Prof. dr.

RADU VIERU-SOCACIU
MEDICINA LEGALA
suport de curs pentru studentii de la facultatea de medicina anul VI

2014

realizat dupa monografia
TEORIE SI PRACTICA MEDICO-LEGALA
N CONTEXTUL LEGISLATIEI ACTUALE
Autor Radu Vieru-Socaciu
Aparuta prin Ed.med. univ.Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, 2002

1. INTRODUCERE
1.1. DEFINITIA, OBIECTUL SI PREOCUPARILE MEDICINEI LEGALE
Medicina legala este o specialitate de granita ntre disciplinele medicale si cele
juridice, care a luat fiinta si a evoluat din necesitatea slujirii ideii de dre
ptate si adevar .
Medicina legala poate fi definita ca o ramura medicala, care si pune cunostintele
sale n slujba justitiei ori de cte ori pentru lamurirea unei cauze judiciare sunt
necesare precizari cu caracter medical.
Ca stiinta a adevarului, medicina legala are sarcina de a pune la dispozitia jus
titiei probe cu caracter stiintific medical menite sa ajute justitia la aflarea
adevarului. Prin probele stiintifice pe care le furnizeaza justitiei medicina le
gala contribuie la solutionarea diverselor cauze penale, civile sau de alta natu
ra.
Medicina legala mai este numita si medicina judiciara. n esenta continutul celor
doua denumiri este acelasi, deosebirile de termeni neducnd la controverse. Denumi
rea specialitatii difera n diferite zone geografice. Astfel n tarile de limba engl
eza se folosesc ambele denumiri. n tarile latine (Franta, Spania, Italia) se folo
seste n principal termenul de medicina legala. n Franta, o serie de autori n domeni
u au adaptat o denumire compusa, respectiv cea de medicina legala judiciara. n Ge
rmania se utilizeaza denumirea de medicina judiciara.
n tara noastra, pna n anul 1953 s-a folosit termenul de medicina legala, att pe lini
e didactica ct si n reteaua de specialitate. Din anul 1953, ca urmare a schimbarii
denumirii vechiului Institut Medico-Legal n Institutul de Cercetari Stiintifice
Medico-Judiciare, a fost adoptata denumirea de medicina judiciara. n anul 1965 s-
a revenit de la denumirea de medicina legala pe linie de nvatamnt universitar, iar
odata cu aparitia Decretului 446/1966 privind organizarea institutiilor si serv
iciilor medico-legale aceasta denumire a fost introdusa si pe linie de retea.
Medicina legala este o ramura medicala cu traditii foarte vechi, dezvoltarea ei
fiind legata pe de o parte de dezvoltarea stiintelor medico-biologice iar pe de
alta parte de dezvoltarea stiintelor juridice.
n evolutia sa medicina legala a fost preocupata de doua aspecte de baza si anume:
- dezvoltarea cercetarii stiintifice n domeniu, cu scopul elaborarii unor m
etode noi de investigatie menite sa contribuie la rezolvarea unor probleme jurid
ice cu implicatii medicale;
- aplicarea rezultatelor cercetarii stiintifice n activitatea practica n sco
pul furnizarii unor probe medico-biologice obiective menite sa ajute la stabilir
ea adevarului n diferite cauze judiciare.

1.2. ORGANIZAREA MEDICINEI LEGALE N ROMNIA
n tara noastra organizarea si functionarea institutiilor de medicina legala sunt
reglementate de urmatoarele acte normative:
Ordonanta Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activitatii si functionarea i
nstitutiilor de medicina legala (publicata n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I nr.22/21.01.2001), aprobata cu unele modificari prin Legea nr. 459/2001 si mod
ificata prin Ordonanta Guvernului nr.57/2001;
Hotarrea Guvernului nr.774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dis
pozitiilor Ordonantei Guvernului nr.1/2000 privind organizarea activitatii si fu
nctionarea institutiilor de medicina legala (publicata n Monitorul Oficial al Romn
iei Partea I, nr.459/19.09.2000);
Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor
lucrari medico-legale, aprobate prin Ordinul Ministrului Justitiei si Ministrulu
i Sanatatii nr.134/C/255/2000.
Prin Ordonanta Guvernului nr.1/2000 au fost abrogate Decretul nr.446/1966 pentru
organizarea institutiilor si serviciilor medico-legale si Hotarrea Consiliului d
e Ministrii nr. 1085/1966 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a Decretu
lui nr. 446/1966.
