1.

Generaliti
Deviza Organizaiei Maritime Mondiale (IMO) Safe, secure and efficient
shipping on clean oceans arat c una din cele dou preocupri ma!ore ale
comunitii maritime internaionale este prevenirea "i com#aterea polurii marine$
%entru a realiza acest lucru tre#uie mai &nt'i s detectm sursele polurii
marine de la rm, de pe mare sau din atmosfer$
(unoa"terea caracteristicilor apei de mare "i a poluanilor este de asemenea
important &n ela#orarea msurilor de prevenire "i com#atere a efectelor deversrilor
de su#stane nocive$
)nele zone sunt mai sensi#ile, mai afectate de eventualele poluri, dec't
altele$ *n aceste zone msurile de prevenire ca "i mi!loacele "i programele de
intervenie &n caz de dezastru tre#uie #ine puse la punct$ *n aceste zone condiiile &n
care este permis deversarea operaional sunt mai e+igente$
Impactul hidrocar#urilor , principala su#stan poluant marin , "i a altor
su#stane duntoare tre#uie #ine cunoscut pentru a putea !ustifica msurile de
prevenire, de o#icei foarte costisitoare, "i pentru a putea interveni eficient &n caz de
accident$ -egislaia naional "i internaional &n domeniu tre#uie cunoscut at't de
cei care opereaz cu su#stane duntoare c't "i de cei pu"i s supravegheze, s
previn sau s intervin &n caz de poluare$
)na din principalele surse de poluare marin este navigaia$ %oluarea
operaional "i accidental provocat de nave, at&t cu hidrocar#uri c't "i cu alte
su#stane, tre#uie prevenit sau mcar limitat$ .eglementrile &n domeniu, din ce &n
ce mai e+igente, au culminat cu ela#orarea "i intrarea &n vigoare a (onveniei
Internaionale privind %revenire %olurii de ctre /ave (M0.%O-)$
Metodele de intervenie &n caz de accidente completeaz ta#loul prezentrii
tematicii polurii marine$
2. Sursele polurii marine
Surse de poluare de la rm
%rincipalele surse ale polurii marine provenite de la rm sunt 1234
5 su#stane deversate &n r'uri6
5 su#stane preluate de apa de ploaie care se scurge &n r'uri6
5 scurgeri (ape uzate) ur#ane netratate6
5 su#stane preluate de apa de ploaie care se scurge direct &n mare sau prin
sistemele de scurgere ale ora"elor6
5 su#stane poluante din atmosfer preluate de apa de ploaie6
5 scurgeri (ape uzate) industriale netratate6
5 eroziunea solului care poate provoca scurgeri naturale de hidrocar#uri sau
alte su#stane poluante$
7unoiul produs &n ora"e "i sate nu ar tre#ui s afecteze mediul marin pentru c
el este controlat, sau ar tre#ui s fie, de autoriti$ 8l este depozitat &n locuri special
amena!ate$ 9otu"i anumite componenete ale gunoiului, destul de importante, cum ar fi
o#iecte din plastic, sticle, h'rtie pot a!unge &n r'uri "i &n mare$
0ctivitile industriale din zonele costiere dar "i din zone deprtate de mare
pot produce poluarea apei "i a aerului$ *n afar de com#inatele petroliere a cror
principale produse poluante sunt hidrocar#urile, alte fa#rici sau uzine pot deversa &n
ap produse, unele foarte poluante, &n funcie de procesul de fa#ricaie "i de dotrile
antipoluante$
*n porturi e+ist poluare operaional, cumulativ, "i poluare accidental$
%oluarea accidental nu poate fi prevzut, dar toate porturile au &ntocmite planuri de
aciune &n caz de dezastru$ (onvenia M0.%O- privind prevenirea polurii cu
hidrocar#uri de ctre neve cere ca porturile "i terminalele s fie prevzute cu mi!loace
