Sunteți pe pagina 1din 28

Diametrul

Grosimea
nominal Dlametrul exterior peretelui Lungimea
(inrior), ale capetelor strunjite, corespunzator pAr1ii strunjite, Lungime Greutatea
mm mm diamietrului mm tub, tubului,
d,,'nim mm k
g
D.
!,
tf.
!
d. "#i# $,%
&!
bl r.,
.
'
%$ %
(
)
*% 1$$
* % +$
,$$
1
%
1$$ 1$+ 1,$ 1,, 1$ 1, +$ ,$$ ,
-
1,( 1-. 1.+ 1.* 11 1, +$ ,$$ "
-
1($ 1/( 1+/ 1'+% 1- 1( +$ ,$$
- $$$ t0
'
+
,$$ ,1% ,-, .,.- 1/ 1( +$ ,$$
+
(
,($ ,+. ,%% ,*$ 1* 1( +$ ,$$
1
1
-
-$$ --, -./ -.% ,- 1( +$ ,$$
.

1
/
$
D
l
a
m
e
t
r
u
l
Diametrul ex1%', Grosimea pere' Lmea
1
Lungimea Greutatea
nomiual . rior al capetelor 1or la partea 1111 t&bului aproxim
. .trun2lte strunjitt strunjite
D. D
1
3
!
L
.M
-($
.
.$. ==;: - $$$ t. ,,$
-.%. 4565A&A D5 789D&765
!n amenajarile de irigatii cu conducte ingropate se :olosesctubu;i din di:e
rite materiale. ca #azbociment, beton armat, o;l, <=7 rigid !>i :onta.
5lementele tuburilor de azbociment cu $ %$?-($ ;i lungimea-?( m stnt
date in tabelele -.1/ ;i -.1+.
Tabelul -.1/
<reslnnlle tuburllor de azboelment
7lam !
12j6
!
20j10
<roba de stand
<resiunea necesaritn retea
1% kg:jeml ,$
kg: je~
/ kg:@em) 1$
kg: jern)
Tabelul -.1+
Dlmenslnnlle tnburllor de azboelment en $ !nnglme de - m ,! $ %$?-$$ mm
1
.
Tabelul -.1%
Dlmenslnnlle tnburllor deazboelment de - m !Aglme ,! dlametral de -"8 mm
noi in tara tuburile din <=7 au :B#lst uilizate, pentru prima oara,. in sistemele
CecDet'"adoEa ;i 8lt'7alma;ui (7 a z a cu5. ;.a., 1*+,).
caracteristicile tuiburilor de tip u;or, mediu;i greu din <=7 :abricate
in 4. ". 4omania sint prezentate in tabelu11..1. .
Tabelul 1..1
Dimensiunile 1eEilor <=7
(Dupa "6A" //+(@/,)

6ipul &r (U) Fediu (F)
G
6
e
u

(
G
)
Dinmetrul 1eEilor
grosimea groslmea

peretelui greutatea peretelu grlGutatea groslmea
g
r
e
H
t
a
t
e
a
nominal
abaterl /m (in' g/m (!n' peretelul
m

!
n
'
'
mm
l!mltA nominal :ormatiE) nominal ormatiE)
:
o
r
m
a

!
E
)

mm rnrn rnrn

!
1$
?$,.(
' '
1,$ $,$.( 1,$ $,$($
1,
?$,-$ 1,$ $,$(( 1,$ $,$(* 1,1 $,$(*
1/
?$,(( 1,$ $,$+( 1,1 $,$+( 1,- $,$*.
,$
?$,/$ 1,1 $,1$( 1,- $,1,- 1,/ $,1.-
,(
?$,+$ 1,- $,1.% 1,/ $,1%, ,,- $,,1$
-,
?$,%$ 1,/ $,,-* 1,% $,,/. ,,( $,-(1
.$
?$,*$ 1,% $,--. ,,$ ,,-// -,1 $,(/$
($
?1,$( 1,% $,.,, ,,. $,..% -,* $,%./
/-
?1,,( 1,/ $,(-/ -,$ $,%/. .,* .1,--
+(
?1,.( 1,% $,/., -,/ 1,,1$ (,%
1,%/
*$
?1,/(. 1,* $,%11 .,- 1,+.$ +,$
,,+$

1
1
$
?1,*( ,,- 1,,$ (,- ,,/$ ' ',

1
1
.
?,,$ ' ' /,$ -,1$ ' '

1
,
(
?,,, ,,/ 1,(, ' ' ' '

1
.
$
?,,. ,,* 1,*$

1
/
$
?,,+ -,- ,,.(

L
a

c
e
r
e
r
e

s
e

p
o
t

e
x
e
c
u
t
a

!
j
i

t
e
E
i

a
E
l
n
d

d
i
a
m
e
t
r
e

p
e
s
t
e

l
i
Dimensiunile tuburilor de ( m lungime,amu:elor .de azbociDleutl>i inelelor
de cauciuc corespunzatoare sintIdate in tabe.lu -.1*. .
;/(
m
i
t
a

m
a
x
i
m
a

p
r
e
E
a
z
u
t
i
i

1
,
(
?,,, ' ' /,$ -,%- ' '

1
.
$
?,,. ' ' /,+ ' .,%$ ' '

1
(
$
?,,( ' ' +,( (,($ ' '

1
/
$
?,,/ ' ' +,+ /,-$ ' '

1
+
$
?,,% ' ' %,- +,11 ' '

1
%
(
?-,, ' ' *,$ %,(/ ' '

,
1
$
?-,/ ' ' 1$,$ ' ' '

,
(
$
?.,- (,1 -,%% ' ' ' ''