Din Ordonanta Guvernului nr. 1/2000 cu modificarile ulterioare si regulamentul d
e aplicare al acestui act normativ, se desprind urmatoarele aspecte principale.
Activitatea de medicina legala face parte integranta a asistentei medicale si co
nsta n efectuarea de expertize, examinari, constatari, examinari de laborator si
alte lucrari medico-legale asupra persoanelor n viata, cadavrelor, produselor bio
logice si corpurilor delicte, n vederea stabilirii adevarului n cauzele privind in
fractiunile contra vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor ori n
alte situatii prevazute de lege, precum si n efectuarea de expertize medico-legal
e psihiatrice si de cercetare a filiatiei.
Activitatea de medicina legala asigura mijloace de proba cu caracter stiintific
organelor de urmarire penala, instantelor judecatoresti, precum si la cererea pe
rsoanelor interesate, n solutionarea cauzelor penale, civile sau de alta natura,
contribuind prin mijloace specifice, prevazute de lege, la stabilirea adevarului
.
Orice ingerinta n activitatea medico-legala este interzisa.
Institutiile de medicina legala sunt singurele unitati sanitare care efectueaza,
potrivit legii, constatari, expertize, precum si alte lucrari medico-legale.
Activitatea de medicina legala se realizeaza prin urmatoarele institutii sanitar
e cu caracter public:
- Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti, unitate cu
personalitate juridica n subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei;
- Institutele de medicina legala din centrele medicale universitare: Cluj-
Napoca, Iasi, Timisoara, Trgu-Mures si Craiova, unitati cu personalitate juridica
n subordinea Ministerului Sanatatii si Familiei;
- Serviciile de medicina legala judetene si cabinetele de medicina legala
din orasele neresedinta de judet, aflate n structura organizatorica a serviciilor
de medicina legala judetene, subordonate, din punct de vedere administrativ, di
rectiilor de sanatate publica.
Pe lnga Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti functioneaza
Comisia superioara medico-legala, cu sediul la acest institut.
n cadrul institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare, prec
um si n cadrul Institutului National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti fun
ctioneaza comisii de avizare si control al actelor medico-legale.
Activitatea de medicina legala este coordonata din punct de vedere administrativ
, stiintific si metodologic de Ministerul Sanatatii si Familiei care n scopul asi
gurarii bunei desfasurari a activitatii de medicina legala, colaboreaza cu Minis
terul Justitiei .
La sediul Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti fun
ctioneaza Consiliul superior de medicina legala care are urmatoarele atributii p
rincipale:
- coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintif
ic si metodologic, mpreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei, n vederea asigurar
ii unei practici medico-legale unitare pe ntregul teritoriu al tarii;
- studiaza si interpreteaza, anual, morbiditatea si mortalitatea medico-le
gala si informeaza despre acestea Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul J
ustitiei, Ministerul Public si Ministerul de Interne;
- initiaza studii de ciminologie si alte studii interdisciplinare de inter
es social si medico-legal, la nivel national;
- sprijina, prin mijloace specifice, activitatea medico-sanitara;
- propune Ministerului Sanatatii si Familiei componenta nominala si modul
de functionare ale Comisiei superioare medico-legale si ale comisiilor de avizar
e si control al actelor medico-legale;
- adopta regulamentul propriu de organizare si functionare;
Institutele de medicina legala, n limitele componentei teritoriale au urm
atoarele atributii principale:
- efectueaza, din dispozitia organelor de urmarire penala, a instantelor j
udecatoresti sau la cererea persoanelor interesate, expertize si constatari, pre
cum si alte lucrari medico-legale;
- efectueaza noi expertize medico-legale dispuse de organele de urmarire p
enala sau de instantele judecatoresti, precum si n cazurile de deficiente privind
acordarea asistentei medicale ori n cazurile n care, potrivit legii, sunt necesar
e expertize medico-legale psihiatrice;
- executa examene complementare de laborator, solicitate de serviciile de
medicina legala judetene, de organele de urmarire penala, de instantele judecato
resti sau de persoanele interesate;
- ndeplinesc, pentru judetele n care si au sediul, respectiv pentru municipiu
l Bucuresti, atributiile ce revin serviciilor de medicina legala judetene;
- efectueaza cercetari stiintifice n domeniul medicinei legale si pun la di
spozitia nvatamntului universitar si postuniversitar materiale documentare, precum
si alte mijloace necesare procesului de nvatamnt;
- contribuie la sprijinirea asistentei medicale att prin analiza aspectelor
medico-legale din activitatea unitatilor sanitare, la cererea acestora, ct si pr
in analiza unor probleme constatate cu ocazia desfasurarii activitatii de medici
na legala;
- propun Consiliului superior de medicina legala masuri corespunzatoare n v
ederea asigurarii, din punct de vedere metodologic, a unei practici unitare n dom
eniul medicinei legale pe ntreg teritoriul tarii.
