Cititori de noapte

Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - secia Jurnalism IUNIE 2014
Prieteni n
Europa
n intervalul 7-9 iunie, clasa domnului
nvtor Iosif Romneac, a III-a A, a
participat la concursul internaional
Prieteni n Europa, care a avut loc la
Bucureti. A fost un festival de folclor
unde copiii au dansat pe muzic popu
lar specifc fecrei ri. / pag. 2
Doar cateva zile au trecut de cand in
scoala noastra a avut loc un eveniment
mai putin practicat la noi, dar care am
inteste de flmele americane.
Doamna profesoara de Limba si liter
atura romana,Garofta Pop, a organizat
o intalnire in incinta scolii noastre, mai
precis in sala festiva, rugandu-i pe elevi
sa isi aduca si un sac de dormit.
Curiosi sa afam mai multe despre cele
intamplate, am rugat-o pe doamna pro
fesoara sa ne vorbeasca despre aceasta
intalnire. / pag. 4
2 LOGO times iunie 2014
Festival internaional de folclor
- continuare din pag. 1 -
Au participat 22 de copii din clasa dom
nului Romaneac, respectiv 11 perechi,
care au fost insotite atat de domnul lor
invatator, cat si de 13 parinti.
Proba pe care au trecut-o cu succes a
constat intr-o suita de dansuri populare
de aproximativ 8-12 minute.Copiii au
fost plini de entuziasm, dar emotiile si-
au facut si ele loc printre pasii de dans.
Pe data de 8 iunie au primit costumele
din zona Beiusului, costume care au sur
prins foarte multi participanti.
Copiii domnului invatator au concurat
cu tari precum Bulgaria, Grecia,
Ungaria, deoarece a fost un festival inter
national. Fiind in primul an de desfasur
are, nu s-au acordat premii, ci doar
diplome de participare, dar au promis ca
la anul vor urca multi copii pe podium.
Acesti minunati dansatori au fost pre
gatiti de antrenorul Adrian Balog, cu
care fac dansuri populare inca din clasa a
I-a. Conform domnului invatator, pre
gatirile pentru acest concurs au inceput
inainte cu 2-3 luni, deoarece au afat de
competitie dupa sarbatorile de Pasti. Asa
au decis ca acesti mici dansatori sa isi
etaleze talentul in cadrul unui concurs
de talie internationala.
Pe langa experienta pe care au castigat-o
la aceasta competitie, micii dansatori au
benefciat si de o mini-excursie,
deoarece in ziua anterioara concursului
si dupa concurs au vizitat foarte multe
locuri din tara noastra. Domnul invata
tor a dorit sa ne spuna faptul ca au bene
fciat de cazare gratuita in cadrul acestui
concurs si s-au deplasat cu autocarul.
Au vizitat capitala tarii noastre, Palatul
Parlamentului, Parcul Herastrau, pre
cum si Muzeul Antipa si au cantat la
Ateneu, unde copiii s-au distrat de min
une.La intoarcere nu au uitat de Pestera
Muierii, Castelul Huniazilor sau de
Sarmisegetuza.
In fnal, domnul Iosif Romaneac a spus
ca este foarte mandru de acesti minunati
copii cu care a reusit foarte multe lucruri
in cadrul acestor dansuri populare si
spera ca acest concurs sa le f dat mult
mai multa incredere in ei si in talentul
lor de folcloristi.
ALEXANDRA MIHOC, GEORGE
HODIAN
3 LOGO times iunie 2014
Timpul s-a scurs
Joi , 12 iunie 2014, in fata cladirii vechi a
liceului nostru a avut loc ultimul sunet
de clopoel pentru elevii de clasa a VIII-
a. Ceremonia a inceput la ora 10, prin
clasicul speech tinut de domnul director
Mircea Pop si cu premierea elevilor.
Dorindu-le tuturor absolvenilor mult
succes la examenul de admitere, ne-am
decis sa ii luam interviu elevei Adela
Petrila din clasa a VIII-a C, una din pre
miantii colii noastre.
REPORTERI: Cum te simti la ter
minarea scolii generale?
ADELA PETRILA: Este un sentiment
foarte placut sa stiu ca am trecut si de
aceasta etapa, dar si foarte emotionant,
la gandul ca urmeaza liceul, cu toate ne
cunoscutele lui.
REPORTERI: La ce profl vrei sa mergi
la liceu? Ramai la liceul nostru?
ADELA PETRILA: Da , m-am gandit sa
raman tot aici. Proflul la care vreau sa
merg este Matematica Informatica.
REPORTERI: Ce ti-a placut cel mai
mult in acesti patru ani de gimnaziu?
ADELA PETRILA: In anii de gimnaziu
cele mai frumoase au fost clipele petre
cute impreuna cu toti colegii mei. Cea
mai frumoasa amintire din ultimii ani
inca ramane prima zi din clasa a V-a,
cand mi-am cunoscut noii colegi si di
riginta.
REPORTERI: Cum te pregatesti pentru
examenele de admitere ?
ADELA PETRILA: Inca de pe parcursul
celor patru ani am inceput sa ma pre
gatesc, dar in special in ultimul an, cnd
mi-am dat toata silinta.
au consemnat FLAVIU ALBU,
ALEXANDRA MIHOC
4 LOGO times iunie 2014
- continuare din pag. 1 -
REPORTERI: De cand exista acest club
de lectura in scoala noastra?
