Sunteți pe pagina 1din 17

1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta oxigenul
indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Căile
respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară, permite să ne satisfacă această
nevoie.

Problemă: - epistaxis, astenie fizică

Manifestări de dependenţă: - dificultate de respiraţie, oboseală

Surse de dificultate: - proces infecţios

Obiective:-
Obiective:- psihoterapie, repaos la pat, combaterea epistaxixului şi asteniei, aerisirea
salonului

Diagnostic asistentă: - obstrucţia căilor respiratorii

Intervenţii proprii: - urmărirea respiraţiei, ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii


de cheaguri

Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz.


10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.)

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestări de dependenţă: - odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Intervenţii proprii: - creerea unui climat coresăunzător, psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de
a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator

Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

Obiective: - combaterea anxietăţii

Diagnostic asistent: - anxietate

Intervenţii proprii: - psihoterapie

Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

1
Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept

- necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile legate de un rol


social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

Obiective: - psihoterapie

Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă


ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu


ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi


sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica

5 . Nevoia de a se recrea

Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o


destindere fizică şi psihică.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - educaţie sanitară

Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi


bolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

Problema: - dezinteres faţă de învăţare

Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

2
Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte
adevărul

Obiective: - educaţie socială

Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi

Evaluarea zilei de 25.I.2001 � bolnava prezintă stare generală bună, evoluţia bolii în
spital sub dietă, repaos şi tratament este bună, se obţine ameliorarea şi se externează cu
următoarele recomandări: evitarea eforturilor fizice de orice natură, regim alimentar
hipocaloric, hiposodat, cu toţi principii alimentari, evitarea conservelor, afumăturilor, acriturilor,
grăsimilor de origine animală.

CAZUL II.

Nume: P

Prenume: V

Starea civilă: căsătorită

Talie: 1,73 m

Greutate: 68 kg

Data naşterii: 10.I.1972

Ocupaţia: muncitoare

Data internării: 9.I.2001 ora 1330

Data externării: 16.II.2001 ora 14

Numărul de zile de spitalizare: 37

Diagnostic la internare: hepatită virală acută

Diagnostic la externare: hepatită virală acută, formă medie anincterică,

antigen HBs pozitiv, icteric

I . Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat discuţii cu
aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia primelor semne şi
simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte boli asociate, antecedentele
heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior internării.

Motivele internării: Astenie fizică, paloare, hepatalgii, cefalee, epistaxie.

Antecedente heredocolaterale: Hepatită cronică, discopatie lombară.

Antecedente personale: Hepatită virală acută 1980

Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.I.1986

3
Condiţii de viaţă şi muncă: Nu consumă alcool sau cafea.

Venit mediu lunar: 1.500.000 lei.

Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.

Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă astenie fizică,hepatalgii,


cefalee, vărsături, urini hipercrome. Nu a făcut tratament în ambulator şi la Policlinică.

Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:

- sistemul muculo-adipos slab reprezentat

- aparatul cardiovascular normal

- celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea

Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic şi


din observaţiile personale am stabilit următoarele.

Manifestări subiective: dureri în hipocondrul stâng, hepatalgii, cefalee.

Manifestări obiective: gingivoragii, astenie.

III . Analiza datelor culese.

Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din examenul clinic
al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu observaţii proprii s-a
suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută.

IV . Evaluare.

Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei pacientei
este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care necesită îngrijiri
infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le prezintă: astenir fizică,
subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i permită


refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de medic, educaţia
sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu.

Planul de îngrijire nursing

După conceptul Virginiei Henderson

Data: 9.I.2001

Problema: - astenie fizică, - hepatalgii, - cefalee, - gingivoragii

Manifestări de dependenţă:-
dependenţă:- slăbiciune, oboseală, - hepatalgii, gingivoragii

Surse de dificultate:-
dificultate:- proces infecţios, durere în hipocondrul drept

Obiective:-
Obiective:- combaterea durerii, prevenirea complicaţiilor, supravegherea funcţiilor
vitale

4
Intervenţii proprii: - psihoterapie, urmărirea TA, temperatură, respiraţii, diureză

Intervenţii delegate: - administrarea tratamentului prescris de medic (glucoză,


Triferment 3 tb./zi, Luminal 0,015 tb.l.)