Serviciile de medicina legala judetene au n principal urmatoarele atributii:
- efectueaza expertize si constatari medico-legale din dispozitia organelo
r de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, precum si n cazurile de def
iciente n acordarea asistentei ori n cazuri n care, potrivit legii, sunt necesare e
xpertize medico-legale psihiatrice;
- efectueaza orice alta expertiza sau constatare medico-legala, n cazul n ca
re se apreciaza ca aceasta nu poate fi efectuata de cabinetul de medicina legala
;
- efectueaza, cu plata, examinari medico-legale, la cererea persoanelor in
teresate, precum si orice alte lucrari medico-legale, cu exceptia celor care int
ra n componenta cabinetului de medicina legala;
- efectueaza noi expertize medico-legale, cu exceptia celor care intra n co
mponenta institutelor de medicina legala;
- pun la dispozitia catedrelor de medicina legala din universitatile de me
dicina si farmacie, n conditiile prevazute de dispozitiile legale, de deontologia
medicala si de reglementarile privind drepturile omului, materiale documentare,
cadavre, tesuturi si alte produse biologice necesare procesului didactic;
- contribuie la ridicarea nivelului de acordare a asistentei medicale din
unitatile sanitare, comunicnd organului ierarhic superior al acestor unitati defi
cientele constatate cu ocazia desfasurarii activitatii de medicina legala;
- participa, la cererea institutiilor sanitare si a Colegiului Medicilor d
in Romnia, la lucrarile comisiilor de ancheta, instituite de acestea si contribui
e, atunci cnd diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care a provocat
vatamarea integritatii corporale, a sanatatii sau decesul bolnavilor.
Cabinetele de medicina legala au urmatoarele atributii:
- efectueaza orice expertiza si constatare medico-legala, din dispozitia o
rganelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, cu exceptia celor c
are intra n atributiile serviciilor de medicina legala;
- efectueaza examinari medico-legale la cererea persoanelor interesate.
Comisia superioara medico-legala verifica si avizeaza din punct de vedere stiint
ific, la cererea organelor n drept, concluziile diverselor acte medico-legale si
se pronunta asupra eventualelor concluzii contradictorii ale primei expertize cu
cele ale noii expertize medico-legale. n cazul n care concluziile actelor medico-
legale nu pot fi avizate, comisia superioara recomanda refacerea partiala sau to
tala a lucrarilor primite pentru avizare, formulnd propuneri n acest sens sau conc
luzii proprii.
Comisiile de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor
de medicina legala examineaza si avizeaza:
- actele de constatare sau de expertiza medico-legala, efectuate de servic
iile de medicina legala judetene, n cazurile n care organele de urmarire penala sa
u instantele judecatoresti considera necesara avizarea;
- actele noilor expertize efectuate de serviciile medico-legale judetene na
inte de a fi transmise organelor de urmarire penala sau instantelor judecatorest
i.
Componenta nominala si modul de functionare a Comisiei superioare medico-legale
si ale comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale se aproba prin
Ordin comun al Ministrului Sanatatii si Familiei si Ministrului Justitiei, la pr
opunerea Consiliului superior de medicina legala.
Institutele de medicina legala, cu avizul Consiliului superior de medicina legal
a, ntocmesc liste de experti, pe niveluri de competenta, din rndul carora partile
interesate pot solicita, cu plata unui onorariu, medici legisti sau alti special
isti care sa asiste expertii oficiali desemnati pentru anumite activitati medico
-legale.
