P. 1
1 Planuri de îngrijire

1 Planuri de îngrijire

5.0

|Views: 34,668|Likes:
Published by angymyh

More info:

Published by: angymyh on Dec 05, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/11/2015

pdf

text

original

1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Căile respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară, permite să ne satisfacă această nevoie. Problemă: - epistaxis, astenie fizică Manifestări de dependenţă: Surse de dificultate: dificultate de respiraţie, oboseală

proces infecţios

Obiective:- psihoterapie, repaos la pat, combaterea epistaxixului şi asteniei, aerisirea Obiective:salonului Diagnostic asistentă: - obstrucţia căilor respiratorii Intervenţii proprii: - urmărirea respiraţiei, ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii de cheaguri Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.) Evaluare: - bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira 1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni. Data: 17.I.2001 Problema: - incapacitatea de a se odihni Manifestări de dependenţă: - odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală Obiective: - asigurarea odihnei suficiente Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni Intervenţii proprii: - creerea unui climat coresăunzător, psihoterapie Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele. Problema: - anxietate, durere Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament Obiective: - combaterea anxietăţii Diagnostic asistent: - anxietate Intervenţii proprii: - psihoterapie Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

1

Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept - necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi 3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva. Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile legate de un rol social Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă Obiective: - psihoterapie Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă ei Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii. Problema: - ineficacitate la nivel intelectual Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept
Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica 5 . Nevoia de a se recrea Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o destindere fizică şi psihică. Problema: - diminuarea ariei de interes Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept Obiective: - educaţie sanitară Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi bolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi. Problema: - dezinteres faţă de învăţare Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

2

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte adevărul Obiective: - educaţie socială Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi Evaluarea zilei de 25.I.2001 � bolnava prezintă stare generală bună, evoluţia bolii în spital sub dietă, repaos şi tratament este bună, se obţine ameliorarea şi se externează cu următoarele recomandări: evitarea eforturilor fizice de orice natură, regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu toţi principii alimentari, evitarea conservelor, afumăturilor, acriturilor, grăsimilor de origine animală.

CAZUL II. Nume: P Prenume: V Starea civilă: căsătorită Talie: 1,73 m Greutate: 68 kg Data naşterii: 10.I.1972 Ocupaţia: muncitoare Data internării: 9.I.2001 ora 1330 Data externării: 16.II.2001 ora 14 Numărul de zile de spitalizare: 37 Diagnostic la internare: hepatită virală acută Diagnostic la externare: hepatită virală acută, formă medie anincterică, antigen HBs pozitiv, icteric I . Comunicarea. Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat discuţii cu aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia primelor semne şi simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior internării. Motivele internării: Astenie fizică, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie. Antecedente heredocolaterale: Hepatită cronică, discopatie lombară. Antecedente personale: Hepatită virală acută 1980 Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.I.1986

3

Condiţii de viaţă şi muncă: Nu consumă alcool sau cafea. Venit mediu lunar: 1.500.000 lei. Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial. Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă astenie fizică,hepatalgii, cefalee, vărsături, urini hipercrome. Nu a făcut tratament în ambulator şi la Policlinică. Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice: sistemul muculo-adipos slab reprezentat aparatul cardiovascular normal celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic şi din observaţiile personale am stabilit următoarele. Manifestări subiective: dureri în hipocondrul stâng, hepatalgii, cefalee. Manifestări obiective: gingivoragii, astenie. III . Analiza datelor culese. Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu observaţii proprii s-a suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută. IV . Evaluare. Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei pacientei este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care necesită îngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le prezintă: astenir fizică, subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis. Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de medic, educaţia sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu. Planul de îngrijire nursing După conceptul Virginiei Henderson Data: 9.I.2001 Problema: - astenie fizică, - hepatalgii, - cefalee, - gingivoragii Manifestări de dependenţă:- slăbiciune, oboseală, - hepatalgii, gingivoragii dependenţă:Surse de dificultate:- proces infecţios, durere în hipocondrul drept dificultate:Obiective:- combaterea durerii, prevenirea complicaţiilor, supravegherea funcţiilor Obiective:vitale

