia comercial, 3ecia de contencios administrativ @i fiscal -,
Completul de : judectori @i 3eciile /nite.
6%9 n structura naltei Curi de Casaie @i Austiie funcioneaz
urmtoarele compartimente"
a9 4irecia legislaie, studii, documentare @i informatic juridic$
b9 Cancelaria$
c9 4epartamentul economico-financiar @i administrativ$
d9 Ciroul de informare @i relaii publice$
e9 Ciroul relaii internaionale$
f9 Compartimentul de audit public intern.
rt. &. - n cadrul naltei Curi de Casaie @i Austiie, activitatea
de judecat se desf@oar cu respectarea principiilor distribuirii
aleatorii a dosarelor, n sistem informatizat @i al continuitii, cu
e!cepia situaiilor n care judectorul nu poate participa la
judecat din motive obiective.
rt. '. - 6#9 nalta Curte de Casaie @i Austiie se compune din"
pre@edinte, un vicepre@edinte, ' pre@edini de secii @i judectori.
6%9 n cadrul naltei Curi de Casaie @i Austiie funcioneaz
magistrai-asisteni, stabilii prin statul de funcii.
6&9 nalta Curte de Casaie @i Austiie se ncadreaz cu personal
au!iliar de specialitate, personal al 4epartamentului economico-
financiar @i administrativ, personal de specialitate informatic @i
alte categorii de personal prevzute de lege.
rt. >. - 6#9 Pre@edintele reprezint nalta Curte de Casaie @i
Austiie n relaiile interne @i internaionale.
6%9 Pre@edintele naltei Curi de Casaie @i Austiie are calitatea de
ordonator principal de credite putnd delega aceast calitate
managerului economic.
6&9 n e!ercitarea atribuiilor de conducere, pre@edintele naltei
Curi de Casaie @i Austiie emite ordine.
rt. 7. - Pre@edintele are urmtoarele atribuii privind activitatea
structurilor de conducere ale naltei Curi de Casaie @i Austiie"
a9 convoac colegiul de conducere, trimestrial sau ori de cte ori
este necesar$
b9 prezideaz Colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie @i
Austiie$
c9 convoac adunarea general a judectorilor naltei Curi de
Casaie @i Austiie$
d9 prezideaz adunarea general a judectorilor naltei Curi de
Casaie @i Austiie, cu e!cepia cazului n care adunarea general se
ntrune@te pentru alegerea celor % membri ai Consiliului 3uperior
al 0agistraturii$
e9 supune spre dezbatere @i aprobare colegiului de conducere @i
adunrii generale a judectorilor msurile necesare pentru buna
desf@urare a activitii naltei Curi de Casaie @i Austiie.
3-CD*/,- %
Cancelaria
rt. >&. - 6#9 Cancelaria naltei Curi de Casaie @i Austiie
funcioneaz n subordinea direct a vicepre@edintelui naltei Curi
de Casaie @i Austiie.
6%9 n cadrul Cancelariei funcioneaz .egistratura general a
naltei Curi de Casaie @i Austiie, grefele @i ar5ivele.
rt. >'. - 6#9 Cancelaria naltei Curi de Casaie @i Austiie se
compune din prim-grefieri, grefieri, ageni procedurali @i aprozi,
stabilii prin statul de funcii.
6%9 Personalul din Cancelaria naltei Curi de Casaie @i Austiie
este subordonat pre@edintelui naltei Curi de Casaie @i Austiie,
vicepre@edintelui @i pre@edinilor de secii @i este coordonat de
prim-magistratul-asistent.
6&9 Personalul Cancelariei este repartizat n secii @i n alte
compartimente de ctre pre@edintele naltei Curi de Casaie @i
Austiie potrivit nevoilor acestora, iar n cadrul seciei, de ctre
pre@edintele de secie.