Controlul activitatii de medicina legala se realizeaza, conform legii, prin comi
sii mixte, numite prin ordin comun al Ministrului Sanatatii si Familiei si al Mi
nistrului Justitiei, formate din medici din cadrul Ministerului Sanatatii si Fam
iliei si din personal de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei. n cazul n
care, n urma verificarilor efectuate, comisiile mixte apreciaza ca au fost ncalca
te unele dispozitii legale, acestea sesizeaza, dupa caz, organele judiciare sau
structurile competente ale Colegiului Medicilor din Romnia.
Componenta teritoriala a institutelor de medicina legala, n conformitate cu preve
derile Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr.1/200
0 este urmatoarea:
- Institutul National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti deserveste
municipiul Bucuresti si jutetele Arges, Brasov, Buzau, Calarasi, Constanta, Dmbov
ita, Giurgiu, Ialomita , Prahova, Tulcea, Vlcea, Ilfov si Teleorman;
- Institutul de Medicina Legala din Cluj-Napoca, deserveste judetele Alba,
Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj si Sibiu;
- Institutul de Medicina Legala din Iasi, deserveste jutetele Bacau, Botos
ani, Braila, Galati, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui si Vrancea;
- Institutul de Medicina Legala din Timisoara, deserveste judetele Arad, C
aras-Severin, Hunedoara, Timis si Bihor;
- Institutul de Medicina Legala din Trgu-Mures, deserveste judetele Covasna
, Harghita si Mures;
- Institutul de Medicina Legala din Craiova, deserveste judetele Dolj, Gor
j, Mehedinti si Olt.
Modul concret prin care institutiile de medicina legala ajuta organele judiciare
n solutionarea diverselor cauze consta n efectuarea de expertize, constatari si a
lte lucrari medico-legale. Actele medico-legale ntocmite de institutele de medici
na legala, serviciile de medicina legala judetene si cabinetele de medicina lega
la sunt prevazute n Sectiunea II din Normele procedurale privind efectuarea exper
tizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale. n conformitate cu art.
9. din acest act normativ actele medico-legale sunt raportul de expertiza, rapor
tul de constatare, certificatul, buletinul de analiza si avizul
Expertiza medico-legala si constatarea medico-legala se efectueaza n conformitate
cu dispozitiile cap. VII din noul cod de procedura penala, art 172 si urmatoare
le.
Art. 172 - Dispunerea efectuarii expertizei sau a constatarii
(1) Efectuarea unei expertize se dispune cnd pentru constatarea, clarificarea
sau evaluarea unor fapte ori mprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea ad
evarului n cauza este necesara si opinia unui expert.
(2) Expertiza se dispune, n conditiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de
catre organul de urmarire penala, prin ordonanta motivata, iar n cursul judecati
i se dispune de catre instanta, prin ncheiere motivata.
(3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulata n scris, cu indicarea
faptelor si mprejurarilor supuse evaluarii si a obiectivelor care trebuie lamuri
te de expert.
(4) Expertiza poate fi efectuata de experti oficiali din laboratoare sau ins
titutii de specialitate ori de experti independenti autorizati din tara sau din
strainatate, n conditiile legii.
(5) Expertiza si examinarea medico-legala se efectueaza n cadrul institutiilo
r medico-legale.
(6) Ordonanta organului de urmarire penala sau ncheierea instantei prin care
se dispune efectuarea expertizei trebuie sa indice faptele sau mprejurarile pe ca
re expertul trebuie sa le constate, sa le clarifice si sa le evalueze, obiective
le la care trebuie sa raspunda, termenul n care trebuie efectuata expertiza, prec
um si institutia ori expertii desemnati.
(7) n domeniile strict specializate, daca pentru ntelegerea probelor sunt nece
sare anumite cunostinte specifice sau alte asemenea cunostinte, instanta ori org
anul de urmarire penala poate solicita opinia unor specialisti care functioneaza
n cadrul organelor judiciare sau n afara acestora. Dispozitiile relative la audie
rea martorului sunt aplicabile n mod corespunzator.
(8) La efectuarea expertizei pot participa experti independenti autorizati,
numiti la solicitarea partilor sau subiectilor procesuali principali.
(9) Cnd exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbar
e a unor situatii de fapt ori este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau mp
rejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate dispune prin ordonanta efe
ctuarea unei constatari.
(10) Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza n ca
drul organelor judiciare sau din afara acestora.
(11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
(12) Dupa finalizarea raportului de constatare, cnd organul judiciar apreciaz
a ca este necesara opinia unui expert sau cnd concluziile raportului de constatar
e sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.