Prof. GAROFIA POP: In urma cu cin
ci ani am inceput aceasta activitate.
Modifcari au fost in fecare an in ceea ce
priveste echipa de proiect, ca si grupul-
tinta. Suntem in al doilea an in care ne
intalnim o data la doua saptamani.
REPORTERI: Cati membri are grupul
si ce lectureaza acestia la intalniri?
Prof. GAROFIA POP: Cei mai multi
elevi sunt din clasa a V-a D, 20 de elevi,
discutam despre cartile oferite de Grup
Editorial Art.
REPORTERI: De unde aceasta idee de
intrunire si de ce in incinta scolii?
Prof. GAROFIA POP: Imi place sa am
activitati iesite din comun si in acelasi
timp care sa-i determine pe elevii mei sa
citeasca. Ideea o aveam de vreo doi ani,
dar nu am avut curaj sa o aplic pana nu
am citit despre aplicarea ei de catre altii.
Am ales scoala noastra ca loc de intal
nire ca sa le arat copiilor ca a veni la
scoala poate f un lucru asteptat de ei.
REPORTERI: Cum a trecut noaptea de
lectura?
Prof. GAROFIA POP: Am citit in trei
patru reprize, am avut si un invitat
special, doamna invatatatoare Iuliana
Cocis, impreuna cu dansa ne-am jucat
cu copiii, am citit si am povestit pana la
ora 3 noaptea, cand s-a dat stingerea.
REPORTERI: Ati mai repeta aceasta
experienta?
Prof. GAROFIA POP: As repeta cu
mare drag aceasta experienta, intalnirile
cercului de literatura se ridica la nivelul
asteptarilor mele si este mereu o intal
nire mult asteptata de toti.
au consemnat DENISA MARTIN i
DANIELA ANDREI
5 LOGO times iunie 2014
Poi fi eroul propriei tale viei!
Cadoul
perfect
Afnd cu puin timp n urm despre
talentul doamnei profesoare Lucia
Cighir, am hotrt s i lum un inter
viu, iar domnia sa a fost amabil i ne-a
rspuns la cteva ntrebari despre
aceast activitate din timpul su liber.
REPORTERI: De cat timp confecionati
mrgele?
Prof. LUCIA CIGHIR: De acum patru
ani.
REPORTERI: De unde ati invatat
aceasta arta?
Prof. LUCIA CIGHIR: Initial, am vazut
modelele facute la cursul de margele or
ganizat de doamna profesoara Melinda
Boros, iar apoi de pe internet si din re
viste.
REPORTERI: Cum a iesit primul mod
el si cat timp v-a luat?
Prof. LUCIA CIGHIR: Primul model a
fost o steluta din margele pentru deco
rarea Pomului de Craciun aproximativ
30 de minute, deoarece era un model
simplu; sunt alte modele care necesita
foarte mult timp si atentie de la cateva
ore pana la zile, in functie de complexi
tate, model, detalii, marime.
REPORTERI: Aveti si modele care sunt
creatie proprie?
Prof. LUCIA CIGHIR: Unele dintre ele
sunt creatie proprie, dar marea majori
tate sunt combinate inspirate de pe in
ternet, plus idei proprii.
REPORTERI: Sunt margelele confec
tionate un cadou potrivit pentru o per
soana speciala?
Prof. LUCIA CIGHIR: Da. Depinde de
persoana caruia le daruiesti.
LAVINIA CARI, DAIANA DUME
Ce sunt eroii? Ei sunt cei care-si risca
viata pentru ceilalti: prieteni si membrii
ai familiei sau simplii necunoscuti, Bat
man va incerca sa ii salveze pe toti oa
menii care au avut nevoie de ajutor, dar
in aceeasi masura si cei care risca viata
pentru un ideal sunt eroi, iar aici vet
eranii de razboi si revolutionarii sunt
cele mai bune exemple.
Totusi, eroi sunt si cei care se dedica sal
varii de vieti, mai ales in situatii-limita,
iar medicii de pe ambulanta sunt ade
varate modele in acest sens: ei sunt cei
care intervin si incearca sa-i salveze pe
oameni indiferent cine a cauzat totul si
indiferent daca mai exista speranta sau
nu.
Miercuri, 11 iunie 2014, am invatat si
noi, elevii clasei a 9-a B, cum sa fm eroi,
la Sediul Serivciului de Ambulanta din
Oradea, unde, impreuna cu alti elevi din
Liceul Mihai Viteazul, am primit lectii
de prim-ajutor in diferite situatii-limita
si am afat cat de greu e de fapt sa salvezi
viata unui om care nu mai respira sau
care are o hemoragie de mari proportii.
Instructajul ne-a fost facut de o doamna
asistenta pe ambulanta care ne-a incura
jat ca de-a lungul explicatiilor sa facem
practica pe manechine, pentru ca teorie
stie multa lume, dar putini reusesc sa o
aplice, a mentionat aceasta.
Probabil cea mai importanta lectie a fost
totusi chiar primul lucru pe care ni l-a
spus, chiar de cum am ajuns acolo, si
anume ca primul-ajutor suntem obligati
moral sa-l acordam oricui are nevoie,
pentru ca mila si compasiunea sunt cele
care ne fac sa fm oameni.
