Capitolul I.

Noiunea de finane publice

Nevoile i interesele publice se realizeaz de ctre stat, n principal (i uneori
exclusiv) prin bani. ntr-adevr, cheltuielile pe care le are de efectuat statul nu se pot
efectua dect n bani. r bani nu exist nici finan!e publice. "ceast caracteristic
explic i preocuparea pentru eti#olo$ia cuvntului finan!e. %up cte se pare, no!iunea
de finan!e provine de la cuvintele latineti fiare sau finis, care se traduc prin a ter#ina, a
ncheia un diferend, o ac!iune &udiciar n le$atur cu plata unei su#e de bani. %e la
aceste cuvinte s-a for#at financia sau financia pecuniaria, adic plata n bani. 'e crede c
din aceste cuvinte latineti s-a nscut no!iunea finance folosit n ran!a n secolele ()-
()*, care avea #ai #ulte n!elesuri i anu#e+ su#e de bani, resurse bneti, venit al
statului, iar les finances echivala cu $ospodaria public, patri#oniul statului. inan!ele
publice reprezint for#a bneasca a rela!iilor econo#ice, n procesul reparti!iei
produsului social i venitului na!ional n cadrul ndeplinirii func!iilor statului. ,on!inutul
social, econo#ic i n special &uridic al rela!iilor financiare, func!iile i i#portan!a lor
sunt cteva din proble#ele funda#entale ale tiin!ei dreptului financiar.
I. Noiunea clasic de finane publice
"ceast concep!ie este le$at de liberalis#ul politic, fiind specific perioadei de
dezvoltare econo#ico-social de la sfritul secolului al (*(-lea. ,onfor# acestei
concep!ii, statul liberal este preocupat #ai pu!in de activit!ile private, li#itndu-i
interven!ia la func!iile sale tradi!ionale, i anu#e+ aprarea na!ional, diplo#a!ie, ordine
public i &usti!ie.
"u existat dou #otive pentru care statul nu a intervenit n activitatea a$en!ilor
econo#ici. n pri#ul rnd, activitatea econo#ic se afla nc sub influen!a #uncii
#anuale, industria era predo#inant #anufacturier, schi#bul de #rfuri fiind restrns ca
valoare. n al doilea rnd, interven!ia statului n activitatea econo#ic necesita resurse
financiare, neputndu-se li#ita aceast interven!ie nu#ai la planificri, dispozi!ii date
a$en!ilor econo#ici, etc.
)ia!a econo#ic se desfura n confor#itate cu principiul laisser faire, laisser
passer. ,heltuielile publice trebuiau reduse la #ini#. ,oncep!ia -$uvernului ieftin. i
$sete suportul n teza potrivit creia pro$resul social-econo#ic recla#a utilizarea
venitului na!ional pentru dezvoltarea industriei i co#er!ului, n loc s fie irosit pentru
activit!i neproductive. /olul finan!elor publice const n asi$urarea resurselor necesare
func!ionrii institu!iilor publice.
n perioada de dup pri#ul razboi #ondial, locul statului neinterven!ionist a fost
luat de statul interven!ionist. inan!ele publice devin un #i&loc de interven!ie n
activitatea social-econo#ic, de exercitare a unei influen!e pozitive pentru or$anizarea
ntre$ii activit!i.
0aurice %uver$er, referindu-se la statul #odern din secolul nostru, scrie c acesta
nu se #r$inete la sarcinile #ilitare i tradi!ionale. 1l intervine n via!a social pentru a
sti#ula produc!ia n perioada de criz, pentru a #piedica creterea pre!urilor i a #en!ine
puterea de cu#prare a #onedei n perioada infla!iei, pentru a asi$ura o ct #ai bun
utilizare a bo$!iilor !rii i repartizare a venitului na!ional.
2ierre 3alu#iere subliniaz creterea rolului interven!ionist al statului n
econo#ie dup criza #ondial din anii 4565-4577. 2entru ndeplinirea acestui rol au fost
folosite pe o scar tot #ai lar$ cheltuielile publice, i#pozitele i alte instru#ente
financiare. inan!ele publice sunt definite ca tiin!a care studiaz activitatea statului, n
calitatea sa de utilizator al unor tehnici speciale, aa-nu#ite financiare+ cheltuieli, taxe,
i#pozite, #pru#uturi, bu$ete, procedee #onetare etc.
2otrivit unei alte opinii, n secolul (( i #ai ales dup #area criz din anii 4565-
4577, locul statului &andar# a fost luat de statul- providen!. *nterven!ia statului este
deter#inat n ulti# instan! de #en!inerea echilibrului econo#ic, de rentabilizarea
unor ntreprinderi sau ra#uri econo#ice considerate strate$ice, de rezolvarea
contradic!iilor interne ale societ!ii+ infla!ie, o#a&, etc., i conduce cu# era firesc la
apari!ia unor ntreprinderi publice i societ!i co#erciale cu capital #ixt, la acordarea de
subven!ii unor ntreprinderi private, etc.
II. Finaele publice i private - asemnri i deosebiri
No!iunile de finan!e publice i private sunt adecvate situa!iei din !rile cu
econo#ie de pia!, n care cea #ai #are parte a #i&loacelor de produc!ie se afl n
proprietate privat, fapt care face posibil realizarea unei deli#itri nete ntre sectorul
public i cel privat.
inan!ele publice sunt asociate ntotdeauna cu statul, unit!ile ad#inistrativ-
teritoriale, cheltuielile, #pru#uturile i datoria acestora.
inan!ele private sunt asociate ntotdeauna cu activit!ile financiare ale
ntreprinderilor econo#ice, ale bncilor i societ!ilor de asi$urri private, n le$atur cu
resursele i necesit!ile acestora, #pru#uturile pri#ite sau acordate, crean!ele de ncasat
i obli$a!iile de plat, asi$urrile i reasi$urrile de bunuri, persoane i rspundere civil.
inan!ele publice se asea#n cu cele private cel pu!in sub dou aspecte+
8i unele i altele opereaz cu cate$orii financiare de baz+ #oned, credit, bani.
8i unele i altele se confrunt cu proble#e de echilibru financiar, de resurse
financiare n ulti# instan!.
ntre finan!ele publice i cele clasice exist o serie de deosebiri dup cu#
ur#eaz+
/esursele necesare statului pentru realizarea func!iilor i sarcinilor acestuia se
procur pe calea i#pozitelor i taxelor, prin #suri de constrn$ere n principal,
n ti#p ce resursele ntreprinderilor private i ale persoanelor fizice se procur de
pe pia!, pe baze contractuale.
'tatul poate lua orice #asur n le$atur cu #oneda na!ional, n ti#p ce
ntreprinderile private nu pot dect s o foloseasc.
inan!ele publice sunt folosite n principal n scopul satisfacerii nevoilor $enerale
ale societ!ii, n ti#p ce finan!ele private sunt folosite n slu&ba realizrii de profit
de ctre ntreprinztorii particulari.
9estiunea finan!elor publice este supus dreptului public, iar $estiunea financiar
a ntreprinderilor private ur#eaz re$ulile dreptului civil i co#ercial.
III. Trsturile finanelor publice
'unt rela!ii cu caracter econo#ic, ntruct ele apar n procesul for#rii,
repartizrii i utilizrii produsului social.
"par n for# bneasc, deoarece n cadrul produc!iei de #rfuri i al ac!iunii
le$ii valorii, produsul de produc!ie, reproduc!ie i de circula!ie a #rfurilor,
reparti!ia produsului social, rela!iile de schi#b, retribuirea #uncii, precu# i
rela!iile dintre a$en!ii econo#ici sau dintre acetia i persoanele fizice, se expri#
prin inter#ediul banilor, n cadrul unor rela!ii bneti. No!iunea de finan!e publice
sau rela!ii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau rela!ii bneti.
:anii reprezint o #arf, iar finan!ele sunt rela!ii de constituire, repartizare i
utilizare a #i&loacelor bneti.
'unt rela!ii fr echivalent, adic nu presupun n #od necesar o contrapresta!ie
direct din partea subiectului beneficiar al #i&loacelor bneti.
0i&loacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare nu se
ra#burseaz.
%e la fondurile bu$etare se efectueaz pl!i cu titlu nera#bursabil ctre unele
re$ii autono#e sau ctre institu!iile publice din sfera ne#aterial care presteaz servicii
pentru popula!ie. "celai caracter de nera#bursabilitate l poart i transferurile efectuate
ctre popula!ie sub for# de pensii, burse, aloca!ii de stat i alte a&utoare pentru copii.
;ransferul de valoare la i de la fondurile ce se constituie n econo#ie se poate
realiza par!ial, n condi!ii de ra#bursabilitate. <n ase#enea caracter poart su#ele de
bani vrsate de persoanele fizice i &uridice n contul #pru#uturilor contractate de stat
pe pia!a intern= $aran!iile depuse de ad#inistratorii i cenzorii societ!ilor co#erciale, ca
i de persoanele ce $estioneaz bani i alte valori publice.
IV. Funciile finanelor publice
inan!ele publice sunt necesare, n #od subiectiv i obiectiv, deoarece contribuie
la realizarea sarcinilor i func!iilor statului, care nu ar putea fi nfptuite fr pr$hiile
financiare. 0i&loacele prin care finan!ele publice, ca rela!ii financiare i ndeplinesc acest
rol, sunt func!iile acestora+
func!ia de reparti!ie
func!ia de control
unc!ia de reparti!ie se #anifest n procesul reparti!iei produsului social
(produsului intern brut) i cuprinde dou faze+
constituirea fondurilor (resurselor) bnesti=
redistribuirea (utilizarea) acestora.
n pri#a faz are loc for#area fondurilor publice de resurse bneti, ac!iune la
care particip societ!i co#erciale, re$ii autono#e, institu!ii publice, alte persoane
&uridice i persoanele fizice, indiferent dac sunt rezidente sau nerezidente.
ondurile publice de resurse se constituie n #ai #ulte for#e concrete cu# sunt+
i#pozite
taxe
contribu!ii petru asi$urri sociale
a#enzi
#a&orri i penalizri de ntrziere
vrs#inte din profitul re$iilor autono#e
vrs#inte din veniturile institu!iilor publice
redeven!e i chirii din concesiune i nchirieri de terenuri i alte bunuri proprietate
de stat
venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat i a bunurilor fr stpn
ra#bursri ale #pru#uturilor de stat acordate
dobnzi aferente i a&utoare pri#ite
/esursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ra#urile
econo#ice i din toate sectoarele sociale+ public, privat, cooperatist, #ixt. n propor!ie
covritoare, resursele bneti ale finan!elor publice sunt #obilizate cu titlu definitiv i
fr contrapresta!ie.
" doua faz a func!iei de reparti!ie o reprezint distribuirea fondurilor publice pe
beneficiari > persoane &uridice i fizice. %istribuirea este dat n co#peten!a autorit!ilor
publice i se face n raport cu resursele financiare disponibile i cererea de resurse
financiare.
%istribuirea fondurilor publice nsea#n stabilirea cheltuielilor publice pe
destina!ii+ nv!#nt, sntate, cultur, asi$urri sociale i protec!ie social, $ospodrire
co#unal i locuin!e, aprare na!ional, ordine public, ad#inistra!ie public, ac!iuni
econo#ice, datorie public.
n cadrul fiecrei destina!ii, resursele se defalc pe beneficiari, obiective i
ac!iuni. %istribuirea sau redistribuirea produsului intern brut (produsul social) are loc n
dou #odalit!i+
n cadrul aceluiai tip de proprietate, cnd are loc un transfer de resurse bneti
ntre stat i unit!ile sale n a#bele sensuri
cu schi#barea titlului de proprietate cnd transferul are loc ntre stat pe de o parte
i a$en!ii econo#ici cu capital privat sau #ixt i popula!ie pe de alta parte, i
invers.
/edistribuirea se poate realizea i pe plan extern, prin contractarea de
#pru#uturi externe, acordarea de #pru#uturi externe, achitarea cotiza!iilor i
contribu!iilor ctre or$anis#e interna!ionale de ctre stat sau alte institu!ii publice,
pri#irea sau acordarea de a&utoare externe de ctre stat etc.
unc!ia de control a finan!elor publice se &ustific deoarece fondurile publice
apar!in ntre$ii societ!i. 'fera de #anifestare a func!iei de control este #ai lar$a dect
cea a func!iei de reparti!ie, deoarece vizeaz, pe ln$ constituirea i repartizarea
fondurilor financiare publice, i #odul de utilizare a resurselor.
unc!ia de control a finan!elor publice nu se li#iteaz la #odul de constiturire a
fondurilor publice i la repartizarea acestora pe beneficiari, ci ur#rete i le$alitatea,
necesitatea, oportunitatea i eficien!a cu care institu!iile publice i a$en!ii econo#ici cu
capital de stat utilizeaz n concret resursele bneti de care dispun.
n consecin!, controlul se efectueaz nu nu#ai activit!ilor specifice func!iei de
reparti!ie, ci el se exercit i asupra produc!iei realizate n sectorul de stat, a schi#bului i
consu#ului ce are loc n acest sector.
n /o#nia controlul financiar se exercit de puterea le$islativ i cea
&udectoreasc, direct sau prin or$ane de specialitate, cu# sunt+ ,urtea de ,onturi,
0inisterul inan!elor, bnci i alte institu!ii financiare= or$ane specializate ale
#inisterelor, unit!ilor ad#inistrativ-teritoriale i unit!ilor econo#ice, etc.
V. Definiia dreptului financiar
/e$le#entarea rela!iilor financiare, potrivit necesit!ilor, con!inutului i cuprinsului
finan!elor publice, include+
- constituirea i utilizarea fondului bu$etar al statului=
- constituirea i utilizarea fondului de asi$urri sociale de stat i a fondului de a&utor de
o#a&=
- constituirea i utilizarea fondurilor bneti proprii ale re$iilor autono#e i ale
institu!iilor publice=
- e#isiunea #onetar=
- circula!ia #onetar cu nu#erar i fr nu#erar=
- re$i#ul &uridic al valutei=
- politica fiscal a statului=
- controlul financiar=
- or$anizarea i func!ionarea aparatului financiar, bancar i de credit.
n indeplinirea sarcinilor sale, statul, re$le#enteaz toate aceste rela!ii financiare
care, astfel, devin raporturi &uridice financiare.
%reptul financiar poate fi definit ca fiind for#at din totalitatea actelor nor#ative
care re$le#enteaz rela!iile de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale
statului i ale institu!iilor publice, destinate satisfacerii sarcinilor social-econo#ice ale
societ!ii.
2rin inter#ediul finan!elor publice se asi$ur constituirea, repartizarea i
utilizarea eficient a banului public pentru sporirea produc!iei de #rfuri, dezvoltarea
for!elor de produc!ie, dezvoltarea nv!a#ntului i culturii, ocrotirea snt!ii, etc.
VI. Normele de drept financiar
%in defini!ia dreptului financiar rezult c acesta reprezint un ansa#blu de
nor#e &uridice care sunt de drept financiar n virtutea aceea ce re$le#enteaz, deci
datorit faptului c re$le#enteaz rela!ii,acte i opera!iuni financiare privind ondurile
bneti ale statului i ale institu!iilor, ntreprinderilor i or$aniza!iilor de stat.
Nor#ele de drept financiar se distin$ fa! de celelalte nor#e &uridice instituite de
ctre or$anele de stat prin acest obiect specific-financiar-de re$le#entare. "cest obiect
specific reprezint criteriul esen!ial i unic de recunoatere a nor#elor de drept financiar,
deoarece, din punctul de vedere al for#elor de expri#are ale dreptului, nor#ele de drept
financiar se ntlnesc att n cuprinsul actelor nor#ative e#ise pentru re$le#entarea
anu#itor rela!ii, acte, opera!iuni financiar, ct i n cuprinsul unor acte nor#ative care, n
principal, re$le#enteaz rela!ii de natur diferit. "stfel, #area #a&oritate a nor#elor
dedrept financiar sunt cuprinse n 3e$ea finan!elor, le$ile bu$etare, le$ile i decretele
privind i#pozitele,asi$urri de stat prin efectul le$ii i n alte acte nor#ative e#ise pentru
do#eniul financiar. 'pre deosebire de acestea, nor#ele &uridice privind taxa pentru
folosirea terenurilor proprietate de stat datorat bu$etelor locale de ctre unit!ile
econo#ice sunt cuprinse n le$ea cu privire la fondul funciar= nor#ele &uridice privind
ncasarea a#enzilor ad#inistrative n folosul bu$etului de stat, care instituie astfel
unvenit bu$etar, sunt cuprinse n le$ea referitoare la stabilirea i sanc!ionarea
contraven!iilor etc.
Nor#ele de drept financiar au, la fel cele #ai #ulte nor#e &uridice, un caracter
$eneral, i#personal deci. 2rivesc un nu#r nedeter#inat de subiecte de drept i se aplic
repetat n ti#p, ori de cte ori sunt condi!iile vizate de ele. 2e ln$ acestea, unele nor#e
de drept financiar au caracter individual n virtutea anu#itor necesit!i financiare
concrete. "stfel, le$ile de adoptare a bu$etelor de stat,pe ln$ dispozi!ii $enerale,cuprind
i dispozi!ii care stabilesc individual cuantu#ul unor subven!ii acordate pentru
co#pletarea veniturilor proprii ale unor bu$ete locale etc.
n ceea ce privete structura lo$ico-&uridic, nor#ele de drept financiar cuprind i
ele trei ele#ente specifice nor#elor &uridice+ ipoteza, dispozi!ia i sanc!iunea, cu unele
particularit!i deter#inate de specificul financiar al obiectului de re$le#entare i de
interesul financiar al statului.
*poteza no#ei de drept financiar prevede condi!iile sau #pre&urrile n care
ur#eaz s se aplice dispozi!ia cuprins n aceste nor#e &uridice. "stfel, de exe#plu,
3e$ea finan!elor prevede c ?venitul na!ional, ca valoare nou creat n industrie,
a$ricultur, construc!ii, transporturi i n alte do#enii, reprezint sursa de baz a
fondurilor bneti ce se constituie n econo#ie.. n acest sens, cele #ai i#portante
fonduri bneti necasare trebuin!elor obteti, n societatea noastr se constituie pe baza
repartizrii venitului na!ional, n condi!iile n care cea #ai #are parte a acestui venit este
realizat n industrie, a$ricultur i construc!ii.
%ispozi!ia nor#ei de drept financiar prevede conduita subiectelor vizate de
aceast nor#, fie obli$nd aceste subiecte s ac!ioneze ntr-un anu#it fel, s acorde ori
s plteasc anu#ite su#e de bani etc., fie per#i!ndu-le s-i constituie i s
ntrebuin!eze anu#ite fonduri bneti, fie interzicndu-le svrirea unor acte sau
opera!iuni. %eci, din punctul de vedere al dispozi!iei pe care o cuprind, nor#ele de drept
financiar pot fi onerative, per#isive i prohibitive.
,ele #ai #ulte dintre nor#ele de drept financiar cuprind dispozi!ii onerative,
deoarece sunt instituite n virtutea necesit!ilor econo#ice, ale for#rii fondurilor bneti
necesare fondurilor bneti necesare trebuin!elor obteti. 2otrivit acestor necesit!i, prin
nor#ele de drept financiar se stabilesc cu preponderen! n #od onerativ for#area
fondurilor bneti obteti prin pl!i obli$atorii de i#pozite, taxe etc. ale unit!ilor
econo#ice i persoanelor fizice, #odul de repartizare de cele #ai #ulte ori obli$atoriu a
acestor fonduri bneti, ca i utilizarea acestor fonduri bneti n li#itele prevederilor
planurilor financiare, cu docu#enta!ia i &ustificarea corespunztoare. %e exe#plu, 3e$ea
privind i#pozitul pe fondul de retribuire prevede onerativ c ?unit!ile econo#ice de stat
i institu!iile de stat sunt obli$ate s plteasc un i#pozit asupra fondului total de
retribuire.= 3e$ea finan!elor prevede onerativ c ?veniturile i cheltuielile prevzute n
bu$etul de stat se repartizeaz pe tri#estre, n func!ie de sarcinile de plan desfuarate i
n ter#enele le$ate de vrsare a veniturilor i de efectuare a pl!ilor.= %ecretul cu privire
la asi$urrile prevede onerativ c n cadrul asi$urrii prin efectul le$ii a cltorilor
?preten!iile asi$uratului sau #otenitorilor si fa! de or$aniza!iile care transport
cltori, n le$tur cu accidentul produs i cu ur#rile acestuia, se stin$ n li#ita su#ei
asi$urate pltite.
VII. Izvoarele dreptului financiar
*zvoarele dreptului financiar sunt alctuite din totalitatea actelor nor#ative care
re$le#enteaz raporturile &uridice financiare. n raport de $radul de $eneralitate sau
specificitate, se distin$ ur#toarele izvoare+
. I!V"#$ C"%&N$ '$ D#$(T&'&I FINNCI#
"stfel, n ierarhia izvoarelor, co#une distin$e# ca pri# izvor de drept financiar -
,onstitu!ia. 3e$ea funda#ental a !rii prevede dispozi!ii referitoare la elaborarea,
aprobarea i executarea bu$etului public na!ional i a contului de incheiere a exerci!iului
bu$etar, de ase#enea prin nor#ele constitu!ionale sunt stabilite co#petentele statului cu
privire la $estiunea banului public, sarcini referitoare la controlul execu!iei bu$etare,
politica valutar, politica fiscal etc.
,a izvoare co#une se #ai distin$, le$ile ordinare ale parla#entului, decretele
preziden!iale i hotrrii ale $uvernului.
). I!V"#$ *($CIFIC$ '$ D#$(T&'&I FINNCI#
*zvoarele specifice sunt actele nor#ative care cuprind dispozi!ii referitoare la
rela!iile financiare. ,a izvoare specifice ale dreptului financiar cit#+
- 3e$ea nr. @6A455B, publicat n 0.Cf. nr. 4D6A4@ iulie 455B.
"ceast le$e definete sfera de cuprindere a finan!elor publice, i anu#e+
elaborarea, aprobarea i execu!ia bu$etului public na!ional, stabilirea i perceperea
i#pozitelor, taxelor i altor venituri ale statului, utilizarea #i&loacelor financiare ale
or$anelor puterii le$islative, &udectoreti i executive, ca i controlul #odului de folosire
a #i&loacelor #ateriale i bneti apar!innd institu!iilor publice, re$iilor autono#e,
precu# i a capitalului social investit de stat n societ!ile co#erciale. n le$e este
precizat aria de cuprindere a institu!iilor publice care cuprind 2reeden!ia /o#niei,
9uvernul, #inisterele, celelalte or$ane ale ad#inistra!iei de stat, precu# i institu!iile de
stat de subordonare central i local.
'ub acest aspect, le$ea finan!elor publice cuprinde principiile i nor#ele de baz
ale activit!ii financiare a statului, constituind cadrul le$islativ $eneral al finan!elor
publice. n acest sens, 3e$ea finan!elor publice este o re$le#entare la nivel de le$e-cadru.
/eferitor la re$le#entarea rela!iilor financiare ale statului, 2arla#entul a adoptat
o serie de le$i privind+
- "ctivitatea bancar (3e$ea nr. DEA455E)=
- 'tatutul :ncii Na!ionale a /o#niei (3e$ea nr. 4F4A455E)=
- *#pozitul pe profit (Crdonan!a 9uvernului nr. @FA455G, republicat).
- Crdonan!a 9uvernului privind i#pozitul pe venit nr. @7A4555=
- Cr$anizarea i func!ionarea controlului financiar i a 9rzii financiare (3e$ea nr.
7FA4554)=
- ;ariful va#al de i#port din 4 ianuarie 6FFF.
- H.9. nr. GG7A455F, privind stabilirea taxelor consulare=
- 3e$ea nr. GDA4556, privind stabilirea nivelului unor taxe n su#e fixe, datorate statului
n lei de persoanele fizice i &uridice i introducerea taxei asupra #i&loacelor de transport
cu trac!iune #ecanic de re$iile autono#e, societ!ile co#erciale i de ceilalti a$en!i
econo#ici or$aniza!i ca persoane &uridice=
- Crdinul #inistrului finan!elor nr. E4@A455E, pentru aprobarea re$ula#entul privind
or$anizarea i func!ionare a 9rzii financiare=
- /e$ula#entul :.N./. nr. 6 din 455B, privind opera!iunile cu nu#erar=
- /e$ula#entul nr. 4A4554 privind opera!iunile curente i transferurile de capital cu
#i&loace de plat straine, publicat in 0.Cf. nr. 4F4 din 47 #ai 4554.
VIII. Dreptul financiar +n cadrul sistemului de drept
'iste#ul dreptului nostru este caracterizat att prin unitatea esn!ial a tuturor
nor#elor &uridice de a expri#a voin!ele i interesele poporului #uncitor, ct i prin
#pr!irea acestor nor#e de ra#uri dup specificul rela!iilor sociale pe care le
re$le#enteaz.ntre aceste ra#uri, dup dreptul constitu!ional i dreptul ad#inistrativ,
este enu#erat i dreptul financiar cuprinznd totalitatea nor#elor &uridice care
re$le#enteaz activitatea financiar a or$anelor de stat, ntoc#irea i executarea
bu$etului de stat, creditul, asi$urrile etc. %reptul financiar este prezentat ca una dintre
ra#urile siste#ului de drept i n lucrrile de specialitate &uridic financiar din statul
nostru i din celelalte state.
%reptul financiar este o ra#ur a siste#ului dreptului din statul nostru#. %atorit
faptului c are un obiect de re$le#entare propriu, indiferent dac acest obiect este
denu#it rela!ii financiare, acte i opera!iuni financiare, ori constituirea, repartizarea i
ntrebuin!area fondurilor bneti necesare statului, satisfacerii trebuin!elor $enerale ale
societ!ii. %atorit acestui obiect propriu de re$le#entare cu specificul ?financiar.,
distinct de al celorlalte ra#uri de drept i, avnd n vedere c obiectul propriu al
re$le#entrilor &uridice este criteriul principal i funda#ental n stabilirea ra#urilor de
drept, dreptul financiar este prezentat, ca una dintre ra#urile siste#ului de drept.
