Sunteți pe pagina 1din 1

Pahar de unica suferinta

Mi-am dat seama ca e prea scurta viata si fara valoare ca sa imi mai complic existenta cu
probleme care te determina sa te gandesti la viitorul tau de nimic intre nimicuri.De ce mai
vrei sa stii ce o sa ti se mai intample cand la orice colt de strada sunt fiinte in ruina fizica
si morala care pentru o bucata de paine iti ghicesc trecutul( pe care probabil nu il stiai sau
ti-ai dat seama de el dup ace toate evenimentele importante care il formeaza se repeat si
in present) si viitorul…un viitor fara sens indiferenta daca tu singur constati asta sau iti
spune altcineva.De ce sa iti ghiceasca prezentul?Prezentul il modelezi cum vrei;nimeni si
nimic nut e poate opri sa traiesti sau san u traiesti cum vrei!E o decizie pe care o poate
lua orice persoana in orice moment!De ce sa continui sa mai existi cand altii exista pentru
tine?De ce sa suferi in plus cand foarte frumos altii pot suferi ceea ce tu poti suferi;de ce
atat de greu sa vorbesti despre moarte asa cum vorbesti despre o carte de bucate?De ce nu
spui “A venit moartea…Or sa cada oameni!” la fel de liber cum zici “A venit
Craciunul…Or sa se taie copaci”?De unde frica de a vorbi de singurul lucru pentru care
traim?Pentru ce altceva sau altcineva traim daca nu pentru a muri?Dezavantajul e ca nu
putem muri toti odata!Nu ar mai avea nici un farmec;frica de moarte ar disparea sin u
vor mai fi regrete pentru o lume care oricum nu iti aduce nimic. De ce sa existi pentru
cineva care nu vrea el insusi sa existe?De ce sa te feresti in a trai o singuratate alba,o
singuratate a ta; nestiuta de nimeni,incomparabila cu a altcuiva?Oare poti sa traiesti fara
sa regreti nimic in afara de faptul ca te-ai nascut si faci parte din ceva posibil?Esti o
posibilitate care nu vede mai departe de viata…refuza sa vada salvarea ,refuza sa
deschida usa care ii poate adduce scaparea…Unde e acum mantuitorul care sa se sacrifice
pentru tine,care sa iti dea o viata fara de regrete si pacat?Unde e mantuitorul care sa
manjeasca crucea de lemn cu sangele sau doar pentru ca tu sa crezi ca se intampla?Unde
se ascunde el,cel care e sortit sa bea de fiecare data cupa cu amar,paharul cu suferinta?
Oare daca nu mai exista mantuitori iar paharul suferintei era de unica folosinta,de ce
oamenii traiesc in pacat cu credinta ca un alt mantuitor va veni si ii va salva?De ce nu
exista un mantuitor care san u mai stea la usa sa bata ci sa intre cu forta sis a il invete pe
om credinta?De mult am fost intrigat de fraza “Iata eu stau la usa si bat.De va auzi
cineva si imi va deschide voi intra la el si voi cina cu el si el cu mine”…Nu cred ca exista
o fraza in care matuitorul este mai mult umilit decata aceasta;in toate tablourile
reprezentand aceasta fraza usa nu are maner…”Iata eu stau la usa si bat…” .Normal! Nu
poti face altceva decat sa astepti din moment ce manerul e pe partea cealalta.Daca alta
solute e nu ramane decat aceea de a bate la usa…Ar fi fost mai umilitor sa scrie “Intra
cheia e sub pres”…Ce ar fi facut el atunci?Ar fi intrat? Cu siguranta ar fi batut in
continuare …Deci suferinta e singulara…se inseala toti cei care cred in pluralitatea ei…
Suferinta provine din umilinta de a dori sa traiesti.Exista un singur pahar al suferintei;sa
vedem cine va avea norocul sa-l bea! Si daca va avea cineva curajul si indemanarea sa il
bea san u uite sa arunce paharul,nu sa il pastreze …
Sa fii sigur ca nu mai sufera nimeni dupa tine,sa fii sigur ca ai fost si esti singurul
nimic,sa fii sigur ca nu o sa mai ceri ca paharul sa fie umplut din nou…nici macar pentru
tine.
Sa ridicam paharele in aer…