BOGDAN BONDAR, CEZAR OVAT
6 LOGO times iunie 2014
n culisele teatrului
La Teatrul de Stat Regina Maria a avut
loc mari, 3 iunie, de la ora 14:30, mult
ateptatul concurs ntre licee Teatru
pentru liceeni, organizat de Consiliul
Judeean al Elevilor Bihor i fnanat
prin programul YouthBank. La acest
concurs au participat ase licee, printre
care i liceul nostru.
Att echipa de la Eminescu, cat i cea de
la Gojdu, a interpretat piesa Titanic Vals,
cei de la Liceul Greco-Catolic Iuliu Ma
niu au interpretat piesa Un accident
politic, compusa de un coleg de-al lor,
Liceul Nicolae Jiga din Tinca s-a prezen
tat cu piesa Cititorul de contor, iar Liceul
nr. 1 din Salonta cu piesa Chiria n prov
inie.
Liceul nostru a interpretat o varianta
post-modern a romanului Ion, care s-a
bucurat de un real succes n ceea ce
privete publicul. n timp ce colegii no
tri din XI A i XI E erau pe scena, in sala
s-a aplaudat, s-a ras i s-a dansat. Acetia
au reuit sa creeze un adevrat spectacol
i au dat dovada de multa munc i
imaginaie. Echipa a fost coordonata de
doamna profesoara Sandor Lilla.
Chiar dac nu am urcat pe podium, la
sfritul concursului fecare participant a
primit cri i diplome. Pe lng acestea,
trupele ajunse pe podium (C.N. Mihai
Eminescu locul I, Liceul Iuliu Maniu
locul II i Liceul Nicolae Jiga locul III )
vor avea parte de cursuri de teatru, ntl
niri cu actori celebri, workshop-uri i
bilete la Aqua Park, in funcie de poziia
ocupata in clasament.
ANDRADA IURACU
7 LOGO times iunie 2014
BOGDAN VANDICI
IOANA HOSU
COSMINA ANDOR
pentru liceeni
Colega noastr, Ioana Hosu, care a inter
pretat rolul Anei, a acceptat sa ne rspun
d la cteva ntrebri.
REPORTER: Ai avut emoii nainte de
concurs?
IOANA: Da, deoarece tiam ca voi urca
pe scena Teatrului Mare, cu un public
foarte numeros.
REPORTER: Ct timp te afai pe scen,
la ce te gndeai?
IOANA: M concentram ca personajul
pe care l interpretez s fe ct mai natu
ral i s dau tot ce pot din mine.
Un alt personaj important a fost Ion, in
terpretat de Bogdan Vandici.
REPORTER: Cum i s-a prut aceast
experien?
BOGDAN: A fost impresionant un
moment scurt, care a avut o ncrctur
emoional foarte mare.
REPORTER: Ai fost dezamgit cnd ai
afat c nu voi suntei ctigtorii?
BOGDAN: Nu, noi am urcat pe scena de
plcere, nu neaprat cu gndul de a iei
ctigtori.
REPORTER: Dac ai putea schimba
ceva legat de momentul cnd ai fost pe
scen, ai face-o ?
BOGDAN: Nu a schimba nimic, pentru
c momentul nostru a fost unul inedit,
cu mult umor.
ANDRADA IURACU
8 LOGO times iunie 2014
Prof. CLAUDIA TRB
Prof. LAURA LAZR
Nu ncurajez
plecarea
tinerilor n
strintate
Elevii de azi sunt
mai competitivi
Mari, 10 iunie 2014, doamna profe
soar Claudia Trb a fost de acord s ne
rspund la cteva ntrebri legate de
starea colilor romneti si posibile idei
de schimbare.Nu stric s dea nite ex
amene, dar trebuie s fe la nivelul lor,
spune doamna prof. Trb, referitor la
examenele date de elevii din clasele
mici. Mai multe informaii se pot afa
din declaraiile urmtoare.
REPORTERI: Cum vedei evoluia n
vmntului romnesc din ultimii zece
ani, cu absolvenii acestui liceu?
Prof. CLAUDIA TRB: Dac absolven
ii nu ar pleca, ar f minunat, dar sper c
cei care rmn s fac ce trebuie, avem
vrfuri n liceul nostru i se vede la
olimpiade. Faptul c notele de la ad
mitere nu mai conteaz a infuenat neg
ativ elevii. Mi se prea mult mai buna
admiterea anterioar la liceu i nu actu
ala modalitate. Iar interesul copiilor pen
tru coal este tot mai sczut deoarece
acetia nu au nicio motivaie termin
facultatea i nu i gsesc de lucru, iar
cnd i gsesc, locul de munc respectiv
este prost pltit. Totodat, cred c ar tre
bui renunat la programa ncrcat, iar
dac ar f s reduc ceva, cred c ar trebui
s fe legat de proflul fecrei clase, iar
practica s fe baza.
REPORTERI: Ce prere avei despre
desfinarea majoritilor liceelor teo
retice si renfinarea colilor profesion
ale?
Prof. CLAUDIA TRB: Mi se pare nor
mal s fe coli profesionale. E mai uor
s nvei meserie dect s ajungi omer
cu diplom. Imediat dup ce ai absolvit,
ai deja un loc de munc asigurat. Prerea
mea este c viitorul liceului nostru este
n siguran, Onisifor Ghibu o s r
mn aa cum a fost i nu cred c se vor
desfina proflele curente.