I,. ctivitatea financiara a statului
'tatul asi$ur cadrul &uridic-le$islativ pentru desfurarea activit!ii econo#ice i
condi!iile de exercitare a liberei ini!iative de ctre a$en!ii econo#ici. n anu#ite
i#pre&urri, statul ia #suri pentru a sus!ine econo#ia n ansa#blu sau nu#ai unele
do#enii i zone, acord subven!ii, #ediaz n conflictele de #unc.
*#plicarea statului n activitatea econo#ico-financiar se realizeaz i prin alte
#oduri. %e exe#plu n toate !rile exist un nu#r de fir#e apar!innd ad#inistra!iei de
stat, centrale sau locale, care produc bunuri i servicii i func!ioneaz ncadrndu-se n
econo#ia de pia!. 'tatul pltete nu#eroase salarii personalului care lucreaz n
ad#inistra!ie, ncaseaz i#pozite de la to!i a$en!ii econo#ici cu venituri ce depesc un
anu#it nivel, i#pozite care n unele !ri reprezint ponderi i#portante din produsul
na!ional, finan!eaz investi!ii, acord a&utoare, este un #are consu#ator de bunuri i
servicii pentru ad#inistra!ie i ar#at.
*#plicarea statului n econo#ie este efectiv li#itat datorit faptului c+
a) aceasta este ntotdeaun rezultatul unui anu#it raport de interese, foarte fra$il,
ntre cei pro i contra unei anu#ite i#plicri. 0odificarea #ar&ei de i#plicare ntr-o
direc!ie poate avea loc nu#ai n li#itele per#ise de realizarea unui raport de interese
favorabil schi#brii, altfel aceasta ar fi respins=
b) econo#ia n ansa#blul sau este o realitate for#at prin ac!iunea conco#itent
a tuturor a$en!ilor econo#ici crora statul nu le poate dicta ce s fac, libertatea lor,
hotrt n #od de#ocratic, r#nnd sacr i inviolabil=
c) or$anele ad#inistra!iei de stat, centrale i locale, dei sunt nu#eroase, fiecare
poate s ac!ioneze ct i per#ite autono#ia sa, ceea ce deter#in o li#itare $eneral a
i#plicrii statului n econo#ie.
,ea #ai a#pl i#plicare a statului n econo#ia de pia! se realizeaz prin
resursele sale financiare i are loc n dublu sens+
- cnd se for#eaz aceste resurse prin preluarea unei pr!i, #ai #ari sau #ai #ici,
din veniturile a$en!ilor econo#ici=
- cnd sunt cheltuite, pentru realizarea obiectivelor ur#rite.
/esursele financiare i cheltuielile statului se concentreaz n bu$etul central,
elaborat de puterea executiv ($uvernul) i bu$etele locale, elaborate de ad#inistra!iile
locale.
:u$etul este for#at din dou pr!i, adic venituri i cheltuieli, fiecare dintre
acestea fiind detaliate pe capitole, adic pe surse de venituri i obiective de cheltuieli.
:u$etul se stabilete anticipat pe un an (care poate s coincid sau nu cu cel
calendaristic), iar veniturile i cheltuielile sale sunt n func!ie de evolu!ia pe care se
esti#eaz c o va avea econo#ia.
2rincipalele capitole la venituri sunt+ i#pozite i taxe pe venituri industriale,
a$ricole, co#erciale, bancare etc., cotiza!ii pentru asi$urrile sociale i venituri de la
intreprinderile de stat, iar la cheltuieli+ func!ionarea ad#inistra!iei publice, aprare,
nv!#nt, asi$urri i asisten!a social, locuin!e i afaceri econo#ice.
3a venituri, ponderea cea #ai #are o au i#pozitele (pn la @FI) i cotiza!iile
pentru asi$urri sociale (pn la 4DI). 3a cheltuieli, capitolul pentru asi$urri ocup
locul cel #ai i#portant (pn la G@I), dup care ur#eaz, n !rile dezvoltate, capitolul
aprare (pn la 6GI).
"tt n elaborarea, ct i n execu!ia bu$etului se ur#rete echilibrarea
veniturilor cu cheltuielile. n cazul n care, totalul cheltuielilor depete veniturile,
bu$etul este deficitar. 2entru a sus!ine totui cheltuielile fr acoperire n venituri, statul
recur$e fie la #pru#uturi (interne i externe), fie la e#isiune de bani fr acoperire n
bunuri i servicii (infla!ie), fie la a#ndou solu!iile. #pru#uturile fcute pentru
acoperirea deficitului bu$etar reprezint datoria public.
,nd deficitul se #anifest pe ter#en scurt, poate avea asupra econo#iei anu#ite
efecte sti#ulative, dar dac se perpetueaz n ti#p ndelun$at are efecte ne$ative si$ure.
n cazul n care veniturile depesc cheltuielile, bu$etul este excedentar. 2este un
anu#it nivel, considerat #ini#, excedentul bu$etar are efecte ne$ative asupra econo#iei
ntruct las nefolosite, sau a#n folosirea pentru #ai trziu a unor resurse financiare
i#portante care ar putea contribui la sporirea produc!iei de bunuri i servicii.
,. -tiina dreptului financiar
8tiin!a finan!elor cerceteaz rela!iile econo#ice care alctuiesc finan!ele din statul
nostru. 2ornind de la le$itatea cate$oriilor cate$oriilor acono#ice, tiin!a finan!elor
explic esen!a econo#ic a rela!iilor financiare i ur#rete perfec!ionarea acestor rela!ii,
a for#elor or$anizatorice financiar-bancare i a opera!iunilor tehnico-financiare, n
vederea constituirii, repartizrii i ntrebuin!rii ct #ai eficiente a fondurilor bneti
destinate trebuin!elor obteti.
8tiin!a dreptului financiar cerceteaz nor#ele i institu!iile financiare pornind de
la $eneralizrile tiin!ei finan!elor, potrivit corela!iei dintre rela!iile econo#ice i expresia
lor &uridic.
n ti#p ce tiin!a finan!elor este o parte a econo#iei politice, tiin!a dreptului
financiar este o parte a tiin!elor &uridice. ns att tiin!a finan!elor, ct i tiin!a dreptului
financiar fac parte din tiin!ele sociale, conco#itent cu econo#ia politic i cu celelate
ra#uri ale tiin!ei dreptului.
8tiin!a dreptului cerceteaz nor#ele &uridice privind bu$etul de stat, inclusiv
veniturile i cheltuielile acestui bu$et, for#area i repartizarea fondurilor bneti ale
unit!ilor de stat, or$anizarea i planificarea creditului, asi$urrile prin efectul le$ii de
bunuri i persoane, e#isiunea i circula!ia #onetar, precu# i controlul financiar.
n concordan! cu obiectul dreptului financiar i al tiin!ei acestui drept, disciplina
de nv!#nt a dreptului financiar cerceteaz i prezint no!iunile teoretice i ale
aplicrii practice a nor#elor de drept financiar n vi$oare, instituite de or$anele statului
nostru i privind bu$etul de stat,veniturile i cheltuielile bu$etare, fondurile bneti ale
institu!iilor i ntreprinderilor de stat, for#ele i condi!iile creditului, asi$urrile prin
efectul le$ii de bunuri i persoane,e#isiunea i circula!ia #onetar,precu# i controlul
financiar.
n concluzie, disciplina de nv!#nt a dreptului financair studiaz no!iunile
teoretice i ale aplicrii practice a nor#elor &uridice privind+
- or$anizarea bu$etului de stat i procedura ntoc#irii, adoptrii i executrii acestui
bu$et=
- veniturile bu$etului de stat i realizarea lor=
- ,heltuielile bu$etare i realizarea lor=
- for#area i repartizarea fondurilor bneti ale intreprinderilor i or$aniza!iilor
econo#ice de stat=
- for#ele i condi!iile creditului=
- re$le#entarea refacerii #i&loacelor de produc!ie distruse neprevzut i asi$urrile
prin efectul le$ii de bunuri i persoane=
- e#isiune #onetar, planificarea circula!iei bneti interne, decontrile fr nu#erar,
precu# i alte #i&loace de plat strine=
- or$anizarea, for#ele i procedura controlului finaciar.
,I. Inflatia ca fenomen monetar
Definitii. Cauze
*nflatia se refera la devalorizarea #onedei. %e exe#plu, infla!ia in istorie+ un
conducator a obli$at toti cetatenii sa-i dea toate #onedele din aur sub pretextul ca va
scoate alt #odel de #oneda. *n acest proces re$ele falsifica continutul noii #onede
a#estecand aurul cu un alt #etal si dand inapoi cetatenilor o noua #oneda diluata. 2e
sea#a diluarii #onedei de aur, re$ele poate sa-si faca #ai #ulte #onede pentru el
(deviaza resurse reale spre el). ,eea ce acu# trece ca #oneda din aur pur, este de fapt o
#oneda din aur diluat. 1xpansiunea in #onede diluate care par #onede din aur este
inflatie. ,a rezultat, re$ele a facut din ni#ic, ceva
4
.
*nfla!ia reprezinta azi acelasi lucru+ cresterea #asei #onetare (adica cresterea
stocului de bani) acest fapt ducand la scaderea puterii de cu#parare a banilor si la
#arirea preturilor. -%aca oferta de caviar ar fi la fel de abundenta ca si cea de cartofi,
atunci pretul caviarului > adica raportul de schi#b intre caviar si bani sau intre caviar si
alte bunuri - s-ar schi#ba considerabil. *n cazul acesta, ne-a# putea procura caviar cu
4
ranJ 'hostaJ - Money and Inflation - The Tendency to Deny Reality
sacrificii #ult #ai reduse decat cele necesare azi. *n #od analo$, ca ur#are a unui spor al
cantitatii de bani, puterea de cu#parare a unitatii #onetare scade si odata cu ea scade, de
ase#enea, cantitatea de bunuri ce pot fi obtinute in schi#bul unei unitati #onetare.
6
.
*nflatia #ai poate fi inteleasa si din for#ula+ 0KL M 2KN, unde 0 > reprezinta
#asa #onetara in circulatie la nivelul unei econo#ii= N > reprezinta productia totala sau
produsul national brut real= L - reprezinta viteza de circulatie a banilor= 2 > reprezinta
nivelul $eneral al preturilor. /elatia funda#entala scoasa din relatia de #ai sus e cea
dintre #asa #onetara (0) si nivelul $eneral al preturilor (2)+ #odificarea #asei #onetare
deter#ina #odificarea in relatie directa a nivelului $eneral al preturilor. *n conditiile de
azi teoria aceasta este un #odel explicativ al inflatiei
7
.
0ilton ried#an spune despre inflatie+ ?%aca bunurile si serviciile oferite spre
vanzare > pe scurt, iesirile > ar creste la fel de repede ca si #asa #onetara, preturile ar
tinde sa ra#ana stabile.. 2returile pot chiar scadea treptat pe #asura ce veniturile #ai
#ari ar face oa#enii sa doreasca sa pastreze o #ai #are parte a veniturilor lor sub for#a
banilor. *nflatia apare atunci cand #asa #onetara creste #ult #ai repede decat iesirile si
cu cat este #ai rapida cresterea #asei #onetare pe unitatea de iesire, cu atat este #ai
#are rata inflatiei. ranJ 'hostaJ co#bate afir#atia lui ried#an+ -%ar acu# $anditi-va
la ur#atorul caz+ 0asa #onetara creste in acelasi rit# cu iesirile. %eci nu exista
#odificare in pretul iesirilor. 1xista sau nu inflatieO 2entru #ulti econo#isti daca
cresterea stocului de bani este proportionala cu cresterea iesirilor atunci totul este bine
neexistand nici o #arire a preturilor si deci nu s-a produs inflatie. 'u$erez ca acest #od
de $andire este fals, caci inflatia se produce > #asa #onetara a crescut. "ceasta crestere
nu poate fi anulata de cresterea corespunzatoara a iesirilor. %e exe#plu, odata ce re$ele a
creat #ai #ulte #onede de aur diluat ce par pentru cetateni #onede din aur pur a
schi#bat ni#ic in ceva netinand cont de rata de crestere a iesirilor (daca aceasta exista).
/e$ele poate face acu# schi#bul de la ni#ic in ceva fara sa plateasca ni#ic in schi#b..
(rezentare .enerala
4. *nflatia in /o#ania a fost ridicata si variabila in decursul ulti#ului deceniu,
datorita, in principal, eforturilor de stabilizare intrerupte, de tip Pstop-and-$oP si
6
3udQi$ von 0ises - Politici economice. Ganduri pentru cei de azi si cei de maine
7
,os#in 0arinescu - Moneda si sistemul monetar
indisciplinei financiara pe scara lar$a. "ceasta lipsa de disciplina financiara a luat diferite
for#e de-a lun$ul ti#pului, inclusiv deficite fiscale si cvasi-fiscale #ari, acu#ulare de
arierate, si explozii de cresteri salariale cu #ult in exces fata de nivelul productivitatii.
6. /ezultatele econo#etrice evidentiaza rolul costurilor pe unitatea de #unca si,
intr-o #asura #ai redusa, a cursului de schi#b in sti#ularea inflatiei. ,osturile unitare
ale fortei de #unca au fost principalul factor deter#inant al inflatiei, indisciplina
financiara adanc inradacinata la nivelul intreprinderilor fiind reflectata in #are #asura in
salarii #ai ridicate decat ar fi &ustificat de productivitate sau chiar decat ar putea fi platite
in #ulte intreprinderi in absenta constran$erilor bu$etare. *nfluenta cursului de schi#b
asupra inflatiei a devenit, de ase#enea, din ce in ce #ai clara in ulti#ii cativa ani, in
ur#a liberalizarii depline a pietei valutare.
7. /olul cresterii #asei #onetare si a creditului in cauzarea inflatiei a fost de
ase#enea i#portant, desi #ai $reu de de#onstrat e#piric. 2erioade de crestere excesiva
a #asei #oneare au condus la consolidarea presiunii inflationiste, dar rit#ul actual al
inflatiei a fost deter#inat in #are parte de deciziile de politica cu privire la #o#entul si
#a$nitudinea liberalizarii preturilor si a&ustarii cursului de schi#b. /atele inalte de
crestere a #asei #onetare la #i&locul anilor 455F reprezinta inca cea #ai plauzibila
explicatie pentru #a$nitudinea spiralei inflationiste in ur#a ulti#ei etape de liberalizare
#a&ora a preturilor din 455@.
G. "ceast capitol trece in revista evolutiile recente ale inflatiei in /o#ania si
analizeaza deter#inantii sai cheie. 'ectiunea : prezinta cadrul $eneral al evolutiilor
preturilor a$re$ate si sectoriale in ulti#ul deceniu si procesul liberalizarii preturilor.
'ectiunea , trece in revista evolutiile catorva variabile identificate in #od obisnuit in
literatura de specialitate ca sursa a presiunilor asupra preturilor, inclusiv salariile, cursul
de schi#b si a$re$atele #onetare. 'ectiunea % exa#ineaza in #od e#piric relatia dintre
preturi si salarii, #asa #onetara si cursul de schi#b in anii 455F, folosind #odele de
autore$resie vectoriala ()"/). 'ectiunea 1 cuprinde concluziile.
D. *nflatia a fost ridicata si variabila in ti#pul ulti#ului deceniu. *nflatia la 46 luni
a a&uns undeva la 6FF-7FF procente la inceputul tranzitiei. *nflatia s-a redus constant in
perioada de la #i&locul anului 4557 si pana la #i&locul lui 455D, atin$and un nivel #ini#
de 6DI, dar accelerandu-se din nou din a doua &u#atate a anului 455D. ,resterea
puternica de la inceputul lui 455@ a fost asociata cu liberalizarea preturilor din a$ricultura
si ale ener$iei. *nflatia la 46 luni a atins un varf cu putin sub 4EFI la #i&locul lui 455@ si
a ra#as foarte ridicata pana in 455E, dar ratele lunare au scazut repede dupa cresterea
initiala puternica.
B. %esi in scadere fata de nivelurile #ari care au ur#at ulti#ei etape de
liberalizare a preturilor din 455@, inflatia a ra#as volatila. *nflatia si-a incetinit rit#ul in
455E, rata la 46 luni a&un$and la un #ini# de 77I in februarie 4555, ca raspuns la
politica #onetara restrictiva si la o rata #ai redusa de depreciere a leului. ;otusi, pe
fundalul unui deficit bu$etar #are si a continuarii cresterii salariale rapide, aceasta
incetinire s-a produs cu costul unei aprecieri reale #ari si a unei pierderi severe de
co#petitivitate. %eprecierea corectiva a#pla, care a ur#at, a contribuit la reaparitia unui
varf in inflatie in 4555 si preturile de consu# au crescut cu pana la D@I pe an la nivelul
lunii ianuarie 6FFF.
@. 2returile a$re$ate sunt influentate puternic in special de preturile produselor
ali#entare, care reprezinta aproxi#ativ &u#atate din cosul *2,. 2returile produselor
ali#entare, neali#entare si ale serviciilor au crescut in #are #asura cu rate si#ilare in
perioada de la #i&locul anilor 455F, dar in rit#uri din ce in ce #ai diferite in ulti#ii doi
ani ($raficul *.4b). ;arifele la servicii au inre$istrat cresteri rapide, #ai ales in 4555,
reflectand in parte efectele cresterilor #ari ale preturilor ad#istrate (a se vedea #ai &os).
*n 6FFF, seceta a cauzat o crestere accentuata a preturilor la produsele ali#entare si a
inhibat pro$resele in directia dezinflatiei. *n ciuda ponderii ridicate a produselor
ali#entare in cosul *2,, #a&oritatea altor instru#ente de #asurare a inflatiei cu# ar fi
preturile de productie, consu#ul $ospodariilor si deflatorii 2*:, au inre$istrat in cea #ai
#are parte o evolutie si#ilara *2, (tabelul *.4). C exceptie notabila este 455E, cand
preturile de consu# au crescut cu D5I, dar preturile de productie s-au #arit cu doar 77I
($raficul *.4a).
E. 3iberalizarea preturilor in /o#ania a fost nere$ulata si prelun$ita, ulti#a etapa
#a&ora de liberalizare intarziind pana in 455@. 0ai #ult, esti#arile cu privire la $radul in
care preturile au ra#as controlate in perioada de la #i&locul anilor 455F variaza= in #ulte
cazuri, preturile de consu# au fost liberalizate, dar nu si preturile la #ateriile pri#e si
#aterialele de baza= in alte cazuri, preturile PliberalizateP au fost puternic distorsionate de
subventii, in special in sectorul a$ricol.
5. 2ro$resul initial in liberalizarea preturilor parea incura&ator. %e#eJas si Rhan
(4554) au raportat ca #a&oritatea preturilor au fost liberalizate in trei etape in noie#brie
455F, aprilie 4554 si iulie 4554, dupa care autoritatile au pretins ca aproxi#ativ EFI din
preturile de consu# sunt deter#inate de piata. ,ontrolul asupra preturilor si subventiile
pentru #a&oritatea altor bunuri de consu# au fost presupus eli#inate in 4557.
4F. ;otusi, controlul for#al si infor#al asupra preturilor a persistat sau a fost reintrodus
la &u#atatea anilor 455F= controlul asupra preturilor produselor ali#entare a fost in #od
special o#niprezente. C,%1 (4557) a subliniat ca preturile la #ulte articole de consu#,
in special in #a$azinele de desfacere de stat nu erau inca deter#inate de piata, fiind in
schi#b supuse suprave$herii pe baza unor li#ite stricte de crestere. 3a nivel #ai for#al,
Hotararea 9uvernului nr. GDA455G a declarat o $a#a lar$a de articole ca fiind de
i#portanta nationala si subiect de analiza (si influenta) de catre Cficiul ,oncurentei. 0*
(455@) raporteaza ca, in plus fata de $a#a controalelor asupra preturilor de productie,
$uvernul #entinuse plafoane directe la preturile en-$ros si en-detail la un nu#ar de
articole ali#entare sensibile, care reprezentau 6EI din totalul cosului de consu#. aptul
ca preturile la ener$ie, utilitati, transport si teleco#unicatii, erau de ase#enea
ad#inistrate a i#plicat ca aproxi#ativ GFI din cosul preturilor de consu# era inca sub
control la sfarsitul anului 455B.
Capitolul II. Controlul financiar
/. Notiunea0 rolul si functiile controlului financiar
,ontrolul este actiunea de stabilire a exactitatii operatiunilor #ateriale, care se
efectueaza anticipat executarii acestora, conco#itant sau la scurt interval de la
desfasurarea operatiunilor. ,ontrolul consta in a verifica daca totul a fost efectuat in
confor#itate cu pro$ra#ul fixat, dupa ordinile date si principiile stabilite.%e ase#enea,
poate fi considerate o actiune de control, suprave$herea siste#atica si continua a unei
activitati. ,ontrolul se poate exercita personal sau cu a&utorul unor aparate speciale de
control.
,ontrolul financiar- co#ponenta a controlului econo#ic- are ca obiectivitate
cunoasterea de catre stat a #odului cu# sunt ad#inistrate #i&loacele #ateriale si
financiare, de catre societatile co#erciale, publice, #odul de realizare si cheltuire a
banului public, ur#areste asi$urarea si consolidarea echilibrului financiar, asi$urarea
eficientei econo#ico-financiare, dezvoltarea econo#iei nationale.
*nstru#ent al politicii financiare a statului, controlul financiar reperezinta un
#i&loc de prevenire a faptelor ile$ale, de identificare a deficientelor si de stabilire a
#asurilor necesare pentru restabilirea le$alitatii.
2rin #odul de or$anizare si exercitare, precu# si prin #odul si obiectivele ce le
ur#areste, controlul financiar indeplineste unele functii si anu#e+ functia de evaluare,
preventive, de docu#entare recuperatorie si o functie peda$o$ica.
4. unctia de evaluare. ,uprinde acte si operatiuni de esti#are a situatie de facto,
co#parative cu cea de &uro, realizarile obtinute in raport cu obiectivele si scopurile
prestabilite. %e ase#enea, prin inter#ediul acestei functii, pe lan$a constatarea starii
reale, se efectueaza si o apreciere a perfor#antelor unei actiuni econo#ice, precu# si a
unor entitati or$anizate ca persoane &uridice.
6. unctia preventiva. ,onsta intr-o serie de #asuri luate de catre or$anelle de
control, in vederea evitarii si eli#inarii unor fraude, inainte de a se produce efectele
ne$ative ale acestora, prin identificarea si anularea cauzelor care le $enereaza sau
favorizeaza. 2rin caeasta actiune, controlul are sarcina de a opri actele si operatiunilor
care nu sunt le$ale, in faza de an$a&are a societatii co#erciale de consiliu de
ad#inistratie al acesteia. *n aceste sens, actiunea preventive se #anifesta inaintea e#iterii
actelor sau efectuarii operatiunilor, astfel incat sa se printa#pine eventualele pre&udicii.
2rin inter#ediul acestei functii, pe lan$a le$alitatea actelor si operatiunilor se #ai
ur#areste oportunitatea, necesitatea si econo#icitatea acestora.
7. unctia de docu#entare. 2er#ite cunoasterea proceselor care au loc in
activitatea econo#ica, a rezultatelor activitatii din structurile econo#ice, relevarea
fraudelor si depistarea cauzelor acestora, precu# si identificarea actiunilor eficiente
pentru a fi $eneralizate. "stfel, controlul participa ne#i&locit la actul de conducere,
furnizand date si infor#atii pentru funda#entarea deciziilor econo#ico-financiare.
G. unctia recuperatorie. 1videntiaza un aspect foarte i#portant al controlului
financiar, deoarece ea nu se li#iteaza la prevenirea si aprecierea starii de fapt, dar
actioneaza si pentru descoperirea si recuperarea pa$ubelor, precu# si pentru stabilirea,
confor# le$ii,a raspunderii &uridice. 2entru recuperarea pre&udiciilor constatate, or$anelle
de control au obli$atia de a stabili for#a procedurala prin care ur#eaza sa se faca
recuperarea, pentru stabilirea inte$ritatii avutului public.
or#ele procedurale le$ale de recuperare sunt+ recuperarea pe cale executarii
silite, recuperarea pe calea raspunderii #ateriale re$le#entata de le$islatia #uncii,
precu# si recuperarea pe calea actiunii civile in &ustitie.
D. unctia peda$o$ica. 2er#ite actiuni de educare a celor care au drepturi si
obli$atii in for#area si utilizarea fondurilor publice. ,ontrolul, prin rezultatele sale,
contribuie la for#area deontolo$iei profesionale, indeosebi a celor i#plicate in
ad#inistrarea fondurilor publice. 3a randul lor, persoanele care alcatuiesc corpul de
control, prin nivelul de pre$atire si atitudine civica, trebuie sa reprezinte un #odel de
co#porta#ent correct dar si intransi$ent. "ceasta functie se realizeaza si in co#baterea
#anifestarilor ile$ale, prin depistarea si sanctionarea lor cu fer#itate. 2ublicitatea
realizata in &urul acestor cazuri va contribui si va favoriza indeplinirea corecta, in deplina
le$alitate a atributiunilor de serviciu. 1xercitatea intr-un spirit de obiectivitate si le$alitate
a controlului, este in #asura sa asi$ure relatii corecte si civilizate intre controlor si
controlat.
1. Formele controlului financiar
,ontrolul financiar are sarcina de a preveni an$a&area de cheltuieli fara o
&ustificare econo#ica, de a asi$ura profit sporit in folosirea resurselor #ateriale,
financiare si de #unca.
