http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/PROCEDURA-TEHNCA-DE-E!ECUTE-"#.

php
PROCEDURA TEHNCA DE E!ECUTE
PR%ND
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON
& . 'COP
Procedura are ca scop precizarea actiunilor, fazelor tehnologice, utilajelor, uneltelor si
materialelor necesare pentru executarea fundatiilor directe din beton in conformitate cu
cerintele de calitate prevazute.
". DO(ENU) DE AP)CARE
Prezenta procedura se aplica la lucrarile in executia FCC CONS!"CC#ON S$
*. DE+NT ' PRE'CURTAR
+un,atia unei constructii este partea aflata in contact direct cu terenul si care transmite
incarcarea constructiei la teren. Fundatia este partea componenta a structurii de rezistenta
a constructiei.
Terenu- ,e fun,are reprezinta zona situata la suprafata scoartei terestre in care datorita
executiei constuctiei au loc schimbari fata de situatia anterioara si in care se resimte
efectul actiunilor constructiei.
PE % proiect de executie
C' % caiet de sacini
RTE % !esponsabil tehnic cu executia
.. DOCU(ENTE DE RE+ERNTA
o Proiect de executie
o Caiet de sarcini
o )egea nr.&//&001 privind calitatea in constructii
o P&//2& &Normativ pentru proiectarea si executia lucrarilor de fundatii directe la
constructii'
o NE /&"-00 Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat
si beton precomprimat % indicativ
o C &.0-#2 ( Normativ ( remedierea defectelor elementelor din beton si beton armat
o C13-#1 % Normativ ( verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii
). PROCEDURA
Pentru realizarea in conditii optime a lucrarilor de fundatii executantul trebuie sa
primeasca din partea unitatii de proiectare o serie de date cuprinse in proiectul de
executie si anume*
a+ Studiul geotehnic in care se gasesc datele referitoare la*
( stratificarea terenului,
( grosimea stratului,
( natura, coeziunea si umiditatea straturilor,
( unghiul de frecare interna,
( cota apelor subterane,
( debitul apelor si coeficientul de permeabilitate,
( presiunea admisa pe teren,
b+ -etaliide executie a fundatiilor ce cuprind*
( plan general de fundatie,
( planul de sapatura,
( plan de epuismente,
( detalii de executie .cofraj si armare+ pentru fiecare tip in parte,
1.&.Fundatiile continue sub ziduri pot fi*
a+ fundatiile rigide care nu pot prelua eforturi de incovoiere si sunt alcatiute din
beton simplu si beton ciclopian,
b+ fundatii elastice care pot prelua si eforturi de incovoiere avand forma unor
talpi continue executate din beton armat.
1.".Fundatiile rigide sunt alcatuite in general din beton simplu de clasa inferioara sau din
beton ciclopian, cu latimi intre /.0) % /.1 m cu adancime de fundare cuprisa intre /,2%
3,)m data de adancimea de inghet specifica zonei si de presiunile admisibile pe teren
( $legerea tipului de fundare este in sarcina proiectantului si e cuprins in proiectul de
executie.
( Curatirea terenului, indepartarea apelor meteorice prin drenaje, defrisarile,
demolarile se vor executa conform prevederilor proiectului. 4xecutia acestui tip
de fundatie cuprinde urmatoarele faze* cofrarea fundatiei, turnarea betonului in
fundatie si decofrarea fundatiei
( 5n cazul sapaturilor executate cu taluz vertical peretele sapaturii indeplineste si
functia de cofraj. Cand fundatia este in trepte, aceasta functie este indeplinita
numai pentru prima treapta .inferioara+, iar cealalta parte a corpului fundatiei se
executa in cofraje. Cum treptele au de obicei inaltimi mici .0/ % 1/ cm+ cofrarea
acestora se executa cu panouri de inventar, distantieri inferiori si vor fi impanate in
fetele sapaturii. Partea din corpul de fundatie de deasupra treptelor, alcatuite dintr(
un bloc vertical de sectiune dreptunghiulara si cu inaltimea mai mare de 3m se
cofreaza cu cofraje de inventar tip C6" .cofraj mixt usor+, folosite in special la
pereti din beton sau beton armat. $ceste cofraje sunt alcatuite din elemente tari,
formate la sol din panouri tip, din placaj special, asamblate si solidarizate cu moaze
si coaste.