,
%
$
?(,$ (,% +,-+ ' ' ' '
.
6uburile din azbociment. Acestea au utilizarea cea mai larga, in general, ca dealt:el ;i
in tara noastra. Jolosind ca materie prima azbestulmineral 1i ciment <ortland (A 1 b r e c D
t G. 1.a., 1*/%), tuburile din azbociment ;i'au capatat $ larga utilizare datorita un or
proprietati 1i calitati dintre care se prezinta urmatoarele# rezistenta la tractiune ;i izolatie
:oarte ridicata :ata de curentul electric 1i Eariatia temperaturii, masa redusa, deci cDeltuieli
mici de transport ;i montare (exemplu La diametre pina La ,$$ mm inclusiE, se pot
monta 1i manual) K materialul nu produce
1, ' !mbunAtatiri :unciare
171
.-.--.-.
Fic. 14.13. 6ub de azbociment cu
lungime de - m ;i diametrul de
%$'-$$ mm.
c, b,
0,
"
/.,
c
Fig. 14.14. 6uburi de azbociment de ( m
lungime, cu mu:e ;i gar
nituri de cauciuc.
incrustatii, iar procesul de coroziune nu se mani:esta nici in mediu acid ;i nici bazic.
Datorita acestor proprietati enumerate, conductele din azbociment permit
transportul apei cu u;urinta, au durata mare de :unctionare, necesita material redus
pentru :abricare, se monteaza mai &;or, pot :i :o1$site pentru $ gama mai larga de
soluri, inclusiE cele turboase :>i mla;tinoase caracterizate prin procese anaerobe.
!n :igura 1..1- ;i 1..1. se prezinta elementele unui tub de azboci0nent, iar in
tabelele 1.., ;i 1..- sint inscrise caracteristicile constructiEe ale tuburilor de acela:>i
tip.
Tabelul 1.., .
Dimensiunile tuburilor de azboelmeDt eu $ lunglme de - mL
,! dlametru de %$'-$$ mm
Diametrul
Dlametrele Groslmea peretelul Lunglmea Lungimea Greutatea
nominal
exterloare corespunzAtoare pArtllor tunulul tubulul
(!nterior)
ale capetelor dlametrulul de# struD0lte
strunjlte
nun
mm mm mm mm kg
d
d, d. d. s##l## $,% a, b, CI ?(- $$$',$
80
8
5
98 100 9 8 70 200 18
100
10
7
120 122 10 12 70 200 23
125
13
4
147 149 11 12 70 200 33
150
16
5
176 178 13 15 70 200 47
200
21
8
232 243 16 15 70 200 75
250
27
4
288 290 19 15 70 200 113
800
33
2
346 348 23 15 70 200 160
L 9u (e mai utilizeazil. tn amenajil.rile de 1a noi datoritil. aspecte1$r economice determinate
de numil.ru1 mare de tmbinari. .
11%
!
6
u
b
u
l

(
L
M
(
,
8
8

m
)

m
u
:
e
Greutatea
Dlame0rul !nelul de aproxlmatiEi
nom!Dal 7la!a
! %1 ! Dl ! D. ! D.!
! Ll caucluo 6
u
b

!

F
u
l
e

l
o
u
mm D".7
"
D
.
kg@m kg:buc :A
1$$ 1, * 1$
1
1
%
1
,
1
1
-
%
1
(
/
11( N 1. +,+ ,,( %
,
,
,$
1
$
11
1
,
$
1
,
-
1
.
$
1
(
%
11(x1. %,- ,,+ %
,
%
' '
'
' ' '
1,( 1, *
1
$
1
.
-
1
.
/
1
/
-
1
%
1
1
(
$
1-( N 1. *,. ,,* 1$,$
G ,$ 11
1
,
1
.
+
1
(
$
1
/
+
1
%
(
1.+ N 1. 11,. -,$ 1,,$
' ' ' ' ' ' ' '
1($
1
,
*
1
$
1
/
%
1
+
1
1
%
%
,
$
/
1/+ N 1. 11,$ -,. 11,+
,
$
1
,
1
-
1
+
.
1
+
+
1
*
.
,
1
/
1/+ N 1. 1.,+ .,( 1(,/
'
' ' ' '
)
'
'
,$$ 1, 11
1
,
,,,
,
,
(
,
.
,
,/, ,,- N 1. 1+,/ (,* 1%,%
,$'
1
.
1
(
,
%
%
,
-
1
,
.
%
,+. ,,- N 1. ,,,1 +,1 ,-,(
' ' ' ' '
' ' '
Dime#aalmdletuburllor de " m !&0lglme, a m)'elor d;aOllgelmeDt
,! !nelelor eorespuDmtoare
Tabelul H.I
'
,($
1
,
1
-
1
.
,+/ ,+*
,
*
/
-
,
$
1
*
$
,+$ N 1. ,(,+ %,$ ,+,-
,
$
1
+
1
%
,%. .,%+
-
$
.
-
-
/
,%( N 1. --,. 1$,$ -(,.
' ' ' '
'
'
-$$
1
,
1
(
1
/
--$
-
-
-
-
(
$
-%, -,. N 1. -(,$ 11,( -+,-
,
$
,$
,
1
-.$
-
.
-
-
/
$
.$$ -.$x 1. .%,/ 1-,* (1,.
' ' ' ' ' ' '
-($ 1, 1+ 1%1-%. -%+ .$% .-% -*$ N 1+ .(,+ 1-,% .%,(
,$ ,.
,
(

-
*
%
.$1 .,, .// -*$ N 1+ /.,+ 1%,. /%,.
Tabelul
1...
DlmensiunDe tuburilor diD beton annat preeomprlmat
(premo) ,! a garniturilor de eaoclue