REPORTERI: Ce meserii considerai c
sunt / nu sunt de viitor? Care credei ca
vor iei din scen?
Prof. CLAUDIA TRB: Nu o s dispar
niciodat medicii, profesorii sau chiar
tmplarii, electricenii, zidarii, findc
fecare i are rolul n societate.
REPORTERI: Ce prere avei despre
mrirea taxelor la Universitate?
Prof. CLAUDIA TRB: tiu c mresc
n fecare an taxele dar referitor la
medicin erau locuri destul de multe
nebugetate.Nu mi se pare corect s
scoatem pe band 1000 de medici sau
1000 de ingineri i s nu aib de lucru.
REPORTERI: ncurajai plecarea tiner
ilor absolveni n strintate?
Prof. CLAUDIA TRB: Categoric nu.
Sper c acetia vor rmne, trebuie s
reueasc ce nu am reuit noi pn n
momentul de fa. TrebuiE s duc ara
pe linia de plutire.
au consemnat GABRIEL BOLOJAN i
VLAD BLAGA
Doamna profesoar Laura Lazr a avut
amabilitatea s ne rspund la cteva
ntrebri legate de coala romneasc,
miercuri, 4 iunie 2014. Domnia-sa a
afrmat c ar introduce n program
materii care vizeaz domeniul su mi
tologie greac i latin, limb neogreac
i altele.
REPORTER: Ce prere aveti despre
desfintarea majoritatii liceelor si
reinifntarea scolilor profesionale?
Prof. LAURA LAZR: Nu cred ca este o
idee prea buna. Cine vrea sa mearga la o
scoala profesionala are si acum de unde
alege. Cei mai multi elevi merg pe idea
ca trebuie sa termine un liceu si abia
apoi sa-si caute domeniul spre care sa se
orienteze. In ultimul timp liceele teoret
ice au avut elevi cu performante de
osebite.
REPORTER: Cum vedeti evolutia in
vatamantului romanesc in ultimii ani?
Prof. LAURA LAZR: Daca nu vor mai
f puse in practica tot felul de idei venite
peste noapte, poate ca invatamantul ro
manesc mai are o sansa. Ii vad pe elevi
parca mai competitivi decat in alti ani.
REPORTER: Ce meserii considerati ca
sunt de viitor?
Prof. LAURA LAZR: Meserii de viitor
in domeniul IT, economic, turism, ju
ridic, mecanic, constructii. Cele care nu
mai sunt de viitor n-as putea sa le specif
ic exact, prntru ca fecare isi face viitorul
cu meseria pe care o are, daca pune su
fet si face multa pasiune in ceea ce face.
REPORTER: A infuentat intr-un fel
decizia ca notele din timpul liceului s
nu mai conteze la admiterea in
facultati?
Prof. LAURA LAZR: Aceasta infor
matie poate avea impact in masura in
care facultatile ar impune examene de
admitere. Astfel se face o selectie a stu
dentilor pe care ii vor forma ca buni spe
cialisti.
REPORTER: Ce ati recomanda unui
tanar care a terminat de curand liceul?
Prof. LAURA LAZR: Sa-si urmeze
prioritatile in calea viitorului. Sa traiasca
prezentul.
REPORTER: Incurajati plecarea tiner
ilor romani in strainatate? Este aceasta
un semn de nepatriotism?
Prof. LAURA LAZR: Nu cred ca e un
semn de nepatriotism al tinerilor care
pleaca sa munceasca in stranatati.
Fiecare doreste ceva mai bun pentru vi
itorul sau. Unii isi perfectioneaza studiile
in alte tari, apoi se intorc in tara, punand
in practica ceea ce au acumulat acolo, al
tii isi gasesc locuri de munca mai prof
itabile pentru a-si face apoi in tara un
rost mai bun.
REPORTER: Daca ai putea reduce din
programa incarcata, la ce ati renunta?
Prof. LAURA LAZR: As renunta la
unele materii inutile la unele profle, as
opta pentru o decongestionare a pro
gramelor materiilor de baza.
REPORTER: Cum vi se pare faptul ca
varsta la care elevii dau examene este
tot mai frageda?
Prof. LAURA LAZR: Mi se pare o ru
pere a copiilor din copilaria lor. Acestia
nu se bucura sufcient de timpul de joaca
si copilarie.
REPORTER: Cum explicati interesul
tot mai scazut al elevilor pentru scoala?
Prof. LAURA LAZR: Probabil pe mul
ti ii afecteaz partea materiala si consid
era ca scoala nu ii ajuta prea mult pentru
a-si atinge fecare scopul. Daca as avea
conditii, as incerca o atragere prin flme,
excursii tematice.
a consemnat ROXANA VLAD
9 LOGO times iunie 2014
Meseriile de viitor sunt n domeniul tehnic
German i englez
din clasa nti
Mari, n data de 10 iunie 2014, i-am
luat un interviu unei doamne profe
soare de limba engleza din Liceul Teo
retic Onisifor Ghibu, si anume doam
nei Lucia Cighir, n legatur cu desf
inarea liceelor teoretice i renfinarea
scolilor profesionale. Haidei s ur
mrim n continuare opiniile doamnei
profesoare n legtur cu aceast schim
bare.
REPORTERI: Ce parere aveti despre
desfinarea majoritatilor liceelor teo
retice si reinfintarea colilor profesion
ale?
