LP. 6 &7.

Dezvoltarea embrionara si larvara la sturioni si salmonide

CARACTERISTICILE DEZVOLTARII EMBRIONARE
SI LARVARE LA STURIONI
Dezvoltarea embrionara a sturionilor ca si la alte specii de pesti, incepe cu
momentul fecundarii si se sfarseste cu eclozarea.
Fecundarea: perioada scurta de timp in care, dupa patrunderea spermatozoidului
in citoplasma icrei, cei doi pronuclei fuzioneaza si determina schimbari profunde ale
continutului oului. Se remarca cresterea cerintei de oxygen.
Etapa I incepe cu aparatiei primei linii segmentare, care la sturioni este totala
si inegala si duce la formarea blastulei cu cavitate (blastocel). Intensitatea respiratiei
embrionare nu variaza.
Etapa II cuprinde gastrulatia - proces complex de diferentiere si migrare a
celulelor ce duce la fomarea celor trei foite embrionare.
Etapa III este cuprinsa intre sfarsitul gastrulatiei si inceputul pulsarii inimii si
se caractreizeaza prin procese intense de diferentiere. Se contureaza primordiile
principalelor sisteme si organe (nervos, digestiv, excretor, sanguine si, de asemenea,
musculature si coarda dorsala). Embrionul respire cu toata suprafata corpului si se
hraneste cu vitelus. ot in aceasta etapa se modifica forma embrionului , arcurile
viscerale, segmentele musculare (miotoame), dispuse simetric pe laturile tubului neural,
se contureaza capul embrionului fata de restul suprafetei corpului si se distinge zona
caudala.
Etapa I! se caracterizeaza prin" reliefarea capului, zona posterioara a corpului
se dezvolta puternic si creste in lungime, formand portiune acaudala a larvei, se
accentueaza si se inmultesc miscarile embrionului. Se intensifica consumul de oxigen.
Sfarsitul perioadei embrionare se incheie odata cu eclozarea. Inainte de eclozare,
la sturioni, in portiunea ventrala a capului se dezvolta puternic glanda de eclozare,
formata din cateva randuri de cellule care sintetiseaza intens un produs pe care il secreta
in lichidul perivitelin. #cesta este un hormone care actioneaza asupra invelisurilor
externe ale icrei, slabindu-le rezistenta si producand chiar liza lor.
Dezvoltarea larvara la pastr!a
$a la ecloziune larva de pastruga are lungimea de %-&'.( mm, capul este mic,
putin dezvoltat si si curbat spre sacul vitelin. )orpul este alungit, semitransparent si
incon*urat de membrane primara, care se prelungeste sip e partea posterioara a sacului
vitelin. Sacul vitelin este de forma ovala, foarte mare, iar *umatatea lui posterioara este
puternic vascularizata, aceste vase sanguine primesc sangele ce circula in corp prin vena
subintestinala.
Se observa inceputul formarii gurii, la nivelul legaturii capului cu partea
anterioara a sacului vitelin, de asemenea si inceputul formarii intestinului.
LP. 6 &7. Dezvoltarea embrionara si larvara la sturioni si salmonide
)oarda dorsala este diferentiata de-a lungul corpului. +chii sunt intens pigmentati
in dreptul pupilei.
In a doua zi de la ecloziune incepe dezvoltarea lamelor branhiale, se continua
formarea deschiderii bucale, care are forma de romb, apare prima fanta branhiala, sacul
vitelin se micsoreaza. Incepe sa consume elemente nutritive din mediul exterior.
,upa ( zile de la ecloziune este formata si a doua fanta branhiala si se observa
rudimente de lamele branhiale pe al doilea arc branhial si o excrescenta care, prin
dezvoltare, va forma al treilea arc. +chii au culoare cenusie stearsa, sunt
semitransparenti.
$a varsta de - zile, gura este complet formata, incepand miscari ritmice pentru
asigurarea respiratiei. +perculul este scurt , insa incepe si el miscari respiratorii. #rcurile
branhiale sunt incarcate cu lamele branhiale. +chii sunt bine pigmentati. Incept sa se
dezvolte miscari de inot. Sacul vitelin este micsorat, incepand diferentierea partii
anterioare in stomac si celei posterioare in intestine. In a doua *umatate a membranei
primare , pe linia dorsala a corpului incep sa se observe radiile aripioarei dorsale.