6'9 tribuiile personalului Cancelariei se stabilesc prin fi@a
fiecrui post.
rt. >(. - 6#9 Personalul repartizat la .egistratura general a
naltei Curi de Casaie @i Austiie are urmtoarele atribuii"
a9 prime@te, nregistreaz @i repartizeaz la 3eciile /nite, la
Completul de : judectori, la secii @i la celelalte compartimente
dosarele @i corespondena$
b9 e!pediaz, prin po@t sau, n cazuri urgente, prin agent
procedural, dosarele soluionate, citaiile @i corespondena$
c9 ntocme@te lunar situaia centralizatoare a sumelor c5eltuite
pentru e!pedierea dosarelor, a citaiilor @i a corespondenei.
6%9 n cadrul activitii prevzute la alin. 6#9 se ntocmesc @i se
pstreaz"
a9 registre generale, separate, pentru nregistrarea dosarelor @i a
corespondenei$
b9 borderouri pentru e!pedieri prin po@t @i condici de predare
prin agent procedural a dosarelor, a citaiilor @i a corespondenei.
rt. >>. - 6#9 Personalul repartizat la 3eciile /nite, la Completul
de : judectori @i la seciile naltei Curi de Casaie @i Austiie are
urmtoarele atribuii"
a9 prime@te @i nregistreaz dosarele intrate, ine evidena
acestora, precum @i a circulaiei lor$
b9 ntocme@te conceptele pentru citarea prilor din procese,
ntocme@te citaiile @i urmre@te e!pedierea acestora$
c9 pune dosarele la dispoziie prilor @i avocailor pentru studiu$
d9 pregte@te dosarele pentru @edinele de judecat @i asigur
circulaia acestora n cadrul seciei, precum @i trimiterea lor la
instane$
e9 ntocme@te statisticile privind activitatea de judecat$
f9 efectueaz comunicrile necesare punerii n e!ecutare a
5otrrilor$
g9 ntocme@te @i elibereaz, la solicitarea prilor, certificate @i
copii legalizate de pe 5otrri$
59 ntocme@te corespondena n legtur cu dosarele seciilor$
i9 informeaz persoanele venite la ar5ive asupra datelor solicitate
din dosarele n care acestea sunt direct interesate$
j9 ine evidena timbrului judiciar @i a ta!elor judiciare de timbru.
6%9 n cadrul activitii prevzute la alin. 6#9 se ntocmesc @i se
pstreaz"
a9 registrul general, n care se trec, n ordinea intrrii, toate
dosarele primite de secie @i de Completul de : judectori, cu
rubricile stabilite n acest scop, sub acela@i numr nregistrndu-se
toate cererile depuse ulterior sau corespondena n legtur cu
cauza respectiv$
b9 opisul alfabetic, n care se trec prile din dosar$
c9 registrul informativ, n care se menioneaz, pentru fiecare
dosar, trecut n ordine numeric, primul termen de judecat @i
termenele ulterioare, data ie@irii dosarului din ar5iv @i persoana
creia i s-a predat, data reintrrii dosarului n ar5iv, numrul @i
data sentinei, deciziei sau ale nc5eierii @i, dac este cazul, soluia
pe scurt$
d9 registrul de termene al ar5ivei, n care se trec toate dosarele pe
termenele de judecat fi!ate$
e9 condica @edinei de judecat, n care se trec toate dosarele din
@edina respectiv, n ordinea nscris n lista dosarelor aflate pe
rol, noul termen de judecat n caz de amnare a judecii,
5otrrea pronunat @i numrul acesteia, precum @i numele celui
care o redacteaz$
f9 registrul de eviden a redactrii 5otrrilor, n care se trec, n
ordine numeric, dup caz, toate sentinele, deciziile sau
nc5eierile pronunate @i se noteaz circuitul dosarului n vederea
redactrii, dactilografierii, semnrii 5otrrii, precum @i data
predrii dosarului la ar5iv$
g9 condica de eviden a predrii-primirii sub semntur a
dosarelor, n circuitul acestora.
rt. >7. - 6#9 Eoate registrele @i condicile se numeroteaz @i se
parafeaz, iar la sfr@itul fiecrui an se ntocmesc procese-verbale
de nc5idere, semnate de vicepre@edintele naltei Curi de Casaie
@i Austiie @i de prim-magistratul-asistent, n cazul registrelor
3eciilor /nite, ale Completului de : judectori @i ale .egistraturii
generale, @i de pre@edintele de secie @i de magistratul-asistent @ef,
n cazul registrelor seciilor.