,ontrolul financiar se realizeaza prin anu#ite for#e care se i#bina, se
co#pleteaz reciproc si alcatuiesc i#preuna siste#ul inte$rat, $eneral si cu caracter
unitar asupra tuturor do#eniilor si sectoarelor de activitate econo#ico-sociala. *#binarea
stransa, unitara, a diferitelor for#e de control asi$ura desfasurarea intre$ii activitati
financiare in confor#itate cu directivele stabilite, facandu-se posibila deli#itarea fiecarei
for#e, precu# si stabilirea or$anelor care il executa.
<n pri# criteriu de deli#itare a for#elor este dupa #o#entul n care se
efectueaza, si anu#e+ controlul financiar preventive conco#itant si controlul financiar
ulterior.
,ontrolul preventiv. 1ste un control specializat, care i#plica verificarea si analiza
activitatii econo#ice si financiare sub aspectul le$alitatii, oportunitatii, necesitatii actelor
si operatiunilor, a utilizarii cu eficienta a fondurilor #ateriale si banesti precu# si pentru
asi$urarea inte$ritatii acestora.
2rin acest control se ur#areste sa se previna inre$istrarea feno#enelor ne$ative si
disfunctionalitatea in econo#ie prin incalcarea dispozitiilor le$ale. %e aceea acest control
trebuie sa actioneze in vederea perfectionarii activitatii tehnolo$ice si tehnico-econo#ice,
ca un factor pri#ordial al cresterii eficientei. 1l se realizeaza la toate nivelele,
contribuind la #entinerea ordinii si disciplinei, la respectarea le$alitatii, a principiilor
liberei initiative si loialitati. ,ontrolul financiar preventiv se exercita de catre
conducatorul co#parti#entului financiar-contabil.
'e supun controlului financiar preventive docu#entele si operatiunile ce se refera
la drepturi si obli$atii patri#oniale ale unitatii in faza de an$a&are si de plata in raport cu
alte personae &uridice si fizice.
%ocu#entele ce contin operatiuni supuse contolului financiar preventiv si
circuitul acestora se stabilesc de conducerile #inisterelor, ale altor or$ane centrale de stat,
prefecturilor, si re$iilor autono#e in functie de specificul activitatii financiare.
Cr$anizarea controlului financiar preventiv intr-o unitate are foarte #are
i#portanta pentru evitarea partilor duble sau chiar triple, cu #i&loace de plata diferite
folosite conco#itent, nu#erar, cec. *n vederea exercitarii corecte a acestui control, seful
co#parti#entului financiar-contabil din fiecare unitate va elabora un $rafic al circuitul
docu#entelor ce contin operatiunile supuse controlului, care va cuprinde si
responsabilitatea sefilor co#parti#entelor de specialitate i#puternicit sa se#neze
docu#entele respective, care raspund de realitatea si exactitatea datelor si le$alitatea
operatiunilor conse#nate, prezentarea lor in ter#enul lor le$al prevazut in $rafic,
confor# instructiunilor in vederea efectuarii platilor si corecta lor intoc#ire.
,ontrolul conco#itent. 'e exercita in ti#pul desfasurarii proceselor econo#ice si
financiare, si#ultan cu efectuarea actelor si operatiunilor le$ate de aceste activitati, cu
scopul de a interveni pentru corectarea sau di#inuarea, eli#inarea deficientelor si
ile$alitatilor. 2rin acest control se ur#areste cunoasterea operativa a #odului in care se
indeplinesc sarcinile si se $estioneaza patri#oniul.
"cest control se exercita siste#atic pentru asi$urarea desfasurarii proceselor
econo#ico-financiare la para#etrii eficienti si este efectuat din interiorul unitatii, iar
datele culese in ti#pul controlului sunt conse#nate intr-un re$istru de control.
,ontrolul ulterior acest control se poate exercita asupra actelor si operatiunilor
econo#ico-financiare si dupa ce acestea au fost executate fiind desfasurate de or$anele
din afara societatii cat si de or$anele proprii prin actiuni periodice.
,ontrolul este necesar sa se efectueze din #ai #ulte considerente, si anu#e+
- interpretarea eronata ori necunoasterea prevederilor le$ale=
- lipsa de suprave$here din partea conducatorului ierarhic=
- autono#ia si independenta atribuite eronate etc.
"ceasta for#a de control contribuie la identificarea, #obilizarea si for#area
resurselor interne din econo#ie, verifica le$alitatea, oportunitatea si eficienta activitatilor,
reface inte$ritatea patri#oniului lezat prin frauda si se actioneaza persoanele care au
incalcat re$le#entarile &uridice.
1xista si alte criterii de deli#itarea a controlului, si anu#e+ dupa sfera de
activitate poate fi intern, deci pe baza dispozitiilor din interiorul societatii, sau extern pe
baza docu#entelor existente la alti a$enti econo#ici.
,ontrolul poate fi per#anent sau periodic, total sau partial. 2oate fi de ase#enea
$rupat pe diverse sectoare ale activitatii si anu#e controlul de #a$azin, de docu#ente
etc.
,ontrolul poate fi i#partit si dupa or$anele care il executa in control financiar
ierarhic, control de $estiune sau control de executie, de ase#enea se poate i#parti si dupa
#odul de concretizare in ur#atoarele for#e+ control direct, control indirect, control de
drept si control de fapt.
2. %etodele controlului financiar
0etodolo$ic, controlul este un proces de cunoastere si perfecdtionare prezentand
atat o latura obiectiva deter#inata de specificul obiectului, cat si o latura subiectiva, prin
acea ca in anu#ite #o#ente obiectul este si#plificat.
0etodolo$ia de control, ca ansa#blu de instru#ente, #etodolo$ic or$anic
structurate, se utilizeaza selectiv, diferentiat in functie de natura activitatilor sau
operatiunilor controlate, for#ele de control fianaciar, sursele de infor#are pentru control,
natura abaterilor existente si a posibilitatilor de perfectionare a activitatii controlate.
0etodolo$ia de control utilizeaza atat #odalitati proprii de cercetare si actiune cat
si ale altor discipline, putand fi folosite o serie de #etode tehnice ca+ controlul financiar
faptic, controlul financiar docu#entar, controlul financiar te#atic, controlul financiar
total, controlul financiar partial, controlul financiar co#plex, controlul financiar
incrucisat, controlul financiar #ixt, controlul financiar repetat, etc. "ceste #etode se
utilizeaza in #od selectiv si co#binat in raport de circu#stantele concrete diferite.
,ontrolul financiar faptic este acel procedeu de stabilire reala a existentei si
#iscarii #i&loacelor #ateriale si banesti si a desfasurarii activitatii econo#ice financiare.
"cest control se exercita la fata locului printr-o observare directa, constatand acele
situatii ce nu rezulta din docu#ente, ca ur#are aceste doua for#e de control
co#pletandu-se.
%intre cele #ai i#protante #odalitati de realizare a controlul financiar faptic
#entiona#+ inventarierea, observarea directa, expertiza tehnica, analiza de laborator.
*nventarierea, ca #odalitate principala de control faptic, are ca obiectiv constatarea,
la un #o#ent dat, a existentei cantitative si calitative a ele#entelor de activ si pasiv ale
unei unitati si #odul de executare a sarcinilor de catre $estionari.
*nventarierea &oaca un lor i#portant prin faptul ca prin el se poate face co#paratie
intre datele stabilite si cele din docu#ente, stabilindu-se daca exista sau nu diferente=
toc#ai de aceea, pentru a se stabili realitatea este necesar ca acest control sa se faca
inopinat.
2rin observarea directa, se ur#areste #odul cu# este or$anizat si functioneaza un
co#parti#ent, daca se respecta prescriptiile le$ale in desfasurarea unei activitati, in ce
#asura este utilizat ti#pul de #unca corespunzator etc. "ceasta tehnica are rolul de a
stabili situatiile practice, daca personalul isi indeplineste actiunile de serviciu, aceasta
facandu-se pe baza de pro$ra# si inopinat.
1xpertiza tehnica si analiza de laborator sunt #odalitatile controlului faptic care se
folosesc pentru stabilirea inte$ritatii valorilor #ateriale, realitatii unei operatii, calitatii
unor produse, continutul unor anu#ite lucrari, volu#ul #anoperei si cantitatii de
#ateriale necesare pentru executarea lui.
,ontrolul financiar docu#entar se exercita prin verificarea docu#entelor existente
in cadrul evidentei contabile. 2rin acest procedeu se stabileste realitatea, oportunitatea,
necesitatea si le$alitatea operatiunilor econo#ico-financiare care se controleaza.
,ontrolul financiar te#atic consta in verificarea unei anu#ite proble#e-
operatiuni de casierie, evidenta si pastrarea #i&loacelor #aterialelor banesti, retributia
#uncii- cu scopul de a $eneraliza, de a face co#paratii si de a concluziona.
,ontrolul financiar total se executa asupra tuturor actelor si operatiunilor ce au
avut loc in perioada de la ulti#ul control financiar. 1ste cel #ai cuprinzator si si$ur, insa
datorita volu#ului #are de #unca nu poate fi folosit decat la unitatile #ici.
,ontrolul financiar partial presupune verificarea nu#ai a unor sectoare din
activitatea unitatii controlate si pe o anu#ita perioada de ti#p. "cest procedeu se poate
efectua si prin sonda&, asupra unor acte sau operatiuni econo#ice financiare.
,ontrolul financiar co#plex reprezinta cercetarea intre$ii activitati a unitatii, de la
proble#e econo#ico-financiare pana la proble#e tehnice si de cadre. "cest control se
realizeaza de o echipa for#ata din or$ane de control financiar si specialisti din do#eniile
controlate. "re avanta&ul cunoasterii activitatii in totalitate a unitatii, obtinandu-se date
co#plete atat cu privire la rezultatele ne$ative, cat si cele pozitive.
,ontrolul financiar incrucisat consta in verificarea docu#entatiei unitatii
controlate, conco#itent cu o verificare a docu#entelor unitatilor cu care aceasta are
relatii econo#ice si financiare in scopul constatarii autenticitatii actelor si operatiunilor
efectuate. 2rin acest control se confir#a ca datele inscrise in docu#entele sau evidentele
controlate corespund realitatii. "cest control constituie o confir#are externa a datelor.
,ontrolul financiar #ixt presupune folosirea #ai #ultor procedee tehnice de
control, cu scopul de a realiza o #ai #are eficacitate a actiunii de verificare si de a
eli#ina dezavanta&ele unora dintre procedeele de control.
,ontrolul financiar repetat se exercita in situatia cand rezultatele actiunii de
control, efectuate anterior, sunt neconcludente, inco#plete sau nesatisfacatoare, si deci,
se i#pune cu necesitate un nou control.
,ontrolul poate fi departa#ental sau extradeparta#ental, atunci cand unitatea care
controleaza si ce controlata, precu# si or$anele de control apartin aceluiasi departa#ent
sau sunt din departa#ente diferite.
*n concluzie se poate spune ca #etodele controlului econo#ico-financiar prezinta
unele trasaturi specifice care constau in sesizarea unor fapte cu caracter $eneral si
specific din structura interna a unitatii prin inter#ediul cercetarii directe a feno#enelor,
ca+ stabilirea le$alitatii, necesitatii, oportunitatii, sinceritatii si realitatii operatiunilor,
stabilirea #odului de indeplinire a indicatorilor calitativi si cantitativi, cunoasterea
faptelor care au deter#inat rezultatele.
3. (rocedura e4ecutarii controlului financiar
2rocedura controlului financiar este alctuita dintr-un ansa#blu de acte si
opera!iuni privind or$anizarea, desfasurarea si valorificarea rezultatelor actiunii de
control.
/ezultatele actiunii de control sunt deter#inate toc#ai de #odul de pro$ra#are si
or$anizare, asi$urandu-se astfel ordinea in #unca. 2rocedura controlului financiar se
desfasoara pe baza unui plan bine deter#inat, intr-o anu#ita ordine, care poate fi $rupata
pe sase etape.
2ri#a etapa consta in pre$atirea echipei de control financiar, prin infor#area si
docu#entarea asupra dispozitiilor le$ale cu privire la specificul unitatii ce ur#eaza a fi
controlata, actele nor#ative cu caracter econo#ico-financiare, analizarea actelor de
control anterioare, #asurile luate in ur#a verificarilor, sesizarilor facute de catre banca
finantatoare, cele ale intreprinderilor cu care are le$aturi econo#ice. 2re$atirea echipei
de control &oaca un rol i#portant, deoarece da posibilitatea de a stabili proble#ele de
baza si de a asi$ura calitatea controlului.
,ea de-a doua etapa este prezentarea la unitatea in care ur#eaza sa se efectueze
controlul. Cr$anele de control cer conducerii unitatii spri&inul pentru efectuarea
controlului in bune conditii, prin a li se pune la dispozitie toate #aterialele necesare.
" treia etapa conrespunde or$anizarii activitatii echipei de control. %upa
constatarile facute in ur#a infor#arii, docu#entarii, se intoc#este un plan de lucru in
care se prevad obiectivele cuprinse in te#atica de control, #etodele folosite etc. ,u cat
acest plan este intoc#it, cu atat creste calitatea controlului.
C alta etapa reprezinta desfasurarea actiunii de control, care consta in verificarea
propriuzisa a actelor si operatiilor, le$alitatea, necesitatea, oportunitatea, econo#icitatea
si realizarea acestora.
,ontrolulo are la baza in pri#ul rand date din evidentele contabile, insa nu sunt
suficiente, de aceea se controleaza si celelalte docu#ente si evidente care nu sunt de
natura contabila. 2rin controlul te#atic al docu#entelor si evidentelor se poate obtine un
tablou co#plet asupra continutului operatiunilor si proceselor econo#ice ale unitatii
controlate. 2rocesele econo#ice se reflecta insa clar in indicii sintetici si analitici cuprinsi
in bu$etele de venituri si cheltuiieli.
Cr$anele de control, in cazul constatarii unor fraude, deplasari, lipsuri in $estiune
sau daca docu#entele sunt dubioase, trebuie sa se realizeze un control incrucisat. 2entru
aceasta este necesar sa se ridice docu#entele cercetate, lasandu-se in locul lor copii. 1ste
foarte i#portant ca docu#entele sa fie ridicate i#ediat pentru ca acestea sa nu fie
#odificate sau distruse.
*n ti#pul controlului, in caz ca se descopera abateri, co#ise in #od constient sau
inconstient, vinovatilor li se va cere sa dea explicatii in le$atura cu acea proble#a.
C alta etapa consta in redactarea actelor de control, acestea constand in
funda#entarea concluziilor, a constatarilor si a #asurilor propuse, prezentarea abaterilor
si a dispozitiilor le$ale inclacate, persoanele raspunzatoare, pozitia acestora in fata
echipei de control, punctul de vedere al echipei de control si concluzia definitiva. *n
aceasta etapa se sintetizeaza, se definitiveaza constatarile facute in ti#pul controlului,
actele facandu-se in tot acest ti#p si nu la incheierea controlului, aceasta ar duce la
in$reunarea valorificarii actelor.
<lti#a etapa consta in valorificarea actiunii de control, care se concretizeaza prin
luarea #asurilor si ur#arirea executarilor de catre unitatea care a dispus controlul, ca
ur#are a constatarilor facute in acte.
)alorificarea rezultatelor are ca principal scop re#edierea deficientelor. 2entru
aceasta se va intoc#ii un plan de #asuri, or$anelor de control revenindu-le sarcina sa
acorde spri&inul necesar unitatii pentru a-l realiza..
2ute# tra$e concluzia ca daca se tine cont de toate aceste #o#ente in realizarea
controlului, acesta va avea eficienta dorita, descoperindu-se la ti#p deficientele,
asi$urandu-se luarea in #od operativ a #asurilor ce se i#pun.
5. ctele controlului financiar
"ctivitatea de control presupune in final inscrierea constatarilor or$anelor de
control in anu#ite docu#ente. "ceste docu#ente, atat ca for#a cat si ca structura, fie
sunt stabilite de catre or$anele de control specializate in acest scop, fie sunt luate la
aprecierea or$anelor de control.
,onstatarile stabilite in ur#a controlului sunt conse#nate in+ raportul de control,
actul de constatare a contraventiilor, nota de prezentare a raportului de control si nota de
expunere a concluziilor controlului.
/aportul de control este docu#entul principal al controlului care cuprinde
deficientele si abaterile constatate, precu# si cauzele si consecintele asupra bunei
$ospodariri a unitatii controlate.
"cest act se intoc#este pe capitole, intr-o succesiune cronolo$ica, for#at din o
parte introductiva, unde se trec nu#ele or$anului de control, unitatea care dispune
controlul, dele$atia pe baza careia s-a efectuat controlul, stadiul de executare a
indicatiilor obli$atorii si reco#andarilor, ca ur#are a controalelor facute anterior,
perioada in care s-a efectuat controlul. <r#atorul capitol va cuprinde deficientele
constatate in le$atura cu activitatea unitatii, $rupandu-se pe prople#e corespunzatoare
obiectivelor controlate. 2entru fiecare abatere si deficienta constatata se indica+ actele
le$ale incalcate, persoanele raspunzatoare, cauzele, consecintele acestora.
*n raportul de control se conse#neaza nu#ai constatarile proprii ale echipei de
control, bazate pe date si fapte precise, prezentate clar si concis in docu#ent. *n raport nu
se conse#neaza opiniile personale ale #e#brilor echipei de control si nici deficientele
ori faptele ne$ative pentru care au fost luate #asuri le$ale, inainte de inceperea
controlului.
*n ulti#a parte a raportului de control, se precizeaza ca s-a incheiat controlul si au
fost restituite doate docu#entele de care s-a folosit or$anul de control, se atara cate
exe#plare au fost incheiate si se se#neaza de or$anul de control si conducerea unitatii
controlate.
*n cazul in care se constata fapte care atra$ raspunderea penala se intoc#este un
act separat care este se#nat si de persoanele vinovate precu# si de #artorii asistenti.
3a raportul de control se poate anexa diverse docu#ente precu#+ situatii, tabele,
acte, note de constatare, note explicative.
Notele de constatare reprezinta acele acte constatatorii pentru situatii in care
reconstituirea ulterioara nu este intotdeauna posibila. *n aceste note se conse#neaza
situatii de fapt, precu# si #asurile luate pentru re#edierea deficinetelor.
Notele explicative se intoc#esc in cazul in care se constata abateri sau fraude care
atra$ raspundere &uridica. "ceste acte sunt intoc#ite ca niste rapsunsuri la intrebarile
or$anelor de control, pe care le dau persoanele considerate raspunzatoare de abateri si de
alte persoane care pot clarifica cauzele si i#pre&urarile care au deter#inat nerespectarea
actelor nor#ative. ,a ur#are a acestor note se definitiveaza constatarile controlului.
2rocesul verbal de contraventie se incheie de echipa de control atunci cand se
constata inclacarea actelor nor#ative cu privire la disciplina financiara de personalul din
unitatea controlata. "cesta cuprinde date privnd faptele savarsite, date despre salariatul
raspunzator, cuantu#ul su#ei aplicate ca a#enda, se poate acorda si un ter#en, in care sa
se re#edieze deficientele constatate, identitatea si se#natura #artorului sau confir#area
or$anului constatator ca s-a incheiat in lipsa de #artori.
"cest act se incheie in trei exe#plare astfel+ unul se da contravenientului, altul
or$anului de control care a instru#entata cazul, si un altul sectiei care executa a#enda.
Nota de prezentare a raportului de control, reprezinta un raport personal al
or$anului de control, cu concluzii si propuneri referitoare la abaterile constatate, care se
va anexa la actele de control incheiate.
*n cazul in care la controlul efectuat nu se constata nici o deficienta sau fapt ilicit,
nu se incheie raport de control ci o nota de expunere a concluziilor controlului, in care se
va conse#na obiectivele si docu#entele controlate.
*n nota de expunere se pot prezenta si alte situatii care nu pot fi conse#nate in
raportul de control, ca de exe#plu+ prezentarea principalelor rezultate pozitive obtinute
de unitatea controlata si care pot fi $eneralizate si in alte unitati.
elul in care se prezinta aceste acte de control are o i#portanta deosebita, de
acestea depinde re#edierea deficientelor si luarea #asurilor de i#bunatatire a activitatii
unitatii controlate. 2entru o #ai buna finalitate a actiunii de control, actele or$anelor de
control trebuie sa fie clare, co#plete, concise, obiective, bazate pe faptele si docu#entele
controlate.
Capitolul III. )u.etul 6 component mana.erial a contabilitii de
.estiune
/. Conceptul i principiile bu.etrii
2rincipala co#ponent a controlului de $estiune o constituie bu$etarea, ntruct o
$estiune previzional presupune a bu$eta principalele do#enii de activitate ale
ntreprinderii i a controla respectarea prevederilor bu$etelor. /ezult c, n sfera
bu$etrii se nscriu bu$etele, de re$ul, anuale i controlul bu$etar.
3und ca baz planurile pe ter#en scurt, defalcate din pro$ra#ele pe ter#en
#ediu se elaboreaz bu$etele anuale care se cuantific i se aloc resursele necesare,
stabilindu-se responsabilit!ile pentru realizarea obiectivelor ntreprinderii, n condi!iile
de rentabilitate.
%eci, bu$etul este un docu#ent de planificare, ntoc#it naintea derulrii
opera!iunilor anticipate, for#at din date financiare, date opera!ionale nefinanciare sau
co#binate respectiv -o expresie cantitativ a unui plan de ac!iuni i un a&utor pentru
coordonarea i i#ple#entarea obiectivelor previzionale. nscrierea n bu$ete a datelor
rezultate n ur#a previziunilor constituie bu$etarea.
:u$etele sunt o caracteristic i#portant a celor #ai #ulte siste#e de control.
:u$etul schi#b co#porta#entul u#an i deciziile n sensul dorit de #ana$er, care
trebuie s !in cont de incertitudini, fie cu un bu$et, fie fr el. 'us!intorii bu$etari
afir# c beneficiile asi$urate prin utilizarea bu$etelor, aproape ntotdeauna, depesc
costurile privind alctuirea i $estionarea bu$etelor.
olosirea bu$etelor n $estiunea ntreprinderilor prezint ur#toarele avanta&e+
i#pune folosirea planificrii n conducerea afacerilor=
reprezint cadrul pentru &udecarea perfor#an!elor, deoarece indic para#etrii pe
care fir#a trebuie s-i realizeze n ti#p pentru atin$erea obiectivelor stabilite+
nivelul vnzrilor, al produc!iei, al costurilor pentru atin$erea beneficiului
prevzut+
pro#oveaz co#unicarea i coordonarea n vederea an$renrii i echilibrrii
tuturor departa#entelor i func!iunilor ntreprinderii nct s-i poat realiza
obiectivele preconizate=
obli$ responsabilii centrelor de responsabilitate de a prevedea consecin!ele
deciziilor luate sau de luat, bu$etele constituind un instru#ent de referin! n
luarea deciziilor=
per#ite existen!a unui siste# contabil eficient=
asi$ur conducerea prin excep!ie=
participarea la activitatea de planificare att a conducerii, ct i a executan!ilor.
,ontrolul bu$etar ur#rete desfurarea efectiv a $estiunii n vederea atin$erii
obiectivelor strate$ice. 1l presupune co#pararea per#anent a rezultatelor reale cu
previziunile cuantificate ce fi$ureaz n bu$ete, n vederea stabilirii cauzelor abaterilor,
infor#rii conducerii de la diferite niveluri ierarhice, lurii #surilor corective necesare
aprecierii activit!ii responsabilului de bu$et etc.
1laborarea i func!ionarea eficient a siste#ului bu$etar presupune respectarea
ur#toarelor principii+
- principiul totalit!ii presupune bu$etarea tuturor activit!ilor ntreprinderii, prin
asi$urarea echilibrului ntre diferitele co#parti#ente func!ionale i opera!ionale
ale ntreprinderii=
- principiul suprapunerii siste#ului bu$etar pe siste#ul de autoritate din
ntreprinderi n vederea asi$urrii responsabilit!ii privind realizarea lui
(directorul co#ercial rspunde de bu$etul vnzrilor etc.). %eci este necesar ca
bu$etul s se identifice cu o persoan responsabil=
- principiul solidarit!ii ntre departa#ente i al i#plicrii lor pentru realizarea n
condi!ii de eficien! a obiectivelor ntreprinderii=
- principiul adaptabilit!ii (suple!ii) i#pune adaptarea siste#ului bu$etar la
#odificrile #ediului sau previziunilor i#perfecte=
- principiul #otiva!iei i adeziunii personalului pentru bu$etarea activit!ilor,
pentru a se asi$ura realizarea obiectivelor din bu$et, controlul realizrii lor i
responsabilitatea acestora.
2entru o bu$etare eficient, conducerea la toate nivelurile trebuie s studieze cu
aten!ie factorii activit!ii produc!iei. "ceasta presupune ca aten!ia s seG ndrepte n
pri#ul rnd spre valorificarea ct #ai co#plet a capacit!ii lor econo#ico-productive, a
poten!ialului acestor factori, deci spre #obilizarea rezervelor interne.
1. Tipolo.ia bu.etelor
'tudiul tipolo$iei bu$etelor reco#and trei criterii de baz, i anu#e+
4. ,riteriul - ti#p, respectiv al perioadei de ti#p pentru care sunt proiectate, dup
care se for#eaz trei tipuri de bu$ete+
- bu$ete previzionale
- bu$ete ale exerci!iului
- bu$ete opera!ionale
:u$etele previzionale prezint esti#rile fcute pe o perioad #ai #are (D ani) n
vederea atin$erii obiectivelor strate$ice.
:u$etele exerci!iului, prin care se transpun anual prevederile din bu$etele
previzionale.
:u$etele opera!ionale defalc pe perioade #ici, bu$etele exerci!iului.
6. ,riteriul - obiectului activit!ii bu$etelor, dup care se cunosc ur#toarele
tipuri de bu$ete+
- bu$ete co#erciale
- bu$ete ale activit!ii de exploatare
- bu$ete de costuri
- bu$ete ale rezultatelor
:u$etele co#erciale esti#eaz prevederile privind vnzrile unei fir#e i
activit!ile de aprovizionare ale acesteia.