( 5n cazul turnarii betonului simplu se controleaza pozitionarea cofrajului ce serveste
la turnare. 7etonul preparat in statiile centralizate de mortare si betoane se
transporta cu mijloace auto la locul de punere in opera.
( urnarea se face prin jgheaburi metalice sau din lemn, de cate ori este posibil direct
din mijlocul de transport. Pentru ca betoane folosite sunt de marci
inferioare nu pot fi utilizate pompe de beton decat in cazurile cand s(ar lucra cu
agregate a caror tractiune maxima nu depaseste 83mm. urnarea se executa in
straturi succesive de 9/%)/ cm fara ca intervalul de timp intre turnarea a
doua straturi sa depaseasca timpul de priza al betonului din stratul turnat anterior.
( :a executia acestor tipuri de fundatie, indesarea prin vibrare se face cu vibratorul de
adancime.
( !osturile de turnare nu impun conditii speciale de tratare, intrucat felul de efort la
care sunt supuse fundatiile rigide este de compresiune. 4ste suficient sa se respecte
conditia ca turnarea celei de a doua etape sa nu depaseasca timpul de priza a
betonului turnat in prima etapa.
( 5n cazul cand acest lucru nu a fost respectat si nici nu s(au utilizat intarzietori de
priza pentru betonul etapei precedente, rostul de turnare se trateaza astfel*
se curata suprafata rostului indepartand murdaria si resturile de beton
neaderent,
se procedeaza la turnarea stratului urmator de beton,
se trateaza suprafata cu sprit de ciment,
( $tunci cand prin proiect se prevede sau cand exista local piatra pentru executarea
fundatiilor din beton ciclopian acestea se vor realiza astfel*
se toarna un prim strat de beton in grosime de 9) cm care se va bate bine cu
maiul sau se vibreaza cu pervibratorul. Peste acesta se toarna al doilea strat
de beton de cca 3) cm grosime, in care se indeasa, prin batere cu maiul de
lemn bolovanii sau blocurile asezate la o distanta de cel putin 9/ cm de
marginea masivului. -istanta dintre bolovani va fi cea minima necesara
introducerii pervibratorului cu care se efectueaza compactarea betonului in
care se inglobeaza bolovanii.
Straturile urmatoare se executa la fel ca cele de mai sus. :a ultimul strat se
va realiza o acoperire cu beton de cel putin 9/ cm a bolovanilor.
( -ecofrarea este operatia de desfacere a tiparelor in care s(a turnat betonul, dupa ce
acesta s(a intarit suficient pentru a(si pastra forma geometrica ceruta. Faza de
decofrare urmeaza in mod firesc succesiunea inversa a operatiilor de cofrare. 4a se
va face cu atentie, astfel incat muchiile, fetele, intrandurile sa nu fie deteriorate,
eventualele defecte ale betonului remediindu(se. -epozitarea cofrajelor se va face
paralel cu latura fundatiei unde nu exista depozitul(rezerva de pamant necesara
umplerii gropii din jurul fundatiei. -upa decofrarea panourilor si piesele ce au
alcatuit cofrajul se vor transporta la atelierul de cofraje pentru curatire si reparare.
5.3.Fundatii elastice, alcatuite din beton armat sunt astfel concepute incat sa poata relua eforturile de
incovoiere si sunt recomandate in cazul cand se doreste evitarea fundarii la nivelul apelor subterane. Prin comparatie cu
cele rigide au un gabarit mai redus, in schimb executia lor este mai pretentioasa.