adecvate de preluare a reziduurilor petroliere "i a gunoiului$
Sistemele de colectare "i deversare &n r'uri sau &n mare a apelor uzate din ora"e
"i sate sunt prevzute de o#icei cu staii de tratare$ De asemenea, apa tratat este
verificat astfel &nc't concentraia &n su#stane duntoare s se &ncadreze &ntre
anumite limite$ %oziia conductelor , locul de deversare (distana fa de ora"e, de
rm) tre#uie s corespund anumitor norme$ Mai mult, zona de deversare este
monitorizat pentru a nu se produce o poluare cumulativ$
Deversrile &n mare ale zonelor industriale sunt atent controlate &n funcie "i de
to+icitatea produselor cu care opereaz respectivele fa#rici sau uzine$
Directiva (onsiliului )niunii 8uropene nr$ :;<2=;<88( are urmtoarele
reglementri principale 1>34
5 cerine privin sistemele de colectare a apelor reziduale ur#ane6
5 cerine privind compoziia "i procenta!ele ma+ime de poluani din apele
tratate6
5 cerine privind compoziia "i procenta!ele de poluani din apele deversate
&n zonele sensi#ile6
5 aglomeraiile ur#ane la care se aplic Directiva &n funcie "i de modul &n
care se face deversarea &n r'uri, estuare sau ape de coast6
5 reguli privind apele reziduale industriale6
5 criterii de identificare a zonelor sensi#ile6
5 reguli privind depozitarea nmolului provenit din tratarea apelor6
5 autorizaiile privind descrcarea "i conectarea sistemelor de colectare cu
uzinele de tratare a apelor uzate6
5 datele intrrii &n vigoare a adiferitelor faze ale Directivei$
*n ta#elul urmtor sunt date c'teva din cerinele calitative ale apei deversate
dup ce a fost tratat4
PARAMETRII CONCENTRAIE PROCENT MINIM
!E RE!"CERE
O+igen
#iochimic
(?OD
@
la 2A
A
()
2@ mg<l O
2
=A , :A
O+igen chimic
((OD)
;2@ mg<l O
2
=@
9otal suspensii
solide
B@ mg<l :A
(onvenia privind prevenirea polurii marine de la uscat, adoptat &n ;:=C la
%aris, se referea numai la o zon limitat a 0tlanticului "i a apelor arctice$
-a ;B noiem#rie ;:=2 a fost adoptat la -ondra (onvenia privind prevenirea
polurii marine prin deversarea de ape uzate "i ali poluani, cunoscut su# numele
de (onvenia de la -ondra$
%rincipalele scopuri ale (onveniei de la -ondra sunt 1B34
5 s previn poluarea marin prin interzicerea deversrii anumitor su#stane
ca4 mercur, cadmiu, compu"i organohalogeni etc$ (lista neagr)6
5 s controleze poluarea marin prin cerina unui permis special pentru
deversarea unor su#stane ca4 arsenic, compu"i organosiliconici etc$ (lista
gri)6
5 s controleze poluarea marin prin cerina unui permis pentru deversarea
altor su#stane nocive (lista al#)$
(onvenia de la -ondra reglementeaz "i deversarea materialului dragat,
analizarea acestuia "i verificarea coninutului &n su#stane periculoase &n vederea
o#inerii apro#rii de deversare de la autoritile competente$
Poluarea de #tre na$e
0cest su#iect va fi tratat &n capitolele urmtoare "i face o#iectul
reglementrilor (onveniei Internaionale M0.%O-$
%. Cara#teristi#ile apei de mare
Dup cum se "tie, apa se afl &n mare cantitate pe planeta noastr, &n special &n
stare lichid$ 0pa prezint proprieti surprinztoare &n comparaie cu ali compu"i
chimici, proprieti ce i5au permis s !oace un rol determinant &n apariia, dezvoltarea
"i perpetuarea vieii pe %am'nt 1;34
5 pla! de temperaturi restr'ns &n care se gse"te &n faz lichid (A , ;AA
A
(elsius)6
5 densitate ma+im (;AAA Dg<m
B
) la C
A
(elsius6
