Sunteți pe pagina 1din 9

Sursa http://istoriiregasite.wordpress.

com/2011/07/27/constitutiile-din-romania/
Constituia reprezint un act juridic i politic !undamental al unei "ri. #rin
constitu"ie se reglementeaz rela"iile re!eritoare la !orma de gu$ernm%nt&
structurile i atri'u"iile puterilor (n stat i se !ormuleaz drepturile
!undamentale ale cet"enilor.
Constituia din 1866
Prima constituie rom%neasc a !ost ela'orat (n anul 1866& (n timpul domniei
lui )arol de *ohenzollern Sigmaringen +domn (ntre anii 1,---1,,1. rege (ntre
anii 1,,1 -1/101 i a a$ut ca model te2tul actului !undamental din 3elgia&
considerat la acea dat cel mai democratic la ni$el european.
Structurat pe titluri& sec"iuni& capitole i articole& )onstitu"ia (nscrie
urmtoarele principii de baz: su$ernanitatea na"ional& separarea puterilor (n
stat& gu$ernarea reprezentati$.
4e men"ionat !aptul c& dei 5om%nia era su' suzeranitatea imperiului 6toman&
)onstitu"ia nu !cea nicio re!erire la acest aspect juridic interna"ional& de
dependen" !a" de #oart.
)onstitu"ia pre$edea c 7#rincipatele unite !ormeaz un singur stat cu numele
de 5om%nia8 i c teritoriul statului era inaliena'il +nu putea !i instrinat1 i
indi$izi'il +nu putea !i (mpr"it1.
Cele trei puteri publice 9 executiv, legislativ i judectoreasc -& se
speci!ica (n )onstitu"ie& 7eman de la na"iune& care nu le poate e2ercita dec%t
numai prin delega"iune8.
Puterea executiv o e2ercita domnitorul i guvernul& a$%nd la 'az principiul
monarhiei ereditare& pe linie masculin i prin ordinul de primogenitur +primul
nscut (n !amilie1.
Constituia acorda largi prerogative domnitorului: dreptul de a numi i
re$oca minitrii i (nal"ii !unc"ionari pu'lici. conductor suprem al armatei.
sanc"ioneaz +apro'area unei legi de ctre e!ul statului pentru a do'%ndi un
caracter e2ecuti$1 i promulg legile +a o!eri un caracter e2ecutoriu unei legi1&
acord amnistie +iertarea pedepsei i (nlturarea rspunderii penale1 i gra"iere
+scutirea total sau par"ial de e2ecutarea pedepsei& men"in%nd (ns
condamnarea1& are drept de $eto a'solut +drept de a se opune adoptrii unei
propuneri sau hotr%ri1& poate s dizol$e #arlamentul +cu condi"ia s organizeze
alegeri (ntr-un inter$al de ma2imum o lun1& con!er decora"ii i grade militare.
semneaz con$en"ii comerciale $amale i altele asemenea :
Puterea legislativ este colecti$& !ormat din domn i Parlament +numit
5eprezentan"a ;a"ional1. Sistemul parlamentar este bicameral +<dunarea
4eputa"ilor i Senat1 i& datorit votului cenzitar+dreptul de $ot este acordat
cet"enilor (n !unc"ie de a$erea& $eniturile& capitalul 'ancar sau industrial de
care dispun1 se (mparte (n colegii +<dunarea 4eputa"ilor a$ea& ini"ial& 0 colegii&
ulterior =& iar Senatul -2 colegii1. #arlamentul $oteaz legile i are drept de
interpelare parlamentar +procedura parlamentar prin care deputa"ii pot s
cear e2plica"ii unui mem'ru al gu$ernului sau (ntregului gu$ern1. <dunarea
4eputa"ilor are i un atri'ut special: discut i $oteaz 'ugetul de stat +aspect
nou !a" de actele cu $aloare constitu"ional anterioare1.
Puterea judectoreasc se e2ercita de ctre Curi de Judeci i ribunale.
instan"a suprem este!nalta Curte de Casaie. hotr%rile i sentin"ele lor se
pronun" (n $irtutea legii i se e2ercit (n numele domnului.