- pregătirea pacientei pentru recoltarea probelor de sânge şi urină indicate de medic

Evaluare: Bolnava parţial dependentă privind nevoia de a se alimenta, a-şi

păstra o bună postură, a dormi şi a se odihni, a evita pericolele, necesită ajutorul nursei pentru
aceste nevoi.

1 . Nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată.

Nevoia de a respira este o necesitate a fiinţei vii, care constă în a capta oxigenul
indispensabil vieţii celulare şi a elimina gazul carbonic, produs al combustiei celulare. Căile
respiratorii permeabile (receptive) şi alveola pulmonară, permite să ne satisfacă această
nevoie.

Problemă:-
Problemă:- gingivoragii, astenie fizică

Manifestări de dependenţă:-
dependenţă:- dificultate de respiraţie, oboseală

Surse de dificultate: - proces infecţios

Obiective: - psihoterapie, repaos la pat, combaterea epistaxixului şi asteniei, aerisirea


salonului

Diagnostic asistentă: - obstrucţia căilor respiratorii

Intervenţii proprii:-
proprii:- urmărirea respiraţie, ajutor în dezobstruarea căilor respiratorii de
cheaguri

Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic (glucoza pul.viz.


10 g, vitamina C200 3 tb., Triferment 3 tb., Luminal 0,015-1tb.)

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă privind nevoia de a respira

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestări de dependenţă: - odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Intervenţii proprii: - creerea unui climat corespunzător, psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de
a dormi

5
2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator

Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

Obiective: - combaterea anxietăţii

Diagnostic asistent: - anxietate

Intervenţii proprii: - psihoterapie

Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic


Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept, necesită intervenţia nursei pentru
satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiilelegate de un rol


social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

Obiective: - psihoterapie

Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă


ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu


ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi


sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica

5 . Nevoia de a se recrea

6
Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o
destindere fizică şi psihică.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - educaţie sanitară

Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi


bolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

Problema: - dezinteres faţă de învăţare

Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte


adevărul

Obiective: - educaţie socială

Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi

7 . Nevoia de a mânca şi a bea

Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ

Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului

Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar

Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Obiective: alimentare suficientă

Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica deshidratarea

Intervenţii delegat: -

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea

7 . Nevoia de a elimina

Problema: -diaree

Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente

Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate

Diagnostic asistent: -diaree

Obiective: -combaterea diareei

7
Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei, supravegherea bolnavei

Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură

Problema: -imobilitate

Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice, restrângerea mobilităţii

Surse de dificultate: - anxietate, durere

Diagnostic asistent: - imobilitate

Obiective: - mobilizare

Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei

Intervenţii delegat: -

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra o bună postură şi de a
se deplasa

Evaluarea zilei de 16.I.2001 � evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este bună,
pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile fizice, regimul
alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni, cocediu medical 21 de zile,
cu drept de prelugire prin policlinica teritorială.

CAZUL III.

Nume: P

Prenume: B

Starea civilă: căsătorită

Talie: 1,63 m

Greutate: 68 kg

Data naşterii: 20.I.1973

Ocupaţia: muncitoare

Data internării: 20.I.2001 ora 1230

Data externării: 8.II.2001 ora 14

Numărul de zile de spitalizare: 19

Diagnostic la internare: hepatită virală acută

Diagnostic la externare: hepatită virală acută icterică, formă gravă

I . Comunicarea.

Pentru a putea concepe planul de nursing pentru îngrijirea bolnavei, am purtat discuţii cu
aceasta din care am obţinut următoarele date referitoare la apariţia primelor semne şi

8
simptome ale bolii, motivele internării, dacă a mai prezentat şi alte boli asociate, antecedentele
heredo-colaterale şi personale, modul de viaţă anterior internării.

Motivele internării: Gust amar, vărsături alimentare postprandiale, dureri în hipocondrul drept
şi stâng

Antecedente heredocolaterale: Tatăl decedat prin IMA în 1984

Antecedente personale: 4 naşteri la termen şi 3 avorturi

Antecedente fiziologice: Prima menstruaţie 5.III.1987

Condiţii de viaţă şi muncă: Nu a consumat toxice, alimentaţie mixtă, variată

Comportament faţă de mediu: Sociabilă, orientată temporo-spaţial.