:u$etele activit!ii de exploatare proiecteaz anual volu#ul fizic i valoric al
activit!ii sec!iilor principale de fabrica!ie i a celor auxiliare.
:u$etele de costuri antecalculeaz costurile directe i indirecte pe produc!ie, pe
locuri $eneratoare de costuri i purttori de costuri.
:u$ete ale rezultatelor prin care baza bu$etelor pe activit!i i a celor de costuri se
esti#eaz situa!ia de ansa#blu patri#onial i #onetar, sub for#a contului de rezultate
i bilan!ului previzional i a bu$etului de trezorerie.
7. ,riteriul > func!ional, respectiv al func!iilor bu$etelor, n $estiunea
ntreprinderii, dup care acestea pot fi+
- bu$ete deter#inante
- bu$ete rezultante
:u$etele deter#inante sunt acelea care au ca obiect activit!ile func!iunilor de
baz ale ntreprinderii care constituie pre#ise ale rezultatelor acesteia (bu$etul vnzrilor,
bu$etul produc!iei).
:u$etele rezultante au ca obiect esti#area rezultatelor econo#ico-financiare,
de$a&area de activit!ile de baz proiectate prin bu$etele deter#inante (bu$etul
cheltuielilor co#erciale, bu$etul costurilor, bu$etul de aprovizionare, bu$etele de sintez
ce includ bu$etul trezoreriei, contul de rezultate i bilan!ul previzional i tabloul de
finan!are previzional).
2. $laborarea bu.etelor
2reviziunea pe ter#en scurt prin planificare bu$etar face apel la ur#toarele
ele#ente+ planurile de ac!iune, ce explic #odalitatea prin care ntreprinderea vizeaz
atin$erea obiectivelor cu #i&loacele de care poate dispune= bu$etele, care esti#eaz n
ter#eni #onetari efectele planurilor prevzute. n fi$ nr. 7.6. se prezint de#ersul $eneral
privind construc!ia bu$etelor.
3. (rincipiile bu.etare
3./. pariia principiilor bu.etare
2rincipiile bu$etare sunt re$uli de baz definite prin dreptul bu$etar, care au luat
natere n perioada de nceput a capitalis#ului.
Ne#ul!u#it de dezordinea total #otenit n do#eniul finan!elor publice,
bur$hezia n ascensiune pretinde nu nu#ai abolirea privile$iilor fiscale ale nobililor i ale
clerului i nlturarea abuzurilor i a bunului plac n cheltuirea banului public, ci i
respectarea unor re$uli precise n do#eniul bu$etar.
nceputurile dreptului bu$etar i deci ale principiilor bu$etare le $si# n "n$lia
n secolul al (***-lea cnd a fost adoptat 0area ,hart (464D) prin care re$ele sau
altcineva era oprit s ncaseze venituri de la popula!ie fr aprobarea 2arla#entului. ;ot
2arla#entul era acela care trebuia s aprobe #odul de cheltuire a veniturilor de ctre
suveran, s aprobe cheltuielile coroanei, precu# i lefurile func!ionarilor civili ai re$elui
(aa-zisa list civil).
n ran!a, pri#ele #anifestri ale principiilor bu$etare se fac si#!ite din 4@5F, an
dup care ncep s se cristalizeze ele#entele de drept bu$etar.
n Srile /o#ne pri#a cristalizare a principiilor bu$etare se realizeaz prin
/e$ula#entele Cr$anice, docu#ente prin care se separ visteria statului de cea a
do#nitorului i se precizeaz obli$a!iile Cbtetii "dunri privind folosirea veniturilor i
cheltuielilor statului.
;reptat se contureaz deci re$uli din ce n ce #ai precise n #aterie bu$etar+ se
interzice re$elui instituirea de noi i#pozite i taxe fr aprobarea parla#entului= se
li#iteaz cheltuielile #onarhului i ale cur!ii sale= se anuleaz privile$iile fiscale= se
instituie re$ula aprobrii de ctre parla#ent a bu$etului.
3a acestea se adau$ apoi obli$a!ia nscrierii tuturor veniturilor i cheltuielilor
statului n su#a lor $lobal n bu$et, aceea a cuprinderii acestora ntr-un sin$ur
docu#ent, a autorizrii bu$etului de ctre parla#ent n fiecare an i pentru o perioad de
un an= a echilibrrii veniturilor i cheltuielilor bu$etare= a nscrierii veniturilor i
cheltuielilor n bu$et n aa fel nct s se poat desprinde cu uurin! provenien!a
veniturilor i destina!iile cheltuielilor= a funda#entrii i co#ensurrii cifrelor bu$etare
ct #ai exact pentru ca ele s reflecte realitatea, a unei lar$i publicit!i n &urul bu$etului.
n #ulte lucrri toate aceste re$uli sunt ridicate la ran$ de principii bu$etare. ntr-
o astfel de abordare sunt no#inalizate ca principii bu$etare+ universalitatea, unitatea,
anualitatea, echilibrarea, specializarea, specificitatea cheltuielilor, realitatea, unitatea
#onetar i publicitatea.
3.1. (rincipiul universalitii bu.etare
(rincipiul universalitii bu.etare per#ite un control de#ocratic asupra
bu$etului, re$rupnd dou re$uli+
- regula bugetului brut (re$ula non > contractrii), potrivit creia veniturile i
cheltuielile se !nscriu !n "u#et !n sumele lor totale, fr nici o a$ustare=
- regula de neafectare (re$ula non > afectrii), potrivit creia veniturile "u#etare
nu pot fi afectate direct unei cheltuieli "u#etare %adic nu se sta"ilete o le#tur
particular !ntre un anumit venit i o anume cheltuial&, cu e'cep(ia dona(iilor i
sponsorizrilor, care au sta"ilite destina(ii distincte.
%ac se respect cele dou re$uli, ave# de-a face cu un buget brut, n el fi$urnd
toate veniturile i toate cheltuielile cu su#ele lor totale, totalul veniturilor fiind destinat
acoperirii cheltuielilor privite n ansa#blul lor.
<n astfel de bu$et ofer posibilitatea celor che#a!i s-l analizeze i s-l aprobe
s-i for#eze o i#a$ine de ansa#blu asupra totalit!ii veniturilor i a su#ei totale a
cheltuielilor, precu# i a raportului dintre acestea. ,u# veniturile se nscriu pe $rupe n
raport cu provenien!a lor, iar cheltuielile n func!ie de destina!iile ce le pri#esc, i
contribuabilii i beneficiarii veniturilor publice pot constata de la cine provin veniturile i
n folosul cui se cheltuiesc, deci n slu&ba cui se afl $uvernul.
<niversalitatea ofer astfel transparen!a necesar n #aterie bu$etar i ansa unui
control real asupra bu$etului, deoarece devine i#posibil co#pensarea ntre venituri i
cheltuieli sau afectarea unor venituri pentru acoperirea anu#itor cheltuieli.
n practic, cerin!ele universalit!ii bu$etului nu se #ai respect dect par!ial.
"stfel, n locul bu$etelor brute, ntoc#ite cu includerea tuturor veniturilor i cheltuielilor
n su#e totale, s-a trecut la elaborarea de bugete mixte, n care veniturile i cheltuielile
unor institu!ii publice fi$ureaz cu su#ele lor totale, iar altele nu#ai cu soldul.
0otivul principal este acela c unele activit!i lucrative sau servicii publice se
realizeaz prin re$ii sau institu!ii ce dispun de personalitate &uridic i de o anu#it
autono#ie financiar. 2entru ca acestea s fie interesate de realizarea ac!iunilor cu
cheltuieli ct #ai #ici i pentru sporirea veniturilor proprii este per#is co#pensarea
cheltuielilor din venituri i or$anizarea raporturilor cu bu$etul per sold, nscriindu-se deci
n bu$et doar veniturile de vrsat sau subven!iile ce trebuie acordate. *ntr n aceast
cate$orie unit!ile productive din sectorul public, or$anizate ca re$ii autono#e, unit!ile
ad#inistrativ-teritoriale, unele institu!ii publice de nv!#nt, cercetare tiin!ific,
sntate public, $ospodrire co#unal, or$anele ce ad#inistreaz fondurile asi$urrilor
i protec!iei sociale etc.
2e de alt parte, aplicarea strict a principiului universalit!ii duce la apari!ia unor
rula&e bu$etare artificiale. 1ste cazul raporturilor cu bu$etul a re$iilor publice, obli$ate s
verse la bu$et eventualele lor venituri i finan!ate inte$ral de la bu$et. "ici apar rula&e
inutile, iar subven!iile nscrise n bu$et nu reflect realitatea.
%ei le$ea finan!elor publice stipuleaz n #od expres principiul universalit!ii n
#aterie bu$etar, continu s se foloseasc i n /o#nia bu$ete #ixte n care pentru
principalele activit!i social-culturale i de aprare se practic re$ula bu$etului brut, iar n
rela!iile cu re$iile autono#e i cu institu!iile publice ce realizeaz venituri este preferat
solu!ia bu$etului net. "ceasta nu reprezint totui o sustra$ere de la controlul
parla#entar, deoarece forul le$islativ aprob, odat cu bu$etul de stat i bu$etele
#inisterelor i institu!iilor publice, depuse ca anexe, n care se oblindete situa!ia tuturor
re$iilor i institu!iilor finan!ate sau subven!ionate din bu$et.
/e$ula de neafectare a veniturilor este ridicat de unii specialiti la ran$ de
principiu distinct. %e fapt, non-afectarea veniturilor !ine de re$ula unit!ii de cas a
bu$etului, n virtutea creia veniturile, odat ncasate, se depersonalizeaz, sunt
ad#inistrate $lobal, fiind destinate acoperirii cheltuielilor privite n ansa#blul lor.
Neafectarea ne apare ca un lucru firesc cel pu!in din trei #otive+
4) nu se poate stabili o corela!ie direct i depin ntre volu#ul i periodicitatea
ncasrii unui anu#e venit, pe de o parte, i volu#ul i ealonarea n ti#p a cheltuielilor
ce trebuie efectuate pe sea#a veniturlui respectiv, pe de alt parte. ,orelarea i
sincronizarea acestora este extre# de dificil, iar afectarea special ar provoca fie lipsa
sau insuficien!a resurselor n #o#entul n care pl!ile devin exi$ibile, fie un plus de
resurse care poate incita la risip=
6) cei care ar beneficia de venituri cu afectare special ar avea privile$iul de a
putea s-i #a&oreze cheltuielile dac veniturile realizate efectiv le-ar depi n execu!ie
pe cele ini!ial prevzute, ceea ce ar putea incita att la abuzuri prin creterea presiunii
fiscale, ct i la risip n cheltuirea veniturilor ndestultoare. 1i ar dispune, n plus, de o
#are independen! n raport cu autorit!ile bu$etare=
7) bu$etul statului, prin natura sa, este un bu$et redistribuitor, din ra!iuni de ordin
econo#ic, social, politic. %ac s-ar renun!a la depersonalizarea veniturilor, #obilizarea
lor cu afectare special n-ar #ai avea sens deplin, deoarece ele s-ar rentoarce spre cei
care le-au furnizat i, de aici, un alt #otiv care poate fi, n acelai ti#p, i un risc+ unii
contribuabili ar putea protesta la plata unor i#pozite sau contribu!ii cu afectare special,
dac ei nu beneficiaz de ac!iunile finan!ate pe sea#a acestora.
n practic se nre$istreaz frecvent abateri i de la aceast re$ul. "stfel, pentru
finan!area unor servcii ale statului sunt scoase n afara bu$etului ordinar venituri care
provin din anu#ite surse. "cestea fac obiectul unor bu$ete extraordinare, anexe,
autono#e sau conturi speciale de trezorerie. %eci abaterile de la principiul unit!ii
bu$etare reprezint, n acelai ti#p, i abateri de la re$ula de neafectare a veniturilor. 1ste
cunoscut, de ase#enea, practica afectrii anu#itor venituri publice n scopul restituirii
unor #pru#uturi de stat. <neori, cnd se introduce un nou i#pozit, $uvernul, pentru a
preveni ne#ul!u#irea contribuabililor, indic i scopul n care vor fi utilizate ncasrile
din i#pozitul respectiv.
3.2. (rincipiul unitii bu.etare
*#a$inea $lobal asupra bu$etului pe care o ofer respectarea principiului
universalit!ii este ntre$it dac este aplicat i principiul unitii bu.etare. "cest
principiu pretinde ca veniturile i cheltuielile bugetare s se nscrie ntr-un singur
document. /espectarea acestui principiu conduce la elaborarea unui bu$et clar, pentru a
se asi$ura utilizarea eficient i #onitorizarea fondurilor publice. <n bu$et unitar per#ite
puterii le$islative s e#it &udec!i de valoare asupra structurii i volu#ului cheltuielilor
propuse de $uvern, pe baza crora se pot lua decizii de a#nare sau respin$ere a
anu#itor cheltuieli considerate inoportune, oferind cadrul favorabil exercitrii unui
control #ai ri$uros asupra execu!iei veniturilor i cheltuielilor publice.
2rincipiul unit!ii, la fel ca i cel al universalit!ii, valabile n esen!a lor, nu se #ai
aplic ntoc#ai de #ult vre#e. 1xist suficiente #otive pentru a afir#a c principiul
unit!ii este ne$at din punct de vedere practic. ;ot #ai #ul!i sunt aceia care apreciaz c
el nu #ai poate fi aplicat ri$id deoarece a devenit inco#od din punct de vedere tehnic i
depit din punct de vedere al realit!ilor practice.
/ealit!ile practice au fcut ca doctrina financiar despre unitatea bu$etului s fie
adaptat, locul bu$etului unitar s fie preluat, prin renun!area la construc!ia unic i
acceptarea nu#eroaselor ac!iuni de debu$etizare, de o adevrat a$lo#erare bu$etar.
%ero$rile de la principiul unit!ii bu$etare, acceptate n prezent n practica
interna!ional, se refer la elaborarea, pe ln$ bu$etul de stat, a unor bu$ete anexe i
conturi speciale de trezorerie. n unele !ri, n func!ie de anu#ite situa!ii speciale sau
con&uncturale ori n func!ie de re$le#entrile proprii privind or$anizarea i func!ionarea
econo#iei, abaterile de la principiul unit!ii au vizat ntoc#irea unor bu$ete extraordinare
i a bu$etelor autono#e.
Bugetele anexe sunt bu$ete ntoc#ite de unele institu!ii sau servicii publice ale
statului, care au o autono#ie relativ i nu dispun obli$atoriu de personalitate &uridic.
1le i acoper cheltuielile din venituri proprii i au le$tur cu bu$etul de stat dup
re$ula bu$etului net, adic fi$ureaz n bu$et fie cu subven!iile pe care ur#eaz s le
pri#easc n co#pletarea veniturilor proprii (aceasta fiind situa!ia obinuit), fie cu
vrs#inte la bu$et, dac veniturile lor depesc eventual cheltuielile. "ceste unit!i i
ntoc#esc bu$ete proprii care se anexeaz bu$etului $eneral, fiind aprobate odat cu
acesta de ctre parla#ent.
nsea#n c existen!a bu$etelor anexe nu reprezint o abatere $rav de la
principiul unit!ii bu$etare. 1a creeaz posibilitatea cunoaterii exacte a situa!iei
financiare a diferitelor sercivii publice, dar dac nu#rul lor este prea #are, procedura de
analiz i aprobare devine $roaie.
n /o#nia, practica bu$etelor anexe s-a folosit din plin n ti#pul rzboiului, n
45G6AG7, adoptndu-se nu #ai pu!in de G4 de bu$ete anexe pentru re$iile publice, casele
autono#e, ad#inistra!iile co#erciale i pentru o serie de direc!ii $enerale i speciale.
1xist i n prezent unit!i de stat care au le$turi cu bu$etul per sold. 3a bu$etul
de stat se anexeaz, de ase#enea, bu$etele #inisterelor i institu!iilor publice n care se
re$sete situa!ia tuturor re$iilor autono#e i a institu!iilor finan!ate sau subven!ionate
din bu$et.
Conturile speciale de trezorerie reprezint o alt abatere de la principiul unit!ii
bu$etare. 1ste vorba, n principiu, despre conturile deschise la trezoreria statului, care
efectueaz execu!ia de cas a bu$etului, dar face i alte ncasri i pl!i n contul statului,
care nu reprezint venituri propriu > zise ale bu$etului sau nu sunt cheltuieli definitive
pentru bu$et.
'tatul poate folosi ns, n cursul anului, pentru echilibrarea de cas a bu$etului,
resursele existente n aceste conturi, iar pl!ile fcute cu titlu de avans le re$ularizeaz n
ti#p, cu prile&ul decontrilor definitive sau a recuperrii fondurilor avansate. "ceste
ncasri i pl!i se nscriu n conturi speciale de trezorerie. 1ste vorba, de exe#plu, despre
ncasarea cau!iunilor ($aran!iilor) depuse de ctre an$a&a!ii care #nuiesc banul public
sau $estioneaz valori publice i care, pn la restituirea lor, cu prile&ul ncetrii
exercitrii func!iei respective, se pstreaz ntr-un cont special sau despre pl!i fcute sub
for# de avans n contul unor co#enzi publice i care se re$ularizeaz la decontarea
definitiv a #rfurilor co#andate i pri#ite, ori despre su#ele avansate bu$etelor locale
n contul veniturilor proprii viitoare, care se vor restitui pe sea#a ncasrii acestora.
Bugetele extraordinare se elaboreaz n situa!ii deosebite, cnd apar vre#elnic
cheltuieli excep!ionale, ca cele privind asanarea crizelor, prevenirea i ducerea
rzboaielor sau nlturarea efectelor acestora. 2entru acoperirea unor cheltuieli de aceast
natur se instituie adesea venituri speciale sub for#a i#pozitelor sau contribu!iilor
speciale, se apeleaz la #pru#uturi speciale, adesea for!ate sau la aa-zisa #anipulare
(e#isiune) #onetar.
Cpiniile privind practica adoptrii bu$etelor extraordinare sunt #pr!ite. <nii
apreciaz ca &ustificat prezen!a lor nu nu#ai datorit caracterului excep!ional al unor
cheltuieli care pot dura #ai #ul!i ani, ci i datorit faptului c ele uneori se fac n folosul
#ai #ultor $enera!ii i n-ar fi echitabil s le suporte una sin$ur.
"devratul #otiv pentru care se recur$e la ntoc#irea de bu$ete extraordinare
rezid n dificult!ile financiare cu care se confrunt statele i n faptul c $uvernele nu
doresc s fac public adevrata destina!ie pe care o capt veniturile publice n
totalitatea lor. ;otodat, $uvernele pot disi#ula deficitele, trecndu-le n bu$ete distincte
i au posibilitatea s prezinte drept cheltuieli extraordinare cheltuieli care, prin natura lor,
nu au un astfel de caracter, scpnd #ai uor de controlul parla#entului. <neori, #ai ales
n fazele preelectorale, pentru nfru#use!area i#a$inii asupra finan!elor publice,
executivul prezint un bu$et $eneral echilibrat, aruncnd deficitele n bu$ete
extraordinare. "cest lucru se nt#pl frecvent i n vzul lu#ii n !ri n care le$ea
interzice ntoc#irea i aprobarea bu$etului cu deficit.
Bugetele autonome sunt elaborate, spre deosebire de cele anexe, de ctre
ntreprinderi publice cu personalitate &uridic i autono#ie financiar, de institu!ii publice
din sfera ad#inistra!iei de stat, de servicii publice care dispun de personalitate &uridic i
nu au caracter industrial sau co#ercial, cu# ar fi serviciile sociale, culturale i de
educa!ie.
1laborarea de bu$ete autono#e de ctre consiliile de ad#inistra!ie a
ntreprinderilor publice cu caracter industrial sau co#ercial cu personalitate &uridic este
pe deplin &ustificat. 1le i acoper cheltuielile din venituri proprii, realizeaz profit, pe
care l pot an$a&a n autofinan!are, pltesc i#pozite i taxe la bu$et, contracteaz
#pru#uturi la bnci etc.
:u$etele autono#e ntoc#ite de serviciile cu caracter social i cultural, ca
excep!ie de la principiul unit!ii bu$etare, sunt frecvent criticate, deoarece, n cele #ai
#ulte cazuri, veniturile realizate de aceste institu!ii publice sunt insuficiente pentru
efectuarea cheltuielilor i, deci, ele sunt subven!ionate #asiv de la bu$et.
n sfrit, ntoc#esc bu$ete autono#e i unit!ile ad#inistrativ-teritoriale, dar,
peste tot n lu#e, bu$etele lor sunt dependente de subven!iile i cotele defalcate pri#ite
din bu$etul de stat.
%ac existen!a bu$etelor anexe nu reprezint o abatere $rav dela principiul
unit!ii bu$etare, acestea fiind supuse aprobrii parla#entului odat cu bu$etul de stat, n
schi#b bu$etele autono#e, de cele #ai #ulte ori, nici nu se #ai prezint parla#entului,
iar acolo unde parla#entul le pretinde, ele se prezint doar spre infor#area acestuia.
3.3. nualitatea bu.etului
%ac principiile universalit!ii i unit!ii bu$etului confer acestuia di#ensiunea
lui n spa!iu, stabilind #odul de nscriere a veniturilor i cheltuielilor n docu#entul
bu$etar, n schi#b, principiul anualitii definete di#ensiunea n ti#p a bu$etului.
"nualitatea reprezint pri#a re$ul aplicat n do#eniul bu$etar. 1a a fost
introdus #ai nti n "n$lia, atunci cnd parla#entul a pretins re$elui s-i prezinte anual
lista veniturilor i cheltuielilor coroanei spre analiz i aprobare. 1a se introduce treptat i
n alte !ri (:el$ia, Clanda, 3uxe#bur$, ran!a, *talia), pentru ca, treptat, s dobndeasc
aplicabilitate $eneral, consacrndu-se ca un principiu tradi!ional de drept bu$etar.
2rincipiul anualit!ii bu$etului se refer, pe de o parte, la periodicitatea ntoc#irii
i aprobrii bu$etului (deci la anul bugetar), iar, pe de alt parte, la perioada de ti#p n
care bu$etul aprobat trebuie s fie executat (deci la durata exerciiului bugetar).
Potrivit acestui principiu, guvernul trebuie s ntocmeasc proiectul bugetului
de stat pentru o perioad de un an, iar parlamentul trebuie s-l analizeze i s-l aprobe
anual. 1xist i n acest caz ra!iuni de ordin politic i de ordin tehnic care stau la baza
acestui principiu, dei solu!ia este, i n zilele nostre, controversat.
'ub aspect politic, anualitatea creeaz condi!ii pentru exercitarea unui control #ai
eficace din partea parla#entului asupra pro$ra#ului de $uvernare i asupra politicii
financiare a executivului. "tunci cnd analizeaz proiectul bu$etului, parla#entul se
edific asupra strii de sntate a econo#iei i finan!elor !rii, asupra rezultatelor ob!inute
n perioada anterioar i inten!iile de viitor ale $uvernului. ,u prile&ul dezbaterilor n
co#isiile per#anente ale ca#erelor i n plenul parla#entului se contureaz
a#enda#entele i se introduc corectivele necesare n cifrele bu$etului. %iscutarea
bu$etului pentru anul ur#tor prile&uiete i analiza execu!iei acestuia pe anul n curs,
astfel c autoriza!ia viitoare este dependent i de strdania executivului pentru
respectarea celei anterioare.
/a!iunile de ordin tehnic sunt le$ate de faptul c, n condi!iile feno#enelor de
instabilitate econo#ic i a evolu!iilor con&uncturale, ansele unor evaluri ct de ct
realiste sunt #ult #ai #ari dac calculele de funda#entare se fac pentru o perioad de un
an, dect n cazul unor bu$ete #ultianuale, pentru care previziunile pe ter#en #ediu sau
lun$ se dovedesc adesea hazardate.
2entru unii specialiti anul, ca durat de ti#p, este prea lun$ din punct de vedere
al con&uncturii, care poate s se schi#be n doar cteva luni, influen!nd hotrtor
veniturile i cheltuielile bu$etare. :u$etul aprobat ini!ial pentru ntre$ul an nu #ai
corespunde astfel noilor realit!i din econo#ie, el trebuind s fie #odificat.
'olu!ia uzual n astfel de cazuri este aceea a rectificrii bu$etului, o dat sau de
#ai #ulte ori n cursul anului, pentru actualizarea prevederilor sale. "ceast solu!ie nu
este a$reat nici de ctre executiv i nici de ctre parla#ent, dei, n situa!ii de
instabilitate econo#ic, ea nu poate fi evitat.
/ectificarea bu$etar este o solu!ie extre# de laborioas n pri#ul rnd pentru
$uvern i, n principal, pentru 0inisterul inan!elor 2ublice, care trebuie s revad toate
corela!iile din bu$et i toate calculele de funda#entare i s fac fa! confruntrilor cu
celelalte #inistere care, fie solicit #rirea aloca!iilor pentru a putea face fa!
cheltuielilor sporite, fie reducerea vrs#intelor la bu$et sau, uneori, a#ndou
concesiile deodat.
/ectificarea bu$etului n cursul anului nu este nici pe placul parla#entului,
deoarece ea poate dere$la $raficul dezbaterii altor proiecte de le$i. 2rocedura devine i
#ai deza$reabil dac nevoia rectificrii intervine n ti#pul vacan!ei parla#entare,
situa!ie n care fie ea se face de ctre $uvern printr-o Crdonan! de <r$en!, fie se
convoac o sesiune extraordinar a parla#entului, ntrerupn-du-se vacan!a parla#entar.
%ac ns econo#ia func!ioneaz nor#al, rectificrile n cursul anului nu devin
necesare. n astfel de cazuri, pentru actualizarea cifrelor bu$etare se folosesc alte dou
solu!ii, i anu#e+
- aprobarea bu$etului din start cu o rezerv bu$etar la dispozi!ia $uvernului, care
va putea fi an$a&at n cursul anului pentru finan!area unor ac!iuni noi, neprevzute
ini!ial, dar indispensabile=
- abilitatea $uvernului pentru a lua n cursul anului #suri de #odificare a
veniturilor i creditelor bu$etare aprobate de ctre parla#ent, n situa!ia n care n
execu!ie starea de echilibru se prelun$ete, iar deficitul bu$etar, scpat de sub control,
a#enin! s devin periculos.