Principiul responsabilitii ministeriale atesta c legile semnate de domn sunt
contrasemnate de minitrii +de resort1& !iind singurii rspunztori.
Principiul drepturilor i libertilor ceteneti (nscrie: li'ertatea contiin"ei&
cu$%ntului& presei& de asociere i (ntrunire. in$iola'ilitatea domiciliului.
li'ertatea indi$idual $izeaz prezum"ia de ne$ino$"ie. articolul 7 acorda
cet"enie rom%n +7>mpm%ntenire81 doar cretinilor& iar proprietatea pri$at
este considerat sacr i in$iola'il +e2proprierea se !cea (n situa"ii
e2cep"ionale de interes pu'lic& cu acordul domnitorului i cu dreapt
despgu'ire1. dreptul la educa"ie +>n$"m%ntul primar este o'ligatoriu i
gratuit1.
Concluzie" )onstitu"ia din 1,--& prin pre$ederile i principiile care stau la 'aza
ei& poate !i considerat una dintre cele mai li'erale din epoc.
Constituia din 1#$%
<doptat (n urma des$%ririi unit"ii statale na"ionale din 1/1, +!ormarea
5om%niei ?ari1 i a modi!icrilor politice +1,,1 9 5om%nia de$ine regat. 1,77
9 proclamarea independen"ei de stat a 5om%niei1& considerat una dintre cele
mai democratice din @uropa perioadei inter'elice& )onstitu"ia din 1/2= este
structurat asemeni celei din 1,-- +titluri& sec"iuni& capitole i articole1. sunt
men"inute o parte din articolele )onstitu"iei din 1,--& altele dispar i apar
articole noi& care re!lect schim'rile petrecute la s!%ritul secolului al ABA-lea
i (nceputul secolului al AA-lea.
&om'nia era stat naional unitar rom%n& ceea ce con!irma unirea pro$inciilor
rom%neti 9 3asara'ia& 3uco$ina i Cransil$ania 9 cu 5om%nia& din anul 1/1,.
&om'nia era regat iar regele& (mpreun cu gu$ernul& reprezenta puterea
e2ecuti$. #rin )onstitu"ia din 1/2=& (n cazul minoratului regelui se instituia
o &egen alctuit din trei persoane& sta'ilite de rege (n timpul $ie"ii& i nu
prin testament. pe durata acesteia nu se putea aduce nicio modi!icare
)onstitu"iei.
>n ceea ce pri$ete puterea legislativ& se des!iin"eaz colegiile din <dunarea
4eputa"ior i Senat& datorit legii electorale din 1/1,& pe 'aza creia $otul este
uni$ersal& direct& egal& secret pentru 'r'a"i& (ncep%nd cu $%rsta de 21 de ani
+e2cep"ie !c%nd !emeile& magistra"ii i militarii1.
Se pre$edea& de asemenea& (n!iin"area unui Consiliu (egislativ& care a$ea
menirea de a ajuta (n mod consultati$& nu deli'erati$& la ela'orarea i
coordonarea legilor.
#e 'aza )onstitu"iei din 1/2= se acorda dreptul de cet"enie indi!erent de
religie& lim' i etnie. proprietatea pri$at este garantat. (n$"m%ntul primar
este o'ligatoriu i gratuit (n mediul ur'an i rural. zcmintele su'solului +cu
e2cep"ia petrolului1 intr (n proprietatea statului.
)elelalte pre$ederi& principii& drepturi i li'ert"i rm%n neschim'ate.
Concluzie" legile !undamentale din 1,-- i 1/2= au asigurat !unc"ionarea unui
regim democratic (n 5om%nia.
Constituia din 1#%8
<doptat (n conte2tul (n care& (n anul 1/=7& la alegerile parlamentare& niciun
partid politic nu a o'"inut 00D din $oturi pentru a primi 7prima electoral8&
)onstitu"ia din 1/=, este )onstitu"ia (n timpul regeluiCarol al ))*lea +1/=0-
1/001 i se 'azeaz pe o concep"ie autoritar. )onstitu"ia nu mai emana de la
na"iune& ci de la puterea e2ecuti$.
4in punctul de $edere al organizrii !iecrei puteri (n stat& noua constitu"ie
con"ine di!eren"e esen"iale !a" de constitu"iile anterioare.