Art. 178 - Raportul de expertiza
(1) Dupa efectuarea expertizei, constatarile, clarificarile, evaluarile si o
pinia expertului sunt consemnate ntr-un raport.
(2) Cnd sunt mai multi experti se ntocmeste un singur raport de expertiza. Opi
niile separate se motiveaza n acelasi raport.
(3) Raportul de expertiza se depune la organul judiciar care a dispus efectu
area expertizei.
(4) Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, n care se arata organul judiciar care a dispus efectu
area expertizei, data cnd s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele exp
ertului, obiectivele la care expertul urmeaza sa raspunda, data la care a fost e
fectuata, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata, dovada ncunostint
arii partilor, daca au participat la aceasta si au dat explicatii n cursul expert
izei, data ntocmirii raportului de expertiza;
b) partea expozitiva prin care sunt descrise operatiile de efectuare a exper
tizei, metodele, programele si echipamentele utilizate;
c) concluziile, prin care se raspunde la obiectivele stabilite de organele j
udiciare, precum si orice alte precizari si constatari rezultate din efectuarea
expertizei, n legatura cu obiectivele expertizei.
(5) n situatia n care expertiza a fost efectuata n lipsa partilor ori a subiect
ilor procesuali principali, acestia sau avocatul lor sunt ncunostintati cu privir
e la ntocmirea raportului de expertiza si cu privire la dreptul la studierea rapo
rtului.
Art. 180 - Suplimentul de expertiza
(1) Cnd organul de urmarire penala sau instanta constata, la cerere sau din o
ficiu, ca expertiza nu este completa, iar aceasta deficienta nu poate fi suplini
ta prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiza de c
atre acelasi expert. Cnd nu este posibila desemnarea aceluiasi expert, se dispune
efectuarea unei alte expertize de catre un alt expert.
(2) Cnd expertiza a fost efectuata n cadrul institutiei medico-legale, unui in
stitut sau laborator de specialitate, organul de urmarire penala sau instanta se
adreseaza institutiei respective n vederea efectuarii suplimentului de expertiza
.
Art. 181 - Efectuarea unei noi expertize
(1) Organul de urmarire penala sau instanta dispune efectuarea unei noi expe
rtize atunci cnd concluziile raportului de expertiza sunt neclare sau contradicto
rii ori ntre continutul si concluziile raportului de expertiza exista contradicti
i, iar aceste deficiente nu pot fi nlaturate prin audierea expertului.
(2) Cnd organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune efectuare
a unei noi expertize de catre o institutie medico-legala, aceasta este efectuata
de o comisie, n conditiile legii.
n conformitate cu art.49 din Normele procedurale privind efectuarea expertizelor,
a constatarilor si a altor lucrari medico-legale, noua expertiza medico-legala
se efectueaza de catre o comisie de experti, indiferent daca prima expertiza a f
ost efectuata de catre un singur medic legist sau de mai multi medici legisti. C
omisia de expertiza se compune din cel putin doi experti cu un grad profesional
egal sau superior expertului sau expertilor care au efectuat expertiza anterioar
a, n caz de grade profesionale egale utilizndu-se grade didactice superioare.
Art. 1811 - Obiectul constatarii si raportul de constatare
(1) Organul de urmarire penala stabileste prin ordonanta obiectul constatari
i, ntrebarile la care trebuie sa raspunda specialistul si termenul n care urmeaza
a fi efectuata lucrarea.
(2) Raportul de constatare cuprinde descrierea operatiilor efectuate de spec
ialist, a metodelor, programelor si echipamentelor utilizate si concluziile cons
tatarii.
Certificatul medico-legal este actul ntocmit de medicul legist la cererea persoan
elor interesate si care cuprinde date privind examinarea medico-legala.
Buletinul de analiza reprezinta actul ntocmit de specialistii institutiilor de me
dicina legala sau de persoanele competente din cadrul institutiilor de medicina
legala, care cuprinde date privind examenul complementar.
Prin aviz medico-legal se ntelege actul ntocmit de Comisia superioara medico-legal
a, precum si de comisiile de avizare si control al actelor medicale, la solicita
rea organelor judiciare, prin care se aproba continutul si concluziile actelor m
edico-legale si se recomanda efectuarea unor noi expertize sau se formuleaza con
cluzii proprii.