- Dimensiunile intalnite sunt:
( latimea S ; /,</ % 3,1/ m,
( inaltimea totala = ; /,3) ( /,1/ m,
( inaltimea minima h ; /,3) ( /,0/ m.
( adancimea de fundare sub 3,)/ m este data in general de adancimea de inghet,
specifica zonei si de presiunile admisibile ale terenurilor de fundare.
( :ucrarile pregatitoare, lucrarile de sapare, depozitarea pamantului si realizarea
umpluturilor in jurul blocului de fundatie sunt identice cu cele de la fundatiile rigide.
"nele particularitati prezinta lucrarile de cofrare si de turnare a betonului.
( 5n cazul sapaturilor cu taluz vertical, peretele sapaturii serveste si drept cofraj, in
cazul sapaturilor cu taluz inclinat pentru ambele tipuri de fundatii, cofrajul se
executa numai pe pe fetele laterale, verticale.
( Suprafata inclinata nu se cofreaza, inclinarea acesteia fata de planul orizontal se
realizeaza de obicei sub un unghi de 8/ grade, inclinarea la care betonul se mentine,
ca forma dupa turnare, fara sustinere.
( Fetele laterale se cofreaza dupa metoda obisnuita cu panouri de inventar tip
64F6C Cofrajul se alcatuieste astfel incat fetele laterale sa poata prelua
impingerea betonului Prezenta distantierilor interiori trebuie evitata datorita
latimii mari a fundatiiei si deci a unui consum nejustificat de material.
( Confectionarea armaturilor de otel beton se face in atelierul de santier.
$rmatura utilizata este de obicei de marca O7 8< sub forma de bare drepte si cu
ciocuri la capete.
( ransportul acestora la locul de punere in opera se face cu mijloace de care dispune
santierul.
( -epozitarea se asigura in imediata apropiere a locului de montare de obicei in zona
neocupata de pamantul necesar pentru umplutura. Coborarea pachetelor de bare se
realizeaza cu macarale sau manual.
( 6ontajul consta in asezarea barelor transversale, apoi a celor longitudinale in pozitiile
indicate in proiectul de executie si legarea intersectiilor cu sarma arsa cu diametrul
de 3 % 3,) mm sau a carcaselor preasamblate. :egaturile se executa de obicei la doua
intersectii, ele avand doar scopul mentinerii pozitiei barelor in timpul betonarii.
( urnarea betonului de egalizare este o operatie ce precede montarea cofrajului si a
armaturii si incepe dupa relizarea sapaturii la cota in conditiile cerute de proiectul de
executie.
( ransportate cu mijloace auto de la statia de betoane, se toarna in groapa de fundatie
cu ajutorul unor jgheaburi. Se imprastie cu unelte traditionale la grosimea indicata si
se niveleaza cu dreptarul. -upa montarea cofrajelor si a armaturilor se controleaza
trasarea, apoi se trece la turnarea betonului in talpa de fundatie. Caracteristic pentru
aceste tipuri de fundatii sunt doua aspecte*
intreaga sectiune de beton se realizeaza intr(o singura turnare
rosturile de turnare se realizeaza intr(o singura turnare, in sectiune
verticala a talpii, acest lucru fiind cerut de modul de lucru al talpii de
fundatie sau incarcari.
( >ibrarea betonului armat se realizeaza cu vibratoare de adancime, timp de maxim 8/
sec
( -ecofrarea fundatiei se executa conform P4(//9.
3.Responsa4i-itati
3.&.'efu- punctu-ui ,e -ucru
raspunde de aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a
prezentei proceduri,
verifica materialele primite la locul de punere in opera din punct de vedere calitativ si
cantitativ si ia masuri de depozitare si pastrare,
organizeaza locul de munca, creand conditiile necesare executarii lucrarilor,
raspunde impreuna cu seful de echipa de calitatea operatiilor executate de respectarea
proiectului de executie si a prescriptiilor tehnice,
urmareste si verifica calitatea lucrarilor executate de echipa de lucru,
prelucreaza cu personalul muncitor prevederile prezentei proceduri,
4fectueaza sectorul de proba.
efectueaza si gestioneaza inregistrarile calitatii pe faze de executie.