Nici una din solu!iile a#intite nu se folosete, de re$ul, exclusiv. %i#potriv,
deseori, n decursul aceluiai an, se folosesc toate trei. n /o#nia, de exe#plu, dup
455F, solu!ia rectificrii bu$etului s-a folosit n fiecare an i uneori de ai #ulte ori pe an,
datorit crizei profunde, nso!it de o infla!ie adesea $reu de controlat. 2e de alt parte,
bu$etul, dei deficitar, s-a aprobat n fiecare an cu o rezerv la dispozi!ia $uvernului, iar
solu!ia interven!iei prin Crdonan!e de <r$en! s-a folosit din plin n to!i aceti ani, fr ca
dezechilibrele s poat fi nlturate.
2entru al!ii, di#potriv, perioada de un an ar fi prea scurt pentru evaluarea i
aprobarea prevederilor bu$etare. 1ste vorba despre obiectivele de a#ploare, realizate prin
cheltuielile de capital ale statului, a cror realizare se ntinde pe #ai #ul!i ani. n acest
caz, orizontul anual este prea apropiat, iar sec!ionarea anual nu ofer o i#a$ine $lobal
asupra efortului total ce va trebui depus i asupra efectelor $lobale ce vor fi ob!inute.
;oc#ai de aceea, #etodele #oderne de ra!ionalizare a op!iunilor bu$etare extind
pro$ra#ele i analizele pe ter#en #i&lociu i lun$, cu toate c bu$etizarea propriu-zis se
face tot prin aprobri anuale i actualizarea defalcrilor prealabile din pro$ra#ele
#ultianuale.
n perioada n care econo#ia ncepuse s evolueze ciclic, econo#iti de presti$iu
au propus ntoc#irea de bu$ete #ultianuale i echilibrarea ciclic a acestora.
n /o#nia se #anifest preocuparea pentru trecerea la bu$ete pe pro$ra#e cu un
orizont de trei ani. n acest sens, le$ea finan!elor publice precizeaz c proiectele le$ilor
bu$etare anuale se elaboreaz pe baza pro$nozelor i indicatorilor #acroecono#ici i
sociali pe anul bu$etar pentru care se elaboreaz proiectul de bu$et, precu# i pentru
ur#torii trei ani.
2roiectul de bu$et ntoc#it anual i pentru o perioad de un an de ctre executiv
trebuie analizat i aprobat de ctre parla#ent. /e$ula este aceea c aprobarea trebuie dat
nainte de data !nceperii anului "u#etar. n privin!a acestei date situa!ia difer de la o !ar
la alta, dei peste tot anul bu$etar are 46 luni. n unele !ri, anul bu$etar coincide cu anul
calendaristic, n altele nu. "a de exe#plu, n !ri ca "ustria, :el$ia, ran!a, Clanda,
9er#ania, 9recia, :razilia, )enezuela, 2eru, /o#nia etc. anul bu$etar ncepe la 4
ianuarie i se ncheie la 74 dece#brie a fiecrui an, deci coincide cu anul calendaristic. n
;urcia, anul bu$etar ncepe la 4 #artie, n Noua Teeland la 74 #artie= n !ri precu#
0area :ritanie, %ane#arca, ,anada, Uaponia, *ndia, *raJ, *ndonezia la 4 aprilie= n
"ustralia, 'uedia, ,a#erun, 1$ipt, 2aJistan, 'udan, <$anda etc. la 4 iulie= n '<" i
;hailanda la 4 octo#brie.
%ata nceperii anului bu$etar este influen!at de #ai #ul!i factori+ structura pe
ra#uri i $radul de dezvoltare a econo#iei, care influen!eaz periodicitatea i volu#ul
veniturilor ce vor fi ncasate= durata sesiunii parla#entare, #odul de ealonare al
vacan!elor parla#entare, $raficul dezbaterilor proiectului de bu$et la parla#ent i n
co#isiile sale, procedurile de #ediere ntre ca#ere i ntre acestea i $uvern= tradi!ia,
care &oac uneori rolul hotrtor, o solu!ie adoptat cndva #en!inndu-se n virtutea
tradi!iei.
2rincipiul anualit!ii vizeaz nu nu#ai anul bu$etar, ci i durata exerciiului
bugetar !cesta reprezint perioada de timp n care trebuie s se ncaseze veniturile i
s se efectueze cheltuielile nscrise n bugetul aprobat de parlament
%eseori se nt#pl ca unele venituri nscrise n bu$etul aprobat s nu se poat
ncasa inte$ral pn la sfritul anului bu$etar, iar cheltuielile an$a&ate pe baza bu$etului
aprobat s fie decontate abia n anul ur#tor. 2roble#a apartenen!ei veniturilor
nencasate i a cheltuielilor an$a&ate dar neefectuate n cadrul anului bu$etar a fost
rezolvat diferit de la o !ar la alta. 2ractica a consacrat dou solu!ii n acest sens+
)& metoda de #estiune, caz n care durata exerci!iului bu$etar este li#itat la aceea
a anului bu$etar. "ceasta nsea#n c n ulti#a zi a anului bu$etar conturile bu$etului se
nchid n #od auto#at, n ele eviden!iindu-se doar veniturile efectiv ncasate i
cheltuielile finalizate n cursul anului respectiv. )eniturile restante i cheltuielile
neefectuate se vor nscrie pe #sura realizrii lor n bu$etul anului ur#tor. n
consecin!, creditele aprobate i necheltuite se anuleaz, su#ele virndu-se la bu$etul
statului.
0etoda este si#pl, dar prezint unele dezavanta&e. %ac restan!ele sunt
consistente, bu$etul executat nu #ai sea#n cu cel aprobat, astfel c este #ai dificil
controlul parla#entar prin contul de ncheiere a exerci!iului bu$etar. 2e de alt parte,
parla#entul constat ns, n astfel de cazuri, slaba preocupare a executivului pentru
execu!ia bu$etului aprobat. <n alt nea&uns este acela c executivul poate nfru#use!a
i#a$inea asupra execu!iei bu$etului prin $rbirea ncasrii veniturilor i ntrzierea
efecturii unor pl!i. n sfrit, deoarece creditele nefolosite se retra$ auto#at de la cei
care nu le-au cheltuit pn la sfritul anului, acetia vor fi preocupa!i de cheltuirea
inte$ral a banilor aproba!i, chiar dac necesit!ile lor reale nu recla# acest lucru=
*& metoda de e'erci(iu, caz n care durata execu!iei bu$etului o depete pe aceea
a anului bu$etar, execu!ia continund nc o perioad de trei sau ase luni n anul ur#tor
pentru lichidarea opera!iilor -restante. din anul precedent. n acest caz, dei anul bu$etar
dureaz 46 luni, exerci!iul bu$etar este de 4D sau 4E luni, astfel c n perioada de
prelun$ire func!ioneaz n paralel dou bu$ete+ cel al anului n curs i cel al anului
anterior. "cesta este i nea&unsul #etodei, care creeaz dificult!i n privin!a eviden!ei i
controlului. "vanta&ul este acela c se va cunoate cu exectitate volu#ul veniturilor i
cheltuielilor fiecrui an bu$etar, acesta putndu-se co#para cu cel din bu$etul aprobat.
,ontrolul prin contul de ncheiere a bu$etului este #ai facil, dar, oricu#, el nu #ai
prezint un interes deosebit pentru parla#ent, deoarece se refer la o perioad de#ult
ncheiat i pu!in probabil c ceva se #ai poate re#edia.
n unele !ri se acord n unii ani aa > zisa perioad de favoare, ce dureaz doar
cteva zile de la expirarea anului bu$etar, perioad n care se lichideaz opera!iile din
conturile anului expirat, ncasndu-se pe ct posibil, veniturile restante i efectundu-se
pl!ile pentru cheltuielile an$a&ate. 'olu!ia perioadei de favoare nu apar!ine #etodei de
exerci!iu, ea reprezentnd o abatere #inor de la #etoda de $estiune, fiind, ntr-un fel, o
solu!ie de co#pro#is.
n /o#nia, anul bu$etar coincide cu anul calendaristic. 1xecu!ia bu$etar se
ncheie la 74 dece#brie. Crice venit nencasat i orice cheltuial neefectuat pn la 74
dece#brie se va ncasa sau se va plti n contul bu$etului anului ur#tor. ,reditele
bu$etare neutilizate pn la nchiderea anului sunt anulate de drept. "adar, exerci!iul
bu$etar se realizeaz confor# #etodei de $estiune. 2otrivit le$ii finan!elor publice,
disponibilit!ile din fondurile publice destinate cofinan!rii contribu!iei financiare a
,o#unit!ii 1uropene, r#ase la finele exerci!iului bu$etar n conturile structurilor de
i#ple#entare, se reporteaz n anul ur#tor.
3.5. (rincipiul ec7ilibrului bu.etar
/eprezentan!ii de sea# ai finan(elor clasice nf!iseaz bu$etul de stat ca un
docu#ent, o list, un tablou care cuprinde veniturile i cheltuielile publice, evaluate i
co#parate n vederea balansrii lor la nivelul fircrui an.
2rin defini!ie deci se consacr ideea echilibrrii veniturilor i cheltuielilor
bu$etare, consacrat n ti#p ca unul dintre principiile tradi!ionale de drept bu$etar. C
astfel de echilibrare presupune att ntoc#irea i aprobarea bu$etului echilibrat, ct i
ncheierea acestuia cu e$alitate ntre venituri i cheltuieli, deci cu sold zero. 1ste vorba
despre acoperirea tuturor cheltuielilor pe sea#a veniturilor ordinare sau obinuite ale
bu$etului. "ltfel, apelndu-se la venituri extraordinare, orice bu$et poate fi echilibrat.
C astfel de balansare a veniturilor i cheltuielilor bu$etare era considerat de
coala clasic ca fiind cheia de bolt a finan!elor publice i o dovad a strii de sntate a
econo#iei i a finan!elor publice. 1ra firesc deci ca deficitul bu$etar s fie considerat un
dublu pericol+ pericolul frecvent al infla!iei prin -#anipularea #onetar., adic prin
aruncarea de bani n circula!ie pentru acoperirea unor cheltuieli neproductive, fr ca pe
pia! s existe #rfuri i servicii supli#entare, pentru ca ei s poat fi resorbi!i din
circula!ie i pericolul, #ult #ai $rav, dar #ult #ai rar, al instabilit!ii statului care,
an$a&ndu-se s cheltuiasc #ai #ul!i bani dect poate #obiliza n #od obinuit, nu #ai
poate face fa! obli$a!iilor de plat asu#ate, aprnd starea de bancrut. "ceste pericole
se lea$ de solu!iile obinuite de acoperire a deficitului+ e#isiunea bneasc fr
acoperire, prin apelul la -rotativ., i ndatorarea statului prin contractarea de
#pru#uturi, care duce la creterea cheltuielilor viitoare cu serviciul datoriei publice,
deci la un nou deficit viitor.
"a stnd lucrurile, aprea la fel de firec ca, pe plan teoretic, principiul
echilibrrii bu$etului s fie do$#atizat i chiar sacralizat, iar din punct de vedere practic
s existe preocuparea ca deficitul s fie evitat. "a se explic faptul c n perioada
capitalis#ului liberal o serie de !ri au reuit s aib bu$ete echilibrate, iar acolo unde au
aprut deficite acestea nu erau cronice i nici periculoase prin propor!iile, cauzele i
efectele lor.
n schi#b, n perioada neocapitalis#ului i #ai ales dup #area criz din anii V7F,
deficitele bu$etare se repet an de an i tind s se $eneralizeze.
%eficitul bu$etar devine astfel un lucru obinuit, o caracteristic a
finan(elor pu"lice moderne, iar echilibrul bu$etar nu #ai este de #ult vre#e considerat
ca o expresie a strii de sntate a econo#iei i finan!elor publice i o pre#is a
echilibrului $eneral econo#ic.
%i#potriv, politicile bu$etare de interven!ie a statului prin facilit!i fiscale,
subven!ii, investi!ii publice, protec!ia social, toate cu efecte asupra reducerii veniturilor
i creterii cheltuielilor, au devenit practivi obinuite, fiind folosite pe scar lar$ pentru
asi$urarea dezvoltrii econo#ice n condi!ii de stabilitate i echilibru.
Noile realit!i din econo#ie obli$ doctrina financiar #odern s reabiliteze
deficitul i s reco#ande renun!area la cerin!a tradi!ional a echilibrrii an de an a
veniturilor i cheltuielilor bu$etului ordinar. 0ai #ult chiar, ideea i solu!ia deficitului
sunt a$reate nu nu#ai pentru echilibrarea n execu!ie a bu$etului, prin apelul la venituri
extraordinare, ci i pentru ntoc#irea i aprobarea din start a unor bu$ete deficitare.
%eficitul devenind un fapt real, coala #odern a construit politici de asanare a
acestuia i anu#e+ politicile contraciclice, politicile co#pensatorii i politica deficitului
siste#atic.
. (oliticile contraciclice
%ificult!ile nt#pinate de echilibrarea anual a bu$etului au dus la renun!area la
preten!ia echilibrrii anuale a bu$etului, conturndu-se solu!ia unor pro$ra#e de
echilibrare pe ter#en lun$, prin ntoc#irea unor bu$ete #ultianuale echilibrate ciclic.
'us!intorii ideii echilibrrii ciclice a bu$etului reco#and trei soluii tehnice+
fondul de rezerv, fondul de e$alizare i a#ortizarea alternativ a datoriei publice.
%eosebirea dintre aceste solu!ii este le$at de #o#entul diferit n care de#areaz
procedura.
"ondul de rezerv se constituie n perioada de prosperitate pe sea#a i#pozitelor
ncasate n plus, datorit sporirii #ateriei i#pozabile, i pe sea#a reducerii cheltuielilor
cu subven!iile, investi!iile publice i protec!ia social, n condi!iile n care afacerile
private prosper, iar o#a&ul este asanat.
n cazul "ondului de egalizare, procedura se declaneaz n perioada de
recesiune a ciclului, cnd veniturile statului scad, iar cheltuielile sale cresc. 2entru
acoperirea deficitului care apare, statul apeleaz la venituri extraordinare. 1le se
nre$istreaz ntr-un cont distinct, pentru a putea fi identificat cu uurin!. <r#eaz ca
apoi, n perioada de prosperitate, pe #sur ce cheltuielile statului se reduc, iar veniturile
sale cresc, s se constituie un fond de e$alizare care s poat fi an$a&at n lichidarea
datoriei contractate pentru asanarea crizei anterioare.
!mortizarea alternativ a datoriei publice const n accelerarea rit#ului
ra#bursrii #pru#uturilor de stat n faza de prosperitate, cnd statul dispune de venituri
suficiente, i n ncetinirea acestui rit# sau chiar sistarea pl!ilor n contul datoriei publice
n faza de recesiune.
). (oliticile compensatorii
,u ti#pul, econo#ia nceteaz s #ai evolueze ciclic, astfel c teza
coresponden!ei ntre fazele de prosperitate i cele de recesiune devine nerealist, iar
ansele echilibrrii ciclice a bu$etului se dovedesc iluzorii.
n locul ciclicit!ii apar fie perioade de sta$nare secular, fie c infla!ia de durat
se instaleaz ca un feno#en caracteristic. ;oc#ai de aceea, n locul politicilor
contraciclice se nasc cele co#pensatorii, fr ns ca ideea echilibrrii anuale a bu$etului
s fie reiterat.
2otrivit teoriei sta$nrii seculare, ntreprinztorii priva!i, lsa!i s ac!ioneze
nestin$heri!i, pe baza liberei ini!iative, fr nici o interven!ie a statului, ncep la un
#o#ent dat s fac econo#ii inten!ionate, afacerile lor lncezesc i #ul!i prefer statutul
#ai co#od de rentieri, prefernd profitului incert dobnda si$ur oferit de bnci. 2entru
a contracara aceast tendin!, care a#enin! stabilitatea i rit#ul de cretere econo#ic,
statul intervine i li#iteaz econo#iile inten!ionate prin nnsprirea fiscalit!ii.
,u veniturile ncasate n plus, statul finan!eaz investi!ii publice, -co#pensnd.
insuficien!a celor private i ntre!innd cli#atul concuren!ial. *deea este criticat i, pe
bun dreptate, deoarece o astfel de politic co#pensatorie prelun$it duce la sub#inarea
econo#iei private i la nlocuirea ntreprinztorilor priva!i cu econo#ia etatist, care nu
i-a validat nicicnd i nicieri virtu!iile.
C. (olitica deficitului sistematic
n teoria i chiar n practica econo#ic, adoptndu-se #odelele de echilibru
dina#ic, echilibrul bu$etar ncepe s fie cu ti#pul subordonat echilibrului $eneral
econo#ic, acreditndu-se ideea c redresarea econo#iei s-ar putea realiza pe calea
deficitului bu$etar siste#atic.
2unctul de plecare l reprezint teoria lui ReWnes privind asi$urarea folosirii
depline a bra!elor de #unc prin politicile bu$etare ale statului de sti#ulare a creterii
cererii $lobale i de sporire a produc!iei la nivelul cererii $lobale.
"ceste obiective s-ar putea realiza prin sporirea cheltuielilor publice pentru
investi!ii i subven!ii i prin reducerea i#pozitelor. Cri #a&orarea cheltuielilor, si#ultan
cu reducerea veniturilor ar duce la deficit. "cesta ar ur#a s fie acoperit pe baza
#pru#uturilor de stat. 2e aceast cale veniturile tezaurizate ar fi atrase i ar fi folosite
pentru finan!area unor investi!ii productive. 2rin aceasta se creeaz noi locuri de #unc,
o#a&ul este asanat. 1cono#ia revine la nor#al, echilibrul econo#ic i social se
restabilete prin provocarea i ntre!inerea deficitului siste#atic.
/edresarea econo#iei aduce cu ea venituri sporite la bu$et i econo#ii la
cheltuielile publice, astfel c restabilirea echilibrului econo#ic $eneral va duce i la
reechilibrarea bu$etului public.
ntr-o astfel de concep!ie, rolul deficitului siste#atic ar fi doar acela de a a#orsa o
econo#ie sta$nant. %up producerea de#ara&ului econo#ic, statul retra$e treptat
facilit!ile fiscale i reduce cheltuielile pentru econo#ie. ;oc#ai de aceea, ideea care s-a
conturat n perioada folosirii solu!iei deficitului siste#atic este aceea c deficitul nu
trebuie s r#n siste#atic, ci s fie li#itat n ti#p i spa!iu i supus controlului ri$uros
al statului.
3.8. (rincipiul specializrii bu.etare
*pecializarea bu.etar reprezint principiul potrivit cruia veniturile bugetare
se nscriu i se aprob de ctre parlament pe surse de provenien, iar cheltuielile
bugetare se grupeaz dup natura lor economic i destinaia lor.
"plicarea acestui principiu presupune elaborarea prealabil i aprobarea de ctre
0inisterul inan!elor 2ublice a unei sche#e unitare de $rupare a veniturilor i
cheltuielilor bu$etare. "ceast sche# poart nu#ele de clasificaie bugetar.
C clasifica!ie bu$etar bine conceput trebuie s rspund la cel pu!in dou
cerin!e+
- s fie ct #ai concis, si#pl i clar astfel nct s poat fi n!eleas cu uurin!
i de ctre cei care nu au o pre$tire special n do#eniu=
- s cuprind infor#a!iile necesare pentru a se putea desprinde fr dificultate
orientarea politicii bu$etare a executivului, #odul de repartizare a serviciilor fiscale i
#odul de cheltuire a veniturilor bu$etare.
;ipurile de clasifica!ii bu$etare, ntlnite n practica financiar interna!ional,
inclusiv n /o#nia, au fost prezentate, n ceea ce privete cheltuielile n capitolul @, iar
n ceea ce privete veniturile n capitolul E.
3.9. (rincipiul :re.ula; specificitii c7eltuielilor
"ceast re$ul prevede c fiecare cheltuial bu$etar are o destina!ie precis i
li#itat i este deter#inat de autorizrile con!inute n le$i specifice i n le$ile bu$etare
anuale. ;otodat, n cazul n care nu exist o baz le$al, nici o cheltuial nu poate fi
nscris n bu$et i nici an$a&at i efectuat. 0ai #ult, nici o cheltuial din fonduri
publice nu poate fi an$a&at, ordonan!at i pltit dac nu este aprobat potrivit le$ii i
nu are prevederi bu$etare.
3.<. (rincipiul unitii monetare i principiul publicitii
(rincipiul unitii monetare const n obligativitatea exprimrii tuturor
operaiunilor bugetare n moned naional.
(ublicitatea bu.etului este principiul potrivit cruia bugetul trebuie s fie adus
la cunotina opiniei publice, astfel nc#t s fie asigurat transparena cu privire la
proveniena i modul de utilizare a banilor publici.
2ublicitatea bu$etului se realizeaz prin #ass > #edia att n faza de proiect, ct
i n faza de aprobare, n ti#pul dezbaterilor parla#entare, i n faza de execu!ie. ,ifrele
nscrise n bu$et sunt date publicit!ii n presa scris i audio> vizual. 3e$ea privind
adoptarea bu$etului i contul de ncheiere a exerci!iului bu$etar pentru anul precedent
celui n curs sunt publicate n 0onitorul Cficial i n cule$eri de le$i.
2ublicitatea bu$etului se i#pune ca o necesitate i n contextul participrii fiecrei
!ri la rela!ii econo#ice, financiare i #onetare interna!ionale, n cadrul crora statele
partenere solicit infor#a!ii cu privire la situa!ia finan!elor publice, evolu!ia veniturilor i
cheltuielilor bu$etare, starea de echilibru sau dezechilibru bu$etar, nivelul fiscalit!ii,
evolu!ia serviciului datoriei publice i alte ase#enea date, pe baza crora s poat fi
stabilit $radul de bonitate i de risc al !rii respective.
n /o#nia, siste#ul bu$etar este deschis i transparent, aceasta realizndu-se
prin+ dezbaterea public a proiectelor de bu$et cu prile&ul aprobrii acestora= dezbaterea
public a conturilor $enerale anuale de execu!ie a bu$etelor, cu prile&ul aprobrii
acestora= publicarea n 0onitorul Cficial al /o#niei a actelor nor#ative de aprobare a
bu$etelor i conturilor anuale de execu!ie a acestora= #i&loacele de infor#are n #as,
pentru difuzarea infor#a!iilor asupra con!inutului bu$etului.
3.=. (rincipiul realitii bu.etului
(rincipiul realitii bu.etului fi$ureaz i el printre principiile consacrate, fiind
stipulat n 3e$ea finan!elor publice din 455B, ns n noua le$e din 6FF6 nu se #ai
for#uleaz un astfel de principiu.
n literatura strin, dar i n unele lucrri ro#neti, se prezint n locul acestui
principiu #etodele clasice i #oderne de evaluare a veniturilor i cheltuielilor bu$etare
care, cu toate perfor#an!ele lor, asi$ur doar o evaluare aproxi#ativ a cifrelor bu$etare.
"a cu# a fost el conceput ini!ial, principiul realitii bu.etului pretinde ca
veniturile i cheltuielile bugetare s fie stabilite pe baze reale, adic s reflecte, pe de o
parte, nevoile reale i indispensabile ce trebuie satisfcute prin nfptuirea
programului economic i social de guvernare, iar, pe de alt parte, resursele pe care
statul le va putea realmente mobiliza pentru susinerea efortului bugetar.
9radul de reflectare a realit!ii depinde de+ veridicitatea infor#a!iilor pe care le
ofer bncile de date cu privire la starea econo#iei i finan!elor !rii, de te#einicia
studiilor de funda#entare a op!iunilor bu$etare i, nu n ulti# instan!, de acurate!ea
#etodelor de evaluare folosite.
2ractica bu$etar a fcut pro$rese notabile n privin!a metodelor de evaluare
folosite. 1a a consacrat #ai nti #etodele clasice, #ai pu!in perfor#ante+ #etoda
auto#at, #etoda #a&orrii sau di#inurii i #etoda evalurii directe. " apelat apoi la
#etoda analizei cost > beneficiu, preluat cu ti#pul ca o etap distinct n derularea
pro$ra#elor #oderne de di#ensionare a indicatorilor bu$etari.
. %etode clasice de evaluare
$etoda automat const n evaluarea forfetar a veniturilor i cheltuielilor
bu$etare pe baza datelor din ulti#ul bu$et ncheiat. ,u# elaborarea proiectului de bu$et
pentru anul ur#tor ncepe nc din vara anului n curs, nsea#n c ulti#ul exerci!iu
ncheiat este cel al penulti#ului an n raport cu anul pentru care se ntoc#ete bu$etul.
%e aici i denu#irea de metoda penultimei (perioade de $estiune bu$etar). ,ifrele din
ulti#ul bu$et aprobat se transpun aproape auto#at n proiectul bu$etului ur#tor.
"proape auto#at, pentru c dac apar #odificri le$islative ce vor influen!a veniturile i
cheltuielile viitoare, cifrele preluate din bu$etul ncheiat se vor corecta n consecin!.
%ei prezint avanta&ul c este o #etod si#pl i nu recla# un volu# #are de
lucrri, #etoda auto#at are nea&unsul c evolu!ia este cu totul aproxi#ativ, iar un astfel
de bu$et este departe de a reflecta realitatea.
2entru nlturarea acestui nea&uns s-a conceput metoda ma%orrii sau diminurii.
n acest caz nu se #ai transpune auto#at situa!ia dintr-un sin$ur an n proiectul noului
bu$et, ci se ia n considerare tendin!a #enifestat n ulti#ii cinci sau #ai #ul!i ani
consecutivi. "ceast tendin! se proiecteaz i n bu$etul anului ur#tor. n acest scop se
deter#in rata #edie anual a veniturilor i cheltuielilor din perioada analizat sau
coeficien!ii creterii sau descreterii acestora, care se aplic asupra veniturilor i
cheltuielilor bu$etului anului n curs, stabilindu-se cifrele bu$etare pentru anul ur#tor.
