25.3.

STATII DE PQMPARE
Pentru evacuarea apelor interne intr-un emisai sint necesare statii de pompare, cind
nivelul apei in emisar depa~e~te cota nivelului apei in cana
lul de colectare la centrul de eyacuare. . . .
In alcatuirea constructiva a statiei. un element de baza este alegerea tipului de pompa
corespunzatoare debitului !?i sarcinii de pompare. tn prezent, prin dezvoltarea industriei
constructoare de ma!?ini ~i electrotehnica, echipamentul electric capsulat permite reducerea
constructiilor de acoperire a statiilor de pompare ~i mai mult iIi cazul folosirii
electropompelor submersibile reducerea constructiei infrastructurii.
Cele mai economice centre de evacuare sint cele mite, cind in acela!?i punct avem !
evacuare gravitationala, care poate functiona pina la un .anumit nivel de apa in riu "cind
.acesta este in cre!?tere# numit $niyel de com and a $.
%upa atingerea acestui niyel de comanda in riu, se& inchide"opre~te# evacuarea
gravitational a !?i se porne~te statia de pompare.
'ceste centre pot fi eecutate dupa doua scheme( independente, cind constructia
.statiei de pompare este separata de evacuarea gravitationala) com una, cind pentru refularea
statiei de pompare este folosita insa!?i conducta de evacuare gravitational a, fiind neyoie de
! inchidere cu ! yana !?i in capatul amonte al conductei gravitationale.
Ideea intrebuintarii aceleea!?i statii de pompare atit pentru evacuarea
apelor interne cit !?i pentru irigatii a pornit de la constatarea ca, de regula, perioada
desecarilor nu coincide cu aceea a irigatiilor. tn conditiile din tara noastra, mai ales in
partea de vest a tarii, eyacuarea prin pompare a apelor
interne nu dureaza, in me die, mai mult de *! de zile anual, iar in perioadele secetoase se
intimpla ca statiiIe de pompare sa nu functioneze mai multi ani in !?ir. tn astfel de conditii,
utilizarea statiilor de pompare cu functionare in dublu scop reduce substantial durata de
amortizare a statiei.
@
IRIGATIILE, DREN'AJELE $1 MEDIUL AMBIA/NT
+ehnica hidroameliorativa, in care dominante sint masurile de reglare a regimului de
apa din sol, respectiv irigatiile !?i drena,ele, eercita influente de multe ori radicale asupra
mediului, prin schimbarea balantei hidrosaIine, a continutului de aer!?i apa, a actiyitatii
microorganismelor !?i bacteriiIor din sol. -e modifica procesele vitale din stratul Iitologic,
care reprezinta depozitul de elemente fertilizante al plantelor. ! importanta influenta o.eer-
cita tehnica irigatiilor !?i drena,elor !?i asupra stratului inferior atmosferic, care este zona
de protectie !?i de desfa!?urare a proceselor climatice necesare dezvoltarii normale a
organismelor vegetale !?i animale( radiatia solara, evaporatia, temperatura, regimul eolian
etc.
670
'nalizind sub aspectul impactului pecare it au irigatiile ~i drena,ele
asupra mediului ambiant sint de retinut citeva efecte care se pot inscrie ca
pozitive sau negative.
Irigatiile au reprezentat, reprezinta ~i ./l& reprezenta din ce in ce mai
mult calea foarte importanta prin care se va intensifica productia agricola ~i ./l&
cre~te suprafetele luate in cultura. %rena,ele, corolar al irigatiilor in
anumite situatii, sau cu 0&!0 direct pe zone ecedentare in apa sau in saruri,
detera,ina din punct de vedere economic ~i tehnic ridicarea potentialului eco
nomic al unoI& zone.
'mbele masuri pot fi insa insotite ~i de efecte negative in cazul in care
nu sint bine prciectate, realizate sau eploatate.
1n tur de orizont suma,r pe harta intinselor terenuri valorificate de-a
lungul timpului prin irigatii, reliefeaza marile pre,udicii aduse de ! irigatie
insuficient controlata. 2ilioane de hectare sint astazi stapinite de saraturi.
de~i altadata reprezentau adevarate leagane ale civilizatiei.
Intinsele cimpii ale 2esopotamiei. ale 'fricii de 3ord pina la vechea
Cartagina reprezintii marturia vie a efectului negativ a irigatiilor ecesive,
necontrolate. In aceea~i masura, insa, acolo unde irigatiite au fost bine con
duse, suprafetele irigate de mii de ani ~i astiizi dau productii record, cum !
dovedesc suprafetele irigate din sudul 1.4.-.-., din 4. P. Chineza sau din
alte parti ale lumii.