&egele este capul statului. puterea legislativ se e2ercita de ctre 5ege prin
5eprezentan"a ;a"ional& care se (mparte (n dou: Senatul i <dunarea
4eputa"ilor.
)onstitu"ia pre$ede dou atri'ute esen"iale ale capului statului& i anume:
persoana regelui este in$iola'il. minitrii lui sunt rspunztori 9 actele de stat
ale 5egelui $or !i contrasemnate de un ministru care& prin aceasta& de$ine
rspunztor de ele.
)onstitu"ia declara responsa'ili pe minitrii care au contrasemnat actul i& prin
aceasta& (i angajeaz responsa'ilitatea lor proprie .
>n )onstitu"ia din 1/=, prerogativele e+ului statului sunt deose'it de mari
+regele are atri'u"ii legislati$e& e2ecuti$e i judectoreti1. 5egele a$ea drept de
$eto a'solut& (ntruc%t putea re!uza sanc"ionarea unei legi !r s !ie ne$oit s
e2plice re!uzul sanc"ionrii acesteia. putea dizol$a #arlamentul !r s !ie
o'ligat s-l con$oace (ntr-un anumit termen. se consacra dreptul e!ului statului
de a legi!era prin decrete-legi. hotr%rile judectoreti se e2ecut (n numele
5egelui.
itlul )) din )onstitu"ia din 1/=,& care tradi"ional trata despre drepturile
omului& este (mpr"it (n dou capitole: 7,espre datoriile rom'nilor8 i
7,espre drepturile rom'nilor7. #rioritatea datoriilor !a" de drepturi
demonstreaz (nsui spiritul constitu"iei.
>n constitu"iile anterioare& rom%nii a$eau numai dou datorii: de a urma
cursurile colii primare i de a (ndeplini ser$iciul militar.
>n pri$in"a (mpr"irii administrati$e a "rii& se suprima articolul care $iza
organizarea (n jude"e i este (nlocuit cu articolul prin care "ara este (mpr"it
mai (nt%i (n reziden"e regale& apoi (n "inuturi.
Concluzie: e2erci"iul puterilor constitu"ionale trece (n m%inile 5egelui& cruia (i
este atri'uit chiar i monopolul re$izuirii )onstitu"iei.
Constituia din 1#-8
<doptat (n urma a'dicrii !or"ate a regelui ?ihai +=0 decem'rie 1/071 i a
proclamrii 5epu'licii #opulare 5om%ne& o 7democra"ie popular8 impus&
)onstitutia din 1/0, e$iden"iazinstituionalizarea comunismului prin
trans!ormarea treptat a societ"ii rom%neti dup modelul stalinist.
<lctuit dup modelul )onstitu"iei so$ietice (n $igoare& )onstitu"ia din 1/0, a
a$ut un caracter pro$izoriu& (n care pre$ederile economice pre$alau asupra
celor politice& i a reprezentat instrumentul legal prin care se pregtea trecerea
(ntregii economii su' controlul statului.
)onstitu"ia pre$edea: mijloacele de produc"ie& 'ncile i societ"ile de asigurare
pot de$eni proprietatea statului c%nd interesul general o cere. comer"ul intern i
e2tern trece su' controlul statului. plani!icarea economiei na"ionale.
>n 5epu'lica #opular 5om%n organul suprem al puterii se stat este .area
/dunare 0aional+?.<.;.1& organul legislativ. #rezidiul ?.<.;. este
rspunztor !a" de ?.<.;. Eu$ernul este organul e2ecuti$ i administrati$ i
d seama (n !a"a ?.<.;. i a #rezidiului ?.<.;. (n perioada dintre sesiuni.
)nstanele judectoreti sunt )urtea Suprem& tri'unalele i judectoriile
populare. se supriminamovibilitatea +calitate a unui demnitar de a nu putea !i
trans!erat& (nlocuit sau destituit din !unc"ia pe care o ocup1 judectorilor.
)onstitutia putea !i oridc%nd modi!icat la propunerea gu$ernului sau a unei
treimi din deputa"i& de ctre ?area <dunare ;a"ional.