%ei #etoda este superioar celei anterioare, nici ea nu asi$ur evaluarea corect,
deoarece tendin!a conturat n perioadele anterioare poate s nu #ai fie valabil i n anul
care ur#eaz.
;oc#ai de aceea, cu ti#pul s-a trecut la folosirea metodei evalurii directe. 1a
este o #etod analitic i deci extre# de laborioas, evaluarea fcndu-se pentru fiecare
venit i pentru fiecare cheltuial n parte, pornindu-se de la execu!ia preli#inat a
acestora pe anul n curs i lund n considerare evolu!iile previzibile cu i#plica!ii
bu$etare n anul care ur#eaz.
0etoda evalurii directe, dei superioar celor anterioare, din punct de vedere al
$radului de reflectare a realit!ii, are i ea li#itele sale. ,ifrele nscrise n bu$et se
dovedesc fie prea opti#iste, fie uneori prevederile sunt subevaluate, astfel c adesea
volu#ul veniturilor i cheltuielilor efective difer #ult fa! de previziunile ini!iale.
). %etode moderne de dimensionare a indicatorilor bu.etari
2e ln$ nea&unsul lor co#un privind evaluarea aproxi#ativ a veniturilor i
cheltuielilor bu$etare, #etodele clasice nici nu per#it aprecierea necesit!ii, oportunit!ii
i eficien!ei obiectivelor ce ur#eaz a fi finan!ate din bu$etul statului.
"stfel, au luat natere #odele #ai perfor#ante.
2ri#ul a fost modelul american PPB& 'Planned Programmed Budgeting
&(stem), aplicat la nceput n do#eniul aprrii, iar din anul 45BD s-a aplicat n ntrea$a
ad#inistra!ie public a#erican.
0odelul a fost conceput ca un instru#ent de lucru la nde#na or$anelor de
decizie n vederea ra!ionalizrii op!iunilor bu$etare i a nfptuirii deciziilor ntr-un #od
ct #ai eficace.
/ealizarea acestui scop presupune parcur$erea a trei etape, indisolubil le$ate ntre
ele+
- faza de planificare, n care, prin studii prospective, se stabilesc obiectivele pe
ter#en lun$ i strate$ia realizrii lor=
- faza de pro#ramare, care presupune definirea tacticii prin elaborarea de studii
alternative, de pro$ra#e de opti#izare a dru#ului ales pentru atin$erea obiectivului
ur#rit=
- "u#etarea, adic transpunerea n ter#eni bu$etari a veniturilor i cheltuielilor
aferente pro$ra#ului adoptat, cu precizarea creditelor bu$etare ce trebuie nscrise n
fiecare an n bu$et, pe fiecare titular i pe fiecare destina!ie i respectiv a veniturilor pe
care le $enereaz.
%eoarece veniturile i cheltuielile bu$etare se supun aprobrii anuale a or$anelor
de decizie politic, care ur#resc cu acest prile& i #odul de realizare a acestora n anii
anteriori, faza bu$etrii anuale are i se#nifica!ia unei faze de control asupra realizrii
pro$ra#ului.
PPB& cuprinde trei docu#ente+
- nomenclatorul pro#ramelor, pentru fiecare obiectiv ntroc#indu-se cte un
pro$ra#=
- pro#ramul fizic i analiza financiar pentru fiecare pro$ra# din no#enclator=
- pro#ramul memorandum, ce cuprinde aprecieri cu privire la pro$ra#e i
reco#andri.
"ceste trei docu#ente se nainteaz n fiecare an :iroului :u$etar, ce pre$tete
proiectul de bu$et i se supun dezbaterii ,on$resului, pe baza lor aprobndu-se prin
bu$etul federal creditele bu$etare i veniturile bu$etare.
1ficacitatea #etodei este apreciat diferit, dar opinia $eneral este aceea c
#odelul poate fi #bunt!it, iar pentru ca riscul ca decizia politic s devin
predeter#inat s fie nlturat este necesar ca exper!ii s prezinte deciden!ilor toate
solu!iile, indiferent de perfor#an!ele lor, pentru a lsa acestora posibilitatea selec!iei.
%up 45EF n '<" a nceput s fie folosit metoda de bugetare cu baz zero
*BB '*ero + Based Budgeting). *nten!ia a fost aceea de a prent#pina creterea
cheltuielilor bu$etare de la un an laaltul. 2entru aceasta se exa#ineaz critic toate
cheltuielile (inclusiv cele nscrise n pro$ra#ele adoptate anterior) prin pris#a
oportunit!ii i utilit!ii lor. 1ste ca i cu# s-ar porni de la zero pentru toate cheltuielile.
"plicndu-se i aici analiza cost > beneficiu, se elaboreaz n prealabil o #ul!i#e de
pro$ra#e alternative, ale$ndu-se varianta ce asi$ur cel #ai convenabil raport ntre
costul dat i efectele ob!inute.
2ornind de la #odelul a#erican i adaptndu-l specificului econo#iei proprii,
francezii au conceput propria lor metod de ,-aionalizare a .piunilor Bugetare/
-CB '-ationalisation des Choix Budgetaires), #etod bazat pe folosirea tehnicilor de
calcul i analiz, de previziune, de or$anizare i $estiune.
/,: se prezint ca un de#ers coerent de pre$tire, execu!ie i control al
deciziilor la fiecare nivel de responsabilitate, dar i ca o metod coerent de ela"orare a
"u#etului, prin definirea obiectivelor i ale$erea #i&loacelor posibile de utilizat, de
e'ecu(ie a acestuia, prin pro$ra#are i $estiune, i de control, prin co#pararea
rezultatelor i for#ularea previziunilor pentru viitor.
"a cu# este el, de re$ul, nf!iat, acest procedeu cuprinde patru faze
interdependente i anu#e+
studiul > for#ularea proble#ei, cercetarea obiectivelor i a #i&loacelor de
realizare a lor i confruntarea solu!iilor propruse=
decizia > ale$erea obiectivelor i pro$ra#elor i includerea lor n bu$et=
e'ecu(ia > aplicarea n practic a deciziei i identificarea efectelor ob!inute=
controlul > reevaluarea op!iunilor i rea&ustarea pro$ra#elor.
/ezult deci c pri#a preocupare a unei institu!ii publice care aplic aceast
#etod este definirea obiectivului ur#rit. n func!ie de acesta se stabilesc ac!iunile ce
trebuiesc ntreprinse, se precizeaz #i&loacele ce ur#eaz a fi folosite, se exa#ineaz
solu!iile alternative, se co#par ntre ele i se selecteaz n func!ie de perfor#an!ele lor.
2entru ac!iunile stabilite se alctuiesc pro$ra#e cu orizont pe ter#en #i&lociu, se
deter#in costurile pro$ra#elor, iar prin analiza cost > beneficiu se evalueaz fiecare
pro$ra#.
2ro$ra#ul este considerat punctul central al #etodei, deoarece prin studiul pe
care l presupune, prin calculele i analizele pe care le recla#, el ofer ele#entele de
&udecat necesare pentru luarea deciziei.
"naliza efectuat n ti#pul elaborrii pro$ra#elor vizeaz obiectivele, #i&loacele
existente i previzionate, localizarea i ealonarea lor, le$turile dintre institu!iile i
servciile participante, dintre ac!iunile n curs de realizare i cele n pre$tire. "ceast
analiz concepe solu!ii, for#uleaz ipoteze de lucru, creeaz #odele. 2entru realizarea
pro$ra#elor se stabilesc su#ele necesare ce se nscriu n bu$etele pe pro$ra#e, iar n
func!ie de #ersul execu!iei n fiecare an se prevd creditele aferente n bu$etul de stat la
dispozi!ia beneficiarilor.
"doptarea prin #etodele #oderne a unor obiective cu orizont pe ter#en lun$ sau
#i&lociu, care antreneaz cheltuieli i efecte pe #ai #ul!i ani i la care particip una sau
#ai #ulte institu!ii, d ac!iunilor $uverna#entale coeren!a necesar, fcnd din politica
curent un instru#ent tactic de aplicare a strate$iei $enerale.
+i#. nr. ,.*. - -tapele construc(iei "u#etelor
:u$etele alctuite pe fiecare loc $enerator de costuri, atelier, fir#, bri$ad, ct i
pe ntreprindere sunt folosite pentru a di#ensiona volu#ul de activitate, pentru a se
stabili cuantu#ul i condi!iile de alocare i utilizare eficient a resurselor, precu# i
rspunderile i co#peten!ele cu privire la $ospodrirea #i&loacelor alocate i la realizarea
obiectivelor propuse.
n vederea construirii unitare a siste#ului de bu$ete este necesar s fie luate n
considerare o serie de ele#ente, ca+ deli#itarea sectoarelor de activitate i inte$rarea lor
n siste#ul bu$etar= capacitatea de produc!ie a sectorului (locului de activitate) bu$etat=
volu#ul pro$ra#at de activitate i #odul de evaluare= felul i #ri#ea consu#ului fizic
de resurse i al!i indicatori specifici fiecrui bu$et= volu#ul vnzrilor pro$ra#ate avnd
n vedere prospectarea pie!ei= costurile pe ele#ente pri#are i articole de calcula!ie=
calcularea costului pe unitate de lucrare, produs serviciu= alocarea volu#ului de activitate
planificat pe destina!ie= ale$erea criteriilor de repartizare (alocare) a resurselor= controlul
DI>N"*TIC
")I$CTIV$
%I?'"C$
('N D$
C@I&N$
PREVIZIUNI
DE
PREVIZIUNI
DE
PREVIZIUNI
DE
)&>$T$
i analiza costurilor= stabilirea nivelului i a li#itelor de responsabilitate privind
$estiunea bu$etului= asi$urarea bazei de date pentru decizii la nivelul ierarhic= inte$rarea
n siste#ul de prelucrare auto#at a datelor.
0ana$erii sau cei nsrcina!i cu elaborarea bu$etelor trebuie s !in sea#a de
ur#toarele cerin!e
G
+
' lucreze n ar#onie i s adopte o viziune practic pe parcursul elaborrii, ceea
ce i#plic evaluarea realist a veniturilor i utilizrii capacit!ilor productive, costurilor
directe i a celor indirecte, a lichidit!ilor etc.
' stabileasc obiective realizabile, ntruct un bu$et ce prevede indicatori
nerealizabili este posibil s fie respins de ctre personalul i#plicat n execu!ia sa.
/esursele li#itate s fie distribuite n func!ie de necesit!i, produc!ie, investi!ii,
cercetare, #arJetin$ etc. > ceea ce presupune discu!ie, ne$ocieri i acceptarea unor
co#pro#isuri.
' cunoasc faptul c ntre bu$ete exist o strns le$tur, ele se condi!ioneaz
reciproc. %ac un bu$et este influen!at de un anu#it factor, efectul influen!ei acestuia se
propa$ asupra altor bu$ete.
' participe la discu!ie n scopul stabilirii obiectivelor i al for#ulrii strate$iei
necesare atin$erii obiectivelor toate persoanele interesate.
Necesitatea stabilirii unui pro$ra# de elaborare a bu$etelor, nct la nceputul
perioadei respective bu$etul n ansa#blu s poat fi pus n aplicare. 2re$tirea n avans a
bu$etelor reprezint una din condi!iile esen!iale ale unei bu$etri eficiente.
' ia n calcul schi#brile ce pot interveni n ceea ce privesc ipotezele ce au stat
la baza ntoc#irii bu$etelor. "ceasta i#pune elaborarea de bu$ete flexibile, care s poat
fi revizuite n func!ie de schi#brile aprute n #ediul fir#ei.
' stabileasc an$a&a!ilor responsabilit!ile privind execu!ia fiecrui bu$et,
tehnic cunoscut sub denu#irea de control prin responsabilit!i. 2ersoanele responsabile
cu execu!ia bu$etului sunt obli$ate s #en!in cheltuielile, n li#ita din bu$et, explicnd
cauzele depirii lor.
' ur#reasc periodic (lunar) #odul de execu!ie a bu$etelor.
G
3eslie ,hadQicJ, .onta"ilitate de #estiune, (traducere), 1ditura ;eora, :ucureti, 455E, p. 4F@-4F5
2rocesul de elaborare a bu$etelor se desfoar ntr-un cadru u#an i de aceea
factorii co#porta#entali nu pot fi i$nora!i. ,o#porta#entul oa#enilor, reac!ia lor
privind utilizarea bu$etelor este influen!at de #odul n care bu$etul a fost conceput, de
i#plicarea lor n elaborarea bu$etelor, de #odul n care li s-au adus la cunotin!
prevederile din bu$ete, de $radul de instruire i pre$tire al oa#enilor etc.
%up elaborarea bu$etelor, acestea sunt trans#ise persoanelor responsabile de
execu!ia lor.
/eprezentnd un #od de $estiune pe ter#en scurt i n$lobnd toate aspectele
activit!ii ntreprinderii, ntr-un ansa#blu coerent de previziuni cifrate, bu$etele trebuie
s vizeze activit!ile de exploatare, aprovizionare, desfacere, investi!ii etc.
Sinnd sea#a de interdependen!a dintre ele, bu$etele de vnzare i de produc!ie
reprezint bu$etele care deter#in para#etrii tuturor celorlalte bu$ete.
5. )u.etul vAnzrilor
n econo#ia de pia!, cifra vnzrilor reprezint indicatorul do#inant al activit!ii
econo#ice a unei ntreprinderi, deoarece n func!ie de vnzri se re$leaz produc!ia,
aprovizionarea, nu#rul i structura personalului i investi!iile necesare.
:u$etul vnzrilor prezint cantitativ i valoric vnzrile ce ur#eaz a fi realizate
pe perioade, produse iAsau $rupe i destina!ii. n elaborarea lui se distin$ dou etape+
- previziunea vnzrilor cantitativ i valoric i a cheltuielilor de desfacere=
- defalcarea prevederilor (anuale) bu$etare, pe tri#estre, luni, produse sau $rupe
de produse, beneficiari.
2reviziunea vnzrilor constituie cea #ai i#portant etap, incluznd totalitatea
studiilor i evalurilor pie!ei poten!iale de desfacere i a pr!ii pe care fir#a inten!ioneaz
s o #en!in i s o cucereasc.
2reviziunea vnzrilor ntr-un cadru bu$etar se situeaz la articularea
previziunilor pe ter#en lun$ i a celor pe ter#en scurt. %e fapt, cercetarea coeren!ei ntre
planul de dezvoltare pe ter#en lun$, #ediu i bu$et este indispensabil pentru a evita
luarea de decizii pe ter#en scurt ce antreneaz ntreprinderea pe o alt direc!ie dect cea
stabilit prin strate$ie.
n do#eniul previziunilor pe ter#en scurt, serviciile co#erciale utilizeaz fie
#odele bazate direct pe evolu!ia trecut a vnzrilor, fie #odele inte$rate pe previziune.
'tudiile de #arJetin$, ce apeleaz la #odele inte$rate pe previziune, iau n
considerare+
- produsele de&a existente pe pia! i fabricate de ntreprindere, ct i produsele
noi ce ur#eaz a se fabrica=
- volu#ul vnzrilor anterioare=
- obiectivele anuale de vnzare=
- #ediul extern (concuren!a, starea econo#iei, co#porta#entul cu#prtorilor,
nivelul pre!urilor etc.)=
- #ediul intern (capacitatea de produc!ie existent, politica co#ercial,
co#peten!ele a$en!ilor co#erciali, politica de pre!uri a ntreprinderii, fluctua!ia sezonier
a activit!ii etc.).
/ezultatele previziunii vnzrilor se vor concretiza n esti#ri privind+
a) volu#ul fizic al vnzrilor posibile (X)), care rezult din rela!ia+
BV C *i D Bf 6 *f0
n care Xf reprezint volu#ul fizic al produc!iei ce ur#eaz a se fabrica= 'i, 'f M
stocurile ini!iale i finale de produse finite.
'tocul final este influen!at de politica de stoca& a ntreprinderii, care, la rndul ei,
este n func!ie de raportul dintre volu#ul fizic al vnzrilor i $radul de utilizare a
capacit!ii instalate.
)olu#ul fizic al produc!iei ce ur#eaz a fi fabricate este preluat n bu$etul
produc!iei.
valoarea vnzrilor (cifra de afaceri ,") deter#inat cu a&utorul pre!ului de
vnzare unitar (pv).
C C Bv 4 pv
ntre cei doi indicatori exist o strns corela!ie, un volu# #are de vnzri face
posibil reducerea pre!ului de vnzare unitar i invers. %e aceea, previziunea vnzrilor
se face prin si#ulri succesive ntre diferite volu#e de vnzri i volu#ul unitar de
vnzare.
*nterdependent de previziunea vnzrilor se efectueaz previziunea cheltuielilor
de desfacere, elaborndu-se bu$etul cheltuielilor de desfacere.
C proble# i#portant o constituie separarea cheltuielilor de desfacere n
cheltuieli variabile (a#bala&e, #ateriale de a#balat, salariile distribuitorilor, co#isioane,
cheltuieli de transport etc.), cheltuieli se#ivariabile (salariile personalului din
co#parti#entul co#ercial etc.) i cheltuieli fixe (a#ortizarea, nclzirea i ilu#inatul
depozitelor, publicitate, studii de pia!, deplasri) n raport cu volu#ul vnzrilor. 2entru
aceasta se folosesc procedeele de solu!ionare a costurilor indirecte.
n ulti#a etap a elaborrii bu$etului vnzrilor, prevederile privind vnzrile i
cheltuielile de desfacere anuale i $lobale pe ntreprinderi se defalc pe produse sau
$rupe de produse i pe perioade scurte de ti#p (tri#estre, luni). <n exe#plu de bu$et se
prezint n tabelul nr. 7.4.
:u$etul vnzrilor trebuie corelat cu bu$etul de produc!ie, trezorerie i al
cheltuielilor de desfacere (fi$. nr. 7.7.).
+i#. nr. ,.,. .orela(ia dintre "u#etul v/nzrilor i celelalte "u#ete.
:u$etul
vnzrilor
:u$etul
trezoreriei
:u$etul
produc!iei
:u$etul cheltuielilor
de desfacere
Tabelul nr. 2./.
:u$etul vnzrilor din anul YYYYYYYYYYYYY
1xplica!ia
;r. *
D
;r. ** ;r. *** ;r. *) "n
4. ,ifra de afaceri (,")
- produs "
- produs :
," M Xv x pv
6. /abaturi acordate
7. ,ifra de afaceri net (,")
G. ,heltuieli de desfacere
din care+
a) variabile
- a#bala&
- salariile distribuitorilor
b) fixe
- publicitate
- deplasri
- a#ortizare
- ilu#inat
c) se#ivariabile
- salariile personalului din
co#p. co#ercial
D. 0ar&a co#ercial (," > %)
8. )u.etul produciei
D
n cadrul tri#estrului detalierea se poate face pe luni.
:u$etul produc!iei alturi de bu$etul vnzrilor constituie bu$etele principale,
care deter#in di#ensionarea celorlalte bu$ete rezultante.
1laborarea bu$etului produc!iei presupune+
a) 2relucrarea infor#a!iilor din bu$etul vnzrilor cu privire la cantit!ile de
produse ce ur#eaz a se fabrica (pro$ra#ul de produc!ie).
b) 1alonarea n ti#p, pe tri#estre, luni a cantit!ilor de produse prevzute i pe
centre de produc!ie.
c) 1valuarea volu#ului fizic al produc!iei
Cbiectivul principal al planului de produc!ie este corelarea prevederilor din bu$etul
vnzrilor cu capacitatea de produc!ie, n condi!iile utilizrii depline a ei.
)olu#ul fizic al produc!iei bu$etate (Xv) este preluat din bu$etul vnzrilor i rezult din
rela!ia+
Bf C Bv 6 *i D *f
n care Xv reprezint cantitatea de produse prevzut a se vinde= 'i, 'f M stocuri
ini!iale i finale de produse finite.
2revizionarea pro$ra#ului de produc!ie trebuie s respecte anu#ite restric!ii
privind caracterul li#itat al factorilor de produc!ie n privin!a volu#ului i a
randa#entului acestora, ur#rindu-se utilizarea opti# a lor n func!ie de capacitatea
instalat= realizarea pro$ra#ului de produc!ie n condi!iile #axi#izrii profiturilor etc.,
ceea ce relev co#plexitatea acestei proble#e. 2entru aceasta se recur$e, adesea, la
pro$ra#area liniar, #etoda 21/;, teoria firelor de ateptare, opti#izarea stocurilor,
tehnici infor#atice (pro$ra#e de pro$ra#are opti# a produc!iei), liste de a#ena&ri,
#odernizri, extinderi de capacitate, pro$ra#e de consu#uri de #aterii pri#e i de
utilizare a personalului direct i indirect productiv.
,antitatea fizic de produse ce ur#eaz a se fabrica, preluat din bu$etul de
vnzri, este evaluat la pre!ul de vnzare, asi$urndu-se corela!ia dintre cele dou
bu$ete.
%up stabilirea produc!iei fizice i valorice din exerci!iul bu$etat se trece la
ealonarea n ti#p a acestuia pe tri#estre, luni i pe centre de produc!ie.
n fi$ura nr. 7.G. se prezint corela!ia bu$etului produc!iei cu celelalte bu$ete.
:u$etul
produc!iei
+i#. nr. ,.0. .orela(ia "u#etului produc(iei cu celelalte "u#ete
9. )u.etul costurilor de producie
:u$etul costurilor de produc!ie este un bu$et de sintez, care esti#eaz, pe de o
parte, totalitatea costurilor de exploatare pe centre de costuri, iar, pe de alt parte, pe
purttori de costuri pentru produc!ia ce ur#eaz a se defalca.
<. )u.etele centrelor de costuri
:u$etele centrelor de costuri se elaboreaz n #ai #ulte etape, n fiecare etap
rezultnd bu$ete par!iale, care se inte$reaz n bu$etul $eneral al centrelor de cost i
anu#e+
a) elaborarea bu$etului costurilor sec!iilor auxiliare=
b) elaborarea bu$etelor sectoarelor principale de fabrica!ie=
c) elaborarea bu$etului costurilor $enerale de ad#inistra!ie.
1laborarea bu$etelor pentru activitatea de produc!ie presupune, n pri#ul rnd,
ntoc#irea bu$etelor sec!iilor auxiliare datorit proble#elor specifice pe care aceste sec!ii
le ridic i anu#e+ decontarea serviciilor reciproce, activit!i concretizate n servicii
:u$etul
vnzrilor
:u$etul
costurilor
:u$etul
aprovizionrii
proprii le$ate de activitatea sec!iei i care sunt costuri indirecte ale locului de activitate i
activit!i prestatoare de servicii sec!iilor principale sau la ter!i.
=. $laborarea bu.etului seciilor au4iliare
2entru fiecare activitate auxiliar (sec!ie) considerat centru de costuri trebuie s
se stabileasc #odul de evaluare a volu#ului de activitate n unitatea de #sur
caracteristic= ncrcarea capacit!ii pe baza unui no#enclator de lucrri i servicii
prestate i a destina!iei acestora= procedurile pentru evaluarea i decontarea serviciilor
reciproce ntre sec!iile auxiliare, deter#inarea costurilor i serviciilor executate.
,osturile sec!iilor auxiliare, considerate centre de costuri, sunt structurate pe
criteriul contabilit!ii, con!inutul lor n a) costuri proprii, care, prin raportarea la nu#rul
unit!ilor de lucru specifice centrului, per#it deter#inarea costului propriu bu$etat i b)
costuri preluate, prin decontare, de la alte centre de cost, asi$urndu-se deter#inarea unui
cost co#plet bu$etat al centrului.
,ostul propriu bu$etat servete analizei i controlului $estiunii centrului, prin
pris#a responsabilizrii factorului de autoritate dele$at, fiind costuri controlabile, la
nivelul centrului.
,ostul co#plet bu$etat per#ite i#putarea costului centrului n func!ie de
destina!ia presta!iilor ctre alte centre de responsabilitate, viznd analiza i controlul
resurselor alocate prin pris#a purttorilor de valoare care le-au ocazionat.
/E. $laborarea bu.etului sectoarelor principale de e4ploatare
'ectoarele de produc!ie or$anizate pe baza tehnolo$iei de fabrica!ie, ca centre
opera!ionale principale, pot fi percepute sub aspectul analizei i controlului de $estiune
centre de profit, la nivelul crora este posibil afectarea n #od rezonabil a cheltuielilor i
veniturilor identificate sub aceeai autoritate i responsabilitate. ,entrele de profit
corespund activit!ilor unde accentul este pus fie pe rezultatul ob!inut la nivelul lor, fie pe
contribu!ia acestora la profitul ob!inut de ntreprindere.
,heltuielile centrului, structurate dup natura lor, pot fi re$rupate n func!ie de
controlabilitate n+ a) costuri proprii ale centrului, $rupate n costuri directe i costuri
indirecte n raport de $rupa de produse fabricate, n cadrul sectorului respectiv, divizare
util pentru ur#rirea i controlul costurilor de produc!ie i b) costurile presta!iilor
pri#ite prin decontare de la alte centre.
:u$etarea costurilor cu #aterii pri#e i #ateriale directe
,osturile directe cu #ateriile pri#e i #aterialele se deter#in pe baza nor#elor
de consu# stabilite pe feluri de #aterii pri#e i #ateriale, separat pentru fiecare produs
ce ur#eaz a fi fabricat, pre!urile unitare standard (nor#ate) de #ateriale i pro$ra#ul de
produc!ie al perioadei bu$etate.