Dlametr ul nominal
1 ! ! !
K 1$$$

(!nterior) .$$ /$$ %$$

.Dn (m),
6ubul
!
Diametrul exterior 1G1 tubului
. D #! (mm) . )
.%.
/
%
.
Diametrul exterior al mu:ei D .
(mm)
/
1
,
%
1
,
Lungimea totalii L (mm)
(
1
.
(
(
1
.
(
Greutatea (kg)
%+(
1
,
/
(
Gamitura de cauciuc
Diametrul gamiturii (mm)
.(/
/
-
+
Diametrul se:tiunii (mm)
,
$
,
$
1..(. !nstalatii ;i
accesorii pe
reteaua deconducte
ingropate
!
n
s
t
a
l
6uburile din be ton armat precomprimat (premo) se :olosesc curent in
amenajarile de iriga1 din tara noastra, in special clnd se impune
transportul unor debite mari, deci diametre mai marl decit cele intilnite
la tuburile de aO0bociment >i uneori pentru presiuni mai ridicate.
7apacitatea anua3i de productie a industriei noastre de :abricare a tuburilor
din beton armat precomprimat a ajuns la peste %$$ km lungime,
ecDiEalati la un diametru de. ..
/$$ mm. Aceasta capacitate de
productie, raportata la numarul de
locuitori, plaseaza 4omania printre
tarile cele mai mari producatoare din
lume.
"ituatiile in care nu se reco'
manda :o;osirea tuburilor din beton
armat precomprimat sint le
gate de existenta pe traseu a un or
terenuri alunecatoare, umpluturi, pozare
supraterana etc.
!n :igura 1..1( se prezintii
elementele unui tub )premo), iar in
tabelul 1... caracteristicile
constructiEe ale tuburilor din
acela>i tip.
,
TIII1Nf'.2 !
'' ' 'r
!
0
; ..' !p'.~.!"!..!#. ;. I....
TIII1N$. t !
'''''',
!
1
1
Jig. 1..1(. Fontarea tuburilor )<45F8) K a ' inalnte de
montare # b ' dupa montare K
1 ' inel de cauciuc K , ' pro:il.
119
a;iile>i accesoriile pe re;eaua de condude ingropate au rolul de
a asigura buna :unc;ionare >i protecKtie a retelei.
. Aceste instala;ii 1>i accesorii sint (7 a z a c 1K 5. >a., 1*+,) #
=anele, di:eren;iate dupa locul de amplasare, caracteristici construc
tiEe, rol etc.sint de mai multe :eluri # %e &apat#&'(% sint instalate 1%. ca
patul unei eonducte incDise K de l'('e# cind sint instalate pe traseut unei
conducte. =anele,au rolul de incDiderea sau descDiderea sec;iunilor in
care sint montate. De obicei, Eanele de linie stau in pozi;ia )descDis), in
cDiderea lor :acindu'se cind in aEal de locul de amplasare se produce $
aEarie. !n :igura 1..1/ se prezinta doua tipuri de Eane 7' >i b pentru con
ducte de inalta presiune, c ;i d pentru conducte de joasa presiune, iar in
:igura 1..1+ se prezinta scDema de montare a Eanelor.
3idrantii sau )anele Didrant se instaleaza pe antene >i au rolul de
a :ace legatura intre ele ;i eeDipamentul mobil de udare. Dupa pozi;ia
Eanelor Didrant, se deosebesc #
' )'%$a(t'a*'al'# ciod sint amplasati pe axul antenei K
' )'%$a(t' late$al'# cind sint amplasati lateral :ata de anten.a (in
cazul amenajarilor in plantatii de Eii, cind antenele sint trasate paralel cu
drumurile de exploatare ;i dnd udarea se :ace pe ambele parti ale dru
murilor) K
' )'%$a(t' de &apat# cind sint amplasati la capatul aEal a1 antenei.
!n :igura 1..1% se prezinta pozitiile Eanelor Didranti.
=anele de golir; (:ig. 1..1*) au rolul de eEacuare a apei din conducte,
:ie la s:ir>itul perioadei de irigatie, :ie in caz deaEarii. !n acest scop Eanele
de golire se amplaseaza in punctele cele mai joase ale conductelor, 7'1 <#0sibilita;i
de eEacuare gr.aEita;ionala in recipienti naturali sau in carrire
laterale din care apoi apa este aspirata cu pompe ;i eEacuata pe tere#1. Aceasta a
doua solu;ie este cel mai des intilnita.
1
8
0
#)
j
K1
1
Fig. 14. 16. Vane:
a - cu sertar ~i corp 'Oval;
b - C'U sertar ~i corp 'Oval cu
tija aC\ionata ou
reuct'Orn'O!r
"al; c - cu sertar ~i
~ plan; - cu sertar ~i corp
plan aotionata cu reuct'Or
nor"al#
D
b
c
d
~
a
i$ Fig, 14.17 .
"cDema de
montare a Eanelor
#
a Eana m'8ntaita
in
caminK b E,ana
m'8ntata inpamint
cu tij a protej ata.
!
. .;.
b
t"
Fig. 14.18. =ana Didrant#
a ' axiala ; b - laterala ; c - e capat#
'0
b
Jig. 1..1*. =anii de golire# a ' cu descarcare !n EAi naturale sau canale de desecare K b ' cu descArcare !n cAmin
lateral.
DispozitiEele de aerisire'dezaerisire, a;a cum le spune numele, au rolul de in&iturare a
:enomenului de Eacuum deo.arece. apa in mi>care poate produce Eid in conducte ;i, c.a
urmare, turtirea lor. <entru preEenirea acestui :enomen, prin dispozitiEele de aerisire se
introduce aer in conducte. 6otodata, in conducte 'se pot :orma pungi de aer prin maneErarea
dispozitiEelor de incDidere'descDidere, careoptureaza sectiunea de scurgere ;i, in consecinta,
se creeaza suprapresiuni in conducteK <entru
preEenirea acestui :enomen in punctele cele mai inalte ale retelei "e pre'. Ead dispozitiEe de
dezaerisire.
DispozitiEele deaerisire'dezaerisire se amplaseaza grupat ;i se insta
leaza uneori in carnine de beton.
Pn :igura 1..,$ se prezinta mai multe tipuri ;i Eariante de dispozitiEe
de aerisire'dezaerisire, iar in :igura 1..,1 montarea acestor dispozitiEe.
)'(
+
b ,
$"
;
;
%
Jig. 1..,$. DispozitiEe de aerisire'dezaerisire # a ' tip 7-K b '
tip 7, K c ' tip Q,. Q-. Q, K d ' tip Q,K.
1%,
( 1
,
:
1
t
t
#
#
!
,
m.
- -
.....
.
.
.
.
.