6%9 n funcie de necesiti, la propunerea prim-magistratului-
asistent, pre@edintele naltei Curi de Casaie @i Austiie poate
aproba inerea @i a altor registre dect cele prevzute n prezenta
seciune.
rt. >8. - 6#9 Personalul .egistraturii generale @i cel al ar5ivelor
nregistreaz dosarele @i cererile n ziua depunerii lor @i ata@eaz la
cereri plicurile n care au fost primite.
6%9 Corespondena adresat personal sau confidenial
pre@edintelui naltei Curi de Casaie @i Austiie, vicepre@edintelui,
pre@edinilor de secii, judectorilor @i altor persoane cu funcii de
conducere este predat acestora cu plicul nedesc5is.
rt. >:. - 6#9 4osarele predate ar5ivei 3eciilor /nite,
Completului de : judectori @i ar5ivelor seciilor se prezint fr
ntrziere pre@edintelui naltei Curi de Casaie @i Austiie,
vicepre@edintelui sau, dup caz, pre@edinilor de secii, pentru
luarea msurilor prevzute de lege @i de prezentul regulament.
6%9 0surile dispuse se aduc la ndeplinire fr ntrziere, prin
ntocmirea @i e!pedierea citaiilor, pe baza unei prealabile
conceptri, prin comunicarea de acte, redactarea @i e!pedierea
corespondenei @i prin ntocmirea altor lucrri indicate prin
rezoluie sau stabilite anterior, cum sunt cele referitoare la
nregistrarea statistic a datelor cauzei.
rt. 7;. - 6#9 Pe coperta fiecrui dosar se menioneaz denumirea
nalta Curte de Casaie @i Austiie - 3eciile /nite, Completul de :
judectori sau secia competent -, numrul dat dosarului de ctre
nalta Curte de Casaie @i Austiie @i alte date de identificare a
cauzei @i a dosarelor altor instane, pe care le cuprinde.
6%9 Eoate filele dosarului sunt cusute @i numerotate.
6&9 4up soluionarea definitiv a cauzei se procedeaz la
@nuruirea dosarului @i la aplicarea sigiliului, iar pe faa interioar a
ultimei coperte se certific numrul filelor n cifre @i n litere.
rt. 7#. - 6#9 4osarele sunt puse la dispoziie prilor,
mandatarilor @i avocailor acestora, precum @i ziari@tilor acreditai
pe lng nalta Curte de Casaie @i Austiie pentru studiu, numai n
ar5iv, dup identificarea @i notarea numelui @i prenumelui
solicitantului, verificndu-se actele de identitate, procurile sau
delegaiile, precum @i integritatea dosarului la restituire, fiind
interzis scoaterea dosarelor din incinta naltei Curi de Casaie @i
Austiie.
6%9 Programul de acces la ar5ive pentru persoanele prevzute la
alin. 6#9 se aprob de pre@edinii de secii, iar pentru 3eciile /nite
@i Completul de : judectori, de vicepre@edintele naltei Curi de
Casaie @i Austiie @i se afi@eaz la loc vizibil.
6&9 4osarele se pstreaz n ar5iv n ordine numeric sau pe
termene de judecat.
rt. 7%. - Ee5noredactarea nc5eierilor de amnare a judecii,
precum @i a corespondenei se face n termen de cel mult & zile de
la data @edinei, iar te5noredactarea sentinelor sau, dup caz, a
deciziilor se face n termen de cel mult &; de zile de la redactare.
rt. 7&. - 4osarele se restituie ar5ivelor dup redactarea @i
semnarea nc5eierilor, sentinelor sau deciziilor, dup caz, ori dup
ntocmirea altor lucrri specifice.