Nor#a de consu# este principalul instru#ent de bu$etare i de nor#are a
utilizrii resurselor #ateriale. 1le#entele care di#ensioneaz nor#a consu#ului de
#ateriale n #a&oritatea ra#urilor industriale sunt+ consu#ul util (net) de #ateriale (,u),
pierderile tehnolo$ice (pt) i pierderile netehnolo$ice (pnt)
B
. 2rin deli#itarea acestor
ele#ente de con!inut se for#eaz dou cate$orii de nor#e de consu#, care au o
deosebit utilitate opera!ional-decizional n auto$estiunea econo#ic, iar n cadrul
acesteia n $estiunea costurilor, i anu#e+ nor#e de consu# tehnolo$ic i nor#e de
consu# de aprovizionare.
B
.onsumul util de materiale (,u) este consu#ul specific net, respectiv cantitatea de #aterii pri#e
prevzut (efectiv) ncorporat n pies sau produsul finit. 1ste principalul ele#ent al nor#ei de consu#.
Pierderile tehnolo#ice (pt) sunt considerate acele cantit!i din #ateria pri# (de baz) care intr n procesul
tehnolo$ic i care n ur#a prelucrrii nu se re$sesc n structura #aterial a piesei sau a produsului i sunt
considerate -pierderi inerente ale procesului de produc!ie i tehnolo$iilor folosite. (capete, resturi, fii,
pan etc.).
Pierderile netehnolo#ice (pnt) sunt cantit!i de #ateriale irosite n afara procesului tehnolo$ic, din cauze
datorate condi!iilor tehnico-or$anizatorice (folosirea unor #ateriale necorespunztoare di#ensional sau
calitativ, pierderi din transport, #anipulare, pstrare, depozitare).
Nor#a de consu# tehnolo$ic (nc t) este definit n literatur #etodolo$ii i
considerat n practic ca #ri#e care fixeaz cantitatea de #aterie pri#, co#bustibil,
ener$ie etc. necesar a se consu#a n procesul tehnolo$ic pentru fabricarea unei cantit!i
de produs n condi!ii tehnico-or$anizatorice nor#ale de produc!ie. n structura acesteia
sunt cuprinse cantitatea aferent ele#entelor -consu#ului util, ,u. i -pierderile
tehnolo$ice, pt..
nct C Cu D pt
Nor#a de consu# de aprovizionare (nca) reprezint cantitatea de #ateriale care
este necesar a fi aprovizionat n vederea executrii unei unit!i de produs, potrivit
procesului tehnolo$ic i n condi!ii tehnico-or$anizatorice nor#ale. 1a este for#at din
-consu#ul tehnolo$ic nt c. i pierderile netehnolo$ice, pnt.
nca C nct D pnt
:u$etarea costurilor cu #anopera direct
,osturile cu #anopera direct se deter#in prin calcul analitic pentru fiecare
produs fabricat, folosind ca ele#ente de funda#entare nor#ele de #unc, tarifele de
salarizare pe unitate de ti#p i pro$ra#ul de produc!ie al perioadei bu$etate.
Nor#a de #unc (n#) reprezint consu#ul necesar pentru executarea unor
produse, opera!ii, lucrri, servicii sau pentru exercitarea unor func!ii de ctre executant,
care are calificarea corespunztoare i lucreaz cu intensitate #oral, n condi!ii tehnice
i or$anizatorice precizate.
Nor#ele de #unc pot fi expri#ate n #ai #ulte for#e+ nor#a de ti#p (n#t), care
expri# consu#ul de ti#p pentru efectuarea unei unit!i de produs sau a unei opera!ii=
nor#a de produc!ie (n#p), care expri# cantitatea de produse ce trebuie realizat ntr-o
unitate de ti#p= sfera de atribu!ii (ns) prin care se apreciaz zona n care executantul i
ndeplinete atribu!iile din cadrul procesului de #unc la care particip.
2entru nor#area costurilor directe cu #anopera, de re$ul se utilizeaz nor#a de
ti#p, n structura creia se cuprinde+ ti#pul de pre$tire i ncheiere, ti#pul operativ,
ti#pul de deservire a locurilor de #unc, ti#pul de ntreruperi re$le#entare.
%in cele prezentate se desprinde ideea c #etodolo$ia costurilor nor#ate directe
cu resursele #ateriale i de #unc vie cuprinde ur#toarele ele#ente+ nor#ele de
consu# tehnolo$ic (nct)= nor#ele de ti#p (n#t)= pre!urile sau tarifele n vi$oare (p)=
cate$oria tarifar de ncadrare a lucrrii (e)= retribu!ia tarifar a cate$oriei (rte). ,u
a&utorul lor se deter#in costul nor#at direct pe unitatea de produs+
cnd C
te$
n
$
mt$ i
n
i
ct$
r n p n +

= = 4 4
Nor#area costurilor directe presupune, deci, dou #ari cate$orii de activit!i+
deter#inarea nor#elor fizice de consu#= evaluarea nor#elor fizice de consu#.
n cadrul acestui bu$et, pe ln$ #anopera direct se #ai includ i alte cheltuieli
salariale suportate de fir#, reprezentnd contribu!ia la asi$urri sociale i fondul de
o#a&, calculate prin aplicarea cotelor procentuale stabilite de le$e la salariile directe.
:u$etarea costurilor indirecte ale centrului productiv
"a cu# s-a #en!ionat, costurile indirecte ale fiecrei sec!ii, atelier etc. se divid n
costuri proprii ale centrului i costuri ale presta!iilor pri#ite prin decontare de la alte
centre.
1sti#area costurilor indirecte proprii ale centrului are n vedere co#porta#entul
lor fa! de volu#ul produc!iei. "stfel, pentru costurile indirecte variabile proprii
(co#bustibil, ener$ie, ap > din afar etc.) se procedeaz n #od si#ilar ca la costurile
directe, dac exist posibilitatea deter#inrii lor pe baz de calcule sau pe baz de
corelare cu volu#ul produc!iei, !innd sea#a de realizrile perioadelor precedente i de
indicele de infla!ie. 2entru costurile cu caracter fix, se procedeaz n #od diferit, n
func!ie de con!inutul acestora+ cheltuielile cu salariile personalului indirect productiv se
esti#eaz n func!ie de politica de personal, de #odificrile previzibile n structura
personalului i de nivelul salarizrii prevzut pentru perioada bu$etat= a#ortizarea se
calculeaz avnd n vedere siste#ul de a#ortizare adoptat i de #odificrile prevzute n
structura #i&loacelor fixe= #aterialele consu#abile i alte cheltuieli n func!ie de
realizrile perioadei precedente, cu corec!iile i#puse de con&unctura econo#ic a
perioadei bu$etate.
n bu$et se eviden!iaz la costuri indirecte pe $rupe separate costurile presta!iilor
pri#ite prin decontare de la alte centre (presta!iile sec!iilor auxiliare etc.), rezultnd
volu#ul total al costurilor indirecte de produc!ie.
n vederea includerii n costuri a costului de achizi!ie a #aterialelor, se adau$ la
valoarea acestora n pre! standard de achizi!ie, costul de stoca& decontat de centrul de
cost. -"provizionare., deter#inat n func!ie de costul #ediu de stoca& bu$etat i de
volu#ul #ateriei pri#e i #aterialelor destinate consu#ului productiv pe centrul de
profit respectiv. %e ase#enea, n $rupa de cheltuieli a fiecrui centru se #ai include
costul ad#inistra!iei $enerale decontat din bu$etul -"d#inistra!iei $enerale. i costul
distribu!iei, decontat de centrul de cost -%istribu!ie. (%esfacere).
n acest #od, fiecare centru de profit ofer posibilitatea deter#inrii, pe de o
parte, a costurilor controlabile de ctre responsabilul centrului, reprezentate de costurile
proprii ale centrului= pe de alt parte, prin adu$area costurilor decontate de alte centre
rezult volu#ul total al costurilor de produc!ie aferente produc!iei bu$etate i costul
co#plet al produc!iei vndute.
'epararea costurilor n variabile i fixe asi$ur construc!ia unui bu$et flexibil
pentru costurile indirecte.
)eniturile centrului de profit sunt esti#ate n bu$et, n func!ie de volu#ul
produc!iei vndute, evaluat la pre! de produc!ie, la care se adau$ valoarea produc!iei
decontate altor centre, evaluat n cost de produc!ie standard (nor#at).
%in bu$etul centrului de profit rezult profitul aferent produc!iei bu$etare, ca
diferen! ntre venituri i cheltuieli.
n literatura i practica interna!ional s-au conturat unele tehnici de ra!ionalizare a
cheltuielilor $enerale, dintre care prezent#+
a) analiza valorii cheltuielilor $enerale=
b) bu$etarea cu baza zero (zero base bud$etin$).
"ceste tehnici prezint analo$ii n anu#ite puncte, dup cu# re#arc 0. 9ervais,
ele aprnd si#ultan n '.<.". prin anii V@F. 2ri#a aplica!ie a analizei valorii
cheltuielilor $enerale a fost realizat de societatea 0c RenseW, iar cea de bu$etare cu baz
zero, de 2eter 2Whrr, la ;exas *nstru#ents.
a) "naliza cheltuielilor $enerale const n exa#inarea sarcinilor $eneratoare de
cheltuieli $enerale, stabilind activit!ile n care pot fi efectuate, fr riscuri, reduceri ale
inconvenientelor renun!rii la aceste servicii i n decizia de reducere a cheltuielilor
$enerale pentru serviciile la care econo#ia de cost prin abandonarea lor este #ult #ai
#are dect inconvenientele rezultate. /educerile de costuri sunt propuse, n acelai ti#p,
de responsabilii serviciilor (-furnizorii.) i de ctre cei care beneficiaz de ele
(-utilizatorii.), iar decizia $eneral este luat de direc!ia $eneral.
"naliza valorii cheltuielilor $enerale per#ite deci di#inuarea cheltuielilor prin
reconsiderarea radical a valorii activit!ilor, responsabilii fiind #ai sensibiliza!i la
raportul costuriAbeneficii.
b) :u$etarea pe baz zero const n reconstruc!ia aparatului func!ional, plecnd de
la -zero., ncepnd, n acest scop, cu #odulele de activit!i, cele #ai utile, cele #ai pu!in
utile fiind eli#inate. *ni!iatorul acestei tehnici, 2eter 2Whrr, o descrie astfel+ -%ect s se
procedeze la o a&ustare superficial a bu$etului existent, #ai de$rab ar trebui
reconsiderate total activit!ile i priorit!ile i reconstruit un ansa#blu de alocare a
resurselor nou i #ai bun pentru anul bu$etar= este un procedeu de planificare i bu$etare
care pretinde din partea fiecrui responsabil dintr-un centru de decizie de a &ustifica n
detaliu i chiar de la ori$inea sa (de unde i di#inuarea de baz zero) toate posturile
bu$etului asupra crora are autorit!i i pentru care ofer dovada necesit!ii de a efectua
aceste cheltuieli.
@
.
/epartizarea lor pe centre de costuri se face n func!ie de anu#ite criterii luate ca
baz (costul de sec!ie sau alte criterii).
//. )u.etele costurilor pe purttorii de costuri
:u$etele centrelor de costuri esti#eaz costurile directe i indirecte pe centre de
costuri, stabilind responsabilitatea pe fiecare centru, nerezultnd costurile pe purttori de
costuri. %e aceea este necesar deter#inarea costului unitar antecalculat pe fiecare
produs, lucrare sau serviciu i a bu$etului purttor de costuri, adic a costurilor
produselor planificate.
@
2. 2Whrr, International .onference for the Plannin# -'ecutiveInstitute, NeQ NorJ, #ai 45@6, citat de 0.
9ervais n opera citat, p. GGF.
,ostul unitar antecalculat pe produs se calculeaz pe articole de calcula!ie, n
func!ie de #etoda de calcula!ie adoptat.
n cazul #etodelor absorbante de calcula!ie, aa cu# a# vzut, el rezult din
rela!ia+
Cup C Cd D Ci
n care+ ,up M costul unitar, ,d M costurile directe, ,i M costurile indirecte
,osturile indirecte sunt esti#ate pe centre de costuri i repartizate pe fiecare
purttor de costuri n func!ie de procedeele de repartizare cunoscute.
3a #etodele de calcula!ie par!iale, costul unitar al produsului este un cost
inco#plet, cuprinznd nu#ai costurile variabile n raport cu volu#ul produc!iei rezultnd
din rela!ia+
Cup C Cdv D Civ
n care+ ,dv M costurile direct variabile, ,iv M costurile indirect variabile
2e baza costului unitar antecalculat al fiecrui produs i a cantit!ii de produse ce
ur#eaz a se fabrica din fiecare produs, preluat din bu$etul produc!iei, se elaboreaz
:u$etul costurilor pe purttori de costuri (fi$. nr. 7.D.).
+i#. nr. ,.1. 2u#etul costurilor pe purttori de costuri
:u$etul costurilor pe purttori de costuri esti#eaz pentru fiecare produs
cantitatea ce ur#eaz a se fabrica, costul unitar i costul total, rezultnd n final totalul
costurilor pe purttori de costuri pentru toate produsele.
,ostul unitar
pe produs
:u$etul
produc!iei
:u$etul costurilor pe
purttori de costuri
:u$etele pe
centre de costuri
M
;otalul costurilor n structura pe purttori de costuri trebuie s fie e$al cu su#a
costurilor n structura bu$etelor pe centre de costuri.
/1. &tilizarea analizei valorii +n fundamentarea bu.etelor de costuri
n procesul valorificrii resurselor i a funda#entrii bu$etelor de costuri, analiza
valorii s-a dovedit a fi #etod avansat i eficace pentru ridicarea perfor#an!elor
tehnico-econo#ice ale activit!ii produc!iei
"naliza valorii constituie un a#plu studiu al rela!iilor reciproce ntre proiectare,
func!ie i costurile acestora prin #odificri n proiect, n tehnolo$ie, a consu#ului de
#ateriale, prin schi#barea surselor de achizi!ie ori prin eli#inarea sau adu$area unor
pr!i la produsul respectiv. proble#a de baz a acestei #etode nu const n cu#
produce# cel #ai ieftin produsul, ci cu# asi$ur# n #odul cel #ai ra!ional func!ia
produsului.
<r#rindu-se satisfacerea unor necesit!i cu a&utorul diferitelor produse, prin
-analiza valorii. se definesc func!iile produsului care se refer la serviciile sau la nevoile
pe care produsul respectiv le satisface. 2e aceast baz nu se evolueaz costul la nivelul
produsului sau al piesei, ci la nivelul unor func!ii ale acestora. ,ostul unei func!ii trebuie
s fie e$al cu cel #ai #ic pre! care trebuie pltit pentru ca serviciul cerut s fie satisfcut,
!innd sea#a de ansa#blul condi!iilor existente.
2rocesul de $ndire n -analiza valorii. cuprinde ur#toarele etape+ analiza
necesit!ilor actuale i n perspectiv i a #odului n care produsul, prin serviciile aduse,
satisface aceste necesit!i pe baza func!iilor produsului= stabilirea n structura #aterial a
produsului, a costurilor necesare pentru ob!inerea func!iilor= eviden!ierea pentru fiecare
func!ie a pr!ii din structura #aterial care servete direct la ob!inerea serviciului= analiza
func!iei de concep!ie care are pondere i#portant n costul produsului, deter#inat de
structura adoptat i de ele#entele interioare ale produsului= analiza fiecrei piese din
care se co#pune produsul, identificarea i evaluarea costurilor pentru func!iile
ele#entare.
"naliza co#plex a func!iilor produsului i a costului acestora pune n eviden!
posibilit!i de opti#izare a para#etrilor i costului prin deter#inarea i exa#inarea
func!iilor principale, ele#entare i de concep!ie i a costului acestora, precu# i structura
costului pe func!ii de serviciu-scop i pe func!ii de concep!ie constructiv.
,orela!ia dintre i#portan!a func!iilor i costurile acestora este stabilit i
caracterizat cu a&utorul indicilor de cost i func!iilor, calcula!i prin raportul dintre
ponderea costului func!iei i ponderea i#portan!ei func!iei n ansa#blul produsului.
*ndicele de cost cel #ai corespunztor este 4 sau 4. *ndicii de cost ai func!iilor
subunitari expri# costul redus de ob!inere a acestei func!ii, iar cel supraunitar, costul
ridicat al realizrii ele#entelor constructive pentru acea func!ie.
"vanta&ele deosebite pe care le ofer -analiza valorii. n opti#izarea econo#ic a
produc!iei i creterii eficien!ei econo#ice o reco#and pentru a fi nsuit i aplicat n
fiecare unitate auto$estionar n vederea concretizrii i realizrii pro$ra#elor de
#odernizare i ridicare a nivelului tehnic i calitativ al produc!iei pe care se nte#eiaz
di#ensionarea nor#ativelor de costuri.
Capitolul IV. Coninutul0 rolul i clasificarea ta4elor
n econo#ia de piata, un rol deosebit de i#portant si cu i#plicatii #ultiple, l au
proble#ele fiscale si bu.etare. "stfel, i#pozitul reprezinta un instru#ent cu caracter
istoric si cu influente asupra sferei econo#ice si sociale, fiind ntotdeauna un #i&loc
traditional de constituire si totodata una din i#portantele surse de finantare a cheltuielilor
publice.
0ateria i#pozitului este, deci, tot att de veche ca si nsasi or$anizarea societatii.
,hiar daca la conducerea proble#elor obstesti s-au aflat biserica si nobilii feudali, statul
totalitar sau statul de drept, nevoile acoperirii cheltuielilor publice, ntotdeauna au
necesitat o for#a de redistribuire a veniturilor individuale.
Notiunea de i#pozit a aparut odata cu pri#ele for#e de or$anizare statala si a
evoluat n strnsa le$atura cu functiile si sarcinile statului. %intre for#ele foarte vechi ale
i#pozitului se poate a#inti i#pozitul pe terenuri.
%upa unii autori, notiunea de i#pozit provine dintr-un ter#en n li#ba latina care
nsea#na a stabili o obli$atie baneasca fata de stat n sarcina unei persoane.
2aul ,auves sustinea ca i#pozitul nsea#na ?preluarea ce o cere puterea suverana
individuala, n virtutea principiului de solidaritate nationala, pentru a participa la
acoperirea cheltuielilor de interes $eneral si la sarcinile datoriilor statului., iar
econo#istul /u$iero ntareste definitia de #ai sus afir#nd ca ?statul are chiar dreptul de
proprietate asupra unei cote din bunurile cetatenilor, pna la cuantu#ul i#pozitului
datorat., ceea ce arata caracterul de obli$ativitate pentru plata i#pozitului.4
Zntr-o alta definitie, data de specialisti ro#ni, se afir#a ca+ ?*#pozitul este plata
baneasca obli$atorie, $enerala si definitiva, efectuata de persoane fizice si &uridice n
favoarea bu$etului statului, n cuantu#ul si la ter#ene precis stabilite de le$e, fara
obli$atia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si i#ediat..
*#pozitul e o contributie baneasca obli$atorie si cu titlu nera#bursabil, datorata, confor#
le$ii bu$etului de stat, de catre persoanele fizice si persoanele &uridice pentru veniturile
pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda.
,aracteristicile care se desprind din aceasta definitie sunt+
- i#pozitul este o contributie baneasca n sensul ca, persoanele fizice si &uridice sunt
datoare sa participe dupa anu#ite criterii la for#area fondurilor $enerale de dezvoltare a
societatii necesare finantarii unor trebuinte social-econo#ice n folosul ntre$ii
colectivitati.
- i#pozitele sunt prelevari cu titlu nera#bursabil n sensul ca, odata facute n scopul
for#arii fondurilor $enerale ale societatii, ele sunt utilizate nu#ai la finantarea unor
actiuni si obiective necesare tuturor #e#brilor societatii.
- i#pozitele sunt datorate confor# dispozitiilor le$ale, n sensul ca nici un i#pozit al
statului nu se poate stabili si percepe dect n puterea unei le$i.
- i#pozitele sunt datorate de catre persoanele fizice si persoanele &uridice, reprezinta o
#odalitate de participare a acestora la constituirea fondurilor $enerale ale societatii.
- i#pozitul se datoreaza pentru veniturile realizate si bunurile detinute, n sensul ca
subiectele i#pozabile datoreaza contributia nu#ai n cazul cnd realizeaza veniturile
prevazute de le$e ca i#pozabile sau dobndesc, sau poseda bunuri care, confor#
prevederilor le$ale sunt i#pozabile.
2entru cetateanul contribuabil, i#pozitul este nainte de toate perceput ca o
restrictie a libertatii sale, a posibilitatilor sale #ateriale, toc#ai ca ur#are a ele#entului
de autoritate. 2uterea publica rezulta din #onopolul de stabilire a i#pozitului, de care
dispun autoritatile co#petente, parla#ent, $uvern pentru autoritatile centrale si de
ase#enea, or$anele executive locale pentru prelevarile colectivitatilor locale.
2entru ca prin i#pozite sa se poata realiza obiectivele ur#arite de catre stat la
introducerea lor, este necesar ca re$le#entarile fiscale sa fie cunoscute si respectate att
de or$anele fiscale ct si de platitori.
%rept ur#are, n le$ea prin care se instituie un i#pozit se precizeaza persoanele n
sarcina carora cade plata i#pozitului, #ateria supusa i#punerii, #ari#ea relativa a
i#pozitului, ter#enele de plata, sanctiunile ce se aplica persoanelor fizice sau &uridice
care nu-si onoreaza obli$atiile fiscale la ter#enele stabilite, sustra$ #ateria i#pozabila de
la i#punere sau ncalca alte dispozitii ale re$le#entarilor fiscale.
/. C7eltuielile publice pentru actiuni social-culturale
*n epoca conte#porana (dupa 45DF), efectuarea acestor cheltuieli se bazeaza pe
conceptia ?statului bunastarii. (Qelfare state), ale carui principii sunt+
$arantarea unui venit #ini#, independent de for#a de proprietate=
cresterea securitatii sociale in special pentru cate$oriile defavorizate (bolnavi,
batrani,handicapati,orfani,so#eri, s.a)=
asi$urarea unui standard de viata ce evolueaza pozitiv, pe baza unor servicii
sociale predo#inate de re$i#ul politico-statal, de traditii, de nivelul de cultura
si civilizatie de&a atins.
*n cadrul acestei conceptii s-au individualizat actiuni vizand securitatea sociala si
actiuni vizand protectia sociala.
*ecuritatea sociala se refera la actiuni cu adresa, directe, de care beneficiaza cei
stabiliti prin le$e.
(rotectia sociala se refera la actiuni de orice natura, directe sau indirecte,
specifice sau $enerale, initiate de stat fata de feno#ene sau activitati cu efect ne$ative
asupra populatiei.
%e exe#plu, cheltuielile in infrastructura scolara (scoli noi, clase noi, dotari, etc.)
sunt incluse in protectia sociala, deoarece au un caracter $eneral, va$, neidentificabil pe
un anu#it beneficiar, dar cu posibil efect favorabil pentru oricare cetatean al tarii+ copil-
pentru ca este sau va fi elev, tanar- pentru ca ar putea deveni student, adult- pentru ca ar
putea beneficia pentru copiii sai sau chiar pentru sine insusi in contextul educatiei
continue. ,heltuielile de invata#ant pentru burse sunt incluse in securitatea sociala
pentru ca au ca adresa directa nu#ai pe cei care indeplinesc anu#ite conditii le$ale+ sunt
eleviAstudenti, au anu#ite rezultate in pre$atire, au un anu#it statut social,etc.
2rincipalele surse utilizate pentru finantarea cheltuielilor social-culturale sunt+
ondurile bu$etare, care constituie in cele #ai #ulte cazuri sursa
porincipala si care, in /o#ania, include bu$etul de stat, bu$etul
asi$urarilor sociale de stat, bu$etele locale si unele fonduri speciale=
,otizatii sau contributii ale persoanelor fizice sau &uridice, care
ali#enteaza unele fonduri predestinate cu# sunt fondul de asi$urari
sociale, fondul pentru a&utor de so#a&, fondul pentru sanatate, etc. =
ondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private, pentru actiuni
privind protectia #uncii, perfectionarea pre$atirii profesionale a
an$a&atilor, actiuni sociale initiate de respectivele fir#e=
)enituri ale unor institutii social-culturale din propria lor activitate=
)eniturile populatiei, din care aceasta suporta prin tarifeApreturi etc., costul
unor serviciiAbunuri de factura social-culturala=
ondul or$anizatiilor nelucrative (fundatii, aseza#inte, societati
filantropice, or$anizatii ne$uverna#entale, institutii de cult, s.a.).
'urse externe din partea unor or$anizatii internationale (:anca 0ondiala,
Cr$anizatia 0ondiala a 'anatatii, <N*,1), or$anis#e re$ionale
(<N1',C, <niunea 1uropeana) sau state.
*ntre cheltuielile social-culturale si dezvoltarea econo#ica exista o relatie de tip
feed-bacJ+ dezvoltarea econo#ica asi$ura crearea de resurse (#ateriale si financiare)
pentru sustinerea sau a#plificarea sustinerii cheltuielilor social-culturale= aceste cheltuieli
asi$ura un nivel de educatie si de sanatate in crestere, care #areste capacitatea creativa a
populatiei si, prin aceasta, perpetueaza dezvolatrea econo#ica. *n acesta relatie,
cheltuielile social-culturale pot fi interpretate ca o investitie pe ter#en lun$ si foarte lun$
pe care societatea o face pentru a-si asi$ura dezvolatrea viitoare= de aceea, acete cheltuieli
sunt denu#ite investitii in resurse umane. ;er#enul a fost introdus de 9arW ' :ecJer
('<", 2re#iul Nobel pentru econo#ie, 4556), care a dezvlotat analiza econo#ica la
co#porta#entul si relatiile u#ane, dupa care alti #ari econo#isti (2hilipe 'alo#on,
0ilton ried#an s.a) au co#pletat cu propriile contributii acest nou do#eniu al cercetarii
econo#ice. *n present, investitiile in resurse umane sunt definite a fi orice cheltuieli care
conduc la cresterea aptitudinilor fizice si intelectuale ale indivizilor, considerati a#enti
producatori actuali si3sau viitori. *n structura acestor investitii se re$asesc trei
co#ponente principale+ investitia intelectuala, investitia de sanatate si investitia culturala.