In cele ce urmeaza s&e ./l& prezenta cai prin care se pot aduce unele pre
,udicii asupra mediului, prin tehnica irigatiilor ~i drena,elor insuficient de
bineconlrolata. fara a se mai insista asupra rolului pozitiv pe care acestea
iI eercita.
56.0. P4781%ICII C7 P/+ 9I '%1-7 27%I1:1I +3
'273'8'4I:7 %7 I4I;'+II <0 %7-7C'4I-%473'87
lriga(iile aplicate fara proiecte , udicios elaborate ~i fara ! eploatare rationalii pot
conduce la( salinizarea secundara a solului) levigarea elementelor nutritive din profilul
solului ) crearea unui mediu defavorabil mieroorganismelor, bacteriilor ~i vietuitoarelor din
sol) infectarea pinzclor subterane. in cazul folosirii 1l=&i ape poluate, in :psa unoI& conditii
speciale de protectie) distrugerea structurii ~i teturii solului, cu provocarea chiar a unor
procese de eroziune ) dezvoltarea unei vegetatii luuriante ~i chiar a &l/ei vegetatii
hidrofile) crearea unoI& procese de inmla!itinire. urmate de instalarea unui mediu daunator
vietii animale !ii vegetatiei) colmatarea centrelor de priza a retelelor de canale !ii conducte )
proliferarea unor insecte ~i aparitia unoI& boli daunatoare oamenilor !ii culturilor.
Desecarile ~i drenajele, fara ! proiectare ,udicioasa ~i =ira ! eploatare corectii, pot
produce pre ,udicii, ca ( secatuirea stratului de sol activ de umi. ditatea necesara ) evacuarea
ecesiv ii a elementelor nutritive de pe profilu I
solului ) degradarea acido-snlfurica a solului ) intreruperea legaturii intre depozitul subteran
de apa ~i elemente fertilizante ~i stratnl de sol activo prin intreruperea fran,ului capilar)
crearea unei balante nefavorabile intre apa, aerul ~i respectiv temperatura solului etc.
6>0
suplimentareadebitului freatic scurs "dr~na, natural sau artificial in dec.
vat# se poatea,unge l,a (. , &
- acumu=iri ?)e se manifestii prin crei?terea nivelului piezometric eistent) -
acumu=iri sub forma unor acvifere suspendate, care in cele mai&muIte
cazuri au, un ~aractt(r temporar.
-alinizarea secundara i?i
inmlai?tinirea terenului sint
doua efecte ne- gative care se
intercoridiiion,eaza i?i
pot aparea simultan pe terenurile amena,ate. Pe soluri cu potential de salinizare, din cauza
folosirii ineficiente a apei de irigatie, a lipsei de drena, adecvat, ori a calitatii
necorespunzatoare a apei, in prezent, in unele tari, sint afectate de salinizare i?i inmlai?
tinire secundara& insemnate supra fete de teren "chiar de pina la @!A# din totalul
irigabil. &
tn urma aplicarii irigatiei cu ape alcaline continind s=ice i?i a drena.rii
intensive a terenului, pot aparea fenomene de compactare puternica a solului.
%upa ! folosire necorespunzatoare timp de l/-5! ani, solul capata ! structura masiva,
compacta, care se desface in blocuri la uscare i?i devine
impermeabil, pentru apa i?i aer, la umezire. &
%renarea cu unele deficiente a solurilor de coasta i?i delta din zonele tropicale umede
i?i zonele temperate dintr-o serie de tari a avut drept urmare, uneori, degradarea acid a
sulfurica a solurilor, prin acidifierea foarte mare a acestora (pH B 5...)-C#, facindu-le
neproductive.
Pe de alta parte, drenarea intensiva, necorespunzatoare a terenurilor
poate avea efecte nefavorabile asupta ~olului i?i plantelor. 'stfel, dacii inainte de drenare
plantele sufereau din cauza ecesului de apa, dupa ! drenare ecesiva solurile i?i plantele
vorsuferi de uscaciune. 'pa din precipita
tii sau irigatii, ,inprezenta unui D)lrena, ecesiv, va produce ! levigare puternica a
26.2. MASURI DE PROTEJARE A MEDIULUI
Se vor prezenta masurile asura !arora "re#uie sa$%&ii i'(re"e mai I'uI"
a"e'"ia se!iali%&i"ii )i(roameliora"ori. .