5 mrirea volumului cu : E la trecerea de la faza lichid la faza solid6
5 posi#ilitatea de a dizolva un numr foarte mare de su#stane6
5 cldur specific mare$
(ea mai mare parte din suprafaa glo#ului este acoperit de apa de mare
(=A,=FE)$
0pa de mare conine o cantitate aprecia#il de sruri dizolvate$ (u toate c
salinitatea variaz foarte mult (&ntre @ E
A
&n 7olful ?otnic "i CA E
A
&n Marea .o"ie)
proporia relativ a principalilor constitueni rm'ne constant (afirmaia face
a#stracie de zonele costiere unde aportul fluviilor "i a apelor provenite din topirea
zpezilor este important)$ Salinitatea medie a apei de mare este de apro+imativ BC E
A
$
Ma!oritatea srurilor disolvate se afl su# form de ioni$ %rincipalele su#stane
chimice din apa de mare, &n procente din masa total de sruri disolvate este
urmtoarea4
(l
5
@@,A
SO
C
55 =,=
G(O
B
5
A,C
?r
5
A,2
H
5
A,AAB
G
B
?O
B
A,A=
/a
I
BA,>
Mg
II
B,=
(a
II
;,2
D
I
;,;
Sr
II
A,AB
*n cantiti foarte mici se regsesc &n apa de mare aproape toate elementele
chimice$
9emperatura apei de mare variaz &ntre ,2 "i C2
A
(elsius$ 0pa cu salinitatea
de B@ EA se menine lichid p'n la ,;,:
A
(elsius$
Densitatea apei de mare depinde de salinitate, temperatur "i presiune$ -a
8cuator valoarea densitii este de ;,A2Bg<m
B
$ (re"te odat cu scderea temperaturii
la latitudinile mai ridicate (@A
A
/ , ;,A2>6 >@
A
S , ;,A2=) pentru ca s scad din nou
&n apele polare datorit scderii salinitii$ 0pa, ca orice lichid, este practic
incompresi#il$ 8+ist totu"i o variaie a densitii sesiza#il la presiuni mari$ .ata
de cre"tere a densitii este de A,AAC@ , A,AAC: g<cm
B
la mia de metri$
(ldura specific a apei de mare , puin inferioar apei distilate , este
superioar ma!oritii lichidelor "i solidelor$ .aportul este de 2 , ;A$ 0cest lucru
confer apei mrilor "i oceanelor rolul de volant termic al planetei$
Jiscozitatea apei nu se modific &n mod liniar, odat cu cre"terea
temperaturii$ 8a prezint C salturi situate la ;@, BA, C@ "i >A
A
(elsius$ Speciali"tii
emit ipoteza c temperatura de B=
A
(elsius a mamiferelor, situat la !umtatea
distanei dintre BA "i C@
A
(elsius, puncte de pertur#aii structurale a apei, nu este
&nt'mpltoare$ %entru psri "i animale C@
A
(elsius reprezint un punct termic al
morii$ %e"tii prefer apa &ntre 2A , 2=
A
(elsius$
Din punct de vedere al polurii, este interesant reacia chimic a apei de mare
cu principalii poluani, ca "i modul &n care aceasta se comport ca solvent$
&. Cara#teristi#ile prin#ipalilor poluani
HIDROCARBURI
O mare cantitate din aceste hidrocar#uri sunt transportate de la locul de
producie la consumatori pe mri "i oceane$ (a atare, riscul unor accidente este foarte
mare$
Dar nu numai accidentele pot provoca poluare cu hidrocar#uri$ Sursa de
energie a transportului naval este petrolul (cu mici e+cepii)$ Orice nav transport
cantiti mai mari sau mai mici de produse petroliere drept com#usti#il$
8+ist, de asemenea , deversri deli#erate, ilegale, de reziduuri petroliere$
)n alt tip de poluare este a"a5numita poluare operaional rezultat &n urma
diferitelor manevre cu petrol ca marf sau com#usti#il$
*n ta#elul de mai !os sunt date consumurile anuale de hidrocar#uri 1234
0/)- (O/S)M)- 0/)0- (MII 9O/8)
;:>@ 2 ;AB AAA
;:=2 2 2F2 AAA
;:=: B ;C; AAA
;:F@ 2 FAA AAA
;:FF B ABF AAA
;::: B ;FA AAA
Gidrocar#urile se &mpart &n dou mari categorii4 petrol "i produse rafinate$