<lterior, a fost introdus conceptul de dezvoltare umana. "cest concept defineste
un nou do#eniu de cercetare econo#ica, ce circu#scrie investitia in resurse u#ane si
pentru care 2N<% (2ro$ra#ul Natiunilor <nite pentru %ezvoltare) a propus un indicator
co#plex de evaluare+ indicatorul dezvoltarii umane (*%<).
2N<% defineste trei astfel de indicatori specializati+ lon$evitatea, nivelul de
educatie, standardul (nivelul) de viata.
/. 0ongevitatea este speranta de viata la nastere expri#ata in ani, cu alte cuvinte
durata #edie de viata la care poate spera un nou-nascut.
1. 1ivelul de educatie este expri#at in+
*.) #radul de alfa"etizare (ponderea cunoscatorilor de carte in totalul
populatiei)=
*.* #radul de cuprindere in invatamant (ponderea celor ce ur#eaza cursuri de
educatieAinstruireAfor#are profesionala in totalul populatiei, intr-un interval
de ti#p dat, de re$ula un an).
2. &tandardul 'nivelul) de viata este expri#at prin produsul intern brut (2*:) pe
locuitor, expri#at in <'% si corectat anual cu puterea de cu#parare (cota
inflatiei pe care o suporta <'%).
1. C7eltuieli publice pentru invatamant
,heltuielile publice pentru invata#ant reflecta politica educationala a statului.
%i#ensiunea acestor cheltuieli este deter#inata de trei cate$orii de factori+
demo#rafici, cu i#pact preponderant direct proportional= in aceasta cate$orie de
factori se include si structura pe varste a populatiei, care atenueaza i#apctul direct
al nu#arului populatiei= pe de alta parte, in #ulte tari s-a initiat si extins siste#ul
de educatieAinvatare nu#it ?al for#arii continue., care atenueaza i#pactul invers
al acelor structuri de#o$rafice in care predo#ina ?contin$entele. in varsta=
economici, cu i#pact preponderant direct proportional= dezvoltarea econo#ica si
pro$resul tehnic necesita #unca bine calificata si, prin aceasta, $enereaza cerere
pentru activitatea educationala= in acelasi ti#p, creaza si posibilitati financiare
sporite pentru sustinerea invata#antului=
sociali si politici, incluzand politica educationala, le$islatia referitoare la
invata#ant (durata invata#antului obli$atoriu, $radul de cuprindere a populatiei
de varsta scolara, crearea resurselor de finantare, etc), nor#ele de dotare pentru
invata#ant etc.
%i#ensiunea finantarii si sursele de provenienta au specificitate in raport cu
nivelul si tipul de invata#ant. ,lasificatia <N1',C prevede ur#atoarele cate$orii de
invata#ant + prescolar, pri#ar, secundar, superior si alte tipuri. 2ractic, in #ulte state, la
toate aceste cate$orii de invata#ant se intalnesc atat sectorul public (invata#ant public),
cat si sectorul privat (invata#antul privat).
inantarea invata#antului privat se face din taxe de scolarizare suportate de
beneficiari, respective de fa#iliile lor, darn u sunt excluse sursele alternative (donatii,
sponsorizari, contravaloarea unor prestatii effectuate de respectivele unitati).
inantarea invata#antului public se face, pentru nivelele preuniversitare, in
principal din bani publici+ bu$etul de stat si bu$etele locale, precu# si, in #ai #ica
#asura, din sursele alternative de $enul celor #entionate #ai sus.
inantarea invata#antului public universitar este #ai diversificata+ surse
bu$etare, credite bancare pentru studii, surse extrabu$etare (contravaloarea unor servicii
de cercetare stiintifica, expertiza, consultanta, s.a), sponsorizari, donatii, burse acordate
de unele institutii, fundatii, etc. %iversitatea finantarii este deter#inate in principal de
caracterul optional (in toate tarile) pe care il are pre$atirea de acest nivel, astfel incat
statul se i#plica in #ai #ica #asura si nu#ai prin bu$etul central, nu si prin cele locale.
*n or$anizarea invata#antului universitar actioneaza doua principii care au i#pact
inclusiv asupra finantarii+
e#alitatea de sansa, adica toti aspirantii sa aiba sansa reusitei si toti
studentii sa aiba sansa absolvirii, a#bele independent de statutul lor etnic,
rasial, reli$ios, fa#ilial, etc.=
echitatea, adica toti studentii sa se bucure de efecte si#ilare decur$and din
alocatiile bu$etare.
*n tarile dezvoltate, cheltuielile unitare de scolarizare la nivelul invata#antului
superior sunt de circa 4DFF [Aan A student (la nivelul anului 455B), iar in /o#ania circa
5FF [Aan A student pentru anul universitar 6FFFA6FF4.
1ficienta acestor cheltuieli poate fi evidentiata prin indicatori de #are sinteza,
cu# sunt+ $radul de cuprindere al populatiei scolare, nu#arul de studenti la 4FF.FFF de
locuitori, durata #edie a instructiei scolare, s.a. 'unt utilizati si indicatori de natura
financiara, cu# sunt+ costul for#arii profesionale (su#a actualizata a costurilor unitare
anuale de scolarizare), sporul de 2*: sau de venit national la o unitate #onetara de cost.
(onderea c7eltuielilor publice pentru invatamant in totalul c7eltuielior social-
culturale0 in totalul c7eltuielilor publice si in (I)
Nr.crt ;ara "n de
referinta
2onderea cht. publice pt invata#ant
in total cht
social-
in total cht
publice (I)
in 2*: (I)
culturale(I)
4 ,anada 6FFF 6F.7 @.E D.4
6 '.<." 4555 7F.E 45.7 @.G
7 "ustria 455G 4B.4 5.B D.E
G %ane#arca 6FFF 4@.4 E.4 -
D inlanda 455E 45.7 B.B 7.D
B ranta 4557 47.7 5.6 D.7
@ 9er#ania 455B 44.B @.@ G.G
E 9recia 455E 6@.D - -
5 *rlanda 455@ 6F.G - B.7
4F 3uxe#bur$ 455D 4B.G 44.F D.7
2. C7eltuieli publice pentru sanatate
,heltuielile publice pentru sanatate reflecta politica sanitara a statului.
%i#ensiunea acestor cheltuieli este deter#inata, in principal, de factori cu actiune
directa, intre care cei #ai i#portanti sunt+
+actorii demo#rafici, respectiv nu#arul populatiei si structura ei pe
varste= tendinta cresterii nu#erice este cvasi$enerala si este insotita de o
crestere a ponderii populatiei de varsta a ***-a= intre aceste tendinte si
calitatea actului #edical (atat preventiv cat si curativ) exista o relatie
pozitiva, al carui efect, in plan financiar este cresterea cheltuielilor publice
pentru sanatate=
+actorii sociali, in pri#ul rand nivelul de trai si $radul de instruire, care
deter#ina o preocupare #ai intensa a individului pentru conservarea
propriei sanatati, dar si exi$ente sporite fata de actul #edical si de #odul
in care statul se i#plica in proble#ele de sanatate=
,resterea preocuparilor privind prevenirea=
,resterea costurilor atat in faza preventiva cat si in cea curativa, datorita
perfectionarii si #odernizarii asistentei #edicale si a trata#entului, a
a#plificarii caracterului sofisticat al analizelor #edicale, al aparaturii si al
#edica#entelor.
'iste#ul de ocrotire a sanatatii include un sector public (#a&oritar sau puternic
#a&oritar in cele #ai #ulte state) si un sector privat.
inantarea sectorului public se face din ur#atoarele surse+ fonduri alocate din
bu$et, cotizatii de asi$urari de sanatate, resursele populatiei si a&utoare externe.
inantarea actiunilor privind sanatatea prezinta o #are varietate de for#e
(siste#e), dintre care trei sunt #ai frecvente+
4istemul 2ismar5, practicat in #ai #ulte tari din <niunea 1uropeana, in
care finnatarea publica este secundara si ea prin cotizatii este
predo#inanta=cotizatiile sunt platite si de salariati si de intreprinderi si
sunt $estionate de case de asi$urari de boala=
4istemul 2everid#e, practicat in "n$lia, in care finantarea se face din
i#pozite, iar $estionarea banilor este in sarcina 0inisterului 'anatatii=
4istemul 6merican, practicat in '.<.", bazat in principal pe asi$urarile
private de sanatate.
,otizatiile sunt suportate de catre salariati (prin i#pozitul pe salarii) si de catre
personele &uridice (prin cote calculate la fondul de salarii).
%in bu$etul de stat sunt finantate+ functionarea unitatilor sanitare publice, a
institutiilor ad#inistrative de sanatate, a unitatilor sanitare specializate.
(onderea c7eltuielilor publice pentru sanatate in totalul c7eltuielior social-culturale0
in totalul c7eltuielilor publice si in (I)
Nr.crt ;ara "n de
referinta
2onderea cht. publice pt invata#ant
in total cht
social-
culturale(I)
in total cht
publice (I)
in 2*: (I)
4 ,anada 6FFF 6B.7 4F.4 B.B
6 '.<." 4555 65.@ 4E.@ @.4
7 "ustria 455G 6F.6 46.4 @.6
G %ane#arca 6FFF 4F.E @.E D.4
D inlanda 455E B.4 6.4 4.4
B ranta 4557 6B.7 4E.7 4F.D
@ 9er#ania 455B 67.G 4D.B E.5
E 9recia 455E 4E.F - 6.6
5 *rlanda 455@ 7@.4 67.B 44.G
4F 3uxe#bur$ 455D 6.E@ 4.5 F.5
3. C7eltuieli publice pentru cultura
,heltuielile publice pentru cultura au in vedere or$anizarea, functionarea si
intretinerea institutiilor culturale le$ate de orice arta (biblioteci, #uzee, teatre,
filar#onici, patri#oniu-cultural), dar si presa, edituri case de fil# s.a. "ceste cheltuieli
reflecta politica culturala a statului.
2rincipalele surse de finantare sunt fondurile bu$etare, incasarile proprii ale
institutiilor respective, donatii, sponsorizari.
'pecificul finantarii este le$at de #odul in care se finalizeaza activitatea acestor
institutii+
*n cazul finalizarii in bunuri acestea presupun vanzarea in conditii
econo#ice, adica astfel incat preturile practicate sa acopere cheltuielile si
sa rezulte chiar si un profit=
*n cazul finalizarii prin servicii acestea se fac adesea cu titlu $ratuit sau cu
tarife #odice= in acest caz finantarea se face preponderent prin bu$et in
co#pletarea incasarilor proprii respectivelor institutii.
inantarea acestor activitati se face in cea #ai #are parte din bu$etele locale. *n
#ulte tari (inclusiv /o#ania) in cate$oria acestor cheltuieli se includ si cele pentru culte,
activitatea sportiva, actiuni pentru tineret si recreareAdivertis#ent.
inantarea prin sponsorizare, in tara noastra, este sti#ulata prin faptul ca
sponsorul poate beneficia de o reducerea cu D-4FI a bazei i#pozabile a i#pozitului pe
profit, in functie de tipul de activitate (cultura, de culte, sportiva, pentru tineret, pentru
recreare) pe care a sponsorizat-o.
(onderea c7eltuielilor publice pentru cultura0reli.ie0actiuni cu activitate sportive si
de tineret in totalul c7eltuielior social-culturale0 in totalul c7eltuielilor publice si in
(I)
Nr.crt ;ara "n de
referinta
2onderea cht. publice pt invata#ant
in total cht in total cht in 2*: (I)
social-
culturale(I)
publice (I)
4 ,anada 6FFF 4.5 F.@ F.D
6 '.<." 4555 4.E 4.4 F.G
7 "ustria 455G 4.B F.5 F.B
G %ane#arca 6FFF 7.D 6.D 4.@
D inlanda 455E 4.5 F.@ F.G
B ranta 4557 6.B 4.E 4.F
@ 9er#ania 455B 6.6 4.D F.E
E 9recia 455E 7.6 - F.G
5 *rlanda 455@ 4.B 4.F F.D
4F 3uxe#bur$ 455D G.5 7.7 4.B
Impozitul
Notiunea de i#pozit provine din li#ba latina, de la cuvntul ?i#positus. si
din li#ba franceza de la cuvntul ?i#p\t..
*#pozitul reprezinta o contributie baneasca obli$atorie cu titlu nera#bursabil
datorata potrivit le$ii bu$etului de stat de catre persoanele fizice sau &uridice pentru
veniturile pe care le obtin sau bunurile pe care le poseda.
*#pozitul are caracter universal ca o consecinta a suveranitatii statului si el
este o institutie de drept publica fara de care nu se poate concepe existenta statului,
facnd parte or$anica din el.
*n #o#entul introducerii unui i#pozit se are in vedere ca acesta sa aiba un
randa#ent fiscal ridicat, sa fie stabil si elastic. 2rin elasticitate se intele$e capacitatea
i#pozitului de a se adapta la cerintele statului. 'pre exe#plu in #o#entul in care
cheltuielile la bu$etul de stat cresc, i#pozitul este necesar sa poata fi #a&orat
corespunzator sau invers.
2rin introducerea unui i#pozit, statul ur#areste doua directii si anu#e+
producerea veniturilor necesare acoperirii cheltuielilor publice si folosirea i#pozitului ca
instru#ent de i#pulsionare a unor ra#uri econo#ice, sti#ularea ori reducerea productiei
sau consu#ul unor #arfuri, extinderea sau, di#potriva, restran$erea relatiilor co#erciale
cu strainatatea.
*n cazul in care statul doreste sa i#pulsioneze dezvoltarea unei ra#uri sau
subra#uri econo#ice stabileste taxe va#ale ridicate pentru produsele din i#port, reduce
sau scuteste de plata i#pozitelor produsele autohtone, #icsoreaza i#pozitele directe
stabilite in sarcina intreprinzatorului care isi plaseaza capitalurile in ra#ura sau
subra#ura respectiva, facilitand ar#onizarea accelerata a capitalului fix din acest
do#eniu, ceea ce conduce la reducerea profitului i#pozabil al societatii de capital din
ra#ura sau subra#ura respectiva.
2entru a creste consu#ul unei anu#ite #arfi, statul poate dispune #icsorarea
sau chiar supri#area i#pozitelor indirecte percepute la vanzarea acesteia.
1xtinderea relatiilor co#erciale cu starinatatea poate fi sti#ulata prin #asuri
fiscale constand in restituirea partiala sau inte$rala a i#pozitelor indirecte aferente
#arfurilor exportate+ reducerea nivelului taxelor va#ale percepute de catre stat la
i#portul anu#itor #arfuri utilizate pentru fabricarea de produse destinate exportului.
3i#itarea accesului #arfurilor straine se poate realiza prin practicarea unor
taxe va#ale cu caracter protectionist la i#portul anu#itor #arfuri, iar restran$erea
exportului anu#itor #arfuri straine se poate realiza prin instituirea de taxe va#ale la
exportul acestora. "cest procedeu se practica in tarile in curs de dezvoltare pentru a li#ita
exportul de #aterii pri#e si se#ifabricate si pentru a incura&a exportul de produse
#anufacturiale.
*#pozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nera#bursabil, n
schi#bul acestora platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare e$ala sau
apropiata.
*#pozitele pot fi folosite ca #i&loc de redresare a situatiei econo#ice. 'pre
exe#plu, pentru sti#ularea investitiilor particulare, in unele tari a fost adoptata #asura de
reducere a i#pozitului aferent venitului investit in #asini, utila&e si alte echipa#ente
utile. *n vederea reducerii inflatiei se recur$e frecvent la #asura de #a&orare a
i#pozitelor.
*n vederea aderarii la <niunea 1uropeana, /o#ania trebuie sa indeplineasca
anu#ite conditi. *n cadrul <niunii 1uropene trebuie sa existe unitate intre toate statele
#e#bre.
,onfor# ;ratatului de la 0aastricht cu privire la <niunea 1uropeana, tratat
se#nat la @ februarie 4556, de catre cei 46 sefi de stat si de $uvern, <niunea 1uropeana
isi propunea ur#atoarele obiective+ #oneda unica, eli#inarea taxelor va#ale si a
restrictiilor cantitative la intrarea si la iesirea #arfurilor, o politica co#erciala co#una, un
re$i# care sa asi$ure o concurenta pe piata interna, o piata interna caracterizata prin
abolirea, intre statele #e#bre a obstacolelor la libera circulatie a #arfurilor, a
persoanelor, a serviciilor si capitalurilor etc.
/o#ania trebuie sa fie pre$atita pentru aderarea la <.1. in 6FF@, iar capitolul
iscalitate din ;ratatul de "derare tara noastra trebuie sa respecte conditiile i#puse de
statele #e#bre ale <niunii 1uropene. *n cadrul rapoartelor <.1. cu privire la stadiul
refor#ei fiscale in /o#ania sunt precizate #asurile pe care statul trebuie sa le ia in
ur#atoarea perioada. ,ontinuarea refor#ei pe plan fiscal este o clauza obli$atorie in
vederea aderarii la <.1.
)iziunea 9uvernului /o#aniei in do#eniul politicii fiscale este centrata pe
asi$urarea unui rol sti#ulativ si orientativ al i#pozitelor si taxelor, in scopul cresterii si
dezvoltarii econo#ice, al n situatiile n care veniturile bu.etare ordinare se dovedesc a
fi insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice sau cnd, n ti#pul executiei
bu.etare se nre$istreaza $oluri te#porare de trezorerie, autoritatile publice apeleaza, de
cele #ai #ulte ori, n vederea obtinerii de resurse financiare, la persoanele fizice sau
&uridice detinatoare de disponibilitati banesti n vederea unui #pru#ut. "stfel, sub for#a
unor #pru#uturi, sunt atrase resurse financiare care au caracter extraordinar.
Fmprumutul
Definitie
#pru#utul sau creditul public este o obli$atie baneasca rezultata dintr-un
contract prin care statul obtine fonduri de la persoane fizice sau &uridice (creditoare),
an$a&ndu-se totodata sa ra#burseze su#a acestui #pru#ut #preuna cu cheltuielile
aferente acestuia (dobnzi, csti$uri etc.) ntr-o perioada deter#inata.
,reditul public ?reprezinta #pru#utul facut de stat sau de unitatile
ad#inistrativ-teritoriale de la persoane fizice sau &uridice, detinatoare de #i&loace banesti,
prin institutii specializate. care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si le
ncredinteaza statului pentru o perioada deter#inata de ti#p.
"vnd aceleasi surse de constituire, respective su#ele de bani disponibile la
un #o#ent dat n econo#ie, creditul public va intra n concurenta cu creditul privat.
2rincipalul avanta& pe care l-ar avea creditorii la #pru#utul public l reprezinta
solvabilitatea statului, sau a unitatilor ad#inistrativ-teritoriale.
,reditul public reprezinta #pru#utul facut de la persoanele fizice sau
&uridice, detinatoare de #i&loace banesti, prin institutiile specializate (banci), care
colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata si le ncredinteaza statului pe o perioada
deter#inata de ti#p.
%e re$ula #pru#utul public este utilizat pentru acoperirea necesitatilor de
trezorerie, pentru necesitatile de echilibru bu$etar, pentru finantarea serviciilor publice
etc. 2entru fiecare #pru#ut contractat, statul e#ite nscrisuri (titluri, hrtii de valoare,
obli$atiuni) de o anu#ita valoare. )aloarea #entionata pe fiecare nscris #pru#utului
respective, reprezinta valoarea no#inala. 'u#a care poate fi obtinuta pe nscrisul
respective prin vnzarea ei la bursa reprezinta valoarea reala.
Caracteristicile creditului public.
a) are caracter voluntar si contactual de drept public, expri#nd acordul de
vointa al partilor. 'tatul stabileste conditiile #pru#utului, iar eventualii subscriptori pot
accepta sau refuza aceste conditii, dar nu pot solicita trata#ent preferential=
b) statul nu ofera subscriptorilor o $arantie speciala n afara de veniturile sale
bu.etare viitoare. #pru#utul reprezinta, de fapt, o #odalitate de anticipare a resurselor
viitoare=
c) #pru#uturile de stat au caracter ra#bursabil, su#a subscrisa
ra#bursndu-se la un ter#en fix, sau a#ortizndu-se treptat=
d) #pru#uturile sunt purtatoare de dobnzi sau de csti$uri sau ofera a#bele
tipuri de avanta&e.
$lementele te7nice ale creditului public.
<n #pru#ut de stat presupune stabilirea unor ele#ente tehnice care l
definesc din punct de vedere &uridic si n functie de care eventualii subscriptori decide cu
privire la oportunitatea unei alocari a resurselor financiare disponibile consolidarii fiscale
si al dezvoltarii si intaririi clasei de #i&loc.
Impozite i ta4e locale
Caracterizarea .eneral a impozitelor i ta4elor
ntre .;"(". si ?*02CT*;.exista deosebiri esentiale, de neconfundat, att
din punct de vedere se#antic (al sensurilor cuvintelor), ct si din punct de vedere al
continutului lor econo#ic, al interpretarii fiscale.
%in punct de vedere se#antic,deosebirea dintre ?i#pozit. si ?taxa.este pusa
n evidenta, n #odul cel #ai clar, prin ?%ictionarul explicativ al li#bii ro#ne., n care
se arata ca ?*02CT*;<3. reprezinta ?2lata obli$atorie stabilita prin le$e pe care
cetatenii, institutiile etc. o varsa din veniturile lor la bu$etul statului.= pe cnd -;"(".
constituie o -2lata efectuata n favoarea bu$etului de stat de catre diferite persoane fizice
sau &uridice n cazul cnd acestea se bucura de anu#ite servicii sau drepturi. 'u#a de
bani care se plateste unor institutii n schi#bul unor servicii prestate sau al unor
drepturi.. %in punct de vedere fiscal (al continutului econo#ic) -;"(131. sunt platile
facute de bunavoie, facultative de persoanele fizice sau &uridice pentru serviciile prestate
acestora de catre stat. %eci o persoana fizica sau &uridica, pentru orice taxa platita,
beneficiaza din partea statului de un serviciu, pe ct posibil direct si i#ediat(exe#plu+
taxa de ti#bru). Nivelul taxei depinde si de felul si de costul serviciului prestat (de
cheltuielile pe care le suporta statul pentru efectuarea serviciului respectiv). -;axele. #ai
reprezinta si -pretul. dreptului de folosinta acordat de sta unor persoane fizice sau
&uridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale (exe#plu+ taxa pentru folosirea locurilor
publice ).
-*02CT*;<3., n $eneral, reprezinta plata baneasca obli$atorie, $enerala si
definitiva efectuata de catre persoanele fizice sau &uridice n favoarea statului, n
cuantu#ul si la ter#enele precis stabilite prin le$e, fara obli$atia din partea statului de a
presta platitorului un echivalent, nici direct si i#ediat si nici indirect sau ulterior.
n cazul -taxelor., plata acestora este benevola (daca are nevoie sau nu, daca
vrea sau nu persoana fizica sau &uridica sa beneficieze de un anu#it serviciu din partea
statului ), pe cnd, n cazul -i#pozitelor., plata acestora este nu nu#ai obli$atorie, dar si
precis stabilita (anticipat) sub aspectul cuantu#ului, ter#enelor de plata, sanctiunilor
pentru neplata n cuantu#ul si la ter#enele stabilite prin le$e, procedura de executare
silita etc.
n cazul -taxelor. ave# de-a face cu -platitori., cu persoane fizice sau
&uridice care si achita contravaloarea serviciilor prestate de stat, pe cnd n cazul
-i#pozitelor. ave# de-a face cu -contribuabili., cu persoane fizice sau &uridice obli$ate
prin le$e sa plateasca i#pozite.
'unt si cazuri n care, pentru taxa platita, contribuabilii beneficiaza de un
serviciu din partea statului dar nu direct si i#ediat. 'pre exe#plu, taxa pentru folosirea
#i&loacelor de transport, platita de contribuabili pentru fiecare autovehicul (n functie de
capacitatea cilindrica) siAsau re#orca (n functie de tona&) pe care le detin, nu reprezinta
altceva dect contravaloarea lucrarilor efectuate de stat pentru realizarea, ntretinerea si
#odernizarea dru#urilor si soselelor.
n cazul -i#pozitului., prestarea unui serviciu direct si i#ediat din parte
statului lipseste cu totul, pe cnd pentru -taxe. se presteaza de catre stat un serviciu direct
si pe ct posibil i#ediat.
3a i#pozite, ter#enele de plata se stabilesc n prealabil, n ti#p ce ter#enele
de plata a taxelor se stabilesc, de re$ula, n #o#entul solicitarii sau chiar dupa prestarea
serviciilor (i#ediat sau ntr-un anu#it ter#en, precis stabilit prin le$e).
%eci , taxele reprezinta plati efectuate de persoanele fizice sau &uridice pentru
serviciile prestate acestora de institutiile de drept public. 'pre deosebire de i#pozite,
taxele presupun existenta unei contraprestatii.
2rin varsa#nt se ntele$e plata unei su#e, efectuata de un a$ent econo#ic
sau o institutie publica ori financiara n vederea stin$erii unei obli$atii le$ale.
,ontinutul bu$etului public local este for#at din+
4. )enituri locale=
6. ,heltuieli locale.
Veniturile bu.etare sunt resurse banesti care se cuvin bu$etelor locale,
bu$etelor institutiilor si serviciilor de interes local, bu$etelor activitatilor finantate
inte$ral din venituri extrabu.etare, n baza unor prevederi le$ale, for#ate din i#pozite si
taxe, alte varsa#inte.
,heltuielile bu.etare sunt cheltuieli aprobate si efectuate din bu$etele locale,
din bu$etele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bu$etele finantate
inte$ral din venituri extrabu.etare, n li#ita si cu destinatia stabilite prin bu$etele
respective.