I' rimul ri'(* e "ere'urile suuse sali'i+arii se!u'(are* o(a"a !u i'"ro(u!erea iri,a"iiIor se va i'(i!a u'
ro!e(eu s!)ema"i! (e ro,'o+are a
a!es"ui -e'ome'. .
Solurile iri,a"e rimes! a'ual !a'"i"a"i !o'si(era#ile (e saruri (i+ol va"e* (e"ermi'a"e ar"ial (e aa (e
iri,a"ie* ar"ial (e aa -rea"i!a. Aa (e iri,a"ie* !)iar (a!a are . !ali"a"e !o'si(era"a !oresu'+a"oare* la . 'orma
(e iri,are (e !ir!a * !!! m3/)a aa. !u u' !o'"i'u" "o"al (e saruri solu#ile "C+--# de numai *!! m,/l* va
a(au,a a'ual* e -ie!are )e!"ar iri,a"* . !a'"i"a"e (e !ir!a 0.. 1, saruri. Da!a a!es"e saruri 'u si'" i'(ear"a"e
(i' +o'a s"ra"ului ra(i!ular* sali'i+area (evi'e i'evi"a#ila.
Aa -rea"i!a* (a!a are . !o'!e'"ra"ie de 5!! mgEI !)ii ! adincime de 0,@! m, intr-un sol
nisipo-Iutos, se va acumula intre >!! !)ii 5F!! GgEha sa
ruri solubile. .
Plecind de la bilantul apei !)ii al sarurilor pe un teren irigat, se obtine urmatoarea relatie ce poate
fi folosita in prognozarea salinizarii secundare a solului
IC - (I - f)S'C - {.S
((I((~zB wm-wo
0
0 H "5 # . {'s
Wm - Wo
z
"56.0 #
in care( ((I(( ~z este cre!)iterea sau descre!)iterea cantitatii de saruri "in g# pe profilul solului,
in intervalul de timp ~ ) I - inaltimea coloanei de apa administrata prin irigatie in intervalul
~t"in dm# ) C - concentratia in saruri a apei de irigatie "gII#) - - inaltimea coloanei de apa de
irigatie pierduta prin infittratie, in intervalul ~ "in dm# ) z - cantitatea de saruri aflata pe
profitul solului la inceputul perioadei ~ "in g# ) Wm - umiditatea medie, in intervalul ~! Wo -
umiditatea corespunzatoare coeficientlllui de ofilire) I - fadorul de eficienta a antrenarii
sarurilor de pe profilu8 solului, de catre apa pierduta prin infittratie "I B !,> ~!,F pentru
l0isip uniform) !.@-!,6 pentrll sol lutos nisipos spre lutos ) !,* -!,C pentru argila lutoasa !)ii
argiIa ) !,5-!,* pentru argila grea#.
'Iegind ca interval de timp ~, Iunile din anul cu asigurarea de F!A, cu a,utorul relatiei
"56.0# se poate prognoza momentul in care C+---u8 va atinge valoatea limitei admisibile. -e
mentioneaza ca prognoza salinizarii, utilizind relatia 56.0. se efectueaza pentru un profit de
sol de suprafata egala
cu 0 dm5 !)ii adincime egaIa cu adincimea de dezvoltare a masei principale de radacini.
Inmla!)itinarea terenului constituie un alt efect negativ pe care poate sa-l produca
irigatiile aplicate nerational. 3ivelurile apei subterane din cuprinsul unui teritoriu reprezinta
! forma de eprimare a bilantului hidrogeologic la un moment dat, bilant ce este constituit
din debitele de alimentare !)ii de scurgere-evacuare. Prin irigatii se modifica relatia dintre
alimentare !)ii scurgere, astfel incit daca surplusul de alimentare nu este compensat prin
672
humusului, azottilui, fosfofullii i?i altor clemente deosebit de necesare activitatii vitale a
plantelor, precum i?i pre,udicii microorganismelor i?i bacteriilor din sol.
! alta forma posibiIa de efect negativ ce poate aparea in sistemele de irigatii-drena,e
ne,udicios proiectate i?i eecutate ! constituie i?i innamolirea canalelor i?i conductelor de
irigatii, a canalelor i?i conductelor din sistemele de desecare-drena,. 4educerea capacitatii
de transport, con-um ul eagerat de energie, mobilizarea unui numar mare de oameni i?i
utila,e pentru realizarea decolmatarii, scoaterea din functiune, partiala sau totala, a sistemu-
lui hidroameliorativ, constituie citeva din efectele negative ale acestei forme de degradare a
mediului.