'
''''
a
II ..
II b
;
;
II
II
%
t
f
Jig. 1..,.. FasiEe de ancoraje #
a '' cot in plan EerticalK b ' cot in plan orizontal K c ' teu K d ' reduc.ie K e ' Ean a de
limeK t ' ,masiE central la cruce cu Eane pe trei dLrectii.
FasiEele de ancoraj au rolul de a impiedeca deplasarea conductelor
in punctele de scDimbare a directiei, la noduri de distributie, in locul de amplasare a
E,anelor de linie >i. de capi3 etc. Di:erite tipuri de masiEe de
ancoraj se pot Eedea in :igura 1..,.. .
10
11
1(
Jig. 1..,1. Fontarea dispozitiEelor
de aerisire'dezaerisire #
1 ' conducti.K , ' Eani. de izolareK
- ' conducti. K . ' ci.mln K ( ' dispo
zltiE.
Jig. 1..,,. DispozitiE anti;oc #
1 ' capacK , ' :lan;A sG0G<erioarAK - ' tl0A
:iletati.# . ' lialbe pentr& capacK ( ' lnel intermediar K / '
placA de tncDldere K + ' buc,A
de sprijin K % ' placA de oprire K * ' ,albAK
10 ' placA de spr1jin superioarA K 11 ' resort K
1, ' placi. de sprijin ln:erioarAK 1- ' :lan,A
de sprijinK 1. ' contra:lan,AK 1( ' loca,e
lnelare.
DispozitiEele de preluare a suprapresiunilor au rolul de a impiedeca
spargerea condudelor datori3i suprapresiunilor determinate de incDiderea
brusca a Eanelor ;i Eariatiei Eitezei apei in conducte, :enomen denumit
)loEi tura de berbec).
&n dispozitiE anti;oc (:ig. ).1..,,) este aldituit dintr'un resort de otel
elastic care are in capat $ placa ce calca pe un ori:iciu de pe conducta.
4esortul cedeaza la $ anumitii presiune
' care $ depii;e;te pe cea admisa, des'
cDide ori:iciul ;i ecDilibreazii ast:el pre'
siunea in conducte.
Ast:el de dispozitiEe se amplaseazii
in urmiitoarele puncte #
' la scDimbarea materialului . de
constructie a tuburilor (azbociment premo) K
' in amonte de Eanele ale ciiror
diametre depii;esc /$$ mm K
' pe traseul conductelor secundare
la distanta de ,',,( km K
' la statiile de punere sub presiune, daca
nu sint preEazute cu cazan Didro:or.
Fontarea dispozitiEelor anti;oc se :ace
in camine de beton sau in exterior (:ig.
1..,-).
;
..
cR
c#o
Sa ;
2/0 0(
2/0
Jig. 1..,-. Fontarea dispozitiEului
anti;oc.
18%
1../. 6ransportul ;i depozitarea conductelor din azbociment .
;i beton armat precomprimat (<remo)
La transportul >i depozitarea conductelor din azbociment >i ,K<remo)
dator1i sensibil1itii lor la loEire, trebuie respectate $ serie de conditii
iritre care# '
' eEitarea Eatamarii :rontale >i protejarea impotriEa roaderii K
' utilajele de incarcare'descareare trebuie sa prinda tuburile de
ambel'e capete, iar dispozitiEele de apuoare trebuie sa :ie imbracate (eap'
tu>ite) eu tesatura de pisla (postaE). Descarearea sa nu se :aca prin rosto
gTlire rapida K
'#' stabilitatea in Eagoane, eamioane, remorci etc. Ea :i asigurata prin
pane de lemn, tuburile trebuind a>ezate pe direetia longitudinala deoarece,
a&t cele din '%zbociment cit >i cele din )premo), sint autocontrolabile la
alunecarea longitudinala K .'
'#' depozitarea se :aoe prin stiEuire in loturi, prin sprijin cu )juguri
din lemn) la ambele capete (la 1@- din lungimea tuburilor) :ara ca lotul
sa depa>easca inaltimea de , m K
' garniturile de etan;are trebuie sa se pastreze in spat3 uscate >i
aerisite, Eariatia temperaturii :iind intre ?,$U7 >i ' 1$U7'K
' :itingaria, sensibila la rupere, sa nu :ie aruncata, sa :ie :erita de distrugerea stratului
protector, :apt pentru care se recomandii celor ee
!e manipuleaza sa poarte manu>i.
1%.
1..+. Calculul hicb'aul1c al conductelor
7alculul sau dimensionarea Didraulicli a conductelor priEeite in :apt rela;iile
dintre diametrele conductelor, debitele ce trebuie transportate,
presiunile de :unctionare, Eiteza de scul'gere a apei in conducte, necesarul de
energie l,a statia de punere sub presiune, elemente ce trebuie priEite iLjllGeeate
din punct de E'edere al cerintelor de ordin teDnico'economic(Eezi 7apit.
)3idraulidi)).
CaIculul debitelor. La calculul debitelor se porneite de la debitul aripilor de
udare, aEindu'se in Eedere randamentul sistemului ii regula generala dl intreaga
retea :unctioneaza simultan #
Ta . n 1 . s
TA M '#K#' sa& TA M ''
.,.. 'l)a
in care #
TA
Ta
(
'1)a
"
H
De bi tul
in care#
(1..12
reprezinta debitul anteneiK
debitul aripii de ud'are K
numarul de aripi care :unctioneaza simultanK randamentul
aripii de ploaie K
supra:ata deserEita de aripa K
Didromodulul de udare.
conductelor de aductiune se determina cu :ormula#
. TA #'N
2.3 M
'!
),
(1..,)
.
9este numarul de antene iar '1)r ' rar'1damentul retelei.
<entru st.a;iile de pompare de puneresub presiune debitul de dimen
sionare poate :i stabilit cu :ormula# .
D. care#
t 1 1
24pp M s .
1up5(% t . '#KKK . '#KK
(1..-)
este debitul sta;iei de punere sub presiune, in lis K .
' supra:a;a deserEita, in Da K
' Didromodulul (debitulspeci:ic) de udare ponderat pe
intregul plan de cultura, in l@s Da K
randamentul in dmp K
' randamentul re;elei intregului sistem K
timpul, in 5$e# dintr'o ziK
timpu0 de administraree:ectiEa a udarii in dmp pe
zi, in 5$e. .
Diametrul conductelor se stabile>te in :unc;ie de debitul de tranzit >i Eiteza de
drcula;iea apei. Data :iind diEersitatea :actorilor care intra in :ormulele de calcul >i care
concura 1a stabilirea diametrului unei conducte #>i dator1i :aptului ca tuburile sint
pre:abricate, se recomanda :olosirea gra:icelor de tipul celor din :igurile ,.11 >i ,.1,. Din
acelea;i gra:ice rezulta #>i Eiteza cu care trebuie sa circule apa in conductele de di:erite
diametre care nu trebuie sa :ie mai mare de , m@s #>i nici mai mica de $,( m@s.
Qspp "
1up5(%
'1)c
'1)r
t
tl
185
67
6
u
b
u
l

(
L

M

(
.
$
$

m
)