Petrol 'rut
%etrolul ca su#stan natural aflat &n zcminte su#terane conine &n principal
hidrocar#uri (:@ E) dar "i alte elemente ca4 o+igen, azot, sulf, vanadium, nichel etc$
(ompoziia petrolului este foarte comple+ "i depinde de originea sa$ %entru
petrolul industrial se folose"te urmtoarea clasificare 1234
Petrol parafinic este petrolul cu hidrocar#uri parafinice &n proporie
dominant$ Moleculele sunt formate din lanuri de atomi "i compusul este foarte
sta#il$
Petrolul naftenic este petrolul ale crui molecule sunt formate din inele de
atomi "i are de asemenea o compoziie foarte sta#il$
Petrolul asfaltic conine un mare procent de asfalt "i este foarte v'scos$
Gidrocar#urile aromatice, formate din atomi legai &n inel, dar nesaturate,
reprezint un compus foarte reactiv "i de aceea nu e+ist petrol natural cu component
dominant de hidrocar#uri aromatice$
(aracteristicile chimice ale petrolului #rut4
8-8M8/9 (O/KI/)9
(ar#on FB,:E 5 F>,FE
Gidrogen ;;,CE 5 ;C,AE
Sulf A,A>E 5 F,AE
0zot A,;;E 5 ;,=E
O+igen A,@E
Metale (He, J, /i etc) A,ABE
(aracteristicile fizice ale petrolului #rut4
(0.0(98.IS9I(I DOM8/I)
7reutatea specific FAA , :FA da/<m
B
Jiscozitatea la CA
o
( B , ;AA cst (cu c'teva e+cepii)
%unct de aprindere 5BA la 2@
o
(
%unct de fier#ere BA la ;2@
A
(
%unct de congelare 5BA la 2@
A
(
(oninut de cear p'n la ;@E
(oninut de asfalt p'n la @E
%roprietile chimice "i fizice ale petrolului sunt foarte importante pentru
poluarea marin, &n speciale pentru metodele de com#atere a petelor de petrol$ *n
ta#elul urmtor sunt prezentate comparativ c'teva tipuri de petrol #rut cu proprietile
lor 123$
%89.O- D8/SI9098 JIS(OLI
9098
(80.0
E
0SH0-9
E
/igerian
u"or
A,FB> 2,F2 F A,AC
9ia Muana
%esado
A,:F= B=BA A,B >,C
Schoone#eeN A,:AB F= ;C,= 5
Iranian greu A,F=A :,B2 C,C 2
MaOa A,:2; >@,B 5 5
DuPait A,F=A ;A,B B,: ;,C
?rass river A,FA@ ;,:B F
8+ist situaii c'nd cantiti mari de petrol deversate s5au evaporat "i dispersat
u"or, fr un efect relevant asupra mediului marin$ 8+emplu tancul DharN J din
care s5au vrsat apro+imativ FA AAA tone de petrol iranian$
*n alte cazuri operaiunile de curire au fost foarte dificile, dureaz mult timp,
iar efectele asupra mediului sunt greu de diminuat$
Produse petroliere
Din petrolul #rut se pot o#ine o serie &ntreag de produse petrolier, dup
temperatura lor de evaporare (punctul de fier#ere)$ %rocesul este numit distilare$
(O-O0/0 D8 DIS9I-0.8
Mai puin de :A
A
( ?)90/ SI 0-98 %.OD)S8
M0I )Q0O.8
:A , 22A
A
( ?8/LI/8
22A 5 B;@
A
( /0H90
B;@ , C@A
A
( D8.OS8/
C@A , >@A
A
( MO9O.I/R )QO0.R
>@A 5 FAA
A
( MO9O.I/R 7.80
%este FAA
A
( .8LID)).I ((80.R, 0S5
H0-9)
8fectul produselor rafinate asupra mediului va fi foarte diferit &n funcie de
greutatea lor specific "i de punctul de fier#ere$ 7ama caracteristicilor este foarte
larg de la petrolul greu la #enzina u"oar$ %rodusele petroliere grele "i uleiurile pot
avea efecte similare petrolului #rut "i chiar mai rele$ Din contr, produsele u"oare, cu
mare vitez de evaporare, nu au efecte poluante foarte importante$
SUBSTANE DUNTOARE
(onform M0.%O-, su#stane duntoare sunt acele su#stane identificate
ca poluani marini &n (odul maritim internaional de mrfuri periculoase, IMD7 (ode
(International Maritime Dangerous 7oods (ode)$
*n transportul maritim e+presia este folosit pentru a definii poluanii, alii