rt. 7'. - 4osarele soluionate se numeroteaz, se parafeaz @i se
sigileaz, predndu-se .egistraturii generale de ctre ar5ive n
termen de cel mult & zile, iar aceasta le e!pediaz instanei creia i
revin sau, dup caz, parc5etului, n termen de cel mult '8 de ore.
rt. 7(. - 2a ar5ive se pstreaz, n original, cte un e!emplar
din 5otrrile pronunate la fiecare secie, n mape speciale, n
ordine numeric, pe ani. nc5eierea n care s-au consemnat
dezbaterile, n cazurile n care s-a amnat pronunarea, precum @i
nc5eierile @i 5otrrile prevzute n art. %8#, art. %8#
#
@i art. %8#
%

din Codul de procedur civil se altur 5otrrii.
rt. 7>. - 2ucrrile @i celelalte atribuii prevzute n prezenta
seciune, care nu revin magistratului-asistent, se aduc la ndeplinire
de personalul seciei, potrivit fi@ei fiecrui post.
;o!r<re nr. 95=#885 din (*1/01(//5
pentru aprobarea Codului deontologic al personalului au!iliar de
specialitate al instanelor judectore@ti @i al parc5etelor de pe lng
acestea
C<4/2 4-<,E<2<F*C
al personalului au!iliar de specialitate al instanelor judectore@ti
@i al parc5etelor de pe lng acestea
*. 4ispoziii generale
rt. #. - Conduita etic a personalului au!iliar de specialitate al
instanelor judectore@ti @i al parc5etelor de pe lng acestea este
esenial pentru calitatea justiiei din .omnia, pentru transparena,
imparialitatea @i independena actului de justiie.
rt. %. - 3copul prezentului cod const n stabilirea regulilor
privind integritatea moral a personalului au!iliar de specialitate @i
conduita pe care acesta trebuie s o aib, precum @i informarea
publicului asupra comportamentului la care este ndreptit s se
a@tepte din partea acestei categorii de personal al instanelor @i
parc5etelor.
rt. &. - Prezentul cod se aplic grefierilor, grefierilor
statisticieni, grefierilor documentari@ti, grefierilor ar5ivari,
informaticienilor @i registratorilor din cadrul instanelor
judectore@ti @i al parc5etelor de pe lng acestea.
**. Prestigiul justiiei
rt. '. - Prin ntreaga sa conduit, personalul au!iliar de
specialitate al instanelor @i parc5etelor trebuie s contribuie la
respectarea supremaiei legii, la asigurarea transparenei @i a
ncrederii ceteanului n autoritatea judectoreasc.
rt. (. - Personalul au!iliar de specialitate are obligaia de a
contribui la aprarea prestigiului justiiei.
***. Profesionalismul
rt. >. - n e!ercitarea profesiei sale, personalul au!iliar de
specialitate trebuie s manifeste competen, imparialitate @i
celeritate, fiind obligat s se abin de la orice fapt care ar putea
aduce prejudicii justiiabililor ori prestigiului justiiei.
rt. 7. - 6#9 Personalul au!iliar de specialitate trebuie s dea
dovad de o bun pregtire profesional @i s manifeste o
preocupare permanent pentru perfecionarea acesteia.
6%9 Personalul au!iliar de specialitate trebuie s @i ndeplineasc
atribuiile cu seriozitate @i responsabilitate.
rt. 8. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s serveasc n
mod loial autoritatea judectoreasc @i s @i ndeplineasc
ndatoririle cu bun-credin.
*+. Confidenialitatea
rt. :. - Personalul au!iliar de specialitate are obligaia de a nu
dezvlui sau folosi pentru alte scopuri dect cele legate de
e!ercitarea profesiei informaiile obinute pe parcursul desf@urrii
activitii profesionale.
rt. #;. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s se abin
de la orice ncercare de a obine date sau informaii pe care nu este
ndreptit s le cunoasc.
+. *mparialitatea
rt. ##. - 6#9 n e!ercitarea atribuiilor sale, personalul au!iliar
de specialitate trebuie s fie obiectiv @i s respecte fr nici o
discriminare drepturile @i garaniile procesuale ale tuturor prilor.