m
u
t
Greutatea aproximat0El
B!!) ! ! ! ! ! ! L# !nel de
7lasa caueiue
6ub ! Fute ! 6ub cu
"
8 8# D
,
D
.
D
.
D
.
9'e kg@m kg@bue mute
7!" kg@m
1$$ 1, * 1$ 1
1
%
1
,
1
1
-
%
1
(
/
11( N 1. +.+ ,,( %,,
,$ 1$ 11 1
,
$
1
,
-
1
.
$
1
(
%
11( N 1. %.- ,,+ %.%
' ' ' ' '
1,(
1,
* 1$ 1
.
-
1
.
/
1
/
-
1
%
1
1
(
$
1-( N 1. *,. ,,* 1$,$
,$ 11 1, 1
.
+
1
(
$
1
/
+
1
%
(
1.+ N 1. 11,. -.$ 1,,$
'
' ' ' ' ' ' ' ' '
1($
1,
* 1$ 1
/
%
1
+
1
1
%
%
,
$
/
1/+ N 1. 11,$ -,. 1
1
.
+
,$ 1, 1- 1
+
.
1++ 1*. ,
1
/
1/+ N 1. 1..+ .,( 1(,/
' ' ' ' ' ' ' ' ' '
,$$ 1, 11 1, ,,, ,,( ,., ,/, ,,- N 1. 1+,/ (,* 1%,%
,T 1. 1( ,,% ,
-
1
,.% ,+. ,,- N 1. ,,,1 +.1 ,-,(
' ' ' ' '
,($ 1, 1- 1.
,
+
/
,+*
,*/ -,$
1
*
$
,+$ N 1. ,(,+ %,$ ,+,-
,$ 1+ 1% ,%.
,
-
+
-$. --/ ,%( N 1. --,. 1$,$ -(,.
' ' ' ' ' ' ' '
'
' '
-$$ 1, 1( 1/ --$ --- -(.$ -%, -,. N 1. -(,$ 11,( -+,-
.%,/ 1-,*
(
1
.
(
<resiunea apei in condude trebuie sa se inscrie sub Ealorile admise de clasa de
:abricatiea tuburilor. Din acest punct de Eedere in tuburile de azbociment de clasa
1,, presiunea nu trebuie sa depa;easca / kg:jcm,, iar tuburile de clasa ,$'1$
kg:jcm, (in general, presiunea maxima de regim in conducte de azbociment trebuie
sa :ie d; cirea % kg:jem,).
<resiunea se calculeaza ii se transmite, din aproape in aproape, pornindu'se
de la pozitia de:aEorabila, respectindu'se ootele piezomotrice ee trebuie realizate in
punctele caracteristice. 7onditia este urmatoarea #
:am ; :af; ? I1H (1...)
in care#
:am ii < a< reprezintc1 presiunea amonte, respectiE aEal, in mea, iar
11 3 ' pierderea de sarcina, lineara ;i loeala, pe tronsonul de eonducta considerat,
in m.
. <resiunea necesara la Didrantse obtine ast:el #
:) M :a ? I1) ? I1g
(1..()
in care#
<D este presiunea la Didrant, in meaK
< a ' presiunea necesara la eel mai in depart at aspers or
(,('.$ mea. #ii -'( mea la ultimul.ori:iciu, la udarea prin
. seurgere la supra:atii) K
11 ) ' pierderile de sarcina prin ecDipamentul mobil de udare 1i
prin Didrant, in mK .
11 = ' di:erenta geodezidi intre Didrant ;i punctul eel mai de:aEo
rabil de pe supra:a1Ka deserEita, in m.
!n contextul consideratiilor de mai sus, presiunea la statia de pompare
de punere sub presiune se obtine ast:el :
Pspp M :& ? I1)
(1../)
in care#
este presiunea la statia de pomp are de punere sub presiune,
in meaK
' presiunea in capatul amonte al eonductei de ordinuV
eel mai mare, in meaK
di:eren;a de niEel intre cota 8:: ;i punctul eel mai de;
:aEorabil de pe supra:a1Ka deserEita, in m.
Dimensionarea Didraulica a conductelor din eadrul unei amenajari trebuie sa
conduca la solutia optima, in sensul ca suma inEestitiilor ii a cDeltuielilor de
exploatare sa :ie minime (7 a z a e u 5., i.a., 1*+,).
Pspp
:&
I1)
1..%. 5xecutarea re0elet de conducte
6rasarea retelei de conducte ingropate, de di:erite ordine, se :ace I8triEit cu
caracteristicile uneia sau alteia din Eariantele de scDema adoptata ;i descrisa anterior.
18&
Tabelul -.1*
DlmeDlluDl!e tub&l'l!or de ) m lunllme, a mu:elor de azboelmeDt
',1 laelelor de eauelue
,.$ ,.$ ,1 -..$ -.- -/.$ ..$.$
-
%
$

N

1
.
-(,$ 11.(
-
+
,
1
.%./ 11,*
(
1
,
.
' ' ' ' ' ' ' ' ' ' '
-(.$ 1, 1+ 1% -%. -%+ .$% .-%
-
*
.
$

N

1
+
.(,+ 1-,%
.
%
,
(
,.$ ,. ,( -*% ..$1 .,, .//
-
*
$

N

1
+
/.,+ 1%,.
/
%
,
.
'
T
u
b
u
l
D
i
a
m
e
t
r
u
l

e
x
t
e
r
i
o
r

a
l

t
u
b
u
l
u
i

9
.

(
m
m
)
.%. /%. *$. 11,/
D
i
a
m
e
t
r
u
l

e
x
t
e
r
i
o
r

a
l
/1, %1, 1$(, 1-$$
6uburile de beton armat preeomprimat (<remo), eupresiune maxima de
1$ kg:@cml au utilizare mare in retelele de eonduete pentru irigatii. Fontarea
tuburilor se prezinta in :igura -.1/, ,
Dimensiunile tuburilor de beton armat
preeomprimat (<remo) ;i a garniturilor de
eaueiue.se dau in tabelul -.,$.
6uburile de otel :olosite in sisteme !e de
irigatii eu conduete ingro
pate au diametre uzuale de /$
%,$ mm. eu lungimile teEilor euprinse
intre / ;i 1, m. &na din de:icientele
importante ale con duetel or metalice este
ea acestea sint
sup use :enomenului de coroziune.
6uburile din <=7 au :ost a
daptate in ultima perioada noilor conditii. .
$
.$ ; '.'..;o;'..G
.'.'.).'. ..'.'i' .'.' 'i...
' ' ;I2 ill# O. ' . 0
t) ,
>'g. -.1/ ' Fontareatuburilor )<remo) #.
a ' tna0nte de montareK b '' dupli montareK
1 ' nel de cauducK )''' pro:1l
1//
6ipurile teEilor din <=7 sint#
' tip u;or (U) pentru presiunea norma3i de ,,( kg:@cmz la ,$U7K ' tip me
diu (M) pentru presiunea nomina&i de / kg@cmz l; ,$$7K ' tip greu (G) pentru
presiunea nomina&i de 1$ kg:@cml la ,$$7K
DDriensiunile teEilor <=7 :abricate in tara noastra se dau in tabelul -.,1.
Tabelul -. 80
Dlmeoslnnlle tnbnrllor de beton armat preeomprlmat ,! a garnltnrllor
de eanelne
Dlametrul nominal interior 9.
(mm)
.$$ /$$ %$$
11$$$

m
u
:
e
l

9
.

