Drept constitutional curs 3

1

DREPT CONSTITUTIONAL
CURS 3

Odata ce un act international este semnat de catre un stat, el intra in sistemul de legi al statului.
Romania adopta teoria dualista, conform careia orice act international trebuie preluat in sist. intern
de legi printr-o lege. Ex: lege de ratificare a tratatului X. Tratatul international este izv. de dr. const.
daca este ratificat de Parlament, daca este licit ( sa nu priveasca situatii in afara propriei situatii). De
asemenea trebuie sa contina norme care se refera la puterea statala, altfel nu este izv. de dr. const.
.Ex: un tratat privind buna vecinatate, privind suveranitatea asupra propriului teritoriu. Un tratat
privind dubla impozitare nu priveste puterea statala , deci nu este izv. de dr. const.
Alt izv. de dr. const. pot fi cutumele/ traditiile constitutionale, in masura in care sunt recunoscute ca
fiind izv. de dr. const. . In dr. romanesc , cutumele nu sunt izv. de dr. const. . In sist. anglo-saxon
cutumele sunt izv. de dr. const. Ex: in M. Britanie, desemnarea premierului se face din presedintele
partidului care a castigat alegerile. Tot in dreptul anglo=saxon, regina are posib. exercitarii dreptului
de vetto, dar in practica nu si-au exercitat acest drept, prin urmare e o cutuma ca regele/regina nu isi
exercita dreptul de vetto.
Jurisprudenta nu este de regula izv. al dr. const. ,doar ca exceptie, o anumita parte a jurisprudentei
poate fi considerata izv. al dr. const. . Decizia Madyson vs. Marbury a ramas celebra in SUA doarece
s-a decis ca orice lege trebuie sa fie in acord cu Constitutia. In Romania, jurisprudenta nu este izv. de
dr. const., ar putea fi considerata o parte a jurisprudentei Curtii Constitutionale , art 147. alin.4 de
exemplu.
Doctrina nu este in principiu izv. al dr. const., pt. ca asta ar insemna ca ceea ce se scrie in doctrina sa
fie respectat de catre stat, dar sunt situatii in care autori de dr. const. au pareri diferite. In alte state
doctrina joaca rol de dr. const. . Doctrina este izv. de dr. const. in masura in care nu exista lege care
sa reglementeze, sau legea e neclara, doctrina are rolul de a suplini un vid legislativ.

RAPORTURILE DE DREPT CONSTITUTIONAL

Acestea sunt o categorie de raporturi juridice in general.
Raportul juridic este o rel. sociala reglementata de norma de drept. Raportul juridic de dr. const. este
o relatie sociala reglementata de catre normele de dr. const. . Orice raport juridic are un obiect, un
subiect si un continut.
Obiectul raportului juridic il constituie norma de drept care reglementeaza relatia sociala.
Subiectele sunt persoanele care intra in raport juridic (minim 2 subiecte).
Continutul reprezinta drepturile si obligatiile pe care le au subiectele in cadrul raportului juridic.
Drept constitutional curs 3

2

Raporturile de dr. const. au anumite caracteristici:
- caracter social
- caracter dublu volitional: adica necesita o actiune si contraactiunea din partea celuilalt
subiect al raportului
- raporturi juridice fundamentale, adica privesc rap. cele mai importante dintr-un stat
- rap. de dr. const. privesc acele rel. sociale care se refera la fenomenul putere de stat
- rap. jur. de dr. const. se caracterizeaza printr-o pozitie de inegalitate a subiectelor lor
(caracteristica a dr. public)
- rap. de dr. const. se caract. prin faptul ca unul din subiectele lor este statul sau o autoritate a
statului
- anumite rap. de dr. const. au dubla natura juridica, adica sunt si rap. de dr. const. si rap.
juridice apartinand altei ramuri de drept
Raporturile jur. de dr. const. sunt acele rel. sociale reglementate de catre normele dreptului
const., care se refera la organizarea si functionarea statului, la modul de numire, formare, sau
alegere a autoritatilor statale, la modul de functionare si relationare al diferitelor institutii ale
statului, precum si la drepturile fundamentale ale cetatenilor.
Obiectul rap. jur. de dr. const. il constituie normele dr. const. care reglementeaza cele de mai sus
(modul de org a statului....)
Subiectele rap. jur. de dr. const. sunt alc. din participantii la raporturile juridice de dr. const.
.Subiectele pot fi de 2 tipuri:
1. Colective
2. Individuale
Colective: statul, autoritati statale (nu toate), poporul, anumite entitati (institutii) de drept public.
Individuale: cetatenii, strainii, apatrizii.

Colective:
Statul este subiect de dr. const. intr-o serie de rap. , intrucat el este detinatorul puterii. Prin stat
intelegem in sens larg suma a 3 elemente: teritoriu, populatie, suveranitate. In sens restrans se
intelege suma autoritatilor statale. Ex. de rap. jur. in care intra statul: acordarea cetateniei
Autoritatile statului. Nu totdeauna intra in rap. de dr. const. . Acestea pot intra in rap. de dr. const.:
ex: extradarea unei persoane de pe teritoriul Ro.
Poporul este sub. al rap. de dr. const. atunci cand priveste acele relatii ce se refera la putere.
ex: alegerile
Institutii (entitati) de drept public: partidele politice
Organizatii nonguvernamentale-ong
Drept constitutional curs 3

3


Individuale:
Cetatenii sunt pers. care au cetatenia statului pe care traiesc.
Strainii sunt cei care au alta cet.
Apatrizii sunt cei care nu o cetatenie:
- cei nascuti din apatrizi
- atunci cand pers. respective parasesc ilegal tara, iar lege prevede ca se retrage cetatenia pt.
aceasta fapta
Continutul este dat de totalitatea drepturilor si obligatilor sub. rap. jur.