Prof. LUCIA CIGHIR: Am o prere
buna, deoarece sunt o mulime de elevi
care nu ar avea ce cauta la liceele teoret
ice, deoarece nu le place cartea i nu n
va. Acetia ar trebui sa mearg la col
ile profesionale sa nvee o meserie, ca
apoi sa se angajeze n domeniu. Mai ales
dac nu vor sa-i continue studiile, adica
sa mearg la facultate, nu are rost sa fac
un liceu teoretic.
REPORTERI: Cum vedeti invatamantul
romnesc din ultimii 10 ani, cu absol
ventii acestui liceu?
Prof. LUCIA CIGHIR: n urma cu 10
ani elevii nvau mai mult i procentul
de promovabilitate a fost mult mai ridi
cat.n prezent elevii nu mai nva,
deoarece nici prini nu mai sunt att de
interesai de soarta copiilor lor. Dac
prinii le-ar acorda mai multa impor
tanta i i-ar motiva sa nvee, acetia ar
avea rezultate mult mai bune i ar pune
mai mult accent pe nvtur.
REPORTERI: Ce meserii considerati ca
sunt / nu sunt de viitor? Care credeti ca
vor iesi din scena?
Prof. LUCIA CIGHIR: Consider ca
meseriile de viitor sunt cele din domeni
ul tehnic, cum ar f mecanici, tehnicieni,
ingineri, deoarece se construiete mult i
este nevoie de oameni n acest domeniu.
Nu pot sa zic ca meseriile cum ar f avo
cai, notari, judecatori, medici vor iei n
totalitate din scena, dar pot sa spun ca
deja sunt prea muli si nu-i mai gsesc
loc de munca. Eu sfatuiesc absolvenii sa
nu se ndrepte spre acest domeniu,
deoarece i gsesc foarte greu loc de
munc.
REPORTERI:Credeti ca a infuentat in
formatia ca notele de la Bac nu mai
conteaza la admiterea n facultate?
Prof. LUCIA CIGHIR: Nu consider
neaparat ca a infuenat informaia ca
notele de la Bac nu mai conteaz la ad
miterea n facultate, deoarece elevii care
au nvat n liceu vor nva i pentru
Bac. Cei care nu au nvat n liceu, sigur
nu vor nva mai mult pentru Bac.
REPORTERI: Ce parere aveti despre
marirea taxelor la Universitate?
Prof. LUCIA CIGHIR: Este mai bine,
deoarece n acest fel se limiteaz nu
mrul de candidai. Cei pasionai i dor
nici vor continua, indiferent de situaie.
Atunci cnd vrei sa ajungi undeva de
parte, merita toate sacrifciile.
REPORTERI: Ce i-ati recomanda unui
elev aproape de absolvire?
Prof. LUCIA CIGHIR: Aici e n funcie
de aptitudinile fecaruia. Absolvenii sa
se ghideze nu spre ce e de viitor, ci spre
ce le place lor i cred ca vor avea un loc
de munca n domeniu. Nu consider ca
este ceva anume de viitor spre care sa se
ndrepte toti. Trebuie sa se ndrepte spre
ce le place i unde considera si stiu ca se
pricep.
REPORTERI: Incurajati plecarea tiner
ilor absolventi n strainatate?
Prof. LUCIA CIGHIR: Dac acetia nu-
i gsesc loc de munca n Romnia, sunt
de acord sa plece n strintate. Din
punct de vedere fnanciar i profesional,
n strintate sunt alte posibiliti de
dezvoltare, cercetare, evoluie i alta re
cunoatere sociala.
REPORTERI: Daca ar f sa reduceti
ceva din programa incarcata a obiectu
lui dumneavoastra, la ce ati renunta?
Prof. LUCIA CIGHIR: La limba engleza
eu consider ca materia nu este deloc n
crcat. La limbile strine nu ai ce sa re
duci, ci dimpotriva, este nevoie de mai
multe ore.
REPORTERI: Cum vi se pare faptul ca
varsta la care elevii incep cu examenele
este tot mai mica?
Prof. LUCIA CIGHIR: Aceasta msur
este inutila. Elevii dau examene de la o
vrst tot mai mic i rezultatele sunt din
ce n ce mai slabe. Consider ca cu aceas
t msur nu se rezolv nimic, find doar
o risipa de bani, de timp i de nervi.
REPORTERI: Dac ai putea concepe o
nou curricul, ce ati introduce nou n
program?
Prof. LUCIA CIGHIR: Dac as concepe
o noua curricula, as introduce mai multe
ore de sport, arte i chiar ore de teatru.
Acestea doar ca materii opionale, fr sa
se acorde note.
REPORTERI: Cum explicai interesul
tot mai putin al elevilor pentru scoala si
ce ati face dumneavoastra pentru a re
media situatia?
Prof. LUCIA CIGHIR: Oamenii din
ziua de azi nu mai vd utilitatea edu
caiei, deoarece foarte muli termina o
facultate i nu-i gsesc loc de munc.
Aceasta este o problema economic i
social. Dac elevii consider c coala le
face bine i este de folos i pornesc cu un
anumit interes spre a nva, acetia vor
merge la coal, fr sa-i mpiedice ceva.