Istoricul bolii: Din relatările bolnavei rezultă că prezintă dureri în epigastru şi


hipocondrul drept, gust amar, vărsături alimentare postprandiale.

Examen clinic: S-au găsit următoarele aspecte patologice:

- tegumente şi mucoase icterice

- sistem ganglio-limfatic superficial

- celelalte organe şi sisteme sunt în limite normale

II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnavă, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic şi


din observaţiile personale am stabilit următoarele: Manifestări subiective: dureri în
epigastru şi hipocondrul drept, gust amar, vărsături alimentare postprandiale.
Manifestări obiective: hepatalgii, vărsături alimentare postprandiale.

III . Analiza datelor culese.

Coroborând datele din anamneza şi istoricul bolii cu datele obţinute din examenul clinic
al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaţie precum şi cu observaţii proprii s-a
suspicionat diagnostic de: hepatită virală acută.

IV . Evaluare.

Din analiza datelor obţinute am stabililt că din punct de vedere al dependenţei pacientei
este vorba de o bolnavă cu hepatită virală acută, parţial dependentă, care necesită îngrijiri
infirmiere privind combaterea semnelor şi simptomelor pe care le prezintă: astenir fizică,
subicter sceral, tegumentar, hepatalgii, cefalee, epistaxis.

Asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de mediu fizic şi uman, care să-i permită


refacerea psihică şi fizică, asigurarea administrării medicaţiei prescrisă de medic, educaţia
sanitară privind modul de comportare în spital şi apoi la domiciliu.

Planul de îngrijire nursing

După conceptul Virginiei Henderson

1 . Nevoia de a dormi şi a se odihni.

9
Data: 17.I.2001

Problema: - incapacitatea de a se odihni

Manifestări de dependenţă: odihnă insuficientă, slăbiciune, oboseală

Surse de dificultate: - anxietate, durere, boală

Diagnostic asistent: - incapacitatea de a se odihni

Obiective: - asigurarea odihnei suficiente

Intervenţii proprii:-
proprii:- creerea unui climat coresăunzător, psihoterapie

Intervenţiie delegate: - administrarea de sedative la indicaţia medicului

Evaluare: - pacienta nu doarme datorită anxietăţii, necesită îngrijiri pentru satisfacerea nevoii de
a dormi

2 . Nevoia de a evita pericolele.

Problema: - anxietate, durere

Manifestări de dependenţă: - agitaţie, nelinişte, creşterea ritmului respirator

Surse de dificultate: - neliniştea faţă de diagnostic şi tratament

Obiective: - combaterea anxietăţii

Diagnostic asistent: - anxietate

Intervenţii proprii: - psihoterapie

Intervenţii delegate: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

Evaluare: - pacienta prezintă dureri moderate în hipocondrul drept

- necesită intervenţia nursei pentru satisfacerea acestei nevoi

3 . Nevoia de a se ocupa cu ceva.

Problema: - dificultatea de a-şi împlini rolul social

Manifestări de dependenţă: - incapacitatea de a-şi îndeplini funcţiile legate de un rol


social

Surse de dificultate: - schimbarea modului de viaţă

Obiective: - psihoterapie

Intervenţii proprii: - asistenta mobilizează pacienta pentru a desfăşura o acţiune utilă


ei

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se ocupa cu


ceva

4 . Nevoia de a comunica, cu semenii.

Problema: - ineficacitate la nivel intelectual

Manifestări de dependenţă: - dificultate de a-şi exprima ideile şi părerile

10
Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - combaterea durerii şi anxietăţii, încurajarea bolnavei de a-şi exprima gândurile şi


sentimentele

Diagnostic asistent: - ineficacitate la nivel intelectual

Intervenţii proprii: - creerea unui microclimat corespunzător

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a comunica

5 . Nevoia de a se recrea

Este o necesitate a fiinţei umane de a avea o preocupare plăcută, în scopul de a obţine o


destindere fizică şi psihică.