dec't hidrocar#urile, care pot fi transportai pe mare$ *n general este vor#a de
su#stane chimice$(onvenia M0.%O- privind prevenirea polurii de ctre nave, are
dou ane+e destinate su#stanelor periculoase4 transportate &n vrac sau &mpachetate$
*n funcie de comportamentul lor atunci c'nd sunt deversate &n mare
su#stanele periculoase se clasific &n urmtoarele categorii4
5 care se evapor6
5 care plutesc6
5 care se dizolv6
5 care se scufund$
Multe din aceste su#stane au dou sau mai multe din caracteristicile de mai
sus$
APE UZATE DE LA NAVE (SEWAGE), APA UZAT URBAN SI AP
UZAT INDUSTRIAL
(onform M0.%O- ape uzate (de la nave) &nseamn4
5 ape "i alte de"euri provenite de la orice tip de toalete, pisoare "i sifoane din
pardoseal din S(5uri6
5 ape provenite din spltoare, #i "i sifoane de pardoseal6
5 ape provenite din spaii utilizate pentru transportul animalelor vii, sau
5 alte ape uzate dac sunt amestecate cu scurgerile definite mai sus$
Sewage sau scurgerile apelor uzate de la nave nu sunt considerate ca av'nd un
aport important asupra polurii marine (0/8T0 IJ M0.%O- nu a intrat &nc &n
vigoare), dec't dac este vor#a de pasagere$
0pa uzat ur#an este definit ca apa uzat provenit de la locuine sau &n
amestec cu apa uzat industrial cu sau fr ap de ploaie$
0pa uzat provenit de la mari uniti industriale poate a!unge &n mare,
provoc'nd poluarea mediului marin$ De aceea se iau msuri pentru o tratare
corespunztoare a aceasteia$
GUNOI
7unoiul este definit &n 0ne+a J a M0.%O- ca orice fel de de"euri de
alimente, domestice "i din e+ploatarea navei, cu e+cepia pe"telui proaspt &ntreg sau
nu, produse &n timpul e+ploatrii normale a navei "i care pot fi eliminate continuu sau
periodic cu e+cepia su#stanelor definite sau enumerate &n alte ane+e &n prezenta
convenie$
Deoarece pe nave este asigurat cazarea "i masa echipa!ului, se produce o
cantitate de gunoi care nu poate fi aruncat &n mare dec't selectiv "i &n anumite condiii
Pre$enirea polurii datorat na$elor
%revenirea polurii datorit navelor este reglementat de (onvenia
Internaional M0.%O-$ 0doptat &n ;:=B$ (onvenia a fost modificat prin
%rotocolul din ;:=F$
(onvenia M0.%O- =B conine 2A de articole, 2 protocoale privind raportarea
incidentelor "i ar#itra!ul, la care se adaug protocolul din ;:=F cu : articole$
(onvenia conine, de asemenea, > ane+e dup cum urmeaz4
0ne+a I , .eguli privind prevenirea polurii cu hidrocar#uri (&n vigoare din
octom#rie ;:FB)$
0ne+a II , .eguli pentru controlul polurii cu su#stane nocive &n vrac (&n
vigoare din aprilie ;:FB)$
0ne+a III , .eguli pentru prevenirea polurii cu su#stane duntoare
transportate pe mare su# form am#alat (&n vigoare din fe#ruarie ;::C)$
0ne+a IJ , .eguli privind prevenirea polurii cu ape uzate de la nave (nu
este &nc &n vigoare)$
0ne+a J , .eguli pentru prevenirea polurii cu gunoi de la nave (&n vigoare
din decem#rie ;:FF)$
0ne+a JI , .eguli privind poluarea atmosferic de ctre nave (nu este &nc
&n vigoare)$
*n aceste ane+e sunt prezentate reglementrile o#ligatorii pentru navele de
diferite tipuri &n a"a fel &nc't poluarea produs de aceasta s fie redus la ma+imum "i
chiar eliminat$
*n 0ne+a I, referitoare la poluarea cu hidrocar#uri, sunt prezentate cerine
distincte pentru nave, legate de poluarea survenit &n timpul e+ploatrii, ca "i cerine