(
m
m
)
L
u
n
g
i
m
e
a

t
o
t
a
l
a

L

(
m
m
)
(1+( (1+( (1+( (1+(
G
r
e
u
t
a
t
e
a

(
k
g
)
%+( 1,/( ,$+$ -$%(
G
a
$
(
'
t
u
$
a

%
e

&
a
u
&
'
u
&
D
l
a
m
e
t
r
u
.(/ /-+ /-+ 1$-%
l

g
a
r
n
i
t
l
l
r
i
i

(
m
m
)
D
l
a
m
e
t
r
u
l

s
e
c
t
i
u
n
i
i

(
m
m
)
,$ ,$ ,$ ,(
6
:
p
u
l
&or (&)
Fediu (M) Greu (G)
$
Grosimea
Gretttatea,
Grosimea
Greutatea.
,
Greutatea,
Dlametrul teEilor peretelui, perete!ui,
g kg@m g kg@m Grositnea kg@m
peretelui,
9ominal., Abateri, 9ominal, g
!ntormatiE m
m
mm m !n:ormatiE 9ominal !n:ormatiE
1$' *$ $,-$'1./( 1 '1,* $.(('$.%'1 1'(.- $.$.('1.+. 1,$'+.$ $.$('
11$',%$ 1.*('(.$ ,,-(.% 1,,$'+.-+ /'1$ ,./$ ' %.(/ ' ,.+$
Tabelul -K " 1 Dlmeolllunlle
teEllor <=7
&n si:on de distributie este compus .din si:pnul propriu'zis (:ig;.1-./). tubul
de amorsare al si:onului, preEi#izut cu robinet ;i. EiGlna, 0ixata pe $ :undape de
beton. !nainte de punere in :unctiune, si:onul se amors.eazii prin umplere cu apa.
14
6!<&L D5 AF59A0A45 7& 789D&765 !9G48< A65
6ipul de amenajare eu condude ingropate constii dintr'o retea de condude eu
rol de transport'distributie in care apa circulii sub presiune. Legatura cu
ecDipamentul de udare de la supra:ata terenului se :ace prin
intermedi1l Didrantilor (guri de apa). .
Acest tip este larg :olosit in amenajarile de irigatii datodta multiple
lor sale aEantaje. Dintre acestea se mentioneaza (7 a z a cu5. ;.a. ',' 1*+,) #
' permite un gr,ad inalt de meoanizare ;i automatizare !!2. conduce
rea ;i distributia apei, ceea ce u;ureaza :oarte mult lucrarile de expl.oatare K
' pierderile de apa pe retea se redue aproape in totalitate, condu
dnd la cele mai ridkate randamente ale sist;melor de irigatie K
' supra:ata ocupata de lucrari este :oarte redusa K .
' executia lucrarilor se poate realiza in orice perioada a anului ;i
necesita $ gama redusa de utilaje terasiereK
' apometria se poate realiza cu inEestitii minime ;i in conditii de
mare precizie etc.
DezaEantajul principal al acestui tip de amenajare consta in :aptul ca necesita
mari cantitati de materiale, in special conducte, ceea ce ridica Ea' . loarea inEestitiei
speci:i'ce.
.
1..1. 7onditl1 de :olosire
Adoptarea aeestui tip de amenajare, in urma studiilor e:ectuate de catre !"<!J
pentru amenajarile de iriga1 de perspectiEa in :unctie de metoda de udare ;i de
conditiile pedoclimatice, se recomanda dupa cum
urmeaza #
1) :e(t$u u%a$ea p$'( a4pe$4'u(e # '.
'in zonele de dmpie sau podi;uri ,cu microrelie: :ramintat, in 'zo
nele cu soluri. nisipoase, in cele cu conditii Didrogeologice :oarte grele, 4e
$e&5ma(%'''t'pul de ame(aja$e &u $etea de &5(%u&te '(g$5pate &u fu(&t'5(a$e la
'(alt''' p$e4'u(e K.
' in zonele de cimpie ;i in podi:lurile eu microrelie: mai .putin :ramintat,
pentru unitatile agricole cu posibilitati economice mai red use, in zonele
.'
-.*. "735F5 D5 AF59A0A45 7= 4565A D5 7A9A!;5
"cDema de amenajare este reprezentarea gra:ica a ansamblului lucrarilor DidroteDnice
permanente din cadrul unui sistem de irigatie de la sectorul de irigatii pillA la canalele de
aductiune ;i de distributie intergospodareasca. Acest ansamblu de lucrari cuprinde supra :ete
de aproximatiE 1 $$$'-$$$ Da in cadrul unei unitati agricole. Alegerea scDemel or de
amenajare se :ace in baza unor calcule teDnico'economice comparatiEe in care se are in
Eedere in principal inEestitiile ;i consumul de energie. Jactorii care in:luenteaza alegerea
scDemelor de amenajare sint# :actorii naturali (orogra:ia terenului, conditii Didrogeologice ;i
geoteDnice) ;i conditiile de exploatare.
1/+
caracterizate prin climat subumed, se $e&5ma(%''' $etea de &5(%u&te
1&'
'(g$5pate de 5$%'(ul !!! (antene) deserEite de agregate sta;ionare (termice
sauelectrice) ce se =8l' alimenta din canale de distribu;ie sau din conducte de
oroinul !! (1)K )
' in cazuri excep;ionale, se $e&5ma(%''. t'pul de ame(aja$e &u ag$egate
te$m'&e m5b'le care re:uleaza apa direct in ecDipamentul mobil de udare (aripi de udare).
,) :e(t$u u%a$ea p$'( 4&u$ge$e la 4up$afat''. #
' in zonele de cimpie >i de pocli>urile plane, se $e&5ma(%''. t'pul de
ame(aja$e &u $efea de &5(%u&te ''(g$5pate Ri fu(&t'5(a$e la j5a4''. p$e4'u(e K
' in zonele de cimpie ;i pe podi:iuri .cu pante uni:orme ($,$1'$,$-) se
recomanda t'pul de ame(aja$e cu $efea de &5(%u&te ''(g$5pate amplasate pe linia.
de cea mai mare pantii, in care oaO)!3! :nai este neEoie de
sta;ie de punere sub presiune. ' .
<entru ambele metode de udare in cazuri speciale ca# soluri sari3urate, culturi
intensiEe (Eii, pomi,culturi de legume) se $e&5ma(%''. $etele de &5(%u&te &u fu(&f'5(a$e
b'<ale(t''. care sa permitii a&t udarea prin scurgere la supra:a;a dt >i prin aspersiune.
7ondi;ia adoptarii unei ast:el de retele este oa inEesti;ia suplimentara sa nu :ie prea mare.
De asemenea, pentru retelele de condude eu :unc;ionare la inalta presiune >i udare
prin aspersiune, se $e&5ma(%''. ut'l'?a$ea de a$'p' de u%a$e &u lu(g'm' dt ma'.ma$' posibil.
<entru re;elele de conducte eu :unc;ionare la joasa presiune se $e&5ma(%''. ca
e&)'pame(tul m5b'l de u%a$e 4''. f'e &5(4t'tu't %'( &5(%u&te fle*'b'le %'( &au&'u&7but@l de
di:erite diametre.
1..,. "cDeme de baza in amenajarlle cu
conducte ingropate
7a >i a!te tipuri de amenajare, retelele de condude ingropate ' tinind cont de condi1le
KteDnko'economice la care trebuie sa'raspunda se pot trasa intr'o diEersitate de
Eariante >i solu;ii. La baza acestei diEersita;i stau trei scDeme de baza >i anume #
6rasarea retelei de conducte dupa scDema rami:icata (:ig. 1..1) caracterizata prin #
,
'; ;' - G.
I
f
@
.
1
V
;
Jig. 1..1. "cDema de amenajare cu
retea rami:icata #
1 ' canal de irigatieK , ' statle de pompare de punere sub
presluneK - ' conducte ingoopate de transportK
. ' antene.
Jig. !'t.,. "cDema de amenajare
cu retea inelarii #
1 ' canal de irigatleK , ' statle de pompare de punere
sub presluneK
- ' oonducte ingropate de transportK
. ' antene.
1//
.' inEestitie speci:ica mai mica datoritii
neeesarului redus de conducte la unitatea de
supra:ata K
' racordarea independenta a antene
lor la conducta de transportK
. ' posibilitatea depunerilor de material :in, transportabil oda#ta eu apa, la ex'
tremitiitile antenelor K
' scoaterea din :unetiune totala a co
loanei (sectiunii re'telei) in eaz de intreruperi, aecidente etc.
6rasarea retelei de conducte dupa scDema inelara.. (:ig. 1..,) earac
terizata prin # .
' inEest3ie speci:idi mai ridicata datodta necesarului mai mare de
condude 1$% unitatea de supra:ata K
' legarea conductelor de di:erite or dine la extremitiiti >i realizarea
ast:el a unui cirouit similar eu retelele de alimentare cu apa potabila K
' creare,a unui regim uni:orm al presiunilor la punctele de deriEatie
(priza) a apei K
' rezolEarea &>oara a intreruperilor sau accidentelor de coloana prin
posibilitatea alimentarii celorlalte sectiuni .pe alta directie.
6rasarea retelei de conducte dupa scDema mbdi (:ig. 1..-) caracte
rizata prin #
' u>urinta ;i siguranta in exp1$atare K .
' :o1osire limitata, numai pentru situatii speciale, datorita inEestitiei
speci:ice ridicate.
.
1
Jig. 1..-. "cDema de amenajare
eu re;ea mixta #