$a varsta de % zile, cavitatea branhiala este inca incomplet acoperita de opercul,
incepe dezvoltarea mugurilor mustatilor, se accentueaza formarea stomacului si a
intestinului, se continua dezvoltarea radiilor aripioarei dorsale, apar radiile vizibile si in
regiunea analei. .artea posterioara a corpului se alungeste, se subtiaza, se indreapta in
sus. $arva se mentine inca, in ma*oritatea timpului, spre suprafata apei.
$a varsta de / zile, craniul este bine format, rostrul gurii este inca scurt, lamele
branhiale depasesc inca marginea operculului, sunt dezvoltate radiile aripioarelor dorsala
si anala, apar bine individualizate miomerele pe muschii laterali ai corpului. Inotatoarele
pectorale sunt dezvoltate si se mentin departate de corp si inclinate in *os. #bdomenul
este aplatizat, insa nu complet, muschii laterali au cuprins regiunea abdominala fara sa o
inchida. +chii sunt bine pigmentati si complet dezvoltati. Sacul vitelin este resorbit,
terminandu-se faza larvara, cand pastruga trece la nutritia activa.
LP. 6 &7. Dezvoltarea embrionara si larvara la sturioni si salmonide
CARACTERISTICILE DEZVOLTARII EMBRIONARE
SI LARVARE LA "ASTRAV
.rocesul de dezvoltare la pastrav a fost impartita in trei etape care prezinta o
deosebita importanta din punct de vedere practice.
Etapa I # de la fecundare pana la formarea ochilor- se caracterizeaza prin
rezistenta diferita a ochilor, in anumite faze0 primele doua zile dupa fecundare, icrele sunt
foarte rezistente si pot fi supuse la diferite operatiuni piscicole (numarare, transport).
#ceasta durata s-a apreciat a fi de &'-&( zile dupa fecundare pentru pastravul indigen si
(-% zile pentru pastravul curcubeu. ,upa acest interval, cand enbrionul a inceput sa se
formeze pana la aparitia ochilor, care se prezinta ca doua puncte negre mari, situate pe
cele doua parti ale regiunii cefalice, icrele devin foarte sensibile, dezvoltarea embrionului
putand fi intrerupta la cea mai usoara miscare. ,e aceea, icrele nu vor fi miscate din
locurile unde au fost plasate si vor fi mentinute in perfecta liniste.
Etapa a II a 1 incepe odata cu formarea ochilor, aproximativ la *umatatea
perioadei totale de incubatie, cand icrele devin din nou rezistente si pot fi transportate in
atmosfera umeda.
Etapa a III a 1 de la eclozare pana la absorbtia totala a sacului vitelin,
corespunde perioadeilarvare. $a eclozare larvele au &(-&2 mm, capul mare si gura
neformata. Ele stau pe fundul incubatorului, aproape nemiscate din cauza sacului vitelin
foarte voluminous, situat pep arte ventrala a corpului, in partea anterioara0 acesta este
strabatut de o bogata retea de vase sanguine, care reprezinta aparatul respirator primar. .e
masura ce rezerva vitelina este consumata, sacul vitelin isi micsoreaza volumul, corpul se
pigmenteaza, se formeaza inotatoarele si, treptat, larvele incep sa se deplaseze sis a
inoate.
$a pastravul indigen, la cca &% zile de la eclozare, sacul vitelin este redus la 3 din
volumul initial, corpul este in intregime pigmentat, intestinal este format si gura incepe sa
functioneze0 toate inotatoarele sunt dezvoltate si se schiteaza inotatoarea adipoasa,
caracteristica salmonidelor. $a circa 4' de zile de la eclozare, sacul vitelin este complet
resorbit, larva are 5'-6' mm, iar corpul este ecoperit de solzi, ceea ce indica trecerea la
perioada de pui. )orpul este pigmentat, iar pe laturi se evidentiaza un sir de pete ovale,
verticale, mai intens colorate.
.erioada larvara insumeaza circa 55' grade zile la pastravul de munte si circa &%'
grade-zile la pastravul curcubeu.