Scoala este foarte important n viaa
noastr, deoarece ne ajuta sa ne formam
ca oameni, ne ajut s ne formam carac
terul i personalitatea. Ce nvei la coal
este mult mai important decat notele pe
care le obtii.
au consemnat LOREDANA FARCA i
IONELA CIOCA
Domnul Iosif Romneac ne-a acordat
un interviu cu privire la unele masuri
luate de Ministerul Educaiei, dar si cu
unele fenomene prezente azi in scolile
din Romnia.
REPORTERI: Ce parere aveti despre
desfintarea majoritatii liceelor teoret
ice si reinfintarea scolilor profesionale?
nv. IOSIF ROMNEAC: Este de
preferat sa ramana si scoli care sa pre
gateasca copiii care doresc sa urmeze o
facultate respectiv studiile superioare.In
ziua de azi noi suntem defcitari la profe
sii, deci toti cei care s-au format pana in
2000 au avut institutii care i-au pregatit
pentru respectiva profesie dar azi nu mai
sunt nici scoli care sa pregateasca forta
de munca pentru profesii.Deci categoric
ca este o solutie buna revenirea la unele
licee de specialitate.Cel care doreste sa
invete ii ramane sa aleaga liceul teoretic
care exista in oras.
REPORTERI: Cum vedeti evolutia in
vatamantului romanesc in ultimii 10
ani?
nv. IOSIF ROMNEAC: Clasa pe care
o am acum este mult mai compacta de
cat cea anterioara.Clasa este destul de
omogena iar nivelul este unul foarte ridi
cat din punct de vedere al elevilor din
clasele primare. Am foarte putini elevi
care au note mai slabe, restul find de la
bine in sus, bine si foarte bine.Eu cred ca
mijloacele mass-media ridica foarte mult
nivelul generatiilor de la un an la altul.
REPORTERI: Ce meserii considerati ca
sunt de viitor?
nv. IOSIF ROMNEAC: In primul
rand cele in informatica respectiv IT. Si
nu ar f rau sa ne intoarcem in agricul
tura, deoarece putem benefcia de foarte
multe fonduri. Cele care nu au un viitor
in opinia mea sunt cele din industri
alizare.
REPORTERI: A infuentat intr-un fel
informatia ca notele din timpul liceului
nu mai conteaza la admiterea in facul
tati?
nv. IOSIF ROMNEAC: Categoric. In
opinia mea, aceasta este o greseala fatala.
Ar trebui sa conteze cel putin 50%. Oda
ta cu asta, si diferenta dintre licee a dis
parut.
REPORTERI: Ce ati recomanda unui
tanar care a terminat de curand liceul?
nv. IOSIF ROMNEAC: Categoric,
daca este capabil sa mearga spre o facul
tate, iar daca situatia materiala nu este
una buna, o slujba ar f binevenita.
REPORTERI: Daca ar f sa reduceti
ceva din programa incarcata la ce ati re
nunta?
nv. IOSIF ROMNEAC: Educaie civi
c, respectiv Religie, deoarece pe aceste
materii elevii le pot invata la Limba ro
mana sau chiar doresc sa le faca faculta
tiv sambata, duminica.
REPORTERI: Daca ati putea concepe o
noua curicula ce materii ati adauga?
nv. IOSIF ROMNEAC: Informatica
sa nu fe optional, iar limba engleza si
limba germana sa fe studiate inca din
clasa a I-a, nu din clasa a III-a.
au consemnat ALEXANDRA MIHOC
i ANDREI TIOP
10 LOGO times iunie 2014
MDLINA MURG
ALEXANDRA MIHOC
GEORGE HODIAN
Liceenii vor s munceasc
Tu ce faci
vacana
asta?
De ce s alegi
job-ul de var?
Pentru multi dintre elevi, vacanta de
vara inseamna distractie, relaxare si
timp liber petrecut cu prietenii si famil
ia, dar pentru unii vacanta de vara in
seamna o oportunitate de a se angaja si
a-si imbunatati abilitatile pentru o vi
itoare slujba.
Odata cu incheierea anului scolar, tot
mai multi elevi de liceu isi cauta un loc
de munca pe timpul vacantei de vara, f
ind atrasi de idea de a reusi sa doban
deasca experiente profesionale, dar si de
a castiga bani prin fortele proprii, pre
gatidu-se astfel pentru viata de adult care
ii asteapta.
Am afat cateva cuvinte de la colegul
nostru, George Hodisan, care a reusit sa
obtina un job pe timpul verii la unul din
tre magazinele McDonalds din orasul
nostru. George este doar unul dintre
tinerii care au ales sa munceasca in
aceasta vara si reprezinta totodata un ex
emplu de ambitie, de a reusi prin propria
munca.
REPORTERI: Cum ai reusit sa obtii
acest job?
GEORGE HODIAN: In primul rand,
mi - a m de pus CV- ul l a s e di ul
McDonalds din cartierul Nufarul, apoi
am fost sunat de managerul de acolo
pentru a ma prezenta la interviul de an
gajare, iar in urma interviului am reusit
sa obtin postul.
REPORTERI: Ce te-a determinat sa
alegi sa muncesti in timpul vacantei?
GEORGE HODIAN: Doream sa fac
ceva constructiv, care sa ma ajute pe vi
itor, in loc sa imi pierd timpul in alte
moduri, de pe urma carora nu obtineam
aproape nimic.
REPORTERI: De ce ai ales sa te anga
jezi la McDonalds?