Problema: - diminuarea ariei de interes

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept

Obiective: - educaţie sanitară

Intervenţii proprii: - asistenta creează activităţi creeative la care să participe şi


nolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia de a se recrea

6 . Nevoia de a învăţa, a descoperi.

Problema: - dezinteres faţă de învăţare

Manifestări de dependenţă: - refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

Surse de dificultate: - anxietate, durere în hipocondrul drept, teamă de a cunoaşte


adevărul

Obiective: - educaţie socială

Diagnostic asistent: -refuz de a învăţa sau de a cunoaşte

Intervenţii proprii: - discuţii cu bolnava

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în ceea ce priveşte nevoia învăţa, a descoperi

7 . Nevoia de a mânca şi a bea

Problema: - alimentare insuficientă calitativ şi cantitativ

Manifestări de dependenţă: - ingerarea alimentelor nu satisface nevoile organismului

Surse de dificultate: - durere în hipocondrul drept, gust amar

Diagnostic asistent: alimentare insuficientă cantitativ şi calitativ

Obiective: alimentare suficientă

Intervenţii proprii: - administrarea de lichide pentru a împidica deshidratarea

Intervenţii delegat: -

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a mânca şi a bea

11
7 . Nevoia de a elimina

Problema: -diaree

Manifestări de dependenţă: - scaune apoase şi frecvente

Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, anxietate

Diagnostic asistent: -diaree

Obiective: -combaterea diareei

Intervenţii proprii: - scimbarea lenjeriei, supravegherea bolnavei

Intervenţii delegat: - administrarea medicaţiei prescrise de medic

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a elimina

7 . Nevoia de a-şi păstra o bună postură

Problema: -imobilitate

Manifestări de dependenţă: - absenţa activităţii fizice, restrângerea mobilităţii

Surse de dificultate: - anxietate, durere

Diagnostic asistent: - imobilitate

Obiective: - mobilizare

Intervenţii proprii: - mobilizarea bolnavei

Intervenţii delegat: -

Evaluare: - bolnavă parţial dependentă în satisfacerea nevoii de a-şi păstra o bună postură şi de a
se deplasa

Evaluarea zilei de 28.I.2001 � evoluţia bolii sub dietă, repaos şi tratament este bună,
pacienta se externează cu următoarele recomandări: va evita frigul, eforturile fizice, regimul
alimentar adecvat, recomandat de medic, control la 2 săptămâni, cocediu medical 21 de zile,
cu drept de prelugire prin policlinica teritorială.

ANEXA.

Măsurarea respiraţiei.

Scop - evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei
unor complicaţii şi al prognosticului.

Materiale necesare:

- ceas cu secundar

- creion de culoare verde

- foaia de temperatură

12
Intervenţiile asistentei:

- aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica, ce urmează a fi efectuată

- plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui

- numărarea inspiraţiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obnţinute printr-un punct pe foaia de temperatură

- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei

- în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile
respiraţiilor:

RS = 20 resp/min

RD = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat

Măsurarea pulsului.

Scop � evaluarea funcţiei cardio-vasculare.

Locuri de măsurare:

- oricare arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos: artera
radială, femurală, humerală, carotidă, temporală

Materiale necesare:

- ceas cu secundar

- creion roşu

Intervenţia asistentei:

- pregătirea psihică a pacientului

- asigurarea repaosului fizic şi psihic pentru 10-15 min

- spălarea pe mâini

- reperarea arterei

- fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei

- exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor

- numărarea pulsaţiilor timp de un minut

- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură, ţinând cont că


fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii

- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei

- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului

PD = 80 /min

PS = 90 /min pentru un puls regulat

Măsurarea tensiunii arteriale.