6%9 n activitatea sa profesional, personalul au!iliar de
specialitate trebuie s aib o atitudine ec5idistant, fr influene
legate de ras, se!, religie, naionalitate, precum @i de statutul
socioeconomic, politic @i cultural al unei persoane.
rt. #%. - Personalul au!iliar de specialitate are ndatorirea de a
se abine ori de cte ori se afl n unul dintre cazurile de
incompatibilitate prevzute de lege.
+*. buzul n funcie @i conflictul de interese
rt. #&. - n ndeplinirea atribuiilor sale de serviciu, personalul
au!iliar de specialitate trebuie s se abin de la orice atitudine care
l-ar putea face vulnerabil la influene.
rt. #'. - Personalului au!iliar de specialitate i este interzis
folosirea calitii oficiale pentru obinerea de privilegii sau
avantaje pentru sine ori pentru altul.
rt. #(. - n ndeplinirea ndatoririlor sale profesionale,
personalul au!iliar de specialitate nu poate pretinde sau primi
cadouri ori servicii.
rt. #>. - Personalul au!iliar de specialitate nu va nc5eia,
personal sau prin persoane interpuse, ori ca mandatar, contracte cu
instanele judectore@ti sau cu parc5etele de pe lng acestea
pentru furnizarea de servicii, materiale, ec5ipamente.
+**. titudinea n profesie @i n afara acesteia
rt. #7. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s dea
dovad de moderaie @i s nu @i manifeste nemulumirea fa de
persoanele cu care intr n contact n calitate oficial.
rt. #8. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s fie
respectuos, calm, amabil @i lipsit de arogan n relaiile cu
justiiabilii, judectorii, procurorii, avocaii, colegii, precum @i cu
orice alt persoan.
rt. #:. - 6#9 Personalului au!iliar de specialitate i este interzis
s e!prime opinii cu privire la legalitatea @i temeinicia actelor
ntocmite de instana de judecat sau de parc5etul unde lucreaz.
6%9 Personalul au!iliar de specialitate trebuie s informeze
conducerea instanei sau a parc5etului cu privire la orice conduit
care ar putea aduce atingere prestigiului justiiei.
6&9 Personalului au!iliar de specialitate nu i este permis s
comenteze sau s justifice n pres ori n emisiuni audiovizuale
5otrrile ori soluiile date n dosarele despre care a luat cuno@tin
n e!ercitarea atribuiilor de serviciu sau cu privire la procese aflate
n curs de desf@urare ori asupra unor cauze cu care a fost sesizat
parc5etul.
6'9 Personalului au!iliar de specialitate nu i este permis s se
foloseasc de actele pe care le ndepline@te n e!ercitarea
atribuiilor de serviciu pentru a-@i e!prima convingerile politice.
6(9 .elaiile personalului au!iliar cu judectorii, procurorii @i
colegii trebuie s fie bazate pe respect @i bun-credin. cesta nu
@i poate e!prima prerea cu privire la probitatea profesional @i
moral a judectorilor, procurorilor sau a altor colegi.
rt. %;. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s aib o
inut ngrijit @i decent, evitnd e!travaganele. n @edinele de
judecat acesta trebuie s poarte inuta vestimentar
corespunztoare, potrivit legii.
rt. %#. - Personalul au!iliar de specialitate trebuie s protejeze
@i s foloseasc conform destinaiei lor bunurile ce i-au fost
ncredinate n vederea e!ercitrii profesiei.
rt. %%. - Personalul au!iliar de specialitate nu va recomanda
nominal, persoanelor interesate, avocai, e!peri, notari, e!ecutori
judectore@ti sau oricare alte persoane care e!ercit activiti n
legtur cu actul de justiie.
rt. %&. - Personalului au!iliar de specialitate nu i este permis s
acorde consultaii juridice.
+***. 4ispoziii finale
rt. %'. - nclcarea dispoziiilor prezentului cod atrage
rspunderea disciplinar a grefierilor @i a celuilalt personal au!iliar
de specialitate din instanele judectore@ti @i parc5ete.