Consecine: se na"ionalizeaz& (n 1/0,& principalele (ntreprinderi industriale&
miniere& 'ancare& de asigurri i de transport. au !ost na"ionalizate o mare parte
a cldirilor i locuin"elor. se !ace o nou re!orm monetar +sunt con!iscate
ultimele rezer$e (n numerar1 i se hotrte tras!ormarea socialist a
agriculturii.
Constituia din 1#1$
)onstitu"ia din 1/F2 este legea totalei aser$iri a 5epu'licii #opulare 5om%ne
!a" de Gniunea So$ietic.
#rin capitolul introducti$& )onstitu"ia pune la 'aza e2isten"ei statului rom%n
dependen"a !a" de Gniunea So$ietic. #rietenia cu G.5.S.S. constituie 8 'aza
politicii noastre e2terne8.
#rincipiul de 'az al puterii de stat este dictatura proletariatului& regimul de
stat al 5om%niei este regimul democraiei populare& care reprezinta interesele
celor ce muncesc. Statul democrat popular este o !orm a dictaturii
proletariatului e2ercitat de #artidul )omunist.
2rganul executiv suprem al 5.#.5. este Consiliul de .initri. Justiia este
realizat de ctre Cri'unalul Suprem al 5.#.5.& tri'unalele regionale i
tri'unalele populare& i de ctre tri'unalele judectoreti& (n!iin"ate prin lege.
Gnicul organ legiuitor este .area /dunare 0aional +?.<.; .1& aleas pe o
perioad de 0 ani. ?.<.;. alege ribunalul 3uprem pe o perioad de F ani.
Citlul 4,repturile i datoriile +undamentale aie cetenilor8 su'liniaz
preponderen"a statului asupra cet"eanului i accentueaz mai mult datoriile
dec%t drepturile.
4reptul la munc i (n$"tur& dreptul de supra$ie"uire +odihn& pensie1 erau
mai mult datorii. Hi'ertatea cu$%ntului& presei& (ntrunirilor i mitingurilor
+element de noutate1& li'ertatea demonstra"iilor de mas se e2ercita 7(n
con!ormitate cu interesele celor ce muncesc i (n $ederea (ntririi regimului
democra"iei populare8.
7#artidul ?uncitoresc 5om%n este !or"a conductoare at%t a organiza"iilor celor
ce muncesc& c%t i a organelor i institu"iilor (n stat8. dreptul de asociere era
su'ordonat (nregimentrii su' conducerea #.?.5.
>n aceast )onstitu"ie se $or'ete pentru prima dat despre proprietatea
socialist i de 7rolul conductor al partidului8.
Constituia din 1#61
5om%nia este repu'lic socialist& teritoriul !iind 7inaliena'il i indi$izi'il 7.
)onstitu"ia &epublicii 3ocialiste &om'nia con!erea rolul conductor
#artidului )omunist 5om%n& (n (ntreaga $ia" a societ"ii.
6rganul suprem al puterii de stat este .area /dunare 0aional&
singurul organ legiuitor.
>n anul 1/70& prin legea nr. 1& a !ost instituit !unc"ia de preedinte al 5.S.5.& iar
atri'u"iile de"inute p%n atunci de )onsiliul de Stat re$eneau e!ului statului.
Constituia din 1##1
+re$izuit (n 200=& prin re!erendum1
)onstitu"ia a !ost ela'orat (n conte2tul e$enimentelor din 1/,/ 9 pr'uirea
regimului comunist (n 5om%nia i re$enirea la un regim democratic. ;oua
)onstitu"ie (m'ina tradi"ia democratic cu noile principii constitu"ionale
europene.
5om%nia este un stat na"ional& su$eran i independent& unitar i indi$izi'il.
!orma de gu$ernm%nt esterepublica semiprezidenial. su$eranitatea
na"ional apar"ine poporului rom%n& care o e2ercit prin organele sale
reprezentati$e i prin re!erendum.
)onstitu"ia are la 'az principiul separrii puterilor (n stat& a sistemului
parlamentar 'icameral i a drepturilor i li'ert"ilor democratice.
Puterea executiv este reprezentat de Preedintele &om'niei +$egheaz la
respectarea )onstitu"iei1 i de guvem +asigur realizarea politicii interne i
e2teme i conducerea general a administra"iei pu'lice1.