:ucrarile de irigatii-drena,e neaplicate corespunzator pot aduce pre,udicii biogenezei
solului. Irigatia poate favoriza conditiile de dczvoltare a unor specii de insecte, care in
conditii normale nu ar fi posibila. 7ste cazul
. albinei "leali #ee, care, in general, se cuibare~te in solurile umede alcaline aflate de-a lungul
riurilor i?i elei?teelor. -uprafetele inundate, in special in lungul canalelor de irigatii,
favorizeaza ! proliferare puternica a acestor specii de insecte dau l0atoare.'stfel, m$sea de
Hessa "2 a%eiola desr$cor) depune in medie 0, 5 oua pe radacina la griul irigat, fata de
!,!@ oua pe radacina la griul neirigat. %e asemenea, se constata, ! infestare cu &scinella
p$silla de C6 A a& rad~icinilor de griu irigat fata de numai 5J A pentru griu neirigat.
Paian,enul r/i?u ('eran%c($s elari$s), dezvolta ! inaIta populatie la
! irigare a lucernei la un interval de l/ zile i?i anume 0 !5C paian
,eni,l// frunze fata de *!C indivizi,l// frunze cind irigarea se face la un interval de *
saptamini i?i zero indivizi,l// frunze cind nu se aplica irigare in luna martie. %ar irigarea
terenului poate avea i?i efecte pozitive
C* - Irigatii Iii drena,e - cd. 218
673
prin distrugerea numeroaselor specii de insecte. %e eemplu s-au obtinut
rezultate satisfacatoare in combaterea citorva peste ale solului folosind iri
garea prin inundare ) irigarea prin brazde conduce la distrugerea unor specii
de insecte care ataca porumbul !,ii sorgul.
7ecutia defectuoasa !,ii mentinerea canalelor pline cu apa, ineistenta
unui sistem de drena, care sa elimine apa in eees, pierderile de apa ecesive, slaba
lucrare a terenului, folosirea unor metode !,ii a unei cantitati de apa
inadecvate terenului !,ii culturilor, constituie unii din factorii principali de
creare a unui mediu acvatic favorabil dezvoltarii melcilor, tintarilor anofeli
!,ii ! serie de insecte, care aduc pre ,udicii sanatatii publice.
tn concluzie se poate arata ca, beneficiile maime ce se obtin din eis
tenta !,ii dezvoltarea irigatiilor ~i drena,elor pot fi umbrite de ! serie de efecte
negative ce pot aparea in mediul ambiant ca urmare a eploatarilor defec
tuoase. lata de ce tehnica proiec1irii eecutiei !,ii eploatarii acestor ame
na,ari trebuie sa aiba in vedere intregul comple de factori care concura
la obtinerea unei eficiente maime, in conditiile pastrarii unui echilibru
ecologic normal.
@
RETELE ANEXE ALE SISTEMELOR DE IRIGATII $1
DESECARI
5>.0. RETEAUA %7 %41214I
4eteaua de drumuri. intr-un sistem de desecare sau irigatie, trebuie sa asigure( accesul
vehiculelor spre constructiile sistemului "statii de pom
pare, prize, stavilare etc.# ) accesul ma!,iinilor agricole "tractoare, camioane,
semaniitori, combine etc.# ) accesul in timpul eecutiei sistemului, spre lu
crarile importante. %in acest motiv, cu ocazia proiectarii sistemului hidroa
meliorativ se proiecteaza !,ii reteaua de acces, utilizind in primul rind drumu
rile nationale, locale ~i industriale eistente care se rami fica apoi in reteaua
de drumuri ale sistemului. 4eteaua de drumuri a sistemului de desecare, se .
traseaza in lungul canalelor colectoare permanente de sector, in partea amonte
a canalelor de desecare. spre a nu Ie intersecta in dreptul varsarii lor in colec
tor, deoarece ar fi necesare prea multe podete.
tn sistemele de irigatii, drumurile se traseaza in lungul canalelor de
alimentare de sector, !,ii anume in partea aval a canalelor de irigatie "ali
mentate deci din canalul distribuitor de sector#, pentru acela!,ii motiv de a
nu avea podete prea multe. %esigur, se vor tra,(ersa !,ii canalele de ordin su
perior, care, de regula. au drumuri in lungul lor sau cu acces in punctele
importante ale sistem ului.
:a sistemele de irigatii cuconducte ingropate drumurile trebuie sa asi
gure atit accesul la constructiile importante, cit ~i eploatarea hidroamelio
rativa !,ii agricola rationala a suprafetei.
674