3.".'efu- ,e echipa
raspunde de calitatea operatiilor executate de echipa, de respectarea proiectului de
executie si a prescriptiilor tehnice,
face controlul muncii prestate de personalul muncitor din echipa.
3.*.Persona-u- muncitor
!aspunde de calitatea lucrarilor executate, respectand tehnologia de executie,
"tilizeaza numai materiale corespunzatoare calitativ,
>erifica prin autocontrol calitatea lucrarilor executate,
!aspunde de gospodarirea judicioasa a materialelor.
3...Pro5ect manageru-
$sigura buna organizare a procesului de productie,
$sigura executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile proiectului de executie ,
a prescriptiilor tehnice si a procedurilor tehnice de executie,
Opreste executarea necorespunzatoare a lucrarilor si ia masuri de remediere.
3.1.Responsa4i-u- C6 si 'ef -a4orator
"rmareste aplicarea intocmai a proiectului de executie, a caietului de sarcini, a
prezentei proceduri si efectuarea inregistrarilor de calitate,
4fectueaza sectorul de proba.
3.3.Responsa4i-u- mecani7are
raspunde de existenta si buna functionare a utilajelor, mijloacelor de transport, a
sculelor si uneltelor necesare pentru executia lucrarilor.
7.Criterii de acceptare
Se vor efectua urmatoarele verificari **
( >erificarea turnarii fundatiei si a executiei conform proiectului a sapaturilor.
( !eceptionarea materialelor .beton, fier beton, confectii inglobate+ care intra in
componenta fundatiei.
( 4xecutarea si receptionarea cofrajului.
( 4xecutarea si receptionarea armaturilor.
( urnarea continua cu respectarea instructiunilor tehnice de executie aferenta a
betonului in fundatie.
( 5ntocmirea pe tot parcursul executiei a documentelor care atesta calitatea
lucrarilor.
( 5nscrierea in tolerantele prescrise acestui gen de lucrari.
#. Aspecte specifice
#.&. Aspecte ,e me,iu
:ucrarile se vor executa pe perioada de timp friguros pe 7aza Proiectului de organizare a
executiei lucrarilor % elaborate de executant si aprobat de consultant, cu respectarea
prevederilor Normativului C31(?0.
#.".Aspecte/ riscuri 'ecuritatea muncii:
:a executia lucrarilor se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice specifice,
cum sunt*
)egea securitatii si sanatatii in munca )E8E nr. *&0 ,in &. iu-ie
"//3
6ON#O!": OF#C#$: nr.
101 din 91 iulie 9//1
H8 pentru apro4area Norme-or meto,o-ogice
,e ap-icare a pre9e,eri-or )egii securitatii si
sanatatii in munca nr. *&0/"//3
HOTAR:RE nr. &.."1 ,in
&& octom4rie "//3
6ON#O!": OF#C#$: nr.
??9 din 8/ octt.9//1
H8 pri9in, cerinte-e minime ,e securitate si
sanatate pentru santiere-e temporare sau
mo4i-e
HOTAR:RE nr. *// ,in "
martie "//3
6onitorul Oficial nr. 9)9 din
93 martie 9//1
0.Rapoarte si inregistrari
Proces verbal de receptie calitativa
Declaratii de conformitate, certificate de calitate;
Condica de betoane;
on de transport!livrare beton;
"apoarte de incercare
Pre7enta proce,ura 9a fi pre-ucrata cu intreaga echipa inainte ,e inceperea
-ucrari-or .
&/.)ista ane;e-or
Nr.
Crt.
Denumirea si continutul anexei
Numarul de pagini
ale anexei
Data inregistrarii
Cine a inregistrat anexa?
(Numele siprenumele)