pentru reducerea polurii deversate de petroliere &n caz de accident$ -a &nceputul
ane+ei este dat definiia hidrocar#urii4 Gidrocar#ur &nseamn petrol su# orice
form incluz'nd ieiul, com#usti#ilul lichid, sedimentele de petrol, reziduurile
conin'nd hidrocar#uri "i produsele rafinate (altele dec't produsele petrochimice care
fac o#iectul prevederilor ane+ei II din prezenta convenie) "i cuprinde, fr a limita
caracterul general al celor de mai sus, su#stanele enumerate &n suplimentul I al
prezentei ane+e$
9ot &n aceast ane+ este specificat necesitatea e+istenei la #ordul navei a
unui plan de urgen &n cazul polurii cu hidrocar#uri$ De asemenea, &n suplimantele
ane+ei sunt prezentate modelele de certificat IO%% (International Oil %ollution
%revention (ertificate) "i de !urnal de &nregistrare a hidrocar#urilor, O.? (Oil .ecord
?ooN)$
0ne+a II se refer la transportul su#stanelor nocive &n vrac, altele dec't
hidrocar#urile$ 8a conine lista su#stanelor nocive transportate pe mare &n vrac "i
clasificarea acestora &n funcie de gradul de to+icitate$ Sunt date modelele de !urnal
pentru &nregistrarea mrfii, (.? ((argo .ecord ?ooN) "i de certificat /-S (/o+ious
-iUuid Su#stances)$
*n 0ne+a III, referitoare la transportul su#stanelor duntoare su# form
am#alat, sunt prezentate regulile de am#alare, marcare "i etichetare a coletelor, ca "i
cerinele privind amararea acestora pe timpul transportului$
%revenirea polurii cu ape uzate de la nave (0ne+a IJ) nu este considerat,
deocamdat, deose#it de important, "i, ca atare, nu este &nc &n vigoare$ 8a prevede
modul de aplicare, vizitele care se efectueaz, forma (ertificatului internaional de
prevenire a polurii cu ape uzate$ De asemenea, sunt reglementate modalitile de
descrcare a apelor uzate "i instalaiile de colectare de la mal$
0ne+a J , prevenirea polurii cu gunoi , prevede modul de aplicare, ca "i
cerinele speciale pentru evacuarea gunoiului &n zonele speciale "i &n afara acestora$
)n e+emplu din .egula B, 8vacuarea gunoiului &n afara zonelor speciale4
(a) este interzis evacuarea &n mare a tuturor o#iectelor din material plastic,
care includ &n special par'mele sintetice, plasele de pescuit din fi#r sintetic "i sacii
din material plastic pentru gunoi6
Sunt prezentate de asemenea reglementri privind instalaiile de colectare din
porturi "i terminale$
%rotocolul M0.%O- din ;::=, a introdus, prin 0ne+a JI, un nou concept4
prevenirea polurii atmosferice de ctre nave$ S5a constatat c &n zonele de trafic
intens, de e+emplu ?osforul, atmosfera este poluat datorit emanaiilor de gaze
to+ice din e"apamentul motoarelor navale$ *n 0ne+a JI sunt prevzute reglementri
privind calitatea com#usti#ilului utilizat, &n zonele speciale "i &n afara lor, de ctre
nave$
-a Organizaia Maritim Mondial fiineaz (omitetul pentru protecia
mediului marin, M8%( (Marin 8nvironment %rotection (ommittee) care adopt o
serie &ntreag de rezoluii privind prevenirea "i com#aterea polurii marine, &n funcie
de necesitile "i preteniile de calitate ale momentului$ 0dunarea 7eneral a
Organizaiei Maritime Mondiale apro# aceste rezoluii care apoi sunt implementate,
devenit reglementri o#ligatorii$
(omunitatea maritim internaional este din ce &n ce mai con"tient de
importana respectrii acestor msuri pentru meninerea sntii planetei, dar "i
pentru dezvoltarea transportului maritim$