GEORGE HODIAN: Mi s-a parut un
loc potrivit in care sa invat sa muncesc
in echipa, sa relationez cu alti colegi si sa
imi dezvolt capacitatea de comunicare cu
clientii, dar am vrut si sa-mi demonstrez
ca pot sa imi castig singur banii.
EUGEN CORB, ALEXANDRA MI
HOC
Toti copiii vor lua vacanta mult
ateptat, adic vacanta de vara. Dar ne-
am intrebat vreodata daca toti copiii se
distrau la fel cum o fac acum sau aveau
alte activiti? Mergeau saptamanal la
strand si stateau ore in sir in fata calcula
torului sau vacanta insemna munca im
binata cu bucuria de a f copil? Ca sa
afam acest lucru am ntrebat generaii
nscute in anul 1970, pentru care vacan
ta de vara nu insemna ceea ce inseamna
azi.
Am afat multe lucruri interesante pre
cum faptul ca strandul sau piscina pen
tru ei se numea Cri, iar de calculator
nici nu putea f vorba. Seara era dedicata
mereu jocurilor in fata casei, impreuna
cu prietenii, pe cand ziua isi ajutau par
intii in treburile gospodariei si in cele
agricole. Culesul de porumb, cartof si
mersul la fn erau lucruri obisnuite pen
tru ei si care le faceau placere chiar daca
de multe ori parea obositor.
Pe langa toate acestea nu uitau niciodata
sa citeasca si sa isi faca temele de
vacanta, lucruri care le placea, ba chiar
preferau sa faca asta in locul muncilor
agricole. Ne-au spus ca pentru ei ter
menul de calculator sau jocuri electron
ice nu exista, nu erau decat sotron, de-a
v-ati ascunselea sau ratele si vanatorii
atunci simteau intr-adevar ce inseamna
bucuria de a f copil.
Ne spun in fnal ca azi le-a mai ramas
copiiilor prea putin din ceea ce inseamna
copilarie. O tableta , un ecran sau o retea
de socializare nu le vor aduce niciodata
sentimentul ca sunt copii, ca inca pot
avea vise pe care le pot implini zilnic si
ca timpul copilariei este o comoara de
nepretuit.
ALEXANDRA MIHOC
n ciuda faptului c muli tineri consid
er probabil ca este jenant s lucrezi la
o vrst mai fragil, aceasta experien
reprezint o etapa pregtitoare pen
tru ceea ce ne ateapt n viitor.
Tinerii care aleg acest job pe timp de
vara sunt in general tineri descurcareti,
care sunt constienti de faptul ca doar
prin propria iniiativa, ambiie si deter
minare acumulezi acea experiena de
care ai nevoie mai trziu sau mai de
vreme in viaa.
De asemenea si coala reprezint o etapa
importanta in modelarea tnarului ca
persoana, nsa in ziua de azi cei mai mul
i au tendina sa exagereze, nvnd
mecanic si, din pcate, doar mai trziu
ajung sa realizeze ca practica este unul
dintre elementele de baza ale unui viitor
de succes.
Totodat, un alt avantaj este si faptul ca
prin aceste job-uri elevul, viitorul stu
dent, descoper cu mai multa uurin
domeniul pe care ar dori sa se axeze si in
care ar excela.
In fnal, una din cele mai mari satisfacii
este si independenta fnanciar, deoarece
tii ca merii cu adevrat acei bani pen
tru c ai muncit pentru ei.
MDLINA MURG
11 LOGO times iunie 2014
Echipa Emotion Visuals
Pasiunea transformat n meserie
Eugen Corb din clasa a XI-a B, de la
sectia de jurnalism, ne -a raspuns la ct
eva intrebari pe tema unei pasiuni
transformate ntr-o meserie, i anume
videografa, pasiune de care puini tiu,
dar muli benefciaz. El a flmat cteva
evenimente importante din viaa colii
noastre, printre care vernisajul expozi
iei Portrete de Crciun, cu fotografi
realizate de Andrei iburc.
REPORTERI: De ct timp te-ai apucat
de flmat?
EUGEN CORB: Mi-a placut sa fac asta
de foarte mult timp, dar doar anul trecut
in octombrie m-am apucat mai serios de
aceasta treaba.
REPORTERI: La ce fel de evenimente
flmezi?
EUGEN CORB: De cele mai multe ori
sunt invitat la nunti , botezuri si majo
rate.
REPORTERI: Filmezi singur sau esti
asociat cu cineva?
EUGEN CORB: Nu flmez singur , ci
impreuna cu un prieten, Andrei Cosmin,
cu care am format o echipa de flmare
numit Emotion Visuals.
REPORTERI: i-ai dori s te ocupi cu
asta i n viitor?
EUGEN CORB: Da, cu siguranta voi
continua aceasta mica pasiune a mea si
in viitor.
REPORTERI: Ce aparatur folosesti i
ce aparatur i-ai dori s ai?
EUGEN CORB: Momentan lucrez cu
aparatura de la frma Canon, dar a vrea
sa am n viitor Black Magic.
REPORTERI: Ce inseamna pentru tine
flmarea unui eveniment?
EUGEN CORB:Filmarea unui eveni
ment reprezinta n primul rando mare
responsabilitate, dar si imortalizarea
unor momente unice in via, pe care le
poti retri uitndu-te la respectiva fl
mare.