13
Scop � evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii, rezistenţa
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor)

Materiale necesare:

- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale

- cu mercur Riva-Roci

- cu manometru

- oscilometru Pachon

- stetoscop biauricular

- tampon de vată

- alcool

- creion roşu

Intervenţiile asistentei:

a) pentru metoda auscultatorie

- pregătirea psihică a pacientului

- asigurarea repaosului fizic şi psihic timp de 15 minute

- spălarea pe mâini

- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în extensie

- se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a


manşetei

- se introduc olivele stetoscopului în urechi

- se pompează aer în manşetă pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până la dispariţia


zgomotelor pulsatile

- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când se
percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea TA maxime) se reţine valoarea
indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a fi consemnată

- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice

- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur, în momentul în care zgomotele dispar,


aceasta reprezintă tensiunea arterială minimă

- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie,


socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercurse unesc liniile orizontale
cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat

- în alte documente medicale se înregistrează cifric:

Ex. TA max. = 150 mmHg

TA min. = 75 mmHg

Se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool

14
b) pentru metoda palpatorie

- determinarea se face prin palparea arterei radiale

- nu se foloseşte stetoscopul biauricular

- etapele sunt identice metodei auscultatorii

- are dezavantajul obţinerii unor valori mai mici decât realitatea, palparea pulsului periferic
fiind posibilă numai după reducerea accentuată a compresiunii exterioare

c) metoda oscilometrică

- manşeta pneumatică va fi bine fixată pe braţul pacientului

- manometrul ve fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea

- măsurătoarea va fi precedată de liniştirea pacientului

- în caz de suspiciune, se repetă măsurătoarea fără a scoate manşeta de pe braţul


pacientului

- la indicaţia medicului, se pot face măsurători comparative la ambele braţe

Măsurarea temperaturii.

Scop � evaluarea funcţiei de termoreglarea şi termogeneză.

Locuri de măsurare: - axilă, plica inghinală, cavitatea bucală, rect, vagin

Materiale necesare: - termometrul maximal, casoletă cu tampon de vată şi comprese sterile,


recipent cu soluţie dezinfectantă, tavă medicală, lubrifiant, alcool medical, ceas

Intervenţiile asistentei: - pregătirea psihică a pacientului; spălarea pe mâini; se scoate


termometrul din soluţia dzinfectantă, se clăteşte şi se şterge cu o compresă, se scutură; se verifică
dacă mercurul este în rezervor

a) pentru măsurarea în axilă:

- se aşează pacientul în decubit dorsal sau în poziţia şezând

- se ridică braţul pacientului

- se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

- se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei, paralel cu toracele se


apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe supafaţa anterioară a toracelui

- termometrul se menţine timp de 10 minute

b) pentru măsurarea în cavitatea bucală:

- se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura externă a arcadei
dentare

- pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas

15
- se menţine termomentrul timp de 5 minute

c) pentru măsurarea rectală:

- se lubrefiază termometrul

- se aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele inferioare în semiflexie, asigurându-i


intimitatea

- se introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare

- termometrul va fi menţinut cu mâna tot timpul măsurării

- se menţine termometrul 3 minute

- după terminarea timpului de menţinere a termometrului, acesta se scoate, se şterge cu o


compresă

- se citeşte gradaţia la care a ajuns mercurul termometrului

- se spală termometrul, se scutură

- se introduce recipientul în soluţie dezinfectantă (sol. Cloramină 1%)

Tehnica injecţiei intramusculare.

Dizolvarea pulberilor:

- se aplică solventul în seringă

- se îndepărtează căpăcelul metalic al flaconului, se dezinfectează dopul de cauciuc, se


aşteaptă evaporarea alcoolului

- se pătrunde cu acul prin dopul de cauciuc şi se introduce cantitatea de solvent


prescrisă

- se scoate acul din flacon şi se agită până la completa dizolvare

Aspirarea soluţiei din flaconul închis cu dop de cauciuc:

- se dezinfectează dopul de cauciuc, se aşteaptă evaporarea alcoolului

- se încarcă seringa cu o cantitate de aer egală cu cantitatea de soluţie ce urmează a fi


aspirată

- se introduce acul prin dopul de cauciuc n flacon, până la nivelul dopului şi se introduce
aerul

- se retrage pistonul sau se lasă să se golească singur conţinutul flaconului în seringă


sub presiunea din flacon

- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimbă cu acul pentru injecţie

Incidente şi accidente � paralizia prin lezarea nervului sciatic:

- durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale

- hematom prin lezarea unui vas

- ruperea acului

- supuraţia aseptică

16
- embolie, prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase

17