4

Intervenţii proprii: - psihoterapie, urmărirea TA, temperatură, respiraţii, diureză Intervenţii delegate: - administrarea tratamentului prescris de medic (glucoză, Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.) - pregătirea pacientei pentru recoltarea probelor de sânge şi urină indicate de medic Evaluare: Bolnava parţial dependentă privind nevoia de a se alimenta, a-şi păstra o bună postură, a dormi şi a se odihni, a evita pericolele, necesită ajutorul nursei pentru aceste nevoi. 1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată. Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta oxigenul indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Căile respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară, permite să ne satisfacă această nevoie. Problemă:- gingivoragii, astenie fizică Problemă:Manifestări de dependenţă:- dificultate de respiraţie, oboseală dependenţă:Surse de dificultate: - proces infecţios Obiective: - psihoterapie, repaos la pat, combaterea epistaxixului şi asteniei, aerisirea salonului Diagnostic asistentă: - obstrucţia căilor respiratorii Intervenţii proprii:- urmărirea respiraţie, ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii de proprii:cheaguri Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz. 10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.) Evaluare: - bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni. Data: 17.I.2001 Problema: - incapacitatea de a se odihni Manifestări de dependenţă: - odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală Obiective: - asigurarea odihnei suficiente Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni Intervenţii proprii: - creerea unui climat corespunzător, psihoterapie Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

5

2 . Nevoia de a evita pericolele. Problema: - anxietate, durere Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament Obiective: - combaterea anxietăţii Diagnostic asistent: - anxietate Intervenţii proprii: - psihoterapie Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic
Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept, necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva. Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiilelegate de un rol social Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă Obiective: - psihoterapie Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă ei Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii. Problema: - ineficacitate la nivel intelectual Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept
Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica

5 . Nevoia de a se recrea

6

Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o destindere fizică şi psihică. Problema: - diminuarea ariei de interes Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept Obiective: - educaţie sanitară Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi bolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea 6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi. Problema: - dezinteres faţă de învăţare Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte adevărul Obiective: - educaţie socială Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi

7 . Nevoia de a mânca şi a bea Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ Obiective: alimentare suficientă Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica deshidratarea Intervenţii delegat: Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea

7 . Nevoia de a elimina Problema: -diaree Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate Diagnostic asistent: -diaree Obiective: -combaterea diareei

7

Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei, supravegherea bolnavei Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură Problema: -imobilitate Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice, restrângerea mobilităţii Surse de dificultate: - anxietate, durere Diagnostic asistent: - imobilitate Obiective: - mobilizare Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei Intervenţii delegat: Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra o bună postură şi de a se deplasa

Evaluarea zilei de 16.I.2001 � evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este bună, pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni, cocediu medical 21 de zile, cu drept de prelugire prin policlinica teritorială. CAZUL III. Nume: P Prenume: B Starea civilă: căsătorită Talie: 1,63 m Greutate: 68 kg Data naşterii: 20.I.1973 Ocupaţia: muncitoare Data internării: 20.I.2001 ora 1230 Data externării: 8.II.2001 ora 14 Numărul de zile de spitalizare: 19 Diagnostic la internare: hepatită virală acută Diagnostic la externare: hepatită virală acută icterică, formă gravă I . Comunicarea. Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat discuţii cu aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia primelor semne şi

8

simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior internării.
Motivele internării: Gust amar, vărsături alimentare postprandiale, dureri în hipocondrul drept şi stâng

Antecedente heredocolaterale: Tatăl decedat prin IMA în 1984 Antecedente personale: 4 naşteri la termen şi 3 avorturi Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.III.1987 Condiţii de viaţă şi muncă: Nu a consumat toxice, alimentaţie mixtă, Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial. Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă dureri în epigastru şi hipocondrul drept, gust amar, vărsături alimentare postprandiale. Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice: tegumente şi mucoase icterice sistem ganglio-limfatic superficial celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale variată

II . Aprecierea. Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic şi din observaţiile personale am stabilit următoarele: Manifestări subiective: dureri în epigastru şi hipocondrul drept, gust amar, vărsături alimentare postprandiale. Manifestări obiective: hepatalgii, vărsături alimentare postprandiale. III . Analiza datelor culese. Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu observaţii proprii s-a suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută. IV . Evaluare. Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei pacientei este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care necesită îngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le prezintă: astenir fizică, subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis. Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i permită refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de medic, educaţia sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu. Planul de îngrijire nursing După conceptul Virginiei Henderson 1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

9

Data: 17.I.2001 Problema: - incapacitatea de a se odihni Manifestări de dependenţă: odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni Obiective: - asigurarea odihnei suficiente Intervenţii proprii:- creerea unui climat coresăunzător, psihoterapie proprii:Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului
Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele. Problema: - anxietate, durere Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament Obiective: - combaterea anxietăţii Diagnostic asistent: - anxietate Intervenţii proprii: - psihoterapie Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept - necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi 3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva. Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile legate de un rol social Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă Obiective: - psihoterapie Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă ei Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii. Problema: - ineficacitate la nivel intelectual Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile

10

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept
Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica 5 . Nevoia de a se recrea Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o destindere fizică şi psihică. Problema: - diminuarea ariei de interes Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept Obiective: - educaţie sanitară Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi nolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi. Problema: - dezinteres faţă de învăţare Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte adevărul Obiective: - educaţie socială Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi 7 . Nevoia de a mânca şi a bea Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ Obiective: alimentare suficientă Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica deshidratarea Intervenţii delegat: Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea

11

7 . Nevoia de a elimina Problema: -diaree Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate Diagnostic asistent: -diaree Obiective: -combaterea diareei Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei, supravegherea bolnavei Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură Problema: -imobilitate Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice, restrângerea mobilităţii Surse de dificultate: - anxietate, durere Diagnostic asistent: - imobilitate Obiective: - mobilizare Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei Intervenţii delegat: Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra o bună postură şi de a se deplasa

Evaluarea zilei de 28.I.2001 � evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este bună, pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile fizice, regimul alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni, cocediu medical 21 de zile, cu drept de prelugire prin policlinica teritorială.

ANEXA.

Măsurarea respiraţiei. Scop - evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului. Materiale necesare: ceas cu secundar creion de culoare verde foaia de temperatură

12

Intervenţiile asistentei: aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica, ce urmează a fi efectuată plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui numărarea inspiraţiilor timp de un minut consemnarea valorii obnţinute printr-un punct pe foaia de temperatură unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile respiraţiilor: RS = 20 resp/min RD = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat

Măsurarea pulsului. Scop � evaluarea funcţiei cardio-vasculare. Locuri de măsurare: oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: artera radială, femurală, humerală, carotidă, temporală Materiale necesare: ceas cu secundar creion roşu Intervenţia asistentei: pregătirea psihică a pacientului asigurarea repaosului fizic şi psihic pentru 10-15 min spălarea pe mâini reperarea arterei fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor numărarea pulsaţiilor timp de un minut consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului PD = 80 /min PS = 90 /min pentru un puls regulat Măsurarea tensiunii arteriale.

13

Scop � evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor) Materiale necesare: aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu mercur Riva-Roci cu manometru oscilometru Pachon stetoscop biauricular tampon de vată alcool creion roşu Intervenţiile asistentei: a) pentru metoda auscultatorie pregătirea psihică a pacientului asigurarea repaosului fizic şi psihic timp de 15 minute spălarea pe mâini se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a manşetei se introduc olivele stetoscopului în urechi se pompează aer în manşetă pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea TA maxime) se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnată se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice se reţine valoarea indicată de coloana de mercur, în momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezintă tensiunea arterială minimă se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercurse unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat în alte documente medicale se înregistrează cifric: Ex. TA max. = 150 mmHg TA min. = 75 mmHg Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool

14

b) -

pentru metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale nu se foloseşte stetoscopul biauricular etapele sunt identice metodei auscultatorii are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare

c) -

metoda oscilometrică manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea măsurătoarea va fi precedată de liniştirea pacientului în caz de suspiciune, se repetă măsurătoarea fără a scoate manşeta de pe braţul pacientului

-

la indicaţia medicului, se pot face măsurători comparative la ambele braţe

Măsurarea temperaturii. Scop � evaluarea funcţiei de termoreglarea şi termogeneză. Locuri de măsurare: - axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin Materiale necesare: - termometrul maximal, casoletă cu tampon de vată şi comprese sterile, recipent cu soluţie dezinfectantă, tavă medicală, lubrifiant, alcool medical, ceas Intervenţiile asistentei: - pregătirea psihică a pacientului; spălarea pe mâini; se scoate termometrul din soluţia dzinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă, se scutură; se verifică dacă mercurul este în rezervor a) pentru măsurarea în axilă: se aşează pacientul în decubit dorsal sau în poziţia şezând se ridică braţul pacientului se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe supafaţa anterioară a toracelui b) termometrul se menţine timp de 10 minute pentru măsurarea în cavitatea bucală: se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas

15

c) -

se menţine termomentrul timp de 5 minute pentru măsurarea rectală: se lubrefiază termometrul se aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele inferioare în semiflexie, asigurându-i intimitatea

-

se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare termometrul va fi menţinut cu mâna tot timpul măsurării se menţine termometrul 3 minute după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate, se şterge cu o compresă

-

se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului se spală termometrul, se scutură se introduce recipientul în soluţie dezinfectantă (sol. Cloramină 1%) Tehnica injecţiei intramusculare. Dizolvarea pulberilor: se aplică solventul în seringă se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent prescrisă se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare

Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc: se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a fi aspirată se introduce acul prin dopul de cauciuc n flacon, până la nivelul dopului şi se introduce aerul se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în seringă sub presiunea din flacon acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie

Incidente şi accidente � paralizia prin lezarea nervului sciatic: durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale hematom prin lezarea unui vas ruperea acului supuraţia aseptică

16

-

embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase

17

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->