REPORTERI: Videografa reprezinta
pentru tine pasiune sau meserie?
EUGEN CORB: Degeaba faci ceva fr
s i plac. Pentru mine este o pasiune
pe care am dorit sa o dezvolt, devenind o
meserie.
REPORTERI: Se poate trai in Romania
din videografe?
EUGEN CORB: Da, se poate, pentru ca
mereu exista cate un eveniment la care
esti chemat.
REPORTERI: In caz ca cineva vrea s-i
flmezi un eveniment, ne poi lsa date
de contact?
EUGEN CORB:Adresa de e-mail pentru
cei care vor sa ia legatura cu mine si cu
e c h i p a E mo t i o n Vi s u a l s e s t e
eugen.corb@yahoo.com sau pe pagina
de Facebook www.facebook.com/emo
tionvisuals
au consemnat LARISA BOSTAN i
ANDREEA TEUDEA
12 LOGO times iunie 2014
Top Auto, ediia a VI-a
Vreau s fiu antreprenor,
m-am sturat s fiu elev!
n 12-15 iunie, n zona central a Par
cului 1 Decembrie s-a desfurat a VI-a
ediie a Top Auto, eveniment unde pa
sionaii fenomenului auto-moto pot ad
mira cele mai noi modele de maini.
n cadrul expoziiei vizitatorii pot vedea
peste 100 de maini noi, dar si masini
modifcate pentru racing, modele tuning
sau retromobile. Alaturi de masini sunt
expuse si motoare.
Dintre mainile aprute pe pia recent
sunt cteva care ii atrag privirea au
tomat, cum ar f: Mercedes-Benz C
Classe, noul CLA i GLA, noul BMW
X5, noul BMW Seria 4, noul GT 4,
BMW Z4 i BMW Seria 7.
Alte nouti prezente la trg sunt Opel
Insignia, noul Astra , Ford Transit, Peu
geot-308, Fiat 500c cabrio, Hyundai-ix
35, Skoda-Rapid Spaceback.
Deschiderea trgului a avut loc joi, iar
programul de weekend este ntre orele
10:00-21:00. Preul biletului de intrare
este de 5 lei. Copiii sub vrsta de 14 ani
au intrarea gratuit, dac sunt nsoii de
un adult.
CTLIN MUIU, ALEXANDRA MI
HOC
Uitai-v la eec ca la un nou nceput,
au fost printre cele mai memorabile cu
vinte pe care le-am auzit vreodat, cu
vinte spus de domnul Calin Pacurar in
fata a peste o suta de liceeni din
Oradea, joi, 29 mai, la Biblioteca Jude
teana Gheorghe Sincai, in cadrul con
ferintei Vreau sa fu antreprenor.
Daca vreti fericire in viata, faceti ceea
ce va place (Horatiu Pirvulescu)
Seria de conferinte Vreau sa fu
antreprenor are loc in fecare an, in mai
multe orase din Romania si are ca scop
promovarea si popularizarea antrepreno
riatului printre tineri, atat cat si schim
barea mentalitatii colective negative de
spre antreprenoriat. Fiecare conferinta
este unica, iar speakerii sunt diferiti in
fecare oras, dar ei au ceva in comun:
sunt antreprenori si oameni de afaceri.
Totusi, dincolo de aparente, conferinta e
o mina de sfaturi folositoare pentru
oricine.
Ganditi-va bine ce puneti in centrul
vietii voastre (Dacian Palladi)
Sfaturile speakerilor pentru liceenii de
fata nu s-au rezumat doar la afaceri, nici
experientele inpartasite, astfel domnul
Dacian Palladi ne sublinia cat de impor
tant e sa nu punem banii si nici munca
in centrul vietii noastre, dupa ce ne
povestise cum a reusise sa-si strice pro
pria casnicie in tinerete din aceasta
cauza , iar domnul Calin Pacurar a evi
dentiat faptul ca nu e nimic tragic in a
gresi, nici in esec, mai ales ca timpul
este principala voastra resursa, dupa
cum spune domnul Palladi.
Cu toate acestea, antreprenoriatul a fost
subiectul principal, iar speakerii nu au
ezitat sa ne impartaseasca din experienta
lor in domeniu si sa ne raspunda la in
trebari, astfel, domnul Horatiu Parvules
cu a vorbit, printre altele, despre toti
pasii prin care trebuie sa treaca o idee ca
sa devina o afacere, iar domnul Palladi
nu s-a sfit sa ne vorbeasca despre cat de
competitiv e mediul de afaceri.
De fapt
daca nu sunteti deja antreprenori,
sunteti in intarziere (Dacian Palladi)
Totusi, alturi de sfaturi si pasi de urmat,
povestile despre cum si-au lansat cei trei
speakeri primele afaceri au captivat in
treaga atentie a celor prezenti, trezindu-
ne curiozitatea si motivandu-ne sa
mergem pe propriul drum.
Am inceput cu 70% instinct si 30%
nebunie, la 21 de ani (Dacian Palladi)
Daca ti-am trezit interesul, poti sa citesti
mai multe despre seria de conferinte
Vreau sa fu antreprenor si despre
speakeri pe pagina de Facebook a
proiectului: https://www.facebook.com/
Ubercool.Antreprenor si sa dai like
paginii pentru a afa noutati despre con
ferinte!
BOGDAN BONDAR