Puterea legislativ o e2ercit Parlamentul bicameral, organ reprezentati$ i
singura autoritate legiuitoare. legile adoptate de #arlament se trimit spre
promulgare preedintelui 5om%niei.
Puterea judectoreasc o reprezint instan"ele judectoreti 9 )urtea Suprem
de Iusti"ie.
,repturi i liberti ceteneti: li'ertatea indi$idual& de e2primare& dreptul
la (n$"tur& dreptul de $ot +de la 1, ani1& dreptul de a !i ales. proprietatea este
ocrotit +drept modi!icat (n 200=& c%nd proprietatea de$ine garantat1& dreptul
de a !i ales (n #arlamentul @uropean& dreptul la li'era circula"ie (n "ar i
strintate. interzicerea pedepsei cu moartea i a torturii& li'ertatea de asociere
i de (ntrunire.
)onstitu"ia din 1//1& re$izuit (n 200=& (m'in tradi"ia democratic din spa"iul
rom%nesc cu principiile constitu"ionale europene.

S-ar putea să vă placă și

  • Hagi
    Hagi
    Document1 pagină
    Hagi
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Hohn Ronald Eeuel Tolkien
    Hohn Ronald Eeuel Tolkien
    Document8 pagini
    Hohn Ronald Eeuel Tolkien
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Cronicile Din Narnia
    Cronicile Din Narnia
    Document9 pagini
    Cronicile Din Narnia
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Stapanul Inelelor
    Stapanul Inelelor
    Document82 pagini
    Stapanul Inelelor
    gabytomescu9112
    0% (1)
  • Erasmus Din Rotterdam
    Erasmus Din Rotterdam
    Document8 pagini
    Erasmus Din Rotterdam
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Cambridge
    Cambridge
    Document8 pagini
    Cambridge
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • C S Lewis
    C S Lewis
    Document19 pagini
    C S Lewis
    gabytomescu9112
    100% (1)
  • Muntii Alpi
    Muntii Alpi
    Document10 pagini
    Muntii Alpi
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Muntii Rodnei
    Muntii Rodnei
    Document5 pagini
    Muntii Rodnei
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Muntii Rodnei
    Muntii Rodnei
    Document5 pagini
    Muntii Rodnei
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Dunarea
    Dunarea
    Document8 pagini
    Dunarea
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Marea Baltica
    Marea Baltica
    Document9 pagini
    Marea Baltica
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Varsta Univers
    Varsta Univers
    Document15 pagini
    Varsta Univers
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Mercur
    Mercur
    Document14 pagini
    Mercur
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Cuart
    Cuart
    Document7 pagini
    Cuart
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Bucuresti
    Bucuresti
    Document18 pagini
    Bucuresti
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Marte
    Marte
    Document16 pagini
    Marte
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Marea Neagra
    Marea Neagra
    Document11 pagini
    Marea Neagra
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Legislatie Drept
    Legislatie Drept
    Document522 pagini
    Legislatie Drept
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Uranus
    Uranus
    Document13 pagini
    Uranus
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Planetele Noastre
    Planetele Noastre
    Document12 pagini
    Planetele Noastre
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Istoria Ceaiului
    Istoria Ceaiului
    Document3 pagini
    Istoria Ceaiului
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Planeta Pământ
    Planeta Pământ
    Document6 pagini
    Planeta Pământ
    Dimofte Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Primul Razboi Mondial
    Primul Razboi Mondial
    Document22 pagini
    Primul Razboi Mondial
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Germani Si Germanofili
    Germani Si Germanofili
    Document42 pagini
    Germani Si Germanofili
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Planeta Pământ
    Planeta Pământ
    Document6 pagini
    Planeta Pământ
    Dimofte Georgiana
    Încă nu există evaluări
  • Document Literatura
    Document Literatura
    Document1 pagină
    Document Literatura
    gabytomescu9112
    Încă nu există evaluări
  • Referat Doctrine Politice
    Referat Doctrine Politice
    Document2 pagini
    Referat Doctrine Politice
    gabytomescu9112
    100% (1)
  • Civilizatia Maya
    Civilizatia Maya
    Document76 pagini
    Civilizatia Maya
    etilmeme
    100% (5)