1 ' canal de irlgatie K , ' statie de pompare de
punere s88 presiuneK
- ' conducte mgropate de transport K
. ' antene.
1..-. "cDema DidroteDnidi a amenajarilor cu
conducte ingropate
(nco"ponenta scDemei DidroteDnice a unei amenajari bu condude
ingropate intra urmatoarele elemente #
' 4tat'a de p5mpa$e de ba?a ' 8:,# al carui ro1 este de a prelua apa
din sursa de alimentare (riu, lac de acumulare, canal magistral etc.) >i a $
re:ula in cana1ul de ad#uctiune K
' &a(al de a%u&t'u(e ' .3# care transporta apa de la punctul de .
priza pina la locu1 de amplasare al statiilor de pompare de punere sub
presiuneK .
' 4tat'a de p5mpa$e de pu(e$e 4ub p$e4'u(e ' 8::# care preia api
din canalul de aductiune >i $ re:u1eaza, sub presiune, in reteaua de con
ducte, 1$% Ealori de ,',,( atm in cazul :unctionarii la joasa pre;iune >i
('+ atm in cazul :unctionarii la inaltii presiune. Aceasta din urma poate
ajunge cDiar la Ealori mai mari de 1$ atm in zone cu relie: :oarte :ra
mintat K .
' &5(%u&tele '(g$5pate $%1 caror ordin de marime !, !!, !!! asigura
transportul apei (conductele de ordinul ! >i !!) >i distributia ei pe secto%
rele de udare (conductele de ordinul !!! denumite >i antene). <e antene
1&1
' ab;inerea unar trasee cu, lungimi cit mai mici a canductelar de
ardinul ! ;i !0 patriEit cu pazi;ia sursei K
' :alasirea judidoasa ;i cit mai :aEarabila a aragra:iei terenului
pentru amplasarea sta;iei de punere sub presiune K
' trasarea antenelar sa se :aca ast:el sa li se asigure :unc;ianarea
bilaterala K .
' incadrarea sectarului de udare in arganizarea teritoriului pe :ala
sin;e, potriEit unitatilar teritariale de lucru speci:ice (sale, tarlale, :erme) K
' respect area paralelismului la tr,asa;ea antenelar ell limite abligate
(limite de :alasinta, drumuri, cai :erate etc.) K
' dimensianarea sectoarelar de udare in :unctiede marimea unita
tilar teritariale de lucru (.$'/$ Da ;i mai mult la cultura mare, sub .$ Da
pentru legume, liEezi ;i Eii), de caracteristicile aripilar de udare (lungimi,
debite, presiuni, numar de aripi cu :unc;ianare simultana), de particu
se gasesc am1asati Didrantii care,
prin intermediul Eane1or'Didrant,
permit cup1area directa a aripilor de
udare sau a conducte1or de 1egatura 1a
care se cup1eaza apoi aripile de udare.
"cDema DidroteDnica, descrisa mai
sus, nu este intotdeauna obligatorie.
Ast:e1, in :unctie de situatia de pe teren
(pozitia sursei de alimentare, :orma >i
gradu1 de :ramintare al terenu1ui etc.) din
scDema DidroteDnica pot lipsi statia de
pompare de baza >i deci >i cana1ul de
aductiune. !n acest caz,
atit pre1uarea din sursa cit >i trimiterea
apei sub presiune in con
Jig. 1.... Amenajarea cu conducte de ducte reEine numai statiei de
, inaltii presiune# pompare de punere sub presiune.
1 ' sursAK , ' statie de pompareK -, .,
/ ' conducteK / ' canal de aduc1KiuneK Aceasta ultima scDema este
+ ' statie de punere sub. presiune. :recEent intil!iitc'i in sisteme1e de
$ irigape din tara noastra.
Pn :igura 1... se prezinta scDema DidroteDnica a unei rete1e cu :unc
tionare la '(alta p$e4'u(e care ouprinde # $
''' st0atia de pomp are de baza (,) K
' canal de aductiune (/) K
' statie de pompare de punere sub pr,esiune (+) K
' conducte de transport de ordinul! >i !! (-, .) K
' conduote de ordinul !!! ' antene (().
$ ast:el de scDema se m!! caracterizeaza >i prin urmatoarele #
' supra:a10a deserEita de 8:: # 800-) ($$ Da K
' lungimea antenelor circa 1 $$$ m K
' distanta intre antene -$$'%$$ m K
' pozitia centrala in supra:ata deserEita.a statiei de pompare de pu
nere sub presiune asigura $ repartimre mai uni:orm a a presiunilor >i lungimi
relatiE mai mid ,ale conductelor de ordinul 1.
!ncazul :unctionarii la j5a4a p$e4'u(e scDema DidroteDnica precum
;i caracteristicile >i Sublinierile :a cute anterior se pastreaza. "ingurele
modi:icari de lungime >i distanta de amplasare se :ac remareate la antene,
unde lungimea uneia peate ajunge pina la ,($$ m, iar distanta dintre .
doua antene Eecine intre ($$'1 ,$$ m.
Lungimea antenelor se poate stabili, in :unctie de marimea supra:e
tei, potriEit eu Ealoarea indicelui de 1,'1( mjDa.
Amplasarea excentrica a statiei de pompare de punere sub presiune
este $ cDestiune determinata de condi1 teDnice, de orogra:ia terenului etc.
$ ast:el de amplasare poate :i recomandata mai ales atunci cind "<<'ul
poate :i amplasat pe $ cota dominanta a supra:etei de teren deserEita.
"cDemele prezentate mai sus, deserEite de "<<'uri in Eariantele de
scrise sau in altele, trebuie sa conduca la realizarea urmatoarelor deziierate #
;
16
8
laritatile regimului de irigare (marimea narmelar de udare, numarul uda
rilar, durata unei udari etc.).
!n canditii de transpart mecanizat a aripilar de udare mai trebuie
realizate in principal, urmatoarele (< r i cap G D., ;.a. 1*+-)K ,
' limita :ermelar sa asigure, pe cit pasibil, a independenta cit mai
mare a ,alimentarii cu apa, urmarindu'se ,ca cel putin antenele sa deser
Eeasca un singur bene:iciar, respectiE $. sipgura :erma K
' arganizarea teritariului :ermelarin lungul retelei. de canducte in
grapate de ardin superiar (canducte secundare), as&el inc3, carelat cu
respectarea primului principiu, a :erma sa :ie deserEita de cit mai multe
antene alimentate dintr'a singura canducta secundara (.8)
' asigurarea unar sale (unitati teritariale de lucru) cu lungimi cit
mai mari, insamintate cu .aceea;i cultura sau culturi di:erite, care se iriga
in acee;i perioada sau la interEale :oarte aprapiate K .
' latimea salelar Ea :i in mad abligatariu egala cu lungimea ante
nelar sau cu dublul lar, in cazul in care sala s'a arganizat de a parte ;i
de alta a unei canducte secundare K
' la capetele salelar se Ear trasa drumuri necesare a&t pentru e*
ploatarea agricala cit;i DidraameliaratiEa, care sa permita patrunderea
tractarului pe culaarele cteate pentru remarcarea aripilar de aspersiune
;i scDimbarea aliniamentului a7es tara sau pentru sta;ianarea tractarului
ecDipat cu traliu mecanic.
!n :igura 1..( se prezinta a Earianta dearganizare a unei sale in
Eederea mutarii mecanizate a aripilar de aspersiune.
6ipul deamenajare cu canducte ingrapate eoDipat cu statie de punere.
sub presiune ' 8:: ;i :unctianare la inalta sau joasa presiune, sacatit.
ca un tip de baza, a stat in atentia speciali;tilar) incautarile lar, pentru
gasirea unar Eariante care sa canduca La imbunatatirea scDemelar ;i a
canditiilar de praiectare, executie ;i explaatare a instalatiilar. 6atadata
s'a urmarit asigurarea cancardantei intre amenajarile de irigatii, struc
t&ra arganizatarica A' marimea unitat3ar de praductieagricala. Ast:el, au
aparut nai scDeme de amenajare in E,ariantele urmataare, 4tu%'ate ;i ana
lizate de I8:I>"
4etea de conducte sub presiune ;i statii de pompare de presiune
"pp ' centralizate pentru irigarea. prin aspersiune in trei Eariante de,
marime cu urmataarele caracteristici ;i mentiuni K
1/*
'r
600m
! 6007+00m
6007N;0m
...
I
el
",I
1
1
i
CQI
!
L> 6U1'' %$ 'lp2
!
u
'
60011
1
6110111
&.5 (&5!!''=bB1bM' ;)
I tr $'p;1t#
. .
.~!.$%.
.
m'l ;
1F !!II./'II!.##' %'.ll$'bu/. '
W .tM%C"/+1f''(&'1'1/D .
'llbtl.'m$' =...
8I'I' %$ ;0tI8' :IE!II!.

