Capitolu 10

Stupid , stupid si iar stupid

(perspective lui Kris)

-Ok , Kris..Spuse Robert ridicandu-se de pe canapea.

-Robert , stai , pot sa iti explic.
-Ce sa imi explici?A intrebatb el parand total confuz.
Am incercat sa ii studiez fata.
Zero suparare.
Zero furie.
Zero dispret.
Ma asteptam sa inceapa sa tipe la mine sa urle , sa ma
dispretuiasca.Chiar daca nu am facut nimic de genul a ceea ce a zis
Taylor , nu stiu de ce aveam senzatia ca el avea sa simta toate
chestiile astea pentru mine.
-Nu esti suparat pe mine?Am intrebat probabil mult mai confuz
decat era el cand i-am cerut practic voie sa ii explic.
-Ar trebuii?
-Da…Adica un om normal ar incepe sa traga…concluzii …pripite.
-Iubito … , tu chiar am crezi atat de natarau incat sac red ce zice
dobitocul ala?
Nu am zis nimic pur si simplu ma uitam ca o idioata ce sunt la el.
Stupid , stupid , si iar stupid.
Nu mi-am dat seama ca lacrimile au inceput sa imi cada peste
obraji.Nici macar nu imi dadeam seama de ce dracu’ plang.
-Hey ! Ai nevoie de ceva?A intrebat Rob tragandu-am spre pieptul
lui.
-Am nevoie de tine.I-am spus strangandu-I tricoul in maini ,
tragandu-l mai aproape de mine.
-Hey , stii cat de mult mi-ar placea sa facem asta nu?Mi-a soptit
usor in ureche.
-Dar nu vreau sa te culci cu mine doar pentru ca te simti vinovata
de nu stiu ce rahat pe care la mancat Lautner intr-un interviu pentru
o revista de pusti.
 -Robert…am soptit….Am nevoie de tine pentru ca te iubesc , am
nevoie sa simt ca esti al meu , am nevoie pur si simplu sa fiu a
ta.Putin imi pasa de acel interviu.Am nevoie sa ma faci sa uit de
toate…..si de toti…
-Kristen…
Se uita intr-un fel al mine care spunea ceva de genul ’’Ce s-a
intamplat cu tine?De cand esti asa de….afectata?’’
-Ce se intampla cu mine?M-am intrebat singura.
-De ce te porti asa ciudat , iubito?
-Pur si simplu incep sa imi dau seama cat de important esti pentru
mine….si …….imi maid au seama de cata lume rea incearca sa ne
desparta.Simt ca….Nu mai pot lupta impotriva destinului.
-Daca suntem impreuna putem trece peste orice.Ai incredere in
mine.A spus Robert simplu.
L-am sarutat cred ca aproape o ora dupa aceasta conversatie
incantatoare.
*
-Kristen ….unii oameni si am refer al majoritatea au nevoie de aer
pentru a respire.
-Ooops….Am spus dandu-ma jos de pe el.
-Hei sunt bine….Acum…
Ma uitam in ochii lui atat de frumosi si sinceri …Ma inebunnea.
-Asteapta aici.A spus Robert ridicandu-se usor de pe canapea.
*
Cand s-a intors am observat ca si-a adus chitara.M-a luat incet de
mana si m-a dus in amera alaturata unde era un semineu.Waw nu
stiam ca intr-o vila de pe plaja exista seminee.
Robert imi sopti numele.
-Te superi daca iti dedic o melodie?
-Bineinteles ca nu.
“-When I see your smile
Tears run down my face I can't replace
And now that I'm strong I have figured out
How this world turns cold and it breaks through my soul
And I know I'll find deep inside me I can be the one.”
 Nu mi-am dat sema ca plang pana cand Robert mi-a soptit:
-Te iubesc.
-Si eu te iubesc.Am spus luandu-l in brate.
Am ineput sa il sarut pe fata , pe gat oriunde ajungeam mai repede.
(perspective lui Rob)
A inceput sa am sarute din ce in ce ami repede si mai salbatic.Ne-
am ridicat din fata semineului si am incercat sa ne indreptam
macar spre canapea , care era mai aproape…dacat
….dormitorul….