;
! Gu$# %$ IIp%
Jig. 1..1,.,!rigatii prin scurgere 1a supra:ata cu retea de conducte #
a ' scDema generalA a aanenajArii 'pe terenuri in panta K b ' scDema generala a amenajarii
pe terenuri plane.
Fa$'a(ta b (:ig. 1..1,, b) # retea de conducte ingropate pe terenuri planeK distanta intre
conducte (antene) /$$ m K presiunea necesara aplicarii udarilor se realizeaza prin statii de
pompare de joasa presiune.
Alte caracteristici eonstructiE':unctionale sint inserise in scDemele din :igurile 1..1, a
'ji b.
5lementele comune pentru ambele Eariante con'stau illK aceea ea antenele sint din
azbociment, eu actiune bilater,ala preEazute din loc in loc 7'll guri speciale (cu Eane plate)
prin care apa circula cu $ presiune mai mica de 1,$ kg:jcm,. La aces tea se
racordeaza.conductele :lexibile de udare din cauciuc'butXl prin care se conduce 'ji
distribuie ,apa la brazde sau :i;ii.
<entru $ buna circulatie a apei, pentru ambele Eariante, se preEad
lucrari de niEelare. .
Adoptarea uneia sau alteia dintre scDemele de amenajare preientate
mai sus, a uneia sau alteia din Eariante 'ji solutii etc. trebuie sa ise :aca in .
urma concluziilor generate de conditiile teDnico'economice, de acordul partilor
interesate, proiectant'constructor'bene:iciar. Acest acord se 'impune intotdeauna ;i
cu a&t mai mult, cu cit unele tipuri sau scDeme de amenajare prezentate, au inca
ne'=oie de a :i Eeri:icate in practica.
1.... 7onducte ut&lzate in amenajarile de
trigat&
4etelele de conducte utilizate in amenajarile de irigatii se realizeaza. din tuburi de
di:erite materiale ca # otel, :onta, azbociment, beton ,armat B#entri:ugat, pretensionat sau
precomprimat, mase plastice (:F. dur).
6uburile din atel. "e :olosesc destul de rar ;i numai cind nu se pot :ol8'si cele din alte
materiale. De exemplu, pe trasee pe care trebuie sa
preia momente de incoEoiere mari, sau pentru presiuni in conducte de peste 1$ kg:jcm,. Dupa
un timp de :olosire, peretii conductelor sint supu'ji coroziunii.
6uburile din <=7 duro Aceste tuburi au inca un areal limitat, 3e datorita :aptului ca se
realizeaza cu diametre mici, :ie unor sisteme de imbinare'cuplare inca insu:icient Eeri:icate >i
analizate in practid etc. La
11/